Page 1

Pag. 2

Pag. 4

Un drum nou Ungheni-Nisporeni De acum înainte, cei ce se vor deplasa pe traseul Ungheni-Nisporeni şi, în mod special, conducătorii auto, vor avea mai puţine motive de stres. Au fost reparaţi aproximativ patru kilometri.

Pag. 5

A ales să crească iepuri acasă decît să plece la munci peste hotare „Aveam cîţiva iepuri în gospodărie şi îmi plăcea mult să am grijă de ei. M-am gîndit că nu ar fi rău să-i înmulţesc”, povesteşte Nicolae Rabacu. La început, i-a fost greu. Dar a rezistat. Acum, dînsul deţine o mini-fermă ce numără 200 de capete.

Ziarul de care ai nevoie!

“Omul nostru, la ora actuală, mănîncă ce-i mai ieftin”, a declarat pentru “Expresul” Afanasie Nastas, şeful secţiei supraveghere sanitară a Centrului Sănătate Publică Nisporeni. Din cauza sărăciei, foarte multă lume nu-şi permite să consume alimente calitative.

Vom avea alegeri anticipate

Expresul

ISSN 1857-422X

Apare la Ungheni și Nisporeni Vineri, 21 octombrie 2011

Cum ne alimentăm? Ce mîncăm şi de ce?

Anul IV, nr. 41 (196)

Ziua mondială a sănătăţii mintale, marcată pe 10 octombrie, a avut o conotaţie cu totul specială Despre sănătatea mintală se vorbeşte tot mai mult şi la tot mai multe niveluri. Nu despre sănătatea mintală a unor lideri politici, ci despre cea care a afectat şi continuă să afecteze tot mai mulţi cetăţeni. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, tulburările mintale sînt într-o creştere dramatică.

„Cred că în primăvara anului viitor vom avea alegeri anticipate. Iar pînă atunci, vom avea parte de foarte mult spectacol, de foarte multe artificii de PR, de oameni ce vor ieşi la televizor să ne convingă că cineva e drept şi cineva e strîmb„. Declaraţia îi aparţine deputatului Mihai Godea şi a fost făcută pe 16 octombrie în cadrul conferinţei de constituire a organizaţiei teritoriale Ungheni a Partidului Acţiunea Democratică. Potrivit dînsului, perioada ce urmează va fi una destul de complicată din punct de vedere politic: preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, chiar dacă se va face o alianţă roş-verde. „Cel mai grav lucru care s-a întîmplat pe parcusrul ultimelor două-trei luni este faptul că i s-a dat dreptul lui Vladimir Voronin să decidă el cum va merge mai departe R.Moldova şi Voronin trebuie să fie fericit”, a mai spus deputatul.

Nu i-a plăcut marea. A vrut să treacă Prutul Inspectorii de frontieră ai Pichetului de grăniceri “Ungheni” au contracarat, la finele săptămînii trecute, o tentativă de traversare ilegală a frontierei de stat. A fost reţinut un bărbat în vîrstă de 56 de ani, care s-a dovedit a fi cetăţean al Ucrainei, domiciliat în satul Berezino, regiunea Odesa. De ochii vigilenţi ai grănicerilor nu a scăpat faptul că această persoană s-a apropiat de rîul Prut şi, prin acţiunile sale, a dat de înţeles că vrea să-l treacă pentru a ajunge în România. Deocamdată, nu se cunoaşte ce l-a făcut să ajungă de la Odesa tocmai pe malul Prutului. Cert e că bărbatul a fost reținut şi deferit organelor competente pentru continuarea cercetărilor și aplicarea măsurilor impuse de lege.

VEŞTI DIN NISPORENI

Gazul natural este un lux pe care nisporenenii nu şi-l pot permite La gura sobei sau pe cuptor - aşa se vor încălzi nisporenenii pe timp de iarnă. Chiar şi cei ce au casele conectate la reţeaua de gaze naturale nu pot să-şi permită luxul de a utiliza centralele termice, pentru cu nu au cu ce plăti facturile. După scumpirile de ultimă oră, oamenii folosesc gazul doar la bucătărie, pentru pregătirea hranei. De notat că majoritatea caselor din Nisporeni sînt racordate la gazoduct. Dar ce folos? Nici locuitorilor de la sate nu le este mai uşor. Lemnele şi cărbunii le sînt salvarea, chiar şi în cazul satelor gazificate. În aceeaşi ordine de idei, şi primarii satelor şi comunelor din raionul Nisporeni sînt preocupaţi de pregătirea instituţiilor publice pentru sezonul rece. “Toate instituţiile publice au fost asigurate cu cărbuni, iar elevii liceului vor avea parte, anul acesta, de mai multă căldură, pentru că au fost schimbate o parte din geamuri”, a remarcat Victor Ivanov, primarul de Selişte. Iar primarul de Bărboieni, Valeriu Protopop, a subliniat că unica problemă, una de altfel mai veche, este lipsa echipamentului necesar pentru deszăpezire.

Flăcăii din Nisporeni vor să fie bărbaţi adevăraţi

Astăzi, în lume sînt aproximativ 450 de milioane de oameni care suferă de tulburări mintale şi de comportament. Peste 120 de milioane de persoane suferă de depresie. În raionul Ungheni, datele oficiale arată că circa 2600 de persone suferă de tulburări psihice, dintre care peste 600 sînt copii. Nu este întîmplător faptul că aici Ziua mondială a sănătăţii mintale, marcată pe 10 octombrie, a avut o conotaţie cu totul specială. Acţiunile din acea zi au fost planificate şi desfăşurate de către Centrul Comunitar de Sănătate Mintală. Astfel, s-a discutat, în cadrul unei mese rotunde cu participarea beneficiarilor, despre importanţa sănătaţii mintale, despre necesitatea adoptării unui mod sanătos de viaţă. Au fost distribuite materiale informaţionale, calendare, broşuri, cărţi de vizită, baloane, steguleţe. Totodată, a fost citită o lecţie personalului medical din instituţiile medicale din oraş. În acest an, Ziua mondială a sănătăţii mintale a avut generi-

cul: „Să investim în sănătatea mintală”. „Scopul nostru a fost să atragem atenţia opiniei publice asupra acestei grave probleme de sănătate”, a subliniat Tatiana Cheptonar, psiholog la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală. Potrivit dînsei, soluţionarea problemei respective, inclusiv prevenirea cazurilor de discriminare a persoanelor afectate de tulburări psihice, necesită schimbarea atitudinii populaţiei faţă de această categorie de maladii. Specialiştii susţin că tulburările mintale şi de comportament sînt favorizate de nivelul de trai redus, de problemele sociale, abuzul de alcool şi droguri, migrarea masivă. De aceea se impun măsuri urgente pentru a redresa situaţia. Nu e simplu, dar prin insistenţă şi perseverenţă, e posibil. La Ungheni, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, care are drept scop reabilitarea persoanelor cu tulburări mintale, activează din anul 2007, fiind, la ora actuală, unul dintre puţinele din Republica Moldova.

Treisprezece tineri din raionul Nisporeni vor fi încorporaţi, în aceste zile, în rîndurile Armatei Naţionale. “13 recruţi vor pleca la Bălţi şi vor face cursuri de pregătire iniţială timp de trei săptămîni, după care vor depune jurămîntul militar”, a accentuat Viorel Lelic, şeful secţiei administrativ-militare a raionului Nisporeni. La rîndul lor, recruţii promit că vor face faţă tuturor obligaţiunilor. “Vreau să plec la armată ca, ulterior, să fiu un bărbat adevărat în familie”, “Vreau să-mi apăr Patria” – sînt doar cîteva dintre declaraţiile acestora. Potrivit secţiei administrativ-militare, în rîndurile Armatei Naţionale, în lunile decembrie-ianuarie vor fi încorporaţi încă 22 recruţi. (După Albasat TV)

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550


2

Expresul de Ungheni Vineri, 21 octombrie

64 % din moldoveni nu au încredere în justiţie. Potrivit rezultatelor sondajelor de opinie efectuate de Institutul IMAS, numărul acestora a crescut în acest an.Numărul celor care au, oarecum, încredere în instituţiile judecătoreşti e de 26 %, iar al celor ce au încredere totală e de 3% din cei intervievaţi. Sondajul a fost realizat în perioada 3-18 septembrie pe un eşantion de 1103 persoane, iar marja de eroare e de 3%. (Publika.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

Testul „Nisporeni” De trei săptămîni deja mergem cu „Expresul” şi la Nisporeni. Este o experienţă inedită, absolut impresionantă. Sigur, nu ne-am făcut iluzii că vom fi întîmpinaţi aici cu pîine şi sare. Nu am crezut nici măcar pentru o clipă că cineva ne aşteaptă cu sufletul la gură. Dimpotrivă, am avut ceva temeri. Nu e simplu să vii într-un raion pe care îl cunoşti mai mult din auzite, deşi, trebuie să recunosc, Nisporeniul nu-mi este străin. Am venit, pentru că ne-am dorit şi ne dorim în continuare un ziar regional. Prima alegere a fost Nisporeniul. Dar nu ne vom opri aici. Vor urma şi alte raioane. Şi alte surprize. Pînă atunci însă vreau să vorbesc despre experienţa pe care am trăit-o pînă acum. Prima vizită la Nisporeni. O vizită mai mult de curtuoazie. Am stat puţin de tot. La plecare, am dat de un bărbat vorbăreţ peste măsură. Nu s-a lăsat de noi, pînă nu ne-a convins să-l ascultăm cum cîntă. Ştiţi ce ne-a cîntat? „Domnişoară, nu pleca...”, un frumos cîntec românesc. Să fi fost o premoniţie? A doua vizită la Nisporeni. Am avut parte de un duş rece, care ne-a făcut să ne trezim din euforia care ne cuprinsese puţin. Dar, peste cîteva zile, cînd am adus primul număr al „Expresului”, am fost întîmpinaţi cu multă bunăvoinţă, ceea ce, de fapt, îi caracterizează pe marea majoritate a nisporenenilor. Ne-am convins de acest lucru şi pe parcurs. Oriunde am telefonat, pentru a obţine informaţii, ni s-a răspuns cu multă amabilitate. Uneori, chiar ne „blocam”, pentru că nu ne aşteptam să ni se vorbească de parcă acei oameni ne cunoşteau de ani şi ani de zile. Regretăm că, deocamdată, nu avem posibilităţile tehnice necesare pentru a veni cu mult mai multe informaţii despre Nisporeni. Dar se va rezolva. Trebuie să se rezolve. E păcat că, la ora actuală, despre Nisporeni se scrie şi se vorbeşte în presa naţională doar atunci cînd aici se întîmplă vreun caz nefericit. Nu e greu de verificat. Am accesat toate site-urile posibile şi imposibile. Ştiţi care sînt cele mai frecvent întîlnite ştiri? „Tînăr din Nisporeni suspectat că şi-a omorît un consătean”, „Traficau persoane în Rusia”, „Fetele sar la bătaie”, „Omorît la beţie de cumnat” şi tot aşa mai deaprte. Dintre ştirile mai pozitive doar două se regăsesc mai des: „Ridicarea Crucii Mîntuirii Neamului Românesc” şi „Alegeri repetate la Cioreşti”. Păcat, mai zic o dată. Or, la Nisporeni, ca în orice alt raion, au loc multe evenimente frumoase, despre care însă nu se cunoaşte aproape nimic. Iată că noi ne propunem să suplinim acest gol. Puţină răbdare şi vă veţi convinge de aceasta. Pînă atunci însă, vreau să mai punctez ceva. Zilele acestea, ne-au telefonat la redacţie cîţiva cititori din Nisporeni. Ne-au sfătuit să fim mai răi, mai duri. Vom fi duri, cînd va fi cazul. Dar nu ne-am pus scopul să dăm cu orice preţ cu bîta în cap cuiva. E un principiu de-al nostru. Al doilea principiu este: profesionalism, obiectivitate şi calitate. Iar al treilea l-am preluat de la alţii şi-l respectăm cu sfinţenie: „Nu intrăm în polemici cu idioţii şi colegii de breaslă”.

