Issuu on Google+

Pag. 3

Pag. 4

Pag. 5

Uniforma şcolară – o imagine a fiecărei instituţii în parte

Rabia sau turbarea continuă să prezinte pericol pentru oameni

„Ce fel de uniforme? Noi avem copii care se îmbracă cu te miri ce numai ca să vină la şcoală. Noi avem copii care vin desculţ şi se uită în mîna altora ce manîncă”, a pornit o adevărată tiradă Anatolii Lucaşenco, directorul gimnaziului de la Morenii Noi.

Au trecut exact 35 de ani de cînd s-a înregistrat, în raionul Ungheni, ultimul caz de rabie la un om. Drama s-a consumat în satul Coşeni. În R. Moldova ultimul caz s-a înregistrat în 2003. Şi totuşi, susţin medicii epidemiologi, situaţia epizootologică la rabie continuă să se fie încordată.

Ziarul de care ai nevoie!

Expresul de Ungheni

ISSN 1857-422X

Vineri, 23 septembrie 2011

Anul IV, nr. 37 (192)

Raionul Ungheni are toate şansele să devină avanpostul dezvoltării turismului „Fiind la hotarul Republicii Moldova, în imediata vecinătate cu Uniunea Europeană, cred că traseele turistice nu ar trebui să se termine la Prut şi nu ar trebui să înceapă de la Chişinău, dar de la Ungheni”, a declarat pentru „Expresul de Ungheni” Eudochia Viziru, şefa Direcţiei Economie şi Reforme.

Zeci de hectare în flăcări Neatenţia şi neglijenţa oamenilor, dar şi condiţiile climaterice, au dat de lucru pompierilor sîmbătă, 17 septembrie. Aceştia au trebuit să intervină pentru stingerea unei arderi necontrolate de vegetaţie uscată pe raza primăriilor Cetireni şi Alexeevca.

Expresul nu va mai fi doar de Ungheni La 30 septembrie, va fi difuzat primul număr al unui nou ziar în raioanele Ungheni şi Nisporeni. Este vorba de „Expresul”, publicaţie care va apărea în rezultatul fuzionării ziarelor „Expresul de Ungheni” şi „Gazeta de Vest” (Nisporeni), comunică Agenţia Monitor Media. 16 septembrie a fost ultima zi în care a apărut „Gazeta de Vest”. Extinderea publicaţiei unghenene la Nisporeni este sprijinită financiar în cadrul unui proiect de Fundaţia „Est-Europeană”. Redactorul-şef al „Expresului de Ungheni”, Lucia Bacalu, spune că s-a simţit necesitatea unui ziar regional, precizînd că procesul de extindere al „Expresului” ar putea continua şi pe viitor. Redactorul-şef al „Gazetei de Vest”, Dumitru Mititelu, speră că cititorii vor aprecia efortul făcut de ambele redacţii de a veni cu un produs mediatic comun nou. „Gazeta de Vest” este una din primele publicaţii independente din Moldova, lansînd primul număr la 6 august 1996. Primul număr al „Expresului de Ungheni” a apărut la 1 noiembrie 2007. Ambele ziare sînt membre ale Asociaţiei Presei Independente din Moldova.

De Ziua persoanelor în etate – ajutoare pentru cei trecuţi de 80 de ani S-a decis: din Fondul local de susținere a populației vor fi alocate, în acest an, de Ziua persoanelor în etate, pe 1 octombrie, cîte 400 de lei pentru fiecare pensionar ce a trecut de vîrsta de 80 de ani și care nu a beneficiat în anul curent de alte ajutoare. E clar că 400 de lei nu e o sumă mare, dar acestea-s posibilitățile la ora actuală, susţin oficialii. Organizaţia veteranilor s-a implicat şi ea în identificarea unor posibilităţi de a ajuta persoanele în etate, de a pregăti acţiuni menite să le descreţească frunţile bătrînilor măcar în această zi. Oficialităţile au trimis scrisori agenților economici din teritoriu cu solicitarea de a contribui şi ei ca ziua de 1 octombrie să fie cu adevărat una de sărbătoare pentru persoanele în etate. Se va implica şi sectorul neguvernamental. „Dacă vom depune eforturi în comun, cred că vom reuși să bucurăm un număr cît mai mare de persoane”, a spus viceprimarul de Ungheni, Ludmila Guzun.

Şi-a îndeplinit una dintre promisiuni Copiii din satul Novaia Nicolaevca nu vor mai trebui să se scoale cu noaptea-n cap și să plece la Ungheni cu trenul, pentru a ajunge în timp util la şcoală. Începînd cu ziua de 19 septembrie, ei sînt transportaţi cu un autobuz oferit de primărie. Acest serviciu este readus la Nicolaevca după o pauză de şase ani. Astfel, primarul Grigore Popa îşi îndeplineşte una dintre promisunile făcute sătenilor. Costul unui bilet de călătorie este de patru lei. Elevii, dar şi preșcolarii, în număr de 25, sînt transportați la Ungheni din contul primăriei. Ceilalți cetățeni trebuie să-şi achite costul călătoriei. Localnicii spun că-s mulţumiţi şi acum sînt liniştiţi pentru copiii lor. Satul Novaia Nicolaevca nu a avut niciodată o şcoală a sa, iar copiii de aici au învăţat dintotdeauna la Ungheni.

Banii trebuie să facă bani, nu să fie ţinuţi „la colţun”

Dînsa îşi susţine afirmaţia, aducînd drept argument faptul că pe aici, prin zona Ungheniului, au trecut, începînd cu evul mediu şi chiar mai înainte, principalele căi de comunicaţie. „Avem tot dreptul să pretindem la acest lucru şi trebuie chiar să avem pretenţii pentru a dezvolta turismul în această regiune”, a subliniat Eudochia Viziru. Şi, ca vorbele să nu rămînă neacoperite de fapte, dînsa a contribuit plenar la implementarea, timp de aproape doi ani, a proiectului „Dezvoltarea turismului rural pentru asigurarea transformărilor economice şi sociale” din cadrul Programului Vest-Est. Astfel, în primăvara anului curent, o echipă de ungheneni, reprezentanţi ai sectorului neguvernamental, ai administraţiei publice locale şi ai sectorului privat, s-au deplasat la Cluj-Napoca (România) şi Cernăuţi (Ucraina), pentru a lua cunoştinţă de practicile de succes în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural. A venit timpul ca şi partenerii din cele două regiuni să vină la Ungheni. Evenimentul s-a produs pe 20 septembrie. În cele patru zile cît se vor afla aici, ei vor lua

cunoştinţă de tradiţiile şi obiceiurile locului, fiind prezenţi la hramul satului Todireşti, vor vizita muzeul satului Pîrliţa, rezervaţia „Plaiul Fagului”, tabăra de odihnă „Pro Sănătatea”, Casa mierii din satul Răciula (raionul Călăraşi), pensiunea „Poiana Cerbului” din Corneşti. Vizita se va finaliza cu o masă rotundă, la care se va face totalizarea activităţii pe durata întregului proiect. Cele două delegaţii au fost salutate de preşedintele raionului, Iurie Toma, care şi-a exprimat speranţa că parteneriatele create vor fi viabile şi de durată, contribuind astfel la un schimb permanent de experienţă. Preşedintele filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie, Serghei Cladco, a menţionat, la rîndul său, că proiectul respectiv a oferit o adevărată oportunitate pentru cei interesaţi de dezvoltarea turismului rural. „Nu ne rămîne decît să utilizăm la maximum cunoştinţele acumulate, să utilizăm potenţialul nostru uman şi să profităm de frumuseţea naturii pe care o avem. Cu siguranţă, vom reuşi”, a accentut dînsul.

Orice-am spune, dar aproape fiecare moldovean are acasă adunaţi bani „pentru zile negre”. Unde-i ţine? La „colţun”. Există însă o soluţie mult mai bună. O soluţie care, odată acceptată, aduce un surplus de bani la cei pe care îi are deja omul. Această soluţie se numeşte microfinanţare. Este vorba, de fapt, de o asociaţie de economii şi împrumut. Adică, oamenii dintr-un anumit teritoriu se adună, formează o uniune şi-şi depun împreună banii pe care îi au. Dar nu oricum. Îi depun, pentru a cîştiga. Banii nu stau ascunşi într-un safeu ca să se adune pe ei praful. Banii sînt puşi în circulaţie. Se dau în împrumut cu o anumită dobîndă. Astfel, banii încep a face alţi bani. Cei care i-au depus au şi ei de cîştigat. Căci, atunci cînd vor dori să şi-i ia înapoi, vor fi mai mulţi, datorită dobînzii. (Continuare în pag. 7)

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550


2

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

În luna august 2011, rata medie a dobînzii la creditele noi acordate în monedă naţională a constituit 14,06%, marcînd un nou minim istoric. Astfel, această rată s-a redus cu 0,14 puncte procentuale faţă de precedentul minim istoric, înregistrat în iunie. În aceste condiţii de rată, au fost contractate credite noi în lei moldoveneşti în valoare de circa 1,35 miliarde, cu aproape 12% mai mult decît în iulie 2011. (Unimedia.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

Noi, cei ce ne dorim cetăţeni ai Uniunii Europene De ani de zile tot vorbim despre cultura noastră sau, mai bine zis, despre incultura noastră. Remarca despre acest „nărav” al nostru încă Dimitrie Cantemir. Vorbind frumos despre moldoveni, despre ospitalitatea lor proverbială, preotul Vasile Ţepordei, mare cărutrar basarabean refugiat peste Prut în anul 1940, nu putea să nu remarce şi el faptul că moldovenii sînt cam „neciopliţi” la ale lor. Adică, nu ştiu să se comporte. Oare şi peste alte zeci şi sute de ani tot despre incultură vom vorbi? Cu plecările astea peste hotare, ce case şi-au mai zidit unii, ce maşini şi-au cumpărat, ce reparaţii şi-au făcut prin locuinţe. Dar tot aceiaşi au rămas: ignoranţi, lipsiţi de cultură, invidioşi. Dar ce fudui! Nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. Mi-au venit în gînd aceste lucruri, după ce am văzut ce se face în jurul unei grădiniţe nou-nouţe din Ungheni, pentru reconstrucţia căreia s-au cheltuit milioane şi milioane de lei. Citiţi, în această pagină, ştirea respectivă („O grădiniță nouă cu gard... cîrpit”). Sau uitaţi-vă ce se face în scuarul din centrul oraşului, pentru amenajarea căruia s-a cheltuit peste jumătate de milion de lei. Cuiva nu i-a convenit un stîlp de iluminat şi l-a smuls din pămînt. Altuia i s-a părut prea curat şi a început să scuipe coji de seminţe în stînga şi în dreapta. Scriu aceste rînduri, fiind conştientă de faptul că cei cu ”evro-remont” în casă, cu haine „firmennîe” pe ei nu le vor citi. Din păcate, anume aceste categorii, în primul rînd, suferă de insuficienţă de cultură, de bun-simţ. Nu au ei nevoie să citească, să răsfoiască măcar un ziar. Atenţie! Nu pretind că ar trebui să citească neapărat „Expresul”. Nu. Să citească orice – o frază pe zi - dar să citească. E greu pentru ei. Uite, manele, telenovele şi alte „... ele” sînt hrana lor spirituală. Unde mai pui că o parte dintre ei au chiar şi diplome de studii superioare, obţinute aşa cum poţi obţine orice în ţara asta. Fără mari cunoştinţe. Bani să fie. În ultimul timp, apar tot mai multe biserici. Ba ici, ba colo, răsar ca ciupercile după ploaie. Lăudabil ar fi, dar unii dintre cei ce au furat cu lopata, acum vor să-şi mai spele din păcate. Din milioanele pe care le au mai dau pentru o biserică, pentru o mănăstire. Ei bine, le vom construi, le vom avea. Se va schimba oare situaţia? După cum se trage lumea la cele sfinte, m-aş mira să se schimbe ceva în următorul secol.

