Page 1

Pag. 2

Atenţie! Echipa „Expresului de Ungheni” anunţă o mică vacanţă, de doar o săptămînă. Vom reveni pe 26 august, cu o ediţie specială, dedicată celor 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova.

Pag. 5

Patru fete talentate şi frumoase foc vor să cucerească lumea muzicală

O națiune care-și caută istoria cu Grigore Fidelschi

Zilele oraşului Ungheni, organizate la sfîrşitul lunii august, vor veni cu o mare premieră. În scenă îşi va face aparţia o trupă în care oamenii de cultură autohtoni îşi pun mari speranţe.

Și așa plîngea Crăciuneasa, încît pe obrajii ei se rostogoleau lacrimi cît fasolea babană. Pînă și tovarășul Stalin a început să lăcrimeze de ”mila moldovenilor”, dar și-a dat repede seama că unui gruzin nu-i șade bine să plîngă.

Urmăriţi-ne, va fi ceva inedit.

Ziarul de care ai nevoie!

Ştiri expres

Expresul de Ungheni

ISSN 1857-422X

Vineri, 12 august 2011

Anul IV, nr. 32 (187)

O realizare de succes nu doar a raionului, ci și a republicii Oaspeţi peste oaspeţi, copii în haine de sărbătoare, bătrîni curioşi şi o armată întreagă de ziarişti. Satul Grozasca din nou s-a aflat în centrul atenţiei. Pe 7 august, într-o atmosferă festivă, aici a fost deschisă o şcoală primară-grădiniţă. Aşa se numeşte oficial noua instituţie.

La armată, nu la plug Începe încorporarea de toamnă. Potrivit unei decizii a Consiliului raional din 4 august curent, pe durata întregii luni septembrie, autorităţile administraţiei publice locale, în comun cu Centrul militar teritorial Ungheni, vor desfăşura acţiunile ce se impun în vederea organizării încorporării. La 3 octombrie, va fi dat startul încorporării propriu-zise, care va finaliza pe 31 ianuarie 2012. Pînă atunci, va fi organizată „Ziua recrutului”, va fi instituită o comisie medicală raională care va activa atît cît va fi nevoie. Comisariatul de poliţie al raionului Ungheni va asigura căutarea şi prezentarea recruţilor care se eschivează de la încorporare, va studia şi selecta recruţii pentru încorporare în trupele de carabinieri, va asigura menţinerea ordinii publice la Centrul militar teritorial Ungheni în zilele desfăşurării încorporării. Primarii vor asigura prezentarea, în termenul stabilit, a recruţilor la comisia medicală şi la încorporare, organizînd şi petrecerea solemnă a acestora la serviciul militar în termen.

Un concurs de fotografie pentru tinerii din zona transfrontalieră Centrul de Resurse pentru Adolescenţi şi Tineret din Bălţi a anunțat lansarea concursului de fotografie „Cross Border Pictures”, organizat în cadrul unui proiect cu același nume, finanțat prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. Fotografiile ce vizează obiective turistice, peisaje și viața rurală din zona transfrontalieră pot fi prezentate pînă la 25 august. Pot participa tineri cu vîrsta între 18 și 39 de ani, cu domiciliul în zona transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova. Mai multe informații și Regulamentul concursului se gasesc pe www.cbc.asociatia-indeco.ro. Premierea este absolut impresionantă, şi prevede participarea la un atelier de lucru de zece zile în România, Moldova şi Ucraina. Cele mai bune imagini vor constitui baza unui ghid turistic și vor fi expuse în cadrul a trei expoziții. Cele mai reușite fotografii vor fi premiate cu articole foto și cărți de specialitate în valoare totală de 2000 euro.

Un sat minuscul captează atenţia unor oameni mari După ani buni de uitare, Novaia Nicolaevca, un sat cu o populaţie de ceva mai mult de 180 de locuitori, revine în atenţia autorităţilor publice din comuna Mănoileşti. Primarul nou ales, Grigore Popa, însoţit de consilierul raional Gheorghe Ciobanu, a mers „în popor”, la finele săptămînii trecute. Trei chestiuni au fost puse în discuţie: crearea unei asociaţii obşteşti ce ar contribui la atragerea unor investiţii în localitate, conectarea satului la reţeaua de apă potabilă şi delegarea unui reprezentant al satului pentru a participa, cu vot consultativ, la şedinţele consiliului local. De notat că Novaia Nicolaevca nu a avut niciodată un consilier al său în consiliul local. Este pentru prima dată cînd localnicii s-au arătat încrezători şi mulţumiţi de atenţia primarului. Ei speră să li se schimbe viaţa în anii următori, iar pentru aceasta sînt dispuşi să pună umărul la realizarea unor proiecte. În realitate, este vorba de un adevărat centru cultural. După aproape 30 de ani, copiii satului vor putea merge din nou la drădiniţă. După aproape 30 de ani, tinerii vor avea un loc unde să se distreze, căci aici a fost prevăzută şi o sală specială, care va substitui căminul cultural. „Îmi amintesc de anul 2008, cînd am fost invitat la primărie la Floriţoaia Veche. A venit acolo jumătate din satul Grozasca, învinuindu-mă că vreau să le închid şcoala. Atunci am promis că acest edificiu va arăta altfel şi, iată, ceea ce ne-am propus atunci s-a realizat”, a subliniat Ion Harea, fost preşedinte al raionului, remarcînd că renovarea edificiului şi transformarea gimnaziului în şcoală primară-grădiniţă este o realizare de succes nu doar a raionului, ci chiar a republicii. „Frumos lăcaş al educaţiei!”, a exclamat Alexandru Ciuvaga, şef interimar al Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport. „Nu mai puţin importantă a fost investiţia de suflet, entuziasmul, dorinţa de a face frumos şi bine pentru satul natal”, a continuat dînsul. Cea care a dat tonul, acum un an, pentru „a face frumos şi bine pentru satul natal” a fost Nina Gorincioi-Cadoppi care, ori de cîte ori a fost nevoie, a sărit în ajutorul consătenilor. „Mă bucur că un fir de nisip care s-a pus la temelia acestei instituţii este şi din partea mea”, a spus dînsa cu modestie, aducînd la

cunoştinţa publicului şi unele aspecte din culise: „Îmi telefonează domnul Harea şi îmi zice: Nina, toată speranţa e la tine”. Era nevoie de o contribuţie de 36 mii de lei, ca Fondul de Investiţii Sociale din Moldova să aloce suma de aproape un milion de lei. De unde să adune atîtea mii un sat cu oameni, în mare parte, bătrîni şi necăjiţi? Nina Gorincioi nu a stat nici o clipă pe gînduri şi a spus răspicat: jumătate din această sumă o ofer eu. Zis şi făcut. Exemplul ei a fost urmat de angajaţii şcolii, în frunte cu directoarea Victoria Cozari, care au dat din puţinul pe care-l au cîte 500-1000 de lei. Exemplul a fost urmat de alţi descendenţi din Grozasca. Alături de grozeşteni, în toată această perioadă, a fost şi primarul Margarita Baban. „Acest exemplu al satului Grozasca îl vom promova, vom veni să le arătăm tuturor ce pot face nişte oameni inimoşi care şi-au pus un scop şi acest scop au ştiut să-l relizeze”, a dat asigurări Alexandru Ciuvaga. Şi, cum sfîrşitul încununează opera, Nina Gorincioi le-a oferit celor 25 de micuţi ce vor veni la 1 septembrie la şcoală cîte un plic cu 100 de lei. Fostul preşedinte al raionului, Ion Harea, a venit cu un frumos cadou constînd în echipament sportiv, iar primarul Margarita Baban a oferit colectivului şcolii din Grozasca un premiu în valoare de 2000 de lei.

Au acumulat mai mult, au cheltuit mai puţin În primele şase luni ale anului curent, în buget au fost acumulate venituri în sumă totală de 95726,7 mii lei sau 100,1% , ceea ce înseamnă cu 137,8 mii lei mai mult decît se planificase. Veniturile proprii au constituit 117,1% faţă de prevederile pe şase luni. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, acumulările veniturilor proprii au înregistrat o creștere cu 456,8 mii lei sau cu 13,8%. În schimb, cheltuielile bugetului raional, pe perioada menționată, au fost efectuate în sumă totală de 93731,8 mii lei sau 95,1% față de prevederi.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550


2

Expresul de Ungheni Vineri, 12 august

Republica Moldova se plasează pe poziţia a 134-a din 222 după speranţa de viaţă, potrivit unui clasament elaborat de CNN efectuat în baza World Factbook al CIA. Durata medie de viaţă în R. Moldova, potrivit sursei citate, este, în medie, de 71,3 ani. Cel mai bun indice al speranţei de viaţă este în Monaco – 89,7 ani. În 29 de ţări de pe glob lumea trăieşte 80 de ani sau mai mult. Cea mai scăzută speranţă de viaţă este în Angola - 38 de ani, şi Afganistan - 45 de ani. (Hotnews.md)

Esențial cu Lucia Bacalu

Într-o criză profundă a bunului-simţ şi a lipsei de răspundere În Republica Moldova nu există criză constituţională şi nici criză politică, ci o criză cronică a bunului-simţ, a obrazului şi a lipsei de răspundere a patru persoane: Voronin, Filat, Lupu, Ghimpu. A spus-o chiar recent editorialistul Constantin Tănase de la ziarul „Timpul”. A spus un mare adevăr. Cu siguranţă, mulţi dintre colegii ziarişti din afara Chişinăului ar putea afirma fără nici o reţinere că există o criză a bunului-simţ şi a lipsei de răspundere a altor zeci de persoane ce au acces în funcţii de răspundere în raioane. Parcă văd cum strîmbă din nas clasa politică de pe la noi. Sînt, dragă Doamne, democraţi şi li se permite orice. Cum îndrăzneşte un oarecare să le pună la îndoială meritele, intelectul, capacitatea de a analiza lucrurile, de a elabora strategii viabile şi tot aşa mai departe? Mă trezesc într-o bună zi cu un pretins intelectual liberal care, la modul cel mai serios, a început să dea lecţii presei. De fapt, o făcea şi anterior, avînd tupeul să stabilească (!) cine şi cîtă verticalitate are. Dar o făcea pe ascuns, pe la spate. Să-i plîngi de milă, nu alta. Chiar să nu ai curajul să-i spui în faţă omului ceea ce gîndeşti? Cu argumentele de rigoare! Acum, de cînd cu Alianţa pe la noi, iată că a prins la curaj liberalul pretins intelectual. Aş vrea să-l văd la fel de harnic şi inimos la locul de muncă pe care-l are. Din păcate, se pare că a cam uitat că mai are o funcţie şi nişte angajamente de serviciu pe lîngă politichia, vorba lui Caragiale, pe care o face. Dacă doreşte cu adevărat o schimbare, despre care a tot trîmbiţat în interminabilele campanii electorale, să se apuce de muncă şi să mai lase demagogia la o parte. Să nu credeţi că ceilalţi sînt mai buni. Nici pe departe! Democrat, liberal-democrat, liberal – toţi sînt de-o teapă, toţi vin din comunism, vorba cîntecului. Au început a călca prin străchini chiar din prima zi după alegeri. Două şedinţe ale consliului raional, în noua componenţă, deja au avut loc. Două şedinţe la care s-a văzut cu ochiul neînarmat că aleşii noştri scuipă pe lege, în primul rînd. În sfîrşit, unii dintre ei au primit „jucărica”, adică arma cu care pot lovi în tot ce nu le convine. Cu argumente voi veni în unul dintre numerele următoare. Sînt argumente ce demonstrează foarte clar că, cu adevărat, sîntem într-o criză profundă a bunului-simţ şi a lipsei de răspundere.

