Issuu on Google+


Sumar

“ ” Nr. 125 - Februarie 2013

Ilinca Vandici

opping altfel Povestea unui sh

10

INTERVIU

62

Cump`r`turile le fac de oriunde, din ]ar` [i din str`in`tate. Cump`r dac` v`d ceva frumos, cump`r dac` am nevoie de ceva \n mod special.

De vorb` cu Dan Cruceru [i Ioana Maria Moldovan

24

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Lucy Duff Gordon, un pionier al modei

27

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

40

FashIoN sTYLE

by Cristallini & Mihaela Drafta

58

LEc}Ia dE KEMPo De ce Kempo?

66

sToRY oF...

Alexander Graham Bell [i Mabel

69

dEsTINa}II Rhodos, insula soarelui

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.


EditShop

“ ” (...) câte dintre cuplurile formate \n zilele noastre mai pot spune la vârsta senectu]ii c` au 60 de ani de c`s`torie? {i nu orice fel de mariaj, ci unul care s` emane iubire, respect [i dedicare chiar [i dup` atâta vreme...

4 Stop to shop

Dupã 60 de ani

Pentru c e februarie [i suntem \n febra Sfntului Valentin [i a lui Dragobete, miam adus aminte de o \ntmplare trit prin toamn. |ntr-o zi a lui Brumrel (n.r. octombrie pentru cei mai tineri), anul Domnului 2012, cum ar scrie cronicarul, stteam cuminte [i a[teptam pe cineva. {i, deh, ca omu’, priveam \n jurul meu. De la distan], am observat doi btrnei. El, ferchezuit - la costum. Ea, cochet - cu plrioar [i mnu[i. Cu ct se apropiau, cu att aveam impresia c am prsit cumva secolul acesta [i am ajuns prin anii burghezi ai Bucure[tilor de alt dat. Mergeau bra] la bra], \ncet [i calmi. Cred c m uitam att de insistent, \nct m-au observat. Ajun[i \n dreptul meu, mi-au zmbit cald amndoi, iar btrnul a \nclinat elegant din cap. Le-am zmbit [i eu, oarecum jenat cci realizasem lipsa involuntar de polite]e. Eleganta doamn s-a oprit [i m-a \ntrebat: “Dudui], se \ntmpl s [ti]i cumva ce or este?”. |ntr-o prim faz nici nu am auzit-o. Uitasem de jen [i priveam fascinat bluza ei elegant, cu volane la baza gtului, bro[a cu camee [i ct de cochet putea fi. Clar eram \n alt secol! “M scuza]i c v deranjez. {ti]i cumva ora?”. Abia acum am reac]ionat. I-am rspuns. Mi-a mul]umit amabil [i m-a \ntrebat. “V a[tepta]i cumva companionul?”. “Nu. O prieten.”. “Ah, ce pcat! |ntr-o dup-amiaz de toamna a[a frumoas…”. Nu puteam dect s \i zmbesc. “Eu [i so]ul meu suntem cstori]i de 60 de ani. |mi aduc aminte c undeva \n aceast zon \l mai a[teptam [i eu s ne \ntlnim. Nu c ar fi \ntrziat el. Ajungeam eu mai devreme.”. O ascultam. Domnul \mi zmbea. “Nu mai e iubirea ce a fost odat. Dar tinere]ea rmne la fel, indiferent de anii \n care ne-o d Dumnezeu.”. “A[a este!”, i-am rspuns. Apoi mi-a mai zmbit odat [i, \n timp ce domnul a \nclinat iar capul \n form de respect, [i-au luat “la revedere”, vzndu-[i de drum, bra] la bra]. Poate prea o poveste banal. |n esen] [i este. Altceva m-a fcut s mi-o aduc aminte acum, cnd zicem noi c celebrm luna iubirii. {i anume \ntrebarea: cte dintre cuplurile formate \n zilele noastre mai pot spune la vrsta senectu]ii c au 60 de ani de cstorie? {i nu orice fel de mariaj, ci unul care s emane iubire, respect [i dedicare chiar [i dup atta vreme, a[a cum am vazut eu \n cazul despre care v-am povestit. A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef


Film

Premierele lunii februarie Hansel and Gretel: Witch Hunters Regia: Tommy Wirkola Cu: Gemma Arterton, Jeremy Renner, Famke Janssen Gen: Ac]iune, Fantastic, Horror Premier` \n Rom~nia: 01.02.2013

Lincoln Regia: Steven Spielberg Cu: Sally Field, Daniel DayLewis Gen: Biografic, Dram`, Istoric, R`zboi Premier` \n Rom~nia: 01.02.2013

Silver Linings Playbook Regia: David O. Russell Cu: Bradley Cooper, Jennifer Lawrence, Robert De Niro, Jacki Weaver Gen: Comedie, Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 01.02.2013

Broken City

Promised Land

Regia: Regia: Allen Hughes Cu: Mark Wahlberg, Russell Crowe, Catherine Zeta-Jones Gen: Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 08.02.2013

Regia: Gus Van Sant Cu: Matt Damon, John Krasinski, Frances McDormand Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 15.02.2013

A Good Day to Die Hard Regia: John Moore Cu: Bruce Willis, Jai Courtney, Sebastian Koch Gen: Ac]iune, Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 15.02.2013

Side Effects Regia: Steven Soderbergh Cu: Rooney Mara, Channing Tatum, Jude Law Gen: Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 22.02.2013

Beautiful Creatures

Flight

Regia: Richard LaGravenese Cu: Alice Englert, Jeremy Irons, Viola Davis Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 15.02.2013

Regia: Robert Zemeckis Cu: Denzel Washington, Don Cheadle, John Goodman Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 22.02.2013

6 Stop to shop


nEwS – agEnda lunii 1

2 3

5/02

8/02

ConCert slash

a vision of elvis Anul acesta s-au împlinit 78 de ani de la na[terea regelui rock’n’rollului, ELVIS PRESLEY. Spectacolele tribut sunt unul din elementele ce contribuie la perpetuarea amintirii regelui, iar showul A VISION OF ELVIS, cel mai bine cotat tribut ELVIS din lume, ajunge la Bucure[ti exact la o lun` de la ziua de na[tere a Regelui. Reprezenta]ia îl are în prim plan pe Rob Kingsley - Hard Rock Café, Bucure[ti.

4 5

6 7

8 9

10 11

14 15 16

17 18

19 20

21 22

23

ConCert BaD Boys Blue BAD BOYS BLUE, trupa simbol a pop dance-ului anilor ’80, aduce la Bucure[ti toate melodiile care ]i-au înso]it adolescen]a: "You're a Woman", "Pretty Young Girl", "I Wanna Hear Your Heartbeat" sau "Come Back and Stay". Iar pentru ca distrac]ia în stil 80s s` fie complet`, spectacolul va fi urmat de program disco în care se vor succeda cele mai îndr`gite hituri ale acelei perioade. Ia-]i perechea, vino la BAD BOYS BLUE [i fii gata de dans! Cinema Patria, Bucure[ti.

12 13

15/02

Slash e cunoscut mai ales pentru perioada \n care a activat \n trupa Guns N' Roses. |n 1996, dup` 11 ani \n aceast` trup`, Slash a ales s` c~nte \n alte forma]ii ca Slash's Snakepit sau Velvet Revolver. |n Bucuresti va veni sub titulatura Slash featuring Myles Kennedy and The Conspirators pentru a promova noul lor album, Apocalyptic Love - Sala Palatului, Bucure[ti, 19:30.

13–17/02 Disney live! MiCkey’s MagiC show |n perioada 13-17 februarie 2013, Sala Palatului din Bucureşti va fi gazda fermec`toarelor personaje Disney. Copiilor mai mici sau mai mari Disney Live! le prezint` Mickey’s Magic Show, un spectacol care combin` bucuria personajelor Disney cu momente unice de magie Sala Palatului, Bucure[ti.

24

25 26

27 28

8 Stop to shop

14/02 ConCert DireC}ia 5 Direc]ia 5 s`rb`tore[te Valentine’s Day printr-un concert special Cinema Patria din Bucureşti.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE


intErviu

Sunt tineri, frumo[i, dezinvol]i, elegan]i, carismatici [i, mai mult dect evident, dau foarte bine pe sticl. Fac o echip profesionist, cu haz, care „pove[te[te” 6 zile din 7 \ntmplri de prin via]a vedetelor noastre de toate zilele. Pu]ini [tiu c amndoi au studii \n jurnalism [i au o experien] consistent [i relevant \n acest domeniu. C \n adolescen], el srea gardul liceului miliProfesioni}tii Pove}tirilor tar de dragul fetelor, iar ei i-a fost team s prseasc ora[ul natal din Ardeal. {i „pove[tirea” continu... Ne-o spun chiar ei.

dan cruceru [i Ioana Maria Moldovan

10 Stop to shop


intErviu Exact \n urm` cu 15 ani, c~nd se \nfiin]a postul Acas` Tv, erai \n clasa a Xa, la Colegiul Militar Liceal Breaza (!) sub auspiciile aspre ale regimului cazon. Cum ai ajuns s` studiezi la un astfel de liceu extrem de strict [i de departe de ce faci acum? Dan Cruceru: |ntotdeauna mia pl`cut cartea. |n [coala general` am fost un elev de 10 pe linie. Acesta a fost [i motivul pentru care am mers la Colegiul din Breaza. Este un liceu renumit pentru profesionalismul profesorilor de acolo, pentru rezultatele excep]ionale pe care le au elevii de acolo la olimpiadele na]ionale. Pe atunci visam s` devin chirurg, chiar unul militar. A[a c` Breaza mi s-a p`rut locul perfect pentru \nceperea carierei mele. Am intrat al cincilea \n liceu, cu o concuren]` de 15 pe loc. Am fost tare m~ndru. Apoi, \ns`, m-am lovit de regimul cazon, de ni[te reguli militare neadaptate unor copii [i nu mi-a pl`cut deloc. Am descoperit, \ns`, literatura [i cenaclul din cadrul liceului. A[a am realizat c` adev`rata mea pasiune este scrisul, comunicarea. {i, peste ani, iat`-m` prezentator TV. Dup` ce fel de distrac]ii fugeai s`rind gardul severului liceu militar, de ]i s-a sc`zut nota la purtare la 6? D.C.: Sincer? Dup` fete, evident! Pe atunci, \n liceul militar erau doar b`ie]i, a[a c` nu puteai g`si iubirea dec~t... peste gard.

La un moment dat, ]in minte c` \mi f`cusem o prieten`, a c`rei cas` era lipit` de gardul liceului. Din p`cate, uneori, mai eram [i prins s`rind gardul sau trecut absent la diferite prezen]e, a[a c` inevitabilul s-a \nt~mplat. Mi s-a sc`zut nota la purtare, pentru c`, \n liceul militar, astfel de gesturi erau aproape egale cu dezertarea. }i-ai \nceput cariera ca prezentator \n ora[ul natal, T~rgu-Mure[, c~nd erai \n facultate. Cum ai fost remarcat`? Ioana Moldovan: Eram \n al doilea an de facultate, atunci am aflat de un concurs al unui post local de televiziune – c`utau reporter prezentator.

Mi-am zis c` acum e momentul meu [i c` trebuie s`-mi \ncerc norocul. Mi-am f`cut un CV, dar c~nd am aflat c` sunt 150 de concurente pe un loc, m-am l`sat p`guba[`, mama \ns` nu. Mi-a depus CV-ul [i mi-a purtat noroc. Am debutat \n televiziune chiar de ziua mea de na[tere. La \nceput m-am temut, era o lume nou`, habar nu aveam cu ce se m`n~nc`. Dar eu \mi doream [i asta cred c` a contat cel mai mult. Ai absolvit Facultatea de Limbi Str`ine [i Facultatea de Jurnalism. Pentru cei care viseaz` s` lucreze \n televiziune, \n ce m`sur` teau ajutat studiile de profil s` devii un profesionist de succes? D.C.: Cred c` sunt studiile de care ai nevoie pentru a emite preten]ii c` vrei s` lucrezi \n pres`. Nu spun c` to]i cei care au aceste studii sunt jurnali[ti, dar spun c` cei care le au ar trebui s` primeasc` o [ans` s` lucreze \ntr-o redac]ie. Pe mine m-au ajutat. Poate nu tot timpul, dar \n momente importante: c~nd s-a uitat pentru prima oar` cineva pe CV-ul meu [i mi-a dat dreptul s` stau \n probe, c~nd am scris prima mea [tire, av~nd deja bazele unei scrieri jurnalistice, c~nd am tradus [tiri venite pe agen]iile de pres` externe, c~nd am realizat interviuri cu anumite personalit`]i str`ine, c~nd am fost prezent la diferite conferin]e interna]ionale [i am transmis mesajele \n Rom~nia. Dincolo de aceste studii, ďƒ˜

Stop to shop 11


intErviu ca s` faci carier` \n acest domeniu, trebuie s` ai ambi]ie, r`bdare, s` munce[ti foarte mult [i s` nu te g~nde[ti la bani. Succesul [i banii vin doar dup` mul]i ani de „tran[ee”, ca s` p`strez un termen cazon! De[i [tiai \nc` din copil`rie c` vrei s` lucrezi \n televiziune, ai ales s`-]i iei licen]a \n Litere. }i-a fost team` c` nu vei reu[i \n jurnalismul de televiziune? I.M.: Nu, nu mi-a fost team` nicio secund` c` nu voi reu[i s` intru la o facultate de jurnalism. A[ fi dat examen f`r` s` stau pe g~nduri, asta dac` \n T~rgu-Mure[ ar fi fost o facultate cu un astfel de profil. Cea mai apropiat` era la Cluj sau Sibiu. |ns` mie mi-a fost team` s` plec de acas`, mai ales c` voiam s` r`m~n l~ng` ai mei, s` mai copil`resc, nu concepeam via]a f`r` ei. A[a c`, \n timp ce colegii mei de liceu abia a[teptau s`-[i ia zborul de acas`, eu am ales s` r`m~n. Dup` patru ani \ns`, de ce mi-a fost fric` nu am sc`pat [i a trebuit s` m` despart cu lacrimi \n ochi de cei dragi, mi-am luat inima \n din]i [i am pornit spre Capital`. Pu]ini [tiu c`, \nainte s` fii prezentatorul „pove[tirilor”, ai realizat timp de 7 ani reportaje \n aproape toate domeniile: politic, social, eveniment, monden. Experien]a te-a recomandat pentru postul de prezentator al