Oaspetele vesel

Criticului meu Chiar de scriu tăioase versuri, Eu mustrări primesc arar. Mă hrăneşte cu sarmale Al meu... critic „literar”.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

O grădiniță nouă cu gard... cîrpit Încă n-a reușit bine să se termine reparația capitală a grădiniţei de pe strada Porumbescu 1 din Ungheni, deschiderea căreia este aşteptată cu sufletul la gură de mulţi părinţi şi picii lor, că deja s-au găsit unii indivizi care au „hotărît” să mai ”dreagă” cîte ceva pe alocuri. ”Recent, aflîndu-mă în curtea grădiniței, am observat că în plasa gardului ce desparte grădinița de blocul locativ din preajmă au apărut două găuri”, povestește Emilia Cucuruzac, directoarea grădiniței, după care continuă: ”Poate cuiva i-ar părea că îngrijorarea mea nu are temei, însă azi o bucățică de gard lipsește, mîine toată plasa poate dispărea”. Cuiva, se pare, nu-i prea place gardul de la noua grădiniţă. Din cele enunțate de către Emilia Cucuruzac, s-a mai desprins o problemă. În zilele de sîmbătă, tot același gard este acoperit, dintr-un capăt în altul, cu covoarele locatarilor din vecinătate. Chiar dacă în curtea blocului cu pricina există un suport special pentru acestea, gospodinele, ca să fie şi mai gospodine probabil, şi le etalează în

toată frumuseţea lor (a covoarelor) şi nesimţirea lor (a celor ce înşiră covoarele pe gardul grădiniţei). ”La noi se simte lipsa de cultură, lumea nu știe a prețui munca altuia”, spune cu amărăciune directoarea. Dînsa a încercat să stabilească un contact cu vecinii şi consideră că deja e o reuşită. ”M-am apropiat de cîțiva tineri și i-am atenţionat că nu e bine să deterioreze gardul recent instalat. Ei mi-au promis că vor avea un comportament decent”, spune Emilia Cucuruzac. Şi locatarii din preajmă pare să înţeleagă ce se întîmplă. ”Așa-i mentalitatea moldoveanului, nu știe a păstra ceea ce se face cu atîta greu”, zice Elena Bichir, o doamnă ce locuieşte în blocul de alături. Deși conflictul parcă a fost localizat, iar vecinii parcă au

înţeles cum trebuie să se comporte, de-a lungul gardului cu pricina se pot observa multe sticle goale și tot felul de am-

balaje aruncate în ograda grădiniței. E o altă problemă cu aceleaşi rădăcini. Ina Landa

Cartofi ieftini şi buni la piaţa din Ungheni Cantitatea de cartofi puşi în vînzare la piața din Ungheni este în creștere permanentă, anunţă site-ul AgraVista. Produsul este calitativ, calibrat, ambalat în saci de plasă de diferite mărimi. A apărut pe piaţă şi un soi de cartofi, demult uitat de toți – „Americanka”. Specialiştii susţin că acesta este de o calitate înaltă. Deocamdată, şi preţurile sînt acceptabile, acestea variind între 3,50 şi 5 lei kilogramul, în dependență de soi, mărime, calitate. Cartofii mai mici, ambalați în saci de plasă de 5-7 kilograme, sînt puşi în vînzare la preţul de 3,50 lei/kg, iar cei mai mari se vînd cu 5 lei/kg. În comparaţie cu aceeași perioadă a anului trecut, prețurile la cartofi pe piaţa din Ungheni s-au majorat cu 12,5%, în timp ce la Cahul și Edineț

acestea s-au micșorat cu 11 și, respectiv, 19%. În pieţele din Chişinău prețul a rămas la același nivel – 3,50 lei/kg. O creştere semnificativă, în comparaţie cu anul precedent, se atestă la Bălţi – cu 28,6%. Operatorii de piață susțin că prețurile la cartofi se vor menține la acelaşi nivel pînă la sfirșitul lunii octombrie, pînă cînd producătorii din Moldova își vor vinde producția lor. Odată cu apariția pe piață

a cartofilor de import în cantități mai mari prețurile vor crește. Săptămîna trecută, la piaţa din Ungheni marea majoritate a cartofilor puşi în vîn-

zare erau de la producătorii din Ungheni, Briceni, Edineț, Anenii Noi. Doar intermediarii comercializau cartofi de import. (L.B.) Fotografie: zdg.md

Optimismul este tot ce le-a mai rămas agricultorilor la început de toamnă Deşi ploile întîrzie să apară la acest început de toamnă, iar termenul de însămînţare a terenurilor agricole cu rapiţă şi grîu de toamnă expiră, agricultorii nu lasă mîinile în jos. ”Încă nu e timpul de a bate alarma”, spune Viorel Scutaru, şeful Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie. „Am mai avut o asemenea situaţie în anul 2009, cînd nu a plouat toamna, iar termenul de însămînţare expira. Agricultorii au încorporat atunci semniţele în solul uscat. Ploile au apărut mai tîrziu şi am avut o recoltă destul de consistentă”, a precizat oficialul. Lipsa de precipitaţii în luna septembrie ar putea reţine procesul de însămînţare cu

aproximativ o săptămînă, ceea ce însă, potrivit specialiştilor, nu va decide soarta roadei. Cu mult mai mult se tem agricultorii din raion de ploile „provocatoare”, care ar duce la compromiterea roadei. „Ploi provocatoare înseamnă acele precipitaţii nesemnificative care cad peste materialul semincer din sol şi ”stîrnesc” procesul de creştere a culturii. Ulterior,

dacă nu mai plouă, totul se pierde”, a făcut explicaţiile de rigoare Viorel Scutaru. Conform unor date statistice, în Republica Moldova seceta se atestă o dată la trei ani, astfel că necesitatea sistemelor de irigare se resimte din ce în ce mai acut. ”Restabilirea sistemelor de irigare este unul din obiectivele majore ale Direcţiei Agricultură. Ne propunem ca, în termen de trei ani, să restabilim Centrul de irigare de la Blindeşti, care va aproviziona irigarea terenurilor de la Petreşti, Sculeni, Floreni, Cioropcani”, a spus Viorel Scutaru. Dînsul îşi pu-

ne mari speranţe şi în apeductul Zagarancea-Corneşti, care va fi utilizat exclusiv pentru irigarea terenurilor agricole, iar funcţionarea lui va începe în primăvara anului 2012. Între timp, meteorologii de la Staţia Meteo din Corneşti nu au veşti îmbucurătoare pentru agricultorii din raionul Ungheni. Conform prognozelor, pînă la sfîrşitul lunii septembrie ploi nu se aşteaptă. Deşi norma de precipitaţii pentru luna septembrie este de 54 ml, pînă la data de 21 septembrie s-au înregistrat doar 12,5 ml la metru pătrat. Ina Landa


De ce perfectarea buletinelor de identitate şi a paşapoartelor costa o avere? Răspunsul vine de la Curtea de Conturi, urmare a unui audit la ÎS „Registru”. Sporuri salariale în valoare de 7,6 milioane de lei în lipsa unor criterii de acodare a premiilor sau a ajutoarelor unice, un parc auto de 173 de automobile, din care 9 pentru întîmpinarea delegaţiilor străine. Pentru comparaţie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene deţine un singur automobil în acest scop. Sînt doar cîteva din încălcările depistate aici. (Jurnal.md)

Uniforma şcolară – o imagine a fiecărei instituţii în parte Săptămîna trecută, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, a depus la Cancelaria Guvernului un proiect prin care se propune introducerea uniformei şcolare în instituţiile preuniversitare. Astfel, potrivit dînsului, elevii vor lua şcoala mai în serios. Ce spun în acest sens managerii unor gimnazii şi licee din raionul Ungheni? „Ce fel de uniforme? Noi avem copii care se îmbracă cu te miri ce numai ca să vină la şcoală. Noi avem copii care vin desculţ şi se uită în mîna altora ce manîncă”, a pornit o adevărată tiradă Anatolii Lucaşenco, directorul gimnaziului de la Morenii Noi, după care a continuat, mult mai calm: „Niciodată nu am fost de acord cu scoaterea uniformelor din şcoli. Eu votez pentru uniforme cu ambele mîini, astfel ca toţi copiii să fie egali, să nu vină cei bogaţi să-şi arate diamantele”. Susţin iniţiativa Academiei de Ştiinţe şi cadrele didactice de la Cornova. „Degrabă vom avea o adunare generală cu părinţii şi vom pune în discuţie această chestiune. Dacă părinţii vor fi de acord, atunci de la anul viitor vom avea uniforme noi pentru toţi elevii noştri”, a menţionat directorul gimnaziului, Ion Bodrug. Acceptă această iniţiativă şi colectivul Liceului din Sculeni. „Uniforma reprezintă o responsabilitate din partea elevilor, dar şi din partea pedagogilor. Fiecare om trebuie să aibă o ţinută adecvată statutului său”, a subliniat directoarea liceului, Iulia Ciuvagă. Dînsa ne-a spus că la liceul din Sculeni, anul trecut, s-a discutat despre introducerea uniformei şcolare în instituţie. S-a hotărît ca în zilele de sărbătoare să se poarte o ţinută alb-negru, iar în zilele obişnuite – haine de culorile negru-albastru sau negru-ma-

