Issuu on Google+

Doar cu 7 lei pe lună Vei avea în fiecare săptămînă cele mai proaspete ştiri, reportaje, interviuri, cele mai utile sfaturi, reţete culinare, cele mai haioase bancuri. Nu vor lipsi programele TV şi Horoscopul. Abonează-te la EXPRESUL şi te vei convinge: e ziarul de care ai nevoie.

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Indice de abonare: 21945. Abonamentele pot fi perfectate la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni şi Nisporeni.

Expresul Vineri, 25 noiembrie 2011 | Anul IV, NR 46 (201)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Un drum mai scurt spre Uniunea Europeană În curînd, peste un an-doi, drumul de la Chişinău spre Iaşi va fi cu 30 de kilometri mai scurt. Conducătorii auto nu vor mai trebui să intre în oraşul Ungheni, să traverseze stradă după stradă, ca apoi s-o ia spre Sculeni - cel mai apropiat punct de trecere peste Prut. Vor avea de cîştigat şi şoferii, şi pasagerii, şi eventualii agenţi economici – pentru că vor economisi şi timp, şi bani. Vor avea de cîştigat şi unghenenii, pentru că oraşul nu va mai fi atît de poluat ca în prezent. Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, săptămîna trecută, “viceministrul Boris Gherasim a avut o discuție cu reprezentanții Comisiei

Europene și alți donatori străini, în cadrul căreia a fost negociat proiectul Acordului privind acordarea unui grant de 16,2 milioane de euro pentru construcția drumului de ocolire a orașului Ungheni cu o lungime de 7 kilometri”. Alăturat, vă prezentăm o hartă cu drumul respectiv, elaborată în baza unei schiţe transmise de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231

Ştiri de pe Expresul.com

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Semnarea acordului propriuzis se preconizează pentru finele anului 2011, iar inițierea licitației va demara în prima jumătate a anului 2012. Noul drum va corespunde standardelor internaționale de securitate rutieră. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, a declarat pentru postul de radio Arena FM, că, potrivit unei înțelegeri cu partea română, se va

purcede şi la construcția unui pod rutier peste rîul Prut. Acesta se planifică să fie construit pe porţiunea dintre Zagarancea şi Semeni, a concretizat primarul de Ungheni, Alexandru Ambros. Pentru anii 2013-2014 se preconizează şi reabilitarea drumului Chişinău-Ungheni-Sculeni din banii oferiţi în acest scop de către Banca Mondială, BEI, BERD şi Comisia Europeană. (Lucia Bacalu)

O emisiune „Moldova în direct” – realizată la Ungheni Pe 21 noiembrie, întreaga echipă a emisiunii “Moldova în direct” de la Televiziunea publică “Moldova 1” s-a deplasat la Ungheni, pentru a pune în discuţie “starea spitalelor din țară”. Filmările au avut loc în sala de ședințe a Secției urgență medicală, iar în calitate de invitaţi au fost: ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, președintele raionului Ungheni, Iurie Toma, directorul Spitalului raional Ungheni, Lidia Crăciun. Deşi i s-a părut drumul de la Chişinău la Ungheni foarte lung, prezentatoarea emisiunii, Elena Robu-Popa, a recunoscut, la final, că nu regretă faptul că a ales anume Ungheniul. “Aici am cunoscut oameni interesanţi şi am văzut că se munceşte”, a spus dînsa. S-a declarat impresionat de discuţia care a durat o oră şi 15 minute şi minstrul Sănătăţii, Andrei Usatîi.

Flash-mob la Nisporeni 30 de tineri s-au adunat în piaţa din centrul Nisporeniului pentru a spune răspicat un adevăr dur: “SIDA e o boală care nu iartă!”. Evenimentul s-a produs cu doar cîteva zile înainte de 1 decembrie, ziua în care întreaga omenire comemorează victimele bolii respective. Flash-mob-ul cu genericul: “Tinerii previn HIV/SIDA” a fost organizat la iniţiativa reţelei de tineri educatori de la egal la egal, cei mai activi fiind tinerii din Mileşti şi Selişte.

Ziua de azi Se împlinesc 144 de ani din ziua în care chimistul suedez Alfred Nobel (întemeietorul fundaţiei ce oferă anual faimoasele premii Nobel) își brevetează invenția sub denumirea de dinamită. Datorită faptului că dinamita reducea substanțial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, acesta a făcut din vînzarea ei o afacere profitabilă, astfel încît fabrica sa din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia.

Elevii din Nisporeni au demonstrat încă o dată că-s foarte buni Se pare că Ungheniul le-a purtat noroc tinerilor erudiţi din Nisporeni. După ce au cîştigat competiţia din 14 noiembrie curent, din cadrul emisiunii “Erudit-Cafe” de la “Moldova 1”, filmată la Ungheni, iată că ei mai cîştigă o competiţie.

Pe 20 noiembrie, echipa „Colibris”, formată din elevi de la liceele nisporenene: „Alexandru cel Bun”, „Boris Cazacu”, „Mircea Eliade” şi „Ştefan cel Mare”, s-a deplasat la Chişinău, unde a partricipat în semifinala aceluiaşi concurs - „Erudit Cafe”. Tinerii nisporeneni, în frunte cu căpitanul echipei, Mihaela Nechifor, elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, au fost şi de data aceasta cei mai buni. Ei au concurat cu două echipe din Chişinău şi le-au învins. „Este un rezultat frumos şi o mîndrie pentru raionul Nisporeni”, a declarat Alexandra Lungu, director general adjunct al Direcţiei Generale Învăţămînt Nisporeni. În luna decembrie, echipa „Colibris” va participa la finala anului. (Lucia Bacalu)

Desenele unor tineri talentați într-un Abecedar pentru diasporă Un colet cu 250 de desene ale elevilor Şcolii de Arte Plastice din Nisporeni a ajuns, săptămîna trecută, la Roma. Acolo a fost preluat de Valeriu Bojoga, scriitor de limbă română, autoexilat în Italia din 2003. Desenele tinerilor nisporeneni se vor regăsi într-un Abecedar pe care-l pregăteşte dînsul pentru copiii moldovenilor din diasporă. Iniţiativa a venit la începutul acestui an, cînd „Gazeta de Vest” (Nisporeni) i-a dedicat o pagină întreagă lui Valeriu Bojoga, originar din satul Cioreşti, Nisporeni, autor a mai multor romane, printe care cel mai cunoscut e „Cătălin, copilul cucului”. Apelul adresat copiilor nisporeneni de a veni cu desene pentru Abecedar nu a luat foc atunci. A urmat o nouă etapă, cînd s-a implicat însuşi directorul Şcolii de Arte Plastice din Nisporeni, Mihai Bortă. „La început, nu puteam să-i urnesc din loc”, recunoaşte dînsul. Ulterior însă, elevii s-au entuziasmat şi desenele au prins a apărea unul după altul. „Copiii s-au trezit la viaţă. Acum, e o adevărată euforie în jurul acestui Abecedar”, spune directorul, după care accentuează: „Această colaborare este foarte benefică pentru copii, ei se simt plini de importanţă. Eu un lucru bun”. Va urma o nouă partidă de desene ce vor fi trimise în Italia. Autorul promite că Abecedarul, ilustrat cu desenele copiilor nisporeneni, va fi editat pînă la finele acestui an. Mai mult decît atît, fiecare dintre ei va primi în dar cîte un asemenea Abecedar. (Lucia Bacalu)

Cheia succesului Tău!

“Din moşi-strămoşi” la final Casa raională de cultură din Pîrlița, Ungheni, a găzduit, duminica trecută, finala festivaluluiconcurs “Din moși-strămoși”, organizată de Secţia cultură pentru a doua oară consecutiv. Au participat 11 formaţii folclorice, selectate în cadrul celor patru etape zonale. “Cei ce au intrat în acea zi în Casa de cultură Pîrliţa s-au simţit, cu siguranţă, bine”, a declarat Eugenia Baroncea, şefa Secţiei cultură. Marii învingători au fost cu toţii: şi cele 11 colective, şi spectatorii prezenţi la spectacol.

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550


2

Raportul "2011 Euro Plus Monitor", realizat de Consiliul de la Lisabona şi de Banca Berenberg, publicat săptămîna aceasta, arată care sînt ţările ce s-au adaptat cel mai bine crizei. Acestea sînt: Estonia, Luxemburg, Germania, Olanda, Slovenia. La polul opus, ţările cel mai grav afectate de criză, sînt: Grecia, Italia, Portugalia şi Spania. (Realitatea.net)

Expresul

Actualitate

Vineri, 25 noiembrie

A demonstrat cu vîrf şi îndesat că agricultura a fost şi rămîne viaţa sa Pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în complexul agroindustrial, merite în sporirea eficienţei producţiei şi contribuţie la dezvoltarea infrastructurii social-economice, Iurie Vrabie, preşedintele SC „Prog-Agroter” SRL Ungheni, a fost decorat cu una dintre cele mai înalte distincţii de stat – Ordinul de Onoare. Un decret în acest sens a fost semnat de Preşedintele interimar al Republicii Moldova pe 11 noiembrie curent. „Este meritul tuturor celor care au fost alături de mine pe parcursul întregii mele vieţi”, astfel a comentat Iurie Vrabie această apreciere înaltă a muncii sale. A reuşit să înveţe tot ce-i mai bun de la cei ce i-au fost alături. De la părinţi – omenia şi modestia, de la colegii mai în vîrstă – profesionalismul şi dăruirea de sine. A avut norocul să se nască la Costuleni, un sat cu oameni gospodari. A avut norocul să înveţe într-o şcoală cu pedagogi excep-

ţionali. A avut norocul de o familie deosebită. Dar a ştiut şi să profite de acest noroc – o mare calitate pe care puțini o au. Iurie Vrabie este de profesie inginer-mecanic, o meserie devenită deja tradiţională în familia sa. Şi Ion Vrabie, şi Victor Viziru, şi regretaţii Gheorghe Chirinciuc şi Mihai Viziru, specialişti de marcă în domeniul ingineriei, apreciaţi în întreg raionul Ungheni, îi sînt rude apropiate. „De la ei am învăţat foarte mul-

te, cu toţii au contribuit la educaţia mea ca om, dar şi ca specialist”, spune. Iurie Vrabie lucrează în agricultură deja de 30 de ani. A început de la un simplu inginer şi a ajuns să conducă una dintre cele mai prospere întreprinderi agricole din raion, dar şi din republică. S-a remarcat prin profesionalismul său, prin atitudinea sa, mereu sinceră, faţă de tot ceea ce se întîmplă în acest domeniu. Niciodată nu s-a gîndit doar la el, doar la bunăstarea sa. Dimpotrivă. „Aşa am fost învăţat de părinţii mei: să nu trec indiferent pe lîngă oameni”, face dînsul o remarcă. Şi-a dedicat viaţa agriculturii. Zile şi nopţi a fost cu gîndul la muncă. Fără aceasta, cu siguranţă, nu ar fi reuşit să obţină rezultatele care l-au făcut să fie

De-ale politicii

Zis şi făcut Şapte microbuze nou-nouţe şi-au găsit, sîmbăta trecută, pe 19 noiembrie, stăpînul. Într-o atmosferă festivă, cheile acestora au fost înmînate personal de Marian Lupu primarilor din raionul Nisporeni, reprezentanţi ai Partidului Democrat, care au reuşit să obţină victoria în turul doi al alegerilor locale din vara anului curent. “Noi sîntem oameni de cuvînt”, a declarat, pentru “Expresul”, preşedintele organizaţiei teritoriale Nisporeni a PD, Vasile Bîtca. Formaţiunea respectivă a promis alegătorilor că va oferi cîte un microbuz fiecărui sat care va opta pentru candidatul PD la funcţia de primar în turul doi al alegerilor. Zis şi făcut! În aceeaşi zi, peste 400 de nisporeneni au primit carnetele de membri ai PD. “Noi sîntem cu uşile deschise pentru oricine doreşte să ni se alăture”, a remarcat Vasile Bîtca. Fiind întrebat dacă nu se teme că o parte dintre proaspeţii sosiţi în partid au aderat doar pentru a fi mai aproape de putere, dînsul a răspuns: “Cei ce vin la noi sînt oameni de calitate. Dacă au decis să se implice în activitatea partidului, e bine. Înseamnă că nu sînt indeferenţi şi vor să contribuie la soluţionarea unor probleme”. La alegerile locale din acest an, PD a obţinut cele mai bune rezultate anume în raionul Nisporeni: 13 primari din cei 23, 17 consilieri raionali şi 12 consilieri orăşeneşti, astfel asigurîndu-şi majoritatea în cele două consilii. Şi preşedintele raionului, şi primarul de Nisporeni sînt reprezentanţi ai PD. În consiliile locale, numărul consilierilor democraţi e de 108.