12 Stop to shop

„Pove[tirilor adev`rate” sau a avut [i \nf`]i[area un cuv~nt de spus? D.C.: Mie \mi place s` cred c` experien]a. P~n` la urm`, am demonstrat c` pot face [tiri bune \n orice domeniu, inclusiv monden. Dac` a contat \nf`]i[area, voi s`mi spune]i. Totu[i, cine ar spune c` aspectul fizic nu conteaz` \n televiziune ar fi un mincinos. Timp de cinci ani ai lucrat ca reporter pe zona politic`. Ce au \n comun lumea politic` [i cea monden`? D.C.: Dac` vrei s` fiu cinic, cred c` termenul „senza]ional” le caracterizeaz` pe am~ndou`. Evenimentele din ambele domenii atrag aten]ia doar dac` sunt „ s c a n daloase”. Pe de alt` parte, cred c` un jurna-

list adev`rat poate da dovad` de profesionalism at~t lucr~nd pe politic, c~t [i lucr~nd pe monden. Dac` e[ti obiectiv, \]i documentezi bine interviurile; dac` verifici informa]iile din mai multe surse, po]i avea materiale excep]ionale. |n plus, am reu[it s` realizez o serie de reportaje „mondene” cu politicieni. Cu Ion Iliescu vorbind despre c`snicia cu doamna Nina, cu C`lin Popescu T`riceanu vorbind despre b`ie]ii s`i, cu Victor Ponta despre pasiunea pentru raliuri sau cu Traian B`sescu despre teama de a deveni socru mic. Te consideri persoan` public`, nu vedet` de televiziune. |n opinia ta, care sunt diferen]ele de percep]ie ale publicului? I.M.: Pentru mine, vedete sunt Richard Gere, Sophia Loren, Anthony Hopkins, Madonna, Michael Jackson, Elvis Presley. |n Rom~nia, \n opinia mea, exist` doar persoane publice. Statutul de vedet` de televiziune de care te bucuri \n prezent te-a adus \n aten]ia paparazzilor? D.C.: Nu \mi place termenul de vedet`. Accept „persoan` public`”. Asta pentru c` vedete sunt pe la Hollywood, nu pe aici pe D~mbovi]a. Iar paparazzi stau la coad` pe sub ferestrele caselor unor astfel de persoane, nu pe la ferestrele casei mele. Eu, de fiecare dat` c~nd m-am \nt~lnit cu vreun paparazzo, l-am salutat respectuos, i-am str~ns m~na [i


intErviu i-am spus c`-l apreciez pentru ce face. Nu e u[or s` stai \n frig ni[te ore bune, \n c`utarea unui instantaneu de senza]ie. Ca urmare [i ei au fost destul de "bl~nzi" cu mine p~n` acum. Cum ai fost aleas` s` prezin]i „Pove[tiri adev`rate” la Acas` Tv? I.M.: |mi place s` cred c` am fost \n momentul potrivit la locul potrivit. Am aflat c` echipa „Pove[tirilor” c`uta o co-prezentatoare [i mi-am \ncercat norocul, care mi-a sur~s din nou. A fost un fel de dragoste la prima vedere. Ne-am pl`cut [i am \nceput colaborarea ce dureaz` de opt ani [i sper s` continue mul]i ani [i de acum \ncolo. Din aprilie 2011, „poveste[ti” \mpreun` cu Ioana Maria Moldovan, \n fiecare zi, de luni p~n` s~mb`t`, de la 16.30, la Acas` Tv. Este ceea ce visai s` faci \n copil`rie sau un joc fericit al circumstan]elor? D.C.: Cum spuneam, \n copil`rie visam s` devin chirurg. Poate dac` Ioana [iar fi dorit aceea[i carier`, neam fi \nt~lnit \n vreo sal` de opera]ie \ncerc~nd s` salv`m vie]i. |ntr-un fel, asta \ncerc`m s` facem [i acum, la „Pove[tiri”, cu acele campanii sociale pe care le propunem din c~nd \n c~nd. Despre emisiunea „Pove[tiri adev`rate” v` pot spune, \ns`, c` este v~rful

carierei mele de p~n` acum. A fost o propunere la care am r`spuns aproape instantaneu „Da”. Ce rela]ie ai cu colegul t`u de platou, Dan Cruceru? I.M.: Colaborarea cu Dan Cruceru e o pl`cere [i, \n acela[i timp, o provocare. Am~ndoi avem ceva experien]` \n pres`, suntem ambi]io[i [i ne dorim foarte mult s` form`m un cuplu c~t mai bun pe ecran [i s` reu[im s` ajungem la inimile telespectatorilor care ne primesc \n casele lor. Ce fel de rela]ie te leag` de Ioana Maria Moldovan? Dar de ceilal]i protagoni[ti ai „Pove[tirilor” – Cabral Ibacka [i Mircea Solcanu?

D.C.: To]i patru suntem o mare familie. Nu ne-am hot`r~t care sunt p`rin]ii [i care copiii, de[i Cabral e cel mai „mare” dintre to]i, cu cei 2 metri ai s`i. Ne distr`m de minune c~nd ne str~ngem toat` ga[ca. Cu Ioana m` \nt~lnesc \n fiecare zi [i e absolut normal s` fiu mai apropiat de ea. M` bucur c` am ajuns s` ne \n]elegem foarte bine [i s` ne complet`m foarte u[or \n timpul interviurilor. O echip` bun` se formeaz` \n timp, iar noi cred c` am devenit acea echip`. C~nd nu e[ti \n timpul serviciului, mai vorbe[ti cu accentul ardelenesc din ora[ul t`u natal, T~rgu-Mure[? I.M.: No, p`i sigur c` vorbesc cu accent ardelenesc, c` doar \i tare fain. :) C~nd ajung acas` la T~rgu-Mure[ redevin ardeleanc` adev`rat`. Care este filosofia succesului t`u profesional \n televiziune? {tim cu to]ii c` nu se \nt~mpl` peste noapte... D.C.: Eu m` bucur de fiecare pas f`cut \n carier`. Nu vorbesc, \ns`, despre succes, nu m` \mb`t niciodat` cu ap` rece, nu mi s-a urcat nicio secund` la cap. Am muncit, \ns`, foarte mult s` ajung aici. Am lucrat [i 24 cu 24, doar ca s` dovedesc c` sunt bun, c` sunt preg`tit, c` sunt persoana potrivit` pentru postul vizat. Pe scurt, cred c` e vorba de 90% munc` [i r`bdare [i 10% noroc, pentru c` f`r` dramul acela de noroc nu po]i face nimic \n via]`.

 Stop to shop 13


intErviu |n urm` cu vreo dou` luni, ai dansat \mpreun` cu colega ta Ioana la „Dansez pentru Tine”, pentru un caz umanitar. Dincolo de durerile de spate [i de inerenta febr` muscular`, ce sentiment ]i-a oferit acest mod de a ajuta o familie la nevoie? D.C.: A fost o mare onoare [i a[ repeta aceast` experien]` oric~nd. Am f`cut febr` muscular`, am avut dureri de spate, v~n`t`i, dar a fost un efort mult prea mic fa]` de bucuria imens` pe care a avut-o t~n`rul care a primit un cec important dup` dansul nostru. Voi r`spunde prezent [i m~ine pentru astfel de cazuri. Care sunt „pove[tirile” tale preferate? I.M.?: Pove[tirile mele preferate sunt musai cele cu final fericit! |mi place c~nd totul se termin` cu bine... Mul]i telespectatori te percep ca pe un macho ar`tos [i [armant, dar tu ai fost tocilar [i ai publicat dou` volume de poezii de dragoste. E[ti, de fapt, un romantic incurabil? D.C.: Epitetele voastre m-au binedispus. Asta cu macho nu cred c` m` caracterizeaz`, dar toate femeile pe care le-am \nt~lnit p~n` acum au acceptat s` le dau m`car „Bun` ziua”. Nici asta cu tocilarul nu e de mine. Da, mi-a pl`cut cartea, dar nu v`d nimic r`u \n asta, mai ales c` tot

14 Stop to shop

ce am \nv`]at m-a f`cut omul de ast`zi. C~t despre poezii, fac pariu c`, dac` \ntreba]i 100 de femei dac` le-ar pl`cea un b`rbat care s` le scrie poezii, s` fie romantic, s` le aduc` flori, s` le a[tepte cu cina preg`tit` etc, toate cele 100 de femei ar spune c` un astfel de b`rbat este foarte cool, foarte fain [i v-ar cere adresa lui de domiciliu! {i dac` voi vre]i s` m` numi]i romantic incurabil... atunci a[a s` fie.

Care sunt secretele tenului t`u perfect? I.M.: Nu mai e niciun secret c` am un ten alb [i sensibil, de care trebuie s` am mare grij`. Tocmai de aceea, de opt ani ascult de sfaturile dermatologului Lucian Russu, care \ncet, dar sigur a devenit [i un prieten de n`deje. El m-a \nv`]at s` am grij` de tenul meu. |n fiecare diminea]`, obligatoriu, \mi hidratez tenul cu crem` pentru fa]` [i ochi, preg`tindu-l astfel pentru machiajul profesionist de peste zi. Iar seara m` demachiez [i folosesc o crem` de noapte. Cred c` acestea sunt dou` etape importante peste care nicio femeie nu ar trebui s` treac`, indiferent dac` folose[te sau nu machiaj \n timpul zilei. La sf~r[itul s`pt`m~nii, de obicei, \mi prepar o masc` natural` pentru ten sensibil f`cut` chiar de mine. Pe l~ng` acestea, de doi ani de zile urmez [i un tratament cu lumin` albastr` blu-u. Tratamentul inovator nu e deloc dureros sau costisitor [i dureaz` 15 [edin]e a c~te 14 minute fiecare. Unde mai pui c` se bucur` de un mare succes printre vedetele de la Hollywood. Look-ul t`u este foarte modern, mereu \n tendin]e. Care sunt designerii t`i favori]i? I.M.: De pe meleagurile str`ine \mi plac designerii Stella McCartney, Giorgio Armani, iar de la noi Mihaela Drafta [i Ingrid Vlasov.


intErviu Ce \nseamn` s` fii c`s`torit cu un om politic? D.C.: |nseamn` s` nu amesteci lucrurile. Eu m-am c`s`torit cu Cristina, nu cu politicianul Pocora, a[a cum ea nu s-a c`s`torit cu omul de televiziune Cruceru, ci cu Dan, acel romantic despre care vorbea]i voi mai sus. |n plus, acas` nu facem politic`! Suntem prea \ndr`gosti]i [i prea ocupa]i cu micu]a Sophia Maria. Acas`

suntem doar noi trei, so]i-p`rin]i [i pitic`. Cum \]i petreci timpul liber? I.M.: |ncerc s` profit c~t mai mult de timpul meu liber. Ador s` fac drume]ii, fotografii, s` m` plimb cu bicicleta, s` merg la Kangoo Jumps, la film, la teatru, s` joc badminton, s` ascult muzic`, s`-i am al`turi pe cei dragi sau uneori \mi place s` stau pur [i simplu \n natur`. Cum ]i-a schimbat via]a micu]a ta Sophia Maria? D.C.: De c~nd a[teptam \ntrebarea asta! Cred c` de abia odat` cu apari]ia ei miam descoperit voca]ia. |mi place s` fiu tat`, acest epitet este cel care m` caracterizeaz` cel mai bine. {i cred c` e foarte cool s` fii tat`. E cool s` stai cu feti]a ta, s` mergi \n parc cu ea, s` mergi la cump`r`turi cu ea, chiar [i \n vacan]e. Cred c` e cool s` m`n~nci cu ea, s` v` umple]i am~ndoi de piure, cred c` e cool s`-i faci baie [i s`-]i adoarm` pe piept, c~nd \i cite[ti seara povestea ei preferat`. Pentru mine, astea sunt lucrurile cu adev`rat cool, lucrurile cu adev`rat importante [i frumoase.

|]i dore[ti o carier` ca actri]`? Cum te vezi peste 5 ani? I.M.: Via]a m-a \nv`]at s` nu spun niciodat` niciodat`, a[a c` cine [tie, poate \ntr-o zi... Ca orice om am planuri pentru viitor, dar p~n` nu reu[esc s` le \ndeplinesc vreau s` le ]in doar pentru mine. Sunt supersti]ioas` [i cred c`, dac` vorbesc despre ele \nainte, nu le mai pot duce p~n` la cap`t. Peste 5 ani… Habar nu am... Tr`iesc \n prezent [i \ncerc s` m` bucur de fiecare clip`. Ce \nseamn` pentru tine 15 ani de Acas`? I.M.: M` impresioneaz` trecerea anilor. De[i sunt doar de opt ani ACAS@, am senza]ia c` sunt de la \nceputuri. ACAS@ pentru mine \nseamn` oameni dragi [i m` refer aici la echipa cu care lucrez zi de zi, dar [i la telespectatorii care de opt ani m` primesc \n casele lor; al`turi de ei am tr`it momente frumoase, clipe de neuitat. D.C.: Cred c` e o v~rst` important`, o v~rst` cu care pu]ine televiziuni se pot m~ndri. |nseamn` seriozitate, profesionalism, durabilitate, rezisten]`. |nseamn` oameni cu principii, care au rezistat vremurilor. |nseamn` continuitate. |nseamn` viitor, pentru c` bazele au fost de mult timp a[ezate. La mul]i ani, Acas`! La mul]i ani, „Pove[tiri”! S` ne vedem cu bine [i cu nepo]ei! Adic` [i peste vreo 50 de ani! Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 15


SpEcial |mpreun` pentru aceea[i cauz`

Pre\ pe

viA|~

ACAS~ TV este mai mult decât o televiziune. |n cei 15 ani de existen]`, a devenit locul unde puterea de a lupta \mpreun` pentru cauze sociale se concretizeaz` \n reu[ite care \mbun`t`]esc [i salveaz` vie]i. Campaniile marca ACAS~ TV au schimbat legi, mentalit`]i [i au dat unor oameni [ansa la o via]` mai bun`. 16 Stop to shop

|n noimebrie 2012, postul TV a demarat o nou` campanie social`, “Pune pre] pe via]`”, al c`rei scop este acordarea [i decontarea de tratament bolnavilor de hemofilie din partea Statului Rom~n. |n fiecare mar]i, de la 16.30, la “Pove[tiri adev`rate”, au fost prezentate pove[tile impresionante ale unor persoane bolnave de hemofilie, copii priva]i de o copil`rie fireasc`. Hemofilia este o boal` hemoragic` ereditar`, cauzat` de deficitul unei proteine de coagulare, o boal` care se transmite ereditar de la tat` la fiic` [i de la mam` la fiu. Dac` ace[ti copii bolnavi ar beneficia de un tratament adecvat, ar ajunge la maturitate [i ar duce o via]` absolut normal`. |ns`, mul]i dintre ei ajung s` moar` s~nger~nd, mai ales dac` locuiesc prea departe de un centru de tratament.