Oaspetele vesel

Basamacul Moş Nazare, ia o duşcă Fă safteaua, ca un nun Să ne spui dacă e tare. - Mulţumesc, e tare... bun.

PP Expresul de Ungheni Publicaţie de informaţii, analiză Expresul şi opinii de Ungheni Editor: SC Miraza SRL, IDNO: Vineri, 1003609009231 20 noiembrie Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Cristian Jardan, Natalia Chiosa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Comanda 184. Tiraj: 2050 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com

S-au îmbolnăvit castanii. De şapte ani tot suferă Aleea de castani din Ungheni, cu o lungime de peste cinci kilometri, care este şi mîndria unghenenilor, ar putea să dispară într-o bună zi. Sub frunzele celor 650 de copaci se ascund sute şi sute de larve ale moliei miniere. Deja de ani buni, în plină vară, castanii “ruginesc”. Experţii susţin că unica soluţie de a-i proteja este stropirea castanilor cu soluţii speciale. Potrivit lui Mihai Osipov, director adjunct al Secţiei control ecologic Ungheni, deja au fost întreprinse măsurile de protecţie a copacilor. “Noi am avertizat toate întreprinderile răspunzătoare de spaţiile verzi, agenţii economici care au pe teritoriul lor copaci de castani să ia toate măsurile de combatere a insectelor şi larvelor ce au împînzit castanii”, a accentuat dînsul. În acest sens,

acum cîteva zile, pe timp de noapte, castanii au fost trataţi cu soluţii speciale. În caz de necesitate, procedura va fi repetată. Dar, recunoaşte Mihai Osipov, măsurile de protecţie a castanilor şi combatere a insectelor au fost începute cu întîrziere, astfel că larvele au avut timp suficient să se dezvolte sub frunze. “Poate ar fi trebuit să intervenim cu cel puţin o săptămînă mai înainte”, a remarcat dînsul. Ecologiştii bat alarma: pen-

tru anii viitori măsurile de protecţie a castanilor vor trebui să fie luate din timp, la începutul lunii iulie. În caz contrar, ne putem pomeni fără castani. “Trebuie să menţinem această alee, pentru că este una dintre cele mai frumoase din republică”, a subliniat Mi-

hai Osipov. Molia minieră a început atacul asupra castanilor din Moldova în urmă cu şapte ani. Fenomenul este prezent şi pe continentul european de mai bine de 30 de ani. Prin urmare, există riscul dispariţiei acestor copaci frumoşi. Natalia Chiosa

Pregătirea instituţiilor şcolare mai durează Pregătirea instituţiilor şcolare şi preşcolare din raionul Ungheni către noul an de studii este încă în plină desfăşurare. În unele școli mai sînt încă multe de făcut, altele sînt, practic, gata de a-şi deschide uşile pentru un nou an de studii. Potrivit lui Alexandru Ciuvaga, şef-interimar al Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, cele mai pregătite instituţii sînt liceele din oraşul Ungheni, mai puţin „Alexandru Puşkin”.

Avem şi o instituţie nouă: şcoala primară-grădiniţă de la Grozasca, care a fost deschisă recent, după o reconstrucţie capitală. Dar, ca să activeze în condiţii optime, e nevoie de mo-

bilier. Alte instituţii, în schimb, au mobilier bun, dar nu sînt renovate. În concluzie, oficialul a subliniat: „Nici o instituţie nu este pregătiă totalmente pentru noul an de studii”. Dar mai este puţin timp. Data limită pentru finalizarea lucrărilor este 15 august. În aceeaşi zi, o echipă de lucru, formată din specialişti în domeniu, vor inspecta,

timp de trei zile, toate instituţiile pentru a verifica nivelul lor de pregătire. Numai după aceasta se va putea spune cu exactitate ce s-a făcut şi ce a mai rămas de făcut. În raionul Ungheni, la momentul actual, sînt 12 licee, 3 şcoli primare, 47 gimnazii şi grădiniţe. Natalia Chiosa

Patru fete talentate şi frumoase foc vor să cucerească lumea muzicală Zilele oraşului Ungheni, organizate la sfîrşitul lunii august, vor veni cu o mare premieră. În scenă îşi va face aparţia o trupă în care oamenii de cultură autohtoni îşi pun mari speranţe. Patru domnişoare, foarte talentate şi foarte frumoase, vor cînta, de acum înainte, împreună, numindu-se „Hot girls”, adică „Fetele fierbinţi”. Este aproape gata piesa de lansare, care îi aparţine tînărului compozitor Ion Lincovschi Jr. „Nu a fost complicat, fiindcă fetele mi-au spus: „Noi vrem dance”. Astfel, am reușit să fac piesa în două săptămîni. Fetele au ascultat-o, le-a plăcut și, ulterior, în cîteva zile, a apărut și textul”, povesteşte compozitorul. Urmează și un videoclip la piesa respectivă. Acesta va fi realizat în Azerbaidjan. Deocamdată, cele patru fete de la „Hot girls” au reuşit o sesiune foto excepţională. Fotografiile au fost realizate de acelaşi Ion Lincovschi Jr. şi deja sînt plasate pe reţelele de socializare din internet. “M-am gîndit să facem niște poze în subsolul Palatului de cultură din Ungheni. Acum, să fotografiezi undeva, la natură, nu mai este interesant”, spune dînsul. Ideea iniţială însă nu a putut fi realizată. În acele încăperi din subsol apa e pînă la genunchi. S-a găsit o soluţie totuşi. Una originală. Tot în subsolul Palatului culturii există o cameră în care se află toate țevile. Iată aici s-a hotărît să fie făcută prima sesiune foto. Ce a ieşit, vedeţi în fotografia alăturată. (Mai multe fotogra-

fii puteţi vedea pe site-ul Expresul.com). “Sesiunea foto a avut loc în spaţiu real şi nu prezintă un produs de fotomontaj”, a ţinut să sublinieze Ion Lincovschi Jr. Ideea creării trupei „Hot girls” aparţine însăşi fetelor. Deja de cinci ani, ele frecventează Studioul „Do-Re-Micii” al Palatului culturii din Ungheni. Între timp, au crescut şi denumirea respectivă nu le mai reprezintă. „Pot să zic că sînt cele mai bune fete de la studiou. Acum, lucrăm intensiv cu ele pentru a le promova trupa”, a remarcat Aliona Popovici, conducătoarea studioului. Nu e simplu deloc. Şi Aliona Popovici, şi Ion Lincovschi Jr. muncesc mai mult din entuziasm. Costumele scenice însă trebuie cumpărate, cusute, iar pentru aceasta e nevoie de bani. O piesă costă aproximativ 4000 de lei. Un videoclip costă îndoit, uneori şi întreit, dacă se doreşte cu adevărat să fie de calitate. Iar la lansare totul trebuie să fie la cel mai înalt nivel. Cheltuilile şi le asumă în totalitate părinţii fetelor. “La momentul actual, trupa mai are de lucrat, dar cred

că la anul viitor vor apărea şi rezultatele”, a menţionat Ion Lincovschi Jr., remarcînd că fetele vor trebui pînă atunci să decidă ce stil îşi doresc cu adevărat. “Vrem să obținem un produs neordinar, care în Moldova nu se prea practică. Vom încerca să facem ceva nou şi să reuşim să ajungem în finala naţională a “Eurovision”, a spus dînsul. Potrivit muzicianului, anume “Eurovision”-ul este unica treaptă pe care trebuie s-o treci, dacă vrei să te afirmi pe piața showbizului moldovenesc. Aliona Popovici şi Ion Lincovschi Jr. pregătesc şi alte suprize, despre care se va vorbi foarte curînd. Ina Landa

Cine-s fetele de la „Hot girls”? Daniela Niculaevici. Este din satul Cetireni, are 16 ani, e o domnişoară foarte sîrguin-

cioasă, știe ce vrea şi munceşte foarte mult pentru a-şi atinge scopurile. Alexandra Pisnic. Este elevă la la Liceul „Gheorghe Asachi” La cei 16 ani ai săi are în palmares numeroase premii şi trofee de la diverse concursuri muzicale naționale și internaționale, fiind laureată a prestigiosului festival “Steaua Chişinăului”. Mirela Șeptelici. Are 15 ani şi este elevă la Liceul ”Vasile Alecsandri” din Ungheni. Este o domnişoară foarte talentată şi cu perspectivă. Adriana Popovici. Deşi are doar 14 ani, este deja cunoscută atît la Ungheni, cît şi la Chişinău. Pirntre cele mai mari realizări ale sale este accederea în finala naţională a concursului “Eurovision” pentru copii. Pe lîngă faptul că face parte din trupa ”Hot girls”, mai urmează și cariera solo.


Datele statistice arată că aproximativ 93% din populaţia Moldovei utilizează telefonul mobil. În şase luni ale anului 2011 acest indicator a crescut cu 4% faţă de prima jumătate a anului trecut. În primul semestru, în Moldova erau 3 milioane 306 mii de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă. Volumul vânzărilor pe această piaţă s-a majorat cu peste 5% şi a ajuns la 1,7 miliarde de lei. (Publika.md)

Odă agriculturii, odă vinului şi celor ce-l consumă cu cap Tatăl său a fost ultimul „edinolicinik” din satul Cornești. S-a opus din răsputeri colectivizării, trecînd prin încercări dintre cele mai dure. El a fost președinte de kolhoz. Este vorba de Tudor Brăguţă care, ani la rîndul a condus o gospodărie agricolă colectivă din Măgurele, apoi renumitul sovhozfabrică din Cornești, „Codri”. Nu regretă dispariţia colhozurilor. Regretă că agricultura se duce de rîpă. „Cu părere de rău, agricultura este condusă de oameni incompetenţi la ora actuală. Cei ce muncesc în acest domeniu au fost lăsaţi de izbelişte. Toate subvenţiile care se dau nimersec nu ştiu unde şi nu ştiu la cine. Noi, cei din agricultură, sîntem discriminaţi”, spune cu tristeţe. „Ştiţi care e deosebirea între mine, care am muncit 40 de ani în agricultură, şi cel care a stat în birouri toată viaţa? Lui i se plăteşte o pensie în valoare de 75% din salariu, iar mie – de 35%”. De aceea, la cei 65 de ani pe care i-a împlinit chiar sîmbăta trecută, mai munceşte. „Nu spun nimănui ce pensie am, pentru că o să rîdă toată lumea. Dacă aş avea o pensie bună, nu aş mai lucra azi. Ar trebui să stau acum cu o undiţă pe malul unui lac, să prind un carp, să stau cu nepoţii. Da’ eu vin dimineaţa, la ora 7.00, în cîmp şi plec acasă la ora 21.00”. Imediat însă îi dispare tristeţea şi faţa i se luminează, cînd începe a povesti despre plantaţiile de viţă-de-vie pe care le are în gestiune. Sînt 120 de hectare, unul lîngă unul, bine îngrijite şi care deja dau roadă bună. „Cred că nu există asemenea plantaţii în republică, darmite în raion”, spune. A început lucrul asupra ei în anul 2003, chiar de la prima brazdă. Era un teren în pîrloagă.