Ora bilanţurilor Pe 20 noiembrie, la Ungheni a avut loc conferinţa organizaţiei teritoriale a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la care au participat 210 membri de partid, reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor de sector din raion. Liderul local al PLDM, Iurie Toma, a prezentat un raport de activitate pentru anul curent. “Sînt satisfăcut de rezultatele pe care le-am obţinut”, a declarat dînsul, mulţumindu-le, totodată, colegilor de partid pentru “nopţile nedormite şi sacrificiile făcute în activitatea de zi cu zi în procesul de edificare a unui stat cu adevărat democratic şi prosper”. Organizaţia teritorială Ungheni a PLDM are toate motivele să fie mulţumită. În alegerile locale din anul curent a obţinut un scor bun: 16 mandate de primar din cele 33, 11 mandate de consilier raional din cele 35. Şi preşedintele raionului, şi primarul de Ungheni sînt reprezentanţi ai PLDM. În prezent, organizaţia numără 1486 membri. Participanţii la conferinţa de duminică au aprobat şi lista celor 59 de delegaţi ungheneni la Congresul V ordinar al PLDM, care va avea loc pe 11 decembrie. Lucia Bacalu

apreciat de foarte şi foarte multă lume. „Vreau să-i mulţumesc famileii mele, soţiei Zinaida, copiilor mei, care au fost şi sînt alături de mine, care m-au susţinut, m-au încurajat mereu şi m-au ajutat. Le mulţumesc consătenilor mei, şcolii din sat, care a contribuit la educaţia mea. Le mulţumesc buneilor mei, bunelului Grigore, unul dintre primii învăţători ai satului Costuleni, bunelului Andrei... Le mulţumesc şi celor care au contribuit la formarea mea ca specialist: regretaţilor Iacob Ciachir, Iacob Vlas, Vasile Ojovan, actualilor specialişti: Vera Mînzatu, Vasile Bludaru...”, spune, vădit emoţionat, Iurie Vrabie. Modest din fire, e departe de gîndul că el e eroul, că el e cel cu care trebuie

să se mîndrească azi cei ce-l înconjoară. „Care este secretul succesului dumneavoastră?”, îl întreb. Răspunde instantaneu: „Insistenţa, perseverenţa, tăria de caracter. Pentru a obţine succese, trebuie să te dedici acestei profesii, să depui eforturi mari şi să ai multă răbdare. Or, în agricultură, rezultatele vin peste ani şi ani de muncă. Am rezistat, m-am dedicat acestei profesii”. Au fost momente cînd i se părea că nu mai rezistă. Dar a mers mai departe, pentru că, recunoaşte acum, nu a vrut să le dea celor trei feciori ai săi un exemplu prost, nu a vrut să pară slab în faţa lor. Azi poate spune cu certitudine şi cu mîndrie în acelaşi timp: „Agricultura este viaţa mea, este soarta mea. Mă strădui să fac bi-

ne ceea ce fac, astfel ca şi eu, şi cei ce mă înconjoară să aibă doar satisfacţii de pe urma activităţii mele”. Nu sînt fraze goale. Iurie Vrabie a demonstrat cu vîrf şi îndesat veridicitatea

vorbelor sale. E un agricultor model, un adevărat agricultor intelectual, cum mai rar găseşti în Moldova. Norocul unghenenilor că-l au alături. Lucia Bacalu

Gînduri triste în ajunul Zilei Agricultorului Pentru că majoritatea terenurilor agricole din raionul Nisporeni aparţin gospodăriilor ţărăneşti, pămîntul fiind destul de parcelat, nimeni nu ar putea spune cu exactitate care este situaţia în agricultura raionului la ora actuală. În linii mari, e cam aceeaşi ca peste tot în republică. Cheltuielile sînt foarte mari, susţine Tatiana Strulea, specialist principal în problemele prognozării şi plantării produselor agricole în cadrul Direcţiei agricultură Nisporeni. Pînă a vedea recolta adunată, se

depun multe eforturi, atît fizice, cît şi financiare. Cînd însă vine vorba de comercializare, din cauza lipsei unei pieţe de desfacere, agricultorii sînt nevoiţi să scadă preţurile la maximum, rămînînd, în ultimă instanţă, în pierdere. Nu există o susţinere reală a agriculturii din partea statului, consideră Tatiana Strulea. La ora actuală, potrivit dînsei, sînt susţinuţi doar marii producători agricoli, cei mici rămînînd faţă în faţă cu problemele lor. În consecinţă, continuă să rămînă suprafeţe importante de terenuri agricole neîngrijite. Tinerii nu se prea grăbesc să vină să

muncească în agricultură. „În prezent, agricultura o fac doar acele persoane care au muncit dintotdeauna în acest domeniu, doar cei care s-au dedicat agriculturii cu mulţi ani în urmă”, a remarcat dînsa. În pofida tuturor impedimentelor, totuşi agricultorii continuă să spere că situaţia se va schimba în bine. În prezent, din cele 14 500 de hectare arabile din raionul Nisporeni sînt însămînţate cu culturi agricole de toamnă 816 hectare. „Chiar dacă a fost secetă în această toamnă, sper că recolta de grîu şi orz va fi una buna la anul” a subliniat Tamara Strulea. (Natalia Chiosa)

Înţelepciune pentru suflet, sănătate pentru Prima asociaţie a utilizatoilor de apă corp – iată ce doreşte Colegiul de medicină Mare vîlvă şi agitaţie a fost de Ziua studentului, pe 17 noiembrie curent, la Colegiul de medicină din Ungheni. Au sărbătorit cu toţii: şi profesori, şi elevi. Surprizele frumoase au fost la ele acasă pe durata întregii zile, iar spre seară elevii au avut parte şi de o discotecă, organizată special pentru ei. Cea mai mare surpriză însă, din acea zi, a fost lansarea Proiectului „Înţelepciune pentru suflet, sănătate pentru corp”, care va fi implementat de către AO „ProMed”, cu suportul financiar al Fundaţiei Est-Europene. „Este cel mai frumos cadou pentru elevii noştri”, a subliniat Tatiana Chilaru, director de proiect. Astfel, vor fi organizate diverse seminare de instruire, dezbateri publice, acţiuni de promovare a modului sănătos de viaţă. De asemenea va fi amenajată la colegiu o sală de fitness, vor fi amenajate patru blocuri sanitare la căminul studenţesc, va fi amenajat şi un spaţiu prietenos tinerilor. „Acest proiect ne va aduce multe beneficii, pentru ca noi, tinerii, să putem să ne dezvoltăm, să ne afirmăm. Deoarece sîntem viitori me-

dici, îi vom învăţa şi pe alţii ce ar trebui să facă pentru a fi cît mai sănătoşi, cum să adopte un mod de viaţă sănătos”, a subliniat, în cadrul festivităţii de lansare, Maria Racoviţă, elevă la colegiu. În aceeaşi ordine de idei, Valeriu Jardan, directorul instituţiei, dar şi preşedintele AO „ProMed”, şi-a exprimat speranţa că, urmare a implemen-

tării acestui proiect, situaţia se va schimba considerabil atît în colegiu, cît şi la cămin. „Scopul pe care ni l-am pus implementînd acest proiect este de a-i motiva şi a-i implica pe tineri în acţiuni de promovare a modului sănătos de viaţă”, a remarcat Tatiana Chilaru. Valoarea totală a Proiectului „Înţelepciune pentru suflet, sănătate pentru corp” este de 11690 dolari SUA, dintre care 10390 sînt oferiţi de Fundaţia Est-Europeană. Durata proiectului este de opt luni. (Natalia Chiosa)

pentru irigare a fost fondată în raionul Ungheni Viitorii beneficiari ai sistemului de irigare Blindeşti, ce se planifică să fie reabilitat şi modernizat în anii ce urmează, graţie proiectului „Tranziţia la agricultura performantă” din cadrul Programului ”Compact”, finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului a Guvernului SUA, s-au reunit, pe 21 noiembrie, pentru a crea o asociaţie a utilizatorilor de apă pentru irigare. Aceasta va administra reabilitarea sistemului respectiv, prevăzut pentru irigarea unei suprafeţe de 554 de hectare din comunele Petreşti şi Sculeni şi, ulterior, îl va gestiona. La adunare au participat 39 de operatori de terenuri agricole din cei 64 înregistraţi. ”Noi sîntem cei care vom beneficia de sistemul de irigare reabilitat. Aş putea spune că e un adevărat cadou din partea Guvernului SUA. Singuri, cu forţele proprii, nu am fi putut colecta acele milioane de lei necesare pentru reabilitare”, a declarat în faţa celor prezenţi Victor Granciuc, preşedintele comitetului de constituire al asociaţiei utilizatoilor de apă pentru irigare ”Blindeşti”. Adunarea respectivă a fost prima de acest gen din republică. Vor urma alte zece, căci se preconizează reabilitarea, în Republica Moldova, a 11 sisteme centrale de irigare, printre care şi cel de la Grozeşti, Nisporeni. (Ina Landa)


Actualitate

Peste 3,4 milioane din moldoveni utilizează reĹŁelele de telefonie mobilă, anunĹŁÄƒ AgenĹŁia NaĹŁională pentru Reglementare ĂŽn ComunicaĹŁii Electronice Ĺ&#x;i Tehnologia InformaĹŁiei. Cea mai mare cotă de piaĹŁÄƒ pentru moment o deĹŁine Orange Moldova - 60,4% din utilizatori, iar pe locul 2 este Moldcell cu 34,2%. Unite are o cotă de 5,4%. Venitul companiei Orange ĂŽn primele 9 luni ale anului sĂŽnt de 1 miliard 897,7 mln de lei, al Moldcell - de 680,7 mln, iar Unite - 92,4 mln lei. (Unimedia.md)

“Cel care va prinde acest val, va avea doar de cĂŽĹ&#x;tigatâ€? Interviu cu Ion Harea, consilier al preĹ&#x;edintelui Consiliului JudeĹŁean IaĹ&#x;i responsabil de relaČ›iile judeČ›ului IaČ™i cu Republica Moldova CĂŽt de reală este, la ora actuală, stabilirea unor relaĹŁii cu adevărat de parteneriat Ĺ&#x;i de colaborare reciproc avantajoasă ĂŽntre cele două maluri ale Prutului? Eu v-aĹ&#x; propune să pornim de la necesitatea acestor relaĹŁii. De acord. Am acum ocazia să discut cu oameni de pe ambele maluri ale Prutului. MulĹŁi dintre ei spun că nu au avut posibilitatea să-Ĺ&#x;i vadă rudele de ani buni. Deja e un motiv serios ca să facem tot posibilul să stabilim relaĹŁii cĂŽt mai apropiate, astfel ca oamenii să se ĂŽntĂŽlnească mai des. Doi: vrem sau nu vrem, bem apă din acelaĹ&#x;i rĂŽu. De ce să nu avem grijă ĂŽmpreună ca Prutul să fie curat? Iar ca să fie curat, trebuie să fie realizate niĹ&#x;te proiecte ĂŽn comun. Mai departe: cĂŽntăm la fel, mĂŽncăm la fel, gĂŽndim de multe ori la fel. Ĺži ei, Ĺ&#x;i noi am crescut cu poveĹ&#x;tile lui Ion Creangă. Ĺži noi, Ĺ&#x;i ei am ĂŽnvÄƒĹŁat aceleaĹ&#x;i poezii ale lui Eminescu sau Alecsandri... Deci, există lucruri foarte apropiate. Ĺži totuĹ&#x;i, ĂŽn pofida faptului că avem foarte multe lucruri ĂŽn comun, continuăm să fim străini. Da, sĂŽntem ĂŽncă străini. Nu cred că trebuie să mai spun care-s motivele. Dar... Recent, a avut loc o ĂŽntĂŽlnire a veteranilor din judeĹŁul IaĹ&#x;i cu cei din Un-

gheni. Apoi m-am ĂŽntĂŽlnit cu preĹ&#x;edinĹŁii asociaĹŁiilor de veterani din IaĹ&#x;i. Ei mai erau sub influenĹŁa impresiilor pe care le-au trăit la Ungheni, exprimĂŽndu-Ĺ&#x;i dorinĹŁa de a se ĂŽntĂŽlni cĂŽt mai repede, dar deja la IaĹ&#x;i. Chiar reuĹ&#x;iseră să ĂŽnĹ&#x;ire pe hĂŽrtie tot ce au ĂŽn comun. Pe fundalul acesta am meditat mult, am discutat cu preĹ&#x;edintele Simirad, ca să iniĹŁiem o campanie de ĂŽnfrÄƒĹŁire a comunelor ieĹ&#x;ene cu cele de aici. De fapt, a fost ideea dĂŽnsului. Am decis să organizăm o ĂŽntĂŽlnire a primarilor din raioanele Ungheni, Nisporeni, CălăraĹ&#x;i cu cei din judeĹŁul IaĹ&#x;i. Pe 15 noiembrie, am participat la o ĂŽntrunire a primarilor din judeĹŁul IaĹ&#x;i, la care s-a discutat Ĺ&#x;i despre această iniĹŁiativă. Am făcut Ĺ&#x;i un sondaj: cine ar dori să se ĂŽnfrÄƒĹŁească cu vreo localitate de la noi. Au răspuns pozitiv 75 de primari din cei 93. Am lista cu semnăturile dĂŽnĹ&#x;ilor. Pe cĂŽnd planificaĹŁi ĂŽntrunirea cu primarii de pe cele două maluri ale Prutului? PĂŽnă la 20 decembrie. Sper să reuĹ&#x;im să-i punem faĹŁÄƒ ĂŽn faĹŁÄƒ. Vor fi anunĹŁaĹŁi toĹŁi, vor veni cei interesaĹŁi Ĺ&#x;i dornici de a stabili relaĹŁii de durată. Să nu se ĂŽnĹŁeleagă că e un moft al lui Ion Harea sau al lui Constantin Simirad. Nu. Este o propunere, o iniĹŁiativă. Cel care va prinde acest val, va avea doar de cĂŽĹ&#x;tigat. Or,