EvEnimEnt Rom~nia este singura ]ar` din Europa care nu deconteaz` tratamentul profilactic pentru hemofilie, iar \n ]ara noastr` sunt aproximativ 2.200 de bolnavi. Tratamentul este foarte costisitor, aproximativ 2.000 euro/lun`, [i sunt foarte pu]ini care [i-l pot permite. Cu toate acestea, exist` speran]` pentru copiii bolnavi de hemofilie, ace[tia pot duce o via]` normal` dac` primesc tratament la timp. To]i cei care au dorit s` sus]in` campania demarat` de ACAS@ [i s` se numere printre cei care ajut` la acordarea [i decontarea tratamentului bolnavilor de hemofilie au putut semna peti]ia “Pune pre] pe via]`” pe acasatv.ro. Campania urm`re[te s` ajute [i la refacerea Centrului medical de tratament [i recuperare de la Buzia[, singurul centru \n care bolnavii de hemofilie beneficiaz` de recuperare [i tratament, distrus \n urma unui

incendiu izbucnit \n mai 2012. “Am aflat prima oar` de problema acestor oameni de cur~nd. Atunci c~nd \ncepi s` te informezi [i auzi despre s~nger`ri spontane, despre articula]ii care ajung imobile, de faptul c` mici lovituri - care pentru noi, ceilal]i, sunt inofensive - pentru ei pot \nsemna moartea, despre dureri atroce... ai impresia c` este o lupt` f`r` sor]i de izb~nd`. Dar te ui]i la ce se \nt~mpl` \n alte ]`ri [i-atunci \n]elegi c` exist` [anse. Rom~nia nu deconteaz` tratamentul profilactic pentru bolnavii de hemoflie! Paradoxul vine din faptul c` ace[ti oameni ar fi perfect normali [i ar duce o via]` perfect normal` dac` ar primi acest tratament p~n` la 18 ani m`car. A[a c` noi ne-am implicat sper~nd s` remediem aceast` situa]ie, insist~nd ca Statul Rom~n s` acorde tratament profilactic [i pentru cei suferinzi de hemofilie.”, declar` Cabral.

Stop to shop 17


SpEcial ficia de tratament [i recuperare. C~nd îi prive[ti pe ace[ti tineri, în]elegi cât e[ti de norocos [i de dator în acela[i timp, de a da un strop din binele t`u celor mai pu]in noroco[i decât tine.”, declar` Tudor Chiril`. Nicoleta Luciu nu a r`mas nici ea indiferent` fa]` de aceast` ini]iativ`. “Ne dorim ca ace[ti copii s` aib` parte de tratament complet [i s` duc` un trai mai bun. |n momentul \n

|mpreun` pentru ei Ioana Maria Moldovan [i Dan Cruceru, prezentatorii emisiunii “Pove[tiri adev`rate” s-au al`turat campaniei. “Am aflat ce \nseamn` aceast` boal` necru]`toare abia c~nd ACAS@ a \nceput Campania. Pove[tile adev`rate ale oamenilor ce sufer` de hemofilie, pe care leam spus \n cadrul emisiunii, mau \ngrozit! Exist` \ns` pentru ei o speran]`, o [ans` la via]`.”, declar` Ioana. Dan Cruceru m`rturise[te c` fost foarte impresionat de suferin]a copiilor bolnavi de hemofilie [i \[i dore[te s` fie ajuta]i: “C~nd vezi acei copii \ntr-o suferin]` cumplit`, pe care ei o tr`iesc zi de zi, nu ai cum s` stai pe margine.”. Membrii trupei LaLa Band [i actorii din serialul “Pariu cu via]a” de la PRO TV au f`cut front comun cu ini]iativa. Vlad Gherman, protagonistul serialului, a fost foarte impresionat de pove[tile persoanelor care sufer` de hemofilie: “Este un

18 Stop to shop

subiect delicat [i, \ntr-adev`r, dac` noi nu schimb`m ceva, [i e clar c` nimeni nu are de g~nd s` o fac`, atunci cine?!” Sore spune c` “Suntem singura ]ar` care nu ofer` sprijin bolnavilor de hemofilie. De ce nu se \nt~mpl` asta…?!”. Tudor Chiril` s-a implicat de asemenea. Artistul a vizitat Centrul medical de tratament [i recuperare de la Buzia[, singurul centru \n care bolnavii de hemofilie beneficiaz` de recuperare [i tratament, distrus \n urma unui incendiu. “Copiii [i tinerii îngriji]i în acest centru au nevoie de sprijinul nostru pentru a bene-

care unul dintre copiii no[tri face febr` te consumi [i sim]i c` nu ai via]` \n tine, dar`mite s` [tii c` e bolnav [i c` e posibil s` nu mai apuce ziua de m~ine sau ora urm`toare...”, spune Nicoleta. La momentul \nchiderii acestui num`r al revistei se str~nseser` peste 40.000 de semn`turi, ceea ce \nseamn` c` sunt foarte multe persoane care sus]in ini]iativa ACASA TV – acordarea [i decontarea de tratament bolnavilor de hemofilie din partea Statului Rom~n.


SpEcial 100% succes “Durerea nu este iubire” a reprezentat lupta pentru adoptarea unei legi speciale care s`-i pedepeasc` exemplar pe agresori. Ideea campaniei a plecat de la datele oficiale alarmante. Anual, \n jur de 800.000 de femei declar` c` au suportat, în mod frecvent, violen]a în familie sub diferite forme \ns` majoritatea victimelor violen]ei \n familie nu raporteaz`! Mai mult de 340.000 de copii declar` c` au asistat în mod frecvent la scene de violen]` fizic` între p`rin]i [i peste 370.000 de copii spun c` au fost martorii insultelor [i injuriilor \n familie. |n compara]ie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, popula]ia din România este semnificativ mai îng`duitoare fa]` de violen]a în familie, în toate formele acesteia. Lipsa unei legi speciale care s`-i pedepseasc` pe agresori [i a unor pedepse exemplare duc la abuzuri de neimaginat \n familiile din Rom~nia. Prin acest demers, ACAS@ [ia propus ca noua lege s` permit` poli]iei s` poat` interveni, s` transforme scandalul [i b`taia domestic` \ntr-o problem` a societ`]ii, s` permit` autorit`]ilor s` se poat` autosesiza sau s` reac]ioneze [i f`r` pl~ngere din partea victimei, s` se aplice ordinul de restric]ie pentru vinova]i. ”Violen]a în familie reprezint` o problem` social` extrem de grav`, cu un impact greu de cal-

culat, pentru c` ea afecteaz` nu numai victimele ci [i persoanele care sunt martore sau au cuno[tin]` despre asemenea cazuri de tortur` fizic` [i psihic`. Este una dintre formele de violen]` cel mai frecvent întâlnite, dar [i una dintre cele mai îngrijor`toare, pentru c` este prea pu]in vizibil`. Actele de violen]` au loc în spatele u[ilor închise [i sunt ascunse de c`tre victim` din frica de agresor [i din ru[ine fa]` de societate. Exist` o reticen]` a autorit`]ilor de a interveni \ntr-o problem` considerat` înc` «privat`».”, spune Ionela B`n`rescu, produc`torul general al campaniei. Iar for]ele unite au dat rezultat. Campania a urgentat semnarea de c`tre Pre[edintele Rom~niei a Decretului pentru promulgarea Legii privind modificarea [i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei în familie, potrivit unui comunicat al Administra]iei Preziden]iale. Peste 74.000 de persoane au semnat peti]ia de pe pagina durereanuesteiubire.acasatv.ro, sute de femei au scris pe “Povestea mea” [i au m`rturisit co[marul prin care trec, au descris cu am`nunte acte de o cruzime greu de citit sau ascultat, dar pe care le tr`iesc \n fiecare zi, f`r` s` aib` nici o pro-

tec]ie sau [ans` de salvare. Personalit`]i publice, speciali[ti, arti[ti, printre care: Raluca Turcan, Carmen T`nase, Elvira Deatcu, Elena Gheorghe, Andra, Inna, Andreea Marin B`nic`, Olivia Steer, Ioana Ginghina, Adela Popescu, Diana Dumitrescu sau Mircea Solcanu, s-au al`turat acestui demers [i au vorbit despre dramele tr`ite sau la care au fost martori.

“De pe 18 septembrie 2011 p~n` pe 22 decembrie 2011, c~nd a fost depus` peti]ia, au fost difuzate aproape 20 de reportaje dramatice ale unor femei care au avut curajul s` depun` m`rturie, s` vorbeasc` \n fa]a camerei, multe sub protec]ie, de teama agresorului. Unele am`nunte ale actelor de cruzime au fost at~t de groaznice [i traumatizante \nc~t nu au putut fi difuzate.”, declar` Ionela B`n`rescu, produc`torul campaniei “Durerea nu este iubire”. Carmen Cristea

Stop to shop 19


SpEcial

Perfec|iuneA unei Produc|ii grAndioAse

Magia disney live! 20 Stop to shop

Lumea Disney. Magie. Poveste. Copilrie. Pe scurt, universul care nea fascinat att copii fiind, ct [i ca adul]i. |n fa]a micului ecran, poate nu odat ne-am \ntrebat cum ar fi ca Mickey Mouse s prind via]. Cei care nu au ajuns \nc la Disneyland se pot bucura acum de \ntlnirea cu personajele lui Disney, la Bucure[ti.


SpEcial

C

ele mai \ndr`gite personaje ajung \n premier` la noi, \n cadrul uneia dintre cele mai ample produc]ii: Disney Live! - Mickey’s Magic Show. La Sala Palatului copii, p`rin]i [i bunici se vor bucura de \nt~lnirea magic` cu personajele Disney \n perioada 13 – 17 februarie.

costumele Cum niciun spectacol nu \[i poate defini complet perfec]iunea f`r` costume, cu at~t mai mult Mickey’s Magic Show. Vom fi martorii celor mai frumoase costuma]ii din celebrele filme Disney. Costumele sunt create special pentru a reda atmosfera momentelor din cele mai cunoscute filme Disney. “|n desf`[urarea spectacolului sunt folosite peste 41 de costume pentru care s-au utilizat aproape 700 de metri de material. Costumele sunt complexe prin design [i structur`, av~nd zeci de straturi de materiale [i aplica]ii. |n medie, au fost folosite patru piese de \mbr`c`minte pentru fiecare costum, iar fiecare membru al distribu]iei va avea cel pu]in trei ]inute pe \ntreaga durat` a showului.”, declar` reprezentan]ii Amphitrion, organizatorul rom~n. Costumele Disney Live! sunt create de nimeni altul dec~t Scott Lane, unul dintre cei mai cunoscu]i designeri din lumea teatrului [i a filmelor din Statele Unite. Cu o experien]` vast` \n costuma]ii de spectacol, Scott se afl` \n spatele ideilor a numeroase costume pentru pro-

Acest spectacol unic poart` p`rin]ii [i copiii \ntr-o lume cu adev`rat magic`. Vom conduce publicul \ntr-o c`l`torie fabuloas` al`turi de personajele Disney, \n care spectatorii vor fi martorii unor impresionante numere de iluzionism ce le vor t`ia respira]ia. Kenneth Feld, produc`tor Disney Live!

duc]ii celebre din New York, Los Angeles, Denver, Las Vegas, printre care se num`r` Ringling Brothers, Barnum and Bailey sau celebrele show-uri Disney On Ice. “Sunt extraordinar de norocos s` fac parte dintr-o produc]ie de o asemenea anvergur`. Mickey’s Magic Show te face s` z~mbe[ti pentru c~teva ore [i, mai mult dec~t at~t, vei uita de tot pe durata spectacolului. Pentru mine, adev`rata magie Disney este acel sentiment unic ce te las` purtat \ntr-o lume nou` plin` de z~mbete [i veselie, o lume a copil`riei ce te face s` te sim]i ca acas`.” spune Scott Lane. Designer-ul a ales materiale cu o textur` luxuriant`, folosind culori puternice. S-au utilizat numeroase tipuri de catifele din toate col]urile lumii, dar [i pietre pre]ioase, pentru a reda str`lu-

Stop to shop 21


SpEcial cirea [i amuzamentul momentelor Disney Live!. Printre cele mai spectaculoase costume create se reg`se[te fusta lui Minnie, ce va avea straturi de paiete colorate cusute pe un tip de [ifon cu o aplica]ie de dantel` \n partea de sus a costumului. Regina Inimilor va impresiona [i ea printr-o impun`toare rochie neagr` de m`tase grea, accesorizat` cu un fular de blan` alb` [i broderii \n form` de inim` - din dantel` ro[ie. Pentru rochia Albei ca Z`pada, Scott Lane a folosit m`tase chinezeasc` natural`, cu numeroase aplica]ii dantelate. Toate trei vor str`luci din cap p~n` \n picioare \n frumoase cristale austriece. |ntruc~t decorul este conceput s` redea elementele originale din celebrul Toontown, cea mai mare provocare \n crearea ]inutelor pentru spectacol a fost p`strarea echilibrului \n ceea ce prive[te ponderea culorilor [i a materialelor \n rela]ie cu ele-

22 Stop to shop

mentele scenografice. „Costumele sunt bogate iar culorile intense, pentru ca personajele Disney s` r`m~n` \n centrul aten]iei \n fa]a publicului printre elementele decorative puternic reprezentate pe scen`.”, a declarat Scott Lane.

Un show grandios Mickey’s Magic Show prezint` celebre momente de magie din legendarele filme Disney: transformarea \ntr-o frac]iune de secund` a hainelor ponosite ale Cenu[`resei \ntr-o frumoas` rochie de bal, spectaculoasa levita]ie a Prin]esei Jasmine din Aladdin sau m`turile fermecate care danseaz` din Fantasia. Maestrul Magician \nsu[i – Mickey Mouse – va uimi publicul cu trucurile sale de iluzionism, al`turi de Z~na cea Bun` din povestea Cenu[`resei, P`l`rierul Nebun din Alice \n }ara Minunilor, dar [i de Michael Barron, unul dintre cei mai talenta]i tineri iluzioni[ti ai momentului. Magia va fi completat` de prezen]a Prin]esei Belle (Frumoasa [i Bestia), al`turi de Alb` ca Z`pada precum [i de prietenii lui Mickey din Toontown: Minnie Mouse, Donald Duck [i Goofy.

