Page 1


Sumar

“ ” Nr. 108 - Septembrie 2011

" % " #! ($ " " ) % $ $ %% " , $ " ! #

#$ $ $ # * " ' % " " % %# "

# + % #%# #$ % #$ " ! % " # $ $ #! $ $ " #$ % % " #! $ $ !* ) $ ! &$ $ # & " #!" % # $ #% & # " #! $ & % # !!

8

81

Locul preferat de mine pentru cump`r`turi este The Mall, un outlet situat la 30 de kilometri de Floren]a, \n Italia.

TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre

18

Film reporTer

20

iNTerViu

30

FashioN archiTecTure

58

isToria BiJuTeriilor

68

s~N~TaTe

74

sTorY oF...

84

DesTiNa}ii

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Co[mar pe uli]` – “Super 8” De vorb` cu Loredana

Moda la Curtea Fran]ei (III)

Bijuteriile Familiei Romanov (II)

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

Tulbur`rile psihice la mod` Cary Grant [i Betsy Drake

Maroc, t`râmul contrastelor 2 Stop to shop

Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.


EditShop

S E P T E

Cã asa , este în viatã ,

4 Stop to shop

M B R I E

-a terminat vara cu ale ei nop]i toride, vacan]e [i ]inute lejere. Calendaristic, toamna \[i intr \n drepturi. ste timpul s ne schimbm vestimenta]ia, s ne \nnoim garderoba. Putem s ne uitm cu drag peste pozele din vacan]a de var, \ncepnd a planifica weekend-urile de toamn [i vacan]a de iarn. entru aceia dintre noi care sunt prin]i, debutul toamnei aduce cu sine bucuria de a-[i vedea prichindeii \n primul an de [coal, trind alturi de ei emo]ia. Pentru restul copiilor [i pentru adolescen]i este fie bucuria re\ntlnirii cu colegii, fie, dup caz, startul pregtirii pentru admiterea la liceu ori pentru Bacalaureat [i facultate. otu[i, s nu uitm c centrele culturale \[i redeschid stagiunea, iar organizatorii de evenimente ne propun concerte senza]ionale. vident c ne gndim la debutul ploilor [i la temeperaturile care \ncep s scad. |ns, haide]i s admitem c munca la birou devine mai u[oar dac pe geam vedem ploaie \n loc de soare . erit s ne pstrm optimismul, chiar dac nu iubim anotimpurile reci. Au [i ele farmecul [i avantajele lor. ine\n]eles c nu putem s omitem televiziunea, parte din via]a noastr. Odat cu toamna se schimb grila de programe, aprnd noi emisiuni, noi produc]ii [i multe altele menite s ne fac serile mai interesante. ememornd ce am fcut vara, acum este momentul s ne planificm urmtoarea vacan] estival. Cutm noi destina]ii, schimbm preri cu prietenii [i colegii, \ncepnd a ne contura primele idei din planul pentru anul care vine. nevitabil ne gndim deja unde ne petrecem vacan]a de iarn, \ncepem a studia presa de specialitate \n materie de vestimenta]ie, conturndu-ne o idee asupra a ceea ce este \n tendin]ele toamn-iarn, [i ne pregtim de shopping. ste, deci, momentul s \l privim pe septembrie nu cu regrete [i nostalgie, ci cu bucuria a ceea ce urmeaz \n sezonul toamniarn [i dup.

Roxana Bichi Redactor {ef


tEatru TeaTrul MaSca aNuN}å...

Fior D’Amour [n Bucure]ci

o romantic` poveste de dragoste pe muzica Bucure[tilor de odinioar`

TeaTrul Na}ioNal de opereTå ioN daciaN vå preziNTå…

royal Fashion Spectacol selectat în cadrul celei de-a 20 edi]ii a Festiva lului Na]ional de Teatru Sec]iunea romanian Showcase 3

Scenariul [i regia: Dan Puric Coregrafia: Traian Vla[ Costume: Doina Levintza Scenografia: Corina Gr`mo[teanu Actori: Ileana Olteanu, Violeta Huluba, Nadejda Dimitriu, Lelia Marcu, Adriana Nicolae, Mihaela Ailinc`i, Antoanela Vl`descu, Drago[ Huluba, Adrian Nour, etc. Cu participarea copiilor: Ioana Elena Vla[, Andreea Iuliana Mihai, Sara Cuncea, Petru Cuncea, Ilinca Maria Borcea 6 Stop to shop

“Am încercat prin acest spectacol s` aduc aminte ceea ce am pierdut: fiorul în`l]`tor al calit`]ii. C`ci regalitatea asta presupune: o în`l]are, o înnobilare, o scoatere din mul]ime. În termenii vie]ii, femeia pe care o iubim este regina noastr`. Ea ne-nal]` dincolo de obi[nuitul tr`it pân` s-o cunoa[tem. La fel, b`rbatul iubit de femeie este regele ei. Dragostea, deci, nu este nici pe departe o stare democratic`, ci o stare aristocratic`. Este, dac` vre]i, înnobilarea firii umane, atât de supus` biologicului [i gregarit`]ii, cu statutul de fiin]`.” Dan Puric

Bucure[ti 1930. Micul Paris \[i tr`ie[te fiecare clip` cu pasiune. Din mahala [i p~n` la [osea, via]a palpit` cu frenezie. Se iube[te mult \n Bucure[ti, tr`surile nu mai prididesc s` duc` doamnele [i domnii, domni[oarele [i arti[tii la b`taia de flori de la [osea, \n toate restaurantele, \n toate c~rciumile r`sun` odele \nchinate femeii, iubitei, lunii [i stelelor. Undeva, la por]ile Orientului, un ora[ ca un ecou al marilor capitale. Orgolios, nep`s`tor, ca un t~n`r f`r` griji, \n anii'30 Bucure[tiul fredona cu o rar` bucurie. Pensionarele stabilimentelor Crucii de Piatr`, b`ie]ii care strig` \n gura mare “Universul”, lustragiii, poli]aii, pierde-var`, flor`resele, servitoarele geloase ca ni[te viespi, boemii, to]i danseaz`, c~nt`, umplu la refuz gr`dinile de var` ca s` asculte glasul unei viori sau s`lile de cinema, ca s`-[i revad` idolii. Femeia, eterna poveste, sub balconul c`reia se zicea c` serenada este cea dint~i [i cea din urm`.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

Regia: Mihai M`laimare Scenografia: Sanda Mitache Spectacol desf`[urat \n cadru neconven]ional


Film

Premierele lunii septembrie Miezul nop]ii \n Paris Regia: Woody Allen Cu: Marion Cotillard, Rachel McAdams, Owen Wilson Gen: Comedie, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 02.09.2011

Trezirea la realitate Regia: John Cameron Mitchell Cu: Aaron Eckhart, Nicole Kidman Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 02.09.2011

Final Destination 5 Regia: Steven Quale Cu: Emma Bell, Arlen Escarpeta, Nicholas D’Agosto Gen: Horror, Thriller Premier` \n Rom~nia: 02.09.2011

8 Stop to shop

Pina

A naibii dragoste Regia: Wim Wenders Cu: Pina Bausch Gen: Muzical Premier` \n Rom~nia: 09.09.2011

Friend with benefits Regia: Will Gluck Cu: Justin Timberlake, Mila Kunis Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 09.09.2011

Columbiana Regia: Oliver Megaton Cu: Michael Vartan, Zoe Saldana Gen: Ac]iune, Aventuri, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 09.09.2011

Regia: Glenn Ficarra, John Requa Cu: Emma Stone, Julianne Moore, Ryan Gosling, Steve Carell Gen: Comedie, Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 16.09.2011

Oare cum o reu[i? Regia: Douglas McGrath Cu: Sarah Jessica Parker, Greg Kinnear, Pierce Brosnan Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 16.09.2011

Minte scurt` cu b`t`lie lung` Regia: Oliver Parker Cu: Dominic West, Gillian Anderson, Rosamund Pike Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 23.09.2011


CartE

Opera poetic` de Fernando Pessoa Detalii carte: Editura: Humanitas Pre]: 47 lei An apari]ie: 2011 Fernando Pessoa este unul dintre cei mai reprezentativi poe]i ai secolului XX. Public` cu regularitate articole în revistele literare portugheze (Orpheu, Portugal Futurista, Contemporânea, Athena), dar în timpul vie]ii, în afar` de acestea, i-au ap`rut semnate cu numele propriu doar câteva volume: Antinous (1918), 35 Sonnets (1918), O Banqueiro Anarquista (1922), English Poems I-II [i English Poems III (1922), Messagem (1934). La moartea scriitorului s-a g`sit îns` un cuf`r cu 27.543 de texte r`mase în manuscris. Cea mai mare parte a operei sale a fost semnat` cu diverse heteronime, c`rora Pessoa le-a creat personalit`]i [i biografii distincte.

“Eu sunt un p`gân “Poetu-i un simulator. / Atâta simuleaz`, / C` simulez`

decadent din timpul toamnei Frumuse]ii /.../ mistic intelectual al tristei rase de neo-platonicieni din Alexandria.” Fernando Pessoa 10 Stop to shop

uneori /Durerea sa cea treaz`. / Iar când, citind-o cineva, / Durerea-l înfioar`, / Nu din poet r`sare ea, / R`sare din afar`. / A[a, în scripe]i arde, / Pe-a cugetului seam`, / Acest funicular de / Sim]iri ce cord se cheam`.” – Autopsihografie “Cazul acestui scriitor portughez intrig` de mai bine de o jum`tate de veac, pe m`sur` ce au devenit perceptibile dimensiunile halucinante ale proiectului s`u de via]` [i de crea]ie, ambi]ia lui de a se multiplica printr-un soi de familie infinit`. Faptul c` a scris enorm de mult, în mai multe genuri literare, sub câteva zeci de nume diferite, înc` nu ar fi fost decât o excep-

]ional` performan]` cantitativ`. Dar ambi]ia de a-[i multiplica propria personalitate, într-un proces de permanente transmut`ri, pare ea îns`[i o «fug`» pe care numai limita biologic` a putut-o opri. Proiectul s`u «heterologic» a devenit treptat exemplul unic de fic]iune somatizat` care în literatura mondial` îi poart` numele.“ Dinu Flamand – traducator Pagin` realizat` de Elena Dumitru


NEwS – agENda luNii 2–4/09 IMaGInE FESTIval RoMÅnIa

1–25/09 FESTIvalul „GEoRGE EnEScu” A 20-a edi]ie a festivalului va cuprinde concerte ale elevilor [colilor [i liceelor de muzic`, ale studen]ilor de la Universitatea de Muzic` din Bucure[ti [i de la Conservatoarele din ]ar` (în colaborare cu Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii); recitaluri ale unor soli[ti [i forma]ii de muzic` clasic`; concerte [i recitaluri ale unor forma]ii [i arti[ti profesioni[ti din ]ar`; proiec]ii de filme documentare despre George Enescu, filme ale Festivalurilor George Enescu precedente, precum [i alte filme de art`

Septem br ie

puse la dispozi]ie de Televiziunea Român`. Concertele se vor sus]ine \n Bucure[ti, Sibiu, Cluj-Napoca [i Timi[oara. Mai mult, simpozionul interna]ional de muzicologie “George Enescu – De la cunoa[tere la recunoa[tere” organizat de c`tre Uniunea Compozitorilor [i Muzicologilor din România în parteneriat cu Academia Român`, Institutul Cultural Român [i Universitatea de Muzic` din Bucure[ti, se desf`[oar` la Bucure[ti în perioada 7–11 septembrie.

“Imagine Festival” este o competi]ie live de interpretare muzical` care se adreseaz` trupelor [i soli[tilor vocali cu vârste cuprinse între 12 [i 20 de ani. În aceast` competi]ie sunt acceptate toate stilurile muzicale: pop, metal, rock, jazz, hip hop, clasic, ska, etc. În cadrul festivalului vor avea loc masterclass-uri gratuite, jam-sessions [i concerte ale trupelor invitate, atât din ]ar`, cât [i din Europa. “Imagine Festival” reprezint` o serie de festivaluri de muzic` anuale ce se desf`[oar` în peste 10 ]`ri. Câ[tig`torii edi]iilor na]ionale particip` la finala interna]ional`. Festivalul este o [ans` pentru tinerii muzicieni de a-[i demonstra talentul, interpretând în fa]a unei audien]e numeroase, dar [i a unui juriu profesionist. Pia]a Mic`, Sibiu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

5–10/09

FESTIvalul dE FIlM al EuRoPEI cEnTRalE Reputatul regizor Radu Gabrea, care a sus]inut de la început ideea organiz`rii unui Festival de Film al Europei Centrale la Med ia[, a confirmat faptul c` manifestarea va fi g`zd uit` la începutul lunii septembrie de municipiu l de pe Târnava Mare. Proiec]iile vor avea loc în 3 locuri din Media[, respectiv la Cinemato graful Mediensis, la Sala Traube [i în aer liber , în Pia]a Regele Ferdinand, dar [i la Biertan [i Târn `veni. La Festivalul de Film al Europei Centrale de la Media[ vor participa 6 ]`ri din Europa [i Israelul.

12 Stop to shop

7–9/09 EnTERTaInMEnT aREna ExPo Evenimentul Entertainment Arena Expo este structurat pe dou` sec]iuni, \n func]ie de tematica acestora: “Romanian Gaming Expo” - ce cuprinde distribuitori [i produc`tori de jocuri de noroc, rulete live [i electronice, jackpot-uri, slotmachine, componente [i accesorii. “Romanian Amusement Expo” – av~nd ca tematic` simulatoare video, jocuri de pinball, billiard [i darts. “Entertainment Arena Expo” este conceput` ca o expozi]ie ce se adreseaz` speciali[tilor din domeniul divertismentului, nefiind \ns` uitat publicul larg, pentru acesta fiind organizate o serie de concursuri cu premii, pe sec]iunea “Amusement”.

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE


NEwS – agENda luNii 15–17/09 FESTIvalul InTERna}Ional GRaFFITI

concERT “yannI” Concertul “Yanni Bucure[ti 2011” face parte din turneul “Truth of Touch” [i este organizat de Asocia]ia Cultural` Maria Domina [i Agen]ia Vreau Bilet. De-a lungul timpului, Yanni a acumulat mai mult de 35 albume de platin` [i de aur, la nivel mondial, cu vânz`ri totale de peste 20 de milioane de exemplare. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 450 lei. Zona Arena, Bucure[ti

Produc`torul belgian “Netsky” [i-a început cariera în urm` cu 2 ani. Este recunoscut pentru piesele sale considerate ca parte a genului liquid funk. Artistul a semnat în 2009 cu Hospital Records unul dintre cele mai cunoscute label-uri de Drum and Bass din Marea Britanie. Netsky [i-a lansat albumul de debut în mai 2010. Arenele Romane, Bucure[ti

16/09 concERT nETSky

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

16–18/09 FESTIvalul “PlaI” Prima vedet` confirmat` la Festivalul Plai din acest an vine din Israel: Idan Raichel Project. Idan Raichel va veni cu un proiect extraordinar: “The Idan Raichel Acoustic Project”, care reune[te pe scen` nu mai pu]in de zece muzicieni, fiind capul de afi[ al festivalului în ziua de vineri, 16 septembrie. Susana Baca, artista care a contribuit decisiv la rena[terea muzicii tradi]ionale afro-peruviane, \[i va prezenta la Festivalul Plai noul album, "Afrodiaspora”. Warsaw Village Band (Polonia), Forbidden City Chamber Orchestra (China), Beefólk (Austria) [i Tündérground (Romania) au mai confirmat prezen]a la Plai. Muzeul Satului, Timi[oara

Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!

18/09

concERT “BRyan FERRy” Concertul de la Bucure[ti promoveaz` noul material discografic al artistului lansat \n toamna anului trecut. Intitulat “Olympia”, albumul con]ine at~t piese \n Roxy din i coleg i registrate al`turi de fo[ti Music, c~t [i colabor`ri cu: David Stewart io(Eurythmics), Johnny Greenwood (Rad Scisers), Pepp y head), Flea (Red Hot Chill sor Sisters, Groove Armada [i David Gilmour (Pink Floyd). Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i 350 lei. (Sala Palatului)

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

14/09

Festivalul Interna]ional de Graffiti este organizat de Facultatea de Arte [i Design Timi[oara împreun` cu Funda]ia Timi[oara ‘89 [i al]i parteneri. Acest eveniment va fi constituit din dou` sec]iuni: “Sec]iunea Graffiti/Street Art” [i “Sec]iunea de comunic`ri rela]ionate cu Graffiti/Street Art”.