ĂŽnfrÄƒĹŁirea e o cale de rezolvare a multor probleme. CĂŽĹŁi dintre preĹ&#x;edinĹŁii de raioane v-au contactat pĂŽnă la ora actuală pentru niĹ&#x;te eventuale colaborări sau realizări de proiecte comune cu partea română? Au fost 2-3 solicitări. ĂŽmi pare foarte rău că cei care-s mai aproape tac. Vreau să le transmit un mesaj Ĺ&#x;i prin intermediul dumneavoastră: nu vă temeĹŁi, Ion Harea nu muĹ&#x;că. Ori de cĂŽte ori am ocazia, subliniez: sĂŽnt

disponibil să discut ĂŽn egală măsură cu toĹŁi, ĂŽn vederea stabilirii unor relaĹŁii reciproc avantajoase cu partea română. E suficient doar un telefon la: 0236-25477 sau un mesaj la adresa: ion.harea@gmail.com, ca să stabilim o ĂŽntĂŽlnire Ĺ&#x;i să miĹ&#x;căm carul din loc. Multă lume ar vrea să stabilească relaĹŁii, dar prima ĂŽntrebare care apare e: „Cum să ajungem peste Prut?â€?. Vizele se oferă destul de greu, permisele de mic trafic la frontieră – la fel. Mă voi ĂŽmplica Ĺ&#x;i eu, Ĺ&#x;i preĹ&#x;edintele Simirad, astfel ca Oficiul consular să perfecteze cĂŽt mai urgent permisul de mic trafic la frontieră sau vizele pentru cei ce vor avea nevoie de ele. Ĺžtim că este un impediment. Din păcate, sĂŽnt Ĺ&#x;i foarte mulĹŁi profitori – ei ĂŽĹ&#x;i fac vize pentru cu totul altceva. Anume aceĹ&#x;tia ne fac un mare deserviciu. Oricum, vom avea grijă ca perfectarea permiselor sau a vizelor să se producă ĂŽn timp util. Lucia Bacalu

Start unei campanii de ĂŽnfrÄƒĹŁiri Constantin Simirad, preĹ&#x;edintele Consiliului JudeČ›ean IaČ™i, a lansat o invitaĹŁie primarilor ieĹ&#x;eni de a se alătura campaniei de ĂŽnfrÄƒĹŁire ĂŽntre comunele din IaĹ&#x;i cu cele din raioanele Ungheni Ĺ&#x;i Nisporeni. “Scopul acestei campanii este de a se face vizite reciproce ĂŽntre primarii de la noi Ĺ&#x;i cei de peste Prut, ĂŽn vederea stabilirii unor colaborări benefice de ambele părĹŁi. Am decis ca această iniĹŁiativă să fie luată la IaĹ&#x;i, pentru ca ulterior Ĺ&#x;i alte judeĹŁe să adere la ea, prin ĂŽnfrătirea cu comune din R. Moldovaâ€?, a declarat Constantin Simirad pentru “Ziarul de IaĹ&#x;iâ€?.

O privire din afară

FrÄƒĹŁie, pĂŽnă cĂŽnd?

Constantin UzdriČ™ costicauzdris@yahoo.com

Constantin Simirad, preĹ&#x;edintele Consiliului JudeĹŁean IaĹ&#x;i, vrea să ĂŽnfrÄƒĹŁească localitÄƒĹŁile ieĹ&#x;ene cu cele de peste Prut. DĂŽnsul a lansat ĂŽn acest sens o invitaĹŁie primarilor. “Vreau ca această campanie de ĂŽnfrÄƒĹŁire să

CODARE

contra consumului de alcool Psihoterapie, 3VLKDQDOL]ă

Doctor Galina Aparu 6HUYLFLLOLFHQĠLDWH or. Ungheni, VWU%/ăXWDUXRI

Programare la tel.:079521319

se termine pĂŽnă ĂŽn luna martie a anului viitor, astfel ĂŽncĂŽt nici o comună din Basarabia să nu ramĂŽnă neĂŽnfrÄƒĹŁită cu comune din Româniaâ€?, a declarat Constantin Simirad. Ideea ĂŽmi pare una genială Ĺ&#x;i cu substrat, dacă ar fi să-l citez pe Marian Lupu, preĹ&#x;edintele Parlamentului. Din cĂŽte cunosc, ĂŽnfrÄƒĹŁirea comunelor se face pentru a putea mai uĹ&#x;or absorbi banii care sĂŽnt alocaĹŁi de Uniunea Europeană pentru proiecte transfrontaliere, lucru ce ar rezolva o grămadă de probleme. ĂŽn primul rĂŽnd, nu am mai fi repetenĹŁi la absorbĹŁia acestor bani, că europenii se uită la noi ca la leneĹ&#x;ul din povestirea lui Ion Creangă care, fiind dus spre spĂŽnzurătoare, căuta posmagi mu-

iaĹŁi. ĂŽn plus, am putea contribui la bunăstarea locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ceea ce mi se pare ĂŽnsă cel mai important ar fi căderea sĂŽrmei ghimpate din conĹ&#x;tiinĹŁa oamenilor care, ani la rĂŽnd, au privit la vest peste gard ca spre/sau dinspre puĹ&#x;cărie. Contează ca această ĂŽnfrÄƒĹŁire să nu se rezume la cĂŽteva ĂŽntĂŽlniri ĂŽn pădurile de pe cele două maluri ale Prutului Ĺ&#x;i la cĂŽteva meciuri de fotbal ale echipelor conduse de Sebastian AndriuĹŁÄƒ. ĂŽn acest caz, rezultatul va fi acelaĹ&#x;i: ĂŽncet-ĂŽncetiĹ&#x;or pe loc Ĺ&#x;i deloc. Exemple ĂŽn acest sens avem chiar ĂŽn capitală. Odată cu ĂŽnscăunarea lui Dorin Chirtoacă ĂŽn fotoliul de primar general al municipiului ChiĹ&#x;inău, acesta a Ĺ&#x;i ĂŽnfrÄƒĹŁit capitala Republicii Moldova, ChiĹ&#x;inău, cu capitala Moldovei istorice, IaĹ&#x;i. Lumea

aĹ&#x;tepta ca două oraĹ&#x;e surori să ĂŽnflorească, unii sperau că va „Înfloriâ€? Ĺ&#x;i conĹ&#x;tiinĹŁa naĹŁională, mai ales, la est de Prut. Mare ne-a fost mirarea cĂŽnd, la scrutinul din primăvara acestui an, candidatul comunist a luat majoritatea ĂŽn consiliul municipal ChiĹ&#x;inău, iar capitala Republicii Moldova a fost la un pas de a trece ĂŽn mĂŽinile comuniĹ&#x;tilor, lucru care nu s-a ĂŽntĂŽmplat niciodată de la independenĹŁÄƒ ĂŽncoace. Am mai spus-o Ĺ&#x;i anterior: oamenii puĹ&#x;i să conducă ĂŽĹ&#x;i amintesc de popor ĂŽnainte de alegeri, iar schimburile de experienĹŁÄƒ le fac funcĹŁionarii Ĺ&#x;i nu oamenii. De ce atunci la scrutin funcĹŁionarii cer voturi? DemocraĹŁia trebuie să fie participativă, la fel Ĺ&#x;i ĂŽnfrÄƒĹŁirea trebuie să fie participativă, nu doar instituĹŁională.

„Javelin N.Aâ€? S.R.L propune cărbune: - AM (oreĹ&#x;ek) - AS (semecica). Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pĂŽine). Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.

3 Expresul Vineri, 25 noiembrie

Č˜tiri din Primăria Ungheni

P

Cei ce ĂŽĹ&#x;i doresc istorii de succes aleg Ungheniul „Noi totdeauna am văzut ĂŽn oraĹ&#x;ul Ungheni o zonă de pionierat, căci anume aici au fost Ĺ&#x;i sĂŽnt realizate foarte multe proiecte inovativeâ€?. DeclaraĹŁia ĂŽi apaĹŁine lui Alexei Buzu, director de programe la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare din R.Moldova, Ĺ&#x;i a fost făcută cu ocazia desfăĹ&#x;urării, la Ungheni, a Forumului pentru practici organizaĹŁionale sensibile la gen cu tema: „Abordarea integratoare a genului ĂŽn organizaĹŁii Ĺ&#x;i proiecteâ€?. Potrivit organizatorilor, scopul activitÄƒĹŁii respective a fost „de a convinge cĂŽt mai multe ONG-uri de la Ungheni să elaboreze Ĺ&#x;i să implementeze proiecte sensibile la dimensiunea de gen, proiecte care aduc beneficii egale atĂŽt bărbaĹŁilor, cĂŽt Ĺ&#x;i femeilorâ€?. Alexei Buzu a subliniat că este prima activitate organizată ĂŽn regiunea de centru a Republicii Moldova. „Noi avem nevoie de o istorie de succes Ĺ&#x;i ne-am gĂŽndit că nu există o zonă mai deschisă pentru idei noi decĂŽt Ungheniul. ĂŽn plus, avem Ĺ&#x;i parteneri de nădejde - Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă, care ne-au ajutat la organizarea acestui prim evenimentâ€?, a mai spus dĂŽnsul. Dacă reprezentanĹŁii societÄƒĹŁii civile de aici vor manifesta un interes viu pentru acest domeniu, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare va veni la Ungheni Ĺ&#x;i cu alte activitÄƒĹŁi. „Nu este exclus un suport mai consistent pentru organizaĹŁiile care sĂŽnt interesate cu adevărat să se integreze ĂŽn dimensiunea de genâ€?, a accentuat Alexei Buzu. De notat că, deocamdată, doar două localitÄƒĹŁi din R.Moldova au beneficiat de asemenea forumuri: Ungheni Ĺ&#x;i Cahul.

Apel către ungheneni AcĹŁiunea â€?Un arbore pentru dăinuirea noastrăâ€?, desfăĹ&#x;urată pe 29 octombrie curent, a fost una binevenită, deoarece astfel de acĹŁiuni ĂŽntăresc solidaritatea dintre generaĹŁii, copacii ďŹ ind simbolul dăinuirii. Stejari, tei, arĹŁari, nuci – ĂŽn total 1775 de puieĹŁi, au fost sădiĹŁi ĂŽn diferite sectoare ale oraĹ&#x;ului Ungheni de către elevi, profesori, funcĹŁionari publici, agenĹŁi economici, persoane ďŹ zice, adică de toĹŁi cei cărora nu le este indiferent aspectul oraĹ&#x;ului nostru Ĺ&#x;i care Ĺ&#x;tiu că anume curÄƒĹŁenia este mama sănătÄƒĹŁii, iar pădurea – plămĂŽnii planetei. Cu părere de rău, neglijenĹŁa unor cetÄƒĹŁeni face ca o parte din puieĹŁii plantaĹŁi să nu ajungă la maturitate. E păcat, deoarece toĹŁi cei ce au participat la acĹŁiunea respectivă au făcut-o pentru binele nostru, al tuturor. Plantăm arbori nu pentru ca să-i distrugă răuvoitorii, dar pentru dăinuirea noastră. Primăria oraĹ&#x;ului Ungheni face un apel către toĹŁi agenĹŁii economici, conducătorii instituĹŁiilor publice, asociaĹŁiile de locatari, către toĹŁi cei cărora li s-au repartizat terenuri pentru plantarea arborilor, să-Ĺ&#x;i asume responsabilitatea să ĂŽngrijească Ĺ&#x;i ĂŽn continuare aceĹ&#x;ti arbori, ca aceĹ&#x;tia să ajungă la maturitate Ĺ&#x;i să ne bucure ochii cu frumuseĹŁea lor. Să protejăm natura! Numai aĹ&#x;a vom trăi ĂŽntr-un mediu salubru, respirĂŽnd un aer curat.