“Acest spectacol unic poart` p`rin]ii [i copiii \ntr-o lume cu adev`rat magic`.”, declar` Kenneth Feld, produc`torul spectacolelor Disney Live! “Vom conduce publicul \ntr-o c`l`torie fabuloas` al`turi de personajele Disney, \n care spectatorii vor fi martorii unor impresionante numere de iluzionism ce le vor t`ia respira]ia.”.

o echip` celebr` Cel care st` \n spatele acestui proiect este nimeni altul dec~t produc`torul Kenneth Feld, c~[tig`tor al premiului Tony pentru produc]ia “Fool Moon” de pe Broadway [i renumit pentru realizarea celui mai de succes spectacol de iluzionism din toate timpurile, “Siegfried & Roy”. “Am selec]ionat cu aten]ie o echip` care are experien]a show-urilor de magie de mare amploare, pentru a putea aduce acestui show cele


SpEcial mai spectaculoase momente de iluzionism. Mickey’s Magic Show reune[te tot ceea ce este mai bun la momentul actual \n materie de divertisment pentru cei mici. Toate elementele combinate, de la scenografie la costume [i de la coregrafie la lumini, creaz` cadrul perfect pentru un show de excep]ie, \n care magia devine realitate iar pove[tile prind via]`.”, a declarat Feld despre cel mai recent proiect al s`u. Show-ul se bucur` [i de experien]a lui Jerry Bilik, regizorul spectacolului, care s-a dedicat complet produc]iilor Disney On Ice [i Disney Live! de-a lungul ultimilor 20 de ani din cariera sa. Lui i se al`tur` Jim Steinmeyer, renumit designer de numere de iluzionism [i c~[tig`tor al premiului „Creative Fellowship Award”, oferit de Academy of Magical Arts. De la levita]ii p~n` la nenum`rate alte demonstra]ii de iluzionism, Steinmeyer va aduce la Bucure[ti momente magice cu adev`rat memorabile. Fiecare tablou fantastic pe care publicul \l va percepe, \ncep~nd cu locurile luminoase din Toontown, p~n` la cadrele pastelate din Alice \n }ara Minunilor, este pus \n scena cu ajutorul decorurilor amuzante [i pline de imagina]ie de care este responsabil James Youmans, un alt nume cu rezonan]` pe Broadway. Nominalizat la premiul „The Drama Desk Award”, James Youmans, \n calitatea sa de designer de produc]ie, a fost dintotdeauna fascinat de lucrul cu lumea animat`. „Am g`sit moduri

de a folosi cu acurate]e tehnica modern` pentru a reda spectatorului exact ceea ce vede \n lumea de poveste, f`r` a afecta \n vreun fel caracteristicile stilului Disney. Aceasta este partea mea preferat` din design-ul spectacolului, faptul c` po]i s` recreezi lumea animat` \n via]a real`”, declar` \nc~ntat Youmans. John Morgan, c~[tig`tor a numeroase premii Emmy [i totodat` designer-ul din spatele show-urilor marca David Copperfield, s-a al`turat [i el echipei de produc]ie, preg`tind un spectacol impresionant de lumini, ce \mbin` \ntr-un mod unic culoriile fluorescente, energizante cu cadre luminoase, de atmosfer`. For]` creativ` \n televiziune [i nu numai, coregraful Bart Doerfler a avut grij` s` scoat` \n eviden]` iluziile, oferind show-ului o energie aparte. Inspir~ndu-se din diferite ere ale istoriei de live entertainment, Doerfler \[i g`se[te inspira]ia \n musical-urile anilor ‘40-‘50, precum „Singing in the Rain” sau „On the town”, dar [i \n coregrafia stilului Cabaret. De la vodevil [i refrenele „The Magicettes” [i p~n` la dansurile personajelor Disney, exist` \n spectacol c~te ceva pentru bucuria fiec`rei v~rste. „Copiii vor fi fascina]i de personajele Dis-

ney, de magie, de culori, \n timp ce p`rin]ii [i bunicii vor recunoa[te cu nostalgie accentele coregrafice ale lui Bob Fosse [i musical-urile anilor ‘40-‘50. |ntreaga familie se va bucura de magia spectacolului.”, spune Doerfler. Spectacolul Mickey’s Magic Show aduce [i o serie de momente de magie [i iluzionism impresionante, g~ndite de \nsu[i Jim Steinmeyer, designer-ul din spatele reprezenta]iilor celebrului David Copperfield. Surprinz`toarele numere de magie vor fi puse

\n scen` chiar de personajele Disney sub bagheta fermecat` a t~n`rului iluzionist Michael Barron. Decorurile, costumele, luminile [i coregrafia se \mbin` ca elemente de sus]inere [i de eviden]iere a iluzionismului la scar` mare din Mickey’s Magic Show, de care ne vom bucura \n februarie la Bucure[ti. Vladimir Popa

Stop to shop 23


FaShion architEcturE

Lady Lucy Duff Gordon Un PIonIER AL MoDEI “Lucy se focusa pe iubire. Ca [i acum, lumea credea c` dac` poart` ceva anume, acel lucru \i va face mai atractivi pentru sexul opus [i chiar pentru cei de acela[i sex.” Beatrice Behlen

24 Stop to shop

Lucy, Lady Duff Gordon, a fost cel mai important designer al epocii Edwardiene. Casa de mod` Lucile a fost unul dintre primele brand-uri globale de mod`. Imperiul s`u a inclus accesorii, lenjerie, parfumuri [i cosmetice… asta cu 50 de ani \nainte de imperiul similar Christian Dior. Semn`tura purtat` de stilul s`u era imediat recunoscut`. Cu o pasiune pentru feminitate [i cu credin]a c` femeia trebuie \mbr`cat` din interior c`tre exterior, ea a creat piese care au spart barierele conven]ionale ale perioadei. Popular` \n r~ndul unor doamne din \nalta societate, precum Lillie Langtry [i Gloria Vanderbilt Sr, ea a devenit primul creator de mod` care a \mbr`cat staruri at~t pe scen`, c~t [i \n afara ei, de la Sarah Bernhardt la Mary Pickford. Mai mult, este precursorul show-urilor de catwalk de

ast`zi, iar sutienele [i fustele din m`tase au adus o nou` libertate \n mod`.

cum a \nceput totul Fashion designer-ul englez Lucy Duff Gordon s-a n`scut sub numele de Lucy Sutherland \n 1863. {i-a petrecut copil`ria \n Canada [i Channel Islands, iar la 21 de ani s-a m`ritat cu James Wallace. |n[elat`, p`r`sit` de acesta [i f`r` niciun ban, divor]eaz` \n 1890 [i \ncepe s` creeze haine. Le croie[te \n micul s`u apartament din Londra \n scopul de a-[i asigura un venit suficient c~t s` se poat` \ntre]ine [i s` \[i creasc` fiica, Esme. Prima ei client` a fost chiar sora mai mic`, Elinor Glyn, o celebr` scenarist` [i produc`toare de filme, cum este Beyond the Rocks (1922), av~ndu-i \n


FaShion architEcturE rolurile principale pe Rudolph Valentino [i Gloria Swanson. Mai apoi, creeaz` o ]inut` \n stil romantic, de purtat la ceaiul de dup`–amiaz`, pentru so]ia politicianului Arthur Brand. |mbr`catat` la un party de week-end, femeia creeaz` furori \n ]inuta sa, iar Lucy \ncepe s` devin` cunoscut`. {i-a c~[tigat imediat o clientel` fidel`, astfel \ncat \n 1894 \[i deschide primul magazin, “Maison Lucile”, pe Old Burlington Street, \n Londra. P~n` la \nceputul lui 1900, afacerea i s-a extins cu rapiditate. Lucy [i-a dezvoltat abilitatea de a crea haine personalizate unice pentru clien]ii s`i foarte boga]i, finis~nd vestimenta]ia prin aplicarea unor flori create manual [i fixate cu un spray special – semn`tura sa. Reputa]ia i s-a r`sp~ndit [i munca ei capteaz` interesul multora. Dup` ce a cunoscut-o pe actri]a Ellen Terry, care i-a deschis drumul c`tre lumea teatrului, creatoarea \ncepe a realiza costume de scen`. Iar acestea au creat o real` nebunie \n Europa, dar [i \n State, vestimenta]ia conceput` pentru staruri precum Lily Elsie [i Gertie Millar transform~ndu-le pe acestea \n iconuri \n mod`. De exemplu, p`l`riile create pentru faimoasa produc]ie “V`duva vesel`”, montat` \n 1907, sunt reproduse pentru magazine [i \nregistreaz` sold out din momentul \n care au fost puse la v~nzare. Este momentul de popularitate maxim` a lui Lucy.

Imperiul |n urma mariajului pe care \l face cu Sir Cosmo Duff Gordon \n 1900, ea devine Lady Duff Gordon. Datorit` cererii mari de vestimenta]ii [i cu ajutorul so]ului s`u, Lucy \nfiin]eaz` “Lucile Ltd” [i \ncepe v~nzarea crea]iilor sale \n toat` lumea. Sediul central [i magazinul principal al Lucile Ltd erau situate \n Hanover Square, Londra. Dispuneau de un interior original, \nc`peri pentru vizitatori cu ie[ire la gr`din`, camera de lucru pentru 400 de angaja]i [i chiar o \nc`pere destinat` animalelor de companie cu care veneau clientele. Inspirat` de

palatul Versailles, ea a decorat \ntr-o nuna]` de gri care s` pun` \n eviden]` culorile hainelor pe care le crea, a adus mobilier antic [i tablouri care aveau scopul de a-I face pe client s` se simt` ca \ntr-un muzeu. Datorit` succesului mare,

Lucy \ncepe s` dezvolte inova]ii menite s` o separe de competi]ia din Paris. O parte dintre acestea este folosit` chiar [i \n prezent de toate marile case de mod`. “Rose Room” a fost conceptul introdus \n magazinul unde vindea lenjerie din m`tase [i parfumuri. Astfel de idei i-au adus notorietate [i s-au transformat \ntr-un adev`rat cult tradus prin adoptarea de c`tre femei a unor stiluri senzuale \n materie de lenjerie din materiale delicate, rup~ndu-se de tradi]ia riguroas` a hainelor \n stil Edwardian. Printre clientele sale se num`rau [i Contesa Warwick, Margot Asquith, so]ia viitorului Prim Ministru, prin]esa Alice, Regina Spaniei [i multe fe]e regale. Hainele sale erau revolu]ionare, transparente, petrecute, cu straturi din dantel` diafan` \n tonuri nude, accesorizate cu panglici din m`tase sau flori. Folosea culori somptuoase – orhidee, piersic`, turquoise peste auriu, lemon pal [i verde deschis. Chiar [i lenjeria intim` combina astfel de culori, av~nd dantel`, muguri de trandafiri din m`tase [i funde din catifea. }inutele personalizate nu erau niciodat` create [i v~ndute f`r` accesorizarea cu gen]i, pantofi [i umbrele. Jan Glier Reeder, curator consultant al “Costume Institute of the Metropolitan Museum of Art” in New York spune: “De[i estetica hainelor se afl` la poli opu[i ai spectrului, garderoba creat` de Lucile, care exprima stilul de via]` al aristrocra]iei, a stabilit un precedent – dac` nu

Stop to shop 25


FaShion architEcturE

chiar a influen]at direct – pentru filosofia crea]iilor lui Ralph Lauren.”. Lady Duff Gordon alegea denumiri erotice pentru hainele sale, precum “Rochii ale Emo]iei”, “D`-mi inima ta” sau “Sunetul buzelor nesatisf`cute”. Era o mi[care dibace. “Lucy se focusa pe iubire. Ca [i acum, lumea credea c` dac` poart` ceva anume, acel lucru \i va face mai atractivi pentru sexul opus [i chiar pentru cei de acela[i sex.”, explic` Beatrice Behlen, senior curator al “Fashion and decorative arts” din cadrul “Museum of London”. |ntruc~t lucrase at~t de mult \n lumea teatrului, Lady Gordon decide s` \[i fac` propria scen` pe care s` prezinte crea]iile. A educat modele [i le-a pus s` defileze cu gra]ie \n fa]a audien]ei. Show-ul de tip catwalk, a[a cum \l [tim ast`zi, se n`[tea iar manechinele lui Lady Gordon erau atrac]ia principal` a clientelor, dar [i a persoanelor de sex masculin care le \nso]eau. Cel mai popular model al s`u, Hebe, a fost fo-

26 Stop to shop

tografiat` de Hoppé pentru studiul s`u legat de cele mai frumoase femei din lume, The Book of Fair Women, iar acest portret poate fi v`zut \n prezent la National Portrait Gallery, expozi]ia “Hoppé Portraits”. Un succes r`sun`tor \nregistreaz` [i prin inaugurarea filialei Lucile Ltd \n New York (1910) [i apoi la Paris (1911). Printre clientele sale din Fran]a era [i celebra Mata Hari. A invadat capitala modei cu show-urile sale unice [i cu crea]iile de impact, devenind o celebritate la nivel interna]ional. Cel mai mult i se aprecia tehnica de a crea haine care reflectau personalitatea celui care le \mbr`ca. |n 1912 a c~[tigat si un altfel de celebritate, fiind unul dintre supravie]uitorii Titanic-ului. P~n` \n 1915 a devenit rezident permanent \n Statele Unite. Venitul adus de magazinul din New York era at~t de mare, \nc~t a putut s` sus]in` filialele din Londra [i Paris pe durata Primului R`zboi Mondial. O a patra reprezentan]` a fost deschis` la Chicago. |n timp ce omologii ei parizieni se luptau s` supravie]uiasc`, Lucy atingea apogeul creativ [i financiar. Cu peste 1000 de angaja]i, \ntre care [i o echip` de designeri din care f`cea parte [i protejatul ei Edward Molyneux, modele, cu contracte de licen]iere, clien]i faimo[i din \ntreaga lume, cu lumea scenei [i cea de la Hollywood la picioare, Lucy era cel mai de succes creator de mod`. Iar istoria o va numi cel mai de succes designer al secolului XX [i fondator al lumii moderne a modei.

|n 1916, ea decide c` este timpul s` ofere ceva [i \n domeniul hainelor pentru \ntreaga popula]ie. Astfel, produce un catalog cu haine ready to wear. |l distribuie prin po[t`, fiind prima ac]iune de acest gen. |ns`, odat` cu crah-ul financiar, imperiul ei \ncepe s` se clatine. Dup` numeroase probleme, \n 1923 afacerea sa intr` \n faliment. Totu[i nu iese din bran[`. R`m~ne s` creeze pentru o serie limitat` de afaceri [i clien]i individuali. Mai scrie [i articole despre mod` \n ziare [i reviste, precum Harpers Bazaar, semn~nd cu patos mult iubita sa rubric` de sfaturi, “Dear Dorothy”, din revista Sketch. Toat` munca [i via]a sa se afl` \n paginilie autobiografiei “Discretions and Indiscretions”, publicat` \n 1932. A murit la Londra \n 1935, l`s~nd \n urm` o amprent` etern` \n mod`. Lady Duff Gordon [i Lucile erau must-have-ul perioadei Belle-Époque. Ea a fost un pionier al fashion-ului. Roxana Bichi[


gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Un sacou \n nuan]e neutre este o investi]ie. Po]i s`-l por]i [i la o ]inut` office, dar [i la una casual.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27


gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “C`m`[ile \nflorate s-au transformat dintr-un gest de curaj al b`rba]ilor \ntr-un must have al oric`rei garderobe moderne.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop


gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Cizmele Jockeu sunt \n mare vog` \n acest sezon! Combina]iile de textur` aduc plusul de originalitate necesar.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 29


gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “C`m`[ile cu jabou nu mai sunt dedicate doar evenimentelor speciale. Ele pot fi integrate \ntr-o ]inut` de zi cu zi.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 30 Stop to shop


gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Tweed-ul r`mâne \n tendin]e iar modul de abordare al acestuia este foarte permisiv. Po]i ob]ine o ]inut` clasic`, dar [i una trendy.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31


nEwS From...