Oaspetele vesel

Nupţială Fericirea m-a durut Dar sînt mîndră ca o fată: Eu copii am mai avut, Dar mireasă – prima dată.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu (Nisporeni) Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742, 069042758 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

Un drum nou Ungheni-Nisporeni De acum înainte, cei ce se vor deplasa pe traseul Ungheni-Nisporeni şi, în mod special, conducătorii auto, vor avea mai puţine motive de stres. Acum trei săptămîni, chiar la frontiera dintre cele două raioane, a apărut o porţiune de drum nou-nouţă, cu semne de marcaj, cu indicatoarele necesare. Au fost reparaţi aproximativ patru kilometri. Potrivit preşedintelui raionului Ungheni, Iurie Toma, reparaţia drumului Ungheni-Măcăreşti-Bărboieni a fost posibilă, graţie unei finanţări în valoare de 4 milioane 400 mii de lei de către Fondul Rutier al Republicii Moldova. De fapt, a fost reparată doar o parte din acest drum, din raionul Ungheni, restul urmînd să fie reparat la anul viitor.

Referindu-se la reparaţia porţiunii de drum din raionul Nisporeni, pînă în satul Bărboieni, preşedintele raionului Nisporeni, Vasile Bîtcă, a menţionat că, împreună cu Iurie Toma, au făcut în acest sens un demers către Ministerul Transportului. „Am primit deja şi răspunsul, prin care ni s-a comunicat că reparaţia porţiunii respective de drum va fi inclusă în bugetul pentru anul 2012”, a spus dînsul.

Traseul care leagă Ungheniul de Nisporeni, prin Măcăreşti-Bărboieni, este cel mai

scurt, avînd o lungime de circa 50 de kilometri. Natalia Chiosa

Două decenii, un singur manager, peste 1500 de absolvenţi Vinerea trecută, pe 14 octombrie, mare forfotă a fost la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni. Elevii, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, întîmpinau oaspeţii cu zîmbetul pe buze, urîndu-le bun venit. În acea zi, foşti absolvenţi, foşti profesori şi nu numai, s-au adunat pentru a-şi aminti de clipele petrecute cu ani şi ani în urmă. Liceul „Vasile Alecsandri” a împlinit 20 de ani de la fondare. „În această zi deosebită, gîndurile mă duc la anul 1991, cînd, cu mare entuziasm, sub „egida” Svetlanei Ciobanu, pe atunci şefa Secţiei orăşeneşti de învăţămînt, am avut marele curaj să revenim la învăţămîntul naţional şi să deschidem acest liceu. Parcă mai ieri a fost”, şi-a amintit primul şi unicul director al instituţiei respective, Ion Chelaru. De notat că noua instituţie a fost amplasată, chiar din prima zi, în sediul fostului comitet raional al partidului comunist. De-a lungul anilor, alecsandriştii au demonstrat comunităţii, raionului, republicii şi întregii lumi că în acest liceu se face carte, vorba directorului. „Lumea întreagă ne cunoaşte, pentru că absolvenţii noştri sînt peste tot, în multe instituţii prestigioase din Europa sau America. Avem cu ce ne mîndri”, a remarcat Ion Chelaru, dezvăluind, totoda-

tă, şi secretul succeselor: „Muncă zi de zi, muncă fără de odihnă”. Pentru început, liceul nou creat a atras multe cadre didactice dintre cele mai bune, acestea fiind selectate prin concurs. Şi elevii tot prin concurs au fost selectaţi. „Nici nu pot să explic cît de mîndri erau elevii noştri că învaţă anume aici. Era unicul liceu din raion, iar profesorii erau entuziasmaţi că pot să-şi pună în valoare munca lor”, a menţionat, după eveniment, Svetlana Ciobanu. „Ne doream să fim într-un pas cu Chişinăul, care avea pe atunci două licee. Ne doream să avem un liceu clasic. Am reuşit şi asta ne-a bucurat. Am fost susţinuţi permanent”, a mai adăugat dînsa. Cu multe cuvinte de laudă, mulţumiri, cadouri şi diplome a venit atît conducerea de vîrf a raionului, cît şi cea a oraşului Ungheni. „Dacă toate

instituţiile din raion, împreună, constituie o flotă, atunci Liceul „Vasile Alecsandri” este nava amirală a acestei flote”, a accentuat Alexandru Ciuvaga, vicepreşedintele raionului, şeful Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport. Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, şi el fost profesor la acest liceu, le-a mulţumit cadrelor didactice pentru efortul depus la formarea personalităţii copiilor, le-a mulţumit elevilor pentru capacitatea de a menţine liceul printre primele poziţii. Cu prilejul celor douăzeci de ani de activitate prodigioasă, devotament pentru onoarea calităţii procesului educaţional, evaluarea talentelor tinerei generaţii la cel

mai înalt nivel, conducerii liceului i-a fost înmînată o diplomă din partea Consiliului raional. „Lucrurile bune şi realizările frumoase nu vin de la sine, ci doar în rezultatul unei dirijări eficiente, datorită fiecărui cadru didactic de aici, care a muncit la maximum”, a remarcat vicepreşedinta raionului, Iulia Pancu. Potrivit lui Ion Chelaru, Liceul „Vasile Alecsandri” are peste 1500 de absolvenţi, unul mai bun decît altul. Natalia Chiosa P.S. Apropo, trei dintre angajații „Expresului” – Vitalie Harea, Natalia Chiosa și Ina Landa – sînt absolvenți ai aceluiași liceu: „Vasile Alecsandri”.

Cu bani puţini s-au făcut lucruri multe şi frumoase „Parteneriatul tinerilor din Ungheni cu autorităţile locale este un model demn de urmat pentru celelalte raioane”, a declarat Eduard Mihalaş, preşedintele Consiliului Naţional al Tinerilor din Moldova (CNTM), prezent la o dezbatere publică privind bugetul tinerilor, organizată pe 12 octombrie la Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni. ”Primăria Ungheni s-a străduit în permanenţă să susţină iniţiativele tinerilor şi, acolo unde a fost necesară implicarea noastră, mai ales materială, am încercat s-o facem, deoarece astfel investim în viitor”, a venit să completeze afirmaţia lui Eduard Mihalaş viceprimarul Ludmila Guzun, menţionînd, totodată, că bu-

getul prevăzut pentru tineret este încă destul de mic. „Totuşi, acesta ar fi putut fi majorat, dacă tinerii ar fi fost mai insistenţi în acţiunile lor”, a remarcat dînsa. Oaspetele chişinăuean a adus la cunoştinţa publicului că, în perioada 19 septembrie - 17 octombrie, s-a desfăşurat o campanie de monitorizare a

tuturor celor 13 centre regionale de resurse pentru tineri din republică, care, în anul curent, au beneficiat de un suport financiar din partea Ministerului de Finanţe pentru planificarea şi desfăşurarea activităţilor de tineret. „În unele cazuri, am rămas impresionaţi cît de multe se pot face cu bani puţini. În altele – am rămas dezamăgiţi că, avînd bani mulţi, nu s-a făcut nimic”, a subliniat Mihalaş. Ungheniul face parte din prima categorie. Ceea ce ţine de banii pentru tineretul unghenean, expertul CNTM, Aliona Cenuşă, a remarcat că este îmbucurător

faptul că aici s-au alocat mai mulţi bani decît au fost prevăzuţi iniţial. Deşi, conform normativelor Ministerului de Finanţe, pentru Centrul de Resurse din Ungheni ar fi trebuit să fie alocate 732.500 lei, în realitate s-au alocat 797.000 lei. Raportul pentru raionul Ungheni a conţinut şi date referitoare la beneficiarii Centrului. Astfel, de la începutul anului pînă la 30 iunie (perioada de monitorizare) au beneficiat de serviciile oferite aici 9500 tineri. „Acest indice este unul destul de bun”, a concluzionat experţii. Iar banii nu au fost aruncaţi în vînt. (Ina Landa)


R. Moldova înregistrează restanţe la capitolul respectarea drepturilor omului, chiar dacă în ultima perioadă se atestă o îmbunătăţire a situaţiei. În cea de a IV-a ediţie a Raportului Drepturilor Omului în Moldova, lansat de Asociaţia „Promo-LEX”, se menţionează că cele mai multe restanţe se înregistrează pe segmentul drepturile deţinuţilor, ale copiilor, violenţa în familie, interzicerea discriminării. (Info-Prim Neo)

Ungheniul s-a ales cu un nou tarif la căldură. Arde! Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a decis: costul unei gigacalorii la Ungheni se majorează cu 17,8% şi va constitui de acum înainte – pînă la următoarea majorare – 1326 lei. Pînă mai ieri, gigacaloria costa 1126 lei. Cel mai mult însă căldura s-a scumpit la Cahul, Glodeni și Criuleni. Astfel, la Cahul agentul termic s-a majorat cu 56%, ajungînd la tariful de 1355 lei

pentru o gigacalorie. La Glodeni majprarea a constituit 61% (1350 lei pentru o gigacalorie), iar la Criuleni - 73,4% (1686 de lei pentru o gigacalorie).

PAD şi la Ungheni Partidul Acţiunea Democratică (PAD) a ajuns şi la Ungheni în mod oficial. Pe 23 octombrie, aici a avut loc conferinţa teritorială de constituire a formaţiunii respective. Numărul participanţilor însă a fost mult prea mic – doar ceva mai mult de 40. „Faptul că unii colegi de-ai noştri s-au temut

să vină astăzi la conferinţă este un argument în plus că nu am scos frica din casele noastre, nu am scos-o din sufletele noastre şi mai avem încă mult de lucru în acest sens”, a declarat liderul noii formaţiuni, Mihai Godea. „Vrem să constituim un partid viu, din oameni care să se poată implica, să vină cu valoa-

P

Şedinţa Consiliului orăşenesc din 14 octombrie: s-a discutat, s-a propus, s-a decis Contoare pentru consumatorii de apă

ditul obicei de iarnă, prezentat deja de cîţiva ani la rînd de sculeneni, „Capra” – o adevărată bijuterie. Astfel, responsabilii de la Secţia cultură s-au convins încă o dată că anume acest colectiv trebuie să ne reprezinte peste Prut, la un festival al tradiţiilor populare de iarnă de la Flămînzi, judeţul Botoşani.

De notat că festivalul „Din moşi-strămoşi” este o iniţiativă a Secţiei cultură Ungheni şi se află deja la a doua ediţie. „Cu siguranţă, acest festival va avea continuitate”, a subliniat, la final, Eugenia Baroncea. Lucia Bacalu

Călătorie cu tichete

În fotografie: „Nunta” petreştenilor.