AsistenĹŁa socială trebuie să devină cu adevărat lucrativă Indiscutabil, asistenĹŁa socială reprezintă, la ora actuală, o verigă foarte importantă. De aceea Primăria Ungheni acordă o atenĹŁie sporită acestui domeniu, pentru a ĂŽmbunătÄƒĹŁi la maximum serviciile acordate populaĹŁiei. Lunar, au loc ĂŽntruniri cu asistenĹŁii sociali comunitari Ĺ&#x;i lucrătorii sociali, pentru a putea fi soluĹŁionate ĂŽn timp util toate problemele apărute pe parcurs. O astfel de ĂŽntrunire a avut loc Ĺ&#x;i pe 21 noiembrie, fiind invitaĹŁi la Ĺ&#x;edinĹŁa de lucru Ĺ&#x;i reprezentanĹŁi ai DirecĹŁiei AsistenĹŁÄƒ Socială Ĺ&#x;i ProtecĹŁia Familiei. Ludmila Guzun, viceprimarul de Ungheni, a menĹŁionat că este foarte importantă conlucrarea asistenĹŁilor comunitari Ĺ&#x;i lucrătorilor sociali cu administraĹŁia publică locală, dacă ne dorim o ameliorare a calitÄƒĹŁii serviciilor sociale.


4 Expresul Vineri, 25 noiembrie

După 100 de zile de la investirea noii conduceri a raionului Ungheni În primele zile ale lunii noiembrie, s-au împlinit 100 de zile de cînd a fost investit în funcţie noul preşedinte al raionului Ungheni, Iurie Toma, precum şi vicepreşedinţii. Deşi e o perioadă relativ scurtă de activitate, deja pot fi făcute primele bilanţuri, se poate vorbi deja despre unele proiecte de viitor.

Actualitate

P

Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni:

„Ne axăm preponderent pe aspectul economic”

Cum apreciaţi această perioadă de 100 de zile de activitate? Din start, vreau să menţionez că ne străduim să excludem, în activitatea noastră, pe cît e posibil, politicul. Practica demonstrează că toţi actorii antrenaţi în procesul de guvernare acceptă o asemenea abordare. Drept exemplu poate servi penultima şedinţă a Consiliului raional, cînd, practic, toate proiectele de decizii au fost votate unanim, deşi s-a menţionat că a fost o şedinţă plictisitoare. Cine este dornic de scandaluri şi senzaţii va rămîne dezamăgit. De fapt, ne axăm preponderent pe aspectul economic. Şi, dacă vorbim despre rezultatele celor 100 de zile – nu este vorba doar de mine, ci şi de colectivul cu care lucrez – pot să spun că, dacă avem succese, sînt succesele noastre comune şi viceversa.

de ce nu, vom contribui şi la consolidarea încrederii cetăţenilor în administraţia publică locală. Am recomanda o atare experienţă tuturor primăriilor din raion. Ce presupune axarea pe domeniul economic în rezolvarea problemelor din raion? Un prim aspect al acestui domeniu pe care ni l-am propus spre soluţionare vizează rezolvarea cardinală, sub aspect absolut nou, a problemei aprovizionării cu apă a satelor din raion. Deja am desfăşurat licitaţia pentru proiectarea sursei de apă potabilă din Prut pentru 15 localităţi, cu perspectiva extinderii în 25 de sate. Despre această problemă se vorbeşte de 20 de ani, iar rezolvarea ei practică a început acum. Atractivitatea ideii constă în faptul că apa din rîul Prut, utilizată pentru aprovizi-

Prin transparenţa pe care vrem s-o creăm, sperăm că vom contribui la consolidarea încrederii cetăţenilor în administraţia publică locală. Aş vrea să atrag atenţia asupra unui fenomen: implicarea societăţii civile în procesul de gestionare a finanţelor publice şi patrimoniului. Nu sînt doar vorbe. Noi am inclus, prin decizia Consiliului raional, atît reprezentanţi ai societăţii civile, cît şi ai opoziţiei, în componenţa celor mai sensibile comisii – de achiziţii publice, de gestionare a fondului de susţinere a păturilor socialvulnerabile, de privatizare. Primele şedinţe de lucru ale acestor comisii confirmă faptul că am ales calea corectă. Prin transparenţa pe care vrem s-o creăm, sperăm ca societatea să aibă mai puţine întrebări la acest capitol şi, astfel,

onarea cetăţenilor, va fi una de calitate şi mult mai ieftină, spre deosebire de cea din sonde. Sperăm că în 2012 vom purcede nemijlocit la construirea apeductului. La moment, este în derulare construcţia apeductului în Chirileni. Zilele trecute, din Fondul Ecologic, a fost alocat 1 mln de lei pentru faza a doua de aprovizionare cu apă. Prin proiectul operaţional comun RomâniaUcraina-Moldova, şi primăria oraşului Corneşti a fost avizată de obţinerea unui grant în sumă de 2,5 mln euro în vederea rezolvării problemei asigurării centralizate cu apă. Aparatul preşedintelui depune eforturi pentru a folosi la

maxim surse de finanţare cît mai diversificate: din bugetul de stat, din cel raional, din bugetele locale. Există posibilităţi de finanţare din Regiunea de Dezvoltare Centru, Fondul Ecologic, Fondul Rutier, FISM; posibilităţile sînt oferite şi de PNUD, de Programul operaţional comun şi, nu în ultimul rînd, de investitorii privaţi, de care ne legăm cea mai mare speranţă. În acest sens, fac un apel către primării pentru a contribui cu toate pîrghiile accesibile la atragerea investiţiilor în teritoriu. Consider că legislaţia actuală îi motivează direct pe primari, ca întreprinzătorii străini să investească la ei în teritoriu. Astfel, primăriilor le revine taxa de amplasare, impozitul pe venit din salariu, iar după aprobarea bugetului pe 2012 – şi impozitul pe venit de 12%. Cred că aceasta ar fi o ieşire din situaţia financiară grea în care se află practic toate primăriile din raion.

tul drumurilor de importanţă regională Chisinau-UngheniSculeni şi Ungheni-Rădenii Vechi-Nisporeni - acţiune pornită în comun cu raionul Nisporeni, din Fondul Rutier. Sper să identificăm sursa de finanţare, pentru 2012, a drumului Ungheni-Măcăreşti-Nisporeni - proiectul va fi depus la POC. Costul proiectării nu este ieftin, dar, dacă dorim să obţinem această finanţare, trebuie să fim convingători, iar cheltuielile – justificate. În pofida dificultăţiolor, a crizei cu care se confruntă întreaga ţară, în raionul Ungheni starea drumurilor este la o evidenţă strictă şi toate sursele alocate în acest an au fost valorificate: Rezina (200000 lei), Medeleni (200000 lei), Curtoaia (150000 lei), Corneşti (200000 lei), Teşcureni (250000 lei). Referitor la implemetarea planului de optimizare a cheltuielilor din învăţămînt, Con-

Fac un apel către primării pentru a contribui cu toate pîrghiile accesibile la atragerea investiţiilor în teritoriu Semnificativ este că toate sursele financiare planificate de la bugetul de stat şi raional pentru 2011, pentru 20 de localităţi, au fost valorificate. Dar, în paralel cu proiectele pe care le planificăm în prezent, a rămas un şir de proiecte de la fosta conducere, pentru care trebuie să identificăm sursele de finanţare. Este vorba de 5 gazoducte (Buşila-Chirileni-Cioropcani - 4,3 mln lei; Petreşti-Sculeni-Gherman - 5,9 mln lei; Pîrliţa-Corneşti - 12 mln lei; Corneşti-Cornova - 24,9 mln lei; Buşila-Ţighira - 3,7 mln lei); 2 apeducte (Todireşti - 4,9 mln lei, Agronomovca), 2 drumuri (Ungheni-Măcăreşti-Nisporeni, Ungheni-Rădenii Vechi-Nisporeni). Sursele financiare existente nu ne permit de a implementa aceste proiecte, de aceea sîntem în identificarea unor surse de alternativă. Spre exemplu, pentru că am fost activi şi am conlucrat eficient cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi autorităţile publice locale de nivelul I, trei primării: Mănoileşti, Buciumeni şi Valea Mare - au beneficiat de 1 mln 400 mii lei pentru conservarea energiei în instituţiile şcolare. Să vorbim de drumuri, şcoli şi instituţii sociale... Deja a fost aprobat proiec-

siliul raional a elaborat un plan de investiţii ce ţine de procurarea transportului pentru elevi, reparaţia drumurilor şi a blocurilor alimentare, transformarea gimnaziilor în şcoli primare-grădiniţe, plan ce urmează a fi implementat în perioada 2012-2013. Pot constata că reforma în domeniul educaţiei în raionul Ungheni are o abordare logică, avînd drept obiectiv asigurarea fiecărui elev cu un învăţămînt de calitate. Şcoala în fiecare localitate va exista atîta timp cît vom avea copii, de aceea sarcina noastră comună cu primăriile este de a dezvolta satele şi a le face atractive pentru familiile tinere. În anul curent de studii au fost reorganizate două gimnazii (Blindeşti şi Mirceşti), iar două instituţii rezidenţiale (şcoala specială Sculeni şi gimnaziul internat din Ungheni), din lipsă de copii, au fost lichidate. În această reformă vor fi implicaţi mai mulţi actori: Administraţia de Stat a Drumurilor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Construcţiilor ş.a. La moment, primăriile au sarcina proiectării şi perfectării documentaţiei de deviz conform legislaţiei în vigoare. Nu pot trece cu vederea obţinerea finanţării pentru reparaţia blocului chirurgical de la Spitalul raional şi schimbarea

acoperişului spitalului din or. Corneşti – 3,5 mln lei, prin eforturile comune ale Consiliului raional, conducerii Spitalului raional şi Ministerului Sănătăţii. Pînă la sfîrşitul acestui an, trebuie să avem blocul chirurgical renovat 100%. Dacă acest scop va fi atins, vom obţine şi dotare cu utilaj performant pentru spital. Cu forţele proprii am reuşit să identificăm, împreună cu spitalul, finanţarea pentru procurarea aparatelor noi pentru respiraţie artificială. Cele vechi chiar puneau în pericol viaţa pacienţilor în timpul operaţiei. În urma consultărilor cu primarii în cadrul atelierelor de lucru privind elaborarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni pentru perioada 2012-2020, ne propunem, pentru modernizarea infrastructurii şi mediului: Aprovizionarea cu apă şi canalizare a primăriilor: Unţeşti, Măcăreşti, Frăsineşti, Floreni (renovare), Gherman (renovare), Mănoileşti, Buciumeni, Morenii Vechi, Floriţoaia Veche, Boghenii Noi, Măgurele, Condrăteşti, Hîrceşti, Sineşti, or. Corneşti, Năpădeni, Agronomovca, Teşcureni, Bumbăta, Alexeevca, Chirileni, Pîrliţa.

perişul), Bumbăta, Pîrliţa (gazificare). Reparaţia grădiniţelor: Unţeşti (construcţia unui pavilion), Frăsineşti (acoperişul), Floriţoaia Veche (gazificare), Măgurele (blocul), Condrăteşti (acoperişul şi sistemul de încălzire), s. Corneşti (sistemul de încălzire şi canalizare), Bumbăta (mărirea capacităţii prin construcţia anexelor), Alexeevca, Chirileni (sistemul de încălzire), deschiderea grădiniţei în incinta gimnaziului Agronomovca, trecerea grădiniţei Pîrliţa la balanţa primăriei şi reparaţia ei capitală. Ce măsuri ia noua conducere pentru schimbarea situaţiei în domeniul social? Sîntem foarte îngrijoraţi de majorarea preţurilor la gazele naturale şi conştientizăm că aceasta va provoca o reacţie în lanţ în vederea majorării preţurilor la servicii şi produse alimentare. Pentru amortizarea acestei lovituri asupra cetăţenilor, ne vom strădui să organizăm cît mai operativ perfectarea actelor necesare pentru obţinerea compensaţiei acordate pentru perioada de iarnă categoriilor de cetăţeni prevăzute de legislaţie. De asemenea, activează în ritm alert comisia pentru gestiona-

Pot constata că reforma în domeniul educaţiei în raionul Ungheni are o abordare logică, avînd drept obiectiv asigurarea fiecărui elev cu un învăţămînt de calitate. Şcoala în fiecare localitate va exista atîta timp cît vom avea copii. Gazificarea: Sculeni, Rezina, Novaia Nicolaevca, Floriţoaia Nouă, Floriţoaia Veche, Grozasca, Agronomovca, Alexeevca, Chirileni. Autorizarea şi amenajarea unei gunoişti: Mănoileşti, Buciumeni, or. Corneşti, s. Corneşti, Pîrliţa. Elaborarea planului topografic/geodezic/proiectului tehnic: Măgurele, Agronomovca, Bumbăta, Alexeevca. Elaborarea planului urbanistic: Unţeşti. Amenajarea unei fîntîni publice: Măgurele. Pentru domeniul educaţional, care este unul prioritar, ne propunem să reparăm gimnaziile: Unţeşti, Frăsineşti (acoperişul), Buciumeni (geamurile - 2011), Boghenii Noi (sala de festivităţi), Condrăteşti (sistemul de încălzire), Drujba (sistemul de încălzire), Sineşti (sistemul de încălzire), Agronomovca, Teşcureni (aco-

rea fondului de susţinere a păturilor social-vulnerabile. Excludem la maxim birocraţia funcţionarilor publici în raport cu cetăţenii ce se adresează pentru acordarea anumitor servicii. Din ianuarie 2012 vom institui Biroul Comun de Informaţii şi Servicii, cu suportul Ambasadei Suediei şi UN WOMEN care, prin echipele mobile, va acorda servicii direct cetăţenilor. De asemenea ne-am implicat în Proiectul finanţat de Comisia Europeană şi Agenţia de Dezvoltare a Republicii Cehe „Suport în utilizarea remitenţelor pentru crearea noilor afaceri şi a locurilor de muncă”. Prin Proiectul „Maximizarea impactului migraţiei asupra dezvoltării”, vom crea un Birou regional, care va acorda sprijin migranţilor - cu suportul CIVIS, IASCI şi Fundaţia Soros Moldova.