Cercei Meli Melo 39,99 Ron

Clam` Meli Melo 12,99 Ron

Colier Meli Melo 39,99 Ron

Br`]ar` Meli Melo 39,99 Ron

C`ciul` Meli Melo 49,99 Ron

Portofel Meli Melo 59,99 Ron

Geant` Meli Melo 139,99 Ron

M`nu[i Meli Melo 49,99 Ron

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.


tipS&trickS

MAke-uP

pentru cupidon by andreea ali

34 Stop to shop

Februarie este pentru mul]i dintre noi luna iubirii. Fie c vorbim despre Sfntul Valentin sau despre Dragobete, cert este c mai toate cuplurile \[i aniverseaz iubirea. Dac EL se gnde[te cum s \[i surprind iubita, EA are clar un plan bine pus la punct de a fi cea mai frumoas \n ziua respectiv. Moda, fire[te, \]i pune la dispozi]ie o gam generoas de haine [i accesorii ca s strluce[ti. Nici hair stili[tii nu se las mai prejos [i vin cu o serie de idei despre coafuri. Eu, \ns, \]i voi spune cum s ai un machiaj perfect, astfel \nct doar cu un zmbet s \i reaminte[ti de ce te iube[te.


tipS&trickS A[adar, dragele mele, iat` care sunt pa[ii unui make-up dedicat lunii iubirii.

Pasul 1 Preg`te[te tenul cu o baz` de machiaj potrivit` tenului t`u.

Pasul 2 Aplic` un strat de fond de ten cu ajutorul degetelor sau buretelui prin mi[c`ri de tapotare. |ncepe \ntotdeauna din partea central` a fe]ei [i \ntinde produsul c`tre exterior. Dac` tenul t`u nu necesit` o acoperire puternic`, \]i recomand s` nu \ncarci tenul cu fond de ten pe toat` suprafa]a acestuia, ci doar s`-]i maschezi micile imperfec]iuni cu o pensul` special` [i un strop de corector sau fond de ten, acolo unde este nevoie. |n felul acesta, tenul va p`rea mult mai proasp`t.

Pasul 3 Fixeaz` totul cu pudra liber` transparent`, prin mi[c`ri de tapotare, dar mai ales zona de sub ochi [i zona din jurul nasului.

Pasul 4 Aplic` un strop de fard de obraz cu tent` roz sau piersic`, \n func]ie de tipul t`u de ten, pe mijlocul pometelui. Dac` nu [tii exact unde trebuie aplicat, z~mbe[te [i aplic` produsul chiar \n centrul pometelui.

Pasul 5 Contureaz` ochii cu un creion sau fard \nchis la culoare chiar la baza genelor [i printre

acestea, pentru a da privirii intensitate. Estompa]i produsul, pentru un look c~t mai natural, cu o pensul` de tip blender. |n pliul pleoapei folosi]i o culoare cu 2 tonuri mai \nchise dec~t culoarea natural` a teului, pentru a da profunzime privirii.

Pasul 6 Aplic` dou` straturi de mascara ridic~nd genele de la baz`, pentru a le alungi.

ochilor e ceva mai intens. De[i, personal, \mi place s` folosesc gloss-ul pentru un strop de prospe]ime, dac` ave]i p`rul def`cut, risca]i s`-l \ntinde]i pe fa]`. Indiferent de alegerea voastr`, rujul va rezista mai mult dac` conturezi buzele mai \nt~i cu un creion contur \n culoarea rujului. C~t despre rujul ro[u, ai nevoie de \ndem~nare \ntruc~t necesit` un contur perfect! A voastr`,

Pasul 7 Machiajul buzelor \l alege]i \n func]ie de momentul zilei, de loca]ie, de personalitatea fiec`reia, \ns` v` recomand s` nu exagera]i cu buzele dac` machiajul

Andreea Ali Make-up Artist

Stop to shop 35


Foto: Mario Testino

EvEnimEnt

C

elebra Cas` de mod` londonez` a marcat debutul noului an prin dou` mari evenimente: lansarea global` a campaniei de Prim`var`/Var` 2013 [i evenimentul „London Collections: Men�.

Noua colec]ie

Marea familie

BurBerry 36 Stop to shop

Foto: Mario Testino

GLaMoUR, TRENdY, cooL

Campania de Prim`var`/Var` 2013 este o celebrare str`lucitoare [i plin` de via]` a colec]iilor de Prim`var`-Var` ale Casei. Se continu` tradi]ia brand-ului de a se asocia cu talente autohtone, atr`g`toare [i actuale. Astfel, campania are \n centrul aten]iei o distribu]ie dinamic`, alc`tuit` din Romeo, fiul mijlociu al familiei Beckham, dar [i top-modelele Cara Delevigne, Edie Campbell, Charlotte Wiggins, Charlie France, Alex Dunstan [i Max Rendell. Fotografiat` de Mario Testino, campania pune \n valoare personalit`]ile fiec`rui personaj \n parte [i surprinde atmosfera general` a colec]iei, \nt`rind imaginea de azi a brand-ului. "Campania acestui sezon a fost animat` de energia molipsitoare a unei distribu]ii extraordinare de personaje noi [i


From London with love Londra a g`zduit evenimentul „London Collections: Men”, dedicat modei britanice. La magazinul Burberry Menswear din Knightsbridge a avut loc un eveniment matinal, av~nd ca [i gazd` pe actorul britanic Harry Treadaway. La eveniment au participat peste o sut` de invita]i, printre care rapper-ul Tinie Tempah, Dylan Jones (membru al comitetului „London Collections: Men” [i editor al re-

vistei GQ din Marea Britanie), Caroline Rush [i Natalie Massenet, membri ai British Fashion Council. Acest eveniment anun]a mult a[teptatul show Burberry Prorsum Menswear de la Milano. |ntins pe o suprafa]` de 1.000 de mp, Burberry Knightsbridge Menswear este primul magazin Burberry din Marea Britanie dedicat exclusiv b`rba]ilor. Acesta g`zduie[te cel mai mare spa]iu alocat liniei Burberry Tailoring care con]ine o selec]ie de costume realizate la comand`, ajustate [i livrate \n mai pu]in de 48 de ore clien]ilor. Un specialist \n croitorie consiliaz` vestimentar clien]ii, prezent~ndu-le \ntreaga gam` de costume, asist` la luarea m`surilor [i la \ntregul proces de ajustare a hainelor pentru a se asigura de calitatea final` a produsului. Stilul, conceptul [i arhitectura magazinului se \mpletesc armonios cu tehnologia. Astfel, corpuri de iluminat din bronz masiv ilumineaz` interiorul [i intrarea magazinului, care con]ine piese de mobilier realizat la comand`. Vitrine cu un concept digital celebreaz` „mo[tenirea” Burberry, muzica [i vremea britanic`, iar peste 100 de ecrane introduc clien]ii \n atmosfera brand-ului. Muzica din magazin con]ine „soundtrack-uri” realizate special de c`tre muzicieni descoperi]i, forma]i [i promova]i de Burberry, c~t [i piese de pe fundalul campaniilor brand-ului, selec]ionate atent de c`tre Cristopher Bailey, Burberry Chief Creative Officer. Magazinul g`zduie[te colec-

Foto: Dave M. Benett

vechi, care laolalt` creeaz` familia Burberry. Top-modelelor interna]ionale Edie, Cara, Charlotte [i Charlie li s-au al`turat Max [i Romeo, care au reu[it s` capteze toat` aten]ia camerei pe parcursul [edin]ei foto. A fost o adev`rat` pl`cere s` lucr`m cu ei, iar shooting-ul a fost foarte distractiv. Acest fapt se reflect` [i \n imaginile campaniei care transmit spiritul optimist al colec]iei.”, a declarat Christopher Bailey, Burberry Chief Creative Officer. Colec]iile de Prim`var`-Var` Burberry Prorsum, London [i Brit pun accent pe piese vestimentare iconice: trenciuri, corsete [i cape, jachete [i costume, reinterpretate \ntr-o manier` surprinz`toare cu ajutorul nuan]elor metalice de roz, albastru verde [i al culorilor specifice pietrelor pre]ioase. Materialele folosite sunt pielea metalizat`, dantela, satinul [i ]es`turile imprimate, c`rora li s-au ad`ugat accesorii frapante, precum geanta The Blaze [i ochelarii de soare The Splash.

Foto: Dave J Hogan

EvEnimEnt


38 Stop to shop

Prince of Wales, herringbone sau tweed – toate materialele au un design unic, creat la Londra. Materialele sunt produse \n ]es`torii din Marea Britanie sau Italia [i sunt disponibile \n exclusivitate \n magazinele Burberry. De asemenea, design-ul costumelor Burberry este realizat \n atelierele de crea]ie Burberry, din Londra. Costumele sunt croite manual \n Italia, peste 100 de mae[trii croitori fiind implica]i \n procesul de realizare al fiec`rui costum \n parte. Printre vedetele care poart` Burberry Tailoring se num`r` David Beckham, Eddie Redmayne sau Robert Pattison. Linia Burberry Tailoring este disponibil` \n peste 70 de magazine din \ntreaga lume, printre care [i \n Rom~nia. Vladimir Popa

Foto: Dave M. Benett

Foto: Dave M. Benett

]iile Burberry Prorsum, Burberry London [i Burberry Brit [i se afl` pe Brompton Road, no. 16-18. Alte magazine Burberry, dedicate b`rba]ilor, sunt \n Amsterdam [i Milano. „Burberry Tailoring are la baz` o istorie bogat` \n materie de inova]ie a ]es`turilor, inspirat` de stilul nemuritor al trenciului iconic Burberry. Design-ul modern [i detaliile realizate manual creeaz` o siluet` perfect`, „chic f`r` efort”, condimentat` de acea atitudine britanic`, distinct`.”, spune Cristopher Bailey. Linia Burberry Tailoring con]ine costume cu trei croieli diferite: slim, modern [i classic fit, realizate din peste 40 de ]es`turi diferite c`rora, de la sezon la sezon, li se adaug` noi modele. Inspirate din stilul britanic urban - de la dungi fine (pinstripes), carouri

Foto: Dave M. Benett

EvEnimEnt

Burberry Tailoring are la baz` o istorie bogat` \n materie de inova]ie a ]es`turilor, inspirat` de stilul nemuritor al trenciului iconic Burberry. Design-ul modern [i detaliile realizate manual creeaz` o siluet` perfect`, „chic f`r` efort”, condimentat` de acea atitudine britanic`, distinct`. Cristopher Bailey


FaShion StylE

Simplitate [i senzualitate. o rochie de cocktail \ntr-o nuan]` de corai care poate transforma un eveniment special \ntr-o experien]` de neuitat. Colec]ia Limited Edition by Cristallini

Foto: sergioostudio.com

www.cristallini.ro

40 Stop to shop


FaShion StylE

Colec]ia Limited Edition by Cristallini www.cristallini.ro

Foto: sergioostudio.com

Dantela a revenit puternic \n tendin]e. |n plus, este materialul vedet` al sezonului. Capteaz` toate privirile \mbr`cat` \n acest model din dantel` din bumbac [i paiete. Albastrul electric este o nuan]` \n vog`!

