Caietul Tranziției Ecologice RO-FR

Page 1

TRANZIȚIA ECOLOGICĂ Perspective între România și Franța


CONȚINUT ● ● ●

Povestea Cetățenii și Orașul în Tranziție Ecologică @ATU 󰐬 Tranziția Ecologică în Franța @aaa 󰏃 Transfer de cunoștințe despre tranziția ecologică: ○ ○ ○ ○

#1 Mobilizare pentru calitatea aerului în București @Ecopolis 󰐬 #2 Arhitectură, urbanism și politici publice @La Preuve Par 7 󰏃 #3 Educație pentru sustenabilitate @Micile Bucurii 󰐬 #4 Pedagogie activă cu comunități de cartier @YA+K 󰏃

Oportunități și concluzii despre tranziția ecologică


Povestea Cetățenii și Orașul în Tranziție Ecologică


Asociația pentru Tranziție Urbană -ATU ATU este un think-tank pentru probleme urbane: dezvoltare și politici urbane, cultură și patrimoniu urban, mobilitate și spațiu public, locuințe colective și combaterea excluziunii sociale. Organizația promovează o abordare multi/ trans/ interdisciplinară care abordează spațiul ca temă centrală prin cei peste 70 de membri ai săi aparținând diverselor discipline: arhitectură, urbanism, studii sociale, legislație și economie urbană, antropologie, etc. Una dintre preocupările principale ale ATU este negocierea între actorii spațiului urban comun. Întotdeauna în căutarea echilibrului, organizația și-a împărtășit cunoștințele pentru ca societatea civilă să aibă cât mai multe oportunități de a participa la discuții cu puterile economice și factorii de decizie. Prin urmare, multe proiecte ATU sunt asociate cu democrația participativă și luarea deciziilor transparente. ATU este recunoscut de Ministerul Educației din 2008 drept centru de cercetare independent. În calitate de partener principal sau partener al diferitelor universități în proiecte de cercetare, ATU promovează îmbunătățirea condițiilor de viață, îmbunătățirea calității spațiului public și a mobilității urbane, dezvoltarea rurală și protecția patrimoniului.

Vera Marin, Fondator & Președinte http://atu.org.ro/ atu@atu.org.ro


Cetățenii și Orașul în Tranziție Ecologică Nov. 2019 / București

Feb. 2020 / București

Oct. 2020 / Timișoara

Lansare proiect Cetățenii și Orașul în Tranziție Ecologică

Follow-up working sessions with partners

BETA2020 Bienala de Arhitectură

Inițiat de aaa și organizat de studioBASAR și ATU susținut de OAR București. Prezentări și discuții despre guvernanță participativă, ecologie, comunități urbane și o sesiune de lucru pe principii și acțiuni bazate pe provocările actuale din București.

Ateliere pentru validarea principiilor și acțiunilor trasate în conferința anterioară și pentru a pune bazele unei platforme colective pentru strategii urbane, zone de acțiune și posibile scenarii de lucru.

Operationalizare conceptuală prin Carta COTE - Consolidarea principiilor de la sesiunile anterioare într-o cartografiere a principiilor pentru tranziția ecologică pentru a încuraja alinierea inițiativelor existente și viitoare în conformitate cu misiunea mișcării.


Ce este tranziția ecologică? Tranziția ecologică este despre planetă și mediul înconjurător la intersecția dintre spațiul fizic și viața socială. Este vorba despre orașul în care trăim și despre modurile în care comunitățile locale, relațiile noastre și viața de zi cu zi pot susține mai bine mediul. Principiile pentru tranziția ecologică ne-au ajutat să creăm un cadru pentru promovarea mișcării în România. Site: http://cote.t-web.ro/

Urgență climatică Echitate urbană

Profesionalism procese

Economie ecologică

Comunicare

Comunități Cunoștințe

Rețele locuri


10 PRINCIPII

locuri Locuri pentru demonstrații în viața reală a tranziției ecologice (colaborare)

Site: http://cote.t-web.ro/

Este nevoie de spații accesibile tuturor în care comunitățile să aibă ocazia să se întâlnească, să exploreze și să aplice, prin acțiuni concrete, principiile tranziției ecologice. Locurile pentru practici ecologice sunt acele spații în care acționează împreună grupuri de oameni cu idei comune sau care împart același cartier (comunități). Accentul acțiunilor lor este pe colaborare pentru salvarea resurselor naturale. Locurile de întâlnire sunt extrem de importante pentru că sunt și DEMONSTRAȚII pe care oricine le poate vedea și la care oricine poate contribui efectiv.