Stop to shop 13


CE Citim? “Cel care vorbe[te pu]in are numai de câ[tigat, se presupune c` este inteligent, iar dac` este adev`rat, se presupune c` este foarte inteligent.” Jean de la Bruyere

ceva de \mprumutat de Emily Giffin Editura Litera

„Încânt`toare, surprinz`tor de captivant` [i de real`“ Glamour

Galerista de Wendi Holden Editura Polirom

„Sexul [i snobismul transpuse \ntr-o viziune contemporan`, iat` una dintre surprizele Galeristei.” Saga

„Wendy Holden este o scriitoare genial`: are un formidabil sim] al umorului, [tie cum s` dozeze dialogurile [i s`-[i pun` personajele \n cele mai imposibile situa]ii.” Daily Mail

„Satira cu care ne-a obi[nuit Wendy Holden are \n Galerista o nou` \nf`]i[are, mai ascu]it`, plin` de surprize.” Guardian 14 Stop to shop

iubire vinovat` de Nancy Woodruff Editura Nemira

Georgie pare s` aib` tot ce-[i dore[te – un so] pe care-l iube[te la nebunie [i trei b`ie]i absolut adorabili. Când so]ul ei este promovat [i i se ofer` o slujb` la Londra, familia pleac` din New Jersey [i se mut` în Anglia, unde Georgie pur [i simplu rena[te, reluându-[i cariera de actri]` pe care o întrerupsese dup` na[terea copiilor. Mai mult, i se ofer` rolul vie]ii sale, cel al Dorei Jordan – personalitate real`, cea mai vestit` actri]` din secolul al XVIII-lea [i mam` a treisprezece copii nelegitimi, dintre care zece concepu]i cu un viitor rege al Angliei. Pagin` realizat` de Elena Dumitru


FilmrEportEr

co[mar pe uli]` – „super 8” c

um a[ putea s` sus]in \n fa]a unui juriu cinefil un film despre o creatur` m~nc`toare de oameni, ce arat` ca o combina]ie de [op~rl` [i p`ianjen ? J.J. Abrams (unul din cei mai inventivi regizori-scenari[ti de filme de ac]iune din ultimii 20 de ani) risc` aici s` fac` pu]in` urticarie datorit` inger`rii filmelor cu mon[tri din anii ’50’60 pe de o parte [i a “familiei Spielberg” (cu Poltergeist, The Goonies [i E.T.) pe de alt` parte. Ultimul s`u film, Super 8, cam asta este: o combina]ie de monster movie [i (melo)dram` familial`. Este povestea, plasat` \n 1979, a c~torva pu[ti ce \ncearc` s` realizeze (pe tipul de band` din titlu) un film cu zom-

16 Stop to shop

bies, c~nd deodat` se dezl`n]uie, \n jurul lor, un adev`rat co[mar ce le transform` micu]ul paradis suburban \ntr-un infern controlat de armat` [i vizitat, din c~nd \n c~nd, de o creatur` ce \ncearc` doar s` se “\ntoarc` acas`” (v` aduce aminte de ceva?), dar care mai \nfulec` pe drum c~te-un om. Abrams nu prea ofer` nimic original nici pe partea cu monstrul (\nc`rcat electro-magnetic, precum \n The Entity), nici pe partea cu “Picket Fences” (unde doi b`rba]i trebuie s` se ierte unul pe cel`lalt pentru un accident ce a dus la moartea so]iei unuia din ei). Dar asta nu \l opre[te s` se joace admirabil cu aceste sugestii, sau s` le

\nchege \ntr-un tot coerent. Dac` l-am apreciat, p~n` acum, pentru ceva pe Abrams, acel ceva consta \n abilit`]ile sale de constructor, de arhitect, nu de vizionar: dac` memoria sa cinefil` (inepuizabil`) \i storcea puterea de a se g~ndi la chestii noi [i \l \ntorcea mereu \n trecut, el se \ntorcea totu[i acolo unde trebuie [i reu[ea s` asezoneze vechile ingrediente cu pu]in` personalitate. Mul]i au calificat efortul s`u regizoral drept o copie a stilului narativ promovat de Spielberg \n anii ‘80, [i totu[i nu ]in minte vreun film de-al s`u din acea perioad` care s` fie at~t de visceral [i de pronun]at horror (excluz~nd Poltergeist, oficial re-


FilmrEportEr gizat de Tobe Hooper, de[i nici cu acela nu mi-ar fi ru[ine s`-l compar). Mai degrab`, Super 8 duce mai departe tradi]ia filmelor cu mon[tri f`cute cu mult \nainte ca Spielberg s` pun` m~na pe aparatul de filmat, ale c`ror reguli de baz` le cultiv` cu educa]ie [i clas`: mai \nt~i creatura este o amenin]are nev`zut` (excelent` partea \n care animalele fug din micul or`sel), apoi amenin]area \ncepe s` fac` ravagii (din nou, excelent`, at~t prin tehnic` c~t [i prin umor negru, scena \n care un poli]ist este ucis la benzin`rie \n timp ce v~nz`torul st` cu c`[tile de la walkman – o noutate la vremea aceea), pentru ca abia \n final s` fie dezv`luit` \n \ntregime. Partea aceasta va func]iona dup` cum suntem sau nu obi[nui]i cu sentimentalismul sau umorul naiv – mie m`rturisesc c` scena \n care creatura cru]` ni[te copii mi s-a p`rut par]ial ratat`, \ns` gagul prin care \[i schimb` culoarea ochilor l-am g`sit amuzant. Cu alte cuvinte, un monstru dresat, nu lipsit de stil, s` fac` giumbu[lucuri marca Spielberg. Este oricum mult mai mult dec~t pot spune despre drama familial`, ce ar trebui s` aduc` latura sentimental` a peliculei – asta chiar este o reiterare a multor cli[ee despre: copii simpatici (niciunul din ei nu iese prea mult din tiparul “m~nca-i-ar mama”), p`rin]i absen]i [i / sau alcoolici, iert`ri [i vindec`ri venite pe ultima sut` de metri.

Din nou, asta nu \nseamn` c` partea aceasta nu func]ioneaz` contextual – depinde de c~t de u[or putem accepta sentimentalismul. Iar adev`rul este c` majoritatea super-produc]iilor de dup` anul 2000 rareori [i-au mai permis s` articuleze o poveste sensibil` (chiar [i pe baza unor tropi), astfel \nc~t capacitatea spectatorului de a mai vibra la asemenea unde a devenit din ce \n ce mai atrofiat`, at~t de infuzia de efecte speciale, c~t [i de pofta cinea[tilor de a-[i reduce filmele megabugetare la “ac]iune non-stop”. |ntrebarea ar fi dac`, acum, spectatorul hr`nit cu asemenea spanacuri ar mai putea aprecia un film precum E.T. Dac` da,

atunci probabil c` se va \mp`ca, \ntr-un fel sau altul, [i cu Super 8; dac` nu, atunci a[ zice c` nare nicio [ans`. Prin asta, desigur, nu vreau s` spun c` Super 8 e de nivelul lui E.T. Nu cred c` e nici m`car de nivelul lui Stand by Me. Ceea ce chiar m-a deranjat a fost scena deraierii trenului, ]ip`toare [i ultra-exagerat`, singura parte f`cut` exclusiv de dragul spectacolului. Apoi, m-a ofticat lipsa de personalitate a copiilor – sau, mai bine zis, uni-personalitatea lor: gr`su]ul, care e [i regizorul filmului, e simpatic (nu ar fi putut, dup` cum \i cunoa[tem pe unii regizori, s` fie pu]in bully?); b`iatul sensibil e [i el simpatic (nu putea s` aib` mai pu]ine momente \n care s` se smiorc`ie ca s` ne cumpere simpatia?); fata frumoas`, \nzestrat` cu un neb`nuit talent de actri]`, e [i ea simpatic` (nu putea s` aib` mai multe momente de scorpie, precum cel de la \nceput, \n care \l prive[te pe b`iatul sensibil ca pe o impuritate curioas`?). {i a[a mai departe. Asta este – arta senimentalismului nu e u[oar`, \ns` un regizor abil o poate trata cu “ce-mai-conteaz`” [i s` ne distrag` aten]ia spre p`r]i mai \n`l]`toare.

Andrei Bangu

Stop to shop 17


iNtErviu La 25 de ani de la debutul pe scen, Loredana se consider \nc un copil rebel care [i-a dorit s se hrneasc cu dragostea lumii, s cnte pentru a ie[i din tipare. “Primele mele amintiri se leag de muzic [i totul a \nceput din dorin]a mea mare de a cnta [i de a fi iubit. Mereu am avut dorin]a asta de a comunica, de a-mi face prieteni, de a cltori [i poate c asta m-a dus \n aceast lume a muzicii [i de asta am o mare bucurie cnd sunt pe scen”, spunea \ntr-un interviu Loredana. O poveste despre destinul unei artiste, mame [i so]ii complete pentru care lipsa de toleran] [i neimplicare sunt cea mai mare temere. O iubit cucerit prin tcere [i o mam care a re\nv]at s vad lumea prin ochii inocen]i ai fiicei sale.

loredana: “Am r`mas un copil rebel”

18 Stop to shop


iNtErviu R`s`ritul primei mele pove[ti de dragoste Anul acesta se \mplinesc 25 de ani de la debutul dumneavoastr` la Mamaia. Privind \n urm`, cum se vede Loredana de acum? Loredana Groza: Cum nici cu g~ndul n-a visat. N-am crezut c` via]a este at~t de complex` [i c` muzica m` poate duce \n locuri \n care nici n-am crezut c` exist`, dar`mite s` le visez. 25 de ani \nsumeaz` [i un minunat concert dedicat Elenei la \mplinirea celor 13 ani… L.G.: {i un prilej s` pot s` trec prin toate momentele frumoase din cariera mea [i s` \i am al`turi pe prietenii dragi din muzic` care au fost l~ng` mine de-a lungul drumului. Concertul l-am f`cut \n primul r~nd pentru to]i fanii mei, inclusiv pentru cei de pe Facebook/LoredanaGroza, dar a fost [i o surpriz` pentru feti]a mea care pe 14 iulie a \mplinit 13 ani. “Bun` seara, iubite”- o pies` interzis` pe care p`rin]ii mei o ascultau pe ascuns [i, ca ei, mul]i al]ii. S-au n`scut iubiri, copii pe acordurile acestei melodii. C~nd a spus cu adev`rat Loredana – “Buna seara, iubite/ te-a[tept ca [i c~nd… L.G.: Atunci am spus cu adev`rat . Chiar \n momentul \n care am \nregistrat c~ntecul

tr`iam [i prima mea poveste de dragoste. Eram chiar la r`s`ritul primei mele pove[ti de dragoste, a[a c` am c~ntat cu convingere acele versuri ale lui Lucian Avramescu [i se pare c` acest lucru a ajuns direct \n sufletele publicului.

Umbrele sunt cele care pun \n valoare lumina Spunea]i c` \n via]` lucrurile vi s-au \nt~mplat \n acela[i timp, ca o avalan[` de emo]ii [i evenimente ascendente care, de fiecare dat`, v-au dus din ce \n ce mai sus. Au fost momente de regrete? L.G.: Cu siguran]` c` tot timpul sunt [i regrete, a[a cum [i umbrele sunt cele care pun \n valoare lumina. Cred c` momentele \n care nu am reu[it s` duc la

cap`t un lucru m-au \nt`rit [i m-au f`cut s` \nv`] din asta [i s` \ncerc s` nu repet ceea ce am f`cut gre[it. |n to]i anii ace[tia a fost vreun moment \n via]a dumneavoastr` \n care a]i dorit s` pune]i punct, s` renun]a]i la tot [i s` pleca]i departe sau a persistat \ntotdeauna acea \nd~rjire de a cuceri lumea? L.G.: Dac` nu a[ fi avut aceast` putere care m-a dus [i ma motivat prin pasiunea mea fa]` de muzic` [i fa]` de c~ntat, probabil c` m-a[ fi l`sat prad` [i momentelor de dezam`gire care, vrei nu vrei, intervin \n via]a fiec`rui om. Am \nv`]at s` trec peste asta, s` g`sesc resurse, s` vad mereu partea plin` a paharului [i s`-mi duc misiunea p~n` la cap`t: aceea de a bucura oamenii cu c~ntecele mele. 

Stop to shop 19


iNtErviu Exist` pentru omul Loredana momente de suferin]` sau ele vin [i pleac` la fel de repede, \ntrun soi de lupt` cu prezentul care nu te las` s`-]i faci timp pentru a-]i linge r`nile? L.G.: Se spune c` arti[tii sunt mult mai sensibili [i se inspir` din momentele de genul acesta pentru a crea muzica [i a scrie versuri. Cu siguran]` [i pentru mine au existat aceste situa]ii, dar am \ncercat s` le exprim prin muzica mea, iar pentru mine a fost ca o eliberare faptul c` am putut s` pun aceste tr`iri pe note muzicale. Am scris [i scriu c~ntece care sunt legate de \nt~mpl`ri reale sau de vise. S` vin` de aici for]a [i puterea interioar` de a v` reinventa? L.G.: Nu cred c` \ncerc s` m` reinventez, c~t \ncerc s` m` descop`r [i cred c` fiecare v~rst` are farmecul ei [i cu c~t m` descop`r mai mult, cu at~t \mi dau seama c~t de mult \nseamn` s` \ncerci s` te cuno[ti pe tine \ns`]i [i s` \i inspiri [i pe cei din jurul t`u, s` nu le fie team` s` se cunoasc` [i s` se schimbe.

Temerea mea este lipsa de toleran]` [i neimplicare Este teama de ne[tiin]` cea mai mare fric` a dumneavoastr`?

20 Stop to shop

L.G.: Nu cred c` neap`rat teama de ne[tiin]`. {ti]i cum se spune: �ferici]i cei s`raci cu duhul�. Una din temerile mele este lipsa de toleran]` [i de neimplicare. Poate Loredana de azi nu ar fi fost cine este dac` nu exista o m~n` de oameni potrivi]i la locul potrivit. L.G.: |n via]a oric`rui om exist` \nt~lniri care \]i schimb` destinul [i te \mbog`]esc. Am avut norocul s` \nt~lnesc oameni remarcabili care mi-au \ntret`iat calea [i cred c` nimic nu este \nt~mpl`tor. Cred c` oamenii pe care trebuie s` \i \nt~lne[ti [i cu care po]i s` fii pe aceea[i frecven]` vin \ntotdeauna \n calea

ta dac` e[ti deschis, receptiv. Unul din motto-urile mele este s` nu ratezi nicio ocazie, s` nu spui NU [i cred c` asta m-a ajutat foarte mult s` descop`r lucruri [i oameni. Niciodat` nu am trecut pe l~ng` ei indiferent`. Crede]i \n destin sau destinul ]i-l faci singur? L.G.: Cred c` [i una [i alta conteaz`. Cred c` undeva acolo exist` o hart` pe care o urm`m mai mult sau mai pu]in, dar op]iunea ta personal` conteaz` foarte mult [i cred c` a [ti s` alegi [i s` combini aceast` alegere cu instinctul t`u de multe ori poate s` \]i ajute destinul [i chiar s` \l reconfigureze. Cred c` st` \n puterea noastr`.


iNtErviu Am \nceput s` cânt pentru c` voiam s` ies din tipare

Mi-am dorit s` m` hr`nesc cu dragostea lumii Dorin]a de a str`luci [i a fi iubit` de oameni v-a determinat s` trece]i peste opozi]ia mamei, peste prejudec`]ile vremii [i s` v` \ndeplini]i visul. S` cuceri]i lumea. Cum a \nceput aceast` extraordinar` aventur`? L.G.: E mult spus opozi]ia mamei. Ea doar \[i dorea s` am un serviciu normal, necrez~nd c` a fi c~nt`rea]` poate fi o meserie. M-am lansat la sf~r[itul anilor ‘80 [i \n Rom~nia exista o mentalitate extrem de rigid` apropo de arti[ti, de c~nt`re]e mai ales. Dac` acum mai to]i copiii \[i doresc s` devin` arti[ti, pe atunci pentru o fat` putea fi o op]iune destul de u[uratic`. Dar eu am avut visul meu [i nu am ]inut cont de toate aceste prejudec`]i. Miam dorit s` fiu altfel, s` ar`t lumii cine sunt [i ceea ce simt [i s` m` hr`nesc cu dragostea lor. Povesti]i-ne despre casetele g`site acas`, la p`rin]i, cu primele c~ntece \nregistrate pe casetofonul dublu adus de tata din Libia. Ce c~nta]i pe atunci? L.G.: C~ntam ceea ce se putea asculta \n perioada respectiv` \n Rom~nia. Accesul la muzic` era limitat [i dac` noaptea la radio mai puteai asculta c~ntece “imperialiste”, alte surse puteau veni doar din casete

V` plictisi]i u[or? L.G.: M` plictisesc u[or de rutin` [i \ncerc s` o evit [i s` fac \n a[a fel \nc~t fiecare zi s` fie altfel, dar \n acela[i timp c~nd sunt \n situa]ia \n care am de respectat o rutin` \ncerc s` g`sesc pl`cerea \n a face un lucru [i a-l \mbun`t`]i.

piratate aduse prin tot felul de combina]ii de prietenii tat`lui meu. A[a c` am ascultat tot felul de muzic` de la Abba, Bee Gees, muzic` rom~neasc` difuzat` \n propor]ie de 90%, muzic` country, italian`, fran]uzeasc`, popular`. C~ntecele pe care le \nregistram erau c~ntece pe care le [tiam de la [coal`. F`ceam limba englez` [i mai \nv`]am c~te ceva [i acolo, a[a c` atunci c~nd am descoperit aceste casete am dat de aceste voci acapella, mi-a venit ideea s` le completez cu vocea de acum, s` le reorchestrez [i a[a a ap`rut albumul “Nana Nanino - copiii sirenelor”.

V` r`zvr`ti]i c~nd cineva \ncearc` s` v` \ngr`deasc` libert`]ile? L.G.: Cred c` dintotdeauna am fost [i am r`mas un copil rebel. Am \nceput s` c~nt pentru c` vroiam s` fiu altfel, s` ies din tiparele pe care ni le impuneau cei din jur [i s` ar`t [i genera]iei mele [i nu numai c` putem s` schimb`m ceva, s` facem lumea mai bun`. Acum 25 de ani, la Mamaia, era c~t pe ce s` nu urca]i pe scen`. Un cutremur v-a prins \n camera de hotel dar, cu toate astea, o singur` dorin]` str`b`tea mintea Loredanei de atunci… L.G.: Cutremurul a venit chiar dup` ce am aflat c` eram marea c~[tig`toare a concursului. A fost cutremur [i la propriu [i la figurat. Mi-a fost team` c` nu voi putea ajunge pe scen` s` \mp`rt`[esc bucuria mea cu \ntreaga 

Stop to shop 21


iNtErviu Rom~nie, dar am trecut peste asta [i totul s-a terminat cu bine.

“Vocea României”\ncrederea [i curajul de a fi tu \nsu]i At~t de bine \nc~t, ast`zi, mult` lume v` compar` cu Madonna. Unii chiar au spus c` le pare r`u c` v-a]i n`scut aici. “Pe l~ng` talentul Loredanei, Madonna ar fi fost mic copil.” Ave]i acest regret? Este Rom~nia, cumva incon[tient, o

\ngr`dire sau poate un start cu handicap pentru un artist valoros? L.G.: Cred c` este greu s` fii profet \n ]ara ta, dar asta nu \nseamn` c` nu am mers mai departe atunci c~nd au fost [i momente de iner]ie. Compara]ia cu Madonna m` onoreaz`, dar \mi place s` cred c` sunt Loredana din Rom~nia [i faptul c` m-am n`scut aici [i nu \n alt` parte cu siguran]` a fost dintr-un motiv. Cred c` \n America sunt foarte mul]i, c~nt`re]i, actori, dar Rom~nia este o ]ar` mic` [i cred c` e misiunea mea [i a arti[tilor de aici s` punem \n valoare spiritul rom~nesc [i, de ce nu, s` ar`t`m lumii c` avem ceva de spus pe limba noastr`.

Ast`zi c`uta]i “Vocea Rom~niei”. Ce i-ar trebui unui \ncep`tor, \n ziua de azi, ca s` devin` cu adev`rat un nume? L.G.: |n primul r~nd \ncredere \n sine [i curajul de a fi tu \nsu]i. Cum vede]i aceast` nou` provocare: “Vocea Rom~niei”? L.G.: Este, cred, cel mai complex [i interesant proiect \n care am fost implicat` p~n` acum, pentru c` m` provoac` [i m` face s` \mp`rt`[esc tot ce am acumulat [i am experimentat de-a lungul carierei mele de p~n` acum.