Cultural

5

Preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, în primele nouă luni ale anului curent, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 17,2% (pînă la 15,63 lei), la motorină cu 24,7% (pînă la 14,66 lei), iar la gazul lichefiat cu 15,4% (pînă la 7,5 lei), se arată într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În perioada vizată, preţurile medii de comercializare cu amănuntul a benzinei au fost modificate de patru ori. (Hotnews.md)

Expresul Vineri, 25 noiembrie

În ajutor fermierilor: cum să Biroul Comun de Informații și Servicii: la Nisporeni – realitate, la Ungheni – în perspectivă faci o afacere din pomicultură Începînd cu primăvara curentă, în fiecare zi de joi, între orele 9.00 şi 12.00, în clădirea Consiliului raional Nisporeni își desfășoară activitatea Biroul Comun de Informații și Servicii. Este ceva nou atît pentru Nisporeni, cît şi pentru întreaga republică. „Acest Birou are un efect foarte mare, deoarece, atunci cînd echipele mobile de specialiști se deplasează în teritoriu, un număr considerabil de cetățeni își pot rezolva probemele pe loc”, a ținut să menționeze Ion Munteanu, vicepreședintele raionului Nisporeni, după care a mai adăugat: „Biroul este menit să răspundă nevoilor populației rurale și suburbane”. Pe 8 noiembrie, la Nisporeni s-a deplasat o echipă de prestatori de servicii şi de funcţionari publici din Călăraşi, pentru a lua cunoştinţă de experienţa colegilor lor. Galina Brînzilă, moderatoarea acelei întruniri, a explicat cu lux de amănunte în ce constă activitatea unui astfel de birou: „Cîte un specialist de la subdiviziunile raionale şi serviciile disconcentrate în teritoriu: Secția Economie, Secţia Agricultură, Secţia Asistență Socială și Protecție a Familiei, Agenția Teritorială de Ocupare a For-

ței de Muncă, Oficiul Teritorial Cadastral, Inspecția Muncii, Casa Teritorială de Asigurări Sociale, ACSA și Inspectoratul Fiscal de Stat, formează, o dată pe săptămînă, o echipă care lucrează în comun și prestează servicii beneficiarilor din raion”. Astfel, omul nu mai este nevoit să alerge dintr-o parte în alta, pentru a-şi rezolva problema. ”Este o experiență utilă, pe care sîntem dispuşi să o împărtăşim oricui”, a subliniat Ghenadie Verdeș, vicepreședinte al raionului Nisporeni. Crearea Biroului Comun de Informații și Servicii a fost posibilă, grație Programului ”Abilitarea economică a femeilor prin creșterea oportunităților de angajare în cîmpul muncii în Republica Moldova”, implementat de către UN Women în comun cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Ministerul Economiei, cu susținerea financiară a Guvernului Suediei.

Diabetul nu este o glumă Diabetul zaharat, în special cel de tip 2, bazat pe obezitate, creşte exploziv în întreaga lume, stîrnind o îngrijorare crescîndă a specialiştilor. Complicaţiile dramatice ale bolii, costurile, nenumăratele dificultăţi pe plan medico-social fac ca problema diabetului să fie de stringentă actualitate pentru întreaga societate umană. Cu prilejul Zilei internaţionale a diabetului (14 noiembrie), vine cu o informaţie privind această boală, Anastasia BABIUC, medic endocrinolog la Spitalul raional Ungheni. Ce înseamnă diabet? Diabetul se caracterizează printr-o creştere anormală a nivelului zahărului în sînge. Această anomalie este consecinţa unei insuficiente sau proaste utilizări a insulinei, un hormon produs de pancreas, care reglează cantitatea de zahăr stocată în celule. Se cunosc două feluri de diabet.

Diabetul de tip 1 Este o maladie a sistemului imunitar care distruge anumite celule din pancreas ce secretă insulina. Ca urmare, pancreasul nu mai este capabil să asigure singur insulina. Acest tip de diabet se dezvoltă, mai ales, în copilărie şi la tineri. Diabetul de tip 2 Se manifestă, în general, du-

În fotografie: o secvenţă de la întrunirea de la Nisporeni

În anul 2010, pentru implementarea proiectului respectiv, au fost selectate patru raioanepilot: Nisporeni, Sîngerei, Telenești și Cantemir. ”Ideea de bază a acestui birou este să contribuie la facilitarea și îmbunătățirea serviciilor prestate cetățenilor”, a accentuat Lilian Danilov, coordonator de proiect. La începutul anului 2012, și la Ungheni va fi deschis un Birou Comun de Informații și Servicii. Declarația îi aparține vicepreședintelui raionului, Iulia Pancu. Dînsa a menţionat că deja a fost stabilită și locația acestuia. Pentru amenajarea Biroului vor fi alocaţi 2400 de dolari, bani prevăzuți de același proiect, implementat acum jumă-

tate de an la Nisporeni. ”Sper că acest birou va funcționa bine şi la Ungheni”, a spus Iulia Pancu, menţionînd, totodată, că vor fi implicate 11 structuri şi servicii din diferite domenii. Grupul de lucru de la Ungheni a avut ocazia să ia cunoștință de activitatea Biroului de Informații și Securitate din Sîngerei, la solicitarea colegilor de acolo. ”Imediat după această vizită, ne-am exprimat disponibilitatea de a replica proiectul respectiv și la Ungheni”, a adăugat Iulia Pancu, exprimîndu-şi încrederea că Biroul de Informații și Securitate va fi valorificat la maxim, iar beneficiarii acestuia vor fi deserviți la cel mai înalt nivel. (Ina Landa)

pă vîrsta de 40 de ani, persoanele supraponderale (cu o greutate excesivă) fiind cel mai adesea afectate. Acumularea de grăsime în organe provoacă o rezistenţă la insulină, în ciuda faptului că pancreasul produce o cantitate suficientă de insulină. Astfel, celulele sînt rezistente la efectele ei, organismul necesitînd o cantitate mai ridicată de insulină pentru a-şi îndeplini funcţiile specifice. Obezitatea este, într-adevăr o problemă globală de sănătate, cu un impact negativ asupra speranţei de viaţă şi a calităţii acesteia. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că circa 10% din bărbaţi şi 20% din femei suferă de obezitate, procentul supraponderalilor apropiindu-se de 50%. Aceste persoane trebuie să se afle în atenţia medicului de familie, care le poate oferi sfaturi cu privire la

o alimentaţie corectă şi un mod sănătos de viaţă şi care poate depista precoce apariţia primelor complicaţii ale obezităţii, trimiţînd pacientul către o evaluare de specialitate. Sîntem tot mai sedentari, ne supraalimentăm, consumăm abuziv dulciuri şi grăsimi, respirăm un aer tot mai poluat, iar stresul a devenit parte integrantă din vieţile noastre. Toate acestea ne predispun la diabet, o boală cronică, nevindecabilă, cu complicaţii extrem de severe. Deci, profilaxia ar fi cea mai bună soluţie. Diabetul nu este o glumă. În prezent, la fiecare 10 secunde în lume moare un om din cauza diabetului zaharat. Conform pronosticului OMS, în anul 2020, numărul bolnavilor cu diabet va atinge cifra de 340 milioane.

Numără… leii şi proiectele

Tineri din Ungheni a fost fondat în luna mai 2010, graţie Proiectului “Fondul pentru tineri”, finanţat de Fundaţia Est-Europeană cu sprijinul Ambasadei Suediei. Acesta întruneşte, la ora actuală, 13 membri. Cei 80 mii de lei au fost colectaţi doar de voluntari, a subliniat Natalia Rîbcic.

Înființarea unei plantații pomicole, precum și aplicarea irigării prin picurare în livezi sînt teme actuale pentru agricultori, căci anume toamna este sezonul indicat pentru lucrările respective. La 11 noiembrie, cei interesaţi au avut ocazia să afle cît mai multe informaţii utile la acest subiect în cadrul unui seminar teoreticopractic, desfășurat de Agenția de Consultanță și Școlarizare în Agricultură (ACSA) din Ungheni. ”Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri, oferindu-le informații noi, de calitate”, a subliniat Petru Vizitiu, coordonator de proiect ACSA, Ungheni. Tocmai de aceea, la seminarul din 11 noiembrie au fost invitaţi doi experţi: Ion Grosu, doctor în științe agricole, şi Ilie Gherciuc, consultant specializat în domeniul irigării. Deși este o investiție în timp, iar rezultatele pot apărea numai peste cîţiva ani, totuşi este rentabil să pornești o afacere în pomicultură, a subliniat Ion Grosu. Pentru aceasta, potrivit dînsului, e nevoie de o planificare şi calcule exacte. E necesară şi respectarea cu strictețe a condițiilor de întreținere a livezii atît la etapa de fondare cît și la primele rodiri. „În condițiile actuale, nu se mai pot înființa plantații de pomi fructiferi la întîmplare, fără a consulta un specialist sau a aplica o tehnologie corespunzătoare”, a mai spus expertul. La fel de importante și utile au fost sfaturile oferite şi de cel de-al doilea expert, Ilie Gherciuc. Dînsul a argumentat cu lux de amănunte necesitatea și rolul unui sistem de irigare în dezvoltarea durabilă a agriculturii, a descris mai multe modele de irigare, care se practică la noi în țară și efectul acestora asupra plantațiilor pomicole. După teorie a urmat şi partea practică, ce a avul loc la plantația pomicolă a lui Pavel Rusu din Sculeni. Acolo, fermierii au putut vedea pe viu un sistem de irigare prin picurare, care a fost instalat chiar recent în livada tînără de păr și piersic. De notat că Pavel Rusu a cîștigat un grant de la proiectul RISP, prin intermediul ACSA, în valoare de 20 mii de lei. Graţie acestor bani, a reuşit să-şi procurare sistemul de irigare prin picurare. ”Este primul ajutor financiar de care am beneficiat de cînd muncesc la pămînt. Cu acești bani am reușit să instalez sistemul de irigare pe o porțiune de șapte ha de plantație pomicolă”, a făcut o remarcă fermierul de la Sculeni. Pavel Rusu are, la ora actuală, 12 hectare de livadă și preconizează să planteze încă 13 hectare de pruni. Dînsul şi-a împărtășit experienţa privind tehnicile de îngrijire și întreținere a livezii, arătîndu-se ferm convins că acest gen de afacere merită a fi extins în raion. Seminarul respectiv a fost organizat cu susținerea financiară ACSA. (Ina Landa)

În atenţia consilierilor raionali Pe data de 24 noiembrie 2011, ora 10.10, în sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului Raional Ungheni cu următoarea ordine de zi: 1.Cu privire la execuţia bugetului raional pentru 9 luni ale anului 2011; 2. Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2012 în prima lectură.

Știri expres

Ar fi cîştigat, împreună, 3050 de euro Două tentative de trecere frauduloasă a 800 pachete de ţigări au fost contracarate la frontiera moldo-română. Primul caz a avut loc la punctul de trecere Sculeni. În urma controlului grăniceresc-vamal al unui autoturism „Hyundai”, cu numere de înmatriculare străine, la volanul căruia se afla un cetăţean român, a fost depistat un loc special amenajat (în spaţiul constructiv al tavanului şi în pragul autoturismului), unde erau as-

cunse o sumedenie de ţigări. În al doilea caz, echipa mixtă de control la punctul de trecere a frontierei de stat „UngheniCristeşti” a efectuat controlul de rigoare în trenul Chişinău-Bucureşti, descoperind, într-un vagon, ţigări ascunse în... saltele. Valoarea întregului lot de produse de tutungerie pe piaţa naţională este de circa 690 euro. Dacă ar fi ajuns pe pieţele din UE, venitul ar fi fost de... 3050 euro. Nu a fost să fie. În ambele cazuri a fost întocmit cîte un proces-verbal, iar ţigările au fost reţinute în vederea confiscării.