roniu. „Deocamdată, nu a a luat amploare această iniţiativă, încă mai avem de lucrat. Nu putem să stăm, ca pe vremuri, la poarta liceului şi să-i întoarcem pe elevi înapoi acasă, dacă nu au venit îmbrăcaţi în uniformele stabilite”, a mai adăugat Iulia Ciuvagă. Au fost făcute tentative de a introduce uniforma şcolară şi în alte cîteva instituţii din raion. La liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni s-a reuşit, însă pentru foarte puţin timp. Potrivit directorului Nicolae Braşoveanu, uniforma şcolară a fost purtată doar doi ani şi doar într-o singură clasă. Copiii au crescut, cheltuielile au devenit mai mari, iar unele persoane nu privesc cu ochi buni această iniţiativă. Olesea Lupu, diriginta clasei a VI-a pe atunci, de comun acord cu părinţii elevilor, au procurat uniforme şcolare pentru fetiţe. „Am dat comandă de sarafane foarte drăguţe, în carouri, care ne-au fost aduse din Turcia. Nu ne-a costat mult, doar 300 de lei”, spune dînsa. „Eu sînt pentru ca elevii să poarte uniforme. Există foarte multe posibilităţi de a face ca o unifor-

mă şcolară să fie cu adevărat frumoasă şi să arate bine”, a mai adăugat profesoara. Prin aceeaşi experienţă a trecut şi Liceul „Gaudeamus” din satul Petreşti cu patru ani în urmă. Iniţiativa însă a eşuat şi aici. „Fiecare copil are personalitatea sa şi nu trebuie să-i impunem noi cu ce să se îmbrace”, a declarat pentru „Expresul” Alexandru Ciuvaga, şef interimar al Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport Ungheni. Dînsul a subiliniat că nu ar fi de acord să revină în şcoli acele uniforme şcolare de pe timpuri: rochiţe de culoare cafenie cu şorţuri albe sau negre – pentru fete, şi costume albastre – pentru băieţi. „O asemenea idee nu susţin. Ideal ar fi ca fiecare instituţie să-şi aibă uniforma sa, pentru ca aceasta să devină imaginea instituţiei respective. Copilul, purtînd o astfel de uniformă, să fie mîndru că este elev aici”, a mai adăugat şeful Direcţiei. Natalia Chiosa Fotografie: presa-basarabia.com

Armă de foc și muniții reținute în punctul de trecere Sculeni La începutul săptămînii curente, echipa mixtă de control, formată din grăniceri şi vameşi, de la pista de ieşire din Republica Moldova a punctului de trecere Sculeni, au contracarat o tentativă de scoatere ilicită a unui pistol de marca „KRAL FIRTINA”, 16 cartuşe şi o grenadă „RGD-5”, Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568 Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri. Tel.: 61470 Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097

care erau camuflate în bagajul personal al conducătorului unui automobil de marca „BMW”, ce se deplasa din Ucraina spre Italia. Conducătorul unităţii de transport, un tînăr în vîrstă de 24 ani, originar din oraşul Luţk (Ucraina), a spus de la bun început vameşilor că nu are ni-

mic de declarat decît lucruri personale. La etapa incipientă de verificare, angajaţii organelor de control de la frontieră au găsit disimulate, în lenjeria personală a bărbatului, arma de foc şi muniţiile. Pe cazul dat, de către ofiţerii Sectorului contracararea fraudelor din cadrul Biroului

Vamal Ungheni, au fost acumulate materialele necesare pentru desfăşurarea acţiunilor aferente şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie. (Serviciile de presă ale Serviciului Grăniceri şi Vamal)

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

Știri din Primăria Ungheni

3 P

După schimb de experienţă la Ungheni Pe 13 şi, respectiv, 15 septembrie, Primăria oraşului Ungheni i-a avut ca oaspeţi pe reprezentanţii autorităţilor publice locale din Cantemir şi Orhei. “Am venit aici pentru a prelua din experienţa colegilor noştri din Primăria Ungheni. Sîntem siguri că avem ce învăţa, dat fiind faptul că domnul primar Alexandru Ambros se află deja la al doilea mandat. În plus, despre bunele practici ale oraşului dumneavoastră am auzit de nenumărate ori. Am venit acum să luăm cunoştinţă de ele, să le studiem”, a subliniat primarul de Orhei, Vitalie Colun. Cei de la Cantemir au venit, graţie unui proiect întitulat: ”Iniţiative pentru dezvoltare durabilă”. „Scopul nostru e să preluăm experienţa colegilor noştri ungheneni în elaborarea politicilor publice, să cunoaştem noi modalităţi de elaborare şi adoptare a acestor politici, să vedem care-s beneficiile urmare a adoptării strategiei de dezvoltare, cum se implementează şi care-s efectele ce se atestă la nivel de comunitate. Oficialii din cele două oraşe au avut întrevederi cu administraţia Ungheniului, cu directoarea Centrului de Resurse pentru Dezvoltare Durabilă, Svetlana Ciobanu, cu şeful inspecţiei ecologice, Grigore Vlas, precum şi cu alte oficialităţi. S-a discutat despre etapele de elaborare a Planului Strategic de dezvoltare a oraşului, despre identificarea priorităţilor, elaborarea unui portofoliu de proiecte etc. Oaspeţii au avut posibilitatea să vadă pe viu şi rezultatele unor proiecte implemen- tate la Ungheni, vizitînd întreprinderea de salubrizare AVE-Ungheni, scuarul „Grigore Vieru”, terenurile de joacă din curţile blocurilor locative. „Vă sîntem recunoscători pentru excelenta organizare a vizitei şi pentru interesul echipei dumneavoastră pentru ca noi, cei din Cantemir, să reuşim în implementarea politicilor de mediu. Vă mulţimim pentru faptul că ne-aţi împărtăşit experienţa dumneavoastră. Astfel, considerăm că scopul vizitei noastre a fost realizat, iar echipa oraşului Cantemir posedă mai multe cunoştinţe, se simte mai încrezătoare în ceea ce are de făcut”, se arată într-o scrisoare de mulţumire, remisă Primăriei Ungheni de către primarul oraşului Cantemir, Roman Ciubacluc.

Cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă Primăria oraşului Ungheni transmite sincere mulţumiri companiei Lear Corporation pentru contribuţia adusă la amenajarea terenului de joacă de pe strada Naţională 25-27, un teren necesar copiilor. De notat că la amenajarea terenului de joacă, alături de angajaţii primăriei, au participat şi funcţionari din cadrul primăriei. De acum înainte, copiii din această regiune au unde se juca, e un teren de joacă bun şi modern. Iniţiativa companiei Lear Corporation a fost salutată şi apreciată de locuitorii oraşului.

Stimaţi economişti, Cu ocazia sărbătorii profesionale, Ziua economistului din Republica Moldova, vă adresez cele mai sincere şi frumoase urări de bine, însoţite de sănătate, pace, bunăstare şi prosperare. Fără profesia de economist nu putem spera la un progres pentru societate. Ea contribuie la crearea unei economii funcţionale, concurenţiale şi sociale. Ziua economistului, marcată în ultima duminică a lunii septembrie, este un prilej de a trece în revistă rezultatele obţinute, de a sublinia rolul tot mai însemnat al economiştilor. Vă adresez, stimaţi economişti, sincere mulţumiri pentru tot ceea ce faceţi în folosul societăţii, vă urez realizări şi succese frumoase în activitatea dumneavoastră. Fie ca Ziua economistului să dea un nou impuls străduinţelor noastre comune pentru binele tuturor cetăţenilor. Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Anunţ Comisia de recrutare-încorporare Ungheni desfăşoară încadrarea recruţilor în rîndurile Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Toţi recruţii care au împlinit vîrsta de 18 ani sînt obligaţi să se prezinte la Centrul Militar Teritorial Ungheni, str. Vasile Lupu 15, la examinarea medicală pentru luarea deciziei de către comisia de încorporare privind încadrarea în Forţele Armate ale Republicii Moldova. Telefon de contact: 23103; 23050; 22323.


4

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

R. Moldova a pierdut 20,3 milioane de euro, bani care puteau fi utilizați pentru reparația drumurilor în perioada 2007-2010. Concluzia aparține Curții de Conturi care a efectuat un audit al Programului în sectorul drumurilor. Aceşti bani urmau să fie acordaţi de Banca Mondială și BERD. Creditorii externi s-a răzgîndit însă din cauza tergiversării procesului de desemnare a cîștigătorilor licitației de achiziționare a lucrărilor de reabilitare a drumurilor. (Jurnal.md)

Rabia sau turbarea continuă să prezinte pericol pentru oameni Au trecut exact 35 de ani de cînd s-a înregistrat, în raionul Ungheni, ultimul caz de rabie la un om. Drama s-a consumat în satul Coşeni. În Republica Moldova ultimul caz s-a înregistrat în anul 2003. Şi totuşi, susţin medicii epidemiologi, situaţia epizootologică la rabie continuă să se menţină încordată.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din cauza rabiei, anual decedează aproape 55 mii de oameni. Recent, a decedat de rabie un copil din regiunea Moscova, Federaţia Rusă. Pe parcursul anului 2010, în raionul Ungheni, rabia a fost confirmată la 5 animale. În acest an, au solicitat asistenţă antirabică 75 de persoane accidentate de diferite animale. La 48 dintre ele li s-a indicat tratament antirabic (vaccin antirabic), iar la 14 - şi imunoglobulină antirabică. Ce este, totuşi, rabia? Explicaţiile ni le face medicul epidemiolog de la Centrul Sănătate Publică, Sergiu Talmaci: I se mai spune turbare sau hidrofobie şi este o boală infecţioasă, provocată de un virus foarte periculos, o boală care nu se supune tratamentului. Toate cazurile de rabie se încheie cu deces. De aici rezultă importanţa prevenirii la timp a bolii. Ca surse principale de infecţie, atît pentru om, cît şi pentru animale, servesc vulpile. Ele deseori atacă vitele cornute mari, oile, caprele, cîinii şi pisicile. Ulterior, acestea se îmbolnăvesc de rabie. În cîteva zile, la animalele bolnave apar fenomene paralitice, ele se mişcă greu ori stau nemişcate. Din cauza paraliziei muşchilor faringelui şi laringelui, animalul nu poate înghiţi, creînd impresia că se îneacă. Necunoaşterea acestor fenomene îi face pe oameni să contacteze cu animalele bolnave. În dorinţa lor de a le ajuta să înghită, introduc degetele în gura animalului bolnav. Dar virusul la animalele bolnave de turbare se conţine anume în salivă şi se elimină doar cu ea. Deci, cea mai obişnuită cale de transmitere este muşcătura sau zgîrîetura produsă de animal. Toţi cei care au căzut victime ale unor animale, pentru a preîntîmpina îmbolnăvirea prin rabie, trebuie să cunoască cîteva reguli esenţiale. În primul rînd, imediat şi obligatoriu se solicită asistenţa medicală în instituţia medicală de la locul de trai. Aici i se va acorda primul ajutor antirabic, fiind informat despre incident sanepidul raional. Pacientul va fi trimis la medicul specialist. Nu e cazul să se neglijeze consultaţia medicului rabiolog. Dimpotrivă, trebuie făcută cît mai urgent. Dacă a fost prescris tratamentul antirabic (imunoglobulină şi vaccin antirabic), pacientul este obligat să se prezine la medicul specialist în termenii stabiliţi pentru a-l urma. Important! Vaccinul este unicul mijloc specific de tratament profilactic, care poate preveni îmbolnăvirea şi salva viaţa omului. Apropo, în conformitate cu calendarul evenimentelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru anul 2011, cu prevederile Programului Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007-2015 aprobat de Guvern la 12.06.2007, şi cu Programul Naţional de combatere şi profilaxie a rabiei aprobat de Guvern la 06.05.1998, ziua de 28 septembrie 2011 este declarată zi internaţională de profilaxie şi combatere a rabiei. E un argument în plus că boala respectivă continuă să prezinte un pericol major pentru oameni şi nu trebuie neglijate măsurile de profilaxie. (L.B.) Fotografie: click.ro