10 PRINCIPII

cunoștințe Cunoștințe despre și pentru tranziția ecologică (educație și antrenament) Site: http://cote.t-web.ro/

Cunoștințele ecologice și civice trebuie produse și utilizate de către locuitorii orașului, atât copii, cât și adulți, de către instituțiile publice și agenții economici, de către grupurile civice și experții. Tranziția ecologică valorifică și dezvoltă o cunoaștere colectivă care este coprodusă și diseminată în cadrul comunității. Aceste cunoștințe se bazează pe învățarea reciprocă, devenind relevante în contextul local. Prin cunoștințe ecologice înțelegem programele formale și informale de educație, precum și diversele practici de viață din oraș. Tranziția ecologică are loc prin diferite instanțe, cum ar fi practicile de zi cu zi ale locuitorilor, cum ar fi producerea de alimente în oraș, împreună cu extinderea capacităților lor tehnice, cum ar fi înțelegerea modului în care poluarea este măsurată independent. Mai mult, prin acțiunile grupurilor civice pentru dezvoltarea durabilă a comunităților lor, se dobândește un mecanism de legislație urbană de cunoștințe în sprijinul tranziției ecologice.


10 PRINCIPII

comunități Comunități de oameni implicate în tranziția ecologică (inițiative la firul ierbii)

Site: http://cote.t-web.ro/

Oamenii care au un puternic sentiment de apartenență la un loc trebuie să se cunoască și să acționeze împreună pentru utilizarea eficientă a resurselor naturale. Au nevoie de recunoaștere și sprijin pentru a dezvolta experiențe în beneficiul lor și pentru mediul în care trăiesc și pentru a face aceste experiențe vizibile în rândul vecinilor. Capacitatea comunităților de a acționa pentru tranziția ecologică este condiționată de recunoașterea publică a inițiativelor care pornesc de la oameni curajoși și creativi. Dar acești oameni au nevoie de încurajare și sprijin din partea altor oameni. Comunitățile aflate în tranziție ecologică trebuie să fie caracterizate prin deschidere, incluziune, responsabilitate pentru nevoile comune, coproducție și partajarea cunoștințelor pentru a aborda urgența climatică. Sprijinirea comunităților este o modalitate de abordare a tranziției ecologice, atât ca produs al comunității, cât și ca generator de comunitate, prin încurajarea implicării comunității, recunoașterea publică și integrarea ideii de participare în identitatea și mândria locală.


10 PRINCIPII

procese Procese participative de luare a deciziilor pentru tranziția ecologică (incluziune și dialog)

Site: http://cote.t-web.ro/

Deciziile pentru resursele comune (în afară de bugetul public, apa, aerul sau biodiversitatea sunt considerate resurse comune) trebuie luate în mod participativ. Drepturile și îndatoririle fiecărei categorii de actori urbani, trebuie definite printr-un cadru legal și metodologic adaptat principiului participativ. Acest lucru trebuie comunicat clar și aplicat în toate situațiile. Prin procese participative de luare a deciziilor înțelegem modalitățile de guvernare a orașului, a țării sau a planetei printr-un dialog instituționalizat (obligatoriu și clar definit) între cei care iau decizii în ceea ce privește resursele publice și diferite grupuri de cetățeni și comunități. care pot contribui la tranziţia ecologică – mai ales cei marginalizaţi până în prezent. Un astfel de cadru legislativ și metodologic creează oportunități și oferă instrumente solide și eficiente care încurajează colaborarea, incluzând vocea comunităților și a grupurilor vulnerabile. Această abordare participativă a luării deciziilor necesită eliminarea perspectivei actuale de sus în jos. Sunt necesare resurse, pentru a crea condiții adecvate pentru dialog (instrumente de colaborare, instituții hibride și cunoștințe specifice operate de facilitatori).