Deschiderea grădiniței ”Guguță” din Ungheni este subiectul numărul unu pentru mulți părinți care și-au înscris copiii aici. Deși au trecut mai multe termene, anunțate pentru deschidere, părinții încă mai speră că evenimentul mult așteptat va avea loc degrabă. proiecte la Fundația Comunitară Ungheni”, a menționat Emilia Cucuruzac. Dorința de a începe cît mai curînd activitatea instituției și-a exprimat-o în fața părinților și Alexandru Ambros, primarul orașului. Dînsul a vorbit celor prezenți despre acţiunile care se întreprind pentru ca dorința să devină realitate cît mai repede posibil. ”Noi ne-am pus ca scop să deschidem grădinița la 1 noiembrie, dar asta nu înseamnă că anume atunci vom tăia şi panglica. Vă zic un singur lucru: anul acesta precis deschidem grădinița”, a dat asigurări primarul. La scurt timp după adunarea cu părinții, la primărie a fost lansată o nouă etapă a unui proiect ce vizează grădiniţa respectivă, depus de AO ”Sprijin și Speranță”, prin intermediul

Știri din Primăria Ungheni

achita în continuare un tarif de 1432 de lei pentru o gigacalorie. La Ștefan Vodă, din contra, tariful a fost redus cu 5%, fiind deja de 1466 de lei pentru o gigacalorie. Tarifele respective urmează să intre în vigoare vineri, 21 octombrie, cînd vor fi publicate în Monitorul Oficial. (După Jurnal.md)

Grădinița ”Guguță” mai trece peste un termen de deschidere

Pentru a pune toate punctele pe i, administrația grădiniței, de comun cu conducerea orașului, au convocat, recent, o adunare generală cu părinții. Directoarea grădiniței, Emilia Cucuruzac, a spus din start că, la ora actuală, grădinița încă nu este gata să-și primească copiii, deși reparația capitală a sediului a fost adusă la bun sfîrșit, pentru lucrări fiind cheltuite aproape 9 milioane de lei. Mai sînt necesare achiziții în valoare de un milion de lei pentru dotarea sălilor cu mobilier și cele necesare la bucătărie. ”Mă bucur că și părinții au dat dovadă de interes sporit pentru tot ce se petrece în grădiniță și chiar se implică activ la activitățile de amenjare a teritoriului instituției. În plus, tinerele mămici au creat un grup de inițiativă și au depus două

3

La Anenii Noi căldura s-a scumpit cu 39% (1472 de lei pentru o gigacalorie), la Comrat - cu 13% (1273 de lei), la Bălți – cu 4,1% (1090 de lei), la Călărași – cu 17,3% (1766 lei), iar la Orhei – cu 18,7% (1378 de lei). A rămas nemodificat tariful pentru agentul termic la Cimișlia. Locuitorii de aici vor

Pe ultima sută de metri Festivalul-concurs folcloric al obiceiurilor şi datinilor străbune „Din moşi-strămoşi” a ajuns pe ultima sută de metri. Duminica trecută, pe 23 octombrie, la casa de cultură din Sculeni, a avut loc a patra etapă zonală, care a şi pus punct primei runde. Urmează finala, care va avea loc pe 20 noiembrie, la Casa de cultură din Pîrliţa. „Sînt mulţumită de pres- opt localităţi. Petreştenii au taţia colectivelor folcorice din venit cu un frumos obicei al raion”, a declarat şefa Secţiei locului, „La nuntă” – un adecultură, Eugenia Baroncea. vărat spectacol, la care au parChiar dacă numărul partici- ticpat de la mic la mare. Nu panţilor nu a fost atît de mare s-au lăsat mai prejos nici cei cum şi-ar fi dorit organizato- de la Floriţoaia Veche. Hrarii, scopul a fost atins. Au fost mul pe care l-au organizat în lansate noi formaţii şi artişti scenă i-a făcut pe spectatori să amatori, au ieşit la iveală noi trăiască minunate clipe de talente, au fost valorificate noi revelaţie. Şi Oleg Onufriev tradiţii şi obiceiuri strămo- din Stolniceni, şi Nicolae Popa din Hîrceşi au fost, ca de şeşti. Pe scena căminului cultu- obicei, la înălţime. Ultima etapă a festivalului ral din Sculeni au urcat, rînd pe rînd, colective artisitce din a culminat cu frumosul şi ine-

Expresul de Ungheni Vineri, 21 octombrie

Consilierii au decis: toţi consumatorii conectaţi la reţeaua centralizată de apă potabilă din oraşul Ungheni vor trebui să-şi instaleze apometre, „în scopul excluderii disensiunilor şi stabilirii unor relaţii corecte între furnizor şi consumator”. Aceasta se va face în comun cu ÎM ,,Apă-Canal”. Cheltuielele ce ţin de procurarea materialelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de contorizare, inclusiv pentru aparatele de măsurare, vor fi suportate de către consumatori. Achitarea se va face integral sau în rate, la convenirea părţilor. Costul lucrărilor de montare a apometrelor (manopera) şi-l va asuma ÎM ,,Apă-Canal”. Au fost aprobate următoarele tarife distincte pentru activităţile de achiziţionare, instalare, exploatare, reparaţie, înlocuire şi verificare metrologică a apometrelor, după cum urmează: verificarea apometrelor - 70 lei; evidenţa apometrelor - 20 lei; montarea apometrelor în cămine de vizitare - 102 lei; montarea apometrelor în apartamente - 72 lei; montarea repetată a apometrelor - 35 lei; sigilarea repetată a apometrului - 10 lei; eliberarea certificatelor - 5 lei.

Începînd cu 1 decembrie curent, prestatorii de servicii de transport auto pe rutele oraşului Ungheni vor fi obligaţi să elibereze tichete pasagerilor. O decizie în acest sens a fost luată de consilierii orăşeneşti. Depinde acum doar de voinţa şi insistenţa pasagerilor dacă le vor obţine. În altă ordine de idei, s-a stabilit că actualele tarife – 3 lei pentru o călătorie cu microbuzul pe rutele oraşului Ungheni – sînt pe deplin justificate, acestea fiind stabilite în conformitate cu metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare a călătorilor cu transportul auto.

Indicaţii pentru ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni”

Asociației de Caritate și Asistență Socială ”Acasă”, către Fundația ”Janivo” din Olanda. Suma de 23245 de euro a fost aprobată de finanțator pentru dotarea blocului alimentar și administrativ, precum și a cabinetelor medical și de muzică de la grădinița ”Guguță” din Ungheni. ”Noi am depus un proiect către alt finanțator pentru dotarea grădiniței respective și cu mobilier, dar, deocamdată, nu avem răspuns”, a declarat Maria

Calchei, preşedinta AO ”Sprijin și Speranță”. Potrivit dînsei, investiții mai sînt necesare și pentru instruirea personalului instituției preșcolare, astfel ca educația incluzivă pe care se mizează să să fie una de calitate. De notat că AO ”Sprijin și Speranță” este partenerul Primăriei Ungheni şi în proiectul ”Șanse egale la educația timpurie pentru toți copiii”, finanțat de FISM, care se referă la aceeași grădiniţă. Ina Landa

re adăugată”, a mai spus dînsul, menţionînd că „în raionul Ungheni procesul de convingere a cetăţenilor a demarat de ceva vreme”. La ora actuală, potrivit liderului PAD, numărul membrilor de partid cu acte în regulă a depăşit la Ungheni cifra de 100. „Ceea ce se doreşte este ca oamenii să nu se teamă, aşa cum era pe timpul lui Voronin. Am pornit la un drum anevoios –

de creare a unui partid veritabil. În prezent, avem în R.Moldova doar SRL-uri, societăţi pe acţiuni, avem găşti, avem ce vreţi, numai nu partide politice”, a mai adăugat Mihai Godea, care a recunoscut că e greu să creezi un partid democratic, „pentru că nu ne-am eliberat de comunism, de mentalitatea sovietică”. (L.B.) Citiţi un interviu cu Mihai Godea în pag. 4

După ce a ascultat informaţia privind nivelul de pregătire al ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni” pentru activitate în perioada rece a anului 2011-2012, Consiliul Orăşenesc a decis să-i pună în sarcină următoarele: să depoziteze materiale antiderapante necesare, pregătind concomitent utilajul şi tehnica disponibilă pentru buna desfăşurare a lucrărilor necesare în perioada rece a anului; să contracteze tehnică suplimentară pentru deszăpezirea străzilor, în cazuri excepţionale, în perioada rece a anului 2011-2012; să întreprindă măsuri de curăţire a fîntînilor de scurgere a apelor pluviale de pe teritoriul oraşului; să organizeze defrişarea arborilor uscaţi; să asigure menţinerea ordinei sanitare în oraş, înlăturarea gunoiştelor ilicite; să asigure supravegherea bunei funcţionări a reţelelor electrice destinate iluminatului public; să ţină la control permanent consumul de energie electrică pentru iluminatul public.

Vor să cînte – trebuie să plătească A fost aprobată plata lunară pentru instruirea elevilor la Şcoala de Muzică din Ungheni în anul de studii 2011-2012, după cum urmează: pian, chitară – 120 lei, acordeon, baian – 110 lei, vioară, canto, instrumente aerofone, populare şi percuţie – 100 lei. Adolescenţii ce vor să studieze un instrument în bază de contract vor plăti lunar 280 lei. Şi pentru instruirea elevilor la Şcoala de Arte Plastice din Ungheni a fost stabilit un tarif în mărime de 70 lei lunar.

Salvatorii pe apă nu mai pot activa autonom Staţia de salvare pe apă a trecut în gestiunea economică a ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni”. O hotărîre în acest sens a fost luată de consilierii orăşeneşti în data de 14 octombrie. A fost deja instituită şi comisia de primire - predare a bunurilor materiale ale instituţiei respective care a activat autonom decenii la rînd. „Noua viaţă” a Staţiei de salvare pe apă va începe, oficial, la 1 noiembrie curent.


4

Expresul de Ungheni Vineri, 21 octombrie

Moldova este ţara cu cele mai multe fete exploatate sexual peste hotare. Aceasta este concluzia unor jurnalişti arabi, care au realizat un studiu despre traficul moldovencelor peste hotare. Astăzi în lume sînt circa 1,4 milioane de sclavi sexuali, în mare parte femei, însă şi bărbaţi sau copii, care sînt obligaţi să întreţină raporturi sexuale. Aceste persoane sînt maltratate şi supuse unor tratamente inumane. (Protv.md)

„Încă nu-i totul pierdut şi dezamăgirea nu este o cale” Interviu cu Mihai Godea, liderul Partidului Acţiunea Democratică

VIAŢA DE LÎNGĂ NOI

Nemţii din viaţa unui seliştean Moș Toader Frimu din Selişte, cunoscut în sat mai mult ca Toader Cruceanu, își reazemă de perete bățul cu care-şi sprijină bătrînețele, apoi prinde a povesti: „La război n-am fost, că-s un pic mai tînăr decît cei care au luptat pe front. Norocul nemților, că le arătam eu lor”. “Dar de ce ai ciudă pe ei?”, întreb. “Nu am nici o ciudă, că și azi mi-i dragă o nemțoaică”, spune ghiduş.