Fondul Local pentru Tineri din Ungheni a făcut totalurile. Iată rezultatele: 17 luni de activitate, 255 de tineri voluntari implicaţi, 35 de proiecte finanţate, ceea ce înseamnă 35 de probleme din comunitate rezolvate. În plus – 80000 de lei colectaţi de la comunitate. Este un mesaj pe care l-a plasat Natalia Rîbcic, coordonator al Grupului Local de Tineri, pe reţeaua de socializare Facebook.com, pe 15 noiembrie curent. De notat că Grupul Local de

Atenţie la incendii! Acum o lună, în oraşul Corneşti s-a consumat o tragedie. A murit, intoxicat cu fum, un bărbat în vîrstă de 39 de ani. Acesta locuia singur şi... îi plăcea băutura. În acea seară de 19 octombrie, a adormit cu ţigara

în gură. O notă informativă a Direcţiei situaţii excepţionale Ungheni menţionează sec: decesul a survenit din cauza imprudenţei. De la 1 octombrie pînă în prezent, în raionul Ungheni au fost înregistrate 11 incendii, cauzele fiind diferite: intenţionat – 5; jocul copiilor cu focul – 2; încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei de încălzit – 1; imprudenţa cu fumatul – 1. Odată cu stabilirea frigului, pericolul incendiilor devine şi mai mare, susţin specialiştii. De aceea Direcţia situaţii excepţionale reaminteşte cetăţenilor ca-

re utilizează sobe sau aparate electrice pentru încălzirea locuinţelor să asigure respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor: să verifice, să curăţe şi să repare, dacă e cazul, coşurile de fum; să folosească doar material combustibil destinat sobei şi să evite supraîncărcarea ei; să nu lase în apropierea sobei sau pe ea materiale combustibile; să nu lase soba aprinsă dacă părăsesc locuinţa sau merg la culcare. În cazul aparatelor şi mijloacelor de încălzire electrice, verificaţi să nu fie defecte; nu le lăsaţi în priză, dacă plecaţi de acasă.


6 Expresul Vineri, 25 noiembrie

În anul 2012, dar mai ales în 2013, problemele nesoluţionate ar putea conduce la agravarea situaţiei din R. Moldova. E posibilă o repetare a evenimentelor din primăvara anului 2009, consideră astrologul Andrei Reazanţev, conducător al Centrului de investigaţii în domeniul posibilităţilor omului „Astron” din Bişkek, Kîrgîzstan. Fără a face alianţă cu vreun partid, comuniştii nu vor putea însă reveni la putere. (Info-prim.md)

Fragmentarium

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Viaţa de lîngă noi

Un sfert de secol dedicat îngrijirii pădurilor.

Nu întotdeauna socoteala de acasă se potriveşte cu cea din tîrg Natalia Chiosa

Eforturile nu au fost zădarnice Este maistru silvic la pepiniera din satul Şişcani al Ocolului silvic din Nisporeni. De 25 de ani munceşte în acest domeniu şi îi place ceea ce face. Nu a regretat niciodată de alegerea făcută. Susţine că, tînăr fiind, şi-a ales profesia care i-a plăcut cel mai mult. Este vorba de Grigore Brînzilă. Săptămîna trecută, la 16 noiembrie, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, i-a înmînat medalia „Meritul civic”, pentru merite în gestionarea durabilă a pădurilor, pentru contribuţia la extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră şi înalt profesionalism. Este o medalie pe care a meritat-o, căci s-a dedicat profesiei la maximum. Totdeauna s-a străduit să facă faţă responsabilităţilor şi să contribuie la dezvoltarea domeniului în care activează. Este mîndru de ceea ce a realizat în viaţa sa, este mîndru de serviciul pe care îl are, este mîndru de familia sa, de soţie şi cei patru copii ai săi. Este mîndru pentru că unul dintre feciorii săi a decis să-i calce pe urme. În curînd, i se va alătura, iar tata e nerăbdător să-i împărtăşescă din experienţa pe care a acumulat-o zi de zi, an de an, timp de un sfert de secol. Consideraţi că sînteţi un om realizat? Da, pentru că am o profesie pe

care mi-am dorit-o, am o familie frumoasă, iar scopurile pe care mi le-am pus pînă acum le-am atins. Care sînt principiile dumneavoastră de viaţă? Să fiu un om cumsecade, să fac bine pentru cei din jur şi să creez doar lucruri bune, să-i ajut pe cei care cer ajutorul şi să dau un sfat celor care mi-l cer - sînt unele dintre principiile mele. Principalele momente din viaţă care v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi. Fiecare moment din anii în care am lucrat în Ocolul silvic, e important, căci 90% din viaţa mea am dedicat-o serviciului. M-am străduit în permanenţă să fac faţă cu bine obligaţiilor, cerinţelor şi responsabilităţilor pe care le-am avut. Ceea ce sînt, datorez muncii mele de zi cu zi şi devotamentului. Cu ce se mîndreşte Grigore Brînzilă? Mă mîndresc cu tot ceea ce am, cu familia mea, cu prietenii, cu serviciul. Mă mîndresc cu realizările mele, atît profesionale, cît şi personale. Ce calităţi ar trebui să aibă un om ca să fie prietenul dumneavoastră? Să fie cinstit, credincios lui Dumnezeu şi Bibliei, omenos, să facă doar lucruri bune. Ocupaţia dumneavoastră preferată?

În afară de munca mea zilnică, îmi place albinăritul. Am 40 de familii de albini şi la sezon, sîmbăta şi duminica, mă odihnesc îngrijind de ele. Visul dumneavoastră de fericire? Cel mai mult îmi doresc ca familia mea şi cei apropiaţi să-mi fie sănătoşi şi fericiţi. Iar dacă ei sînt fericiţi, atunci şi eu mă simt fericit. Starea de spirit actuală. Mă consider un om împlinit. Mereu sînt optimist şi, datorită optimismului, mi-am atins obiectivele propuse. Tot datorită optimismlui voi obţine noi realizări. Sînt Săgetător după semnul zodiacal, ceea ce înseamnă că îmi voi atinge ţelurile cu orice preţ. Cine au fost cei care v-au marcat caracterul şi viitorul? Soţia, în primul rînd. Ea este alături de mine de aproape 25 de ani, ea a fost martora tuturor realizărilor şi eşecurilor mele. În anumite situaţii, mi-au marcat viitorul şi prietenii mei. Deviza dumneavoastră. De fapt, eu mă conduc de ceea ce este scris în Biblie: să facem bine, să deschidem cînd ni se bate, să vorbim cînd sîntem întrebaţi. (Natalia Chiosa)

Femeile din Pîrliţa vor să iasă în prim-plan Doamnă cu vîrsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani, cu studii superioare şi un nivel înalt de cultură; flexibilă, cu experiență de lider şi calități morale deosebite. Cam aşa ar trebui să arate un primar-femeie, potrivit participantelor la masa rotundă “Implicarea femeilor în procesul decizional la nivel local”, organizată la Pîrliţa, Ungheni, pe data de 16 noiembrie curent. De notat că satul Pîrliţa nu a avut niciodată o femeie primar, iar numărul consilierilor-femei a fost totdeauna nesemnificativ. De ce? Cele 32 de participante la masa rotundă au găsit şi răs-

punsul: pentru că mai există prejudecăți în ceea ce priveşte rolul femeii în societate, pentru că sentimentul de invidie e încă foarte puternic la moldoveni, pentru că lipseşte solidaritatea feminină, iar încrederea într-o femeie lider e foarte mică. Organizarea și desfășurarea acestei întruniri a fost o sarcină a membrelor Clubului “Fii și tu”, pe care ele au îndeplinit-o cu brio. Organizatoarele şi-au propus să convingă cît mai multă lume despre necesitatea implicării în procesul decizional a femeilor. Nu întîmplător, motto-ul mesei rotunde a fost: “Tu esti un membru deplin al societații și dreptul la luarea deciziei îţi aparţine!”. Pentru a fi mai

convingătoare, au vorbit despre istoriile de succes ale unor doamne din localitate. Sînt puţine, dar relevante. În continuare, femeile din Pîrliţa îşi propun crearea unei organizații a lor pentru a identifica mai uşor potențiali lideri-femei, promovarea imaginii femeilor, astfel ca în scurt timp Pîrliţa să aibă un număr confortabil de femei în consiliul locali şi – de ce nu? – un primar-femeie. Acţiunea respectivă a avut loc în cadrul Proiectului “Fii şi tu”, implementat cu sprijinul financiar al Fundatiei Soros-Moldova (FSM) si al Agentiei Suedeze de Dezvoltare si Cooperare Internationala (Sida). (Lucia Bacalu)

Era o zi frumoasă de vară cînd cei doi tineri s-au văzut pentru prima dată altfel, o zi cînd în ochii lor a sclipit dragostea. Chiar dacă erau din acelaşi sat şi se întîlneau destul de des pe stradă, anume în acea zi Cupidon le-a străpuns inimile adînc cu săgeata. De atunci, nu şi-au mai dat drumul la mîini, ochii nu au mai privit în alte părţi, iar buzele lor mereu şopteau doar cuvinte frumoase. Formau o pereche minunată, Elena - fiică de pedagogi, Dumitru – un băiat simplu, din familie de ţărani. Originea socială însă nu a fost un impediment pentru ei. Nimeni nu s-a opus relaţiei lor. Erau frumoşi, tineri, veseli şi îndrăgostiţi, ceea ce le dădea un farmec aparte. Cînd mergeau pe stradă, toată lumea întorcea privirile după ei. În urma lor se auzeau doar şoapte de admiraţie. Anii treceau, iar dragostea lor nu se stingea. Dimpotrivă, creştea. Lumea era a lor şi nu le păsa de nimic. S-au scurs zile, luni, iar ei erau tot mai convinşi că dragostea lor este una adevărată, sinceră, bazată pe adevăr. A sosit şi clipa cea mare, ziua în care şi-au unit destinele, aşa cum credeau ei atunci, pe vecie, cînd şi-au jurat iubire veşnică, pînă cînd moartea îi vor despărţi. Dragostea lor s-a dovedit a fi şi mai puternică atunci cînd s-a născut băieţelul lor. Era leit taică-său. Dumitru era în culmea fericirii, se lăuda pe unde apuca că are un fecior. L-au botezat cu acelaşi nume. Tatăl nu se despărţea nici pentru o clipă de băiatul lui. „La un moment dat, chiar am început să fiu un pic geloasă că soţul meu îi acorda mai multă atenţie copilului decît mie”, povesteşte Elena. Face o pauză, trage aer în piept şi continuă: „Dar tot eu mă alinam cu gîndul şi îi mulţumeam lui Dumnezeu că am un soţ bun şi copilul meu are un tată minunat”. Zilele treceau repede, anii se scurgeau fără regrete. Dumitraş creştea şi aducea tot mai mare bucurie şi lumină în casa şi în sufletul lor. Au început să-şi construiască şi o casă, propria lor casă. Se gîndeau, în acelaşi timp, să-i mai aducă lui Dumitraş o surioară sau un frăţior, ca să aibă cu cine să se joace. Şi-au planificat viaţa, şi-au planificat viitorul, şi-au pus mari speranţe în

ziua de mîine şi în Dumnezeu. Dar... nu întotdeauna socoteala de acasă se potriveşte cu cea din tîrg, vorba ceea. Totul a fost bine şi frumos pînă la un moment. Am uitat să menţionez că Dumitru era şofer. Într-o seară de vară, venise el acasă de la muncă, obosit. A oprit maşina în faţa porţii, a coborît şi, tocmai atunci, a dat peste un vecin. Cum să nu stai un pic de vorbă cu vecinul, chiar dacă eşti obosit? A venit şi Dumitraş la sfat, căci era şi el un bărbat adevărat, împlinise deja trei anişori. L-a luat taică-său în braţe şi au urcat în maşină ca să-l mai înveţe cîte ceva pe moştenitorul lui. A urcat şi vecinul, au stat de vorbă mult timp. Afară înserase de-a binelea. Elena nu a mai rezistat şi a ieşit cam supărată la poartă. Bărbatul ei i-a zis că mai stă un pic de vorbă şi vine. Femeia şi-a luat copilul, chipurile să-l culce. „Parcă simţeam că ceva se va întîmpla. Băiatul nu vroia să meargă, aşa că l-am luat mai mult cu forţa”, îşi aminteşte Elena, cu lacrimi în ochi. Numai a reuşit să intre în ogradă, cu copilul în braţe, că şi a auzit o bubuitură puternică. A întors speriată capul şi a înmărmurit. Un camion a tamponat maşina în care se afla Dumitru. Acesta a murit pe loc. Într-o singură clipă, totul a luat sfîrşit: şi dragostea lor, şi viaţa fericită, şi planurile de viitor. Mulţi ani a plîns Elena după soţul ei drag. Şi încă mai plînge, dar să nu o vadă nimeni. Tînjeşte şi acum după fericirea de atunci. Peste ani s-a recăsătorit, sperînd că Dumitraş va avea un tată. Nu a fost să fie. Elena nu a avut parte nici măcar de o fărîmitură din fericirea pe care a avut-o cu Dumitru, iar acel bărbat a fost un adevărat străin pentru Dumitraş.