10 PRINCIPII

rețele Rețele pentru impact colectiv (conexiuni stabilite)

Site: http://cote.t-web.ro/

Este mare nevoie ca grupuri de vecini, profesori, activiști, oameni de știință, lideri din toate sectoarele societății cărora le pasă de ecologie, să înceapă să se cunoască și să înceapă să comunice. Numai în acest fel poate fi dezvoltată o agendă comună de comunicare publică și advocacy (efort de a convinge factorii de decizie), astfel încât problema urgenței climatice să fie adusă în cât mai multe spații de dezbatere și decizie. Impactul colectiv al rețelelor înseamnă coaliția între grupuri și formarea de rețele influențe (politice, academice, administrative, responsabilitate socială corporativă-CSR etc.). Influența este necesară pentru a forma alianțe între segmentele nonprofit, profit și public, astfel încât programele cu acest tip de impact să fie aplicate transsectorial, atât la scară națională, cât și locală. Oamenii preocupați de tranziția ecologică sunt mai curajoși și mai eficienți atunci când au ocazia să vadă exemple și să facă schimb de experiență cu alți oameni care au preocupări similare. Sursele de informații și modalitățile de comunicare online sunt foarte valoroase, dar este și nevoie de modalități atât online, cât și offline pentru a confirma această apartenență la rețea. Deși sunt active la nivel local, aceste rețele trebuie să fie conectate la mișcarea globală de tranziție ecologică prin noduri de rețea: oameni care au relații biografice și profesionale cu alte noduri de rețea din alte zone geografice.


10 PRINCIPII

profesionalism Profesionalism în planificare și proiectare (aport de la experți)

Site: http://cote.t-web.ro/

Bazele de date și interpretarea lor de către profesioniști sunt o condiție esențială pentru planificare și proiectare care va asigura un fundal construit, adecvat dezvoltării durabile. Trecerea la ecologie în toate aspectele vieții contemporane necesită procese de planificare și proiectare în care colaborează permanent specialiști din diverse domenii. Deși în mediul academic, cunoștințele sunt oferite specialiștilor, aceștia ajung rar să introducă soluții care să contribuie la tranziția ecologică în urbanism sau în documentația tehnică. Designul secolului 21 înseamnă a presupune că un scop important este reducerea consecințelor produse de dioxidul de carbon în mediul construit. Iar planificarea presupune interdisciplinaritate și profesionalism în toate etapele proceselor participative (principiul anterior), analiza, la diverse scări, a nevoilor și potențialului unui spațiu anume (cartier imediat, cartier, localitate, zonă metropolitană, județ, regiune, întreaga țară), formularea diferitelor propuneri și evaluarea fiecărei propuneri după un set complex de criterii și, în final, stabilirea soluțiilor într-un cadru de reglementare adecvat (regulamente de urbanism, norme). De asemenea, planificarea ar trebui să includă și o gestionare adecvată a resurselor publice și private, astfel încât acestea să atingă întotdeauna obiectivele stabilite, stabilind planuri de implementare care să prezinte rolurile și modalitățile de colaborare între actorii urbani, precum și evaluarea rezultatele obținute în urma implementării, conform indicatorilor de evaluare sistematică.


10 PRINCIPII

urgență climatică Urgența climatică ca filtru pentru decizia publică

Site: http://cote.t-web.ro/

Consecințele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în România. Investițiile publice din bugetele locale, naționale și europene sunt necesare pentru a ameliora situația existentă și pentru a informa comunitățile. Prioritățile în deciziile publice trebuie stabilite în funcție de criteriile de urgență climatică. Adaptarea la schimbările climatice înseamnă economisirea resurselor naturale și crearea de resurse pentru comunitățile rezistente. În orașe, aceasta presupune asigurarea diversității în producția de bunuri și servicii, oferirea de facilități care îmbunătățesc microclimatul și calitatea aerului, și permit stocarea sau disiparea unor cantități mari de apă într-un timp scurt etc. Comunitățile rezistente sunt cele în care există diversitatea socială și legăturile strânse între actorii urbani, o bună cunoaștere a nevoilor grupurilor vulnerabile și o cartografiere constantă a resurselor disponibile.