Cum credeţi, domnule Godea, mai este loc pentru un partid politic în Republica Moldova? Din păcate, da. Viaţa politică ne oferă foarte multe pretexte să analizăm la rece situaţia şi să vedem cum procedăm mai departe. Am luat o decizie la 3 mai, cînd am transmis un avertisment public societăţii - şi din acel moment am vorbit în permanenţă - despre pericolul revenirii comuniştilor la putere. Iată că ceea ce spuneam eu începe să prindă contururi reale şi este un mare păcat. E un mare păcat, pentru că şansa acestei ţări, viitorul european al R. Moldova nicidecum nu poate fi legat de revenirea lui Voronin şi a ortacilor săi la putere. Cu atît este mai regretabil că acest lucru se va produce cu concursul nemijlocit al PLDM, partid din care am făcut şi eu parte şi care a captat interesul electoratului anume prin mesajul anticomunist foarte tranşant. Lozinca „Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti” nu este epuizată. De aceea am luat decizia de a rămîne în politică. Fiţi de acord, la ora actuală foarte multă lume este dezamăgită. Oamenii deştepţi, practic, s-au retras din politică. Ce facem acum? Nu credeţi că în partidul pe care l-aţi creat vor veni doar cei obijduiţii, cei ce nu au obţiunut nişte posturi? Nu neapărat. Eu am dat un exemplu: am renunţat la post, am renunţat la privilegiul puterii, am coborît de la înălţimea funcţiei la realitatea cotidiană ca să le spun oamenilor că încă nu-i totul pierdut şi dezamăgirea nu este o cale. Omeneşte este şi să te dezamăgeşti şi poate să mai înjuri atunci cînd vezi că visele sînt spulberate şi speranţele înşelate. Dar repet: aceasta nu e o cale. Avem nevoie acum de solidaritate, avem nevoie să ne conjugăm eforturile, mai ales ale celor care gîndesc, care înţeleg exact în ce situaţie s-a pomenit R. Moldova. Totuşi, cum veţi deosebi persoanele bine intenţionate de profitori? Totul se poate verifica prin acţiuni. Omul îşi dă arama pe faţă atunci cînd are de realizat nişte sarcini. În plus, credeţi-mă, cunosc bomondul politic la diferite niveluri şi mă pricep un pic în oameni. Dar asta nu înseamnă că vom merge cu un mesaj absolut puritanist, pentru că puritanismul miroase a sectarism. Nu vrem să creăm o sectă, vrem să creăm un partid funcţioanl. Pe de altă parte, oamenii care au avut păcate în perioada fostelor guvernări nu cred că îşi vor găsi locul la noi în partid. Aţi curat, timp de trei ani, organizaţia teritorială Ungheni a PLDM. În această perioadă, trebuie să recunoaşteţi, au fost acceptate şi multe persoane despre care tocmai aţi pomenit – cu păcate... Cred că asta s-a produs în ultimul timp mai ales. Vreau să vă spun că în ultimul an PLDM a suferit o metamorfoză. Eu am numit procesul respectiv „agrareniezare rapidă”. Am semnalat acest lucru şi în cadrul conducerii partidului, m-am bătut pentru fiecare redută, mai ales în pragul alegerilor locale, cînd oameni care au muncit şi au venit cu inima deschisă în partid s-au pomenit la marginea drumului, iar locul lor a fost ocupat de foşti primari comunişti, de oameni cu interese şi cu imaginea absolut dubioasă. În momentul în care am simţit că nu mai reuşesc să ţin piept acestei avalanşe, m-am retras. Reprezentanţii PLDM cu care aţi muncit timp de trei ani cot la cot sînt acum în fruntea oraşului şi raionului Ungheni. Ce părere aveţi de ei? Eu am să mă abţin de la caracteristici. Vreau să vă spun însă că în organizaţia teritorială Ungheni sînt şi oameni foarte buni. Eu cred că, într-o formulă sau alta, ne vom regăsi împreună. Ceea ce este bine, din punctul meu de vedere, e că nu s-a dat curs ispitelor de a forma o alianţă locală cu comuniştii. A existat un asemenea pericol şi faptul că unora le-a venit înţelepciunea în cel de-al doisprezecelea ceas este îmbucurător. Dar... Nu ştiu ce se va întîmpla mîine. Lucia Bacalu

A făcut patru ani de armată sovietică, iar după ce s-a întors acasă, prin anul 1955, s-a angajat socotitor în colhoz, după care a fost șef de echipă la brigada de vii și livezi timp de opt ani. A făcut-o mai apoi pe socotitorul la ferma de vite din sat, la cea de porci din Soltănești… Pînă a dat boala peste el. “Multă vreme am mîncat pe gratis smîntînă prin spitale și sanatorii”, spune. După ce s-a întremat, l-au ridicat la rangul de revizor – la colhoz, la cooperativa de consum. “Prindeam hoții mici, căci pe cei mari nici în ziua de azi nu-i poate prinde nimeni”, zîmbeşte bătrînul pe sub mustaţă. Într-o bună zi, însă, îşi fracturează un picior și iar colindă spitalele. Urmează o nouă etapă în activitatea sa. “Cei de la primărie, văzînd că merg încet și calculat, m-au luat ca măsurător al terenurilor. Am tot măsurat coclaurile pînă ce colhozul și-a dat obștescul sfîrșit”, îşi continuă povestirea. Acum, din nou se lecuieşte. “E o plăcere – chiar azi am

cumpărat leacuri de vreo 200 de lei. Nu-ți mai spun ce pensie am, dar fără ajutorul copiilor nu aş face nimic”, spune. Revine la nemți... Şi-i aminteşte de pe vremea cînd avea 12 ani. Era război, iar ei şi-au instalat statul major la Alexeevca. “Eu, cu un văr de-al meu, pășteam vitele în Boldureasca, o vălcică nu departe de Seliștea noastră. Au venit acolo cîţiva nemți călare și ne-au confiscat opt perechi de boi. Am început să facem gîlceavă, iar ei au tras înspre noi şi m-au nimerit în cot, unde e mai dureros”, îşi aminteşte. Moşul mai are şi alte amintiri din acele vremuri: “Cînd a trecut linia frontului pe la noi, aveam alți boi, că tata era gospodar. Pășteam vitele lîngă pădure şi gloanțele şuierau pe lîngă urechile noastre. Tata unde zice: hai acasă, că au venit ruşii. Ce au făcut aceştia? Adunau nemții pribejiți prin sat, îi puneau la gard și o rusoaică zdravănă, cu bască pe cap și două pistoale în mîini, îi tot întreba: streleal v russkih? Nemții nu înțelegeau nimic. Rușii îi înco-

lonau și-i duceau nu se știe unde”. Se pare că aşa i-a fost sortit eroului nostru: să se tot intersecteze cu nemţii. “Să știi că mi-a fost dat să fac armată tocmai în Germania. Acolo nemții parcă erau alții. Buni şi ospitalieri ca noi, doar că mult mai gospodăroși și mai puțin risipitori decît moldovenii”. Într-o bună zi bărbatul, pe atunci un tînăr voinic şi chipeş, se îmbolnăveşte. “M-am umplut de un fel de rîie sau ce-o mai fi fost. Din creștet pînă-n tălpi eram numai bube”, spune. Dar, cum tot răul e spre bine, la spitalul unde fusese internat vine la el o doctoriță și-i poruncește să se dezbrace pînă la piele. “Eu, flăcău ruşinos, care pînă atunci nu îndrăzneam să pup fetele decît la “Perinița”, îmi scot straiele, mă întind cît

eram de lung şi crăp de ruşine. Ea scoate un borcănel cu alifie şi unde mă ia la uns pe o parte și pe alta, iar cînd ajungea prin cele mai ascunse de ochii lumii locuri, eu mă făceam mai roşu ca macul. Nemțoaica zîmbea și îmi arăta din deget, dar treaba și-o făcea cu rîvnă. Multe zile m-a tot îngrijit. La despărțire, tare-mi venea s-o strîng în brațe, dar nu mi-a ajuns curaj”. Era sigur că o va găsi, căci “nemțoaicele nu fug din țară ca femeile noastre”. Dar, odată ajuns acasă, au început nevoile, munca, apoi s-a însurat. Acum zice că a făcut-o mai mult de necaz, pentru că i se opreau bani din leafă. De ce se opreau? “Pentru că nu eram căsătorit și nu produceam ostași pentru armata sovietică sau lucrătoare pentru fabricile textile”, explică. Aşa era legea. Apoi a venit și dragostea. “Probabil, soția nu știa de nemțoaică”, îl întreb. “Ba i-am spus de la bun început și nu s-a supărat deloc”, răspunde. “Mi-a și zis odată: măi Toadere, ce-ar fi să pleci s-o vezi, că eu te știu de om cumsecade, n-ai să mă lepezi. În schimb, ai s-o bucuri pe ea”, continuă. Nu s-a încumetat. Sînt foarte mulți ani de cînd nu mai este soția. Moşul însă nu şi-a mai adus altă femeie la casă. “Prea bine m-am înțeles cu prima ca s-o am pe a doua”, explică. Ion Mardari

A ales să crească iepuri acasă decît să plece la munci peste hotare Lipsa unui loc de muncă stabil, mai ales la sate, îi face pe oameni să ia calea pribejiei. Mulţi cred că plecarea peste hotare, în căutarea unui cîştig, reprezintă unica soluţie de supravieţuire. Poate că ar fi împărtăşit această idee şi Nicolae Rabacu din satul Bumbăta, dar sănătatea precară nu i-a permis să lase casa şi familia. Ce-i rămînea să facă? S-a gîndit mult cum ar face să-şi cîştige bucăţica de pîine aici, la el acasă. Acum doi ani, împreună cu feciorul său, Mihai, a pus pe roate propria afacere – o crescătorie de iepuri. ”Aveam cîţiva iepuri în gospodărie şi îmi plăcea mult să am grijă de ei. M-am gîndit că nu ar fi rău să-i înmulţesc”, povesteşte Nicolae Rabacu. La început, i-a fost foarte greu. Dar a rezistat. Acum, dînsul deţine o mini-fermă de iepuri ce numără 200 de capete, în majoritate de rasele Neozeelandez alb, Fluture şi California. ”Iepurii sînt nişte rozătoare care necesită multă atenţie şi grijă, dar care te răsplătesc din plin, dacă îi creşti ca la carte”, spune cunicultorul dîn Bumbăta, după care explică: ”Carnea de iepure este foarte solicitată. Oamenii vin anul în jur s-o cumpere, ba pentru o nuntă, ba pentru o cumetrie. În plus, magazi-

nele gen „Metro” de la Chişinău sînt gata să achiziţioneze zilnic cîte 50 de kilograme de carne”. Apropo, un kilogram de carne de iepure costă 100 de lei. E o afacere sau ba? Calculaţi: în mod obişnuit, o iepuroaică aduce pe lume într-un an 30-40 de iepuraşi. De la aceştia, se poate obţine o cantitate de carne de 60-80 kilograme. ... Un loc bine amenajat, ventilat, protejat, cu sursă permanentă de apă potabilă şi cuşti din plasă de sîrmă reprezintă inventarul mini-fermei lui Rabacu. „Respectarea cu stricteţe a normelor de igienă, a termenelor de vaccinare, precum şi o hrană corespunzătoare pot asigura succesul afacerii”, spune dînsul. O sută de iepuri consumă, săptămînal, 200 kilograme de furaje concentrate, iar nutreţurile concentrate, sub formă de granule, reprezintă raţia de

bază a animalelor. Chiar recent, Nicolae Rabacu şi-a cumpărat un granulator care produce 500 de kilograme de concentrate pe oră. „Ce conţine o granulă?”, vă veţi întreba. „Grîu, orz, macuc, tărîţe, porumb, lucernă, calciu, sare”, explică dînsul. Astfel, animalelele primesc toate elementele ce asigură o bună creştere. Fermierul bumbătean produce furajele concentrate nu doar pentru sine. El le vinde şi altor crescători de iepuri din satele vecine, la preţul de 5,50 lei pentru un kilogram. Dorinţa crescătorului de iepuri de la Bumbăta este de a-şi extinde afacerea. Nicolae Ra-

bacu vrea să amenajeze o fermă cu o capacitate de 1000 de capete. Pentru aceasta însă e nevoie de investiţii serioase – circa 10 mii de euro. Un suport, în acest sens, este gata să i-l ofere Centrul de Consultanţă şi Şcolarizare ACSA Ungheni. ”Am văzut că la Bumbăta se munceşte mult. Vom încerca să-l susţinem pe Nicolae Rabacu, să obţinem finanţări externe, din proiecte”, a subliniat Petru Vizitiu, directorul Centrului. Dînsul s-a arătat încrezător că, în scurt timp, afacerea creşterii iepurilor la Bumbăta va fi una model pentru tot raionul Ungheni şi nu numai. Ina Landa