Fundaţia Comunitară din Ungheni –

o istorie de succes Acum patru ani, la Ungheni îşi făcea viză de reşedinţă Fundaţia Comunitară, o organizaţie neguvernamentală, scopul căreia era de a colecta fonduri pe care, ulterior, să le redirecţioneze la implementarea unor proiecte în beneficiul comunităţii. Nimeni nu ar fi putut spune atunci cu exactitate dacă ideea va prinde sau ba. „Era ceva nou pentru Republica Moldova şi de aceea existau anumite temeri, era un pic de neclaritate”, recunoaşte acum Valeriu Botnari, directorul executiv al Fundaţiei Comunitare Ungheni. Tot el spune că atunci, cu patru ani în urmă, acei temerari care au făcut primul pas pentru crearea fundaţiei, aveau oarecare emoţii, chiar dacă se documentaseră, luaseră cunoştinţă de experienţa unor fundaţii similare din alte ţări. „Ştiam cu ce se ocupă o fundaţie comunitară, că e vorba de colectare de fonduri, că trebuie identificaţi potenţialii donatori locali. Totuşi, nu ştiam încă ce vom întreprinde concret”, afirmă dînsul.

Pas cu pas, s-au reuşit multe În patru ani de activitate, graţie Fundaţiei Comunitare, la Ungheni au fost implementate 59 de proiecte cu o valoare totală de 1 milion 60 mii 892 lei. Primul program de granturi mici a fost anunţat în primăvara anului 2008. Au fost selectate zece proiecte, pentru implementarea cărora Fundaţia Comunitară a acordat granturi în valoare totală de 91 mii 620 lei. În toamna aceluiaşi an, a fost anunţată o nouă rundă a programului de granturi mici şi iarăşi au fost selectate zece proiecte, pentru care Fundaţia Comunitară a acordat deja 237 mii 800 lei. Pînă în prezent, au fost organizate şase runde ale programului de granturi mici, iar săptămîna trecută a fost anunţată runda a şaptea. Graţie proiectelor implementate, la Ungheni a fost amenajat un cabinet logopedic, a fost construită o fîntînă arteziană, a fost achiziţionată o roată de olari pentru un atelier de creaţie a copiilor, a fost amenajat un mini-teren sportiv, au fost confecţionate zeci de costume populare pentru copiii din grădiniţele oraşului Ungheni, au fost achiziţionate cărţi pentru unele biblioteci şcolare, echipament sportiv pentru copii, au fost organizate numeroase acţiuni de promovare a voluntariatului, a modului sănătos de viaţă şi multe altele. În 2011, Fundaţia Comunitară, care a activat timp de trei ani doar în oraşul Ungheni, s-a extins şi în raion. Astfel, în vara anului curent, graţie suportului fi-

nanciar acordat, la Sculeni a fost construit un teren de baschet, la Costuleni a fost amenajat un loc de agrement pentru comunitate, la Petreşti au fost achiziţionate costume populare pentru copiii de la grădiniţă.

De unde banii? În această perioadă, au fost colectaţi, de la ungheneni (şi persoane fizice, şi agenţi economici), 571 mii 695 lei. Cum? „În spatele succeselor noastre e o muncă enormă. Şi voluntariat”, spune Valeriu Botnari. Prima campanie de colectare a început în vara anului 2007, avînd genericul: „Un leu pentru oraşul meu”. Apoi, la 7 noiembrie 2007, a fost organizat primul bal de caritate, despre care ziarul „Expresul de Ungheni” scria: „o premieră absolută, şi la noi, şi în contextul republicii”. Au urmat noi baluri de caritate, organizate anual, au fost desfăşurate şi multe alte acţiuni, în care s-au implicat tinerii voluntari, astfel ca să acumuleze cît mai mulţi bani în puşculiţa Fundaţiei. În plus, 489 mii 197 lei au fost atraşi din exterior. Potrivit lui Valeriu Botnari este vorba de proiecte ce au fost depuse spre finanţare la Fundaţia EstEuropeană, PNUD, Fondul Global al Fundaţiilor Comunitare. Au fost organizate numeroase ateliere de lucru, în cadrul cărora au fost identificate problemele comunităţii, dar şi soluţiile. La Ungheni a avut loc şi un Forum comunitar, la care s-a discutat despre probleme şi soluţii. „Pas cu pas, antrenăm cetăţenii în activităţile noastre, astfel ca să nu le fie indiferentă soarta comunităţii în care trăiesc”, spune Valeriu Botnari. Unde mai pui că Fundaţia şi-a propus să sensibilizeze şi să implice unghenenii în soluţionarea problemelor locale.

La Ungheni deja se observă o cultură a donaţiei Fiind întrebat dacă Fundaţia a reuşit, prin acţiunile sale, să contribuie la schimbarea mentalităţii oamenilor, Valeriu Botnari a răspuns: „Este încă mult de lucru la acest capitol, dar se observă deja o cultură a donaţiei”. Dînsul a adus şi un exemplu, cînd angajaţiii băncii care deserveşte contul Fundaţiei Comunitare

„s-au sensibilizat din oficiu şi au donat cîte 50 de lei”. Este un gest grăitor. „Considerăm că deja carul s-a mişcat din loc. Sigur, este încă mult de lucru, pentru ca oamenii să fie mult mai receptivi la apelurile noastre. Dar contează faptul că despre Fundaţia Comunitară se ştie deja şi multă lume are încredere în ea”.

Secretul unui succes La începutul primăverii din acest an, la Ungheni a avut loc şi o conferinţă regională, în cadrul căreia Fundaţia Comunitară din Ungheni a împărtăşit din experienţa sa colegilor din alte raioane. „După acea conferinţă mulţi s-au avîntat să ne preia experienţa. Dar s-au oprit”, spune directorul executiv al Fundaţiei Comunitare Ungheni. De ce? E nevoie de foarte şi foarte multă muncă, de insistenţă, de voluntariat şi de răbdare. Numai aşa va veni şi succesul. Lucia Bacalu P.S. De notat că iniţiatorul şi sufletul Fundaţiei Comunitare din Ungheni a fost şi rămîne Svetlana Ciobanu, directoarea Centrului de Resurse pentru Dezvoltarea Durabilă Locală şi Regională, cea care a insistat, a perseverat şi a reuşit. P.P.S. Acest material a fost scris la solicitarea colegilor de la ziarul regional „Cuvântul” din Rezina, pentru a le aduce la cunoştinţa rezinenilor o practică de succes a oraşului Ungheni, în speranţa că aceasta va fi preluată şi în oraşul de pe malul Nistrului. În fotografie: fîntîna de pe strada Eminescu, realizată în cadrul unui proiect finanţat de Fundaţia Comunitară

S-au umplut „golurile” de cadre didactice Se pare că raionul Ungheni deja nu mai are nevoie de cadre didactice. „Optimizările care s-au făcut în acest an în instituţiile preuniversitare şi preşcolare, cu închiderea gimnaziului-internat, cu redeschiderea grădiniţei „Guguţă” din Ungheni, au făcut ca toate „golurile” pe care le-am avut în

ceea ce priveşte asigurarea cu cadre didactice să se umple”, a declarat Alexandru Ciuvaga, şef interimar al Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport. Potrivit dînsului, nu mai există probleme la acest capitol. Anul acesta au venit 31 de tineri specialişti, deşi au fost solicitaţi de către Direcţie 42. Doi de-

ja au plecat, pentru a-şi continua studiile de masterat. „Sigur, ne-a întristat un pic acest lucru, dar, totodată, ne-a şi bucurat, pentru că fiecare om are dreptul să înveţe. Acum, studiile se consideră finisate atunci cînd ai şi masteratul făcut”, a remarcat Alexandru Ciuvaga. Dînsul şi-a exprimat încrederea

că aceşti specialişti vor reveni, după masterat, tot la Ungheni. Deocamdată, cu cadrele didactice existente în raion, se poate rezolva orice problemă. Anul trecut, în instituţiile preşcolare şi preuniversitare din raion şi-au început activitatea 25 de tineri absolvenţi ai instituiţiilor pedagogice. (N.Ch.)