Cîndva, au fost cotele corneştenilor, dar, pentru că se aflau la o distanţă de aproape zece kilometri, chiar lîngă satul Teşcureni, nimeni nu a avut posibilitatea să le îngrijească. Atunci cînd a apărut un cumpărător - SRl „Agro-audit”, cu sediul la Chişinău - le-au vîndut fără nici un regret. Tudor Brăguţă era şi continuă să fie angajatul întreprinderii respective, îndeplinind funcţia de şef de sector. Benefiiciile sînt evidente, spune dînsul. Au fost deschise 75 de locuri de muncă, iar oamenii primesc salariul regulat, fără întărzieri. Nimeni nu munceşte la negru. „Avem 40 hectare de Shardone, din care iese un vin extraordinar. Ne-au vizitat vinificatori francezi şi au rămas uimiţi de acest sector al nostru. Avem Aligote – 25 ha, avem Feteasca regală – 17 ha, avem Muscat Ottonel – 20 ha”, povesteşte. Pe la 15 septembrie va începe recoltarea Muscat-ului. Se aşteaptă o roadă de 8-10 tone la hectar. „Să fi fost pe vremea lui Brejnev, pentru o asemenea roadă primeam titilul de erou al muncii socialiste”, zîmbeşte. Apropo, în acest an, este pentru prima oară cînd sînt recoltaţi, de pe plantaţiile din

preajma satului Teşcureni, strugurii de Muscat. „Se vor face vinuri ca pe vremuri”, spune Tudor Brăguţă cu un pic de nostalgie în glas, după care declară absolut oficial: „Îmi pare foarte rău că viticultura, care poate aduce venituri mari ţării, iar oamenilor locuri de muncă, este lăsată uitării. Am trecut la culturile de cîmp, dar acestea-s pentru consum intern. Noi aproape că nu exportăm. Iar ţara care nu exportă dă faliment”. Referindu-se la consumul de vin în Republica Moldova, dînsul a subliniat: „Am 65 de ani şi le spun tuturor să bea atîta vin cît a băut Tudor Brăguţă. Eu nu fac exces, dar un pahar de vin bun, natural, îl beau zilnic, înainte de masă sau cînd îmi vin prietenii. Le spun şi tinerilor ce stau prin baruri: beţi un vin bun, dacă vreţi să fiţi bărbaţi la casă”. După o mică pauză, face o incursiune în istorie: „Ce s-a întîmplat acum? O mulţime de beţivi, beau orice le iese în cale. Unde a dispărut tradiţia seculară a moldovenilor de a bea un pahar de vin bun? Dacă era vorba de tărie, luau cîte un degetar. Vinul îl beau cu paharul mic, nu cu „stakanele” cu brîu, ca acum. Aduceau vin în burlui, mîncau sărmălu-

ţe, jumere, miez de nucă şi trăiau 90 de ani moldovenii noştri. Acum, toate spitalele-s pline cu bolnavi de ciroză. Pentru că se bea rachiu, şi acela de cea mai proastă calitate”. Regretă că ne merge vestea de ţară cu cei mai mulţi beţivi. „Nu sînterm cei mai beţivi. Ni s-a făcut antireclamă, ca să ne distrugă ramura. Nimeni nu are nevoie de noi”, conchide. Îl întreb cum vede agricultura peste 20 de ani? Zîmbeşte şmecher şi face o remarcă: „Să dea Dumnezeu să ajung. Dar cred că ajung”. Apoi, devine serios şi spune: „Să nu credeţi că sînt nostalgic. Dar întreprinderea pe care o conduceam la începutul anilor 90 dădea producţie cît dă acum tot raionul Ungheni. Obţineam 7 mii de tone de struguri, 3000-4000 tone de fructe, 1200 tone de lapte, 1000 tone de legume şi 300 tone de carne. În anii 90! De atunci au trecut 20 de ani şi ce avem?”. Care e soluţia? „Oameni cu carte trebuie să vină la conducere, inclusiv a raionului, oameni care plîng pentru poporul acesta, care îşi iubesc poporul”, e de părere Tudor Brăguţă, care a cochetat ani buni şi cu politica. Lucia Bacalu

Parteneriat înseamnă realizarea scopului La grădiniţa din satul Grăseni s-a format o tradiţie frumoasă. În fiecare an, părinţii celor 140 copii ce frecventează grădiniţa, se implică, alături de cadrele didactice, la pregătirea instituţiei către noul an de învăţămînt. Nu a fost o excepţie nici acest an. Părinţii din cele două sate ale comunei, Grăseni şi Todireşti, s-au organizat pentru a da o mînă de ajutor la zugrăvitul grădiniţei, al bordurilor,

copacilor din curte. Graţie parteneriatului dintre grădiniţă, primăire, asociaţiile obşteşti şi părinţi, aici au fost realizate foarte multe lucruri frumoase. Timp de mai bine de doi

ani de la redeschidere, din 19 martie 2009, a fost amenajat terenul de joc, a fost renovată sala de festivităţi, a fost organizată sfinţirea grădiniţei, au fost plantaţi arbori, flori în curtea grădiniţei. Şirul lucrurilor frumoase poate fi continuat. Personalul grădiniţei, împreună cu părinţii şi administraţia publică locală, depun toate eforturile pentru a crea cele mai bune condiţii pentru

educaţia şi instruirea copiilor. În perspectivă, se planifică reparaţia a două săli de grupă, renovarea faţadei, construirea căsuţelor pe terenul de joc, construirea gardului. Sîntem ferm convinşi că numai împreună, unindu-ne eforturile, vom putea realiza cele planificate. Tamara Rahmistriuc, manager creşa-grădiniţă Grăseni

Expresul de Ungheni Vineri, 12 august

Știri din Primăria Ungheni

3 P

Despre oraşul Ungheni – peste ocean Autorităţile Ungheniului ar putea semna în curînd un nou acord de colaborare şi fraternitate cu un oraş din SUA. Potrivit site-ului mankatofreepress.com, administraţia oraşului Mankato din statul Minnisota a pus în discuţie o eventuală înfrăţire. “Pat Hendges, administratorul oraşului, a anunţat consiliul local despre această iniţiativă, subliniind că un asemenea pas nu va implica nici un cost”, scrie site-ul respectiv. De notat că iniţiativa aparţine unei unghenence care-şi face studiile în prezent la Universitatea de Stat din Minnisota. Este vorba de Liliana Tincu, fostă angajată a Consiliului raional Ungheni. Cele două oraşe au multe în comun: ambele au acelaşi număr de populaţie, ambele sînt centre regionale. Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a salutat iniţiativa, menţionînd că orice acord de înfrăţire este un pas înainte în promovarea imaginii oraşului Ungheni în lume. Ungheniul mai are semnat un acord de colaborare cu un oraş american – Winston Salem din Carolina de Nord. Graţie acestuia, anual, copiii ungheneni participă la un important concurs de desene din SUA. Graţie aceluiaşi acord, acum cîţiva ani, numeroase persoane cu dizabilităţi din Ungheni au beneficiat de scaune cu rotile, dar şi de alte ajutoare. La finele lunii august, consiliul local din Mankato ar trebui să ia decizia finală: dacă se înfrăţeşte sau ba cu Ungheniul. Pînă în prezent, Mankato are semnat doar un singur acord de fraternitate, iar Ungheniul – şase.

Stimaţi lucrători din sistemul financiar, Vă adresez cele mai sincere şi călduroase urări de bine şi sănătate. Îmi exprim recunoştinţa pentru contribuţia dumneavoastră remarcabilă la edificarea şi prosperarea statului nostru. Prin activitatea prodigioasă şi profesionalismul înalt al dumneavoastră, contribuiţi în mod esenţial la funcţionarea la nivel înalt a instituţiilor bugetare din oraş şi, implicit, la dezvoltarea sferei sociale, a îmbunătăţirii modului de viaţă al populaţiei. Succese mari şi realizări frumoase în viaţa profesională şi personală. Cu profund respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Stimaţi lucrători din domeniul construcţiilor, Profesia de constructor este una dintre cele mai notorii şi mai nobile, o adevărată artă ce impune talent şi sacrificiu, iar fiecare constructor s-a bucurat, din cele mai vechi timpuri, de stimă şi apreciere. Munca dumneavoastră în domeniul proiectării, construcţiilor, producerii materialelor de construcţie cere răbdare, abnegaţie, consecvenţă, devotament şi profesionalism. Prin tot ceea ce faceţi, contribuiţi, în adevăratul sens al cuvîntului, la crearea imaginii de azi şi de mîine a oraşului Ungheni şi a întregii republici. Cu prilejul Zilei profesionale, vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine. Îmi exprim recunoştinţa pentru substanţiala dumneavoastră contribuţie la construirea şi prosperarea ţării. Cu stimă, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni DISPOZIŢIE nr. 121-02/1-06 din 08.08.2011 Cu privire la convocarea Consiliului Orăşenesc În temeiul art. 16 alin. (3) al Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, DISPUN: Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară, pe data de 19.08.2011, la orele 15:00, în sala de şedinţe a Primăriei oraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la nivelul de pregătire al complexului socialeconomic al oraşului Ungheni către perioada rece a anului 2011-2012. Raportor: Dumitru Radu, viceprimar. Coraportor: Iurie Marcoci, director SA ,,Comgaz-Plus”. 2. Cu privire la execuţia bugetului oraşului Ungheni în semestrul I al anului 2011. Informează: Tatiana Pavliuc, contabil-şef. 3. Diverse. Primar, Alexandru AMBROS


4

Expresul de Ungheni Vineri, 12 august

În prima jumătate a anului 2011, vînzările automobilelor de lux au crescut cu 45%, în comparație cu aceiași perioadă a anului precedent. Cele mai populare mărci printre moldoveni sunt: BMW, Mercedes-Benz și Porsche. „Mercedes”-urile sînt în topul preferințelor - de la începutul anului au fost cumpărate peste 100. Cele mai scumpe automobile cumpărate de moldovenii bogați, de la începutul anului, sînt Rolls Royce Ghost – 250.000 euro și Bentley Mulsanne – 300.000 de euro. (Hotnews.md)

Replică la interviul acordat de Aurica Varvariuc O viață pentru zbor ziarului „Expresul de Ungheni” din 05.08.2011 Cu mulți ani în urmă, am avut norocul să vizitez celebrele pivnițe din Masandra, Crimeea și să gust un strop din cel mai medaliat vin din lume. Era un muscat alb desert, produs din strugurii unei vii unice de lîngă satul Crasnokamenka, nu departe de Ialta.