Stop to shop 41


FaShion StylE

Decolteul sexy al acestei rochii este echilibrat de capa din dantel` brodat`. |n aceast` rochie din v창scoz`, lycra [i dantel` vei ob]ine o apari]ie spectaculoas`! Colec]ia Limited Edition by Cristallini

Foto: sergioostudio.com

www.cristallini.ro

42 Stop to shop


FaShion StylE

Vei ar`ta ca un fulg de nea \n aceast` rochie din dantel` cu pene naturale. Este delicat`, rafinat` [i \n acela[i timp foarte sexy. nu vei trece neobservat`!

www.cristallini.ro

Foto: sergioostudio.com

Colec]ia Limited Edition by Cristallini

Stop to shop 43


FaShion StylE

|ndr`zne[te s` por]i o rochie aurie din paiete cusute pe bumbac, m`tase satinat` [i tul brodat. Arat` superb \n combina]ie cu pantofi sau sandale negre simple. Colec]ia Limited Edition by Cristallini

Foto: sergioostudio.com

www.cristallini.ro

44 Stop to shop


FaShion StylE

Foto: strugariu.com

Mihaela Drafta: “o rochie extrem de elegant`, realizat` din material tulle, negru [i mulat` pe corp. Se asorteaz` cu o pereche de pantofi cu platform` [i toc de minim 12 cm, combina]ia fiind una mortal`. Ciorapi culoarea pielii, sau cel mai bine, deloc.� Pre] 850 de lei

46 Stop to shop

www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)


FaShion StylE

Mihaela Drafta: “o siluet` perfect` va fi pus` excelent în eviden]` în aceast` rochie din colec]ia Glitter by Mihaela Drafta. Combina]ia de negru [i nude al`turi de zona decolteului, care este acoperit` de broderii din tulle, fac ca acest` ]inut` s` fie extrem de sexy [i de provocatoare.” Pre] 900 de lei

Foto: strugariu.com

www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)

Stop to shop 47


FaShion StylE

Foto: strugariu.com

Mihaela Drafta: “Pentru serile când radiem de fericire, v` propun rochia perfect` pentru aceast` dispozi]ie sufleteasc`. o rochie scurt`, din material paietat, în nuan]` de auriu, la care putem asorta bijuterii în culori vii, aprinse.” Pre] 400 de lei

48 Stop to shop

www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)


FaShion StylE

Mihaela Drafta: “o rochi]` alb`, scurt` cu ornamente din paiete reprezint` ]inuta ideal` pentru o ie[ire în club sau cu prietenii la un restaurant select. Se poart` cu pantofi cu platform` [i toc [i ciorapi de culoarea pielii. o cap` sau o hain` din blan`, tot de culoare alb`, întrege[te perfect vestimenta]ia.” Pre] 1.800 de lei

Foto: strugariu.com

www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)

50 Stop to shop


FaShion StylE

Foto: strugariu.com

Mihaela Drafta: “În 2013, v` propun o nou` colec]ie senza]ional` de rochii de cocktail. Din linia vestimentar` Glitter, v` prezint aceast` rochie lung`, realizat` din material paietat, în nuan]` de auriu. Aceast` ]inut` se potrive[te perfect pentru un eveniment select, precum un bal sau o nunt` de lux.” Pre] 1.700 de lei

www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35) Stop to shop 51


tipS&trickS Tenul

secretele unor kilograme [n minus

S`rb`torile de iarn` aduc cu sine ceva kilograme \n plus. Dac` alt` dat` acest lucru provoca migrene doamnelor, \n ziua de ast`zi nu mai este cazul. Exist` tot felul de tehnici de a sl`bi, \ns` cel mai important este s` apel`m la speciali[ti \n domeniu. Doctor Mirela Miertoiu ne-a dezv`luit cum se pot reduce celulita [i gr`simile cu 30 la sut` la o singur` [edin]` [i cum putem s` avem un corp frumos, dar s`n`tos.

52 Stop to shop

Pentru doamnele trecute de 30 de ani, care au sl`bit mult, se recomand` un tratament de lifting. El se poate realiza cu biostimularea muscular` sau cu radial-termo-tratamental, tratament cu presiune negativ` [i pozitiv` ce const` într-un masaj endermologic al pielii. “Nu trebuie s` uit`m în cadrul tratamentelor faciale s` lucr`m asupra gâtului [i a decolteului, altfel degeaba fa]a este întins`, luminoas`, mat`. Toate cremele, toate cur`]irile trebuie s` înceap` de la nivelul fe]ei, al gâtului [i al decolteului. Vom lucra apoi asupra decolteului cu un alt tip de tratament, care se nume[te electrostimulare. Cremele folosite în acest tratament sunt aproape în totalitate naturale.”, spune doctor Mirela Miertoiu.

celulita Dup` cum [tim, celulita este rezultatul mai multor afec]iuni endocrinologice, vasculare, limfatice dar [i al lipsei de exerci]iu fizic [i al alimenta]iei necorespunz`toare. Pentru a sc`pa de celulit` sunt necesare câteva reguli de a schimba modul de via]`: o alimenta]ie s`n`toas`, dar [i un aport de minimum un litru [i jum`tate de lichid pe zi. Acest lichid poate fi ceaiul de urzic`, coada calului, obligean` [i p`p`die. “Ca [i tratamente, propun electrostimularea, care este o tehnologie cunoscut` din anii ’70, fiind folosit` cu succes


tipS&trickS de astronau]ii care aveau nevoie de o punere în form` a musculaturii. Aceste aparate de electrostimulare, pân` nu demult, se g`seau numai în spitale, pentru a realiza diverse tratamente post traumatice, antireumatice, post distrugeri nervoase (pentru a reface musculatura atrofiat`).”, explic` specialistul. Afl`m c` \n zilele noastre, se folose[te o tehnologie extrem de sofisticat` de electrostimulare special conceput` pentru tratamentele medicale în lupta cu celulita. O [edin]` de astfel de tratament poate echivala cu aproximativ 5-6 ore de fitness, deoarece sunt solicitate mai multe grupe musculare în acela[i timp. Ca rezultat, se ob]ine o musculatur` mai tonic`, un posterior mai tonic, îmbun`t`]irea calit`]ii pielii, a circula]iei sanguine [i o sc`dere semnificativ` în centimetri [i kilograme. Tratamentele la DR M Estetic, prescrise de medicul Mirela Miertoiu, urmeaz` calea corect` pentru organism. Se începe cu o consulta]ie medical` care va stabili cauzele care au dus la îngr`[are sau depunerile excesive pe aripioare, abdomen,

bra]e, coapse [i fese. Aceste consulta]ii vor include [i o consultan]` pentru nutri]ie, astfel încât pacienta va fi consiliat` ce anume tip de alimenta]ie s` adopte. În urma consulta]iei, se stabile[te programul de tratament pe care s`-l urmeze pe o period` de 4-6 s`pt`mâni [i se

Tratamentele la DR M Estetic, prescrise de medicul Mirela Miertoiu, urmeaz` calea corect` pentru organism. Se începe cu o consulta]ie medical` care va stabili cauzele care au dus la îngr`[are sau depunerile excesive pe aripioare, abdomen, bra]e, coapse [i fese.

va face o [edin]` de testare cu acest tip de tratament (radial dermo-tratamentul). Sl`birea cu radial-dermo-tratament se face f`r` apari]ia vergeturilor, chiar cu estomparea lor, pentru c` în momentul masajului endermologic se stimuleaz` fibroblastii, celulele care stimuleaz` refacerea re]elelor de elastin` [i colagen, iar hernierea (ie[irea adipocitelor, celulelor grase) prin celulele de elastin` [i colagen va fi \mpiedicat`, în felul acesta aspectul de coaj` de portocal` va disp`rea, iar vergeturile se vor reduce. R-DTR este un procedeu atât medical cât [i estetic [i se poate folosi inclusiv în fizio-terapie pentru a \nc`lzi musculatura înaintea eforturilor fizice, dar [i pentru combaterea febrei musculare. Presoterapie este un aparat pentru tratamente de presomasaj, testat pentru a ob]ine un efect limfodrenant prin aplicarea unor jambiere sau br`]`ri în zonele unde se introduce aer. Tratamentele de preso-masaj nu provoac` absolut nicio durere [i sunt foarte relaxante. Carmen Cristea

Stop to shop 53


BEauty Shop AMBRE noIR (Deodorant parfum, Aerosol 100 ml)

49Rocher lei

Yves

nUTRITIVE VEGETAL

AMB RE (

(Crem` nutritiv` de zi, Cutie 50 ml)

n Gel d e du[ oIR parfu mat, F lacon 200

55Rocher

ml)

lei

21R5ocher

Yves

lei

Yves

14R5ocher lei

lei

Yves

AMBRE noIR

(Ap` de toalet`, Vaporizator 50 ml)

54 Stop to shop

AMBRE noIR

45Rocher

(Ap` de toalet`, Vaporizator 100 ml)

Yves


BEauty Shop

nUTRITIVE VEGETAL (Gel nutritiv pentru cur`]area tenului, Tub 125 ml)

49Rocher lei

Yves

35Rocher

32Rocher

lei

lei

Yves

Yves

nUTRITIVE VEGETAL (Lo]iune tonic` nutritiv`, Flacon 200 ml)

nUTRITIVE VEGETAL (Masc` reparatoare, Tub 75 ml)

49Rocher lei

Yves

nUTRIT

(Lapte d IVE VEGET em A Flacon 2 achiant nutritiv L 00 ml) ,

32Rocher lei

Yves

nUTRITIVE VEGETAL

(Crem` nutritiv` de noapte, Cutie 50 ml)

Stop to shop 55


lEc}ia dE kEmpo De ce kempo?

ora de

keMPo 56 Stop to shop

|n acest num`r, am decis s` punctez importan]a pentru societatea noastr` a sportului cunoscut de voi ca [i KEMPO sau MMA. Kempo, al`turi de toate celelalte sporturi de lupt` provenite din “artele mar]iale mixte�, aduce un beneficiu extraordinar societ`]ii rom~ne[ti. Auzim tot timpul fel de fel de v`ic`reli \n media, venite din partea unor politicieni sau reprezentan]i ai sportului, care se pl~ng c` nu mai vin copiii la sport, c` ce s` facem [i cum s` facem s` atragem copiii spre sport. Ei bine, la Kempo, ca [i la to]i colegii no[tri din alte sporturi mar]iale, s`lile sunt pline de copii, tineri [i nu numai. Cititorii no[tri [tiu foarte bine c` \n orice sal` de sport din [coli [i licee ponderea cea mai mare de prezen]` este la sporturile mar]iale. Crede]i c` apreciaz` careva dintre ace[ti v`ic`re]i acest lucru?! Crede]i c` factorii de decizie apreciaz` munca noastr` de a aduce copiii \n s`li [i de a pune \n practic`, \n mod real, ceea ce unii politicieni clameaz` doar din vorbe \n media [i asta doar pentru c` a[a d` bine la imaginea lor?! Nici vorb`. Uita]i-v` unde se acord` cele mai mici bugete. Exact la federa]iile care aduc copiii c`tre sport, pe principiul “dac` face]i un lucru bun pen-


lEc}ia dE kEmpo tru societate, merita]i s` fi]i pedepsi]i”. |n schimb, la federa]iile care organizeaz` campionate na]ionale cu 3 cluburi [i care nu au mai mult de 100200 de sportivi legitima]i \n toat` ]ara, bugetele sunt imense, doar pentru c` odat` la patru ani particip` la o singur` competi]ie \n plus fa]` de ceilal]i, olimpiada, unde [i acolo rezultatele ob]inute las` de dorit. Parerea mea este c` discrepan]a \ntre federa]ii, prin prisma bugetelor acordate, este foarte mare fiind total nejustificat` prin fapte, [i normal ar fi s` existe un echilibru bazat pe un raport de valori corect [i real. Dar, dup` cum bine [ti]i, este greu s` vorbim de normalitate \ntr-o ]ar` \n care anormalitatea este situat` la rang de politic` de stat. Noi, cei care am pus bazele Federa]iei Rom~ne de Kempo, am dus o adevarat` lupt` \n decursul timpului. {i asta pentru c` \ntotdeauna c~nd vrei s` construie[ti ceva, se g`sesc mul]i “binevoitori” care \ncearc` s` stopeze sau s` strice, pentru c` \n general oamenilor slabi, f`r` rezultate sau performan]e dar cu orgolii foarte mari, le vine mai u[or s` arunce cu noroi \n munca cuiva dec~t s` construiasc` [i ei ceva. Ini]ial, am activat ca departament \n cadrul Federa]iei Rom~ne de Arte Mar]iale, cu sprijinul secretarului general Petru Grindeanu, iar mai apoi ne-am separat, constituind Federa]ia Rom~n` de Kempo,

Amatto Zaharia, Velin Hadjolov (Bulgaria), Octavian Bellu , Jeff Speakman (USA)

“octavian Bellu,un adev`rat gentlemen al sportului românesc, a avut cel mai important aport la construc]ia Federa]iei Române de Kempo.”

construc]ie la care cel mai important aport l-a avut Octavian Bellu, pre[edinte ANST la acea vreme, un om extrem de bine educat [i citit, un adev`rat gentlemen al sportului rom~nesc, care a \n]eles pe de o parte valorile extraordinare din punct de vedere social-sportiv-educativ ob]inute prin practicarea Kempo-ului, dar [i c~t de important este s` ai o identitate clar` [i bine definit` atunci

Stop to shop 57


lEc}ia dE kEmpo c~nd vrei s` promovezi un sport. Practic, “Artele Mar]iale” reprezint` doar un termen generic, ca [i cum am spune “Sporturile cu Mingea”. Pentru a avea \ns` o identitate clar` [i bine definit`, trebuie s` spui publicului larg numele exact al sportului practicat, Kempo, Ju-Jitsu, Kickboxing, Karate, a[a cum spui Handbal, Volei, Baschet, etc. Sunt acum c~]iva “de[tep]i” care, dintr-un orgoliu meschin

KEMPo este doar o modalitate prin care s` ne educ`m mintea, spiritul [i corpul, având totodat` [i [ansa extraordinar` de a promova cu onoare imaginea României \n lume.

Octavian Bellu [i Jeff Speakman (Pre[edintele Federa]iei Interna]ionale de Kempo, dar [i actor principal \n peste 30 de filme de ac]iune hollywoodiene)

58 Stop to shop

imens [i din dorin]a nem`rginit` de a controla totul, vehiculeaz` idea \nfiin]`rii unei federa]ii \n care s` fie incluse (a se citi “aruncate”) toate sporturile de lupt`, idee care reprezint` de fapt o prostie f`r` margini. Cum ar fi ca de m~ine, din dorin]a unora de a se sp`la pe m~ini de r`spundere, s` se \nfiin]eze “Federa]ia Rom~n` a Sporturilor cu Mingea”, \n care s` fie introduse la gr`mad` sporturi de genul hanbal, volei, baschet, polo, etc.?! Din p`cate, aceste adev`rate lupte pentru putere creeaz` stres, iar stresul este cel mai d`un`tor \n lupta pentru ob]inerea performan]ei. Eu, personal, sunt t`b`cit \n astfel de lupte, care parc` \mi dau [i mai mult` for]` \n atingerea scopului propus, a[a c`…merg \ntotdeauna mai departe. Ca manager, dar [i ca practicant al KEMPO MMA, am planuri multe pentru promovarea la un nivel c~t mai \nalt al acestui sport \n Rom~nia. |n acest


lEc}ia dE kEmpo sens am semnat deja un parteneriat cu SuperPro Rom~nia [i cu GSP TV, parteneriat prin care 6 dintre galele organizate de noi dar [i finale ale campionatelor na]ionale vor fi transmise \n direct la ore de maxim` audien]`. Bine\n]eles, vom continua promovarea \n cadrul emisiunii “Ora de Kempo� de pe Active Efem, dar [i \n paginile unor reviste de succes, Sport Revolution, Stop To Shop, Etiquette. Vom continua preg`tirea la cel mai \nalt nivel pentru ob]inerea unor performan]e de top [i vom \ncerca s` ne men]inem pe prima pozi]ie \n clasamentul mondial, pozi]ie pe care o de]inem f`r` \ntrerupere din anul 2002.