10 PRINCIPII

comunicare Comunicare pentru diseminarea practicilor ecologice (jurnalism, noua narațiune)

Site: http://cote.t-web.ro/

Practicile de mediu și metodele de preîntâmpinare a efectelor schimbărilor climatice trebuie documentate și comunicate în mod responsabil de către mass-media, instituțiile de stat, companiile de afaceri, organizațiile de tot felul și indivizii. Comunicarea și vizibilitatea spre publicul larg a măsurilor de tranziție ecologică pot transforma participarea la această mișcare într-o activitate respectabilă și plină de satisfacții din punct de vedere social (recunoașterea și aprecierea de a fi informat și de a contribui la tranziția ecologică). O nouă narațiune bazată pe o istorie recentă a schimbărilor climatice și acțiuni de succes în tranziția ecologică, transmisă într-un mod accesibil poate contribui la schimbarea paradigmei tehno-ecologice la nivelul unei culturi de masă. Numai prin aceste convingeri și idei clare publicul larg poate pune suficientă presiune asupra factorilor de decizie și actorilor economici pentru a face mai evidentă urgența tranziției ecologice. Ea poate fi astfel prezentată, într-un mod accesibil, - această nouă narațiune poate sprijini așadar conștientizarea unei schimbări de paradigmă tehno-ecologică la nivelul culturii populare/de masă.


10 PRINCIPII

Economie ecologică Reglementări pentru operatorii economici responsabili și modele economice încurajatoare adaptate schimbărilor climatice

Site: http://cote.t-web.ro/

Operatorii economici care respectă mediul și promovează un consum responsabil trebuie încurajați. Practicile economice alternative bazate pe grija pentru planetă trebuie să fie recunoscute și susținute. Sunt necesare reglementări ferme pentru schimbarea sistemică și pentru un model economic durabil. Economia ecologică se bazează pe faptul că nu există o creștere nelimitată și că Pământul este un sistem în care consumul excesiv și exploatarea abuzivă au dus la dezechilibre în repartizarea beneficiilor și costurilor. Reglementarea și impozitarea companiilor care exploatează în mod abuziv resurse neregenerabile poate fi un stimulent pentru schimbarea comportamentului agenților economici. Încurajarea modelelor economice alternative și diverse poate duce la o economie echitabilă, social și ecologic. O tranziție ecologică în economie este condiționată de decizii publice care pot fi implementate politic doar dacă există suficiente voci care cer reglementări și încurajări pentru agenți economici responsabili și practici economice etice.


10 PRINCIPII

Echitate urbană Distribuție echitabilă și acces universal la resursele publice

Site: http://cote.t-web.ro/

Tranzițiile ecologice necesită un oraș echitabil, în care locuitorii săi să poată accesa și utiliza colectiv resursele existente. Aici, diverse comunități participă la construirea unei societăți democratice, incluzive și durabile. Aceste transformări structurale cer politici naționale care să pună în valoare coeziunea socială, nu doar competiția economică. Calitatea vieții pentru locuitorii orașului este puternic influențată de deciziile legate de locuințe, transport public sau spațiu public. Asa, astfel de decizii ar trebui să țină cont de nevoile tuturor categoriilor de locuitori. Orice locuitor al orașului ar trebui să aibă posibilitatea de a locui într-o casă sigură și decentă, de a călători oriunde în oraș, de a beneficia de îngrijiri medicale, de a învăța și de a avea acces la spații publice de calitate. Toate aceste nevoi sociale cer investiții și necesită o dispunere spațială echilibrată. Aceste resurse nu ar trebui să mențină sau să genereze inegalitatea în oraș, ci ar trebui să urmeze principiul echității. Prin echitate urbană înțelegem accesul – în proximitatea casei – pentru orice locuitor al orașului la instituțiile civice (parcuri, biblioteci, centre comunitare), la infrastructura publică (educație, cultură, sănătate, transport, rețele de utilități), la resurse comune (apă, aer, pământ, biodiversitate). Într-un oraș echitabil, toți locuitorii săi sunt făuritori de orașe și pot contribui la producerea și redistribuirea resurselor și la bunăstarea pe întreg teritoriul orașului (echitate spațială).