1000 de funcţionari publici, aleşi locali şi primari din cinci raioane (Hînceşti, Cantemir, CeadîrLunga, Leova şi Orhei) vor fi instruiţi de IDIS „Viitorul” pe domeniul finanţelor publice locale şi a legislaţiei administraţiei publice locale, în perioada august-decembrie 2011. În total, vor fi desfăşurate 30 de cursuri. Cele cinci raioane au fost selectate în urma demersurilor autorităţilor locale în adresa IDIS, prin care solicită instruire şi consultanţă. Traingurile sînt parte componentă a proiectului «Consolidarea autonomiei locale prin creşterea profesionalismului aleşilor locali». (Zdg.md)

Liliana Tincu: „Eu simt necesitatea să fiu aici şi să schimb ceva” După un an de studii în SUA, Liliana Tincu, specialist principal în Secţia administraţie publică pe lîngă aparatul preşedintelui raionului Ungheni, a revenit acasă. Am contactat-o imediat, ca să ne povestească ce a învăţat şi cît de utilă îi va fi experienţa americană aici, la Ungheni. Pentru început, v-aş ruga să ne povestiţi mai multe despre aflarea dumneavoastră în SUA. Am obţinut o bursă, graţie Programului „Muskie Graduate Fellowship Program”, destinat statelor post-sovietice. Trebuie să spun că acest program oferă posibilitatea absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior, cu o experienţă într-un domeniu sau altul de cel puţin doi ani, să-şi facă acolo studiile de masterat. Eu, desigur, am ales domeniul meu: administraţie publică. Astfel, am beneficiat de studii timp de un an cu un stagiu de trei luni într-o instituţie publică. Am făcut studiile la Universitatea de Stat din Minnesota, iar practica am făcut-o la primăria din oraşul Mankato. Şi aţi fost cea care a contribuit la stabilirea unor relaţii de înfrăţire între Mankato şi Ungheni. Au aceste două oraşe careva asemenări? Da, au multe în comun. În primul rînd, e vorba de acelaşi număr de populaţie. În al doilea rînd, m-au impresionat sculpturile de acolo, care m-au dus imediat cu gîndul la sculpturile de aici, de la Ungheni. Mankato este o localitate verde, frumoasă şi anul acesta a primit titlul de oraş amenajat şi salubrizat. Să nu uităm că şi Ungheniul a beneficiat de un asemenea titlu cu cîţiva ani în urmă. Acolo, în Mankato, au o întreprindere ce se ocupă de amenajare şi salubrizare, aşa cum este la noi „Ave Ungheni”. Patru ani la rînd, la Mankato a mers un premiu pentru oraş al tineretului. Avem şi noi ceva similar: „Ungheni – capitala tineretului 2011”. O altă asemănare este că regiunea Mankato are 33 de primării, la fel ca şi raionul nostru. Atunci cînd am aplicat pentru acest program am solicitat să-mi fac studiile într-un oraş asemător cu Ungheniul. Nu ştiu dacă s-a ţinut cont de asta sau e doar o simplă coincidenţă. Ce practici de succes credeţi că ar putea prelua Ungheniul de la americani? M-au impresionat unele activităţi ale aparatului primăriei Mankato şi cred că

ar putea să le preia nu doar primăria Ungheni, ci şi altele. Este vorba de comunicarea internă. Toţi angajaţii primăriei, în număr de 150, se află într-un singur birou, despărţiţi prin nişte mini-pereţi. Fiecare îşi caută de treaba sa. Nu se aud atît de des conversaţii telefonice ca la noi. Comunicarea este intranet, adică prin intermediul internetului. Funcţionarul vorbeşte la telefon doar cînd apelul vine de la cetăţean. Pe pagina web a primăriei informaţia este actualizată în permanenţă. Cetăţeanul poate depune on-line orice petiţie sau întrebare. Noi, la acest capitol, mai avem mari rezerve, mai ales că nu toate primăriile au acces la internet. Mi-a plăcut la ei şi faptul că au creat un Centru de informare pentru cetăţeni, unde apelează oricine cu orice întrebare legată de activitatea primăriei. Foarte rar cetăţeanul ajunge la funcţionarul responsabil de un domeniu sau altul. Mi-a plăcut această idee, dar nu ştiu cît de realizabilă este la noi. Ceea ce Ungheniul ar putea să preia şi să implementeze, sînt numeroasele tehnici de participare cetăţenească. Dar şi americanii au ce învăţa de la noi. De exemplu, la capitolul înfrăţire. Ce v-a plăcut cel mai mult pe perioada studiilor în SUA? Faptul că am avut posibilitatea să studiem atît partea teoretică, cît să facem şi practică. Mi-a plăcut că acolo se acordă o atenţie deosebită studiilor de caz, nu teoriei din carte. Am discutat mult, iar atunci cînd ofeream soluţii la un caz, veneam şi cu o comparaţie din ţara de origine a fiecăruia dintre noi. Asfel americanii au putut să afle multe atît despre cultura, dar şi despre modul nostru de a gîndi şi a găsi soluţii. Toate acestea m-au făcut să iniţiez o înfrăţire între Ungheni şi Mankato. Deciziile sînt luate de am-

bele părţi, iar eu am fost prezentă şi la şedinţa din Mankato, pe 8 august, şi la cea din Ungheni, pe 19 august, atunci cînd s-a discutat subiectul respectiv şi s-a votat. De ce nu aţi rămas în SUA? Altul, în locul dumneavoastră, cu siguranţă, ar fi găsit o modalitate de a rămîne. Chiar dacă aş fi avut posibilitatea, nu aş fi rămas. Este adevărat, nivelul de trai e mult mai ridicat acolo, problemele sînt mult mai puţine, dar dorul de casă e mult prea mare. Eu simt necesitatea să fiu aici şi să schimb ceva. Se spune că nimeni nu se naşte întîmplător într-un loc sau altul - înseamnă că anume acolo are de îndeplinit o misiune. Cred că aşa şi este. Mie mi s-a propus să rămîn la ei, mi se acorda un post de muncă. Nu am putut accepta, deoarece contractul a fost pentru un an. În plus, nu ştiu dacă aş putea trăi în permanenţă în SUA. Or, noi venim din alt mediu, relaţiile sociale sînt altfel. Mă simt bine la mine acasă. Care vă sînt planurile de viitor? Să disiminez practicile americane, să le transmit auorităţilor şi sper să fie preluate. Voi încerca să conving funcţionarii publici să pună accent pe autoinstruire şi autoperfecţionare, pentru că de calitatea servicilor pe care le prestează depinde nivelul de trai al cetăţenilor, al ţării în întregime. Vreau să-i molipsesc pe colegii mei de dorinţa de a cunoaşte şi ei experienţe din alte ţări, ca ulterior să le aplicăm la noi. Natalia Chiosa În fotografie: Liliana Tincu, prezentă la semnarea deciziei privind înfrăţirea oraşului Mankato, SUA, cu oraşul Ungheni, Republica Moldova. 8 august 2011, primăria Makato.

Vor exista suficiente locuri în grădiniţe Într-un an-doi s-ar putea rezolva la Ungheni problema asigurării cu locuri în grădiniţe a tuturor copiilor. Declaraţia îi aparţine viceprimarului Ludmila Guzun. Dînsa are argumente serioase în acest sens. Din cei 2239 copii de vîrstă preşcolară din oraşul Ungheni, la ora actuală sînt înscrişi în grădiniţe 1754. Mai rămîn în afară 485 de copii.

Aproximativ 300 dintre aceştia vor veni în grădiniţa nouă, de pe strada Porumbescu, care se va deschide în timpul cel mai apropiat.

Mai rămîn aproape 200. Potrivit Ludmilei Guzun, pentru anul 2012 se planifică schimbarea statutului Şcolii primare „Alexei Mateevici” şi transformarea acesteia în grădiniţă - şcoală primară. Aici, la ora actuală, există suficiente spaţii libere, unde ar putea să activeze cinci grupe de gră-

diniţă. „Ne bucurăm că sînt mulţi copii, dar regretăm că nu am fost gata să-i încadrăm pe toţi în instituţiile preşcolare”, a remarcat viceprimarul, subliniind, totodată, că e nevoie să se facă ordine şi în listele celor ce aşteapotă un loc în grădiniţă. (L.B.)

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

5

Zeci de hectare în flăcări Neatenţia şi neglijenţa oamenilor, dar şi condiţiile climaterice, au dat de lucru pompierilor sîmbătă, 17 septembrie. Aceştia au trebuit să intervină pentru stingerea unei arderi necontrolate de vegetaţie uscată pe raza primăriilor Cetireni şi Alexeevca. Conform unei note informative, semnată de primarul de Cetireni, Ana Dicusar, au fost afectate circa 40 de hectare de păşuni şi terenuri împădurite. Lupta cu flăcările a durat cîteva ore în şir. ”În această perioadă se întețesc cazurile de ardere a resturilor vegetale, ceea ce reprezintă o adevărată problemă”, a menţionat Grigore Vlas, şeful Inspecţiei Ecologice Ungheni. Pe lîngă faptul izbucnirii unor incendii, are de suferit şi flora, şi fauna din zonă. ”Personal, aflîndu-mă în teritoriu în acea zi, am văzut cum fazanii migrau din cauza focului, la fel şi căprioarele, mistreţii”, povesteşte Grigore Vlas. Dînsul a precizat că pentru localizarea flăcărilor a fost nevoie de un tractor cu plug, care a arat o fîşie de protecţie a lanurilor de porumb din apropiere. Cazuri de ardere a vegetaţiei uscate s-au înregistrat şi în alte zone ale raionului. Ecologiştii bat alarma şi atenţionează populaţia să dea dovadă de prudenţă sporită, atunci cînd folosesc focul în natură. Ei spun că, din cauza arderii miriştii, sînt afectate nemijlocit resursele funciare. În altă ordine de idei, Grigore Vlas şi-a exprimat îngrijorarea privind insuficienţa precipitaţiilor din ultima perioadă. Potrivit dînsului, în luna septembrie curent, fisurile în solul din păduri au atins adîncimea de 5-6 cm. ”Lipsa umidităţii va avea un impact negativ asupra florei ceva mai tîrziu. Cred că unele sectoare de păduri, pur şi simplu, se vor usca”, a opinat Vlas. Ina Landa

Condiţii tot mai bune pentru elevii din Petreşti În sfîrşit, elevii Liceului “Gaudeamus” din Petreşti vor face ore de educaţie fizică în condiţii optime. Graţie proiectului “Lucrări de reparaţie la liceul teoretic “Gaudeamus”, finanţat de FISM-2, aici a fost dată în exploatare recent, după o reparaţie capitală, sala de sporturi.