Andrei m-a cucerit prin t`cere, iar Elena m-a re\nv`]at s` v`d lumea cu ochi inocen]i Unul dintre oamenii speciali din via]a Loredanei se nume[te Dennis Hopper. Al doilea tat`. Cum l-a]i cunoscut? L.G.: Pe Denis l-am cunoscut \n Rom~nia \n timp ce filma acum c~]iva ani \n studiourile MediaPro din Buftea [i de atunci p~n` \n momentul \n care a plecat dintre noi ne-am intersectat [i ne-am v`zut de nenum`rate ori at~t \n Rom~nia, c~t [i \n America. De c~te ori a avut ocazia a venit la concertele mele [i de c~te ori am avut ocazia am venit la festivalul

22 Stop to shop


iNtErviu de film pe care \l organiza \n Vegas. Faptul c` el m` prezenta ca f`c~nd parte din familia lui a fost o mare onoare [i un mare privilegiu pentru mine. P`rea c` nimeni nu poate s` opreasc` \n loc uraganul Loredana. {i, totu[i, \ntr-o zi cineva a reu[it s` pun` punct. Cum v-a cucerit Andrei, so]ul dumneavoastr`? L.G.: M-a cucerit prin t`cere. Se spune c` t`cerea este de aur [i \n cazul lui a[a a [i fost. De multe ori o privire, un gest sunt mai puternice dec~t o mie de cuvinte. {i a ap`rut Elena – momentul \n care rebela Loredana devine cu adev`rat femeie, “momentul marii revela]ii”… L.G.: Elena este ceea ce miam dorit \ntotdeauna. Este fructul iubirii [i al pasiunii pe care am sim]it-o din prima clip` \n care l-am \nt~lnit pe Andrei [i ea a venit ca o dovad` vie a iubirii noastre. Aproape zilnic avem conversa]ii surprinz`toare [i acum c` este \n pragul pubert`]ii sunt surprins` de \ntreb`rile [i chiar de comentariile pe care le face. Elena viseaz` [i ea la muzic`, la o via]` str`lucitoare [i de asta nu pierde nicio ocazie, atunci c~nd nu are [coal`, s` vin` la concertele mele, \n studio sau la repeti]ii. Ea m-a re\nv`]at s` fiu copil [i s` v`d lumea din nou cu ochi inocen]i. Text: Diana Rodan Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 23


FaShioN world Designerii au prezentat deja noile colec]ii din sezonul toamn` – iarn`. Care sunt materialele \n vog`, ce culori trebuie alese [i ce stil este new entry ori se men]ine? Pentru a r`spunde acestor \ntreb`ri, “Stop To Shop” a cerut sfatul unor speciali[ti \n domeniu. Andra Clitan [i Iulia Dima puncteaz` tendin]ele \n materie de vestimenta]ie feminin`, iar Adina Buzatu \n ceea ce \i prive[te pe domni.

moda [i tendin]ele sezonului toamn` – iarn`

24 Stop to shop


FaShioN world culori puternice [i combina]iile perfecte |n ceea ce le prive[te pe doamne, designer-ul Andra Clitan este de p`rere c` cine a ales \nc` din sezonul estival piese vestimentare \n culori puternice, precum albastru ultramarin sau cobalt, orange, ro[u, verde a fost foarte inspirat`. “Multe din acestea pot fi folosite [i \n toamn`, chiar dac` ai ales cu prec`dere m`tase natural`, musseline sau tricot foarte lejer. Se poart` \n combina]ie cu dresuri opace [i un cardigan imprimat. Nu v` fie fric` s` \ncerca]i combina]ii care alt`dat` ar fi p`rut mult prea \nc`rcate. Pentru acest sezon sunt ideale. Vezi Rag&Bone, Proenza Schouler, Chloe. Toate acestea merg foarte bine combinate at~t cu piele [i jachete, c~t [i cu fuste sau pantaloni.”, este de p`rere designer-ul. Tot de la Andra Clitan am aflat c` pentru zilele mai friguroase, doamnele pot alege cu cea mai mare \ncredere o "Parka" matlasat`, a[a cum au prezentat Thakoon, Rick Owens sau Jean Paul Gaultier. “Iar dac` modelul are o inser]ie din blan`, mergi la sigur! Este o alegere foarte cool [i, totu[i, foarte c`lduroas`. Desigur c`, pentru serile \n care alegi o loca]ie mai preten]ioas`, o hain` \n totalitate din blan`, c~t mai colorat`, cu o croial` c~t mai \ndr`znea]` ar fi o alegere mai potrivita (vezi Prabal Gurung, Marni, Missoni sau Louis Vuitton)”, puncteaz` Andra.

dintr-un voal de m`tase natural`, foarte vaporos, imprimat cu buline sau \ntr-o culoare foarte vie, fie, pentru cele \ndr`zne]e, smoking-ul prietenului/so]ului. “Va ar`ta fabulos suprapus peste o rochie vaporoas` [i, mai ales, transparent`.”, conchide Andra Clitan.

|ntoarcerea la natur`

se poart` vintage |ntrebat` dac` vintage este \nc` \n vog`, designer-ul ne-a specificat: “|ntotdeauna ai parte de foarte multe surprize c~nd treci pragul unui t~rg vintage, de altfel cu obiecte unice [i de multe ori foarte pre]ioase. O doamn` care nu a f`cut-o niciodat`, acum este momentul! Cine este o devoratoare de vestimenta]ie vintage, acum va fi momentul s`u.” Andra le sf`tuie[te pe cele care \nt~mpin` dificult`]i \n acest sens s` se inspire de la designeri precum Jil Sander, Yves Saint Laurent sau Prada. {i pentru c` sezonul rece nu exclude ]inutele de sear`, cu at~t mai mult cu c~t s`rb`torile de iarn` sunt a[teptate, Andra Clitan recomand` fie o rochie

|n opinia designer-ului Iulia Dima, idealul feminin contemporan, manifestat prin noi abord`ri estetice, permite observarea tendin]ei clare a \ntoarcerii spre natur`, \n \ncercarea de a veni \n ajutorul ei. “Din acest motiv, sunt folosite \n tendin]ele lui 2012 gamele cromatice adecvate, culorile reg`sindu-se \n natur`: pasteluri, ivoire, \ns` [i culorile sau accente de culoare vii, fluo, de inspira]ie floral`. S` amintim [i nelipsitul contrast de nonculori: alb-negru.”, puncteaz` Iulia. Referitor la accesorii, [i ele sunt subordonate acestui trend. Astfel, dispare op]iunea pentru paiete ori strasuri. “Se caut`, \n art`, realizarea detalilor, texturilor interesante, inspirate din structuri oferite de natura care ne \nconjoar`.”. |n opinia Iuliei Dima se revine la o naturale]e fireasc` \n costum. “Delicate]ea materialelor, transparen]a, lejeritatea de a fi purtate, prezen]a senza]iei de comfort [i simplitatea lor ne trimit c`tre o lume curat`.”, conchide designer-ul.

Stop to shop 25


FaShioN world Nuan]e neutre pentru domni |n ceea ce \i prive[te pe domni, stilista Adina Buzatu explic`: “Dup` explozia de culoare a sezonului trecut, tendin]ele de toamn` anun]` un sezon \n nuan]e neutre, aparent terne. Revine \n for]` maronul, \n toate tonalit`]ile lui, iar griul \[i p`streaz` un loc important, la fel ca iarna trecut`. Aparent simplu, dificultatea const` tocmai \n al`turarea reu[it` [i armonioas` a nuan]elor de bleumarin, gri, maron [i olive, care corect dozate pot crea un outfit sofisticat [i lipsit de monotonie.” Despre linia vestimentar`, Adina puncteaz`: “Croiurile

foarte cambrate, jachetele [i mai scurte dec~t \n sezonul trecut, pantalonii slim cu pense sau f`r` sunt ingrediente care contrabalanseaz` «monotonia cromatic`», d~nd un aer ultramodern, tineresc [i original.”

Naturale]e [i \n moda masculin` “Nu este o caracteristic` a sezonului, ci o regul` general` utilizarea materialelor naturale (l~n`, mohair, cashmir, m`tase). Acestea \]i ofer` confortul de care ai nevoie zi de zi, dar [i imaginea impecabil`, rafinat` a unui om elegant, \n pas cu moda.”, opineaz` stilista. |n plus, Adina Buzatu atrage aten]ia c` \n acest sezon sacoul devine piesa indispensabil` oric`rei garderobe masculine. “|n func]ie de personalitatea [i stilul de via]` al fiec`ruia, acestea pot fi lejer construite (umeri [i piep]i ne\nt`ri]i) sau structurate (cu linii bine definite). Aceast` pies` poate fi purtat` \n zilele mai pu]in r`coroase cu o c`ma[`, dar va ar`ta la fel de bine [i cu un pulover tricotat, cu aspect handmade, \n zilele mai reci. |n ambele cazuri, touchul de originalitate poate fi dat de o e[arf` cu un imprimeu interesant.”

sezonul tricotajelor Adina Buzatu puncteaz` c` acesta va fi sezonul tricotajelor. “Se poart` \mpletiturile etnice,

26 Stop to shop


FaShioN world din fir gros, fie c` este vorba de pulovere pe g~t, cardigane XXL, dar [i jachete. Pentru a \nl`tura aspectul aparent b`tr~nicios al acestora, trebuie combinate cu jean[i slim fit sau cu pantaloni din stof` moale.”. Adina consider` c` domnii care au \n garderob` un palton Camel fac dovada unei investi]ii inteligente. “Acesta poate fi purtat at~t pe deasupra unui costum, \ntr-o ]inut` business, dar [i la o pereche de jean[i uza]i [i ghete vintage, pentru un look relaxat.”. Stilista explic` faptul c` acum este momentul \n care c`m`[ile \n carouri c~[tig` teren \n garderoba masculin`, “fiind purtate at~t \ntr-un mod noncon-

formist cu tricouri bazice pe dedesubt, c~t [i \n ]inute smart casual cu cravat`.”.

accesoriile, element-cheie “Ca de fiecare dat`, accesorizarea r`m~ne cheia unei ]inute elaborate, care s` exprime \ntocmai personalitatea [i stilul purt`torului. |n acest sens, ciorapii pot juca un rol extrem de important – neasortarea acestora la culoarea pantalonilor [i alegerea unora \n culori [i modele extravagante vor da o not` de originalitate [i \ndr`zneal` oric`rei ]inute.”, conchide Adina Buzatu. Roxana Bichi[

Stop to shop 27


FaShioN arChitECturE

Moda la Curtea Fran]ei VersAilles De lA luDoVic XiV lA reVolu|iA FrAncez~ (iii)

Moda o dicta tân`ra [i capricioasa regin` Maria Antoaneta, ajutat` de designer-ul Rosa Bertin. |ntr-o perioad` \n care popula]ia se lupta cu s`r`cia, regina cheltuia enorm pe noile sale vestimenta]ii. 28 Stop to shop

ludovic XVi [i fascinanta maria antoaneta |n timpul domniei lui Ludovic XVI, \n Fran]a se dezvolta stilul Rococo. Vestimenta]ia cap`t` un look strident, mai ales \n cazul outfit-ului celor din \nalta societate. Curtea Regal` era definit` prin noile new entry din mod`. Restul Cur]ilor din Europa, pentru a fi la curent cu noul dress-code, primeau de la Paris p`pu[i de m`rime natural` \mbr`cate \n conformitate cu noile trend-uri. Iar \n timpul lui Ludovic XVI acestea ap`reau [i disp`reau cu rapiditate. Materialele erau aproape la fel ca \n perioada precedent`, \ns` cap`t` nume particulare. Toate culorile curcubeului se reg`sesc \n vog`, dar cu nume adaptate evenimentelor care aveau loc sau nuvelelor care se scriau. De exemplu, “Puricele” era un fel de maro \nchis [i se afla

printre favorite, datorit` lui Ludovic care o admirase pe regin` \ntr-o rochie de aceast` culoare. Dungile erau la mare c`utare at~t pentru vestimenta]ia adul]ilor, c~t [i a copiilor. Voalul, dantela [i blana decorau hainele, combinate cu flori artificiale [i panglici. Vremea broderiilor gele [i a bijuteriilor trecuse. Niciodat` \n istorie nu au existat rochii at~t de scumpe, dar at~t de frumoase. Se foloseau satinul, brocartul, multe dantele, funde [i flori artificiale. Dantelele erau negre, albe [i colorate doar \n galben [i argintiu.

maria antoaneta – trend setter-ul epocii Moda o dicta t~n`ra [i capricioasa regin` Maria Antoaneta, ajutat` de designer-ul Rosa Bertin. |ntr-o perioad` \n care popula]ia se lupta cu s`r`cia, regina cheltuia enorm pe noile sale vestimenta]ii. Ea a fost ultima regin` a


FaShioN arChitECturE

Fran]ei care a stabilit curentele \n mod`. Cuv~ntul ei era lege pentru to]i. Odat` ajuns` regin`, [i-a comandat noul look la Rose Bertin, designer-ul cel mai renumit din Paris. Printre ]inute s-a num`rat [i provocatoarea “rochie à la polonaise", cu corsetul extrem de str~ns [i fusta ampl`, p~n` la glezne, totul \ncununat de o peruc` foarte \nalt`, pudrat` [i decorat` cu pene, voal [i alte obiecte. Regina nu a inventat moda. A promovat una complet diferit`, creat` prin prisma propriei persoane, f`r` a omite ideea de celebritate, modernism [i cultur`. A [ocat mereu [i a fost cea care a reu[it s` impun` propriul stil chiar [i du[manilor. Domnia ia fost scurt`, dar versatil`. Fiecare stil impus era adoptat, indiferent c~t de rapid f`cea schimb`rile: de la elaborata vestimenta]ie din timpul lui Ludovic XV p~n` la hainele cu influen]` masculin` englezeasc`. C~teodat` p`rea c` \[i dore[te un stil mai pu]in formal, iar \ncercarea ei de a duce o via]` simpl` a adus

“stilul fermei” la Versailles: moda inspirat` din hainele ]`ranilor.

rochiile stilului rococo Cel mai frapant element din garderoba reginei era crinolina stil Rococo, foarte elaborat`, cu dimensiuni considerabile. Maria Antoaneta, dezam`git` c` moda tindea s` elimine crinolina, a redefinit-o sub forma unor co[uri din material, fier [i piele, legate \n ambele p`r]i ale taliei, pe sub rochie. Principala func]ie era s` confere femeii un spa]iu pe care \[i poate pune coatele \n pozi]ie de relaxare. Ini]ial, crinolina a avut o form` circular`, iar apoi sa format din cinci p`r]i \n zona [oldurilor, extinse gradat de la talie \n jos. Se crea un contrast \ntre [oldurile m`rite ca volum [i talia foarte mic`. Rochiile deveniser` incomode [i d`un`toare s`n`t`]ii. Corsetele se \nt`resc cu oase de balen`. Rochiile aveau o t`ietur` p`trat` [i ad~nc` \n zona g~tului.

M~necile erau str~nse \n zona coatelor, termin~ndu-se cu c~teva ornamente din dantel`. Partea de sus a rochiei avea \nspre talie o margine accesorizat` cu panglici. Peste crinolin` era o fust` din brocart sau m`tase colorat`. Printr-o cr`p`tur` f`cut` \n rochia de deasupra, ea era l`sat` la vedere. Deasupra se purta fie o alt` fust` de culoare diferit`, ata[at` corsetului, fie direct o rochie dintr-o singur` bucat` din accea[i culoare ca fusta de dedesubt. Rochiile erau lungi [i decorate din plin cu funde, festonuri [i ghirlande. |ns`, cu c~t perucile au devenit mai \nalte, cu at~t lungimea rochiei s-a scurtat, ajung~nd p~n` la glezn`. Odat` cu scurtarea dimensiunii [i existen]a crinolinei se apropia de final. |n perioada lui Ludovic XVI, dac` Rose Bertin domina artele [i vestimenta]ia, Leonard se afla la conducerea hair stili[tilor. Noile modele de rochii se completau cu stiluri noi de coafur`. Maria Antoaneta a impus moda perucilor piept`nate din ce \n ce mai \nalt.

Stop to shop 29


FaShioN arChitECturE dup` amanta lui Ludovic XV. |n acest s`cule] se puneau cosmeticele. |nc` sunt \n vog` ab]ibildurile pentru fa]` [i g~t. Se purtau m`nu[ile, brodate cu a]` din aur sau argint, cu dantel` lucrat` manual. Evantaiele nu lipseau nici ele. Erau f`cute din piele, m`tase, velur [i se decorau cu filde[, cochilii de scoici, pene de p`un sau de stru]. M~nerul era lucrat \n aur [i argint.

Domnii, efemina]i \n vestimenta]ie

Ele erau sus]inute de rame speciale [i de c`ptu[eli. Li se ad`ugau pene, dantele, ace de coc, dar [i modele precum miniaturi de vapoare, mori de v~nt, poduri sau gr`dini. Din cauza acestor peruci, femeile nu se puteau sp`la pe cap luni \ntregi. Mai mult, se purtau [i p`l`riile, create pentru topul perucii. Erau decorate cu acelea[i elemente absurde ca [i perucile. Abia \n momentul \n care managerii teatrelor au \nceput s` reclame \n`l]imea perucii, \mpreun` cu p`l`ria aferent`, s-a renun]at la acest aranjament capilar. Doamnele au adoptat "cadogan", un stil englezesc similar perucilor purtate de domni. P`rul \nc` se pudra, dar era scos afar` [i l`sat \ntr-o parte, fiind ondulat [i legat \n bucl` la spate. |n egal` m`sur` contau [i elementele adi]ionale. Era la mod` “Pompadurca”, o geant` mic`, decorat` din plin [i denumit`

30 Stop to shop

Moda masculin` era similar` celei a doamnelor. Se foloseau materiale scumpe, \n culori pastelate, precum albastru deschis sau roz. Vestimenta]ia se compunea din pieptar, vest`, c`ma[`, pantaloni [i ciorapi. Pieptarul era u[or alungit, cu partea de jos ranforsat` cu oase de balen` sau mu[ama pentru a sta dreapt`. Partea de jos a hainei nu mai era at~t de ampl`, fiind [i mai scurt`. T`iat` \n partea din fa]`, se l`sa lung` \n croi la spate. Tot

la spate era o cr`p`tur` p~n` \n zona taliei unde erau pozi]iona]i doi nasturi. Vesta se scurtase de asemenea \n partea de jos [i \n zona g~tului, unde era l`sat` la vedere cravata din dantel`. Haina a c`p`tat revere [i guler \ntors. Broderia [i decorarea jachetelor, a vestelor [i a man[etelor era similar` cu cea din vestimenta]ia femeilor. Pantalonii, str~m]i [i scur]i, se completau \n partea de jos cu [osete din m`tase. {i pantofii sem`nau cu cei ai doamnelor. Partea dinspre glezn` avea aplicat` o bucl` aurit` sau argintat`, adesea decorat` cu pietre pre]ioase. Se purtau [i cizmele \nalte. Domnii \[i acopereau p`rul cu peruci. Acestea erau marca distinctiv` a aristocra]iei. Perucile nobililor se fabricau din imita]ie de p`r de cal, din l~n` sau din p`r de capr`. Cele din p`r natural erau foarte pu]ine, fiind destinate doar membrilor Familiei Regale. B`rba]ii aveau dou` ceasuri, denumite “brelocuri” [i purtate de o parte [i de alta a pantalonilor. Roxana Bichi[


FaShioN

Crea]ie Andra Clitan 32 Stop to shop


FaShioN

Crea]ie Andra Clitan Stop to shop 33


NEwS From...

Colier meli melo 39,99 RON

Accesorii p`r meli melo 9,99 RON

Curea meli melo 29,99 RON

e[arf` meli melo 69,99 RON

Geant` meli melo 99,99 RON

Br`]ar` meli melo 19,99 RON

m`nu[i meli melo 99,99 RON

Portofel meli melo 19,99 RON

34 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.


FaShioN

Crea]ie Andra Clitan 36 Stop to shop


FaShioN

Crea]ie Andra Clitan Stop to shop 37


FaShioN

Crea]ie Andra Clitan 38 Stop to shop


gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Accesoriile dau originalitate ]inutei. Alege o p`l`rie interesant` pe care o po]i asorta la orice.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 39


gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Ia-]i o vest` de stof`. O po]i purta atât cu jeans – pentru o ]inut` casual, cât [i cu costum - pentru o ]inut` office.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

40 Stop to shop


gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Din nou dou` rânduri de nasturi. La fel ca \n sezonul trecut, doar pu]in mai strâmt [i pu]in mai scurt.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 41


gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Poart` cardiganul XXL, fie direct peste tricou sau c`ma[`, fie chiar peste sacou, cu rol de pardesiu.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

42 Stop to shop


gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Poart` pantaloni cu man[et`. Ob]ii acela[i efect suflecându-i pe cei cu tiv obi[nuit.” Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 43


SpECial

Din septembrie, fanii ProTv, obi[nui]i cu produc]ii de succes, vor putea s urmreasc un show grandios: “Vocea Romniei”.