Așa s-a întîmplat că în cu totul alt sat, dar cu un nume asemănător, Kamenskoe, raionul Arțiz, regiunea Odesa, a văzut lumina zilei, la 22 august 1935, un viitor mare vinificator moldovean, autor al multor vinuri minunate din strugurii noștri, ungheneni. A visat să devină aviator. Era pe atunci visul tuturor băieților. Azi, copiii noștri se visează capitaliști, bogătaşi ce și-ar petrece viața în trîndăvie. Tudor Topor, căci despre dumnealui este vorba, a muncit toată viața, dar bogătaș tot n-a ajuns. Răsfoind însă cartea pe care a scris-o acum cîțiva ani în urmă, numită foarte sugestiv „O soartă”, îți dai seama cît de bogat e acest om. Are o lume întreagă de prieteni, are cele mai înalte distincții de stat, inclusiv Ordinul Republicii, este autorul unor vinuri cunoscute și apreciate pe multe meridiane ale lumii. Visul de a zbura, în sensul propriu al cuvîntului, nu s-a spulberat. L-a realizat, în locul tatălui, feciorul Sergiu Topor, care a devenit aviator. Poate îl va repeta nepoțica Svetlana, cea mai mare comoară a sufletului zbuciumat al lui Tudor Topor. În lunga și frumoasa lui viață a degustat toate tipurile de vinuri din lume, a călătorit în multe țări. Ar avea ce spune în acest sens. Dînsul însă vorbeşte în cartea sa, într-un mod absolut impresionant, despre primul vin produs de el după absolvirea colegiului de vinificație din Chișinău, vin produs cu mîinile proprii, împreună cu colegii de lucru, la o mică fabrică de vinuri din Dereneu, Călărași. „Nicăieri și niciodată nu am mai gustat așa vin de Fetească, precum a fost cel produs de noi în anul 1956”, spune Tudor Topor. Ne cunoaștem demult. De prin anii 80 ai secolului trecut, cînd mă invita să particip, ca reporter, la tradiționalele treceri în revistă a pregătirii fabricilor de vinuri pentru sezonul de prelucrare a strugurilor. Pe atunci, Tudor Topor era responsabil de toate întreprinderile vinicole din raion: Ungheni, Sculeni, Pîrlița, Cornești, Hîrcești, Năpădeni. În toate domnea o curățenie ca la farmacie, găseai ordine ideală și oameni minunați, majoritatea dintre care – foști colegi sau ucenici ai lui. Astăzi, în biroul lui de la fabrica de vinuri din Ungheni, Tudor Topor, adjunct și sfetnic al directorului general al SA „Ungheni-Vin”, nu mai este optimistul de altă dată. „Greu se desfăşoară comercializarea vinului. Oamenii stau fără lucru. Odinioară, munceam zi și noapte la prelucrarea strugurilor, primeam mii de tone. Acum ne-am reîntors la căruțele cu poamă și teascurile din mijlocul ogrăzilor...”, spune cu tristeţe. Dar zbuciumul și obișnuința de nu a sta în loc nu l-au părăsit. Săptămîna trecută, am încercat să-l găsesc. Nu era acasă. Plecase spre sud. Mi s-a spus că e la Cahul. De acolo, pînă la gurile Dunării, pînă în satul natal, e o azvîrlitură de băţ. Cred că a plecat să-și mai vadă o dată casa părintească, rudele, să alerge desculț prin iarbă. La Ungheni, la cei 76 de ani ai săi, mai aleargă diminețile prin parc. Nu vrea să-l întreacă prea mult nepoțica. Setea de zbor în sufletul lui mai există. Ion Mardari

Ca replică, colectivul Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Ungheni aduce Declaraţia adoptată la Adunarea Generală a Sindicatelor din 04.08.2011, semnată de 147 de angajaţi, prin care se confirmă „comportamentul incompatibil al dnei A.Varvariuc cu funcţia deţinută, acesta fiind exprimat prin acţiuni neadecvate: terorizarea permanentă a colectivului, utilizarea cuvintelor necenzurate, ameninţări cu concedierea sau aplicarea sancţiunilor disciplinare, discriminarea din motive politice, astfel fiind nerespectată demnitatea în muncă a angajaţilor”. Pe balanţă sînt puse 147 de voci ale angajaţilor împotriva unei singure voci (dna Varvariuc). Oare unde e dreptatea? Reparaţia sediului Direcţiei s-a datorat unui proiect implementat de OO „Everychild”, la începutul anului 2003, cînd conducător şi iniţiator era Tudor Rădeanu - aşa că dna Varvariuc îşi atribuie pe nedrept meritele altcuiva. Referitor la afirmaţiile precum că, „colectivul ar fi influenţat de cîteva persoane pentru a-şi menţine funcţiile”, declarăm că acele „cîteva persoane” care nu au mai activat de când dna Varvariuc era şefă, şi-au găsit

alte locuri de muncă, dar nu au atacat patru ani la rînd în judecată, deşi ar fi putut contesta la fel de bine numirea dnei Varvariuc în funcţie în anul 2003. Cum e posibil ca o persoană care nu a activat niciodată în domeniul social şi, mai ales, în funcţii de conducere (A. Varvariuc), să cîştige, în acel an 2003, concursul în detrimentul unei persoane care, timp de 17 ani, a fost şef al Direcţiei şi a pus bazele sistemului de protecţie socială în raion (T. Rădeanu)? Se pare că dna Varvariuc este singura care îşi doreşte funcţia acum. Fiind pedagog, profesor de istorie, afirmînd că „se sufocă, îi place să fie în activitate”, ne întrebăm: de ce nu a activat după specialitate aceşti patru ani? În concluzie, lupul părul îşi schimbă, iar năravul ba. Aşa că un colectiv întreg nu mai vrea să treacă prin ani de teroare, discriminare, învrăjbire a unuia împotriva altuia, sancţionări neîntemeiate, concedieri. Patru ani de teroare ne sînt de ajuns. În numele colectivului, Svetlana Nemţanu, preşedintele comitetului sindical, Vitalie Olaru, Viorica Ciobanu, Marina Croitoru, Viorica Său, Larisa Bubnova

Experienţe de groază ale colectivului DASPF condus de A. Varvariuc (2003 – 2007) Vitalie Olaru, pe atunci şef serviciu ajutor social la domiciliu: Timp de 4 ani a fost numit de şefa Secţiei cu o mulţime de cuvinte jignitoare: „handicapat”, „bolnav psihic”, „prost”, „calic” etc. A fost ameninţat cu violenţa fizică, cînd dna Varvariuc a ridicat un scaun spunîndu-i „că îi va sparge capul”. Erau chemaţi beneficiari din teritoriu să depună periodic plîngeri ce, într-un final, nu erau demonstrate. În 2004, dna Varvariuc a încercat să-l elibereze pe motiv că este invalid de gr. II şi nu corespunde funcţiei. Angajatului i-au fost aplicate 2 avertismente, 2 mustrări, 2 mustrări aspre şi concediere, acestea fiind anulate prin hotărîrea instanţei de judecată. În procesul de judecată dintre A. Varvariuc şi V. Olaru, angajaţii (S. Nemţanu, şefa serviciului ajutor social la domiciliu, preşedintele comitetului sindical, V. Ciobanu, felcer protezist şi responsabilă de cadre în 20032007, lucrătorii sociali: E. Casian, V. Beleniuc, Z. Paziuc, N.

Butnaru, N. Oleinicova, M. Armanu) au fost impuşi, prin ameninţări, să depună mărturii false împotriva colegului Olaru. Gheorghe Vrabie, specialist coordonator fondul local de susţinere a populaţiei: Apogeul persecutării a fost înscenarea aplicării violenţei fizice de către dl Vrabie faţă de dna Varvariuc. Dna Varvariuc a înscenat un atac asupra sa, atunci cînd el a intrat în biroul ei, a chemat poliţia, a găsit un martor care să depună mărturie falsă precum că a fost agresată fizic. În urma anchetei, faptele nu au fost demonstrate, în schimb Gh. Vrabie a demisionat, nemaiputînd rezista terorii. Lucrători sociali care activau la Bogheni, Ungheni, Năpădeni, din motive politice sau alte motive, erau persecutaţi prin controale nemotivate, aplicarea sancţiunilor discplinare, în urma cărora persoanele au fost nevoite să demisioneze nerezistînd presiunilor. O mare parte dintre angajaţi erau lipsiţi nemotivat, în totalitate sau parţial, de sporuri la salarii şi premii, iar preşedintele comitetului sindical era impus să contrasemneze, fără dreptul la replică. Angajaţii rezistau cu salarii între 300 şi 1000 lei maxim.

Mariana Balmuş:

“Avem deja o experienţă bună în domeniul sănătăţii mintale” Timp de o săptămînă, Mariana Balmuş, directoarea Centrului comunitar de sănătate mintală Ungheni, s-a aflat într-o vizită de studiu în Bosnia şi Herţegovina, împreună cu alţi patru specialişti ai Ministerului Sănătăţii şi din domeniul sănătăţii mintale din Republica Moldova. La întoarcere, i-am solicitat un interviu, dorind să aflăm ce a luat din această deplasare. Pentru început, v-aş ruga să ne vorbiţi despre scopul vizitei în Bosnia şi Herţegovina? A fost o vizită de studiu, pentru a ne familiariza cu structura sistemului de sănătate mintală de aici, mai ales că Bosnia şi Herţegovina are multe în comun cu R. Moldova: numărul populaţiei, structura, mentalitatea şi chiar, aş zice, cultura. Am avut întîlniri la Ministerul Sănătăţii, am vizitat diverse instituţii sociale, de stat şi de sănătate mintală. La nivel de centre comunitare, care sînt deosebirile şi asemănările? În Bosnia şi Herţegovina, inclusiv Republica Srpska, centrele comunitare sînt parte componentă a sistemului medical. Echipa multidisciplinară are în componenţa sa un psihiatru, un psiholog, un asistent social şi un asistent medical. La noi însă accentul este pus pe terapia ocupaţională, numită ergoterapie. La ei acest sistem nu este dezvol-

tat. Din punctul meu de vedere, ceea ce nu este bine la ei e faptul că asistenţa neurologică nu este separată de asistenţa psihiatrică. Nu au nici specialişti narcologi, deşi persoanele cu aderenţă alcoolică şi narcologică vin după ajutor la centrul comunitar. Deci, la ei un centru comunitar clasic nu este aşa cum ar trebui să fie în viziunea noastră. Un pic este mai bine dezvoltat sistemul de sănătate mintală în Republica Srpska. Acolo se pune un accent mai mare pe terapia ocupaţională. Sînt centre de zi care se ocupă şi cu ergoterapia. Există şi apartamente protejate, în care beneficiarii se autodeservesc. La noi în Moldova, aşa ceva este doar în oraşul Bălţi. Ceea ce am înţeles noi, este că nu trebuie să organizăm sistemul aşa cum e la ei. Bine, atunci ce aţi luat pozitiv din vizita în Bosnia şi Herţegovină? Ce aţi putea implementa pentru îmbunătăţirea sistemului de sănăta-

te mintală de la noi? Ceea ce mi-a plăcut e faptul că acolo persoanele cu probleme de sănătate mintală se adresează singure la centrul comunitar: pentru tratament, pentru a-şi dezvolta aptitudinile, pentru terapie ocupaţională. Aceşti oameni fac orice ca să nu ajungă într-un spital specializat. Încearcă la noi să explici unei persoane că prin desen sau muzică îşi dezvoltă aptitudinile! Atît în Bosnia şi Herţegovina, cît şi în Republica Srpska, am vizitat organizaţii de beneficiari. Acolo, beneficiarii serviciilor de sănătate mintală se unesc în organizaţii neguvernamentale bine puse la punct. Ei lucrează pentru propriile interese, implementînd diverse proiecte şi dezvoltînd diverse servicii.