Peste un miliard de tone de mîncare sînt aruncate în fiecare an, a constatat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, făcînd apel la reducerea deşeurilor alimentare pentru a putea hrăni omenirea. În total, o treime din alimentele produse în fiecare an pe planetă pentru consumul uman se pierd sau sînt aruncate. Este vorba de echivalentul a peste jumătate din producţia mondială de cereale şi aceasta în condiţiile în care aproape 1 miliard de oameni suferă de foame în lume. (Hotnews.md)

Cum ne alimentăm? Ce mîncăm şi de ce? Săptămîna trecută, pe 16 octombrie, omenirea a marcat Ziua alimentaţiei. Prin părţile noastre însă nu prea s-a vorbit, nici măcar cu această ocazie, despre cum mîncăm şi ce mîncăm. Medicii specialişti nu au dat năvală, ca în alte cazuri, să vină cu recomandări, cu sfaturi, astfel, poate, ajutînd măcar o persoană să-şi schimbe regimul alimentar, să adopte o alimentaţie sănătoasă. Probabil, nu au fost date instrucţiuni sau recomandări de la Minister. Ne-am gîndit atunci noi să abordăm subiectul, căci nu e neapărat să fii mare doctor ca să ştii că starea fizică şi fiziologică normală a unui organism sănătos depinde în mare măsură de o alimentare raţională. Cum ne alimentăm? Citiţi rîndurile ce urmează.

NISPORENI E bun ceea ce costă puţin “Omul nostru, la ora actuală, mănîncă ce-i mai ieftin”, a declarat pentru “Expresul” Afanasie Nastas, şeful secţiei supraveghere sanitară a Centrului Sănătate Publică Nisporeni. Din cauza sărăciei, foarte multă lume nu-şi permite să consume alimente calitative. Acestea, se ştie, sînt mai scumpe. De aceea mulţi se bucură, dacă dau de nişte pulpe de import mai ieftine. Le cumpără fără nici o reţinere şi cu mare bucurie. “Chiar dacă ştim că nu-s de cea mai bună calitate, nu le putem interzice, pentru că aceste produse sînt însoţite de certificate de calitate, de certificate de provenienţă, au un aspect frumos”, spune Afanasie Tanas. La fel e şi cu diversele mezeluri ieftine, unele conserve, prăjituri. Situaţia nu este dintre cele mai bune în satele noastre. “Ştiţi care e mîncarea de bază a multor locuitori de la sat? O bucată de pîine şi o ceapă”, spune Afanasie Nastas. Este vorba, mai ales, de cei ce nu au un loc de muncă stabil. Iar din aceştia sînt destui. Lucrînd cu ziua, nu au prea mari pretenţii. În plus, unii dintre

ei s-au înfrăţit şi cu păhărelul. Ei şi ce dacă li se plăteşte cîte 100 de lei pentru munca efectuată? O bună parte din bani este lăsată la magazine pentru băutură, iar din ceea ce-a mai rămas omul cumpără o pîine, o bucată de cîrnaţ din cel mai ieftin şi, poate, nişte scrumbie. Foarte puţini se gîndesc la propria sănătate, la sănătatea apropiaţilor, atunci cînd vine vorba de alimentaţie. Nu există, deocamdată, un cult al alimentaţiei în Republica Moldova. Fiind întrebat prin ce se explică faptul că la orice nuntă sau cumetrie moldovenească mesele sînt pline cu bunătăţuri, în timp ce lumea se plînge de sărăcie, Afanasie Nastas a răspuns: “Aşa e obiceiul la moldoveni. Omul sacrifică orice, se sacrifică pe sine, numai să arate că e în rînd cu ceilalţi”, după care a adăugat: “Va trebui să treacă încă foarte mulţi ani ca moldovenii să-şi schimbe mentalitatea”. În altă ordine de idei, dînsul a remarcat că în ultimii ani în magazinele din Nisporeni nu au fost depistate produse alterate, cu termenul expirat, care să prezinte pericol pentru sănătatea omului. “În majoritate, produsele alimentare corespund cerinţelor”, a subliniat medicul. (L.B.)

UNGHENI Alimentaţia ţine de cultura noastră „Populaţia noastră nu are o alimentaţie echilibrată, sănătoasă. La noi se mănîncă mai mult prăjit, afumat şi mai puţine fructe şi legume. Este paradoxal, pentru că sîntem o ţară agrară”, susţine Aurelia Şerbul, medic infecţionist la Spitalul raional din Ungheni. În plus, lumea nu prea are grijă să consume alimente proaspete, să ţină cont de termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără. În consecinţă, au loc numeroase intoxicaţii. „Termenul de valabilitate este stabilit de specialişti. Se ia în calcul nu doar valabilitatea produsului propriu-zis, dar şi cît timp va rezista ambalajul”, explică doctorul, după care atenţionează: „Trebuie din start de verificat termenul de valabilitate, iar în cazul în care apar unele dubii, mai bine nu cumpărăm produsul”. Referindu-se la motivele pentru care populaţia nu mănîncă sănătos, Aurelia Şerbul a remarcat: „Eu cred că, în pri-

mul rînd, ţine de cultura noastră. Nu cred că cineva nu ştie că nu se poate de mîncat fructe şi legume nespălate. Dar le mănîncă. Vă dau un exemplu: cînd ne ducem la piaţă şi vrem să cumpărăm struguri, primul instinct este să-i gustăm. Dar nu se recomandă, pentru că nu se ştie cum a fost crescut, în ce condiţii, cum l-au prelucrat, cine a cules poama”. Aurelia Şerbul a mai punctat: „Se cunoaşte regula: dimineaţa mănînci singur, la amiază împarţi cu prietenul, iar seara îi dai totul duşmanului. Dimineaţa se recomandă ca omul să mănînce bine, pentru a avea energie să activeze pe tot parcursul zilei. Cele mai indicate sînt terciurile, în special cel de ovăz. Este foarte sănătos. În afară de faptul că înveleşte mucoasa stomacului ca un scut protector, mai conţine o cantitate mare de vitamina B şi de celuloză, care ajută la digestie. Prînzul se recomandă să fie din trei feluri de mîncare. Seara, pînă la ora şase, se recomandă o mîncare uşoară, fără carne sau ciuperci. Iar între mese se recomandă ceva uşor: un ceai cu o tartină sau fructe”. (N.Ch.) Fotografie: click.ro

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

5

Mîncăm sănătos ca să trăim sănătos Specialiştii au elaborat o reprezentare sub forma unei corăbii a ceea ce ar trebui consumat din punct de vedere al alimentatiei globale. A fost denumită corabia alimentară şi vă propune să efectuaţi următoarele schimbări în alimentaţia dumneavoastră: 1. Consumaţi la fiecare masă cel puţin 5 fructe şi legume pe zi, sub toate formele (ca atare sau preparate - crude, fierte, uscate, conservate). 2. Măriţi aportul de feculente, adică de alimente cerealiere complete, leguminoase, cartofi. Înlocuiţi pîinea albă cu cea integrală (sură). 3. Micşoraţi consumul de zahăr şi de alimente dulci: ciocolata, prăjiturile, sucurile, patiserie. 4. Din gama lactatelor consumaţi 3 produse pe zi, alternînd sortimentele şi alegînd brînzeturile mai puţin grase şi mai puţin sărate. 5. O dată sau de două ori pe zi, consumaţi carne sau ouă, alternîndu-le în cantităţi limitate şi mai puţin grase. Mîncaţi peşte cel puţin de două ori pe săptămînă. 6. Limitaţi consumul de grăsimi totale şi mai ales consumul de grăsimi saturate: mezeluri, unt, sosuri, patiserie etc. Daţi preferinţă uleiurilor de origine vegetală: uleiul de măsline şi cel de rapiţă.

Cît ne costă să mîncăm sănătos? S-ar părea că o alimentaţie sănătoasă e posibilă, cu uşurinţă, în zona noastra geografică, unde avem cu prisosinţă şi legume, şi fructe, şi peşte, şi leguminoase, şi ouă, şi lapte, şi lactate, şi produse din cereale, cartofi, nuci sau seminţe. Toate însă costă. Am făcut un simplu calcul, pentru o zi în care să respectăm cu stricteţe recomandările specialiştilor nutriţionişti. Să luăm un exemplu de meniu: Mic dejun: un ou fiert cu o roşie, o felie de pîine integrală, o farfurie de terci, un pahar de lapte, un suc natural. Prînzul: ciorbă de legume, salată, carne de pui (150-200 grame), 2 mere sau pere, o cană cu ceai verde sau de fructe. Cina: Peşte cu salată verde, un măr. Simplu, frumos – pentru un om care nu are nimic altceva de făcut decît să se gîndească la o alimentaţie sănătoasă. Să presupunem că s-a produs minunea şi moldovenii au decis să respecte recomandrăile specialiştilor. Cîţi bani le-ar trebui pentru aceasta? Deci: un ou costă 1,4 lei, o roşie (150 gr) – 1,5 lei, 200 gr lapte – 1,4 lei, 200 gr suc – 3,4 lei, un terci (dacă folosim orz) – 5 lei. În total, un mic dejun ne-ar costa, în cel mai bun caz – 12,70 lei. Prînzul. Ca să faci o simplă ciorbă de legume, e nevoie de varză, cartofi, morcov, verdeţuri, ulei. Ţinînd cont de preţurile de la piaţă, ar costa cam 10 lei o cantitate mică. O salată de legume – aproximativ 7 lei, 200 gr de pui – 7 lei. Nu mai punem în calcul merele şi ceaiul. Cina – 200 grame de peşte – 5 lei. Să nu mai socotim restul. În total, pentru o zi, ne-ar trebui, ca să mîncăm puţin, dar sănătos - aproximativ 41 de lei. Asta, în cel mai bun caz. Pe lună? 1230 lei. Este vorba pentru o persoană. Dacă familia e compusă din patru persoane, costurile cresc ameţitor. Acum întrebăm: care e salariul mediu în Republica Moldova? Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797.