Performan]a, \ns`, nu se poate ob]ine av~nd buzunarele goale, pe finalul anului trecut neput~nd s` particip`m la competi]iile interna]ionale la care ne-am calificat, din cauza lipsei de fonduri. Suntem o federa]ie na]ional` cu peste 60 de cluburi sportive [i 3000 de sportivi legitima]i, motiv pentru care depindem foarte mult de bugetul pe care actualul minister al sportului ni-l va acorda, buget care, sper`m noi, va fi unul corect raportat la performan]ele noastre. Asta, bine\n]eles, doar \n cazul \n care cei care ne reprezint` consider` c` sus]inerea noastr` \n aducerea copiilor [i tinerilor \n s`lile de sport,

\n mod real, reprezint` un lucru bun pentru Rom~nia. Sus]in importan]a practic`rii sportului \n general, indiferent de natura sa. Consider c` avem copii [i tineri cu mare poten]ial, iar dac` fiecare dintre noi va contribui cu ceva \n sensul aducerii acestora \n sala de antrenament, indiferent de sportul practicat, atunci [ansele ca via]a noastr` s` se schimbe \n bine sunt mult mai mari. KEMPO este doar o modalitate prin care s` ne educ`m mintea, spiritul [i corpul, av~nd totodat` [i [ansa extraordinar` de a promova cu onoare imaginea Rom~niei \n lume. Sensei Amatto Zaharia

Octavian Bellu [i lotul na]ional de Kempo

Stop to shop 59


magazin dE SuFlEt

Ilinca Vandici este una dintre cele mai \ncânt`toare prezen]e TV. |n prezent, al`turi de Adrian Artene, este gazda emisiunii “CanCan TV”, difuzat` de Acas` TV. Atât pe micul ecran, cât [i \n via]a de zi cu zi, Ilinca este o adev`rat` apari]ie. Pare c`, pentru ea, moda nu are secrete. Ilinca Vandici dezv`luie cum prive[te fashion-ul, care este magazinul PovesteA unui shoPPing Altfel s`u de suflet sau ce designeri prefera]i are.

Ilinca Vandici

60 Stop to shop


concurS

Strict masculin!

TREnDS by Adina Buzatu [i Revista SToP To SHoP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 27 februarie 2013, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TREnDS by ADInA BUZATU!

Câ]i ani \mpline[te ACAS~ TV?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 61


magazin dE SuFlEt Prefer stilul casual zi de zi, pentru c` \mi ofer` comoditatea [i libertatea de a-mi desf`[ura activitatea cotidian`, iar seara optez pentru un smart cool casual.

La curent cu tendin]ele, dar niciodat` victim` a modei “Prefer stilul casual zi de zi, pentru c` \mi ofer` comoditatea [i libertatea de a-mi desf`[ura activitatea cotidian`, iar seara optez pentru un smart cool casual. Asta pentru c` nu trebuie s` ne pierdem niciodat` feminitatea, nu trebuie s` uit`m c` unei femei \i st` cel mai bine pe tocuri... Sunt la curent cu nout`]ile din fashion. Nu fac din acest lucru o prioritate, \ns` este important s` [tim mereu care sunt tendin]ele, pentru a putea alege ce ne vine cel mai bine, ce ne avantajeaz`. Nu voi deveni niciodat` o victim` a modei sau o persoan` care se \ncadreaz` cu succes \n “uniforma� dictat` de al]ii... Sunt lucruri mult mai importante pentru mine.

62 Stop to shop


magazin dE SuFlEt ceva frumos, de calitate, necesar Din str`in`tate cump`r tot ceea ce nu g`sesc \n Rom~nia. Nu sunt victima brand-ului, \ns` \mi plac lucrurile de calitate [i atunci prefer s` investesc ceva mai mult \n obiecte vestimentare care nu se demodeaz` [i pot reprezenta elemente de baz` \ntr-o garderob`... Cump`r`turile le fac de oriunde, din ]ar` [i din str`in`tate. Cump`r dac` v`d ceva frumos, cump`r dac` am nevoie de ceva \n mod special. G`sesc lucruri frumoase \n mall-uri, \n magazinele care g`zduiesc branduri mari, dar [i \n magazinele mici, gen boutique-uri. Pe acestea din urma le ador! G`sesc aici lucruri unice [i de calitate. Nu am un ora[ preferat pentru shopping, profit de orice loc, de orice ocazie pentru a achizi]iona ceva dac` \mi atrage

Cump`r`turile le fac de oriunde, din ]ar` [i din str`in`tate. Cump`r dac` v`d ceva frumos, cump`r dac` am nevoie de ceva \n mod special.

aten]ia. |mi place s` fiu surprins`, a[a c` mereu caut locuri noi pe care le pot descoperi.

Valori sentimentale

net`g`duit, cadou de la tat`l meu [i o po[et` Chanel. A[ purta aceast` geant` zi [i noapte, povestea fiind foarte simpl` [i cred c` prezent` \n via]a fiec`rei femei... Mi-am dorit aceast` geant` foarte mult, am muncit, am str~ns b`nu]i [i am cump`rato... Simplu! Designerii mei prefera]i sunt Tom Ford, Alexander McQueen, Marc Jacobs, Valentino, Dolce&Gabanna, Stella McCartney, Stephane Rolland, Maki Oh... Dar lista poate continua ď Š. {i cum orice ]inut` trebuie accesorizat` cu un parfum, eu ador Viktor & Rolf - Flower Bomb. Cred c` m` reprezint`.â€?. Roxana Bichi[

Ca [i accesorii preferate am ceasul de m~n`, cu o valoare sentimental` de

Ca [i accesorii preferate am ceasul de mân`, cu o valoare sentimental` de net`g`duit, cadou de la tat`l meu [i o po[et` Chanel. Stop to shop 63


Story oF...

Alexander Graham Bell [i Mabel Bell PovesteA unui “Alo” neAuzit “Tu decizi dac` m` vei vedea sau nu. nici nu [tii [i nici nu po]i ghici cât de mult te iubesc… Vreau s` m` cuno[ti mai bine \nainte de a nu m` pl`cea… Spune-mi sincer tot ceea ce nu \]i place la mine [i apoi eu pot schimba. Vreau s` \mi \mbun`t`]esc via]a pentru tine.” Alexander Graham Bell 64 Stop to shop

A inventat telefonul. {i-a dedicat via]a ca to]i oamenii s` poat` comunica u[or \ntre ei. A luptat pentru drepturile lui [i pentru a-[i promova inven]ia. A iubit o femeie care nu avea darul auzului [i a pus pasiune \n fiecare lucru \ntreprins, nu doar \n munca de inventator, ci [i \n altele precum profesoratul pentru surzi. Povestea de iubire dintre inventatorul telefonului [i so]ia lui, care nu s-a putut bucura niciodat` de marea inven]ie a so]ului, este, de fapt, o lec]ie de via]`.

Pe urmele tat`lui Alexander Graham Bell s-a n`scut \n Sco]ia. Mama sa era surd`, ocupandu-[i timpul cu muzica, pictura [i educa]ia copiilor.

Tat`l \nv`]a surdo-mu]ii s` vorbeasc`, scria lucr`ri \n acest sens [i a dezvoltat “vorbirea vizibil`”. Graham sau Aleck, cum \i spunea familia la acea vreme, a \mp`rt`[it pasiunea tat`lui de a lucra \n beneficiul persoanelor cu dizabilit`]i de auz. Dup` moartea celor doi fra]i ai s`i, familia lui Aleck s-a mutat \n America de Nord, iar el a devenit profesor \n Boston. A predat, de asemenea, [i la {coala pentru Surzi “Clarke” din Northampton, Massachusetts. El le scria p`rin]ilor: “Mi se rupe sufletul c~nd v`d dificult`]ile pe care le \nt~mpin` cei mici din cauza prejudec`]ilor profesorilor lor. {ti]i c` aici tot ceea ce \nseamn` comunicare se face cu gura…[i imagina]i-v` micu]ii, care nu [tiu ce este vor-


Story oF... birea, f`cu]i dependen]i de citirea pe buze pentru fiecare idee care trebuie s` le intre \n cap. Este logic c` dezvoltarea lor mental` este lent`. M` tot \ntreb cum de progreseaz` totu[i.”. C~nd s-a \ntors la Boston, pentru a-[i continua activitatea de profesor, una dintre studentele sale era t~n`ra de numai 15 ani, Mabel Hubbard. Era frumoas`, \mplinit` [i mai t~n`r` cu 10 ani dec~t Bell. Ea surzise la v~rsta de 5 ani. Tat`l ei era un reputat avocat, interesat at~t de munca lui Bell \n ceea ce \i privea pe surzi, c~t [i de eforturile lui cu telegraful. Mabel spunea despre noul s`u profesor c` este “at~t de rapid, de entuziast, de conving`tor \nc~t aveam dubii dac` s` urm`resc tot ceea ce zicea [i astfel s` \mi oblig creierul s` r`spund` a[a cum \[i dorea el, sau mai bine nu.”.

Iubirea din rândurile lor Mabel s-a n`scut \n Boston. Pierz~ndu-[i auzul la v~rsta de 5 ani din cauza unei boli, tat`l s`u a refuzat s` cread` c` a sa copil` nu poate avansa intelectual. Mai ales c` era un copil extrem de inteligent. Dup` lungi \ncerc`ri la diferite [coli, trimis` fiind chiar [i \n Germania, Mabel ajunge eleva lui Alexander. Tat`l fetei \l considera “cel mai bun antrenor de vocale.”. Prima impresie a fetei despre t~n`rul profesor a fost una negativ`. “Nu mi-a pl`cut de el. Era \nalt [i negru cu ai lui ochi [i al lui

p`r negru, \mbr`cat prost [i ne\ngrijit, \ntr-un costum demodat … [i cred c` nici nu prea era un gentleman.”. Cur~nd, \ns`, avea s` \[i schimbe impresia [i a mers zilnic la lec]ii. Pe de alt` parte, Bell a pl`cut-o enorm din prima secund`. Mabel putea s` citeasc` pe buze [i s` vorbeasc`, \ns` nu foarte clar. Interesul profesorului s`u fa]` de ea s-a dezvoltat extrem de repede. A curta o femeie era o no]iune foarte diferit` la finele anilor 1800. Iar Alec (el a \nceput s` \[i scrie numele astfel la solicitarea lui Mabel) [i-a confesat sentimentele de iubire fa]` de t~n`r` mai \nt~i mamei acesteia. Ea l-a rugat pe Bell s` nu divulge nimic fetei, m`car pentru \nc` un an, \ntruc~t era t~n`r` [i

sensibil`. El a fost de acord. |n ciuda acestei promisiuni, Alec nu a rezistat [i i-a vorbit lui Mabel despre dragostea pe care io poart`. T~n`ra a fost flatat`, dar i-a spus c` nu este interesat` de el \n acela[i mod. |n vara lui 1875, el \i scrie: “Tu decizi dac` m` vei vedea sau nu. Nici nu [tii [i nici nu po]i ghici c~t de mult te iubesc… Vreau s` m` cuno[ti mai bine \nainte de a nu m` pl`cea… Spune-mi sincer tot ceea ce nu \]i place la mine [i apoi eu pot schimba. Vreau s` \mi \mbun`t`]esc via]a pentru tine.”. Ea a r`spuns: “Poate c` este mai bine ca pentru o vreme s` nu ne mai vedem, iar atunci c~nd ne vom revedea s` nu vorbim de iubire. Este un subiect prea sacru [i delicat pentru a se vorbi mult despre el, [i p~n` c~nd nu voi [ti eu \ns`mi ce \nseamn` nu pot empatiza cu sentimentul. Doar dac` vei vrea simpatia [i ajutorul mele prietene[ti, atunci le vei avea.”. Trei luni mai t~rziu, fata s-a r`zg~ndit, \n mare parte datorit` rug`min]ilor mamei ei, [i s-a logodit cu Bell atunci c~nd ea a \mplinit 18 ani. Din acel moment, Mabel a scris cu mare entuziasm despre farmecul lui Alexander. A durat un an [i jum`tate p~n` s-au c`s`torit. El lucra s` \[i termine inven]ia. “Telefonul este mixat \ntr-un mod curios cu sentimentele mele fa]` de tine”, \i scria el logodnicei.

Un “alo” nicicând auzit Cei doi s-au c`s`torit de 

Stop to shop 65


Story oF... Ziua Recuno[tin]ei, pe 11 Iulie 1875, de altfel [i ziua de na[tere a lui Mabel. |n timpul c`s`toriei, Bell a \nregistrat succese care aveau s` \i \nscrie numele \n istorie: a inventat telefonul, [i-a ob]inut primul patent [i a \nfiin]at Bell Telephone Company (care a devenit A.T.&T.). Ca o prim` contribu]ie la c`snicia lor, t~n`ra so]ie a adus dou` modific`ri asupra numelui so]ului s`u: l-a rugat s` elimine “k” din Aleck, iar \n public (inclusiv \n autografe) s` \[i foloseasc` \ntotdeauna numele \ntreg: Alexander Graham Bell. Un prieten de-al familiei o descria pe Mabel ca fiind “o femeie gra]ioas`, cu maniere delicate, cu o fa]` dulce [i un p`r castaniu … o imagine a elegan]ei \n dantel`.”. Odat` cu mariajul, cei doi au avut dou` fete [i un b`iat. Din p`cate, cel mic a murit \n copil`rie. Au avut parte de un mariaj lung [i prosper, de[i erau doi oameni complet diferi]i. Chiar dac` el dedica mult timp studiului ca inventator [i muncii cu persoanele cu deficien]e de auz, iar Mabel nu era foarte \nc~ntat` de pu]inul timp petrecut \mpreun` ca familie, ea l-a sus]inut enorm. Din scrisorile pe care [i le trimiteau c~nd Bell nu era acas`, reiese devotamentul unuia fa]` de cel`lalt, afec]iunea [i dependen]a. “|mi place s` te am \n preajm`”, \i scria ea. “De[i c~teodat` e[ti ca un frate. Tu e[ti, \ns`, cel mai important lucru din via]a mea.”.