Toamna se alege

“Vocea româniei”

44 Stop to shop


SpECial Nou, apreciat, unic ProTV a achizi]ionat drepturile pentru “The Voice”, cel mai nou [i mai apreciat format al momentului \n materie de entertainment, format creat de John de Mol, p`rintele Big Brother. Difuzat deja \n Olanda, SUA [i Ucraina, show-ul [i-a atras imediat milioane de fani, ob]in~nd audien]e record [i notorietate interna]ional`. Dac` \n Olanda sa \ncheiat de cur~nd primul sezon, \n SUA [i Ucraina este \n plin` difuzare. Oameni simpli, dar cu voci senza]ionale s-au transformat peste noapte \n adev`ra]i idoli, devenind cunoscu]i \n \ntreaga lume. Rom~nia este a patra ]ar` care va difuza “The Voice”.

Vocea [i atât “Vocea Rom~niei” este un format care schimb` regulile \n ceea ce prive[te concursurile de talente. Nu conteaz` v~rsta sau meseria, cum ar`]i, dac` e[ti tatuat sau nu. Trebuie doar s` ai VOCE. Show-ul are trei etape. Etapa audi]iilor (“blind audition”) – c~nd fiecare jurat \[i formeaz` propria echip`, aleg~nd concuren]ii doar \n func]ie de voce, f`ra s`-i vad`. Etapa duelurilor – fiecare jurat desemneaz` doi membri ai echipei sale pentru a face un duet, \n urma c`ruia unul dintre ei este eliminat. Etapa show-urilor live. Una din nout`]ile acestui format este faptul c` juriul nu are

doar rolul de a selecta, ci fiecare jurat devine un mentor pentru membrii echipei lui: \i consiliaz` [i \i ajut` s`-[i g`seasc` un drum \n industria muzical`. Competi]ia se mut` a[adar [i la nivelul juriului, pentru c` fiecare dintre jura]i va \ncerca s` aleag` cele mai bune voci \n echipa sa [i s` c~[tige astfel concursul.

Loredana, Smiley, Marius Moga [i Horia Brenciu - antrenorii de la “Vocea României” Cu o carier` solid` [i experien]` \n industria muzical`, cei patru vor fi juriul [i antrenorii de la “Vocea Rom~niei”. loredana: “«Vocea Rom~niei» este o competi]ie \ntre concuren]i, dar [i \ntre antrenori, pentru c` ei practic trebuie s` ajung` \n final` cu cel mai bun concurent [i pentru asta deciziile pe care le iau [i alegerile pe care le fac sunt vitale \n fiecare mo-

ment al competi]iei at~t pentru noi, c~t [i pentru concuren]i”. Horia Brenciu: “Inten]ia mea este s` descop`r o voce mai bun` ca a mea [i, categoric, se va \nt~mpla asta. Acesta e mai mult dec~t un show de talente. E un spectacol \n care VOCEA va vinde. Gras, slab, chel sau cu plete, acel concurent va trebui s` ne cucereasc` din momentul \n care \l auzim. De fapt, e mai mult dec~t o expresie. Aici vom auzi «Vocea Rom~niei»!”. Smiley: “Rolul nostru nu este doar de a selecta concuren]i, ci de a-i antrena, de a-i integra \n aceast` industrie”. Marius Moga: “Vom lucra cu fiecare concurent \n parte [i \i vom \mp`rt`[i din experien]a noastr`, pentru ca el s` fie c~[tig`tor. Dac` ai o voce foarte bun` sunt oameni destui \n Rom~nia care s` transforme asta \ntr-un produs de succes. Eu sunt unul dintre ei [i sunt acolo s` g`sesc «Vocea Rom~niei»”.

Stop to shop 45


SpECial Decorul ofer` [i un num`r foarte mare de locuri celor care asist` la emisiune. |n faza etapelor \nregistrate, 500 de oameni vor lua parte la film`ri, urm~nd ca la etapele live publicul s` numere 800 de oameni. Spre deosebire de alte showuri, decorul de la “Vocea Rom~niei” se va transforma cu fiecare etap`: audi]iile pe nev`zute, confruntarea [i etapele live vor avea fiecare propriile elemente de decor.

Audi]iile pe nev`zute Pe l~ng` posibilitatea de a lucra cu cei mai buni din industria muzical` [i [ansa de a \ncepe o carier` \n domeniu, cel care va fi declarat “Vocea Rom~niei” va primi [i un premiu de 100.000 de Euro.

auditions. Odat` cu trecerea etapelor, voi sus]ine tot mai mult cauza fiec`rui concurent.”, a mai povestit prezentatorul.

Pavel Barto[ prezint` “Vocea României”

Emisiunea va uimi [i printr-un decor spectaculos. Timp de mai bine de o lun`, o echip` de aproape 100 de oameni a lucrat pentru amenajarea platoului \n cadrul Studiourilor MediaPro din Buftea. Platoul are o scen` de sticl`, luminat` de leduri din interior, prima de acest gen din Rom~nia. Pentru amenajarea decorului au fost folosi]i 2 kilometri de leduri. Noutatea adus` const` \n scaunele antrenorilor, care se vor roti de fiecare dat` c~nd ace[tia vor selecta un concurent pentru echipa lor. Mecanismul de rotire [i func]ionare al acestora a fost creat de echipa de la MediaProStudios.

Actorul are rolul de a-i intervieva pe concuren]ii ce urmeaz` s` intre \n scen`. Le va afla povestea [i va sta de vorb` cu sus]in`torii afla]i \n culise. Decizia de a face parte din acest proiect a fost pentru Pavel una extrem de simpl`: “Am spus un DA hot`r~t! Mi s-a p`rut un format foarte bun, dinamic, antrenant [i imprevizibil.” Lui Pavel nu \i va fi deloc greu s` ia \n primire [i acest rol. “La «Vocea Rom~niei» voi fi [i mai aproape de concuren]i [i, mai ales, de sus]in`torii acestora, cel pu]in \n prima faz`, cea a blind

46 Stop to shop

Un decor senza]ional

|n perioada 2 - 5 august, \n Studiourile MediaPro, au avut loc „audi]iile pe nev`zute”. Concuren]ii s-au prezentat nu \n fa]a, ci în spatele jura]ilor/antrenori, pe care au \ncercat s`-i impresioneze, astfel \nc~t s` apese pe buton [i s` doreasc` s`-i ia \n echipa lor. Afla]i cu spatele la scen`, cei patru au \ncercat s` g`seasc` cele mai bune voci, 12 pentru fiecare antrenor, pe care s` le aduc` \n echipa lor [i s` le preg`tesc` pentru etapele viitoare. Deoarece nivelul competi]iei a fost foarte ridicat, iar vocile incredibil de bune, antrenorii s-au v`zut nevoi]i s` fie extrem de selectivi [i s` \i aleag` doar pe cei mai buni dintre cei mai buni. Antrenorii ap`sau butoanele [i se \ntorceau doar \n momentul \n care le pl`cea la nebunie o anumit` voce. Dac` mai mul]i erau de p`rere c` vocea respectiv` este remarcabil`, în-


SpECial cepea negocierea, iar aici intervenea decizia concurentului, care trebuia s`-[i aleag` antrenorul [i sf`tuitorul pe care \l va avea pe toat` durata concursului. „Am voci exact cum mi le-am dorit”, a declarat Marius Moga la finalul maratonului de audi]ii pe nev`zute. La fel de \nc~ntat era [i Smiley: „Show-ul `sta e ceva cu totul nou fa]` de tot ce s-a f`cut p~n` acum [i te prinde f`r` sc`pare. Am echipa cea mai nebun`!”. Mai mult dec~t at~t, Smiley este foarte \ncrez`tor c` cel care va c~[tiga titlul de “Vocea Rom~niei” va fi un concurent din echipa sa. |nc~ntat` este [i Loredana \n echipa c`reia se reg`sesc voci nemaipomenite, unele dintre ele adev`rate “diamante”, a[a cum le-a numit ea. La r~ndul s`u, Horia Brenciu \[i dore[te s` fie pentru echipa sa „un p`rinte activ!”. “Voi avea o familie de 12 arti[ti \n formare, c`reia va trebui s`-i dau tot ce-am \nv`]at eu \n anii de scen`. Prima lec]ie va fi cea legat` de orgoliu! Cu c~t este mai mare, cu at~t cariera se mic[oreaz`!”, a punctat Brenciu. |n final au fost alese 48 de voci care vor ajunge \n urm`toarea etap` a show-ului. Etapa “audi]iilor pe nev`zute” va deschide “Vocea Rom~niei”, emisiune ce urmeaz` s` fie difuzat` din septembrie la ProTV. |n cele cinci edi]ii \nregistrate, telespectatorii vor asista la formarea echipelor pentru fiecare dintre cei patru antrenori. Text: Roxana Bichi[ Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 47


by Maria Lucia Hohan

„luxury wear for urban divas”

EvENimENt

C~nd pre[edintele SUA, Barack Obama, [i-a s`rb`torit \mplinirea v~rstei de 50 de ani, conform tradi]iei, cei mai aprecia]i arti[ti americani au fost invita]i s` participe la spectacolul privat prilejuit de aceast` ocazie. Artista invitat` s` interpreteze „Happy Birthday Mr. President” a fost Jennifer Hudson. Pentru acest eveniment, c~nt`rea]a a ales s` poarte

48 Stop to shop

rochia „Sophia”, creat` de designerul rom~n Maria Lucia Hohan. Rochia a fost aleas` de stilista personal` a artistei [i a fost comandat` chiar \n Rom~nia. "Am realizat aceast` rochie pe m`surile actri]ei Jennifer Hudson, \n urma solicit`rii stilistei ei personale.", a declarat Maria Lucia Hohan. Designer-ul m`rturise[te c` a

lucrat cu mare pl`cere, [tiind c` rochia va fi purtat` de actri]a care a interpretat rolul asistentei lui Carrie \n filmul „Sex & The City”. Mai mult, aceasta spune c` o admira pe Jennifer Hudson \nc` de c~nd a v`zut presta]ia sa din „DreamGirls”, filmul pentru care a [i primit premiul Oscar, pentru cea mai bun` actri]` \ntr-un rol secundar.


EvENimENt cine este maria lucia hohan? Maria a studiat moda la Paris, \n cadrul L'Institutut Superieur Des Arts Applique, design textil. Ulterior a lucrat pentru brand-uri precum Krizia, ca \n 2004 s` lanseze prima sa colec]ie personal` sub brandul MLH, \n Romania. De cur~nd, Maria Lucia Hohan a fost inclus` \n portofoliul celui mai renumit concept store din Paris - L'Eclaireur, precum [i \n portofoliul Luisa Via Roma, al doilea cel mai mare fashion retailer de lux din lume, pe segmentul de online. Crea]iile sale au fost bine primite de presa francez`, dar [i de presa american`. Maria a intrat \n aten]ia acestora \n perioada de promovare a filmului „Black Swan”, colec]ia sa incluz~nd o serie de rochi]e stil balerin`, care au fost alese pentru numeroase pictoriale \n tem`. Mai mult, MLH a intrat pe lista stili[tilor americani care lucreaz` pentru vedete „A list”, astfel c` rochiile sale au fost purtate de vedete precum Selena Gomez [i

Jennifer Hudson sau de actri]a Chelsea Kane, inclus` pe lista „best dressed” la MTV Music Awards, dup` ce a purtat cu aceast` ocazie o rochie din noua colec]ie MLH. Creatoarea se reg`se[te pe aceea[i list` de brand-uri cu toate marile case de mod` din lume. Rochiile ei sunt expuse în cadrul magazinului L'Eclaireur de pe Rue d'Boissy Anglas, care ofer` îmbr`c`minte pentru femei [i b`rba]i, precum [i accesorii pentru cas`. Deschis în 1982, L'Eclaireur celebreaz` trei decenii de pasiune pentru mod` în acest an. Toate cele cinci magazine L'Eclaireur sunt diferite în ceea ce prive[te conceptul de design. “Colec]ia de prim`var`/var` 2011 a fost bine primit` de presa francez`, fapt care ne-a adus în aten]ia pie]ei din Fran]a.”, a declarat Maria. „Este o onoare pentru brandul MLH s` fie prezent în cel mai prestigios concept store, mai cu seam` c` L'Eclaireur alege s` prezinte designeri interna]ionali de renume, care sunt prezen]i în cadrul Paris Fashion Week, poate cea mai important`

s`pt`mân` a modei”, a mai ad`ugat ea. Mai mult dec~t at~t, prezen]a designer-ului pe scena de la MTV Movie Awards 2011 a reprezentat un alt moment important în cre[terea notoriet`]ii brand-ului MLH. Actri]a Chelsea Kane a purtat în premier` la acest eveniment o rochie din colec]ia toamn`/iarn` 2011, ce s-a lansat oficial în luna august a acestui an. Actri]a a fost inclus` pe lista de "best dressed" a evenimentului.

Gustul succesului Creatoarea românc` a fost inclus` în editorialele de fashion din edi]iile franceze ale publica]iilor Citizen K, Jalouse, Marie Claire sau In Style. Dup` ce blogul Cherry Blossom Girl a publicat o serie de materiale despre atelierul MLH, alte site-uri de fashion au preluat povestea [i colec]iile Casei, astfel c` francezii au descoperit [i îndr`git marca MLH, iar num`rul de cititoare [i cump`r`toare interna]ionale a ajuns la peste 30.000 pe lun`. Elena Dumitru

MLH – \n portofoliul L'Eclaireur, cel mai vechi [i renumit concept store parizian .

Stop to shop 49


toShop

Br`]ar` meli melo 29,99 RON

Benti]` meli melo 14,99 RON

Shop ‘till you drop!

Cordon Ardent 65 RON

Cercei meli melo 14,99 RON inel meli melo 19,99 RON rochie Ardent 550 RON

rochie mAyshA 109,99 RON

rochie mAyshA 99,99 RON

Geant` BAtA 359,90 RON Pantofi musette 300,30 RON

Pantofi musette 197,40 RON

Geant` musette 399,20 RON Geant` musette 679,20 RON Pantofi BAtA 329,90 RON

sacou nissA 179,50 RON

Pantofi BAtA 229,90 RON

50 Stop to shop

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat Panasonic Magazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.


toShop

Shop ‘till you drop! Colier meli melo 39,99 RON

Colier meli melo 49,99 RON

Cercei meli melo 14,99 RON

inel meli melo 14,99 RON

sacou mArio 429 RON

Br`]ar` meli melo 29,99 RON

rochie nissA 199,50 RON

Plic musette 239,20 RON

Bluz` yokko 150 RON

Fust` mArio 239 RON

Fust` yokko 80 RON

Pantofi otter 599 RON

sacou mA dAme 329 RON Pantofi otter 299 RON Pantofi otter 416 RON

Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD; func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus

Geant` otter 281 RON

Stop to shop 51


toShop

Shop ‘till you drop! Accesorii p`r meli melo 9,99 RON

Colier meli melo 29,99 RON

Cercei meli melo 19,99 RON Bro[` meli melo 19,99 RON

Bluz` mA dAme 129 RON

Pantaloni nissA 199,50 RON

Pantofi otter 649 RON

52 Stop to shop

Pardesiu mAyshA 259,99 RON

inel meli melo 14,99 RON sacou BsB 537 RON

Plic musette

Geant` otter 269 RON

Pantofi musette 279,30 RON

Pantofi musette 349,30 RON

Pantofi BAtA 379,90 RON

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat Panasonic Magazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.


toShop

Shop ‘till you drop! C`ma[` BiGotti 250 RON

Cravat` CAvAliere 69,90 RON Cravat` BiGotti 90 RON

Curea BiGotti 190 RON C`ma[` CAvAliere 249,90 RON

Cravat` BiGotti 90 RON Geant` otter 509 RON Pantofi otter 396 RON

Costum CAvAliere 1.199,90 RON

Pantofi BAtA 359,90 RON

Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD; func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus

Stop to shop 53


toShop

Shop ‘till you drop! sacou BiGotti 345 RON

Geant` BAtA 159,90 RON

Pantaloni esPAnsivo 89,90 RON

C`ma[` BiGotti 250 RON

tricou esPAnsivo 59,90 RON

Pantofi otter 579 RON

Pantofi BAtA 299,90 RON

54 Stop to shop

Pantofi BAtA 239,90 RON

Pantofi BAtA 329,90 RON {edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat Panasonic Magazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.


Shop ‘till you drop!