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097

Ïîòîìñòâåííàÿ ßñíîâèäÿùàÿ Ãàäàëêà

Àííà Ìàðèÿ

ñíèìàåò ïîð÷ó, ðîäîâîå ïðîêëÿòèå, ñãëàç, õðîíè÷åñêîå íåâåçåíèå, äåïðåññèâíîå ñîñòîÿíèå, ñîåäèíÿåò ðàçáèòûå ñåìüÿ â êîðîòêèå ñðîêè, ñíèìàåò âåíåö áåçáðà÷èÿ, ðåøàåò ìóæñêèå ïðîáëåìû, îòêðûâàåò äîðîãè, ãîâîðèò èìåíà âðàãîâ, äåíåæíûå íåâåçåíèå, ñåàíñû ïðåäñêàçàíèÿ ïî Âåëèêèì êàðòàì Òàðî. Îáåñïå÷èò óþò è ïîêîé â Âàøåì äîìå ñ Áîæüåé

ñèëîé. Îáðàùàéòåñü, Ãàðàíòèÿ. Òåë: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095


6 PROGRAME TV Luni, 10 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00 Documentar 10.30 Reporterul de gardă 10.55 Focus TV 11.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 12.00 Vedete la bis 13.15 Săptămîna sportivă 13.45 Cultura azi 14.30 “TROIŢA” 16.00 Magazinul copiilor 16.30 Magazinele UEFA 17.15 “FANTAGHIRO” 17.40 Respiro 18.00 Petalo romano 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct 22.15 Templul muzicii 22.45 Legendele muzicii 23.15 “UN PREOT PRINTRE NOI”.

Hour 20.30 Vocea României 23.00 AutoExpert 23.30 „FRINGE”.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.15 „AVIONUL BUCLUCAŞ II” 12.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 „PARIU CU VIAŢA” 17.45 Happy Hour 21.00 În Profunzime 23.00 „FRINGE”.

Miercuri, 12 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45, 9.55, 10.20, 17.40, 22.35 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Enter 13.10, 17.15 “FANTAGHIRO” 13.35 Medalion muzical 14.00, 23.15 “UN PREOT PRINTRE NOI” 15.35 Documentar 16.00 Dor 16.30 Istorie şi Victorie. Ştii şi cîştigi 17.50 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 22.15 Portrete în timp.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Федеральный судья" 19.00 "Давай поженимся!" 19.55 „Хочу знать” 21.00 "Время" 21.30 "Чёрные волки" 22.25 "Познер" 23.40 "Форс-мажоры". Marţi, 11 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer 6.45, 10.20, 13.40 Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Casa mea 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Magazinele UEFA 12.30 Studio Art plus 13.10, 17.15 “FANTAGHIRO” 13.55, 23.15 “UN PREOT PRINTRE NOI” 15.30 Documentar 16.00 Ring star 17.40 Videoteca copiilor 18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 22.10 Cultura azi PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 10.45 România, te iubesc! 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 „FEREASTRA SPRE INFERN” 17.45 Happy

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Учасковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Федеральный судья" 19.00 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Чёрные волки” 22.25 "Супертело, супермозг" 23.40 "На ночь глядя".

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.45 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „FEREASTRA SPRE INFERN” 12.00, 16.15 “TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 AutoExpert 14.30 „DOVLEACUL SALVATOR” 17.45 Happy Hour 24.45 Fotbal Cupa României: Dinamo – Gez Metan Severin 23.15 „FRINGE”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Федеральный судья" 19.00 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Чёрные волки” 22.25 Среда обитания 23.40 "Убийство". Joi, 13 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.55, 10.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ Reuşita într-o căsnicie nu înseamnă doar a găsi omul potrivit. Înseamnă a fi omul potrivit. Robert Browning

dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! 9.30, 21.25 “DORA” 10.20, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară în familie 13.10, 17.15 “FANTAGHIRO” 13.35 Natura în obiectiv 14.05 Portrete în timp 14.35 “UN PREOT PRINTRE NOI” 17.40 Videoteca copiilor 18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 22.10 Reporterul de gardă 22.35 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.15 Lumina trecutului. PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.45 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „DOVLEACUL SALVATOR” 12.15, 16.15 “TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 „FANTOMAS” 17.45 Happy Hour 20.45 Fotbal Cupa României: Poli Timişoara - Steaua 22.00 Fotbal Europa League. Rapid Legia Varşovia 23.15 “FRINGE”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9ю05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Федеральный судья" 19.00 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Чёрные волки” 22.25 "Человек и закон" 23.40 "Подпольная империя". Vineri, 14 octombrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.25 Respiro 10.30 Vector european 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 13.10, 17.15 “FANTAGHIRO” 13.35 Adrian Graur “Un suflet pentru o păpuşă” 14.20 “LUMINA TRECUTULUI” 16.00 Ferencz Liszt 200 ani de la naştere 17.40 “La poale de codru...” 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.10 Fii tînăr! 23.15 “UN MIC DEJUN LA TIFFANY” PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „FANTOMAS” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 „BEBELUŞI GENIALI” 17.45 Happy Hour 20.30 Dansez pentru tine.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Жди меня" 19.00 "Поле чудес" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 "Клуб Весёлых и Находчивых" 23.30 "ОТПУСК ПО ОБМЕНУ". Sîmbătă, 15 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 “UN MIC DEJUN LA TIFFANY” 8.05 Vedete la bis 9.10, 11.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.30 Dor 12.00 Balada “Badiul”. Suzana Popescu 12.40 Cinemateca universală 12.55 “O poveste de dragoste cu Adrian Ursu” 14.45 “FANTAGHIRO” 15.10 Desene animate 16.00 Studio Art plus 16.30 La Mulţi Ani! 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe 18.45 Respiro 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O seară în familie 21.25 Campionatul RM la judo 22.00, 23.15 “ULTIMUL ZBOR”.

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 14.00 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 14.15 Dansez pentru tine 20.30 „300 – EROII DE LA TERMOPILE” 23.00 „JAFUL DE PE BAKER STREET”.

12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Baştina 14.00 Fotbal. Campionatul RM 15.45 Vitalie Rusu – 70 de ani 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.45 Descoperă Moldova 19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămîna sportivă 22.00, 23.15 “ULTIMUL ZBOR”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "ВСЕГО ОДНА НОЧЬ" 8.05 "Играй, гармонь любимая!" 9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 "Смак" 11.00 "Александр Михайлов. Надо оставаться мужиком" 12.20 "КРУИЗ" 15.45 "Я ШАГАЮ ПО МОСКВЕ" 17.05 "Александр зацепин. В огнедышащей лаве любви..." 18.15 "Розыгрыш" 19.25 "Большие гонки" 21.00 "Время" 21.15 "Призрак оперы" 22.40 "Прожекторперисхилтон" 23.15 "Что? Где? Когда?".

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.45 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „URIAŞUL MEU” 13.20 Apropo TV 14.00 „AVENTURA PRIETENIEI” 16.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 20.30 „PARIU CU VIAŢA” 21.30 Serviciul român de comedie 23.30 „AURUL NEBUNILOR”.

Duminică, 16 octombrie TVM 6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Documentar 7.00, 13.45 Respiro 6.30 Noaptea muzeelor 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 “La poale de codru...” 9.00 Legendele muzicii 9.10 Desen animat 10.00 Retro hit 11.00 Istorie şi Victorie 11.30 La datorie

Cu prilejul zilei profesionale, Ziua Juristului, marcată pe 19 octombrie, Primăria Ungheni adresează sincere felicitări şi urări de bine tuturor celor care activează în sistemul judecătoresc - judecători, avocaţi, procurori, notari, executori judecătoreşti, funcţionari din administraţie. Cei care profeseză dreptul au o sarcină şi o responsabilitate dublă în faţa societăţii pentru echilibrul care trebuie să existe între putere şi dreptate. A fi jurist înseamnă a avea o profesie nobilă şi o muncă grea, căci finalitatea activităţii trebuie să fie Adevărul, Dreptatea şi Echitatea. Urez tuturor juriştilor principialitate, consecvenţă în activitatea pe care o desfăşoară. Stimaţi jurişti, apreciez înalt eforturile şi abnegaţia cu care vă dăruiţi nobilei idei de justiţie şi vă doresc sănătate, prosperitate, linişte sufletească şi succese în plan profesional. Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "ФИКТИВНЫЙ БРАК" 7.45 "Смак" 8.25 "Служу Отчизне!" 8.55 Мультфильм 9.20 "Здоровье" 10.15 "Непутёвые заметки" 10.30 "Пока все дома" 11.20 "Фазенда" 12.15 "Круиз" 15.40 Брюнетки против блондинок" 16.35 "НЕ НАДО ПЕЧАЛИТЬСЯ" 18.10 "Минута славы. Мечты сбываются" 19.50 "Специальное задание" 21.00 Воскресное "Время" 22.00 "Большая разница" 23.00 "Частный детектив, или Операция "Кооперация".

VĂ RECOMANDĂM! Luni 11.05 „Люди и манекены”. Film (РТР „Планета”) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Онг Бак. Тайский воин”. Film (СТС) Marţi 21.00 „Марс атакует!”. Film (ТНТ) 21.30 „В поисках приключений”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 21.00 „Знакомьтесь: Дэйв”. Film (ТНТ) 21.30 „Самоволка”. Film (СТС) Joi 21.00 „Сын маски”. Film (ТНТ) 21.30 „Евротур”. Film (СТС) Vineri 20.30 „Ван Хельсинг”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) 22.15 „Кактус и Елена”. Film (РТР „Планета”) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 21.00 „Бандитки”. Film (СТС). 21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00 „Близкие друзья”. Film (СТС) 16.00„Властелин колец: Братство кольца”. Film (ТНТ) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).


Fiecare al patrulea copil din Moldova nu merge la grădiniţă. Unul din motive este că în circa 250 de localităţi nu există instituţii preşcolare. Statul cheltuie cite 300-1000 de lei pentru un copil care frecventează grădiniţa. Date ale Ministerului Educaţiei arată că în Moldova activează 1326 de grădiniţe. Acestea sînt frecventate de peste 130 de mii de copii, inclusiv 2116 cu nevoi speciale. (Publika.md)

O NAȚIUNE CARE-ȘI CAUTĂ ISTORIA

Expresul

ziarul care vă aduce în casă ştirile cele mai proaspete şi mai obiective. Doritorii pot perfecta abonamentele în orice oficiu poştal din raioanele Ungheni şi Nisporeni la preţul: 7 lei – 1 lună; 21 lei – 3 luni; 42 lei – 6 luni. Indice de abonare: 21945 Abonaţi-vă şi nu veţi regreta. Vă garantăm obiectivitate, imparţialitate, calitate.