Ei fac orice ca să devină cetăţeni cu drepturi depline. Cum se implică beneficiarii noştri moldoveni, cum sînt ei? Ai noştri lasă mîinile în jos şi aşteaptă să li se dea, să li se acorde anumite beneficii, pentru că ei sînt persoane cu probleme de sănătate. Ei vor pensie de invaliditate, ei vor grad de invaliditate. De fapt, ei nici nu conştientizează faptul cît de important este tratamentul medical sau ergoterapia. Aţi revenit acasă. Acum, după ceva timp, ce concluzii v-aţi făcut urmare a acestei deplasări? Din punct de vedere al sistemului de asistenţă psihiatrică, mai dezvoltată este Bosnia şi Herţegovina. Acolo se merge pe includerea asistenţei psihiatrice la nivel de comunitate, ceea ce la noi încă nu există. Dacă la ei sînt deschise 56 de centre comunitare, la noi, în Republica Moldova, sînt doar 6. Astfel, ei sînt mai aproape de cetăţenii cu probleme de sănătate mintală. Dar şi noi avem deja o experienţă bună în acest domeniu şi cred că specialiştii de acolo ar trebui să vină într-o vizită de studiu şi la noi pentru a prelua ce-i bun. Natalia Chiosa


Începînd cu acest an de studii, elevii vor studia un singur obiect - Istoria, și nu două cum era pînă acum. Asta, pentru că s-a decis cumularea curriculumului de la disciplina Istoria românilor și cea universală. Potrivit ministrului Educației, Mihai Șleahtițchi, „aceste modificări în programul școlar sînt în strictă concordanță cu standardele europene și punctul de vedere al organismelor internaționale. Manuale, de asemenea, se vor numi manuale de Istorie”. (Unimedia.md)

O națiune care-și caută istoria Cu Grigore Fidelschi

Drăgă cititorule al „Expresului de Ungheni”, Permiteți-mi să mă prezint: mă numesc Grigore Fidelschi, pensionar de ”doi bani”. Am activat, timp de 40 de ani, în presă, majoritatea covîrșitoare din aceştia - în cea electronică (radiodifuziune și televiziune). Obișnuința, bat-o vina, e cea de-a doua natură a omului, zice o vorbă înțeleaptă. Chiar şi acum, cînd m-am așezat la masa de scris pentru a aşterne nişte cugetări despre noi, românii basarabeni (de unde venim, ce căutăm pe acest pămînt, încotro mergem și unde dorim să ajungem), blestemata de obișnuință mi-a jucat festa. Mi-am imaginat imediat că, în loc de pix, țin în mîini o ca-

meră de luat vederi cu microfon cu tot; că mă aflu în curtea Liceului teoretic “Dmitrie Cantemir” din tîrgușorul Corneşti; că în jurul meu s-a adunat repede- repede o ceată de elevi, curioși, mama-focului doar pe la ei, cei de la sate, mai rar dau reporterii TV. E scumpă benzina. Şi, aşa cum imaginaţia e cît un univers (nu are margini), mi-am zis pe loc: să le fac o testare cu privire la identitatea noastră. - Copii! - am rostit autoritar, de parcă le-aș fi fost eu profesorul lor de istorie, și nu un venit oarecare din stradă. Ştiți ceva istorie ce ține de neamul nostru? - Știm!, au răspuns gălăgios. - Ce zi e azi?, i-am întrebat, bucurîndu-mă că, parcă, „testarea” are sorţi de izbîndă. - Azi e 2 august, ziua formării Republicii Moldovenești, mi-a răspuns unul îmbrăcat în șorturi, cu capul gol, pîrjolit de soare și foarte energic. - În ce clasă înveți și de unde ai aceste ”vaste” cunoștințe în istorie?, l-am întrebat. - În clasa a șasea!, zise cu demnitate. Știu că la 2 august 1940 s-a născut bunelul meu și a fost deportat apoi de copil. - Nu la 2 august, ci la 28 iunie a fost formată Republica Moldovenească!, încercă să-l

contrazică altul mai micuț. - Da de unde știi și în ce clasă înveți?, îl întreb și pe acesta. - În clasa a patra. Ştiu, pentru că tata mi-a spus că atunci au venit rușii la noi cu tancurile. - Nu-i drept, mă!, sări unul în tricou cu inscripții în cîteva limbi europene, cu un tatuaj pe brațul stîng, mai sus de cot, și cu un telefon mobil agățat de gît, în loc de amuletă. Unii consideră că o astfel de amuletă le poate aduce noroc la examenul de bac. Alții merg cu gîndul mai departe: - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost formată juridic la 2 august 1940, în cadrul ședinței Sesiunii a 7-a a Sovietului Suprem al URSS. Acolo a fost prezentă o delegație de coate-goale din partea moldovenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, în frunte cu un oarecare Constantinov, președintele Comisarilor poporului... Ei, comisarii iștea, aveau atunci în mînă și ”turta dulce”, și ”biciul”. Mai era în acea delegație o învățătoare pe nume Crăciunescu. În unele izvoare se zice că purta numele Valentina și era învățătoare din Orhei. Din alte surse aflăm că i se zicea Zinaida și că era educatoare la o grădiniță de copii din Chișinău. Nu

contează cum o fi chemat-o, Valentina sau Zinaida. Principalul e că, muiere fiind, tare a mai ”plîns” în fața deputaților și a tovarășului Stalin, rugîndu-i să-i primească și pe moldoveni în componența URSS, că mult jaf și chin au îndurat din partea burghezilor și moșierilor români timp de 22 de ani. Și așa plîngea Crăciuneasa, încît pe obrajii ei se rostogoleau lacrimi cît fasolea babană. Pînă și tovarășul Stalin a început să lăcrimeze de ”mila moldovenilor”, dar și-a dat repede seama că unui gruzin nu-i șade bine să plîngă. Şi-a șters lacrimile cu pistolul și a rostit, cu accent caucazian, cuvîntul rusesc: „prineati”. A mai zis el ceva în limba sa, dar nimeni nu a tradus. Abia peste un an, în iunie 1941, cînd au început în Basarabia deportările în masă, cineva a tălmăcit cuvintele rostite de „împăratul roșu” atunci: „Să-i primim, sînt ascultători, nu-s violenți... Cei buni de muncă - în „gulag”; cei slabi și bolnavi – la săpun!”. - De unde le știi pe toate acestea?, l-am întrerupt. - Cel ce are ochi – știe din cîte a citit; cel ce are urechi știe din cîte a auzit. Dar cel care are și ochi, și urechi? (Va urma)

Comuniştii atacă şi scandează: „Jos trădătorii!” La şedinţa Consiliului raional din 4 august curent, fracţiunea comunistă, cea mai numeroasă de altfel din consiliu (14 consilieri), a scandat: „Jos trădătorii!”, referindu-se, potrivit lui Haralambie Chirilov, preşedintele acesteia, la colegii săi din Partidul Democrat. „Aceasta e meseria lor: de a vinde, de a trăda”, a declarat dînsul după şedinţă. Dacă nu trădau, susţine Haralambie Chirilov, azi conducerea raionului era cu totul alta. Preşedinte îl aveam pe comunistul Gheorghe Raţă, fost reprezentant al Guvernului în teritoriu, iar în calitate de vicepreşedinţi erau trei membri ai PD: Petru Langa, Oleg Malachi şi Sergiu Caţer. „Au apelat la noi, pentru a merge împreună la guvernare, şi conducerea locală a PLDM, şi cea a PD. Noi nu am avut încredere nici în unii, nici în alţii. Ştim care sînt principiile şi valorile lor. Toţi se vroiau preşedinţi de raion”, spune Haralambie Chirilov. Dacă PLDM, potrivit liderului comunist, insista asupra funcţiei de preşedinte pentru Iurie Toma şi a unui vicepreşedinte pentru Alexandru Ciuvaga, cedînd două funcţii de vicepreşedinţi Partidului Comuniştilor, PD a fost, în negocieri, mai modest. Democraţii se mulţumeau doar cu func-

ţiile de vicepreşedinte, cedînd comuniştilor funcţia de preşedinte. „Pe noi ne aranja această configuraţie, căci preşedintele de raion nu poate fi destituit decît cu 2/3 din voturile consilierilor, ceea ce însemna că era o funcţie sigură pentru noi”, afirmă Haralambie Chirilov, care ne-a descris şi filmul ultimei ore înainte de istorica şedinţă din 29 iulie curent, cînd la Ungheni s-a constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, fiind aleasă actuala conducere a raionului: „Seara, am bătut palma cu PD, deşi anterior avusesem o înţelegere cu PLDM. Dimineaţa, la ora 9.00, îmi telefonează Petru Langa şi mă întreabă dacă totul rămîne în vigoare. Îi răspund că da. Deşi convenisem cu PLDM să ne întîlnim la ora 9.30 în sala de conferinţe a Consiliului raional, nu ne-am prezentat la acea întîlnire, căci nu mai avea rost, din moment ce ultima decizie a fost să mergem împreună cu PD. La ora 9.50, îmi telefonează Iurie Toma şi mă întrea-

bă: ce facem? Îmi cer scuze de la el şi-i zic că Partidul Democrat a acceptat condiţiile noastre: să votăm un preşedinte de la PCRM, şi că mergem împreună cu ei. În cîteva minute situaţia s-a schimbat radical. Iurie Toma a ştiut ce face. Petru Langa nu a mai răspuns la telefon, astfel că ne-am dat seama că se pregăteşte o altă alianţă. Partidul Democrat a mai dovedit odată că sînt trădători”. În replică, Petru Langa, preşedintele organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat, a spus că afirmaţiile comuniş-

tilor cu privire la meseria de a trăda sînt „aberaţii curate”. „Nu-mi rămîne decît să regret această ieşire a consilierilor PCRM, mai ales că ei au purtat discuţii şi într-o parte, şi în alta”, a mai spus dînsul, subliniind, totodată, că, atunci cînd faci anumite afrimaţii, trebuie să te bazezi şi pe nişte argumente serioase. „Nu am avut angajamente reciproce, nu am semnat nici un acord. Oamenii sînt cei ce vor aprecia gesturile şi comportamentul fiecărei formaţiuni în parte”, a opinat Petru Langa. Lucia Bacalu

Expresul de Ungheni Vineri, 12 august

5

O biserică după 20 de ani de la deschidere Biserica de la Semeni s-a îmbrăcat în straie noi. „Ne pregătim pentru sărbătorirea a 20 de ani de la deschidere”, ne-a spus părintele Valentin Gavriliţă, după care a subliniat: „Întotdeauna, la aniversare, vrem să facem ceva deosebit, să rămînă în istorie”.