C`ma[` CAvAliere 279,90 RON

toShop

e[arf` CAvAliere 99,90 RON

sacou CAvAliere 399,90 RON

C`ma[` esPAnsivo 89,90 RON

sacou esPAnsivo 149,90 RON

Blugi esPAnsivo 139,90 RON

Pantofi otter 374 RON

Pantofi otter 201 RON

Pantofi otter 314 RON

Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD; func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus

Stop to shop 55


iStoria bijutEriilor urma[ii }arinei, pasiune comun`

Bijuteriile Familiei

romanov (ii)

56 Stop to shop

Fiul Ecaterinei, Paul I, a continuat s` umple “Camera de Diamant”, astfel c` multe dintre piese apar]in at~t lui, c~t [i so]iei sale, |mp`r`teasa Maria Feodorovna. Printre acestea, acul de cravat` cu diamant albastru, care la origini a fost un inel. Diamantul se crede a fi o parte dintr-un diamant din secolul XVIII, care a apar]inut Familiei Regale Franceze. Dup` Revolu]ia din Fran]a, piatra a disp`rut [i a fost t`iat` \n dou`, pierz~nd aproape 20 de carate. Acest diamant de 7.6 carate se pare c` este una din cele dou` buc`]i. Faimosul “Le Tavernier” a fost redenumit dup` t`ietura final`, purt~nd acum numele de “Diamantul Hope”. Poate fi v`zut \n Washington, la “Museum of Natural History, Smothsonian Institution”. Alexandru I a \mbog`]it colec]ia Romanovilor cu multe piese impresionante. Cel mai faimos este ''The Portrait Diamond''. El dateaz` din 1820. Se spune c` este cel mai mare diamant din lume montat intact, t`ietura fiind realizat` doar \n lateralele sale [i \n partea de montur`, suprafa]a sa fiind plat`. C~nt`re[te 27 de carate. Asemeni unui geam, el acoper` un portret \n miniatur` al lui Alexandru I [i este montat pe o br`]ar` din aur, ornat` cu filde[ [i finisat` prin emailare. T`ietura diamantelor portert este de origine indian` [i dateaz` din antichitate. Diaman-


iStoria bijutEriilor

tul este t`iat sub o form` sub]ire ca o dal`, cu multe forme precum cele rectangulare, p`trate, etc., av~nd o suprafa]` sus poli[at`, una mai joas` [i fa]ete simple pe laterale. Diamantele care se foloseau pentru a acoperi picturi \n miniatur` au ajuns s` fie cunoscute ca “portrete de diamant”. Printre piesele celebre din timpul domniei ]arului Nicolae I se num`r` “Diamantul Shah” [i alexandritele. Diamantul Sahah are 88.7 carate, o suprafa]` plan`, este de culoare galben` [i posed` o inscrip]ie \n arab` cu numele a trei fo[ti domnitori ai Indiei [i Persiei. El i-a fost oferit ]arului \n 1829 de c`tre Fath Ali Shah, conduc`tor al Iranului [i membru al familiei Qajar. Nicolae I a adus Fondului [i o colec]ie de 10 pietre pre]ioase dure [i poli[ate, denumite alexandrite. Acestea au fost descoperite \n Mun]ii Urali \n 1831, fiind denumite dup` prin]ul Alexandru, fiul cel mare al ]arului Nicolae I. Caracteristica unic` a acestor pietre const` \n abilitatea de a-[i schimba culoarea. |n lumina zilei piatra este verde sau verde-

alb`strui, pentru ca la lumina incandescent` s` devin` ro[ie [i ro[u purpuriu. Alexandrita a fost piatra na]ional` a Rusiei }ariste, mai ales c` verde [i ro[u sunt culori ale steagului rusesc. }arul a depus \n Fond [i un set de “Butoni Pave”. Ei au 10 diamante de 9 carate, fiecare \nconjurate de mici trandafiri. Parte din bijuterii au apar]inut so]iei sale, Maria Feodorovna. Cea mai faimoas` era diadema |mp`r`tesei. Ea fusese realizat` \n Sankt Petersburg [i era sub forma unor frunze de laur [i spice de gr~u, din diamante [i aur. Fusese \ncredin]at` Fondului \n 1828, \ns` guvernul rus a v~ndut-o \n 1927. |n prezent, a fost realizat` o reproducere. Alexandru II nu s-a l`sat nici el mai prejos. Iubea bijuteriile [i a f`cut tot posibilul s` men]in` tradi]ia familiei. Din perioada sa exist` o bro[` spectaculoas` cu un safir ca [i pies` central`, c~nt`rind mai mult de 260 de carate. }arul i-a cump`rat-o so]iei sale, Maria Alexandrovna. Dup` moartea lui, bijuteria a devenit o br`]ar`, creat` pentru v`duv`. A fost

lucrat` \n stil neo-gotic, con]in~nd portretul lui Alexandru montat \ntrun diamant de 27 de carate. Bro[a cu safir Ceylon, c~nt`rind peste 260 de carate, a fost cump`rat` din Londra, \n 1862, de ]arul \nsu[i tot pentru consoart`. Montura circular` din aur [i argint este brodat` cu diamante robuste care c~nt`resc \n total 56 de carate. Ea a fost ad`ugat` Fondului \n 1882. Maria Alexandrovna a primit foarte multe bijuterii din partea so]ului s`u. Cadourile pre]ioase iau fost oferite cu ocazia c`s`toriei, a \ncoron`rii [i a anivers`rii celor 250 de ani de la \nfin]area Casei Romanov. |ns`, ea a primit [i multe cadouri cu ocazii semiformale cum ar fi na[terea mo[tenitorului sau anivers`rile c`sniciei. Prima dintre bijuterii a fost o mic` bro[` ce avea montat un magnific [i rar diamant verde de 22,50 carate. Era o piatr` antic` indian`, bijuteria av~nd gravat pe spate: “16 aprilie 1841” (data nun]ii ei). Printre bijuteriile sale se mai num`r` [i “Dévant de Corsage”, cu smarald de 40 carate, safir de 17 carate, dou` pietre de topaz [i dou` diamante de 5 [i 4,5 carate. |ntr-un tablou al artistului Makarov, ]arina poart` c~teva dintre piesele ce se reg`sesc \n Fondul de Diamant. Tradi]ionala sa “Kokoshnik” (parura ruseasc`) are 12 butoni de diamant, denumi]i [i “Butonii Pavé” ai Ecaterinei a II-a. Ace[tia au gravat` greutatea diamantelor [i data “1764”

Stop to shop 57


iStoria bijutEriilor pe spate. Cele mai mari dou` pietre c~nt`resc 7 carate fiecare. 6 dintre ace[ti butoni au fost v~ndu]i \n 1927 la un pre] care azi este echivalent cu 580.000 de Euro. Au fost achizi]iona]i de Fourres. Exist` o pictur` portret din 1874, \n care fiica lui Alexandru II poart` safire imperiale. Ea s-a c`s`torit cu Ducele de Edinburgh, fiul Reginei Victoria a Angliei. |ntruc~t Regina nu a putut lua parte la nunta celor doi, a ordonat s` fie realizat un porter al Mariei, ocazie cu care celebrele bijuterii au fost imortalizate. Ea apare purt~nd un colier cu diamante [i safire, lucrat \n stil rusesc de mae[trii bijutieri. Unul dintre safire are 15.50 carate, iar cele 414 diamante au 204 carate, cel mai mare fiind de 4 carate. Mai mult, exist` [i 1.050 de trandafiri din diamant de 7 carate. Aceast` pies` a fost realizat` \n jurul anului 1805, \n perioada lui Napoleon, atunci c~nd colierele de mari dimensiuni erau \n vog`. Fondul cu bijuterii celebre le include [i pe cele care au apar]inut Mariei Pavlovna. Marea Ducesa Pavlovna a devenit o

58 Stop to shop

figur`-cheie \n istoria Rusiei dup` c`s`toria cu Marele Duce Vladimir Alexandrovich al Rusiei, fiul ]arului Alexandru II [i al Mariei Alexandrovna. Ducesa era faimoas` pentru bijuteriile sale. Se spune c` ar fi cheltuit anual peste 1 milion de franci de aur pe bijuterii. |ntr-un portret este \nf`]i[at` purt~ndu-[i faimoasa diadem` cu safire [i diamante, lucrat` de Cartier \n 1909. Au fost folosite safire ale Familiei, montate \ntr-o coroni]` de diamante Cartier. Safirul central are 137.20 carate [i a fost montat la \nceput la o bro[`. Este \nconjurat de 6 safire, pe o montur` cu diamante din dota |mp`r`tesei Alexandra Feodorovna, so]ia lui Nicolae I. Mai t~rziu, aceast` parur` i-a apar]inut nepoatei sale, Regina Maria a Rom~niei. Maria a cump`rat-o de la Pavlovna, pentru ca \n 1948 s` ajung` \n posesia Casei Cartier, v~ndut` fiind de prin]esa Ileana, fiica Reginei Maria. Bro[a din portret este tot opera Cartier, realizat` din pietre vechi ale Familiei. A fost creat` \n 1910. C~nd a p`r`sit Sankt Petersburg \n 1917, Pavlovna a ascuns bijuteriile \ntr-un loc secret din

Palatul Vladimir. Bol[evicii nu au reu[it s` le descopere, iar fiul ducesei, Boris, ajutat de Albert Stopford, un agent secret britanic, [i de un prieten de familie, Ducele Georgi, a reu[it s` le recupereze. Ele au ajuns la Cartier, \ntr-o geant` diplomatic`. Cartier le-a arhivat [i fotografiat, iar dup` moartea ducesei \n 1920, ele au intrat \n posesia copiilor acesteia. Marele Duce Kyrill a primit perlele, Marele Duce Boris smaraldele, Marele Duce Andrei rubinele, iar Marea Ducesa Elena diamantele. Dintre piesele celebre ale Fondului mai amintim: Samaraldul Columbian de 136.25 carate, cercei cu diamante [i rubine [i o diadem` din secolul XVIII, f`cut` de creatorii ru[i \n 1760 cu model de ghirland` floral` \ncercuit` de albine. Diadema, unic` \n lume, este \nso]it` de o pereche de cercei modela]i tot sub form` de albine.

celebrele ou` Fabergé Pentru familia Romanov au fost realizate 57 de astfel de crea]ii, adev`rate opere de art`, bijuterii de o valoare inestimabil`. Ou`le Fabergé \ncep s` fie \n vog` \n 1820, \n timpul domniei lui Alexandru I. Povestea lor debuteaz` cu bijutierul rus Peter Carl Fabergé. El a creat “ou`le de Pa[ti”, denumite “Kelch hen Egs” sau “Fabergé Egg”. Primul ou a fost un cadou al lui Alexander Kelch pentru so]ia sa, Barbara Kelch Bazanova. Oul este o biju-


iStoria bijutEriilor

terie \n sine, cu pietre fine [i o lucr`tur` de excep]ie. Con]ine [i un portret de diamant ce ilustreaz` anul 1898, c~nd a fost creat. Mai are [i portretul ]arului Nicolae II, lucrat \n diamant [i \nconjurat de alte mici diamante. Fabergé nu a vrut s` se limiteze la tehnica din secolul XIX, motiv pentru care dac` nu exista lucr`torii s`i trebuia s` inventeze metoda. Fabricarea pieselor dura aproape un an [i presupunea detalii extreme, \ncep~nd cu schi]a [i termin~nd cu ultima finisare a monturii pietrelor. Se folosea un proces complicat de emailare, care nu poate fi reprodus nici \n zilele noastre. |n fapt, Casa Fabergé [i-a \ngropat documentele, asftel c` formulele [i tehnicile de realizare sunt pierdute. |n 1885, Fabergé devine “Furnizor al Cur]ii Regale a Majest`]ii Sale”. Fascinat fiind de calitatea crea]iilor, }arul Alexandru III [i so]ia lui, Maria Fyodorovna, au decis s` \i \ncredin]eze acest contract. Prima comand` a fost Oul de Pa[ti dedicat ]arinei. |n total au fost create 10 astfel de

ou`, \ns` trei sunt disp`rute. De atunci, ori de c~te ori c`l`toreau, ]arii aveau valize pline de cadouri marca Fabergé. |n acest mod, finele crea]ii au ajuns \n toate col]urile lumii. |n 1896, c~nd a fost \ncoronat }arul Nicolae II, aproape toate cadourile erau crea]ii Fabergé. Fabergé ]inea schi]a oului secret` chiar [i fa]` de ]ar. Aceste ou` deveniser` subiect de discu]ie, lumea \ntreb~ndu-se ce surpriz` va exista \n crea]ia bijutierului. La \ntrebarea direct` a ]arului, Fabergé r`spundea umil: “Maiestatea Voastr` va fi satisf`cut`”. Astfel c` surpriza din ou` devenise cel mai bine p`strat secret de la Sankt Petersburg. C~nd oul era gata, era prezentat }arului de Fabergé \nsu[i. Oul cu 12 monograme (1895) a fost primul pe care ]arul Nicolae l-a d`ruit mamei sale. Au urmat: “Oul Rosebudd” pentru Alexandra, noua ]arin`, “Oul |ncoron`rii” (1897), la \ncoronarea lui Nicolae [i Alexandra, [i multe altele, toate cu pietre pre]ioase [i cu surprize demne de fe]ele regale.

De exeplu, "Oul celei de-a 15a Anivers`ri" a fost oferit de Nicolae II consoartei Alexandra Fyodorovna cu ocazia Pa[telui din 1911, comemor~nd a 15 aniversare de la \ncoronarea lor. Acest ou era unul dintre cele mai elaborate, cu carcasa divizat` \n 18 panouri, cu borduri realizate din frunze verzi din email. 16 dintre panouri au 16 miniaturi dintre care 7 sunt mini portrete ale Familiei Imperiale, cu \ncadrare din diamante. Celelalte 9 minaturi sunt 9 scene istorice din timpul domniei lui Nicolae II. Cele 2 panouri r`mase con]in 2 forme ovale care au diamante pe margini [i care con]in \nscri[i anii 1894 – c`s`toria dintre Nicolae [i Alexandra [i 1911 – anul celei dea 15-a anivers`ri. Partea de sus a oului are monograma Alexandrei Fyodorovna, acoperit` de un portret de diamant \ncadrat de diamante. Partea de jos cuprinde un diamant \nconjurat \n montur` de alte diamante. Oul este sus]inut de un stativ din aur cu trei picioare. Roxana Bichi[

Stop to shop 59


From thE hiStory oF…

DoXa

DIN PASIUNE PENTRU CEASURI 60 Stop to shop

|ntr-o familie srac cu 13 copii, din Le Locle, se na[te George Ducommun. La vrsta de numai 12 ani devine ucenic \ntr-o unitate specializat pe insera rea mecanismelor de ceas. La 20 de ani \ncepe o afacere ce presupunea repararea ceasurilor. |[i sus]ine cu greu business-ul, deoarece era nevoit s parcurg zilnic, pe jos, 10 kilometri pn la Chaux-de-Fonds pentru a livra produsele personal. |ns, pasiunea pentru ceasuri este att de mare \nct nici un impediment nu \l putea opri. Anul 1889 este momentul care marcheaz construc]ia fabricii DOXA \n Le Locle, Elve]ia, sub numele de “Georges Ducommun Fabriaue  Doxa”. Iar din acest moment Doxa face istorie. „Stop To Shop” [i B&B Collection v prezint istoria unui brand de excep]ie: DOXA. Roxana Bichi[


From thE hiStory oF…

George Ducommun, fondatorul mrcii “DOXA” Prin munc` [i talent, George Ducommun a reu[it nu doar s` pun` bazele propriei afaceri, dar s` cunoasc` [i oameni importan]i din \ntreaga lume. Astfel c` la \nceputul secolului XX, mai exact \n anul 1902, un ceas Doxa face istorie. |ntruc~t Ducommun \l cuno[tea pe prin]ul George Valentin Bibescu din Rom~nia, i-a f`cut cadou un ceas de buzunar. C~nd prin]ul s-a \ncumetat s` stabileasc` recordul de a parcurge cu ma[ina sa, un model Buick, distan]a Geneva –Bucures]i \n

Linie de produc]ie la“Georges Ducommun Fabriaue l Doxa” doar 73 de ore [i 45 de minute, cronometrul folosit pentru stabilirea timpului a fost exact ceasul de buzunar Doxa d`ruit de Ducommun. Patru ani mai t~rziu, DOXA prime[te o medalie de aur la „Expozi]ia Interna]ional`” de la Milano. |n 1908 este patentat primul ceas cu mecanism cu rezerv` de energie de 8 zile. Anul 1910 reprezint` momentul \n care brand-ul DOXA este \nregistrat iar fabrica este redenumit` “Doxa Watch Factory”.

Conform cererii de \nregistrare a brand-ului, compania poate produce toate componentele unui ceas. La un an distan]`, Doxa a introdus ceasurile cu mecanismele 8-days (cu o rezerv` de energie de 8 zile). Aproape peste tot \n lume acestea erau folosite de c`tre personalul din domeniul feroviar drept standard orar. |n 1912, George Ducommun cump`r` proprietatea Château de Monts, situat` pe dealurile din Le Locle.

Château de Monts

Stop to shop 61


From thE hiStory oF…

Colec]ii:  Tradition  royal  california  Trofeo  Grafic  Quadro ii  Tc  vintage 62 Stop to shop

|n 1921, un model Doxa a fost ales de compania auto Bugatti ca ceas de bord. Din acest moment, marca a r`mas asociat` \n istorie cu recorduri de vitez` auto, dar [i drept cronometror pentru dirijabile Zeppelin, submarine sau avioane. Brand-ul elve]ian a fost prezent \n Primul [i Al Doilea R`zboi Mondial. Lui George Ducommun \i sunt recunoscute meritele [i aportul \n industria ceasurilor [i prin faptul c` \n 1925 este ales Vicepre[edinte al „Grupului Interna]ional de Orologerie” [i Pre[edinte al „Asocia]iei Elve]iene Orologere” din cadrul „Expozi]iei Interna]ionale de Arte Decorative” de la Paris. Doxa

este membru al juriului. |n 1944, fabrica este redenumit` „Manufacture des Montres DOXA”, fiind lansat primul ceas de m~n` cu secundar ce se oprea la fiecare secund`, spre deosebire de ceasurile mecanice de atunci care aveau o mi[care constant` a secundarului. DOXA lanseaz` \n 1957 colec]ia „DOXA Grafic”, al c`rei stil elegant [i simplu a fost inspirat de curentul Bauhaus, cu o form` p`trat`, inovatoare pentru acea perioad` c~nd forma rotund` predomina. Colec]ia \nregistreaz` un succes remarcabil, primind o diplom` pentru cea dea 25-a paricipare \n cadrul T~rgului de la Basel.


From thE hiStory oF…

Caracteristici ceasuri:

De asemenea, compania prime[te o diplom` din partea „Clubului de Publicitate” de la Laussane pentru standul de la t~rgul din acela[i ora[. |n 1967, Doxa lanseaz` colec]ia de ceasuri SUB cu cadran portocaliu, care a dus la un fel de „orangemania”, culoarea devenind un simbol al ceasurilor pentru scufund`ri. Familia Jenny, cunoscut` \n lumea oroleger` elve]ian` de patru genera]ii, achizi]ioneaz` DOXA \n 1997. Sediul este transferat la Bienne, \n Elve]ia. |n acela[i an, „Academia Tehnic` Militar`” din Bucure[ti a oferit ceasuri Doxa celor mai buni studen]i absolven]i,

relu~nd astfel o veche tradi]ie a Academiei. Ast`zi, \n Muzeul „Nicolae Simache” din Ploie[ti se poate admira o colec]ie de ceasuri Doxa, printre care unele edi]ii limitate, ceasuri ce au gravate, de exemplu, o locomotiv` cu aburi, un jocheu sau scene de v~n`toare. Multe dintre ceasurile din acest muzeu au apar]inut unor personalit`]i din lumea cultural` sau politic` rom~neasc`. La 120 de ani de la fondarea DOXA, brand-ul a lansat o colec]ie special`, „Château des Monts”, drept omagiu adus anivers`rii. Cu aceasta ocazie este lansat` [i cartea „DOXA 1889”.

 Br`]ar` o]el inoxidabil sau titan  Mecanismele sunt quartz, mecanice [i automatice: ronda, eTa, dubois dépraz, Sellita, iSa  Func]ii: cronograf, tahimetru, fazele lunii, regulator  rezisten]` la ap`: 5 bari, 10 bari

Grupaj foto pus la dispozi]ie de B&B Collection

 Geam safir cristal antireflex / cadran Mop  carcas` din o]el inoxidabil, titan, cu diamante la anumite modele  curea din piele

Stop to shop 63


bEauty Shop DAVIDOFF CHAMPION ENERGY neal` [i putere. Dinamic`, \ndr`z un campion. te Astfel se define[ tonific` GY CAMPION ENER tens` dat` de in a te ita lin mascu cu ajutorul ic, as Champion Cl n [i mu[chi de esen]elor de lem binate cu m co nt p`dure ce su note de t an br vi t or un ap u. dr ce proaspete [i dependen]`! Aten]ie! Creeaz`

MARC JACOBS – OH LOLA

Cu Dakota Fanning ca [i imagine, noul parfum semnat Marc Jacobs, “Oh, Lola!”, \ntruchipeaz` o fat` juc`u[`, \ncrez`toare, cu o personalitate spontan`. Piramida olfactiv` are nota ini]ial` dat` de bujori, nota caracteristic` este format` din fr`gu]e [i pere, iar nota final` con]ine vanilie.

CK ONE SHOCK Parfumul momentelor c~nd nu vrei s` mai \mpar]i nimic. O crea]ie \ndr`znea]` [i rebel` de la Calvin Klein. CK ONE SHOCK pentru EA [i EL se adreseaz` nevoii tinerilor de a-[i defini identitatea, de a c~[tiga \ncredere [i de a se exprima \ntr-un stil unic, surprinz`tor. Stinge lumina, d` volumul la maxim, ac]ioneaz` conform instinctelor…

64 Stop to shop

Produsele sunt disponibile [n Magazinul Kendra din unirea shopping center


bEauty Shop rezint`: Yves Rocher p avandei din mat` a L ro a a e m ]i e p s Pro te Jardins du ta u o N . e c n e v Pro Monde.