66 Stop to shop

De[i l-a inventat, Bell nu a avut niciodat` un telefon \n biroul lui. |i pl`cea lini[tea, iubea natura. El credea \n [tiin]`, ea \n Dumnezeu. El iubea s` \[i dedice via]a celor f`r` auz, iar ea – de[i surd` a [ocat declar~nd c` nu va fi niciodat` vazut` \n societate al`turi de o alt` persoan` asemeni ei. Mabel l-a \n]eles [i sus]inut. |i citea ore \ntregi pe buze tot ceea ce povestea, din dragostea de a-I

Nicio secund` familia [i apropia]ii lor nu au considerat-o pe Mabel ca fiind surd`. Ea ducea o via]` normal`. So]ul ei avea grij` s` o includ` \n toate activit`]ile sale sociale. |ntruc~t lui Alec \i pl`cea s` c~nte la pian, o f`cea destul de des acas`. Iar so]ia lui st`tea l~ng` el [i \[i punea m~inile pe pian pentru a “asculta” cu degetele, sim]ind vibra]iile. |n timpul Primului R`zboi Mondial, Mabel a ajutat la str~ngerea de fonduri pentru Crucea Ro[ie [i a fost implicat` \n construirea de b`rci de salvare pentru Armata American`, conving~nd multe femei s` i se al`ture.

de neseparat

vedea entuziasmat [i de a [ti c` m`car \n acest mod este al`turi de munca lui. Ea l-a \ncurajat s` se implice activ \n organiza]ii na]ionale, [tiin]ifice, umanitare [i educative. Una dintre acestea era “National Geographic Society”, \nfiin]at` \n 1888 de c`tre tat`l lui Mabel. Alec a devenit chiar pre[edintele acesteia. Au publicat [i o revist`. Mabel a sugerat ca \n paginile ei s` fie incluse fotografii [i pove[ti. Din acel moment revista a devenit o publica]ie ce tr`ie[te [i \n zilele noastre, av~nd o reputa]ie mondial`: National Geographic.

|n 1922, bolnav fiind, Alec moare. Se \nt~mpla pe veranda casei sale. Ultimul lucru pe care l-a v`zut a fost fa]a so]iei sale. Ultimul lucru pe care l-a atins a fost m~na ei. Ultimul lucru pe care ea i l-a citit pe buze a fost t`cerea, c`ci Alec nu mai putea vorbi. Avea 75 de ani. Scumpa so]ie i-a supravie]uit numai 5 luni. I-a fost foarte greu f`r` cel pe care ajunsese s` \l iubeasc` cel mai mult \n via]`. “Am crezut c` \l voi avea \ntotdeauna.(…) Crunt s` \ncerc a tr`i f`r` el…”. P~n` [i-a g`sit sf~r[itul, ea [ia dedicat via]a tot lui: a str~ns toate lucr`rile sale pentru a le da istoricilor ca o biografie a lui s` fie scris`. Pe 3 ianuarie 1923 i s-a al`turat so]ului \n cer. Roxana Bichi[


diScovEr thE world

Rhodos insula soarelui

Nici nu a trecut bine Revelionul c eu deja m gndesc la vacan] [i sunt sigur c la fel face]i [i voi. Prima destina]ie care \mi trece prin minte este Rhodos, insula care este considerat cel mai \nsorit loc din Europa, cu aproximativ 300 de zile cu soare pe an. Insula Soarelui este mixul ideal \ntre plaje vulcanice, ape limpezi, istorie \n plin strad [i unele dintre cele mai bune cluburi din Grecia. Stop to shop 67


diScovEr thE world jestosul far, care \n timpul Cavalerilor Ioani]i deservea ca \nchisoare. Mie mi-au atras aten]ia anim`lu]ele din port. Nu cele reale, c` ei nu au maidanezi, dar sunt plini de pisici, ci cele din bronz. Protectorii portului sunt un cerb [i o c`prioar` urca]i pe dou` coloane. Mici, dar r`i, am zis eu ini]ial dup` ce am aflat c` ei protejeaz` poarta acvatic` a ora[ului. Apoi am descoperit c` ei s-au instalat acolo dup` ce Colosul din Rhodos [i-a luat picioarele din acela[i loc [i a disp`rut... el [tie unde. |n preajma anului 290 \nainte de Hristos statuia \nalt` de 34 de metri care \l reprezenta pe zeul Soarelui, Helios, era simbolul ora[ului grecesc. R`m~ne

rhodos town Am vizitat Rhodos cu doi ani \n urm`, dar \mi amintesc [i acum aroma Insulei Soarelui. Miroase a sare de mare. E o arom` mai puternic` dec~t \n orice alt` insul` de pe Mediteran`, care m-a \nso]it de la aeroport p~n` la hotelul de trei stele pe care l-am ales pentru acea vacan]`. Am ajuns \n camer`, am aruncat bagajele, mi-am luat costumul de baie, p`l`ria de soare, crema, un prosop [i am fugit pe plaja care se afla imediat ce ie[eai pe u[a recep]iei. Windy Beach este o plaj` format` din pietre albe, fine [i sc`ldate de apele turcoaz ale m`rii Egee. Aici po]i s` stai la soare f`r` limit` [i f`r` s` te doar` capul pentru c` bate v~ntul at~t de tare \nc~t nu sim]i

68 Stop to shop

cum te \ncingi de la ultraviolete. Arsurile le vezi c~teva ore mai t~rziu...\n camera de hotel. Windy Beach este ideal` pentru cei care vor s` se bronzeze departe de ochii curio[ilor pentru c` mai toat` ziua este foarte liber`. Dac` nu \]i plac v~ntul [i lini[tea, atunci mut`-te c~teva sute de metri mai departe dup` Acvariul din Rhodos. Acolo se afl` plajele foarte agolmerate, cu nisip negru, de la marea Mediteran`. Da, ai \n]eles bine. Ora[ul Rhodos are ie[ire la dou` m`ri, Egee [i Mediteran`. C~nd m-am s`turat de stat la soare [i de \notat am ie[it la plimbare. Prima mea descoperire a fost Portul Mandraki. Plin de ambarca]iuni de lux, portul este frumos decorat pe dig cu trei mori de v~nt bizantine [i ma-


diScovEr thE world \ns` un mister pentru orice muritor de r~nd cum a disp`rut f`r` urm` o sculptur` \n bronz mare c~t un bloc cu zece etaje. |n spatele portului privirea mi-a fost furat` de ora[ul medieval. Printre sute de tejghele cu suveniruri am g`sit una dintre por]ile cet`]ii. Rhodosul medieval este de o frumuse]e r`pitoare. Construc]ia lui a \nceput \n anii 1300 atunci c~nd cavalerii ioani]i au ajuns pe insul`. Construc]ia din piatr` cubic` este locuit` [i azi. Format` din pia]ete boeme, str`du]e \nguste, restaurante cochete [i magazine cu suveniruri, cetatea ascunde biserici vechi, tunuri ruginite de ani de istorie, o curte interioar` impresionant` [i muzee dintre cele mai interesante. Primul pe list` [i cel mai important este Palatul Marilor Mae[tri sau Castello. Se afl` \n cel mai \nalt punct al ora[ului medieval [i se vede cu ochiul liber din port. Este o construc]ie impun`toare, care pe vremuri era ultimul refugiu al popula]iei \n cazul \n care ora[ul era pe punctul de a c`dea \n m~inile inamicului. Palatul Marilor Mae[tri a fost construit la sf~r[itul celui de-al 7-lea secol, ca o cetate bizantin` timpurie. Construc]ia a fost apoi fortificat` de cavalerii Sf~ntului Ioan. Ultimii care au restaurat Palatul au fost italienii. |n 1856 l-au ornamentat cu mozaicuri elenistice, romane [i bizantine pe care le-au adus din insula Kos. Ei l-au folosit ca sediu al gu-

vernatorului italian al Dodecanesului [i mai t~rziu pentru vizitele lui Mussolini. Am avut timp s` vizitez [i Acropola din Rhodos care este situat` \n cel mai \nalt punct al ora[ului. Este locul unde au ie[it la lumin` cele mai importante descoperiri arheologice din ora[: templele Atenei Polias, al lui Zeus Polieus [i al lui Asclepius, pe[tera nimfelor, baza, patru coloane [i o parte din fa]ada marelui templu al lui Pythian Apollo, vechiul stadion [i teatrul. C~nd vine noaptea [i cultura merge la culcare, ora[ul medieval adoarme [i cel nou prinde via]`. Eu am luat la r~nd toate barurile [i restaurantele aglomerate, dar lini[tite de pe strada principal` [i a fost relaxant, dar vroiam mai mult de at~t.

Centrul distrac]iei se afla exact l~ng` hotelul meu. Adic` o strad` lung` [i ticsit` cu tot felul de cluburi \n aer liber sau \nchise. Toate erau pline cu muzic` bun` [i britanici be]i p~n` la refuz. Chiar [i a[a eu am petrecut p~n` diminea]a.

faliraki Dup` cultur` [i dans am ales s` petrec a doua zi \ntr-un water park. Cu doi euro am cump`rat un bilet de autobuz [i am pornit spre Faliraki. Este o sta]iune cosmopolit`, are o mul]ime de taverne, magazine [i cluburi, plus o superb` plaj` cu nisip galben [i fin. Este una dintre cele mai organizate de pe insul`, cu o adevarat` armat` de umbrelu]e, [ezlonguri [i beachbaruri. Aici se afl` unul dintre ďƒ˜

Stop to shop 69


diScovEr thE world

cele mai mari water parkuri din Grecia. Cost` 15 euro intrarea, dar toboganele [i bazinele cu ap` de toate felurile merit` fiecare b`nu]. Noi aici ne-am distrat p~n` ne-am spart capul la propriu de fundul unei piscine. Dup`, ne-am dus acas`, dar nu oricum. Am a[teptat cursa special` care ne-a dus gratis \n Rhodos, c`ci acest water park \]i ofer` [i transportul \n banii de intrare.

kallithea Este o alt` sta]iune din apropierea ora[ului Rhodos pe care am vizitat-o [i pe care \]i sugerez s` nu o ratezi. Nu ai ce monumente s` vizitezi, dar Kallithea este o reu[it` combina]ie \ntre vegeta]ie exotic`, ape turcoaz [i izvoare termale. Izvoarele din Kallithea au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri pentru c` se spune c`

70 Stop to shop

apa lor are propriet`]i t`m`duitoare. Mul]i turi[ti sper` s` fie vindeca]i de apele care izvor`sc din st~ncile din jurul golfului Kallithea. Nu te caza aici, pentru c` te vei plictisi teribil. |n jurul localit`]ii Kallithea exist` o serie de mici plaje lini[tite [i cam at~t.

lindos Dac` vrei [i istorie [i peisaje de poveste, ia autobuzul [i fugi \n Lindos. Este un ora[ cetate care se afl` la 50 de kilometri distan]` de capitala insulei. Lindos este format din str`du]e abrupte, case v`ruite \n alb [i magazine tradi]ionale pline cu suveniruri grece[ti. Eu am admirat \ntr-un muzeu, al c`rui nume nu mi-l amintesc, impresionanta Colec]ie Ioannidis, care include 71 de farfurii pictate manual, peste 200 de obiecte decorative [i un pat nup]ial care dateaz`

din secolul XVIII. Ce m-a l`sat f`r` cuvinte a fost \ns` priveli[tea de pe v~rful Acropolei. Era ca [i cum priveam marea limpede din cel mai mare amfiteatru a[ezat \n golful Lindosului. Cele mai impun`toare ruine de pe Acropolis sunt cele ale Templului Athenei din Lindos si poarta sa. Adic` o alee str`juit` de coloane. Intrarea \n Acropolis este pupa unei nave, iar pe partea de vest a dealului se afl` ruinele unui vechi teatru. |n Lindos se g`se[te [i biserica Maicii Domnului care dateaz` din secolul al 15-lea [i se bucur` de unele dintre cele mai frumoase picturi murale. Dac` decizi s` \]i iei bilete de vacan]` \n Rhodos ]ine cont de faptul c` perioada ideal` pentru plaj` [i \not pe Insula Soarelui \ncepe \n ultimele zile ale lunii aprilie. Florentina Ilie


tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

soNY NWZ-W273 un PlAyer de AscultAt Muzic~ suB AP~ noul Walkman nWZ-W273 este primul player de la Sony care rezist` sub ap` la o adâncime de pân` la 2m, nu te \ncurc` cu cabluri care s` atârne, \n timp ce e[ti \n piscin` sau te mi[ti pe ritmul muzicii.

72 Stop to shop

Desigur, nu prea po]i s` ascul]i muzic` sub ap` dec~t dac` e[ti pe[te, dar atunci nu te intereseaz` muzica. Sau po]i? Ei bine, cei de la Sony, probabil pentru c` vroiau neap`rat s` scoat` un player subacvatic, s-au g~ndit la tot soiul de variante \n care ai avea nevoie de un Walkman de acest gen. De exemplu \n timp ce \no]i, e[ti \n sala de gimnastic` sau transpiri din greu. Noul Walkman NWZ-W273 este primul player de la Sony care rezist` sub ap` la o ad~ncime de p~n` la 2m, nu te \ncurc` cu cabluri care s` at~rne, \n timp ce e[ti \n piscin` sau te mi[ti pe ritmul muzicii. Nici m`car nu trebuie s` prinzi dispozitivul pe haine sau pe ochelarii de \not pentru c` ai doar c`[tile \n care e integrat playerul. Totu[i, trebuie probat, pentru c` vine \n trei m`rimi – nu, nu

pentru capul fiec`ruia (banda dintre c`[ti e ajustabil`), ci pentru urechile fiec`ruia, doar c`[tile trebuie s` stea c~t mai etan[ \n ureche, nu? Are memorie intern` de 4GB [i este compatibil cu serviciul iTunes de la Apple (ca [i iPod-urile). Este disponibil \n trei culori – negru, alb [i albastru. Formatele de sunet compatibile sunt: MP3; WMA (Non-DRM) ; AAC-LC (Non-DRM); Linear PCM O alimentare de doar 3 minute – suficient pentru a-l pune \n echipamentul de sal` – \]i ofer` o autonomie de 60 de minute pentru a asculta muzic`. C~nd bateria este \nc`rcat` complet, ofer` o autonomie de p~n` la 8 ore de ascultare ne\ntrerupt`. Prezentat la t~rgul de tehnologie CES din Las Vegas, micul player Walkman este disponibil \n Europa din februarie.


Stop to Shop Februarie 2013