„Ceva s-a întîmplat...” la gimnaziul din Rădenii Vechi A avut loc o întîlnire frumoasă şi neobişnuită, un eveniment inedit şi aproape în premieră. Cu adevărat, ceva s-a întîmplat la Rădenii Vechi. „Ceva s-a întîmplat...” a fost şi prima poezie, căreia i-a dat citire scriitorul Alexandru Plăcintă, care a venit, pe 8 noiembrie curent, la o întîlnire cu elevii Gimnaziului din Rădenii Vechi. Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, copiii l-au aşteptat cu mult drag şi cu mare nerăbdare pe scriitor. Aceştia au învăţat pe de rost unele din poeziile dînsului, dar i-au pregătit şi multe întrebări. „Cum se scriu cărţile?”, „Care a fost ultima trăsnaie pe care aţi făcut-o?”, „Din ce vă inspiraţi?”, „La ce vîrstă aţi scris prima poezie?” – sînt doar cîteva dintre întrebările care i-au fost adresate. „Am văzut că elevii din acest gimnaziu sînt harnici, frumoşi şi cunosc poezia”, a remarcat scriitorul Alexandru Plăcintă. Ecaterina Enache, profesoară de limbă şi literatură română, a ţinut să accentueze, la rîndul ei, că de foarte şi foarte mulţi ani – de pe vremea cînd era şi ea elevă - nu a mai păşit pragul gimnaziului nici un scriitor. „Ştiu că mulţi dintre elevi îşi

vor achiziţiona azi prima lor carte în biblioteca personală, iar peste ani aceasta va rămîne ca o lumină pentru ei”, a subliniat profesoara, dorindu-le copiilor să fie oameni cu carte şi cu multe cărţi. „Azi ne-am convins încă o dată că publicul îl cunoaşte pe Alexandru Plăcintă şi cuvîntul lui ajunge la inima copilului,

ceea ce bucură foarte mult”, a menţionat şi Galina Gheorghiţă, director adjunct la Direcţia învăţămînt, tineret şi sport Ungheni. „Ceea ce scrieţi dumneavoastră nu este altceva decît o chemare la prietenie, iar copiii au descoperit această prietenie în operele dumneavoastră”, a mai adăugat dînsa. La final, elevii au făcut coadă la masa scriitorului, dorind să-şi achiziţioneze cîte o carte, dar şi să obţină cîte un autograf. Reamintim că Alexandru Plăcintă este originar din satul Semeni, raionul Ungheni. (Natalia Chiosa)


Programe TV Publicitate

7

Citatul săptămĂŽnii Este de o mie de ori mai bine să ďŹ i optimist Ĺ&#x;i să te ĂŽnĹ&#x;eli, decĂŽt să ďŹ i pesimist Ĺ&#x;i să ai dreptate. Jack Penn

Expresul Vineri, 25 noiembrie

StimaĹŁi lucrători din agricultură Ĺ&#x;i industria prelucrătoare, Ziua profesională a agricultorului este un act de ĂŽncheiere a fiecărui an agricol, ce permite să uitaĹŁi, pentru o clipă, de grijile pamĂŽntului, să ĂŽmpărtăĹ&#x;iĹŁi opiniile despre realizări Ĺ&#x;i eĹ&#x;ecuri, oportunitÄƒĹŁi Ĺ&#x;i bariere ĂŽntĂŽlnite ĂŽn această perioadă, prognoze Ĺ&#x;i planuri trasate pentru viitor Ĺ&#x;i să trăiĹŁi sentimentul, de moment, al misiunii ĂŽmplinite. Cu toate acestea, ĂŽn pofida impedimentelor Ĺ&#x;i situaĹŁiilor tensionante la care este supus periodic sectorul agrar, acĹŁiunile prompte, politicile echilibrate, suportul reciproc Ĺ&#x;i eforturile conjugate, au demonstrat că, ĂŽn comun, putem depăĹ&#x;i orice bariere Ĺ&#x;i inconvenienĹŁe, ĂŽntru dezvoltarea stabilă Ĺ&#x;i durabilă a sectorului. Astfel, exprimĂŽnd profund respect Ĺ&#x;i gratitudine pentru munca Ĺ&#x;i profesionalismul dumneavoastră, permiteĹŁi-mi ca, ĂŽn numele meu Ĺ&#x;i al Consiliului raional, să vă exprim sincere Ĺ&#x;i cordiale felicitări cu ocazia Zilei profesionale, să vă mulĹŁumesc pentru munca pe care o desfăĹ&#x;uraĹŁi cu devotament Ĺ&#x;i perseverenĹŁÄƒ, să vă doresc tuturor multă sănătate, pace ĂŽn suflet Ĺ&#x;i ĂŽn familiile dumneavoastră, ĂŽmpliniri Ĺ&#x;i optimism, mulĹŁi ani rodnici, belĹ&#x;ug si prosperare! Cu profund respect, Iurie TOMA, preĹ&#x;edintele raionului Ungheni

Consiliul AsociaĹŁiei Producătorilor Agricoli „Uncalnisâ€? felicită toĹŁi producătorii agricoli cu ocazia sărbătorii profesională – Ziua lucrătorului din agricultură Ĺ&#x;i industria prelucrătoare. Vă dorim viaĹŁÄƒ liniĹ&#x;tită, recolte bogate, venituri sporite Ĺ&#x;i speranĹŁe mari pentru viitor!

Firma 2011 - 2012

$&+,=,Ä&#x;,21($=Ä‚ 0,(='(18&á /DSUHÄ FRQYHQDELOSHDGUHVD

1LVSRUHQLVWU'DFLD

StimaĹŁi lucrători din agricultură Ĺ&#x;i industria prelucrătoare, Cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură Ĺ&#x;i industria prelucrătoare, ĂŽn numele Consiliului raional Nisporeni Ĺ&#x;i al meu personal, vă adresez urări de sănătate, succes Ĺ&#x;i belĹ&#x;ug ĂŽn activitatea nobilă pe care o desfăĹ&#x;uraĹŁi. Succesele obĹŁinute ĂŽn anul acesta, care a fost mai puĹŁin favorabil agriculturii, sĂŽnt rodul muncii, vocaĹŁiei Ĺ&#x;i voinĹŁei dumneavoastră. Sectorul agroalimentar a fost Ĺ&#x;i rămĂŽne una din ramurile dominante ale economiei naĹŁionale, care determină ĂŽn mare măsură bunăstarea ĹŁÄƒrii. Omagiind munca Ĺ&#x;i profesionalismul dumenavoastră, adresăm cuvinte de recunoĹ&#x;tinĹŁÄƒ tuturor celor care ĂŽĹ&#x;i aduc aportul la dezvoltarea agriculturii Ĺ&#x;i industriei alimentare. Conducerea raionului Ĺ&#x;i Consiliul raional Nisporeni va depune eforturi sporite ca munca dumnnevoastră neobosită să fie răsplătită după merit, ĂŽncĂŽt ea să vă aducă bunăstare, precum Ĺ&#x;i cĂŽt mai multe clipe de bucurie. SĂŽntem siguri că Ĺ&#x;i pe viitor veĹŁi da dovadă de energie Ĺ&#x;i profesionalism spre binele societÄƒĹŁii Ĺ&#x;i rezolvarea cu succes a problemelor complexe ale ramurii. Cu respect, Vasile BĂŽtca, preĹ&#x;edintele raionului Nisporeni

Tel.: (0264)2-40-54

Luni, 28 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 BaĹ&#x;tina 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€? 10.00, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.30 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara! 12.00 Vedete la bis 13.10 SăptămĂŽna sportivă 13.40 Cultura azi 14.25 Documentar 15.25 La noi ĂŽn sat 16.05 Magazinul copiilor 16.35 Magazinele UEFA 17.15 CunoaĹ&#x;te Ĺ&#x;i descoperă 17.50 Petalo romano 18.00 Sub acelaĹ&#x;i cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova ĂŽn direct 22.15 Dor 22.45 Descoperă Moldova 23.15 “LEGÄ‚TURI INVIZIBILEâ€?. MarĹŁi, 29 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 Petalo romano 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€? 10.00, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.30 Accente economice 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 Magazinele UEFA 12.25 La datorie 12.45, 17.40 Respiro 13.10 Fotbal. Capionatul RM. FC Dacia – FC Iskra Stal RĂŽbniĹŁa 14.55 CunoaĹ&#x;te Ĺ&#x;i descoperă 15.20 “LEGÄ‚TURI INVIZIBILEâ€? 17.15 Documentar pentru copii 18.00 Găgăz ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova ĂŽn direct 22.10 Cultura azi 23.15 “LEONEâ€?. Miercuri, 30 noiembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.10 Găgăuz ogea 6.40, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€? 10.00, 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.30

ĹžtiinĹŁÄƒ Ĺ&#x;i inovare 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 BaĹ&#x;tina 12.45 ENTER 13.10, 17.15 Documentar 13.35 Petalo romano 14.15 Cuvintele CredinĹŁei 15.00 “LEONEâ€? 16.30 Istorie Ĺ&#x;i Victorie. Ĺžtii Ĺ&#x;i cĂŽĹ&#x;tigi 18.00 Svitanok 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova ĂŽn direct 22.15 Festivalul – concurs internaĹŁional de muzică uĹ&#x;oară “Două inimi gemeneâ€?. Gala laureaĹŁilor. Joi, 1 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.10 Svitanok 6.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€? 10.00 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 10.30 Natura ĂŽn obiectiv 11.00, 19.55 Moldova ĂŽn direct 12.00 O seară ĂŽn familie 13.10 Documentar 13.35 Găgăuz ogea 14.10 Moldovenii de pretutindeni 14.40 “MEĹžTERUL MANOLEâ€? 16.10 Erudit cafe 17.15 Vector european 17.45 Stop discriminarea 18.00, 23.15 Societatea Română de Radiodifuziune lansează oficial Radio România – ChiĹ&#x;inău ĂŽn RM 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 22.10 Reporterul de gardă 22.35 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. Vineri, 2 decembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.15 Cuvintele CredinĹŁei 7.10, 8.15 Bună dimineaĹŁa! 9.10, 21.25 “DORAâ€? 10.00, 13.10, 14.30, 17.15 Documentar 11.00 Moldova 11.55 Evantai folcloric 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 14.00 Svitanok 15.30 “Viitorul ĂŽncepe ĂŽn fam-

ilieâ€? 16.00 Din fondul TV Moldova 1 16.30 Vector European 17.45 Respiro 18.00 Accente economice 18.30 “A DOUA ĹžANSÄ‚â€? 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.10 Fii tĂŽnăr! 23.15 “LEONEâ€?. SĂŽmbătă, 3 decembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.15 Ĺžtiri 6.10 Cinemateca universală 6.30 “LEONEâ€? 8.05 Vedete la bis 9.10, 11.05, 14.45, 15.10, 16.00 Documentar 10.00 Abraziv 10.30 Ghidul sănătÄƒĹŁii tale 11.35 Focus 12.00 Acasă la Dumitru Matcovschi 12.20 Fii tĂŽnăr! 13.05 “ARMÄ‚SARUL SÄ‚LBATICâ€? 14.40 Medalion muzical 16.30 La MulĹŁi Ani! 17.15 Campionatul RM la fotbal ĂŽn sală 17.55 ENTER 18.00 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară ĂŽn familie 21.25 Junior Eurovision Song Contest. Finala 23.30 Trupa “Zdob Ĺ&#x;i Zdubâ€?. Recital. Duminică, 4 decembrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ĺžtiri 6.10 Cinemateca universală 6.25, 13.10 Documentar 7.15 Cuvintele CredinĹŁei 8.00 Templul muzicii 8.40 ENTER 9.00 Domnului să ne rugăm 10.00 Ring star 11.00 Istorie Ĺ&#x;i Victorie 11.30 La datorie 12.00 Portrete ĂŽn timp 12.30 Natura ĂŽn obiectiv 13.00 Respiro 14.00 BaĹ&#x;tina 14.00 BaĹ&#x;tina 14.45 “VINCENT ĹžI EUâ€? 16.30 La mulĹŁi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi ĂŽn sat 18.40 Descoperă Moldova 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.25 SăptămĂŽna sportivă 22.00, 23.15 “ARMÄ‚SARUL SÄ‚LBATICâ€?.