S~PUN GEL PENTRU MÅINI Cur`]` delicat m~inile, gra]ie bazei sale de origine vegetal`. Textura sa revigorant` se transform` \ntr-o spum` fin`, cu note aromate de Lavand` din Provence, oferind m~inilor parfum subtil. • pH neutru pentru piele. • Formul` biodegradabil`. • Flacon reciclabil 200 ml. (11,9 RON)

GEL DE DU{ Bucura]i-v` de spuma fin` [i aromat` a acestui gel de du[. O textur ` revigorant`, care v` \nv`luie cu notele sale aromate, cu accente de var `. Baza de cur`]are de origine vegeta l` ofe pielii catifelare [i parfum sub r` til. • pH neutru pentru piele. • Formul` biodegradabil`. • Flacon reciclabil 200 ml. (9,9 RON)

DEODORANT ROLL-ON ANTIPERSPIRANT tector zilReg`si]i printr-un gest pro Lavandei a t` ma aro ea ]im spe nic pro ant, f`r` dor deo st din Provence. Ace atea acit efic ` eaz ant gar v` alcool, 24 de p tim iv` anti-perspirant` act . de ore • F`r` alcool. tologic. • Testat sub control derma ,9 RON) (14 ml. 50 • Flacon reciclabil

Produsele se g`sesc [n magazinele Yves rocher din unirea shopping center.

Stop to shop 65


S+N+tatE

Despre tulbur`rile psihice “la mod`”

ai grij` de tine!

Societatea \n care tr`im, ritmul haotic al acesteia [i mediul \nconjur`tor sunt doar c~teva exemple pe care le eviden]iem atunci c~nd vorbim despre problemele de ordin mintal ale oamenilor. Din ce \n ce mai des auzim vorbindu-se despre “tulburari psihice”, \ns` acest termen generic nu reliefeaz` nici pe departe profunzimea \n sine a bolii. Este tragic c~nd ne g~ndim c` peste 400 de milioane de oameni din \ntreaga lume, conform unui studiu realizat de americani, se confrunt` cu probleme mentale. Mai grav este, \ns`, c` mare parte dintre ei nici m`car nu beneficiaz` de un tratament cores-

66 Stop to shop

punz`tor. Asta se \nt~mpl` \n special \n regiunile s`r`c`cioase ale Globului, fondurile acordate \n asemenea cazuri fiind insuficiente [i derizorii. Mai mult dec~t at~t, este important de re]inut pentru toat` lumea c` starea mental` a unei persoane, indiferent de condi]ia social` a acesteia, ar trebui s` fie o component` integral`, inseparabil` s`n`t`]ii publice.

“Mens sana in corpore sano” Termenul de „boal`”, conform dic]ionarului, se define[te ca „modificare organic` sau func]ional` a echilibrului normal al organismului; proces patologic


CoNCurS

Strict masculin!

Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 21 septembrie 2011, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Ce nuan]e recomand` domnilor Adina Buzatu, pentru sezonul de toamn`? Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 67


S+N+tatE

10 sfaturi pentru evitarea tulbur`rilor mentale! Sus]inerea social` – comu1 nicarea [i “terapia primar`” \n acordarea suportului moral

\n cazul persoanelor care se confrunt` cu astfel de probleme.

Gestionarea individual` a 2 problemei \n sine – o tehnic` de rezolvare destul de rapid`, prin \ncercarea de a ie[i singur din situa]ia ap`rut`. Un exemplu \n acest sens este un control de rutin` la doctorul psiholog sau psihoterapeut.

Evita]i, pe c~t posibil, un 3 mediu \n care nu v` sim]i]i confortabil cu sine. Respecta]i orele de somn [i 4 de mas`! Orice dereglare \n acest sens v` poate d`una s`n`t`]ii.

68 Stop to shop

care afecteaz` organismul; maladie, afec]iune, bete[ug.". |n ceea ce prive[te termenul de „psihic”, tot dic]ionarul ne explic`: „form` specific` de reflectare a realit`]ii, produs` de activitatea sistemului nervos [i prezent` la animalele superioare; totalitatea fenomenelor [i proceselor proprii acestei reflect`ri; structur` sufleteasc` proprie unui individ". Compilând cele dou` defini]ii am putea trage concluzia c` boala psihic` este o modificare organic` sau func]ional`, prin care se deformeaz` forma specific` de reflectare a realit`]ii \nconjur`toare produs` de activitatea sistemului nervos [i, prin care, se schimb` structura sufleteasc` a unui individ. A[adar, printre cele mai r`sp~ndite afec]iuni mentale la nivel global, cu care se confrunt` majoritatea celor suferinzi, se num`r` atacurile de panic`, cleptomania, depresia, fobiile specifice, anorexia nervoas`, insomnia primar`, tulbur`ri acute de stres, narcolepsia, piromania, somnambulismul, tulbur`ri schizofrenice, sindromul Asperger, tulbur`ri post-traumatice, tulbur`ri bipolare (maniaco-depresive), anxietatea, bulimia, delir, tulbur`ri de personalitate, tulbur`ri iluzionale, tulbur`ri obsesiv-convulsive, tulbur`ri de conversie, tulbur`ri legate de consumul de amfetamine, substan]e halucinogene, etc. Toate acestea [i multe altele sunt principalele cauze \n producerea de st`ri nervoase

asupra unei persoane. Cu toate acestea, o parte considerabil` dintre aceia care se confrunt` cu astfel de probleme nu este interesat` s` se trateze, ne[tiind c` agravarea bolii poate conduce lent c`tre finalul vie]ii sau, mai r`u, poate daun` grav persoanelor cu care interac]ioneaz`.

depresia – „boala psihic` a secolului” Aceast` dereglare se caracterizeaz` printr-o dispozi]ie depresiv`, pierderea intereselor [i a bucuriilor [i o reducere a energiei, ce poate conduce la o fatigabilitate cresc~nd` [i la o activitate diminuat`. |n ultimii ani, datorit` structurii sociale, tot mai multe persoane apeleaz` la doctori psihologi acuz~nd diverse st`ri inexplicabile, pentru comportamentul [i st`rile depresive cu care se lupt`. Putem afirma c` ace[tia sunt un caz fericit, \ntruc~t au concluzionat ei \n[i[i incapacitatea de a gestiona o problem` de ordin psihic. Printre cele mai frecvente simptome ale depresiei amintim: triste]e, tensiune anxioas`, nelini[te interioar`, impresia c` nu mai po]i avea sentimente, g~ndire \nceat` [i obositoare, g~ndire \n cerc vicios, obsesii, inhibi]ie a voin]ei, incapacitatea de a lua o hot`r~re, postur` g~rbovit`, mi[c`ri lente, voce [optit` [i monoton`, oboseal` accentuat` dup` un efort mic, reducerea capacit`]ii de concentrare [i a aten]iei, reducerea stimei [i a \ncrederii de sine, idei de vinov`]ie [i lipsa de valoare,


S+N+tatE Conform unor studii de profil, o persoan` din cinci va suferi de depresie la un moment dat, pe parcursul vie]ii.

viziune trist` [i pesimist` asupra viitorului, idei sau acte de autov`t`mare sau suicid, somn perturbat (mai frecvent insomnii), apetit diminuat, anxietate, suferin]` [i agita]ie psiho-motorie, iritabilitate, consum excesiv de alcool, comportament histrionic, exacerbarea simptomelor fobice sau obsesionale preexistente sau exacerbarea preocup`rilor hipocondriace. |n aceste cazuri, pentru a stabili corect diagnosticul, este necesar` o perioad` de cel pu]in trei s`pt`m~ni, dar, \n situa]ii excep]ionale – severe –, pot fi acceptate perioade de timp mai scurte. Mai mult dec~t at~t, trebuie s` [tim c` depresia poate s` apar` \n via]a oricui, indiferent de v~rst`. Conform unor studii de profil, o persoan` din cinci va

suferi de aceast` tulburare la un moment dat, pe parcursul vie]ii. Ca form` de tratament, depresia este tratat` cu succes cu consiliere specific`, medica]ie antidepresiv` sau un colaj \ntre cele dou`. De cele mai multe ori, persoanele suferinde pot fi tratate f`r` spitalizare, dar, \n cazuri mai grave, internarea \n spital poate deveni o necesitate. |n felul acesta, dac` suferi]i de o form` u[oar` a depresiei, pute]i fi diagnosticat [i tratat chiar [i de c`tre medicul de familie \mpreun` cu un psihoterapeut sau un psiholog. |n caz c` afec]iunea nu r`spunde la tratamentul indicat, un medic specializat \n tratarea bolilor mintale ar putea fi de ajutor. Elena Dumitru

|ncerca]i s` nu face]i ex5 cese [i nu v` expune]i mai mult dec~t este cazul \n situa]ii care v` dep`[esc capacitatea fizic` [i psihic`. Vorbi]i deschis cu per6 soanele apropiate, atunci c~nd se ive[te o problem` pe care nu pute]i s` o gestiona]i singur. G`si]i metode de relaxare conform personalit`]ii fiec`7 ruia [i face]i mi[care \n fiecare zi! Deta[a]i-v` de problemele 8 celor din jur [i judeca]i la rece pentru dumneavoastr`! Nu \ncerca]i s` v` dep`[i]i limitele, riscul de a v` “lovi” 9 este \nzecit! L`sa]i-v` mintea [i sufle10 tul libere [i nu v` \nc`rca]i cu lucruri nefolositoare [i d`un`toare!

Stop to shop 69


about…

"Nu a[tepta ca totul s` vin` de la sine, orice este posibil!”

casa

J.P. Gaultier

POVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY…

Ucenic al lui Pierre Cardin, Jean Paul Gaultier a combinat cu succes opusurile, a amestecat stilurile, folosindu-le ca ingrediente pentru lucrri strlucite, pline de crea]ie [i libertate. De la apari]ia sa pe scena modei, creatorul a reinventat elegan]a scufundndu-se \n cultura popular. Pentru Gaultier, ce se potrive[te \n mod este perfect [i \n universul parfumeriei. Parfumurile sale sunt unice din punct de vedere olfactiv, seductoare, dar foarte bine structurate, provocatoare [i foarte dorite. Fiecare sticl [i arom svr[esc aceea[i art ca dantela [i denimul \n fiecare pre zentare pe podium. “Stop To Shop” [i Kendra v prezint povestea unor arome unice, marca Gaultier.

JeaN paul GaulTier

70 Stop to shop


about… ea: classiQue

"Parfumul este prima \mbr`c`minte pe corpul unei femei.” J.P. Gaultier Sticla, pe jum`tate \nghe]at`, pe jum`tate transparent`, \ntrupeaz` corpul unei femei p~n` \n cel mai mic detaliu. Odat` lansat`, a intrat \n r~ndul marilor clasici.

el: le male Jean Paul Gaultier amestec` sexele. Estompeaz` grani]ele, se amuz` pe seama ideilor preconcepute. B`rbatul s`u este foarte sentimental [i un fals b`iat r`u. 100% \nc~nt`tor [i foarte viril este absolut nebun dup` gemenii lui, dublurile sale feminine. Din punct de vedere olfactiv avem o adev`rat` revolu]ie. Lavanda [i menta, care se reg`sesc \n aromele tradi]ionale

Grupaj foto pus la dispozi]ie de Kendra

Iube[te Jean Paul femeile? Chiar mai mult: este feminist! Viziunea lui despre femei este scris` cu un mare F: albe, negre sau mulatre, cu forme unduite; femei c`rora nu le pas` de cli[ee, ci doar de fragilitatea lor. Arom` a femeii fatale, “Classique” mixeaz` stiluri, inventeaz` o div` cu forme voluptoase, eviden]iate de corsetul satinat. O tenta]ie carnal` cu piele de m`tase, seduc`toare [i moale la atingere. Apa de Toalet`, capitolul de \nceput, amestec` flori, condimente [i ghimbir (trandafir, neroli [i iasomie). Opulen]a devine eviden]`. Notele de v~rf [i de inim` erup, se amestec` [i captiveaz`. Vanilia ]ese o mantie pudrat` ce \mbrac` catifelatul lemn de chilimbar. Iar c~nd creeaz` arome, Gaultier se joac`. Variaz` temele, cu diferen]e evidente. Astfel, Venus a devenit Minerva, vampa suprem` care poart` o armur` dantelat` de cupru. O femeie puternic`, f`cut` s` fie un sexsimbol, periculos de senzual`. Orhideea i-a luat locul portocalei am`rui, mai suav`, mai misterioas`. Este mai mult` vanilie, ca un contrapunct la final care r`m~ne aproape neschimbat (doar nota lemnoas` a fost u[or retu[at`). Efectul este profund [i \nc~nt`tor. “Classique Apa de Parfum” a fost conceput pentru a face femeile s` se \ndr`gosteasc` de el.

pentru b`rba]ii virili, se amestec` cu moliciunea portocalei [i cu cremozitatea vaniliei. Mirodenii (cardamom, scor]i[oar` [i chimen), lemn (sandal [i cedru) plus o pic`tur` de bergamot`. Aceasta este re]eta unei po]iuni magice pentru ca b`rba]ii, indiferent c~t de virili, s` aib` \n sf~r[it dreptul la pu]in` tandre]e [i super senzualitate. Sticla este iconul perfect: pectorali, fese [i abdomen lucrat, tricou cu dungi [i un corp de un albastru marin. Toat` lumea \l dore[te. “Le Male” a devenit unul dintre cele mai bine v~ndute parfumuri b`rb`te[ti din lume. Alte parfumuri ale Casei: FRAGILE, GAULTIER 2, FLEUR DU MALE, MA DAME Roxana Bichi[

Stop to shop 71


Story oF...

Cary [i Grant Betsy drake dragoste la prima vedere 5 minute pentru 13 ani. La bordul unui vapor, Cary Grant a fost fascinat de o feti[can` pe care nici nu o cuno[tea. La dineul de la masa c`pitanului, Betsy Drake nici nu \ndr`znea s` spere c` ceea ce i se \ntâmpl` este realitate. 72 Stop to shop

Vaporul destinului Cary Grant se \ntorcea acas` dup` o vacan]` \n Anglia, locul s`u de na[tere. |[i reluase vechi prietenii [i \ncerca s` scape de amintirile sup`r`toare din trecut. |ns`, oric~t de mult se str`duia, \i era foarte greu. Betsy Drake revenea acas` de[i nu prea dorea acest lucru. Ani la r~nd muncise enorm pentru a ob]ine roluri la teatru. |n Anglia reu[ise s` \[i contureze o carier`. |n America p`rin]ii erau divor]a]i, nu avea perspectiv` profesional` [i nici un loc c`ruia s` \i spun` “acas`”. Am~ndoi se \ntorceau c`tre acela[i loc, b~ntui]i de himere [i incertitudini. “Quuen Marie” naviga de 5 zile. Cary Grant, \nconjurat de prieteni, uitase demult c` \n Londra

fusese fascinat de o t~n`r` actri]`, cu rol principal \n piesa "Deep Are the Roots.". “@sta da talent!”, i-a spus atunci unui prieten. Bety se afla pe punte. Aten]ia i-a fost atras` de un grup g`l`gios. Printre multe chipuri [i siluete, ea a distins un b`rbat t~n`r, ar`tos, care r~dea. Pentru c~teva secunde [i-a dorit s` fac` parte din acel grup plin de veselie. |ns`, a \ntors repede capul, spun~ndu-[i: “|n ceea ce o prive[te pe Betsy Drake, aceast` c`l`torie va fi lung` [i mohor~t`.” A[a ar fi fost dac`, dou` ore mai t~rziu, nu ar fi mers la unul dintre birourile vaporului. A cobor~t pe coridor exact \n momentul \n care Cary ie[ea pe u[` pentru a se \ndrepta c`tre locul de \nt~lnire cu Liz Taylor [i mama ei. Vaporul tocmai p`r`sea un


Story oF... port, iar pornirea a fost mai violent`. Astfel c` Betsy s-a dezechilibrat [i s-a lovit de un perete, r`m~n~nd cu o m~n` deasupra capului [i cu una \n [old. Imaginea foarte haioas` l-a amuzat pe Garnt care imediat a [i recunoscut-o. “Hei, te-am v`zut \n «Deep Are the Roots». E[ti…" Cu fa]a ro[ie de jen`, Besty a trecut repede pe l~ng` el. Mai t~rziu, c~nd a povestit presei despre acest moment, ea a m`rturist c` nu a auzit niciun cuv~nt din ceea ce el i-a spus. Dar Cary sus]inea c`, de fapt, ea l-a ignorat inten]ionat. |nsa, tot ceea ce a contat a fost c` \n acel moment Besty Drake, o nimeni de nic`ieri, i-a tr~ntit u[a lui Cary Grant direct \n fa]`. |n urm`toarele trei zile, el a c`utat-o cu privirea. F`r` succes. De ru[ine, Betsy nu a mai p`r`sit cabina.

“sunt merle oberon [i un prieten…" |n a patra zi, Betsy decide s` ia aer. Cary o z`re[te pe punte. |ntrerupe brusc conversa]ia cu Merle Oberon [i \i spune: “Iat-o. Ea este fata.”. Merle i-a replicat: “Perfect. Acum du-te [i prezint`te”. Cary a \nghi]it \n sec, a f`cut un pas, dar s-a oprit. Doar odat` \n via]` fusese timid cu o femeie. Atunci c~nd a trebuit s` o cunoasc` pe Greta Garbo. Actorul o roag` pe prietena lui s` o abordeze pe Betsy, ca nu cumva s` par` c` vrea s` o aga]e. Mai mult, i-a punctat lui Merle c` dac` va fi refuzat` s` insiste, specific~nd c`

Cary Grant [i Betsy Drake \n “Every Girl Should Be Married” este o invita]ie de cin` la masa c`pitanului. Merle a r`mas cu gura c`scat`. Nu \i venea s` cread` reac]ia cuceritorului Grant. |ns`, f`r` a mai spune un cuv~nt, s-a \ndreptat spre Betsy. "Iart`-m`. Bun`! Sunt… Sunt Merle Oberon [i un prieten…". Betsy a \ntrerupto: “Bine\n]eles, doamn` Oberon. V-am recunoscut…”. Merle a ro[it, dar a continuat: "Ei bine, Cary Grant este prieten cu mine [i se \ntreab` dac` a]i avea pl`cerea de a ne \nso]i disear` la cin`. La… la masa c`pitanului.". Besty a \nlemnit. Cu vocea sc`zut`, i-a spus: “Nu am la mine o rochie de sear`.”. Merle s-a oferit s` \i \mprumute una, a[a cum impunea dress-code-ul. “Spune]i-i domnului Grant c` sunt \nc~ntat`”. |n acea sear`, Cary a ajuns primul la mas`. Hainele \i erau im-

pecabile, iar ochii a]inti]i spre u[`. |ntr-un final, a z`rit-o. Besty a intrat \ntr-o rochie lung`, neagr`. Emo]iile o cople[eau. A trecut direct prin \ncapere, av~nd asupra ei toate privirile. Z~mbea [i \[i ]inea capul sus, cu privirea dreapt`. Cary, \n timp ce st`tea la scaunul ei pentru a o primi, se g~ndea c` este cel mai curajos lucru pe care l-a v`zut \n via]a lui. S-a a[ezat l~ng` el. |n doar 5 minute, Grant [i-a dat seama c` s-a \ndr`gostit. Restul voiajului a fost de vis. |n fiecare sear`, cei doi luau cina. Iar Betsy a fost cucerit` de omul de o profunzime [i onestitate ame]itoare.