Decide tu unde este adevărul și unde este minciuna cîteva ore ne trezim la masivul Corneștilor, trenul urcă din greu. Cum a ajuns pe podiș, se zăresc creste de păduri, livezi și vii cît poate cuprinde ochiul și mai încolo. Sate de răzeși și de mazili, ostași fixați pe aici, din timpurile de cumpănă și glorie ale voievozilor Moldovei. Asta e împărăția noastră, moșia strămoșească. De aici, de la Cornești, trecînd prin Mircești, se înșiră satele Sineștilor, Hîrceștilor, apoi Condrăteștii, Năpădenii și încă vreo douăzeci de sate, toate cu fața la apa Culei, duc pînă la Orhei, și mai departe pînă la Criuleni, la apa Nistrului”. Ajuns la Năpădeni, autorul cărții continuă să-și formuleze cu văzul minții impresiile de pe urma celor auzite, trăite în această impresionantă călătorie spre Năpădenii anilor 30 ai secolului trecut. ”La școală curtea era plină de femei, bărbați, copii curat îmbrăcați în haine de sărbătoare. Bărbații poartă cizme în picioare, haine orășenești cu cravată la gît. Femeile au pantofi cu tocul înalt, rochii scumpe și baticuri pe cap. Nici un copil nu e desculț”. Iată încă o constatare pe care autorul cărții ne-o lasă moștenire, pentru a ne mîndri cu ceea ce a fost Basarabia, cînd făcea parte din Regat: ” Arunci privirea spre cele patru zări – drumuri, drumuri de țară, șerpuite pe șesurile înguste și căruțe, căruțe cu cai buni, bine hrăniți și fiecare cu un țăran cu pălărie pe cap, cocoțat peste bunurile sale”. Așa arăta această bucată din țară – pașnică, cu oameni așezați la minte și la obiceiul străbun. A continuat să arate la fel încă cinci ani (cu bunele și relele ei, ca oriunde în lume), pînă cînd ”pofta vecinului a jinduit la casa românului”. În numai cîteva zile, ca un trăsnet pe un cer fără nici un nor, cad peste capetele basarabenilor arestările NKVD-iste, dosarele înscenate, Gulag-urile îndepărtate și nici o urmă despre cei dispăruți. Primii care au

căzut jertfă noului regim au fost cei ce au făcut parte din fosta administrație de comună, clasă, de județ și mai sus. Trăsnetul a căzut și asupra Corneștilor. Întreaga conducere a primăriei e arestată. Întreaga populație, de la cel din fașă și pînă la cel de pe laiță cu lumînarea aprinsă la cap, devine din cetățean român în ”grajdanin SSSR”. Schilodirea numelui nostru secular devine o tradiție. Dumitru Bodrug, numele căruia e atît de frecvent în dosarul cu nr. 014041 din arhiva NKVD, devine Bodrug Dmitrii Kirilovici. Soția dînsului, din Eugenia devine Evghenia, iar satul de baștină – din Hîrcești în Dîrceștî, Korneștskaia voloști, Belţskogo uezda. N-a fost cruțat nici scrisul nostru latinesc, împreună cu limba română - a fost măturat de peste tot. Iată un document din dosar, eliberat pe 5 septembrie 1940, pe numele inculpatului Grigore Martea, numit ”spravka”, semnat de un oarecare Șoltoianu, capul noii administrații. Este scris într-o rusă de lemn, de un necunoscător al acestei limbi! Iată situația în care a fost pusă școala, cultura, știința, spiritualitatea noastră imediat după venirea „ruşilor” – mostră tipică de ”democrație răsăriteană”. Iar noi, naivii, vrem ca urmașii lor, care (iarăși din prostia noastră!) mai ocupă și funcții în acest stat, gen Mișin, Klimenko etc., să ne vorbească limba, să ne respecte. Un alt caz mult mai dincoace, din anii 60 ai secolului trecut – unul de ”slugărnicie” impusă învinsului de către învingător. Mi-a fost dat să-l constat tot la Cornești. O țărăncuță de a noastră, cu o gîgîlice de fată de mînă, se întîlnește pe stradă cu o doamnă de origine slavonă din acelaşi tîrguşor. Cînd ajunsese la doar cîţiva paşi, țărăncuța noastră se grăbește s-o salute prima pe concetățeanca sa prin ”Zdrasti”. Nici măcar să aștepte răspuns – o scutură brusc de mînă pe fiică-sa: ”Zi,

Dame dedicate... vinului Federaţia raională a jocului de dame din Ungheni a organizat, în premieră, un turneu inedit. Acesta a fost dedicat Zilei vinului. Au participat amatori ai jocului de dame din Sineşti, Costuleni, Petreşti, Ungheni. Competiţia a fost strînsă, mai

ales că în joc au fost puse premii oferite de SA „UngheniVin”: cîte o sticlă frumoasă cu lichoarea lui Bachus. Acelaşi număr de puncte – cîte 5 – l-au acumulat doi concurenţi: Iurie Tanas din Petreşti şi Dumitru Gorea din Sineşti. Un coeficient special, ştiut doar de sportivi, a făcut ca locul I să-i revină petreş-

7

A început abonarea la

Cu Grigore Fidelschi

Iată și la Cornești, de o bună habă de vreme, de cînd tot cu democrația asta, lucrurile s-au cam inversat. Să fi intrat lumea într-o nouă eră? Toți vorbesc ce vor, despre cine vor și, ceea ce e mai surprinzător, cît vor. Fără nici o restricție. Au frîu liber şi la a „face ce vor”. Deunăzi, și-au ales și un primar. Comunist. Iată și eu cu domnul Vasile Aramă (fostul director al Liceului „Dimitrie Cantemir”) – tot pe ”democrație” am dat-o. Orice lucru ne-am propune să facem, îl dăm juma-juma. Eu îi dau o informație telefonică, spre exemplu, că i-am pregătit butoiașul pe care mi l-a comandat, dumnealui - că mai are o bucurie de pe urma faptului că au mai dat la facultate cîțiva foști elevi de ai săi. Eu îi zic că am mai dus la redacție un material care-l vizează ușor și pe dumnealui, dînsul - că-mi aduce o carte care are tangențe cu ceea ce am început să scriu. Totul la Cornești e într-o metamorfoză ciudată. Dacă Tudor Gheorghe zice într-un cîntec ”... au înnebunit salcîmii”, Mihai Eminescu ar scrie acum: ”... au ruginit frunzele de castan”. Dar nu au ruginit de toamnă, ci de boală, sireacii, de atîta strîmbătate. Apropo, de cartea pe care mi-a adus-o domnul director, Vasile Aramă. Mi-a dat și un sfat: s-o citesc dintr-o răsuflare, să savurez gustul dulceag al expunerii gîndului de către autor și să nu mă dezamăgesc de amarul impresiei lăsate. A avut dreptate. Cartea se intitulează ”Hotarul cu cetăți”. Citesc prima povestioară – ”Drumul la Năpădeni”. Doamne! Ce bine ar fi dacă această carte ar ajunge măcar pe mîinile acelei părți de tineri din Cornești (și nu numai) care a început să facă deosebire dintre adevăr și minciună. Să coborîm, deci, de la înălțimea imaginației la adevărul de pe coala de hîrtie. ”E seară, la 3 iulie 1935. Acceleratul pentru Chișinău nu are prea mulți călători. Peste

Expresul de Ungheni Vineri, 21 octombrie

teanului. Pentru locul III au luptat trei concurenţi cu acelaşi număr de puncte (cîte 4,5): Petru Buga din Ungheni, Gheorghe Carp din Costuleni şi Nicolae Vizir din Ungheni. O claritate a venit să facă acelaşi coeficient. În consecinţă, învingător a fost Petru Buga, care s-a clasat pe locul III.

Filiala ÎS „Poşta Moldovei”, Centrul de Poştă Ungheni fa, zdrasti!”. Deviza cuceritorului: dezbină națiuni, asmuță parte contra parte, și stăpînește! Tocmai asta a vrut să spună, deși în mod diplomatic, autorul cărții ”Hotarul cu cetăți”. Numele lui e Dimitrie Bejan. S-a născut la Hîrlău în 1909. A făcut studii teologice, apoi facultatea de istorie la Iași. În anii studenției (anii 1935-1940) participă la echipele de cercetare sociologico-etnografică îndrumate de profesorul Dimitrie Gusti. Străbate Basarabia în lung și în lat, dînd prioritate satelor răzășești de pe malurile Prut și Nistru. În vara lui 1941 participă la eliberarea Basarabiei de sub sovietici. Cade prizonier la ruși. În GULAG (1947) scrie această carte pe coajă de mesteacăn. E rescrisă pe hîrtie în 1948, tot în GULAG. În același an este eliberat și revine în România, dar și aici era instaurat un regim de tip sovietic. Începe Gulagul românesc. Cartea pe care o am și eu în mînă, a fost rescrisă în 1956, cînd autorul ei era deportat la Răchitoasa (Bărăgan). ”Hotarul cu cetăți” a fost prefaţată chiar de autor: ”Problema Basarabiei este problema tuturor românilor. Pledez pentru românitatea Basarabiei. Ea este pămînt românesc rupt din trupul țării și al Moldovei. Și-i stă bine să fie Țara Românească: au aceiași istorie, aceiași credință. Pentru că una sînt slavii și alta sînt românii. Noi toți de la Nistru pîn-la Tisa sîntem români”. De ce îți spun aceste lucruri, dragă cititorule? „Eliberare”, cum zic rușii și parte bună din ai noștri sau ”cotropire”, cum afirmă istoricii cu argumente serioase și numeroși martori oculari? Ești mare, deții dreptul de a-ți exprima opinia – decide TU unde este adevărul și unde este minciuna.

Atenţie! “Expresul”, în parteneriat cu Federaţia raională a jocului de dame Ungheni, organizează, pe 4 noiembrie curent, un turneu la jocul de dame, dedicat aniversării a patra de la fondarea publicaţiei. Sînt invitaţi toţi doritorii. Începutul: ora 10.00, sala de şah şi dame a Şcolii sportive din Ungheni (Palatul culturii).

Anunţă startul Campaniei de abonare la ziare, reviste, cărţi, după Catalogul pentru prima jumătate a anului 2012.

Abonarea poate fi: Obişnuită – cu distribuirea la domiciliu; Post restant – cu distribuirea la oficiul poştal; La adresă – cu distriubuirea la adresa indicată de dumneavoastră în orice colţ al lumii. Abonarea poate fi perfectată în orice oficiu poştal, cît şi de către factorii poştali.

Informaţii suplimentare la telefoanele: (236) 22241, 22128, 22693 Secţia Raională Cultură, sub egida Consiliului Raional Ungheni

organizează la 23 octombrie, în incinta Palatului de cultură Ungheni, ediţia a III-a a Festivalului de folclor „Efim Junghietu”. ÎN PROGRAM: 11.00 – Evoluarea fanfarei 11.00 – Expoziţia meşterilor populari 12.00 – Evoluarea interpreţilor de folclor: Olimpia NistorIacob (Iaşi), Marina Coptu (Chişinău); a formaţiilor etnofolclorice „Tălăncuţa”, „Plăieşii” (Chişinău); a formaţiilor folclorice: „Dor nisporenean” (Nisporeni), „Ciobănaş de la miori” (Parcova, raionul Edineţ), „Ciobănaşul” (Întorsura Buzăului, judeţul Covasna), „Tudoriţele” (Todireşti), „Ciutura” (Cetireni), „Frunzişoară lozioară” (Costuleni), „Codrenii” (oraşul Corneşti). Avem deosebita plăcere de a vă invita să participaţi la festival. Intrarea liberă. Vă aşteptăm cu drag.