MAPAREA în ROMÂNIA Proiectul a continuat din 2020 prin comunitatea online și mai recent cu sprijinul Ambasadei Franței în România prin proiectele actualizate Citizens and the City in Ecological Transition - spre o platformă strategică de acțiune: ●

Cartografierea inițiativelor care răspund urgenței ecologice și nevoii de schimbare prin acțiune directă Crearea unei hărți publice pentru conștientizarea dimensiunii mișcării de tranziție ecologică Deschiderea dialogului și a acțiunii comune pentru schimbare sistemică


DE LA MAPARE LA COMUNITATE Am realizat un sondaj în aprilie 2021 pentru a descoperi peste 50 de inițiative și am cercetat alte 100 pentru a cartografia mișcarea din România. În ciuda numeroaselor inițiative identificate, tranziția ecologică nu este încă ancorată într-o comunitate. Este ceva ce sperăm să dezvoltăm în viitor.


MAPAREA INIȚIATIVELOR ÎN ROMÂNIA Există deja numeroase inițiative în România care promovează tranziția ecologică prin activitățile lor – de la grădini urbane sau grupuri comunitare locale până la comunități online sau afaceri sustenabile.


NEVOILE ACTORILOR LOCALI Acces la specialiști

xx

Finanțare (acces la fonduri) Transfer de cunoștințe, resurse, bune practici Rețele și colaborare

Context legal

Infrastructură (parteneri, operațiuni, resurse umane)


Tranziția ecologică în Franța


Atelier d’Architecture Autogeree aaa este o platformă colectivă de explorare, acțiune și cercetare în jurul schimbării urbane și a practicilor culturale, sociale și politice emergente ale orașului contemporan. aaa acționează prin „tactici urbane”, prin promovarea participării locuitorilor la autogestionarea spațiilor urbane abandonate, prin relativizarea contradicțiilor și ocolirea stereotipurilor prin proiecte nomadice și reversibile, prin inițierea de practici interstițiale care explorează potențialitățile orașelor contemporane (populații, mobilitate, temporalitate).. Prin acțiune micropolitică dorim să participăm la a face orașul mai ecologic și mai democratic, la a face spațiile locale mai puțin dependente de procesele de sus și mai accesibile utilizatorilor lor. „Arhitectura autogestionată” este o arhitectură a relațiilor, proceselor și aranjamentelor oamenilor, dorințelor, know-how-ului. O astfel de arhitectură nu corespunde unei practici liberale, nu presupune construirea după contracte de construcție; se înscrie în noi forme de asociere și colaborare, bazate pe schimburi și reciprocitate cu toți cei interesați (persoane, organizații, instituții), indiferent de scara acestora. Arhitectura noastră este atât politică, cât și poetică pentru că este în primul rând o „conexiune între lumi”.

Doina Petrescu, Co-Founder www.urbantactics.org aaa@urbantactics.org


Sursă: R Urban / Rețele de reziliență urbană

TRANZIȚIE ECOLOGICĂ @aaa


TRANSFER DE CUNOȘTINȚE ÎNTRE ROMÂNIA & FRANȚA Exemple de bune practici


��🇴 ECOPOLIS CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE


Ecopolis CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE 2019: Lansare aerlive.ro, o platformă independentă de monitorizare a calității aerului din București cu 3 scopuri: ● Implicarea cetățenilor într-o platformă de colaborare ● Autoritățile determinante să acționeze ACUM asupra calității aerului! ● Creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele legate de calitatea aerului în București ● Rezultat: senzorii au făcut vizibilă o problemă necunoscută, arderea ilegală a deșeurilor și materialelor la periferia orașului. 2021: Lansarea campaniei AerArs, o platformă online de informare a cetățenilor și autorităților, împreună cu lobby pentru schimbare prin campanii media și propuneri de politici publice. Rezultate: punerea calității aerului pe agenda publică împreună cu Planul integrat pentru calitatea aerului și noi proiecte legislative privind monitorizarea poluării și limitarea răspândirii materialelor arse. 2021: Inițiativa Lacul Morii a vizat îmbunătățirea calității aerului prin crearea celui mai mare Parc Natural Urban al Bucureștiului.