De data aceasta, s-a făcut o reparaţie capitală în exterior. S-au pus pavelele în curte, s-a vopsit acoperişul, pereţii. Din albă, biserica a devenit roşie. „Şi-a îmbrăcat veşmîntul ei, fiindcă aşa se cuvine: în cinstea mucenicilor se îmbracă în roşu”, a făcut explicaţiile de rigoare preotul. Lăcaşul sfînt de la Semeni poartă hramul „Sf. Mucenic Dumitru”. Pe locul unde se înalţă deja de 20 de ani, cîndva a fost o altă biserică. Se ştie doar că aceasta fusese construită la 1813, fiind distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1989, creştinii din Semeni şi Zagarancea au hotărît să pună temelia noii biserici exact pe acelaşi loc. A fost păstrată şi aceeaşi arhitectură. În 1991, noua biserică a fost sfinţită. „Iată că se împlinesc în curînd 20 de ani de la acel eveniment”, spune cu bucurie părintele Valentin. Multe lucruri frumoase s-au făcut împreună cu creştinii. Potrivit preotului, în fiecare an a fost organizat cîte ceva. Domnia sa îşi aminteşte cum, la aniversarea a zecea, s-a reînnoit pictura din interior. Apoi, cînd părintele a împlinit 40 de ani, a fost adus un set de clopote din Rusia. Dangătul acestora ajunge pînă la sufletul oricui ştie să-l asculte. „Cînd l-am auzit prima dată, am şi plîns”, spune părintele Valentin. A fost un vis al său. Vizitînd numeroase locuri sfinte, mănăstiri, a văzut un set de clopote armonios cîntînd. L-a impresionat atît de mult, încît şi-a zis: pînă cînd nu instalează unul la fel şi la Semeni, nu se lasă. În ziua de 24 ianuarie, cînd a împlinit 40 de ani, le-a sfinţit. Atunci a răsunat peste sat primul dangăt. „Orice lucru l-am izbutit cu foarte mari greutăţi. Gîndeam că nu voi reuşi, dar cu ajutorul Domnului, cu răbdare, am dus la bun sfîrşit tot ce mi-am pus în gînd”, spune părintele, menţionînd că e nevoie „să duci orice lucru cu sinceritate”. Acum, părintele mai are un vis: să scrie istoria bisericii. „Puţini dintre creştinii care au deschis această biserică au mai rămas în viaţă, să spună cum a fost. Peste zece ani poate nu va mai fi nici unul. De aceea trebuie să-i ascultăm, să-i întrebăm acum”, zice dînsul. A plecat la cele veşnice şi primul paroh al bisericii, părintele Alexandru Jomir. În toamnă, la 8 septembrie, actualul paroh, părintele Valentin Gavriliţă, va marca 16 ani de cînd e la Semeni. Dînsul recunoaşte că tot mai puţini creştini păşesc pragul bisericii: „Încearcă să vină unii, dar trebuie să lucrăm foarte mult ca să-i readucem la credinţă. Trebuie s-o luăm de jos, de la o rugăciune mică, ca mai apoi să-i învăţăm ceva mai detaliat despre credinţă. Am început să predau religia în şcoală. Sînt deja primele rezultate. Copiii se interesează, cunosc cîte ceva despre sărbători, ce înseamnă binecuvîntare, biserică, evanghelie... Trebuie să-i deprindem să vină la biserică”. Apoi, după o mică pauză, pune punctul final: „Sper să pot educa o nouă generaţie de creştini adevăraţi. Cu răbdare, cu credinţă statorinică”. Lucia Bacalu

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheni în format text, video, audio şi foto


6 PROGRAME TV Luni, 15 august TVM 6.00, 6.30, 11.30, 18.05, 23.50 Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 20.40 “Două decenii de independenţă” 9.25 Abraziv 9.55, 13.10 Desene animate 10.20 Reporter de gardă 10.40 Baştina 13.40 “Vincent şi el” 17.10 Erudit cafe 17.55, 21.40 Independenţa 20 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.45 “Chemarea străbunilor”. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Bărbaţi în negru II” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Încredere zdruncinată” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 18.00 “Dansul dragostei 2” 19.50, 22.25 Profit 20.30 “Operaţiune riscantă” 23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.55 "Давай поженимся!" 19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Дело было на Кубани” 22.25 "Замри, умри, воскресни" 23.25 "Побег". Marți, 16 august TVM 6.00, 23.50 Documentar 6.45 Recital 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 20.40 “Două decenii de independenţă” 9.25, 19.45 “Chemarea străbunilor” 10.15, 13.10 Desene animate 10.40, 21.40 Independenţa 20 12.40 Spectacol 13.40 Accente economice 14.15 Vedete la bis 17.10 Cuvintele Crendinţei 17.55 Cîntecele Independenţei 18.05 Unda Bugeacului 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 ”Încredere zdruncinată” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „În rol de avocat” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 18.00 “Dansul dragostei 2” 19.50, 22.25 Profit 20.30 Serviţi, vă rog! 23.00 „Doi bărbaţi şi jumătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25

"Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.55 "Давай поженимся!" 19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Дело было на Кубани” 22.30 "Свидетели" 23.25 "Побег". Miercuri, 17 august TVM 6.00 Natura în obiectiv 6.30 Portrete în timp 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 20.40 “Două decenii de independenţă” 9.25, 19.45 “Chemarea străbunilor” 10.15, 13.10 Desene animate 10.40, 21.40 Independenţa 20 12.40 Medalion muzical 13.40 O seară în familie 14.40 Focus TV 15.10 Legendele muzicii 17.10 Cultura azi 17.55 Cîntecele Independenţei 18.05 Svitanok 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 23.50 Documentar. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „În rol de avocat” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Nadine” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45, 20.30 Serviţi, vă rog 19.50, 22.25 Profit 23.00 “Doi bărbaţi şi jumătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.55 "Давай поженимся!" 19.50 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Дело было на Кубани” 23.25 „Побег”. Joi, 18 august TVM 6.00 Focus TV 6.30 Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 20.40 “Două decenii de independenţă” 9.20 “Chemarea străbunilor” 10.10, 13.10 Desene animate 10.35, 21.40 Independenţa 20 12.35 Portrete în timp 13.40 “Rino Gaetano” 17.10 Natura în obiectiv 17.45 Evantai folcloric 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 20.10 Reporter de gardă 20.35 Super-loto 5 din 35 23.50 Documentar. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Nadine” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Vacanţă cu peripeţii” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Serviţi, vă rog! 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Celularul” 23.00 „Doi

UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂ Cel mai puternic bărbat poate fi înghiţit de o simplă gropiţă din obrazul femeii. Grigore Vieru

bărbaţi şi jumătate”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.55 "ЖКХ" 18.15 "След" 18.55 "Давай поженимся!" 20.00 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Дело было на Кубани” 22.30 "Человек и закон" 23.25 "Побег". Vineri, 19 august TVM 6.05 Film-spectacol TV 6.15 Evantai folcloric 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 15.50 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm 9.30, 20.40 “Două decenii de independenţă” 9.40 Casa mea 10.10, 13.10 Desene animate 10.35, 21.40 Independenţa 20 12.40 Fiindcă iubesc... 13.40 “Rino Gaetano” 15.15 Moldovenii de pretutindeni 17.10 Artelier 17.40 Romanţe, romanţe... 18.00 Accente economice 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.45 “Chemarea străbunilor” 23.50 Fii tînăr. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshopping 10.30 „Vacanţă cu peripeţii” 12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „O lume uitată în timp” 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Serviţi, vă rog! 19.50 Profit 20.30 „Sport sîngeros” 22.30 „Stare de asediu”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольная закупка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00 "Федеральный судья" 12.20 "Модный приговор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другие новости 14.25 "Понять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Жди меня" 18.15 "Поле чудес" 19.10 "Давай поженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30 „Завтра всё будет по другому” 22.40 "Сатисфакция". Sîmbătă, 20 august TVM 6.05, 9.10, 15.00 Documentar 6.45 “Luna şi lacul” 8.20 Monospectacol 9.00, 20.45 “Două decenii de independenţă” 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ghidul sănătăţii tale 11.30 Dor 12.00 “Chemarea străbunilor” 12.50 Videoteca copiilor 13.10 Desen animat 14.00 Cuvintele Credinţei 14.45 Cîntecele Independenţei 16.00 Studio Art Plus 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.15 Ştiri 17.10 Templul muzicii 17.55 Erudit cafe 18.35

Independenţa 20 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.35 O seară în familie 21.35 “Frate şi soră” 23.25 Spectacol de muzică clasică. PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 15.00 Teleshopping 10.30 „O lume uitată în timp” 12.15 Pro Motor 13.05 „Academia de poliţie” 15.15 „Minele regelui Solomon” 17.00 „Alex Rider – Micul spion” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Superman revine” 23.45 „Ultima oprire”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Он, она и дети" 7.25 "Сказ про то, как царь Петр арапа женил" 9.05 "Играй, гармонь любимая!" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 "Смак" 10.50 "Нонна Мордюкова. Её никто такой не знал" 12.15 "Среда обитания" 13.05 "Приговор" 13.50 "Свидетели"

14.45 Человек и закон 15.35 "Убойная сила" 17.20 "Любовь без правил" 19.10 "Мальтийский крест" 21.00 "Время" 21.15 "Человек-паук" 23.15 "Что скрывает ложь". Duminică, 21 august TVM 6.05, 12.00 Documentar 6.35 “Frate şi soră” 8.15 Erudit cafe 9.00, 20.40 “Două decenii de independenţă” 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star 11.10 La datorie 11.30 Portrete în timp 12.50 Program de circ 13.30 Focus TV 14.00 Baştina 14.30 Din fondul TV Moldova 1 14.55 “Luna şi lacul” 16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri 17.10 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Vedete la bis 21.40 “Comoara lui Butch Cassidy” 23.20 O seară în familie.

Stimați lucrători din sistemul financiar! Sistemul financiar public joacă un rol important în dezvoltarea și consolidarea economiei naționale. Statul v-a încredințat exercitarea uneia dintre cele mai principale funcții – asigurarea securității financiare. Un sistem financiar dezvoltat și stabil reprezintă o condiție necesară pentru o creștere economică durabilă. În această zi semnificativă, vă dorim multă sănătate, succes în activitatea pe care o desfășurați, zilnic să contribuiți la funcționalitatea economiei naționale, iar rezultatele obținute să vă inspire spre stabilirea unor noi scopuri, să vă conducă spre noi orizonturi și performanțe majore. Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului

Universitatea de Studii Europene din Moldova Acreditată de stat, anunţă admiterea pentru anul de studii 2011-2012, la următoarele specialităţi: Drept Economie Psihologie Asistenţă socială. Forma de învăţămînt: frecvenţă redusă. Pentru admitere sînt necesare următoarele acte: - Actul de studii în original plus trei copii - 3 copii ale buletinului de identitae (originalul se prezintă) - Certificatul medical-tip (Nr. 086-U) - 6 fotografii 3 x 4 cm. Centru consultativ – în oraşul Ungheni. Pentru detalii contactaţi: 0 (236) 25725, 068115512, 33400, 069277127 Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka). Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097 Vînd casă în Zagarancea. Tel.: 068212158, 069507341

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 15.00 Teleshoping 10.30 „Magica legendă a spiriduşilor” 11.15 „Minele regelui Solomon” 13.05 „Academia de poliţie” 15.15 „Alex Rider – Micul spion” 17.00 „Tăntălăul şi gogomanul” 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Eraser” 23.00 „Festivalul berii”. ПЕРВЫЙ КАНАЛ 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Гении и злодеи" 6.35 "Аты-баты, шли солдаты..." 8.00 "Смак" 8.35 "Служу Отчизне" 9.20 "Здоровье" 10.15 "Непутёвые заметки" 10.30 "Пока все дома" 11.20 "Фазенда" 12.25 "Удовольствие и боль" 15.15 "И примкнувший к ним Шепилов" 16.00 "Легенда Зорро" 18.05 Концерт Софии Ротару 21.00 Воскресное "Время" 21.20 "Большая разница" 22.20 "Yesterday live" 23.10 "Какие наши годы".