A fost reparată nu doar sala propriu-zisă, ci şi grupurile sanitare, au fost schimbate geamurile şi uşile, s-a reparat acoperişul. “Pînă la implementarea proiectului, sala de sport era într-o stare deplorabilă, motiv pentru care nici nu a funcţionat”, spune Parascovia Bernic, directoarea liceului. Totodată, au fost efectuate lucrări semnificative şi la sala de festivităţi a liceului, fiind schimbat lenoleumul şi reparat acoperişul. Valoarea totală a proiectului este de 1 milion 300 mii lei. De notat că finanţarea acestui proiect a fost obţinută, datorită srăduinţelor fostei conduceri a satului, în persoana lui Vadim Dadus (primar) şi Igor Bereghici (viceprimar). A contribuit la realizarea proiectului şi fosta conducere a raionului (preşedinte Ion Harea şi vicepreşedinte Ludmila Guzun). S-au implicat plenar şi directoarea liceului, Parascovia Bernic, şi preşedinta Asociaţiei elevilor şi profesorilor, Olga Budeanu, şi contabila asociaţiei, Tamara Pascari, şi, desigur, antreprenorul Pavel Pendus. Proiectul respectiv este al doilea implementat în Liceul “Gaudeamus" de către fosta administraţie publică locală sub conducerea lui Vadim Dadus. Alexandru Bereghici, elev la Liceul “Gaudeamus”


6 PROGRAME TV Luni, 26 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50, 23.20 Ştiri 6.15 Baştina 6.45 Respiro 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.35 Documentar pentru copii 9.35 “Trei alune pentru Cenuşăreasă” 11.00 Videoteca copiilor 11.15 Bună seara! 12.15 La datorie 12.35 Reporter de gardă 14.50 “Imperiul Roman. August, primul împărat”. Ep.2 16.20 Medalion muzical 17.10 “Insula misterioasă” 18.00 Sub acelaşi cer 18.30 Magazinele UEFA 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.00 Moldova în direct 21.40 “Un preot printre noi” 23.30 Săptămîna sportivă. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Un negru pentru Casa Albă” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Crimă cu ecou” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 21.00 În Profunzime 23.00 „Supernatural. Aventuri în lumea întunericului”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 "Условия контракта" 22.25 "Нонна, давай" 22.55 "Прожекторперисхилтон" 23.40 "Форс-мажоры". Marți, 27 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 19.50 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer 6.45, 23.30 Respiro 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.30, 16.30 Documentar pentru copii 9.55, 17.10 “Insula misterioasă” 10.45 Magazinele UEFA 11.10, 20.00 Moldova în direct 12.00 Dor 12.30 Accente economice 14.20 “Un preot printre noi” 15.55 Focus TV 18.00 Găgăuz ogea 18.30 Documentar 19.00, 21.00

Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză Ştiri 23.50 Fotbal. Rezultatele meciurilor. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 ”Crimă cu ecou” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Sărutul spionului” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 Vocea României 23.00 AutoExpert 23.30 „Supernatural. Aventuri în lumea întunericului”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.55 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Учасковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Условия контракта” 22.25 "Terra nova". Mieruri, 28 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 19.50 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Program muzical 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.30 Erudit cafe 11.10, 20.00 Moldova în direct 12.00 Ştiinţă şi inovare 12.30 Moldovenii de pretutindeni 14.50 “Bună, Polly” 16.15 Videoteca copiilor 18.00 Russkii mir 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză. Ştiri 23.30 Cinemateca universală 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.15 „Sărutul spionului” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 13.45 AutoExpert 14.15 „Blestemul surorilor” 17.00, 20.00, 23.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Triplu X II” 23.00 „Supernatural. Aventuri în lu-

Stimaţi economişti! Ziua economistului, marcată în ultima duminică a lunii septembrie, este un frumos prilej de a trece în revistă rezultatul promovării principiilor economice de piaţă, a rolului economiştilor în progresul societăţii noastre. Economiştii reprezintă o verigă deosebit de importantă în lanţul ce pune în mişcare mecanismul de funcţionare a statului. În această zi semnificativă, vă adresez cele mai calde şi sincere urări de bine, sănătate, prosperitate. Să contribuiţi la consolidarea profesiei de manager al economiei, profesie fără de care viitorul unei societăţi civilizate este incert. Cu stimă, Iurie Toma, preşedintele raionului

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ Fiecare să se străduiască să calce pe urmele celui dintîi, nu atît pentru a-i urma pe ei cît pentru a se depăşi pe sine. Baltazar Gracian

mea întunericului”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Условия контракта” 22.25 Среда обитания 23.45 "Убийство". Joi, 29 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 19.50 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 “Două decenii de independenţă” 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.30 Viitorul începe în familie 11.10, 20.00 Moldova în direct 12.00 Festivalul naţional al formaţiilor folclorice “La poale de codru...” 14.50 Respiro 15.05 “Bună, Polly” 18.00 Vector european 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 Reporter de gardă 22.10 “Tortul de zăpadă” PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Blestemul surorilor” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Un indian la Paris” 17.00, 19.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.15, 23.55 Profit 20.30, 22.00 Fotbal Europa League. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Свобода и справедливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Условия контракта” 22.25 "Че-

ловек и закон" 23.45 "Подпольная империя".

19.30 Povestea de seară 19.45 O seară în familie 21.35 “Veterinarul” 23.20 Cultura azi.

Tv Chişinău 20.30 „Pariu cu viaţa” 22.30 „În căutarea fericirii”.

Vineri, 30 septembrie TVM 6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Documentar pentru copii 9.35, 17.10 “Insula misterioasă” 10.30 Vector european 11.00 Descoperă Moldova 11.15 Moldova în direct 12.00 Natura în obiectiv 12.30 Studio Art plus 14.50 “Alice în Ţara Oglinzilor” 16.15 Videoteca copiilor 18.00 Accente economice 18.30 Documentar 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Bună seara! 21.40 Fii tînăr! 22.30 “Un preot printre noi”.

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.30 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20 Rezumat Europa League 14.00 „Juno” 15.45 „Aventurile lui Joe Dirt” 17.15 „Poliţist sub acoperire” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Transformers – Războiul lor în lumea noastră” 23.45 „Prins la înghesuială”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "Мачеха" 8.05 "Смак" 8.40 "Служу Отчизне" 9.20 "Здоровье" 10.15 "Непутёвые заметки" 10.30 "Пока все дома" 11.20 "Фазенда" 12.15 "Носороги атакуют" 13.10 "Серафима Прекрасная" 15.50 "Легендарные кинокомедии" 16.45 "Ералаш" 17.50 "Розыгрыш" 19.20 "Минута славы. Мечты сбываются" 21.00 Воскресное "Время" 22.00 "Большая разница" 23.00 "Француз".

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.15 „Un indian la Paris” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 Fotbal Europa League 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30 „Terminator II: Ziua Judecăţii” 23.30 „Omul invizibil 2”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Жди меня" 18.55 "Поле чудес" 21.00 "Время" 21.30 Достояние Республики: Иосиф Кобзон” 23.40 "Кочегар". Sîmbătă, 1 otombrie TVM 6.00, 17.00, 23.10 Ştiri 6.10 “Tortul de zăpadă” 8.10 Vedete la bis 9.10, 16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ghidul sănătăţii tale 11.30 Dor 12.00 “Insula misterioasă” 12.50 Spectacol 13.35 “Un preot printre noi” 15.10 Desen animat 16.00 Studio Art plus 16.30 La mulţi ani! 17.10 Erudit cafe 17.55 Fotbal. Campionatul RM 18.50 Medalion muzical 19.00, 21.00 Mesager

ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Светлый путь" 7.40 "Обида" 9.05 "Играй, гармонь любимая!" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 "Смак" 10.45 "Нина Усатова. Мне предлагали роль Офелии" 12.15 Среда обитания 13.10 "Ералаш" 13.45 "Воспоминания о Шерлоке Холмсе" 16.25 "Атлантида" 18.15 "Большая разница" 19.15 "Большие гонки" 21.00 "Время" 21.15 "Призрак оперы" 22.40 "Прожекторперисхилтон" 23.15 "Сувенир для прокурора". Duminică, 2 otombrie TVM 6.00, 17.00, 23.45 Ştiri 6.10 O seară în familie 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Documentar 9.00 Legendele muzicii 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 La datorie 11.30 Portrete în timp 12.00 “Alice în Ţara Oglinzilor” 13.25 Program muzical 14.00 Baştina 14.45 45 “Două decenii de independenţă” 15.00, 22.10 “Veterinarul” 16.30 La mulţi ani! 17.10 Cultura azi 18.00 Evantai folcloric 18.45 Descoperă Moldova 19.00, 21.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 Vedete la bis 21.35 Săptămîna sportivă 23.55 Program muzical. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00 „Poliţist sub acoperire” 13.20 Apropo TV 15.15 „În pielea altuia” 17.00 Vocea României 18.00 România, te iubesc! 20.00 Ştirile Pro

VĂ RECOMANDĂM! Luni 11.05 „Воспитание жестокости у женшин и собак”. Film (РТР „Планета”) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Двойная рокировка 2”. Film (СТС) Marţi 21.00 „Любовь с уведомлением”. Film (ТНТ) 21.30 „Твин Пикс. Сквозь огонь”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 11.05 „Смерть под парусом”. Film (РТР „Планета”) 13.05 „Только вернись”. Film (NIT) 21.30 „Эффект бабочки”. Film (СТС) Joi 16.25 „Улётный транспорт”. Film (ТНТ) 21.30 „Белый шум”. Film (СТС) Vineri 20.30 „Ультрафиолет”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) 22.10 „Прячься”. Film (РТР „Планета”) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 21.00 „Мымра”. Film (СТС). 21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00 „Нил и Никки”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV). 22.40 „Клинч”. Film (РТР „Планета”)

Angajăm specialist în domeniul calculatoare şi aplicaţii Windows. Tel.: 20088, 069935635 Angajăm

lĉcĉtuƔ la uzina de beton cu salariu mari, cazare gratuită úi asistenúă socială.

Tel. 0 600 66 922

Angajăm muncitori necalificaĠi la uzina de beton cu salariu mare, cazare gratuită úi asistenúă socială.

Tel. 0 600 66 922

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797.

INOX - ɇȿɊɀȺȼȿɃɄȺ Vase, poloboace, cade, presuri, mese, balustrade, mînere ú.a. Executăm comenzi Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

1300 de persoane pe săptămînă îți vor vedea anunțul Expresul.com – cel mai vizitat site din Ungheni Publicitate: (0 236) 28575, 079461811 unexpres@gmail.com


"Tăiați salcîmii și sădiți stejari". Declarația a fost făcută de premierul Vlad Filat la ședința Guvernului, după ce directorul Moldsilva, Ion Lupu, a solicitat aprobarea unei hotărîri prin care în sudul Moldovei să fie tăiați salcîmii care sunt bătrâni și uscați, motivînd că seceta îi afectează pe cei cu o vechime de 10-15 ani. „Asta înseamnă că tăiați salcîmii și plantaţi stejari?”, s-a interesat Vlad Filat, replica sa provocînd hohote în rîndul miniștrilor. Reamintim că sigla PLDM, condus de Vlad Filat, reprezintă un stejar secular. (Publika.md)

Banii trebuie să facă bani, nu să fie ţinuţi „la colţun” (Continuare din pag. 1)

E avantajos să depui banii la AEI „Microcredit” Simplu de tot, mai ales că la Ungheni deja activează o asemenea asociaţie. Se numeşte „Microcredit” şi a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe 12 ianuarie 2004. „Vrem să-i redăm populaţiei încrederea, să vină să depună bani la economii: nu pentru ziua de azi, ci pentru ziua de mîine. Dacă nu economiseşti, nu ai pe viitor. Dacă îi cheltui, nu îi ai”, spune directorul Asociaţiei, Sergiu Cozmolici. „De ce ar trebui să aibă oamenii încredere în dumneavoastră?”. Răspunsul vine imediat: „Pentru că lucrăm deja de şapte ani şi nu a fost nici un caz în care depunătorul, dorind să-şi ia banii înapoi, să nu-i fi primit cu dobîndă cu tot. Doi, „Microcredit” activeaza în baza Legii privind Asociaţiile de Economii şi Împrumut. În acelaşi timp, este supravegheată de către Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară. În plus, în joc e reputaţia angajaţilor şi a mea personală. Trebuie să mai spun că toţi banii „lucrează” doar pentru raionul Ungheni, nu-i folosim pentru alt raion. Aici se depun, de aici îi acordăm”. La ora actuală, Asociaţia de Economii şi Împrumut (AEI) „Microcredit” are circa 2 milioane de lei, încredinţaţi de către locuitorii raionului. E mult? E puţin? Directorul îşi doreşte ca această sumă să crească pînă la 5 sau chiar 10 milioane. Vor avea de cîştigat doar oamenii. De fapt, cei care şi-au depus deja banii aici s-au convins că nu sînt vorbe goale, că, într-adevăr, e foarte avantajos.