13, noroc [i ghinion Deveni]i un cuplu, Bety a reu[it s` \l schimbe. De exemplu, 

Stop to shop 73


Story oF...

Cary Grant [i Betsy Drake \n “Every Girl Should Be Married” l-a convins c` a citi este de multe ori mai distractiv dec~t a merge la dans. "Betsy, cum de ai g`sit timp s` cite[ti at~t de mult [i s` faci at~tea lucruri?”. “Pentru c` am fost singur`. Cred. Acum, pentru prima dat`, nu mai sunt singur`…”. Pe c~t de multe lucruri \i d`ruia Besty, tot at~tea \i oferea el. Sfaturi despre cum s` se \mbrace, cum s` \[i aranjeze p`rul, cum s` mearg` \n public. Cu Cary al`turi, ea devenise plin` de glamour. El i-a oferit stim` de sine, iar ea i-a schimbat [i vindecat sufletul. Convins` de iubitul s`u, actri]a a semnat un contract cu RKO [i David O. Selznick. Astfel, a jucat al`turi de Grant \n “Every Girl Should Be Married”. “Los Angeles Times” a denumit-o “cea mai nou` [i distinctiv` personalitate”, iar editorialista Hollywood-ului, Hedda Hopper, a declarat-o “\n pragul unei cariere str`lucite”. Grant [i Drake au ]inut prima pagina a ziarelor [i atunci c~nd au zburat c`tre Arizona, la Cr`ciunul lui 1949. Au fugit de publicitate,

74 Stop to shop

ajuta]i de cel mai bun prieten al actorului, pilotul Howard Hughes. Au vrut ca nunta lor s` fie privat`, motiv pentru care doar Howard a [tiut. Nici m`car preotul nu b`nuia pe cine urma s` c`s`toreasc`. Dar nici nu mai conta: cei doi erau perfec]i unul pentru cel`lalt. Howard \nsu[i a avut at~t de multe emo]ii, \nc~t a sc`pat inelul de logodn`. Astfel c`, \nainte de jur`minte, to]i trei c`utau cu disperare bijuteria c`zut` pe podea. C~nd ceremonia s-a terminat, Howard a telefonat celor de la RKO [i le-a dat vestea. Presa a aflat printr-un buletin emis de studiouri. La momentul c`s`toriei, actorul a declarat: “Betsy este prima so]ie care \mi este [i prieten`.” |n opinia public`, Betsy Drake [i Cary Grant \[i perfec]ionaser` un model ideal de trai. Conform revistelor din acea perioad`, povestea lor de dragoste era ca \n basme. Betsy era implorat` s` dea sfaturi despre cum s` ai un mariaj fericit, iar ziarele [i revistele le l`udau via]a de cuplu. Actri]a a mai realizat c~teva

filme p~n` a decis s` pun` c`snicia pe primul loc. Hot`r~t` s` fie o so]ie exemplar`, a c`utat modalit`]i prin care s` \i devin` indispensabil` so]ului. I-a fost al`turi la Cannes, \n 1954, atunci c~nd a turnat “To Catch a Thief” (al`turi de Alfred Hitchcock), pentru ca mai apoi s` mearg` \n Spania, pe platoruile de la “The Pride and the Passion”. |ns` acest moment i-a fost nefast. {i-a dat imediat seama c` so]ul ei se \ndr`gostea, \ncet dar sigur, de starul Sophia Loren. Faptul c` Grant [i Loren erau aman]i devenise un secret bine p`strat \ntre membrii echipei de filmare. Dar ea [tia. Cary devenise mai distant. Astfel, decide s` plece acas`. Nefericirea face ca vaporul s` sufere o coliziune cu alt` ambarca]iune. Tragedia, soldat` cu mor]i [i r`ni]i, nu i-a fost fatal` lui Betsy, \ns` a traumatizat-o. Incidentul, cuplat cu infidelitatea lui Grant, i-a transformat via]a \ntr-un co[mar. C~nd Loren a venit \n America, la pu]in timp dup` ce a jucat al`turi de Grant \n “Houseboat”, lui Betsy i-a fost c~t se poate de clar c` mariajul ei luase sf~r[it. |n spatele z~mbetului afi[at pentru public, era extrem de nefericit`. De[i \l iubea, a \ncercat s` g`seasc` t`ria de a-l p`r`si. C`s`toria s-a \ncheiat f`r` drame, ]ipete sau confesiuni \n pres`. Au anun]at c` divor]eaz`, iar fiecare a mers pe drumul s`u, nereu[ind s` uite c` s-au iubit enorm timp de 13 ani. Roxana Bichi[


CariEr+

Adaptarea

la schimbare S

Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane

76 Stop to shop

chimbarea este inevitabil`! Lumea pare s` se schimbe at~t de repede \nc~t nimeni nu poate s` \i stea \n cale, chiar dac` au fost mul]i care au \ncercat. Poate cel mai important fapt este c` oamenii nu pot trece cu vederea impactul pe care o schimbare \l are asupra vie]ii lor. Putem \ncerca din r`sputeri s` o evit`m, putem pretinde c` suntem OK [i c` nimic nu s-a \nt~mplat; de cele mai multe ori ne am`gim s` credem c` totul va trece de la sine [i c` vom reveni la „normal”, dar nu este deloc a[a. Un om \n]elept a spus „Chiar [i nostalgia nu mai este ceea ce obi[nuia s` fie”. Ca indivizi cu diferite grade de competen]` profesional` \n afaceri, trebuie s` realiz`m c`

schimbarea este inevitabil`. S` fim reali[ti, timpul nu a[teapt` pe nimeni...s` fie preg`tit. Anotimpurile se schimb` dintr-un motiv; vechi devine nou [i noul devine vechi. Este un proces care se produce din cauza timpului, iar timpul nu a[teapt` pe nici un om, indiferent de condi]ia lui. Putem lupta cu toat` puterea noastr`, putem \ncerca s` ne opunem, dar \n cele din urm` vom pierde b`t`lia! |n lumea afacerilor, schimbarea este mama tuturor proceselor direc]ionale. Toat` lumea trebuie s` fac` o alegere, totul depinde de noi. Uneori schimbarea apare ca un tren fugar care nu a[teapt` pe nimeni – t~n`r sau b`tr~n, cu experien]` sau f`r` experien]`. |ntrebarea este


CariEr+ care ar fi disponibilitatea noastr` de acceptare atunci c~nd schimbarea este inevitabil` \n via]a noastr`? Cum \i facem fa]`? |n continuare c~teva recomand`ri utile, care sper s` v` ajute pe viitor \n combaterea schimb`rilor \n orice mediu de lucru sau de afaceri: Primul pas \n a face fa]` unei schimb`ri const` \n identificarea factorilor de cauzalitate ai schimb`rii. Acest lucru arat` c` exist` o recunoa[tere a schimb`rii [i apoi ne ofer` o perspectiv` asupra modului \n care s` abord`m o astfel de schimbare. Acesta ne serve[te ca punct de plecare \n a [ti exact ce s` facem cu privire la schimbare, fie pozitiv` sau negativ`. De asemenea, ofer` o perspectiv` asupra modului \n care schimb`rile ar trebui s` fie manipulate. A[a cum spune [i zicala – „O problem` cunoscut` este o problem` rezolvat`.” Atitudinea ta fa]` de schimbare conteaz` foarte mult. O atitudine pozitiv` de tipul „Da, pot” fa]` de orice schimbare cu care te confrun]i, fie \n via]a personal`, fie la locul de munc` poate ajuta, pentru c` atitudinea ta determin` altitudinea. Dac` ai o atitudine pozitiv` fa]` de o schimbare negativ`, energia pozitiv` ar putea schimba negativul [i ar conduce spre o schimbare pozitiv`. Adaptabilitatea [i puterea de reglare sunt importante atunci c~nd v` confrunta]i cu o schimbare \n via]a personal`

1

2

3

Stop to shop 77


CariEr+

sau la locul de munc`. Atunci c~nd te adaptezi [i te ajustezi \n func]ie de schimbare, \]i ofer` un avantaj \n sensul \n care ajungi s` ai o \n]elegere corect` a situa]iei [i asupra modalit`]ii celei mai bune pentru a o rezolva. C~nd v` pute]i adapta [i ajusta la schimbare, v` ajut` s` pute]i aborda orice surpriz` care ar putea veni ca urmare a schimb`rilor care au avut loc. Fi]i mai productivi la locul de munc`: dac` exist` o schimbare negativ`, este important s` cre[tem productivitatea. Prin aceasta, schimbarea negativ` poate fi transformat` \ntr-una pozitiv`. Productivitatea scoate la suprafa]` calificare [i calit`]ile voastre [i aceasta v` propulseaz` pe un alt nivel, unde pute]i face fa]` oric`rei

4

78 Stop to shop

schimb`ri care ar putea ap`rea. Evita]i procre[tinarea: Continua]i s` v` termina]i munca [i sarcinile obi[nuite la timp. C~nd evit`m am~narea [i facem lucrurile la momentul potrivit, nu apar surprize pe care nu vom fi capabili s` le dep`[im, mai ales pentru c` avem totul preg`tit din timp. Ori de c~te ori exist` o schimbare negativ`, asigura]i-v` c` munca dumneavoastr` se deruleaz` \n mod corespunz`tor, [i r`splata va veni. Face]i o autoevaluare: Autoevaluarea v` ajut` s` realiza]i ceea ce a]i f`cut, dar [i ceea ce nu a]i f`cut pentru a dep`[i schimbarea. Autoevaluarea, de asemenea, v` arat` punctele slabe [i v` ofer` indicii despre cum s` v` \mbun`t`]i]i \n acele zone. Este important pen-

5

6

tru tine s` \]i faci autoevaluare periodic`, deoarece aceasta serve[te ca un control, dac` te afli pe drumul cel bun sau nu. |n final, este important s` aduc aminte faptul c` schimb`rile sunt inevitabile, fie c` ne referim la via]a personal` sau cea profesional`. Din p`cate, \ns`, schimb`rile apar \n momentele \n care ne a[tept`m cel mai pu]in. Multe companii trec prin procese de reorganizare, fuziuni, achizi]ii, restructur`ri datorate cre[terilor sau cobor~[urilor economice sau a cerin]elor pie]ii mereu \n schimbare. Rezisten]a la schimbare este de \n]eles, [i p~n` la un punct perfect normal`, dar adaptarea la schimbare este ceea ce ne ajut` s` mergem mai departe \n consonan]` cu cerin]ele externe.


Paula Herlo este corespondent al }tirilor Pro TV, al “rom@nia, te iubesc”, c@]tig`toare a Premiului emmy în 2008 ]i ini\iatoare a unor campanii care au dus la schimbarea legisla\iei din românia. De]i sus\ine c` nu este un star, pe Paula o [ndr`gesc to\i telespectatorii Pro TV ]i este un nume respectat. “stop To shop” a invitat-o s` vorbeasc` despre un subiect mai boem din via\a sa, respectiv shopping-ul.

paula herlo [i shopping-ul la Floren]a Stop to shop 79

Foto: Paul Diaconu/PRO TV

Stop to Shop


Stop to Shop The mall, cea mai pl`cut` experien]`

“Locul preferat de mine pentru cump`r`turi este The Mall, un outlet situat la 30 de kilometri de Floren]a, \n Italia. L-am descoperit \n 2008, când mi-am petrecut vacan]a \n Toscana.”

“Locul preferat de mine pentru cump`r`turi este The Mall, un outlet situat la 30 de kilometri de Floren]a, \n Italia. L-am descoperit \n 2008, c~nd mi-am petrecut vacan]a \n Toscana. Am citit despre acest loc \n ghidul de c`l`torie [i a fost cea mai pl`cut` experien]` de shopping pe care o tr`isem p~n` atunci. Multe dintre marile case de mod` [i-au deschis acolo un mic magazin \n care v~nd piese din colec]iile trecute: Yves Saint Laurent, Marni, Stella McCartney, Alexander McQueen, Valentino, Salvadore Ferragamo, Fendi, Prada, Burberry sau Balenciaga sunt doar c~teva dintre ele. De exemplu, la Valentino po]i s` g`se[ti pe raft piesele purtate de manechine \n prezent`rile de mod`. }in minte c` am probat o vest` superb` din celebra dantel` folosit` de Valentino, care cost` 200 de euro, pre]ul ini]ial fiind 2.400 de euro. Am stat la The Mall mai bine de cinci ore [i am z`bovit \n fiecare magazin minute bune, \n c`utare de comori. Mi-a pl`cut [i faptul c` fiecare avea un consultant care te ajuta cu sfaturi, hainele erau frumos aranjate [i nimic nu l`sa senza]ia c` te afli \ntr-un outlet.

Nebunia de la prada, lini[tea de la marni La Prada mi-a atras aten]ia num`rul mare de asiatici care

80 Stop to shop


Stop to Shop cump`rau \n ne[tire gen]i [i pantofi. La cas` era coad`, iar consultan]ii nu mai f`ceau fa]` cererii. |n schimb, la Marni, lini[te. O atmosfer` numai bun` de probat pantofi [i ochelari de soare. Mult timp am z`bovit [i \n outletul regretatului Alexander McQueen. Pantaloni de m`tase, pantofi [i sandale, gen]i de piele la pre]uri incredibile, care ini]ial se vindeau [i cu sume de 10 ori mai mari. |n acela[i magazin \[i expune colec]iile trecute [i Stella McCartney.

perioada de reduceri Norocul meu a fost s` ajung acolo \ntr-o perioad` \n care inclusiv pre]urile de outlet erau reduse cu 70%, adic` sf~r[itul lunii iulie. }in minte c` am fost foarte fericit` s` g`sesc la Yves Saint Laureant o pereche de pantofi cu platform` pe care \i v`zusem \n prezent`ri [i pe care mi i-am [i cump`rat la un pre] foarte bun. M-am \ntors la The Mall [i anul acesta [i probabil c` voi reveni de c~te ori m` voi afla \n Italia. Am plecat de acolo mai fericit` cu o pereche de bocanci Fendi, mai ieftini cu 70% dec~t pre]ul original. Dac` v` bate g~ndul s` ajunge]i acolo, c`uta]i detalii pe site-ul www.themall.com.

outlet-ul prada {i daca tot sunte]i \n zon`,

“Am stat la The Mall mai bine de cinci ore [i am z`bovit \n fiecare magazin minute bune, \n c`utare de comori.�

afla]i c` la doar c~]iva kilometri se mai afl` un mare outlet Prada. Se nume[te The Space. Acolo am g`sit o fust` de l~n` plisat`, din colec]ia toamn`iarn` 2010, care costa 50 de euro, iar sandalele cu toc sculptat se vindeau cu 100 de euro. E

de preferat s` ajunge]i tot spre sf~r[itul verii, c~nd pre]urile sunt mai mici chiar [i cu 90%. Ca s` ajunge]i \n acest outlet, acolo cere]i GPS-ului s` v` duc` \n localitatea Levanella, pe Montevarchi 69.� Roxana Bichi[

Stop to shop 81


diSCovEr thE world

maroc

un T~r^M Al conTrAsTelor:

O lume fascinant, de la sta]iuni cosmopolite pn la colibe de berberi, a[a s-ar descrie, \n mare, minunatul pmnt al Morocului. Fr \ndoial, o excursie pe aceste meleaguri, pentru iubitorii istoriei [i ai exotismului, este un demers care nu se compar cu nimic altceva. Mai mult dect att, Maroc este [i o ]int nemaipomenit pentru romantici.

82 Stop to shop


diSCovEr thE world regatul Berber de mauretania Istoria ]`rii dateaz` de peste 8000 de ani. A fost fondat` de berari, care, de altfel, sunt [i locuitorii originali. Cel mai cunoscut stat independent marocan a fost Regatul Berber de Mauretania, condus de regele Bocchus I. Acesta, \n prezent nordul Marocului, dateaz` cel pu]in de la 110 î.Hr. Arabii “Umayyad” au cucerit aceast` regiune în secolul VII, aducând totodat` [i limba, sistemul lor de guvernare [i, bine\n]eles, religia Islamic`, la care mul]i dintre berberi s-au convertit, mai ales dup` ce arabii s-au retras. Din punct de vedere geografic, Marocul este una dintre cele trei ]`ri care formeaz` Maghrebul sau “vestul \ndep`rtat”, celelalte dou` fiind Algeria [i Tunisia. Trebuie spus c` Oceanul Atlantic se afl` la vest, Marea Mediteran` la nord [i de[ertul Sahara la sud.

casablanca – ora[ul vechi [i nou Numit [i “ora[ al contrastelor”, acesta se \ntinde pe bulevarde largi, umbrite de palmieri, \n]esat de atelaje trase de m`gari sau cai, printre care reg`sim [i limuzinele de ultim` genera]ie. Economic vorbind, Casablanca este principalul centru de afaceri al Marocului, cu pu]ine atrac]ii turistice, tocmai de aceea o singur` zi este de ajuns pentru a-l str`bate. Cu toate acestea, daca v` a[tepta]i la imaginea din film a

ora[ului, fi]i preg`ti]i pentru altceva. Acesta impresioneaz` prin cl`diri moderne, toate de culoare alb`, bulevarde spa]ioase [i bine \ntre]inute. Foarte pu]ine lucruri aici se muleaz` dup` imaginea clasic` oriental`. |n plus, dac` este ceva \n acest ora[ care s` semene cu celebrul film “Casablanca”, atunci, f`r` doar [i poate, este vorba de Ora[ul Vechi. Acesta este destul de mic, \mprejmuit de c`su]e reduse \n dimensiuni [i c~teva locuri de o rar` frumuse]e. Din acest loc pute]i cump`ra cam orice, \ncep~nd de la animale p~n` la mirodenii la kilogram. Mai mult dec~t at~t, zidurile ora[ului creeaz` o senza]ie pu]in bizar` - sunt mici [i neimpun`tore, comparativ cu alte ora[e marocane, \n care zidurile domin` parc` tot aspectul ora[ului. O zon` ce merit` cu adev`rat a fi exploatat` este “Avenue des Forces Armées Royales”, precum [i “Place des Nations Unies”, unde

se reg`sesc cele mai mari structuri. |nc` din Evul Mediu, ora[ul Casablanca a fost un ora[ prosper, cunoscut atunci sub numele de “Anfa”. |n anul 1907, acesta a fost ocupat de c`tre francezi. Sub aceast` administra]ie, Casablanca s-a dezvoltat rapid, iar partea modern` s-a construit \n jurul unei suburbii pe nume “Moorish”. Mai trebuie men]ionat faptul c` \n timpul celui de-al II-lea R`zboi Mondial a fost unul dintre cele trei mari puncte de debarcare.

ce vizitam \n casablanca? Palatul Mohamed al v-lea - cunoscut drept “Palatul Na]iunilor Unite” este unul dintre cele mai bune exemple de arhitectur` colonial` francez`. Cl`direa este situat` \n centrul ora[ului Casablanca [i ad`poste[te Po[ta, Palatul Justi]iei, Prefectura, Consulatul Francez [i Banca Na]ional`. 