I.M. “Focus-Satâ€? SRL solicită colaborare ĂŽn bază de contract cu persoane fizice sau juridice ĂŽn domeniul distribuirii Č™i instalării antenelor satelit ĂŽn toate regiunile Republicii Moldova. Tel.: 022/860 193; 068277003, email: instalari@focussat.md

VÄ‚ RECOMANDÄ‚M LA TV! Luni 11.05„Đ?Đ° вОКно как на вОКноâ€?. Film (РТР „Đ&#x;Нанотаâ€?) 17.15„Sare Ĺ&#x;i piperâ€?(Jurnal TV) 21.30„Đ?ĐľŃƒĐ´ĐľŃ€ĐśĐ¸ĐźŃ‹Đľâ€?. Film (ХТХ) MarĹŁi 21.00 â€žĐœĐ¸Ń Ń ĐşĐžĐ˝ĐłĐľĐ˝Đ¸Đ°ĐťŃŒĐ˝ĐžŃ Ń‚ŃŒ-2: Đ&#x;Ń€ĐľĐşŃ€Đ°Ń Đ˝Đ° и ĐžĐżĐ°Ń Đ˝Đ°â€?. Film (ТĐ?Т) 19.45„Leacuri pentru neamuriâ€?(Jurnal TV) 21.30 â€žĐœĐ°ĐťŃŒŃ‡Đ¸ŃˆĐ˝Đ¸Đş в Đ›Đ°Ń -Đ’ĐľĐłĐ°Ń Đľâ€?. Film (ХТХ) Miercuri 21.00â€žĐ—Đ°ĐźĐľŃ€ĐˇŃˆĐ°Ń? иС ĐœĐ°ĐšĐ°ĐźĐ¸â€?. Film (ТĐ?Т) 21.30„Fabrikaâ€?(Publika) 21.30â€žĐŽĐťĐľĐ˝ŃŒĐşĐ°â€?. Film (ХТХ) Joi 11.05„КакаŃ? Ńƒ Đ˛Đ°Ń ŃƒĐťŃ‹ĐąĐşĐ°â€?. Film (РТР„Đ&#x;Нанотаâ€?) 21.00„Вид Ń Đ˛ĐľŃ€Ń…Ńƒ ĐťŃƒŃ‡ŃˆĐľâ€?. Film (ТĐ?Т) 21.30„РопНикантâ€?. Film (ХТХ) Vineri 16.35 „Scrisorile lui Buragaâ€?. Divertisment (Jurnal TV) 20.30„РŃ?ПйО-3â€?. Film (ХТХ) 21.00„O dată-n viaĹŁÄƒâ€?(TVR 1) SĂŽmbătă 18.00„ViaĹŁa merge mai departeâ€?. Emisiune (Jurnal TV) 21.00„ÎnTrecerea anilorâ€?(TVR 1) 22.00„Рыцари нойаâ€?. Film (ХТХ). Duminică 20.00â€žĐ˜Đ˝Ń‚ĐľŃ€Đ˛ŃŒŃŽ Ń Đ˛Đ°ĐźĐżĐ¸Ń€ĐžĐźâ€?. Film (ТĐ?Т) 21.00â€žĐ›ŃŽĐąĐžĐ˛ŃŒ-ĐźĐžŃ€ĐşĐžĐ˛ŃŒâ€?. Film (ХТХ) 21.15„Ora de rasâ€?(Jurnal TV).


8

Un sfat pe săptămînă Pentru a scoate petele de fructe de pe haine, se aplică pe pată sare de lămîie, se lasă să acţioneze 30 de minute, după care se clăteşte cu apă rece.

Expresul

Util

Vineri, 25 noiembrie

La Bucătărie cu Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă Cum să ameliorezi răceala la primele semne

Salată din limbă de vită cu legume Ingrediente: limbă de vită, ardei dulce, cașcaval, castraveți murați, maioneză. Mod de preparare: Pregătim ingredientele pentru salată. Limba de vită se fierbe, ulterior se curăță și se taie pai. Ardeiul dulce (de culori diferite) şi cașcavalul se taie, pe rînd, pai. Se taie pai și castrave-

ții murați, dar nu înainte de a-i curăța de coajă. Toate produsele (cantitatea fiecăruia se ia după gust) se amestecă, se pune maioneză. Nu uităm să condimentăm cu sare. Salata se ornamentează cu verdeață și ardei dulce roșu. Pentru un gust mai picant se poate de adăugat puțin usturoi sau ceapă roșie.

Prezentare și servire: Preparatul se prezintă pe platou sau farfurie. Se servește rece.

Mușcatele pot ierna în spații mici

Odată cu răcirea timpului, mușcatele se taie cu o foarfecă ascuțită. Pe fiecare crenguță laterală se lasă două sau trei noduri, adică locuri din care în primăvară vor apărea frunze și lăstari noi. După tăiere, rădăcina se scoate din ghiveci, se scutură pămîntul de pe ea, pe cît e posibil fără a deteriora rădăcinile fine. Astfel volumul mușcatei se micșorează considerabil. Ulterior, mai multe plante se amplasează într-un singur vas. Rădăcinile se acoperă cu pămînt de flori, proaspăt, care se menține ușor umed în timpul iernii. Ideală pentru iernare este o

cameră luminoasă cu temperatura cuprinsă între 510 grade Celsius. Este foarte important ca de-a lungul iernii pămîntul să fie aproape uscat, necesitînd udare o singură dată pe săptămînă.

Berbec Un mic moment de depresie vă va întuneca începutul săptămînii: vă veţi simţi neglijaţi şi vă veţi închide în sine. Va trece repede, e doar o manifestare a stresului şi a oboselii. Taur Asocierea cu nişte persoane nu prea bine văzute v-ar putea aduce unele probleme de imagine. Aspectul social în general este vulnerabil în această perioadă.

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Mușcatele sînt plante longevive, originare din Africa de Sud, care nu rezistă iarna afară la balcoane. Sezonul rece reprezintă pentru plantele respective perioada de repaus. În acest sens, este bine de știut metoda alternativă de iernare a lor.

Horoscop | 28 noiembrie – 4 decembrie

În perioada de înflorire mușcatele necesită o curățare permanentă de flori ofilite pentru a stimula apariția unor noi boboci. Știați că un bun fertilizant pentru mușcate este coaja de banană? Lăsați-o la uscat 10 minute în cuptorul încins, iar după ce s-a răcit faceți-o pulbere. Presărați-o în ghivece.

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj. Telefon: 068430349

Pentru amatorii jocului de dame La 3 decembrie a.c., cu începere de la ora 10.00, în sala de şah şi dame a Şcolii sportive orăşeneşti Ungheni (Palatul culturii), va avea loc turneul tradiţional la jocul de dame, dedicat memoriei celor trei amatori ai jocului de dame din satul Cetireni, care poartă numele Vasile: Vasile Gavriliţă, Vasile Lozovan, Vasile Fiodorovici. Sînt invitaţi toţi doritorii.

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

Gemeni Veşti nu prea bune pentru cei îndrăgostiţi. Ar fi mai bine să vă concentraţi pe carieră. La serviciu, veţi accepta nişte sarcini care nu vă plac. Banii nu se duc chiar pe cele mai folositoare lucruri.

Fiecare dintre noi ştie ce înseamnă o răceală şi cît de neplăcute sînt simptomele ei. Durerile de gît sau de cap, tusea, nasul înfundat, starea de somnolenţă te urmăresc permanent. Atunci cînd răceala se face simţită, poţi să iei cîteva măsuri care te vor pune pe picioare uşor şi rapid. Bea multă apă. Hidratarea ameliorează simptomele de gît inflamat sau nas înfundat. Chiar dacă nu poţi bea multă apă, trebuie să faci eforturi pentru a consuma cît mai multe lichide. Gargară cu apă sărată. Gîtul iritat poate fi liniştit, dacă faci gargară cu apă cît mai sărată. Sarea ajută la reducerea inflamaţiei din gît, la curăţarea mucoasei şi îndepărtarea bacteriilor. Desfundă-ţi nasul cu apă sărată. Fierbe o cană de apă, las-o să se răcească pînă la temperatura corpului şi apoi adaugă un vîrf de linguriţă de sare şi fă spălături nazale. Sarea curăţă, dezinfectează, dar şi purifică locul. Inhalaţiile, făcute 3-4 seri la rînd, înainte de culcare, cu plante puternic aromate, precum menta, busuiocul, cimbrişorul, în combinaţie sau separate, la fel curăţă şi dezinfectează căile respiratorii. Consumă cît mai multă miere şi lămîie. Poţi să diluezi mierea într-un ceai cald sau chiar să o mănînci. Dacă poţi, stoarce o lămîie întreagă în cana de ceai. Vitamina C te va ajuta foarte mult. După o zi epuizantă, o cană de ceai de fructe, cald şi îndulcit cu puţină miere de albine, este un energizant excelent. La fel de bun este şi un ceai de busuioc sau cimbrişor. Mănîncă mai sănătos. Alege alimente bogate în proteine, alimente din cereale integrale şi legume care conţin antioxidanţi. Ceapa şi usturoiul sînt cele mai puternice antibiotice naturale, bogate în vitaminele A şi E, potasiu, calciu, fier, sulf. Ambele au proprietăţi antimicrobiene, detoxifică organismul şi acţionează ca nişte antioxidanţi foarte puternici, stimulînd sistemul imunitar şi reducînd inflamaţiile. Roşiile, ardeiul, broccoli, grepfruit-ul, carnea slabă (pui sau peşte), dar şi iaurtul trebuie să se regăseasca în meniul zilnic, dacă îţi doreşti să ţii departe răceala în sezonul rece. Odihnă cît mai multă. Dacă eşti odihnit, organismul luptă mai bine cu virusul care a provocat răceala. Încearcă să stai în pat măcar două zile. Dacă acest lucru nu este posibil, nu te speti cu munca la birou.

Rac Totul vă merge la maxim. Veţi primi o veste excelentă. Veţi fi optimişti şi îi veţi molipsi şi pe cei din jur. Banii sînt şi nu prea, dar, cum toate celelalte vă merg bine, nu veţi fi prea stresaţi. Leu Centrul preocupărilor vor fi profesia şi studiile. Eforturile pe care le faceţi acum vor avea consecinţe pozitive pe termen lung. În dragoste, veţi simţi o lipsă de comunicare cu partenerul. Fecioara Nu vă bucuraţi de prea mult noroc: tot ce veţi dori, va trebui să obţineţi cu ceva efort. Fie că aveţi nevoie de bani sau zile libere de la serviciu, va fi necesar să transpiraţi puţin. Balanţa Aveţi o mare nevoie de stabilitate sentimentală, iar astrele sînt de partea voastră. Veţi primi o ofertă profesională care vă cere mult curaj, dar aveţi toate şansele să vă iasă foarte bine. Scorpion Veţi începe săptămîna în forţă. În relaţia de cuplu, o veţi lua-o de la capăt, veţi începe să căutaţi noi oferte de muncă, mult mai bune. Dacă vreţi mai mult de la viaţă, treceţi de urgenţă la acţiune. Săgetător Începeţi săptămîna gîndindu-vă la profesie. Norocul va fi de partea voastră, dar, dacă vreţi să să fie totul bine, trebuie să faceţi un efort în plus. În cuplu vă veţi bucura de sprijin necondiţionat. Capricorn Săptămîna începe cu probleme ce vă vor afecta capacitatea de decizie şi vă vor îndemna la pasivitate totală sau la gesturi impulsive. Aceste probleme se leagă de formalităţi, de acte importante. Vărsător Se anunţă o săptămînă excelentă din punct de vedere al distracţiei. Veţi găsi destule ocazii să vă puneţi farmecul în valoare. Un pic mai slăbuţ staţi la capitolul finanţe. Peşti O săptămînă a surprizelor. Veţi face foarte multe demersuri pentru a obţine bani, veţi munci mult, dar veţi primi, în final, ceea ce vă doriţi. Ar fi bine să nu acordaţi împrumuturi.

Bancuri

Calendar creștin-ortodox 28 noiembrie – 4 decembrie

Luni Sf. Mc. Gurie, Samon şi Aviv; Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. Dimitrie. Începutul Postului Crăciunului. Marţi Sf. Ap. şi Evanghelist Matei. Miercuri Sf. Irh. Grigorie al Neocezareii; Cuvioşii Nicon, Lazăr. Joi Sf. Mucenici Platon, Roman, Varul. Vineri Sf. Pr. Avdie; Cuv. Varlaam şi Ioasaf; Sf. Irh. Filaret. Sîmbătă Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Irh. Proclu; Sf. Mc. Anatolie, Tecla, Ana; Cuv. Diodor. Duminică Duminica XXV. Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

Se organizează un concurs de pictură cu tema: „Lenin la Praga”. S-au adunat diverşi pictori din toate părţile cu portrete ale lui Lenin. Într-un tablou însă nu se regăseşte marele revoluţionar, ci... un bărbat şi o femeie la un picnic. Juriul întreabă autorul: - Cine este în tablou? - Păi, soţia lui Lenin şi şoferul acestuia. - Dar Lenin, unde e? - Lenin? La Praga.

Fotografia săptămînii | De vorbă cu ministrul Sănătăţii. Ungheni, 19 noiembrie

În timp ce tatăl era la serviciu, mama şi copilul îşi căutau liniştiţi de treburi acasă. La un moment dat, mama a vrut să vorbească cu tata la telefon, dar a constatat că i s-a terminat creditul. Atunci îşi roagă copilul să-l contacteze pe tata de pe telefonul lui şi să-l întrebe cînd vine acasă. Peste cîteva minute: - Am sunat, mamă, dar a răspuns o tanti şi nu vrea să mi-l dea la telefon pe tata. Seara, după lucru, vine şi bărbatul acasă. Nevasta, înfuriată, îi dă vreo două palme în semn de bun venit. - Pentru ce a fost asta, femeie? - Gigel, vino şi spune-i lui tata ce zicea femeia aia la telefonul lui? - „Pentru moment, abonatul nu poate fi contactat, vă rugăm, reveniţi”!


Expresul NR 201_web