Într-un an, a cîştigat 18 mii de lei în plus Duminica trecută, am întîlnit la AEI „Microcredit” un locuitor din Valea Mare. Lucrează de cîţiva ani în Italia. A auzit, cu ceva timp în urmă, despre „Microcredit” şi a decis să-şi încredinţeze banii pentru economii anume aici. Era satisfăcut. Anul trecut, a depus 100 mii de lei. Cînd a venit, peste 12 luni, să şi-i ia, i s-a spus că va lua cu 18 mii de lei mai mult. A hotărît să-i mai lase pentru un an. Sergiu Cozmolici spune că doritorii pot depune orice sumă, fie 1000 de lei, 2000 sau 100 de mii. Cu siguranţă, vor avea de cîştigat. Dobînda e mai mare decît la orice bancă. Dacă ai depus, de exemplu, 10000 de lei, în fiecare lună poţi lua cîte 125 lei, banii care constiuie dobînda. Sau poţi să-i laşi pe jumătate de an, pe un an, şi atunci se face o sumă frumuşică. De ce să ţii banii „la colţun”, cînd poţi să-i încredinţezi Asociaţiei „Microcredit” şi să cîştigi?

Omul are dreptul să aibă şi depuneri, şi împrumuturi Fiind membru al Asociaţiei, oricine poate lua şi un împrumut cu o anumită dobîndă. „Omul are dreptul să aibă şi depuneri, şi împrumuturi”, susţine Sergiu Cozmolici. Nu este nici o problemă. Unde mai pui că în Asociaţie nu există atîta birocraţie ca în alte părţi. Pentru a depune bani la economii, e necesară doar prezentarea buletinului de identitate. Ratele dobînzii la depuneri sînt între 15-18%. Nu veţi găsi asemenea rate mari în nici o bancă. „E con-

venabil ca omul să depună banii pe un an. Dar acceptăm şi pe 6 luni, şi pe 24 de luni”, spune directorul. Dînsul are un vis: să reuşească să încetăţenescă la Ungheni cultura depunerii banilor, care s-a pierdut cu vreo 20 de ani în urmă, odată cu criza de la banca de economii.

Din istorie Şi cînd te gîndeşti că mişcarea de microfinanţare a apărut prin părţile noastre cu mai bine de 150 de ani în urmă... Au existat bănci de ajutor reciproc, care au fost lichidate în perioada sovietică. Oamenii însă nu au renunţat la această metodă. În multe întreprinderi, instituţii se formau – sigur, la un nivel primitiv – aşanumitele „ciornaia kassa” (banca „neagră”). În anul 1997, microfinanţarea a revenit în legalitate, fiind adoptată legea privind asociaţiile de economii şi împrumuturi.

Fără prea multe hîrtii şi bătăi de cap Microfinanţarea este cea mai simplă, cea mai accesibilă şi cea mai rapidă cale de a-ţi rezolva într-un timp foarte

scurt o problemă. AEI „Microcredit” oferă bani într-un timp record, fără prea multe „hîrtii” şi bătăi de cap. La fiecare cinci mii de lei împrumutaţi trebuie să existe un garant. „Microfinanţare înseamnă 100-250% din produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Deoarece la noi acesta este, conform datelor din 2010, de circa 20500 lei, împrumuturile pot fi pînă la 15-20 mii de lei”, face explicaţiile de rigoare Sergiu Cozmolici. Cineva are nevoie de cărbune pentru iarnă. Sau poate să-şi repare casa. Sau să achiziţioneze nişte mărfuri. E nevoie de o sumă de bani mai măricică, de cîteva mii de lei. De unde s-o iei? AEI „Microcredit” îşi oferă soluţia ideală. Cu cît mai mulţi cetăţeni vor decide să-şi depună economiile aici, în Asociaţia de Economii şi Împrumut „Microcredit”, care funcţionează doar în raionul Ungheni, pentru locuitorii raionului Ungheni, cu atît mai mari vor fi posibilităţile de împrumut. Astfel, cei ce mai ţin banii „la colţun”, pe lîngă faptul că ar ajuta, indirect, pe cineva căzut la nevoie, va avea şi de cîştigat un ban în plus faţă de cel pe care îl are. Decizia vă aparţine. Cei care deja au încercat nu au regretat. Lucia Bacalu

La 10.10.2011, ora 10.00, în oraşul Ungheni, str. Mihai Eminescu 10, bir. 202, se va organiza licitaţia privind vînzarea bunului imobil, situat pe str. Feroviară 14, or. Ungheni, şi anume: teren, cod cadastral 9201108.168; construcţie, cod cadastral 9201108.168.01 ce aparţine ÎI „Tamara Veriga şi S”. Preţul bunului 450000,00 lei. Doritorii pot depune cereri la sediul biroului executorului judecătoresc „Aurica Ţăruş”, or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 10, bir. 202. Tel: 0 (236) 26669; GSM: 069124378 pînă la 07.10.2011. Acontul de 5% urmează a fi depus la contul 2224110213 LEI, codul fiscal 34527950, cod bancar VICBMD2X882 BC „Victoriabank” SA, fil.10 Ungheni. Primirea cererilor şi a documentelor se încheie cu o zi înainte de data licitaţiei. Taxa de participare la licitaţie - 3 u.e. urmează a fi achitată de fiecare participant înscris la licitaţie. Executor judecătoresc, Aurica Ţăruş

Expresul de Ungheni Vineri, 23 septembrie

7

„Olimp” nu mai este. Trăiască „Moldova-03”! Echipa „Olimp” din Ungheni care, ani la rîndul, a evoluat în Divizia B a Campionatului Naţional la fotbal, aducîndu-le microbiştilor ungheneni şi bucurii, şi tristeţi, şi-a dat obştescul sfîrşit. „Olimp” nu mai este. Motivul: lipsa banilor. Autorităţile publice locale nu au posibilităţi, agenţii economici, deocamdată, nu-s interesaţi de întreţinerea unei echipe de fotbal, care necesită mari cheltuieli, iar profitul ar putea veni peste zeci de ani. În asemenea condiţii, cel care şi-a luat inima în dinţi şi a preluat misiunea de a reprezenta fotbalul unghenean în Campionatul naţional a fost nimeni altul decît Valeriu Ciobanu, fostul director al Şcolii sportive din Ungheni, un mare entuziast şi împătimit al fotbalului. Echipa veche, nou-formată, va purta numele clubului pe care-l conduce: „Moldova-03”. Lăsat singur în faţa... Campionatului, primul pas a eşuat. Echipa nu s-a prezentat la primul meci care urma să se desfăşoare la Teleneşti. Nu s-a adunat numărul necesar de fotbalişti. Astfel, pentru neprezentare la meci, echipei „Modova-03” i s-a înscris la activ o înfrîngere cu scorul 0:3. Meciul din etapa a doua a fost disputat acasă. Unghenenii au pierdut cu scorul 3:7. Totuşi, Valeriu Ciobanu nu disperă. Motive pentru optimism sînt: băieţii au ţinut piept în prima repriză, în care au marcat toate cele trei goluri şi au primit doar un singur gol. În cea de a doua repriză nu le-a mai ajuns puteri. FC „Moldova-03” însă a repurtat o victorie bine meritată în primul meci pentru Cupă, învingînd în deplasare, cu 2:1, echipa „Flacăra” Făleşti. Pe 28 septembrie, echipa din Ungheni va încerca să meargă mai departe. Ea se va deplasa la Glodeni, unde va disputa următorul meci. Valeriu Ciobanu a ţinut să menţioneze că fotbaliştii ungheneni sînt dispuşi să lupte şi merită să fie remarcaţi. Ei se numesc: Pavel Proca, Ion Homiţchi, Denis Creangă, Sergiu Mutu, Vadim Aramă, Octavian Vatavu, Veaceslav Nica, Tudor Antoci, Dan Andriuţă, Vasile Babii, Igor Cononov, Maxim Bucătaru, Marin Ţurcan, Alexandru Miron, Ion Poia, Eugen Goncearuc, Artiom Ursoi, Sergiu Golovca. Ei sînt cei care încearcă să ţină aprinsă flacăra tradiţiilor fotbalistice la Ungheni. „La meciul ordinar din Campionat, care va avea loc sîmbătă, 24 septembrie, pe stadionul central din Ungheni, cu începere de la ora 16.00, fotbaliştii noştri vor depune toate eforturile pentru a obţine primele trei puncte”, a dat asigurări Valeriu Ciobanu, care a ţinut să mulţumească tuturor celor care sînt alături de echipă: conducerea raionului (preşedinte Iurie Toma, vicepreşedinţi Petru Langa şi Iulia Pancu), şeful interimar al Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport, Alexandru Ciuvaga, specialistul pe problemele tineret şi sport din cadrul aceleiaşi Direcţii, Tatiana Lazăr, Consiliul raional, directorul Colegiului de medicină, Valeriu Jardan, consilierul orăşenesc Ghenadie Mitriuc. „Avem toată încrederea că această listă de susţinători şi admiratori se va mări în permanenţă”, a mai spus Valeiru Ciobanu. Lucia Bacalu P.S. Pe 25 septembrie, îşi va face debutul în Campionatul naţional la fotbal feminin, ediţia 2011-2012, şi echipa de fete „Moldova-03”. Meciul se va disputa acasă, pe stadionul central din Ungheni, în compania echipei din Glodeni. Începutul: ora 14.00

Citaţie Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Moroi Ghenadie, domiciliat în oraşul Ungheni, str. Zamfir Arbore 73/12, cetăţencei Moroi Ludmila, domiciliată în oraşul Ungheni, str. Zamfir Arbore 73/12, cetăţeanului Moroi Ion, domiciliat în oraşul Ungheni, str. Zamfir Arbore 73/12, cetăţencei Moroi Doina, domiciliată în oraşul Ungheni, str. Zamfir Arbore 73/12, toţi în calitate de pîrîţi, în cauza civilă înaintată de către BC “Moldova Agroindbank” despre deposedarea şi vînzarea forţată a obiectului ipotecat, care va avea loc la data de 01.11.2011, ora 10.00, biroul 8, în sediul Judecătoriei Ungheni. Judecător, Maria Malanciuc Pierdut certificatul de moştenire, întocmit de Boldescu Gheorghe din satul Vînători, raionul Nisporeni, pe numele Boldescu Vera, domiciliată în satul Vînători, raionul Nisporeni, înregistrat la 16 februarie 2006 cu nr. 238. A se considera nul.