VĂ RECOMANDĂM! Luni 13.40 „Игла”. Film (NIT) 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV) 21.30 „Онг Бак”. Film (СТС) Marţi 21.00 „Ещё одна история о Золушке”. Film (ТНТ) 21.30 „Самоволка”. Film (СТС) 22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV) Miercuri 13.40 „По ту сторону кровати”. Film (NIT) 21.00 „Свадебный переполох”. Film (ТНТ) 21.30 „Сломанные цветы”. Film (СТС) Joi 13.40 „Нортенгерское аббатство”. Film (NIT) 21.00 „Блондинка в законе”. Film (ТНТ) 21.30„Во имя мести”. Film (СТС) Vineri 13.40 „Приятного аппетита”. Film (NIT) 20.30 „Суперзвезда”. Film (СТС) 21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1) Sîmbătă 14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV) 19.00 „Жандарм женится”. Film (СТС). 21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1) Duminică 14.00 „Мгновения любви”. Film (СТС) 21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV). 23.00 „Что скрывает любовь”. Film (РТР „Планета”) Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri. Tel.: 61470

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797. Pierdut atestatul de absolvire a şcolii medii Gherman, ACG 018424, eliberat la 22 iunie 1996, pe numele Belbas Alexandru. Se declară nevalabil.

1300 de persoane pe săptămînă îți vor vedea anunțul Expresul.com – cel mai vizitat site din Ungheni Publicitate: (0 236) 28575, 079461811 // unexpres@gmail.com


Capitala Japoniei ar putea fi tranferată în alt oraș, în caz de catastrofă naturală (cutremur sau tsunami). Guvernul nipon a creat o comisie pe lângă Ministerul pământurilor, infrastructurii, transportului și turismului. Potențiala a doua capitală ar putea fi Osaka, iar în prezent, autoritățile analizează posibilitatea transferării unor instituții în acest oraș. (Hotnews.md)

Renasc obiceiurile şi tradiţiile naţionale Cinci formaţii folclorice de amatori s-au adunat, în ziua de duminică, 7 august, la casa de cultură din satul Corneşti, pentru a aduce în scenă obiceiurile şi tradiţiile locului. Evenimentul a avut loc în cadrul etapei zonale a festivalului-concurs „Din moşi-strămoşi”, aflat la ediţia a doua. Potrivit Eugeniei Baroncea, şefa Secţiei cultură Ungheni, scopul acestui festivalul-concurs este renaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor naţionale, valorificarea tezaurului folcloric specific locului de trai, lansarea şi promovarea noilor formaţii artistice. La festival au participat formaţii folclorice din satele Măgu-

rele, Teşcureni, Zăzulenii Vechi, Boghenii Vechi şi Corneşti. „Am telefonat la toate căminele culturale din zona Corneşti şi i-am invitat pe toţi să particpe la festival. Cu părere de rău, am avut ceea ce am avut: prea puţini participanţi. Majoritatea nu au venit invocînd motivul că nu sînt susţinuţi de adiministraţia publică locală”, a subliniat Eugenia

Baroncea. Dînsa şi-a exprimat speranţa că, totuşi, pe viitor, interesul pentru asemenea festivaluri va fi mai mare. Din cele 17 obiceiuri recomandate de Secţia cultură, formaţiile folclorice s-au oprit la: „Strivitul poamei”, „Un buchet de cîntece autentice”, „Obiceiul Sfîntului Andrei”, piesa de teatru „Mătuşa Angheluş”, „Jucarea găinii”. „Cel mai mult bucură faptul că am văzut în scenă mulţi tineri, aceştia vor fi promotorii obiceiurilor şi tradiţiilor noastre populare în viitor”, a accentuat şefa Secţiei cultură. Juriul a decis ca la finala fes-

tivalului, care va avea loc pe 20 noiembrie, la Casa de cultură din Pîrliţa, să participe formaţiile din satele Corneşti, Boghenii Vechi şi Măgurele. Reamintim că la 17 iulie a avut loc etapa zonală Pîrliţa. Pe 18 septembrie şi, respectiv, 16 octombrie, se vor desfăşura ultimele două etape zonale ale festivalului respectiv: la Valea Mare şi Sculeni. La Corneşti, în afara concursului, s-a produs formaţia „Codreanca” din Mînzăteşti, care a servit drept model pentru toţi participanţii la festival. Natalia Chiosa

A revenit acasă plin de noi impresii şi cunoştinţe Corneliu Prepeliţă, inspector de istorie la Direcţia Generală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni, a participat, recent, la o şcoală de vară, organizată la Tîrgu-Mureş (România), de către Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. Tema acestei şcoli a fost, potrivit profesorului, una foarte actuală: „Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţămînt la începutul mileniului trei”. În discuţie au fost puse un şir de subiecte importante din punct de vedere istoric. Spre exemplu, „Stat şi societate în spaţiul românesc în sec. XI-XVI”, „Românii între Occident şi Orient”, „Civilizaţia dacică în contextul european”, „Republica Moldova în căutarea propriei identitaţi”, „Regimul comunist din România şi scrierea istoriei naţionale”. S-au produs în faţa profesorilor de istorie veniţi din Republica Moldova, Serbia,

Ungaria, Ucraina: academicianul Ioan-Aurel Pop, prof.univ.dr. Dumitru Protase, Maria Berenei de la Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, profesorii universitari din R. Moldova Anatol Petrenco şi Ion Negrei etc. La deschiderea oficială a cursurilor a fost prezent şi prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan, care a insistat pe valorile pe care trebuie să le promoveze istoria atît ca ştiinţă, cît şi ca disciplină de stu-

diu. „Deşi, în aceste momente, o ducem greu din punct de vedere socio-economic, trebuie totuşi ca fiecare dintre noi să ne raportăm în mod pozitiv la istoria noastră. Trebuie să ne regăsim şi să ne promovăm istoria cu orice ocazie”, a spus dînsul. „Foarte importante pentru noi, ca profesori de istorie, au fost şi activităţile cu caracter didacticaplicativ de la Liceul „Alexandru Papiu Ilarion” din Tîrgu-Mureş. Am vizitat cabinetul şcolar de istorie, am participat la simularea unor activităţi practice extracurriculare în domeniul istoriei şi educaţiei civice, am luat cunoştinţă de specificul predării istoriei în judeţul Mureş, de managementul lecţiilor de istorie în contextul unui învăţămînt centrat pe competenţe”, a spus Corneliu Prepeliţă, men-

ţionînd, totodată, că foarte utile au fost şi excursiile la un şir de monumente ale culturii şi istoriei româneşti, printre care: cetatea medievală Sighişoara, mănăstirea Topliţa, monumentul lui Mihai Viteazu de pe Cîmpia Turzii, Salina Turda, Sovata, Muzeul etnografic din Reghin. „Consider că Şcoala de vară, care a fost organizată cu atîta dăruire şi suflet de colegii noştri de la Centrul de Studii Transilvane, alături de care au fost şi istoricii din TîrguMureş, şi-a atins din plin scopul propus. Am revenit acasă plini de noi impresii şi cunoştinţe, pe care le vom valorifica în folosul neamului nostru românesc. Le mulţumesc din toată inima pentru invitaţia pe care mi-au facut-o”, a spus, în final Corneliu Prepeliţă. Marin Gîncu, student stagiar

Expresul de Ungheni Vineri, 12 august

7

Direcţia Generală Raională Învățămînt, Tineret și Sport Ungheni anunță concurs pentru ocuparea funcţiei de directori ai următoarelor instituții de învățămînt, după cum urmează: gimnaziul Buciumeni, gimnaziul Medeleni, gimnaziul Stolniceni, şcoala primară-grădiniță Grozasca, grădinița-creșă Măgurele, grădinița-creșă Cetireni, grădinița-creșă Sinești. La concurs pot participa cetățeni ai Republicii Moldova, cu studii superioare pedagogice, care au desfășurat activitatea pedagogică pe parcursul ultimilor 5 ani, posedă limba română, ce nu au împlinit vîrsta necesară obținerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, sînt apți din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției, nu au antecedente penale. La cerere vor fi anexate: - Cererea de înscriere la concurs; - Copia actului de identitate; - Copiile legalizate ale actelor de studii; - Curriculum Vitae; - Copia legalizată a carnetului de muncă; - Programul de activitate în viitoarea funcție, pentru o perioadă de 5 ani; - Certificatul medical din care rezultă că este apt medical, fizic și neuropsihic; - Certificatul de cazier judiciar; - Cuprinsul dosarului, în două exemplare. Documentele urmează a fi prezentate în termen de 30 de zile din ziua publicării în ziar a avizului, pe adresa: or. Ungheni, str.Națională 9; DGRÎTS Ungheni, comisia de concurs. Relații la telefon: (236) 26917; 22748.

Pe data de 16 august 2011, ora 10.00, în incinta Consiliului raional Ungheni (str. Națională 11), sala de ședințe, va avea loc întîlnirea directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției al Republicii Moldova, Viorel Chetraru, cu factorii de decizie din raion. Începînd cu ora 11.00 – audiența cetățenilor (sala de conferințe, str. Națională 9).

Se realizează scîndură netivită, uscată, din fag (buc). Grosimea 25 mm, lungimea 2,20-3,75 m, cantitatea 7,0 metri cubi; Grosimea 30 mm, lungimea 2,40-3,30 m, cantitatea 28,0 metri cubi Grosimea 32 mm, lungimea 3,25 m, cantitatea 3,0 metri cubi. Costul 1 m cub – 1800 lei Adresa: Ungheni, UCOOP Tel.: (0236) 25483, 25530 Mob.: 069404782 Vînd casă, 100 m.p., 12 ari. Teren – 29 ari în preajmă, or. Corneşti, str. Mateevici 7. Tel.: 61346, 078119091. Vînd autovehicol „Gaz 53”. Tel.: 95410 Vînd antenă parabolică, bicicletă. Tel.: 28743; Mob: 060322579.