Stop to shop 83


diSCovEr thE world

Bine de ]tiut!

Peste 70% din popula]ia Marocului este de religie Islamic`.

|n ora[ se circul` cu "Petit Taxi", firme de taxi foarte ieftine. În afara ora[ului este recomandat "Grand Taxi", mai scump de altfel, \ns` pre]ul se negociaz` cu [oferul.

ora[ul vechi casablanca - “Medina” - este format dintr-un labirint de str`du]e, ateliere [i magazine, \mprejmuit de ziduri vechi. Cu toate c` nu se poate compara cu centrele istorice din “Fes” sau “Marrakech”, merit` s`-l vizita]i.

Muzeul Iudaismului Marocan - este singurul loc de acest gen din lumea Islamic` [i reprezint` un exemplu de toleran]` \ntre cele dou` culte religioase. Acesta expune diverse aspecte ale tradi]iilor [i vie]ii de zi cu zi ale evreilor, cum ar fi c`r]ile Tora, l`mpile Chanukah, contractele de c`s`torie "ketubofs" [i \mbr`c`mintea tradi]ional`.

Biserica notre dame de lourdes – dateaz` din anii

Marocanii, în general, î[i strâng mâinile când se întâlnesc. Cea mai întâlnit` formul` de salut este "Assalam Ouakikoum" (Pacea fie cu tine).

Ramadanul este cea mai important` s`rb`toare a musulmanilor. Dureaz` o lun` de zile, [i datorit` faptului c` ace[tia folosesc calendarul lunar, data acestei s`rb`tori se schimb` constant în raport cu calendarul gregorian.

Extinderea familiei este elementul cel mai important al vie]ii sociale. Rela]ia dintre mam` [i fiu este cea mai important` într-o familie.

84 Stop to shop

1950, fiind recunoscut` pentru "gluga" enorm` din beton cu micul crucifix de la intrare. lusitania – reprezint` cartierul evreiesc al ora[ului Casablanca, unde momentan tr`iesc aproximativ 5.000 de evrei. “Namarroch”, principala singagog`, se reg`se[te la col]ul bulevardului Rousseau cu Ibn Rochd.

marrakech [i pove[tile copil`riei Acest ora[ de poveste, a[a cum mai este el denumit, se afl` la jum`tatea distan]ei dintre coasta Atlanticului [i dunele Saharei, fosta capital` meridional` a Maghrebului. O alt` denumire a Marrakech-ului este „Ora[ul ro[u“ [i reu[e[te s` v` teleporteze direct pe vremea Sheherezadei. Reg`sim toate aceste aspecte

numai dac` privim la zidurile cet`]ii vechi, [i n-o s` [tim dac` ne afl`m \ntr-un ora[ sau chiar facem parte dintr-o scen` de film. Atmosfera este \n]esat` de fel de fel de miresme [i zgomote, de la glasul locuitorilor p~n` la claxoane [i instrumente muzicale. „Pia]a nebun`“ (Djemaa-el-Fna) reprezint` un alt loc emblematic al ora[ului, [i pare-se c` ne \ntoarcem \n timp: dansatoare din buric, \mbl~nzitori de [erpi, sacagii [i acroba]i sunt c~teva imagini care acompaniaz` aerul \ntregului ora[. Aici vom reg`si zeci de str`du]e, pline de tot felul de magazine care ofer`, la pre]uri negociabile, absolut tot. Mirodenii din India, lo]iuni miraculoase din Africa, piei neprelucrate, \mbr`c`minte, zorzoane de toate calit`]ile sunt doar c~teva dintre lucrurile pe care le pute]i achizi]iona. Mai mult dec~t at~t, trebuie s` [ti]i c` pute]i ob]ine pre]uri cu 40%-50% mai mici, dac` sunte]i un bun negociator. |n ora[ul Marrakech pute]i


diSCovEr thE world vizita Palatul El-Badi (construit \n anul 1578), care este absolut impresionant prin mozaicul s`u, dar [i prin dimensiuni. De asemenea, mozaicul este reprezentativ pentru Maroc, astfel \nc~t \l vom reg`si [i \n palatul Bahia. Totodat`, acest palat ad`postea odat` [i haremul sultanilor. F`r` doar [i poate, Marocul nu reprezint` doar istorie [i exotism, oferind mult mai mult dec~t at~t. De exemplu, pentru iubitorii de ap`, sta]iunea Agadir, de la ]`rmul Atlanticului, este agreat` de c`tre turi[tii germani [i francezi, datorit` plajelor sale de [ase kilometri de nisip fin [i str`lucitor. Evident c` din Agadir nu putea lipsi bazarul, unde pute]i alege suveniruri deosebite [i nu numai.

mâncarea marocan` Buc`taria este considerat`, pe drept cuv~nt, una dintre cele mai bune din lume. Aceasta se \nscrie \n dou` categorii. Prima, destinat` oaspe]ilor de marc`,

este opera mae[trilor buc`tari. |n acest cadru, nicio femeie nu este prezent`. B`rba]ii sunt a[eza]i pe saltele sau perne, l~ng` mesele joase. Gazda bate din palme atunci c~nd festinul \ncepe. Trebuie spus c` masa \ncepe \ntotdeauna cu Bismillah – binecuv~ntarea lui Allah. Vasele de argint sunt umplute cu ap` cald` [i sunt prezentate pentru cur`]atul m~inilor [i buzelor. A doua categorie este cea a m~nc`rurilor g`tite \n case, de c`tre gospodine. Acestea petrec multe ore al`turi de vasele de p`m~nt sm`l]uite sau de cele de bronz [i de kanoun. Buc`t`riile sunt austere, iar sursa de c`ldur` este c`rbunele. La fel, nu exist` scaune. Masa de pr~nz este masa principal`, cu excep]ia perioadei Ramadanului. Pr~nzul \ncepe cu o serie de salate, urmate de o tagina sau tocan`. Apoi, este r~ndul celui mai s`]ios fel de m~ncare, preparat din carne de miel sau pui. Mai mult dec~t at~t, condimentele au fost importate \n Maroc de mii de ani, multe dintre acestea provenind din resurse naturale: ment` [i m`sline din Meknes, portocale [i m`lai din Fez, pere din Casablanca, rodii, migdale, curmale, nuci, castane, miere, orz, cire[e, pepene, pe[te [i fructe de mare din abunden]`, ulei de argan, carne de miel [i de pui. Marocanii sunt unanimi \n a spune c` cele mai bune m~nc`ruri se g`sesc nu \n restaurant, ci acas`. Elena Dumitru

Multe mariaje sunt aranjate de p`rin]i. Când un cuplu dore[te s` se c`s`toreasc`, viitorul so] pl`te[te tat`ui sau fratelui mai în vârst` al fetei o sum` de bani pentru a o întâlni [i pe]i. O nunt` dureaz` trei zile. B`rbatul trebuie s` îi fac` toate pl`cerile femeii în ziua nun]ii, iar femeia trebuie s` r`mân` virgin` pân` atunci.

Limba oficial` este araba. La începutul anilor '90, \nc` se mai folosea limba berber`. |n zilele noastre, numero[i marocani vorbesc limba francez` sau spaniol`.

Marocul are o popula]ie de circa 31 milioane de locuitori. În anii '80, Marocul a cunoscut un exod rural al popula]iei c`tre ora[e din cauza secetei, cauzând mari dificult`]i economice în anii '90. În anul 2004, statul a început o ini]iativ` ambi]ioas` pentru a dezvolta [i moderniza ]ara [i de a ridica nivelul de trai, mai ales în capitala Rabat, care cunoa[te cel mai mare proiect de amenajare, de trei miliarde de euro.

Climatul din Maroc este mediteraneean \n nord, atlantic \n est [i de[ertic \n sud.

Stop to shop 85


FlavourS

shake marocan din kiwi ]i ananas ingrediente: 2 kiwi; 1 ananas mare; 250 ml. Lapte; 50 ml. iaurt; zah`r brun.

cu gutui caramelizate

ingrediente:

Mod de preparare:

5 kg. gutui 1,5 kg. carne de miel sau de vi]el 2 cepe rase sau t`iate m`runt 200 gr. unt 1 linguri]` de piper 1 doz` de [ofran 2 linguri de zah`r 5 linguri de miere 1 linguri]` de scor]i[oar` pisat`

Se taie carnea \n cuburi de 150 de gr. [i se pune la c`lit \ntro crati]` cu unt. Se adaug` sare, piper, [ofran [i ceap` ras`. Se acoper` cu ap` [i capac, se fierbe totul amestec~nd din c~nd \n c~nd. C~nd carnea este aproape fiart`, se adaug` zah`r [i scor]i[oar`, iar atunci c~nd este bine fiart` se dezlipe[te de pe os, iar crati]a se \nl`tur` de pe foc. Apoi, gutuile se pun \ntr-o alt` crati]`, dup` ce au fost cur`]ate, t`iate \n patru [i stropite cu zeam` de l`m~ie pentru a evita \nnegrirea lor, cu semin]ele scoase. Se toarn` [i apa p~n` la jum`tate, apoi se fierb la foc moale 20 minute. Mai apoi se scot gutuile caramelizate [i se continu` fierberea lichidului, p~n` se ob]ine un sos mai gros. Sosul se adaug` \n crati]a cu carne, \n care s-au pus \n prealabil [i gutuile, [i se mai las` la foc circa 10 minute pentru a fierbe \mpreun`.

Mod de servire: Se serve[te acompaniat de mici gr`un]e de gr~u (cuscus). Gr`un]ele de cuscus se prepar` foarte bine la microunde, un pahar de gr`un]e fiind suficient pentru un pahar de ap`. Se amestec` la rece [i se las` graun]ele s` se umfle, dup` care se adaug` buc`]i de unt (aprox. 50 gr./pahar), stafide – \nmuiate \n ap` cald`, sare [i piper. Ulterior se introduc \n cuptorul cu microunde 3 minute la putere maxim`.

86 Stop to shop

Se cur`]` fructele de kiwi de pieli]`. Dup`, se cur`]` [i se desface [i ananasul. Mai apoi, fructele se taie \n buc`]i m`runte. Acestea se mixeaz` bine, ad`ug~nd u[or laptele [i iaurtul. C~nd aceast` compozi]ie este gata, se adaug` zah`r brun dup` gust. Amestecul produs trebuie l`sat la rece aproximativ o or`, apoi consumat.

Timp de lucru: 15 minute

complexitate: redus`

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Tijana marocan`

Mod de preparare:


horoSCop

Reflec]ii de toamn`: Berbec

Rac

21 martie - 20 aprilie

22 iunie - 22 iulie

Toamna asta debordezi de energie. |ns` nu aceasta este problema, ci tendin]ele c`tre risc [i excese, care te pot afunda \n diverse \ncurc`turi sau care te pot expune la accident`ri ori la afec]iuni de tip "hiper". Stresul se accentueaz` [i el \n aceste luni, a[a c` \ncearc` s` evi]i excitantele [i s` faci mai mult sport, pentru a cheltui energia acumulat`.

S`n`tatea este relativ mul]umitoare pe parcursul acestei perioade, de[i i se servesc por]ii mari de stres. Pentru a contracara agita]ia [i \ncordarea nervoas`, trebuie s` caute o surs` de relaxare [i s` consume alimente bogate \n magneziu. Mai mult, s`n`tatea reclam` aten]ie spre sf~r[itul toamnei, c~nd Mercur retrogradeaz` \n sectorul medical.

Taur

Leu

21 aprilie - 21 mai

23 iulie - 22 august

De regul`, ace[ti nativi au \ncredere \n organismul lor foarte rezistent, drept urmare nu prea acord` aten]ie s`n`t`]ii. Tocmai de aceea, riscul este acela de a descoperi unele boli doar c~nd ajung \ntr-un stadiu destul de avansat. Pentru a evita orice complica]ie, trebuie s`-[i fac` controale medicale regulate [i s` mearg` la doctor oric~nd e cazul.

Leii se pot confrunta cu ceva probleme de s`n`tate \n aceast` toamn`. Rela]ia nu foarte bun` \ntre Pluto (aflat \n casa s`n`t`]ii) [i Saturn (st`p~nul acestei case) ar trebui s`-I pun` \n alert`. Din acest motiv, nu are voie s`-[i for]eze organismul [i nici s`[i neglijeze s`n`tatea. La cel mai mic semn de disconfort trebuie consultat medicul.

Gemeni

Fecioar`

22 mai - 21 iunie

23 august - 21 septembrie

Ace[tia prezint` un tonus bun \n aceast` perioad` a anului [i chiar pot observa cu \nc~ntare o cre[tere a rezisten]ei fizice. |n schimb, trebuie s` se fereasc` de orice tendin]` care conduce la dependen]e gen tutun, alcool, medicamente, etc. Jupiter \n Taur poate amplifica sl`biciunile, \ns` dac` este \ndeajuns de puternic, \l poate ajuta s` renun]e la aceste obiceiuri nocive.

Este cunoscut faptul c` nu este nevoie s` le spui Fecioarelor s` \[i vad` de s`n`tate. Cele mai multe dintre ele au aptitudini medicale \nn`scute [i se \ngrijesc atent [i cu mult` r`bdare. Cu toate acestea, trebuie s` aib` grij` cu r`celile de sezon, asta pentru c` organismul nativilor Fecioar` este unul destul de firav \n aceast` perioad` a anului [i, astfel, se pot \mboln`vi u[or.

88 Stop to shop


horoSCop

cu s`n`tatea la control! Balan]`

Capricorn

22 septembrie - 22 octombrie

21 decembrie - 19 ianuarie

Nu este de glumit cu s`n`tatea Balan]ei. Pot ap`rea probleme la nivelul oaselor, articula]iilor, din]ilor, pielii, p`rului sau unghiilor, pe fondul imunit`]ii sc`zute (infec]ii, herpes, candida, etc.) sau expunerii la condi]ii improprii (r`celi, reumatisme). Tot \n perioada rece se pot reactiva tulbur`rile latente [i se pot croniciza cele ne\ngrijite.

E clar, toamna asta Capricornii vor avea parte de efort [i stres prelungit. |n aceste condi]ii, ar fi preferabil s` se planifice \ntr-o manier` c~t mai confortabil` organismului. Are nevoie de mult` odihn` [i relaxare. |n plus, tranzitul lui Marte atinge casa s`n`t`]ii, iar retrogradarea lui Mercur marcheaz` casa contamin`rilor, bolilor cronice [i spitaliz`rilor.

Scorpion

V`rs`tor

23 octombrie - 21 noiembrie

20 ianuarie - 18 februarie

Mai mult` mi[care! Este timpul s`-[i pun` la punct dantura sau s` \[i rezolve mici probleme legate de aspectul fizic. Trebuie s` aib` \n vedere practicarea unui sport, la pachet cu dietele [i masajul, pentru rezultate vizibile. |n ceea ce prive[te “obiceiurile sup`r`toare�, cum ar fi fumatul sau rosul unghiilor, este timpul s` se debaraseze de ele.

|n ceea ce-i prive[te pe ace[ti nativi, putem spune c` sunt ni[te ferici]i. Toamna asta imunitatea cre[te, energia este bine canalizat`, puterea de concentrare se amelioreaz`. Cu toate acestea, trebuie s` aib` mare grij` la tot ce \nseamn` dependen]`. De pild`, viteza excesiv` sau alte impruden]e pot conduce invariabil la accident`ri.

S`get`tor

Pe[ti

22 noiembrie - 20 decembrie

19 februarie - 20 martie

S`n`tatea nu d` semne c` ar vrea s` le produc` necazuri \n aceast` toamn`. Ba, din contr`, Jupiter va avea asupra lor un rol protector, care le va oferi mult` energie [i putere de munc`. Mai mult, \i va ajuta s`-[i rezolve unele probleme medicale, spre sf~r[it de toamn`. Cu toate acestea, ai mare grij` la kilogramele \n plus, la colesterol [i glicemie!

Vestea proast` este c` \n aceast` perioad` a anului vigoarea scade, iar vestea bun` este c` stresul se mai diminueaz`. Mai mult dec~t at~t, poten]ialul fizic scade [i el, \ns` \[i va reveni la limitele normale spre sf~r[itul lunii. Problemele de s`n`tate nu vor fi alarmante, a[adar trebuie s` fie mai atent la tot ceea ce \nseamn` stresul cotidian.

Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Stop to shop 89


tEChNEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Samsung Galaxy Tab 10.1 un dispozitiv ideal pentru \ntreaga familie Datorit` celei mai noi versiuni de Android, Honeycomb 3.1, Galaxy Tab 10.1 ofer` experien]e multimedia complete [i performan]e avansate, de la tranzi]ii mai rapide \ntre diverse aplica]ii, vitez` sporit` la navigare pentru accesoriile USB. De asemenea, fiind special creat` pentru tablet`, platforma Android Honeycomb cre[te productivitatea dispozitivului permi]ând utilizatorilor s` foloseasc` mai multe func]ii \n acela[i timp.

90 Stop to shop

F

iind cea mai sub]ire tablet` din lume la momentul actual, cu o grosime de numai 8,6 milimetri [i o uimitoare greutate de 570 de grame (WiFi) [i 575 de grame (3G), Samsung Galaxy Tab 10.1 este alegerea perfect` pentru cei care \[i doresc un dispozitiv complet, capabil s` ofere performan]e superioare, fie c` e folosit pentru a rezolva sarcinile de la serviciu sau pentru divertisment. Mai mult, display-ul de 10.1 inchi cu rezolu]ie de WXGA 1280 x 800, face din experien]ele vizuale un adev`rat spectacol: filmele, fotografiile [i programele grafice vor prinde via]` pe ecranul tabletei. Iar datorit` celor dou` camere de 3 megapixeli, respectiv 2 megapixeli apelurile video [i redarea con]inutului video HD cap`t` o cu totul nou` dimensiune. Pe lâng` atractivitatea design-ului, Galaxy Tab 10.1 este prev`zut [i cu cele mai avansate func]ii, menite s` pun` \n eviden]` performan]ele unice ale dispozi-

tivului. Utilizatorii sunt \n permanen]` conecta]i la via]a social` [i profesional` prin intermediul func]iei Samsung TouchWiz, ce include meniul Live Panel cu ajutorul c`ruia personalizarea ecranului principal cu fotografii digitale, website-uri favorite [i feed-uri ale re]elelor sociale. Pentru cei care \[i doresc s` fie permanent la curent cu cele mai recente [tiri [i evenimente, Galaxy Tab 10.1 le pune la dispozi]ie serviciul Samsung Readers Hub, o bibliotec` ce include 12 ziare, 24 de reviste [i 110.000 c`r]i. Mai mult, serviciul Samsung Social Hub reune[te email-ul, contactele, calendarul [i conexiunile la re]elele sociale \ntr-o singur` interfa]` intuitiv` [i foarte u[or de accesat. Datorit` conectivit`]ii WiFi 802.11 a/b/g/n, vitezele de desc`rcare [i transferul de date sunt extrem de eficiente, iar experien]ele multimedia [i de gamimg ating performan]e superioare datorit` procesorului de aplica]ii dual core Nvidia Tegra 1GHz.

Stop to shop Septembrie 2011  

Stop to shop Septembrie 2011