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheni în format text, video, audio şi foto


FRAGMENTARIUM

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Dacă puneţi în pireul de cartofi două linguri de smîntînă şi un albuş de ou bătut spumă, gustul va fi deosebit, iar pireul va fi mai spumos.

CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 26.09 – 02.10

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

Berbec Se întrevăd călătorii importante, care vă pot schimba viaţa, chiar dacă la început pare imposibil. Va trebui să vă adunaţi toată energia şi să gîndiţi pozitiv. Situaţia financiară nu va fi strălucită.

“Să cunoşti o limbă străină este o bogăţie, şi spirituală, şi morală, este un puternic instrument de cunoaştere”, spune. Îşi doreşte mult să cunoască tainele tuturor limbilor străine, nu numai pe cea pe care o practică de mai mulţi ani.

Taur Veţi fi iritabili şi puşi pe ceartă. Ar fi bine să staţi şi să analizaţi situaţia, pentru că ieşirile nervoase nu vor fi suportate multă vreme de cei din jur. Din punct de vedere financiar, e o perioadă bună.

Contactată telefonic, a acceptat imediat să răspundă la întrebările “Chestionarului...” nostru. A doua zi, dimineaţa, a venit la redacţie cu tema de acasă bine pregătită, un lucru specific oricărui pedagog adevărat. La 26 septemnbrie, în întreaga republică se sărbătoreşte Ziua limbilor europene.

Gemeni Discutaţi din nou despre bani. Nu e vorba de o sumă anume pe care v-o propuneţi ca ţintă, ci ca mijloc de a rezolva nişte probleme. Riscaţi să aveţi discuţii cam neplăcute legate de viaţa personală. Rac Veţi cunoaşte multă lume, veţi ieşi des, vă veţi distra, veţi face chiar mici nebunii inofensive. Banii nu vă vor stresa şi nici nu veţi avea chef să vă gîndiţi la lucruri serioase. Leu Nişte nelămuriri sentimentale vă vor obseda. Dar o simplă discuţie deschisă ar putea să vă dea răspunsurile pe care le căutaţi. În rest, aveţi mult de muncă, dar acest lucru vă bucură. Fecioara Săptămîna va fi caracterizată de confuzie totală. Veţi primi nişte veşti bune legate de bani: aceştia vor veni în urma restituirii unor datorii. Să fiţi atenţi la ceea ce vi se propune, să reflectaţi bine. Balanţa Se întrevăd călătorii scurte, dar importante. Starea sufletească e pozitivă, deşi punctată de uşoare emoţii. Banii vor fi suficienţi pentru planurile pe care le aveţi, dacă veţi şti cum să-i gestionaţi. Scorpion O mică dezamăgire legată de bani va umbri începutul săptămînii, dar sînteţi nişte luptători, aşa că veţi depăşi repede momentul. Dragostea se va face simţită sub forma unei întîlniri neaşteptate. Săgetător Veţi avea mai mult chef să vă ocupaţi de voi înşivă. Acest lucru vă va face foarte bine din punct de vedere psihic, vă va ajuta să fiţi mai calmi şi mai binedispuşi. Situaţia financiară este medie. Capricorn Aveţi baftă la tot ceea ce înseamnă schimbări însemnate în modul de viaţă: încercaţi să vă puneţi totul în ordine, începînd cu gîndurile. În relaţiile cu partenerul totul e bine. Vărsător Se vor face unele încercări insistente de a zgudui viaţa sentimentală. Trebuie să fiţi atenţi şi să nu credeţi bîrfelor. E posibil un conflict la locul de muncă. Situaţia financiară este la cote foarte bune. Peşti Vă veţi confrunta cu tot felul de situaţii neplăcute, mai ales în viaţa profesională. Partea bună este că veţi ieşi cu capul sus din aceste confruntări.

GALINA GRIŢCO, DOAMNA CARE VREA SĂ SE DEDICE CERCE TĂRILOR LINGVISTICE Funcţia actuală: specialist coordonator, inspector şcolar în cadrul Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport, preşedintele Antenei Alianţa Franceză Ungheni. Principala trăsătură a mea de caracter: responsabilitatea. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: în primul rînd, să fie un bun gospodar. Calitatea pe care o prefer la o femeie: frumuseţea interioară şi exterioară. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: faptul că pentru ei mai este actuală maxima: prietenul la nevoie se cunoaşte.

Expres ortodox 26 septembrie – 2 octombrie Luni Sf. Mucenici Corneliu Sutaşul, Leontie, Valerian. Marţi Înălţarea Sf. Cruci; Sf. Irh. Ioan Gură de Aur. (Zi de post). Miercuri Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Mc. şi Arhid. Ştefan; Sf. Mc. Porfirie. Joi Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Irh. Chiprian; Sf. Mc. Victor, Ludmila. Vineri Sf. Mc. Sofia şi fiicele sale: Pistis, Agapis şi Elpis (Vera, Nadejda, Libov). Sîmbătă Sf. Irh. Eumenie; Sf. Mc. Ariadna, Sofia, Irina. Duminică Duminica XVI. Sf. Mc. Trofim, Savatie, Dorimedont; Sf. Teodor, David şi Constantin.

Fotografia săptămînii

Fierbe munca în redacţia “Expres”-ului. Miercuri, 21 septembrie.

Ocupaţia mea preferată: să citesc literatură istorică. Principalul meu defect: sînt cuprinsă de sentimentul de vinovăţie. Visul meu de fericire: să mă bucur de realizările copiilor mei şi ca oameni, şi ca personalităţi; să primesc un salariu pe potriva efortului depus. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: n-aş vrea să vorbesc despre o mare nefericire, pentru că viaţa e plină de mici necazuri. Ce-aş fi vrut să fiu: aş fi vrut să mă dedic cercetărilor lingvistice. Ţara în care aş vrea să trăiesc: ţara în care m-am născut, Moldova. Aici orice plantă, orice adiere de vînt e în armonie cu ceea ce simt. Culoarea preferată: albul orbitor al iernii, răsăritul soarelui, culorile toamnei.

Floarea preferată: bujorul – cu el m-am trezit, văzîndu-l în permanenţă în grădina casei părinteşti. Pasărea preferată: ciocîrlia. Îmi aduc aminte de timpurile cînd mergeam cu mama, copil fiind, primăvara prin cîmpie, în drum spre casa bunicii, şi ea îmi spunea: “Ia-auzi”, vrînd să-mi deschidă tainele şi farmecul cîntecului ciocîrliei. Scriitorii preferaţi: cei ce abordează subiecte istorice: Henri Kroyat, Constantin Gane, Walter Scott. Eroul preferat: cavalerii din evul mediu, care au trezit în femeie romantismul şi feminitatea. Eroina preferată: chipul femeii – mamă, soţie în opera lui Mihail Sadoveanu. Eroii din viaţa reală: bunicii mei, pe care-i admir pentru faptul că au rezistat evenimentelelor timpurilor lor: deportările, lichidarea satelor mici. Totuşi, au avut o dragoste mare faţă de muncă. Băutura şi mîncarea preferată: nu pot să uit apa de la Vatra Dornei, venită din inima munţilor, o apă rece, cristalină şi dătătoare de viaţă. Din bucate, prefer ghiveciul de legume. Ce detest cel mai mult: laşitatea. Ea generează şi alte neajunsuri ca: minciuna, trădarea, invidia. Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: să fiu un pic mai îndrăzneaţă. Cum aş vrea să mor: în somn. Starea de spirit actuală: să trăiesc, să caut, să cunosc. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele pentru care şi-au cerut iertare. Deviza mea: Festina lente (Grăbeşte-te încet).

Vrea să treacă Prutul şi să cucerească România Interpretul EL Radu, originar din satul Pîrliţa, cu numele său adevărat Radu Gulica, vrea să treacă Prutul şi să cucerească România. S-o cucerească nu cu armele, ci cu videoclipul său de ultimă oră, la piesa „Tell Me Why”. Dînsul a declarat pentru ziarul „Apropo” că-şi va lansa videoclipul şi în România, în luna octombrie, şi speră să fie un succes.

Bancuri Fraţii Bulă şi Strul decid să se despartă, împărţind în mod egal averea familiei. După un an, se întîlnesc. Strul, gras, frumos, bine îmbrăcat. Bulă, zdrenţăros şi murdar. - Cum ai ajuns aşa de bine, Strul? - Din banii de la tata am cumpărat o maşina, am făcut taximetrie. Am strîns bani, am mai luat o maşina şi tot aşa. Tu? - Eu am băgat banii la un joc piramidal, am pierdut şi... beau. După încă un an iar se întîlnesc. Strul şi mai rotofei, iar Bulă şi mai zdrenţuit. - Cum ţi-a mers, Strul? - Din banii economisiţi am început o afacere cu o benzinărie. Merge foarte bine. Tu? - Beau de necaz! În al treilea an, Strul, ajuns primul la întîlnire, vede o flotilă de elicoptere ce aterizează în apropierea locului de întîlnire. Din ele coboară o mulţime de fete şi... Bulă. - Măi, Bulă, anul trecut abia de te ţineai pe picioare, n-aveai după ce bea apă şi acum... - Păi am băut cît am băut. Da' şi cînd am început să vînd sticlele!...

Filmările pentru clip au avut loc la Odesa şi Chişinău şi au durat trei zile. „Ultima zi a fost cea mai grea, căci a fost una ploioasă, iar noi aveam nevoie de soare, plus că şi eroina clipului trebuia să plece în România a doua zi. Pînă la urmă însă soarele a fost de partea noastră”, a mai spus interpretul pentru aceeaşi publicaţie. În ceea ce priveşte costurile videoclipului, EL Radu a evitat să zică o sumă exactă, limitîndu-se să dea un singur indiciu. „Dacă nu scoteam videoclipul, îmi cumpăram o maşină bună”, a remarcat dînsul. Reamintim că EL Radu este unul dintre autorii imnului „Capitalei Tineretului – Ungheni 2011”. Dînsul a fost prezent de nenumărate ori la Ungheni, atît în calitate de participant, cît şi de prezentator al unor evenimente importante. În prezent, munceşte la o nouă piesă. De data aceasta, în limba română. Lucia Bacalu


Expresul de Ungheni NR 192_web