Importanţa dezvoltării competenţelor valorice în şcoală Procesul de modernizare a curriculumului la limba şi literatura română se implimentează deja al doilea an. Fiecarea profesor încearcă să aplice în predare, învăţare, evaluare, cele mai eficiente metode şi tehnici, pentru ca elevul, întîi de toate, să fie pregătit pentru situaţiile reale care îl aşteaptă în societate. În acest sens, dezvoltarea competenţelor valorice devine nu doar o acţiune necesară dar şi obligatorie. Copilul, ghidat de profesor, de la un conţinut de învăţare la altul, îşi formează propria viziune asupra lumii. Orice text literar sau conţinut lingvistic dezvoltă capacitatea acestuia de a percepe şi a înţelege timpul spaţiul în care trăieşte sau au trăit strămoşii lui. Un elev care este ajutat acum să-şi formeze deprinderi de a se orienta, de a-şi conştientiza rolul, mîine va fi cetăţeanul care va şti să-şi transforme scopurile, să ia decizii. Orice subiect de limbă sau literatură poate fi un pretext pentru discuţie, dacă profesorul demonstrează măiestrie profesională în aplicarea metodelor prin care reuşeşte să-şi centreze atenţia pe elev. Din bogata experienţă pe care o am, în repeptate rînduri, am constat că stilul unui profesor se modelează anume din priceperea lui de a alege şi de a valorifica informaţia ştiinţifică şi metodică. Nu este nici un rezultat, nici satisfacţie acolo unde zecile de metode şi tehnici se aplică inadecvat. Este important, în formarea şi dezvoltarea competenţelor valorice să existe legătura între ceea ce se intenţionează şi ceea ce se face cu adevărat. Orice metodă tradiţională sau tehnică activparticipativă va fi utilă şi va ajuta elevul să-şi cultive un comportament adecvat, dacă profesorul însuşi va reuşi să fie model de gîndire şi conduită. Cercetez aspectul metodologic al predării de foarte mulţi ani şi sînt convinsă că oricare reformă s-ar propune în învăţămînt, implimentarea acesteia, cu succes, o poate realiza doar profesorul conştient şi responsabil. Nadejda Gorincioi, profesor, grad II, liceul Cetireni


FRAGMENTARIUM CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 24 – 30 octombrie Berbec Sînteţi ocupaţi pînă peste cap: demaraţi proiecte importante, purtaţi discuţii decisive, alergaţi de colo pînă colo şi intraţi în contact cu multe persoane. Nu veţi avea prea mult timp să respiraţi. Taur Treceţi printr-o perioadă mai puţin bună. Nu sînteţi mulţumiţi de voi înşivă şi puteţi avea stări de melancolie şi chiar depresie. Perioada este favorabilă activităţilor legate de locuinţă. Gemeni O săptămînă bună: aveţi energie şi vă faceţi tot felul de planuri. Acestea sînt legate de carieră, relaţii, stil de viaţă. Majoritatea planurilor au şanse mari de succes, mai puţin în carieră. Rac Veţi merge la tot felul de evenimente, în special legate de viaţa de familie, veţi face impresie bună şi chiar veţi întîlni persoane care v-ar putea ajuta în carieră. Banii vor veni şi ei. Leu Veţi lăsa la o parte problemele profunde ale existenţei şi vă veţi preocupa de unele mai plăcute. O schimbare de imagine, o redecorare a locuinţei, un nou hobby sau serviciu. Fecioara Săptămîna este favorabilă muncii şi studiului. Puteţi începe nişte cursuri sau un proiect de anvergură la serviciu. Ceea ce veţi începe acum, va ieşi bine. Şi pe plan financiar lucrurile vor sta binişor. Balanţa Veţi fi cam nesuferite: veţi critica pe toată lumea, vă veţi plînge de tot felul de fleacuri, veţi fi greu de mulţumit. Cei din jur s-ar putea simţi jigniţi. Mai multă discreţie şi întelegere n-ar strica. Scorpion Marele defect, gelozia, se va face iar simţit în această săptămînă. Veţi trăi cu impresia că sînteţi trădaţi sau că cei din jur nu au altă treabă decît să intervină în relaţia voastră. Săgetător Vă cam plictisiţi şi încercaţi să vă astîmpăraţi setea de noutate făcînd tot felul de gesturi extravagante. Nu este recomandat să vă aruncaţi în afaceri noi sau în aventuri amoroase. Capricorn Veţi simţi nevoia să flirtaţi foarte mult, chiar cu riscul de a provoca gelozia partenerului de cuplu. Evitaţi acest comportament la serviciu, deoarece veţi stîrni tot felul de bîrfe şi veţi deveni ridicoli. Vărsător Veţi avea o perioadă excelentă. Cei care vor să se reorienteze profesional, să înveţe ceva nou, să se apuce de un proiect important, au acum toate şansele să înceapă cu dreptul. Peşti Veţi avea o săptămînă excelentă, veţi fi binedispuşi şi îi veţi contamina şi pe cei din jur cu entuziasmul vostru. Un prieten bun va avea nevoie de ajutorul vostru.

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Hainele albe nu sînt suficient de albe ? Înmoaie-le în apă caldă timp de 10 minute, împreună cu o felie de lămîie.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Este o cunoscătoare a sufletului omenesc. Are capacitatea de a sesiza şi analiza viaţa interioară a omului, trăirile sale, emoțiile. Nu soluţionează personal problemele acestuia, ci doar îl ajută să găsească soluţii la problemele sale. Este o doamnă sinceră, căreia i se citeşte bunătatea în suflet şi în ochi. A acceptat imediat provocarea noastră de a răspunde la întrebările “Chestionarului...”. A răspuns bine gîndit, clar şi înţelept, cu zîmbetul pe buze. Apropo, pe 22 octombrie, în întreaga republică se sărbătoreşte Ziua psihologului.

TATIANA ŢÎCU, DOAMNA CĂREIA ÎI PLACE SĂ SE DEDICE CELOR DRAGI Funcţia actuală: psiholog la Liceul “Vasile Alecsandri” din Ungheni. Principala trăsătură a mea de caracter: corectitudinea. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: să fie stăpîn pe orice situaţie. Calitatea pe care o prefer la o femeie: înţelepciunea.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: felul lor de a fi. Ne leagă relaţii de ani ce au rezistat în timp şi sîntem alături cînd ne cere viaţa Ocupaţia mea preferată: în primul rînd, să mă dedic celor dragi şi să citesc. Principalul meu defect: mereu nu-mi ajung 5 minute, nu pentru că nu-s punctuală, dar pentru că îmi place să las în urmă totul în ordine; interiorizarea nemulţumirilor. Visul meu de fericire: ce-i dragi să-mi fie sănătoşi, fericiţi, realizaţi şi alături. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să-l supăr pe Dumnezeu sau să-i pierd pe cei dragi

Expres ortodox 24 – 30 octombrie Luni Sf. Ap. Filip; Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Mc. Zinaida. Marţi Sf. Mc. Prov, Andronic; Sf. Irh. Cosma. Miercuri Sf. Mc. Carp; Cuv. Veniamin, Nichita. Joi Cuv. Maica noastră Parascheva, apărătoarea Moldovei. Vineri Cuv. Eftimie cel Nou; Sf. Mc. Luchian; Sf. Irh. Ioan. Sîmbătă Sf. Mc. Longhin Sutaşul. Dumiică Duminica XX. Sf. Pr. Osea; Sf. Mc. Andrei; Sf. Cosma şi Damian.

Fotografia săptămînii

Bancuri Unui şoricel îi plăcea nespus de mult să iasă din ascunzătoare, dar se temea de pisică. Pînă la urmă a decis să iasă. Ascultă cu atenţie şi percepe un zgomot uşor de labe pe parchetul din cameră. Apoi aude un lătrat. - Uf, e doar cîinele. Iese. Chiar în clipa aceea pisica îl prinde şi îi spune: - Vezi ce bine este să ştii limbi străine?

Elevi de la Pîrliţa în ospeţie la „Expresul” învăţînd democraţia. 10 octombrie 2011

Un tip vrea să se înscrie în Cartea Recordurilor. - Ce aţi realizat pentru a vă putea înscrie în Cartea Recordurilor? - Am rezolvat un puzzle! - Păi bine, dom'le, oricine poate să rezolve un puzzle... - Da, dar pe puzzle-ul meu scria "Între 3 şi 6 ani", iar eu l-am rezolvat în 2 ani!

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce sînt. Ţara în care aş vrea să trăiesc: în Moldova, dar cu alt viitor. Culoarea preferată: îmi place armonia culorilor. Floarea preferată: macul sălbatic. Pasărea preferată: lebăda, pentru că, după mine, reprezintă credinţă, inteligenţă, graţie. Scriitorii preferaţi: Stephan Zweig, Andre Mauroi, Paule Valeri, Lev Tolstoi, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri ş.a. Eroul preferat: sînt multe persoane care mi-au atras atenția prin felul lor de a fi. Eroina preferată: ca și răspunsul precedent. Eroii din viaţa reală: părinţii mei. Băutura şi mîncarea preferată: salatele şi vinul alb. Ce detest cel mai mult: incorectitudinea, laşitatea, lenea. Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: sînt mulţumită aşa cum m-a creat Dumnezeu. Cum aş vrea să mor: împlinită, lăsînd puncte de suspensie şi amintiri plăcute. Starea de spirit actuală: liniştită. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele inocente, inconştiente, recunoscute. Deviza mea: nu există probleme, există doar soluţii la provocări.

IEFTIN ŞI LA ÎNDEMÎNĂ Mîncați seminţe de floarea soarelui și veți fi fericiți Știați că sînt suficiente 30-40 grame de seminţe de floarea soarelui pentru a atenua stresul şi pentru a depăşi oboseala şi stările depresive? Mai mult decît atît, ele induc o stare de bună dispoziţie. Seminţele de floarea soarelui conţin o substanţă de excepţie, numită tryptophan. Aceasta are un impact imens asupra stării noastre. Ne redă o stare de relaxare, ne eliberează de stările de tensiune şi ne bine dispun. Seminţele de floarea-soarelui au un puternic efect antidepresiv, comparabil cu cel produs de anumite medicamente. Semințele sînt bogate în seleniu, nutrient cunoscut pentru capacitatea sa de a ne face instant să ne simțim mult mai bine și mai fericiți. Medicul recomandă: fiecare dintre noi ar trebui să adauge la dieta zilnică semințele, o sursă importantă de proteine, fibre, minerale și vitamine, care contribuie în mod benefic la starea generală a sănătății. Datorită conțiutului de vitamina E, semințele de floarea soarelui au efecte antiinflamatorii. Chiar și sistemul cardiovascular trage foloase în urma consumului de semințe. Astmul, artrita reumatoidă, arteroscleroza și osteoartrita sînt doar patru dintre afecțiunile ale caror efecte sînt aplanate prin intermediul acestor produse naturale. Semințele de floarea soarelui conțin fitosterol, care sporește imunitatea organismului și reduce riscul declanșării mai multor tipuri de cancer. Studiile au subliniat de asemenea faptul că semințele de floarea soarelui reprezintă o sursă importantă de magneziu și de aceea au proprietatea de a scădea tensiunea arterială. Semințele de floarea soarelui pot fi consumate proaspete (nesărate și fără coajă), dar pot fi adăugate și în cereale, supe sau salate.

Expresul NR 196_WEB  

Vineri, 21 octombrie 2011 Anul IV, nr. 41 (196) Apare la Ungheni și Nisporeni Un drum nou Ungheni-Nisporeni A ales să crească iepuri acasă d...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you