Oana Neneciu, Executive Director https://www.ecopolis.org.ro oana@ecopolis.org.ro


��🇷 LA PREUVE PAR 7 Arhitectură experimentală, Urbanism și peisagistică


LA PREUVE PAR 7 Misiune: lucrează către o tranziție ecologică prin arhitectură, urbanism și politică. Acest lucru se întâmplă printr-o structură de guvernare tripartită între aleși, dezvoltatori urbani și societatea civilă. Ideea de bază din spatele mișcării este aceea a „permanenței arhitecturale” care vede proiectele și clădirile reproiectate în timp ce sunt încă locuite. Aceasta înseamnă că clădirile sunt renovate treptat și imediat integrate în viața orașului și a comunității locale prin utilizarea modulată. Proiectul Lunel Misiune: La fel ca alte 3.000 de persoane din Franța, vechea gară Lunel și-a pierdut funcția de cale ferată. În timp ce noul hub de mobilitate este construit în jurul gării actuale, cum îi putem găsi utilizări în conformitate cu stilurile de viață și călătoriile contemporane? Proiectul Billom

Emilie Flamme, Member

Misiune: Orașele pot deveni latente, ca multe altele din suburbiile exterioare ale Clermont-Ferrand. Cine locuiește cu adevărat în Pérignat-ès-Allier și Billom?

https://lapreuvepar7.fr/ contact@lapreuvepar7.fr


��🇴 MICILE BUCURII COMUNITATE SUSTENABILĂ


MICILE BUCURII Misiune: Călătorie către o viață în armonie cu natura. Când mâinile, mintea și sufletul lucrează împreună pentru a trăi într-un mod durabil, atunci oamenii și natura pot coexista în armonie. Comunitate născută în 2018 pentru a reaminti oamenilor despre conexiunea noastră vitală cu natura și nevoia de a o proteja și de a trăi mai bine. În 2020, comunitatea a devenit ONG. Activitate și tipuri de proiecte legate de natură și climă: ● Proiecte educaționale, discuții despre sustenabilitate ● Ateliere, proiecte DIY și evenimente pentru public ● Eco-antreprenoriat prin sprijinirea afacerilor locale ● Training-uri, cursuri intensive și ateliere pentru companii Prezență online prin 2 comunități: ● Micile Bucurii în jurul educației durabile ● Loc de Troc bazat pe principiile economiei partajate Alte proiecte privind sustenabilitatea: ● Colaj climatic | Deplastificat | Discuții digitale live

Roxana Buzetelu, Founder https://micilebucurii.ro/ roxana@micilebucurii.ro


��🇷 YA+K Colectiv architecturalurban-design-cultural


COLECTIVUL YA+K ONG care lucrează și experimentează în jurul urbanismului intermediar și arhitecturii situate la intersecția practicilor ecologice, economice, sociale și culturale. Strategia principală utilizată în proiecte este crearea unei culturi comune din și cu spațiul, concentrându-se pe 3 domenii: ● ● ●

Identități - crearea de imaginare ale locului Relații - implicarea cu acțiuni și gesturi Povești - documentarea și povestirea experiențiale

poveștilor

Ideea din spatele metodelor YA+K este de a investi arhitecții în creatori de locuri și de a-i împinge pe profesioniști să-și regândească practicile în jurul funcției (profesiei) și a locului (social), a metodelor de creație și reprezentare, a formatelor și a formelor. Etienne Delprat, Membru https://www.yakcollective.org


OPORTUNITĂȚILE TRANZIȚIEI ECOLOGICE


MAI MULTE DETALII:

📹 Tranziția Ecologică în RO & FR - Înregistrarea evenimentului

EVENIMENTUL FINAL


Mulțumim!


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.