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism. Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie, experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Familie tînără (fără copii) închiriază apartament la Ungheni. Tel.: 069292319 Vînd apartament cu trei odăi, etajul 1, în cartierulTineretului, or. Ungheni. Telefon: 28743, 060322579 Vînd mobilă moale, dormitor, set de bucătărie. Telefon: 28743, 060322579 Изготовление деревяных лесниц. Обшиваю деревом металлические, бетонные. Ременяк Виталие. Тел.: 43318; Моб: 069758328


FRAGMENTARIUM CU NATALIA CHIOSA

Horoscop 15 – 21 august Berbec Veţi petrece marea parte a săptămînii încercînd să vă rezolvaţi impasul financiar în care aţi intrat. În plan personal nimic nu pare să vă umbrească fericirea, partenerul de viaţă este foarte îndrăgostit. Taur Veţi trece printr-o perioadă de revigorare sentimentală. Veţi hotărî să-i mai acordaţi o şansă unei persoane dragi. În carieră, aveţi toate şansele să avansaţi ori să primiţi o mărire de salariu. Gemeni Veţi avea de înfruntat o serie de acuzaţii în plan profesional. În ultima perioadă aţi fost foarte stresaţi din cauza problemelor personale, dar nu ar trebui să neglijaţi îndatoririle de la serviciu. Rac Urmează o perioadă favorabilă călătoriilor. Din punct de vedere al sănătăţii totul este bine. Aveţi o energie de invidiat, pe care o veţi fructifica în activităţi fizice, dar şi intelectuale. Leu Treceţi printr-o perioadă mai puţin favorabilă din punct de vedere financiar. Evitaţi cheltuielile inutile. În plan personal veţi avea de înfruntat o problemă mai veche cu un membru din familie. Fecioara O decizie importantă pentru viitor va trebui să luaţi întrun timp scurt. Urmează o perioadă plină de stres. O mai mare atenţie trebuie acordată planului profesional, care a luat o turnură neaşteptată. Balanţa Sînteţi entuziasmaţi de o nouă perspectivă profesională în care şi beneficiile de care vă veţi bucura vor fi substanţial ridicate. În plan personal, lucrurile stau bine, nu există decît probleme minore. Scorpion Se anunţă o perioadă cu multe reuşite în plan personal. Relaţia cu persoana iubită este foarte bună. E posibil să primiţi o veste neaşteptată. Pe plan profesional nu se întrevăd schimbări majore. Săgetător Săptămîna va fi plină de evenimente plăcute. Nici planul financiar nu va fi mai prejos. Canalizaţi-vă surplusul de energie spre rezolvarea problemelor de la serviciu, care au trecut în plan secund. Capricorn Sînteţi puşi pe treabă, aveţi multe de rezolvat la serviciu. O altă chestiune ce ar trebui rezolvată este cea a banilor, pentru că veţi avea de suportat consecinţele unei decizii greşite. Vărsător Veţi avea multe obstacole de înfruntat în carieră şi starea permanentă de alertă în care vă veţi afla în zilele următoare va avea consecinţe negative asupra sănătăţii. Peşti O săptămînă cu multe realizări profesionale. Pot avea loc discuţii interesante legate de viitorul carierei. În plan sentimental, nu aveţi nimic de pierdut dacă vă arătaţi mai îngăduitori cu partenerul.

Fotografia săptămînii

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂ Murăturile în saramură prezintă avantajul că păstreaza unele vitamine rezistente la fermentaţie şi sînt cele mai sănătoase. Pentru saramură, la 1 litru de apă se adaugă 30-65 grame de sare grunjoasă, în funcţie de reţetă. Cu cît se va pune mai mult hrean, cu atît murăturile vor fi mai tari.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine Are două specialităţi: inginer-constructor şi business-administrare. Acestea îl ajută în ceea ce face la ora actuală. Lucrează în business de mai bine de douăzeci de ani. Nu i-a părut rău nici o pentru clipă de ceea ce a devenit în viaţă. Este constructor şi este mîndru de aceasta, cu atît mai mult că a păşit pe urmele tatălui său. Munca pentru el înseamnă tot. Contactat telefonic, a acceptat imediat provocarea noastră de a răspunde la întrebările “Chestionarului...”. A răspuns clar, ferm şi bine gîndit la fiecare întrebare. Pe data de 14 august, în acest an, în întreaga republică se sărbătoreşte Ziua lucrătorului din construcţii.

VALERIU BOLOCAN, BĂRBATUL CARE ESTE ÎNCREZUT ÎN FORŢELE PROPRII Funcţia actuală: director SRL “Drumuntex”. Principala trăsătură a mea de caracter: corectitudinea, ambiţia şi perseverenţa. Calitatea pe care o prefer la un bărbat: punctualitatea, corectitudinea şi bărbăţia. Calitatea pe care o prefer la o femeie: feminitatea, gingăşia, înţelepciunea. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: omenia, modestia, sinceritatea.

Ocupaţia mea preferată: îmi place să călătoresc mult, să cunosc alte culturi, alte tradiţii. Am fost în Grecia, Lituania, România, Rusia, Polonia. Principalul meu defect: uneori am prea multă încredere în oameni. Visul meu de fericire: am două fete şi cel mai mult mi-aş dori să le văd realizate în viaţă. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: să văd durerea celor din jur. Ce-aş fi vrut să fiu: ca şi orice copil, de mic am visat să zbor. Acum sînt constructor, şi nu îmi pare rău de ceea ce sînt. Ţara în care aş vrea să trăiesc: părinţii şi ţara nu o poţi alege. Oriunde ne vom afla, e tot mai bine în ţara ta. Eu mă mîndresc că trăiesc în Republica Moldova.

Expres ortodox 15-21 august Luni Sf. Mc. şi Arhidiacon Ştefan; Sf. Vasile; Sf. Drept. Nicodim. Marţi Cuv. Isaachie, Dalmat, Faust; Cuv. Antonie Romanul; Cuv. Cosma. Miercuri Sf. 7 tineri din Efes; Sf. Mc. Evdochia, Elefterie. Joi Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona. Vineri Schimbarea la Faţă a Domnului. Sîmbătă Sf. Mc. Domentie Persul; Sf. Irh. Mitrofan; Cuvioşii Pimen, Antonie. Duminică Duminica X. Sf. Irh. Emilian; Cuv. Grigorie, Zosima, Savatie, Gherman, Sf. Mc. Elefterie şi Leonid.

Bancuri Cum este privită viaţa într-un cuplu? În primul an de căsătorie: bărbatul vorbeşte şi femeia ascultă. În al doilea an: femeia vorbeşte şi bărbatul e cel care ascultă. Începînd cu al treilea an: vorbesc amîndoi şi vecinii ascultă.

Satule, cîntec de dor.

O tînără aflată la volanul unei maşini decapotabile loveşte un bărbat care mergea pe bicicletă, zgîrîind serios vopseaua de pe aripa maşinii, dar fără alte urmări deosebite pentru integritatea biciclistului. Un trecător aflat pe trotuar s-a oprit, urmărind scena. Cei doi îl abordează: - Aţi văzut ce s-a întîmplat. Noi am căzut la înţelegere. Vrei să ne fii martor? - Cum adică, abia v-aţi ciocnit şi vreţi deja să vă căsătoriţi?

Culoarea preferată: albul, pentru că reprezintă puritatea şi curăţenia. Floarea preferată: lăcrămioarele din grădina mea. Pasărea preferată: mă fascinează păunii, ei sînt păsările nobleţei. Scriitorii preferaţi: aceiaşi Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Ion Creangă. Eroul preferat: nu am un erou anume. Eroina preferată: la fel, nu am o eroină. Eroii din viaţa reală: Ştefan cel Mare, un domnitor de care ar avea nevoie ţara noastră în ziua de astăzi. Băutura şi mîncarea preferată: mîncarea tradiţională moldovenească, iar din băuturi, vinul roşu – iarna şi vinul alb vara. Ce detest cel mai mult: falsitatea, făţărnicia, laşitatea. Calitatea care aş vrea s-o am din naştere: aş vrea să am mai multă fermitate. Cum aş vrea să mor: împlinit. Starea de spirit actuală: încrezut în forţele proprii şi plin de speranţă. Greşeli care îmi inspiră cea mai multă indulgenţă: cele minore. Deviza mea: cu paşi mărunţi spre succese mari.

Începe școala. Zece sfaturi de organizare pentru părniți Iată 10 sfaturi importante pentru părinţii ai căror copilaşi merg la şcoală. Evident, lista e deschisă şi le puteţi oricînd adăuga pe ale dumneavoastră. 1. Organizaţi-vă! Lipiţi pe frigider un calendar lunar pentru a pune în evidenţă evenimentele ce urmează. Stabiliţi împreună cu copiii programul de dimineaţă: ora de trezire, micul dejun etc. 2. Discutaţi problemele împreună. Organizaţi o „discuţie planificată” cu fiecare dintre copii pentru a stabili obiectivele şcolare pentru noul an. Amintiţi-le că ceea ce aşteptaţi de la ei e să muncească mult şi să se străduiască, indiferent care îi va fi media generală la sfîrşitul anului. 3. Discutaţi mai mult cu copilul. Care îi sînt obiectivele sociale. Ce fel de haine, pantofi, rucsac, tunsori se poartă? Nu îi subestimaţi sentimentele şi dorinţa de a se integra social. 4. Discutaţi şi planificaţi măsurile de siguranţă privind mersul la şcoală. Amintiţi-i regulile de circulaţie pe care trebuie sa le respecte. 5. Atrăgeţi-i atenţia asupra modului în care trebuie să le răspundă străinilor care îl abordează. 6. În cazul în care copilul merge la școală cu mijloacele de transport în comun, pericolul cel mai mare este reprezentat de urcări şi coborîri. Mergeţi împreună cel puţin o dată şi arătaţi-i cum să aştepte în staţie la cîţiva paşi distanţă de marginea trotuarului, cum să se poziţioneze în aşa fel încît să fie mereu în zona de vizibilitate a şoferului (şi niciodată în spatele autobuzului!), cum să fie foarte atent şi să nu traverseze prin faţă sau prin spatele autobuzului, riscînd să fie accidentat. 7. Nu-i supraîncărcaţi rucsacul de şcoală! Copilul nu ar trebui să aibă în rucsac mai mult de 10-15% din greutatea corpului său. 8. Discutaţi despre potenţialele experienţe neplăcute în care alţi copii răuvoitori se pot lua de el. Amintiţi-i că se poate întîmpla şi asta, dar este un lucru rău şi inacceptabil, care nu trebuie încurajat. 9. Discutaţi şi despre lucrurile delicate: toaletele din şcoală. Pentru un număr mare de copii, acesta este lucrul care provoacă cea mai mare anxietate în timpul în care este la şcoală. Mulţi dintre ei suportă marele disconfort de a se abţine să se ducă la toaletă, pentru că se tem să se confrunte cu ce i-ar aştepta acolo. 10. Bucuraţi-vă de copii! Bucuraţi-vă de aventura şcolii! Într-o bună zi vă veţi minuna cît de repede a trecut perioada şcolară şi poate veţi regreta că nu v-aţi bucurat mai mult de tot ce se întîmplă. (După Desprecopii.com)

Expresul de Ungheni NR 187  

Un concurs de fotografie pentru tinerii din zona transfrontalieră Vineri, 12 august 2011 Anul IV, nr. 32 (187) La armată, nu la plug Echipa...