Page 1

Turist prin Romania

Fii curios, fii turist prin România!

Anul I, Nr. 8

* Valea Arieșului * Cap Kaliakra * Grădina Vlahiia * Muzeul etnografic Ciocănești * Lacul Vaduri * Mănăstirea Sinaia *


Tablouri de toamnă

Editorial

obiceiuri pe care cu toții le adorăm. Bem must și așteptăm cuminți ca licoarea dulce turnată în damigene să se transforme, miraculos, în vin. Cele mai frumoasse povești se spun seara, la un pahar de must și plăcintă cu mere sau dovleac. Prietenii sunt ingredientul cel mai important și toamna își aduce darurile creând tablourile ei surealiste. Bucurând de minunile toamnei așteptăm să se apropie iarna și să putem trage linia. Toamna, cu mirosul ei de pământ umed, de must și de coceni de porumb este anotimpul ideal pentru călătoriile prin țară. Satele românești așteaptă turiștii de weekend cu bucate alese, cu licori purpurii trase în butoaie, cu vin fiert, toate pentru încântarea tuturor simțurilor. Mere și nucile Toamna este anotimpul plimbărilor și al serilor cu vin roșu. Este anotimpul adierilor ușoare în frunzele ce se desprind lin și aștern la picioare covoare multicolore. Este timpul serilor de jazz, al serilor de petrecere în tihnă, este timpul crizantelor și al iubirilor plimbate prin parc. de Adriana ROMAN

Toamna are mireasma versurilor argheziene. Iese din tipare, făcându-se remarcată prin multe schimbări, în aer, în apă, pe cer, în suflete. Iubesc toamna, nu doar pentru că m-am născut într-o zi de toamnă, ci pentru că este cel mai frumos anotimp. Scăpați de căldura uscăcioasă a verii, zilele de toamnă în care frigul îți înroșește obrajii, tablourile pe care, darnică, le oferă, frunzele și crizantemele în culorile ruginii și aurii, fructele și legumele care ți se oferă dodoloațe, totul este pus în scenă pentru a fi înconjurat de belșug. Zâmbetele devin mai calde. Plimbările devin promenade. Privirile oamenilor sunt mai vii, iar din curțile vecine se simte miros de ardei copt și vânătă coaptă. Aroma plăcintei cu dovleac și scorțișoară se strecoară prin aerul proaspăt al toamnei. Începutul toamnei, caldă și prietenoasă readuce

3


Destinații pentru toamnă Valea Arieșului Cap Kaliakra Lacul Vaduri

Sugestii de cazare Grădina Vlahiia, Snagov

Evenimente

Cup 8 38 54 46

Târgul Național de Turism Rural ALBAC Ediția a XII-a C’Art Fest Ediția a III-a Zilele Platoșului Festivalul Vinului Timișoara Mediaș Central European Film Festival ediția a VI-a European Photo Salon Baia Mare Festival la Vie, Bârnova, Iași Festivalul Castanelor Baia Mare Festivalul Papricașului și Vinului, Buziaș Drone Champions League, Salina Turda Festivalul Național de Muzică Folk Alba Iulia, ediția a XII-a Ferentari Jazz Festival Gorj Fest – festival itinerant Târgul de Turism Vacanța, Constanța, ediția a IX-a Târg de Turism Baia Mare Festivalul Internațional al Viei și Vinului, Focșani Noaptea Caselor #3, București

2 6 7 13 23 28 29 32 33 36 42 37 43 45 52 53 53


rins

File de istorie

Mănăstirea Sinaia Cap Kaliakra

Tradiții

Muzeul Etnografic Ciocănești Grădina Vlahiia Târgul Național de Turism Rural ALBAC Ediția a XII-a Zilele Platoșului

Bogăția toamnei la îndemâna ta

Nuca Merele Crizantema Mustul

Hrană pentru minte și suflet

C’Art Fest Ediția a III-a Mediaș Central European Film Festival ediția a VI-a European Photo Salon Baia Mare Ferentari Jazz Festival Gorj Fest – festival itinerant

14 38

30 46 2 7

12 24 34 44

6 23 28 37 43


A inceput C'Art Fest, un festival in Cristian ce insumeaza 30 de evenimente, 8 zile, patru sectiuni, 10 spectacole de teatru, sase mari scriitori invitati, sase concerte si sase spectacole de strada. In program vor fi piesele "Electra" cu Marian Ralea, Florin Cosulet si Ofelia Popii, "Ferma", dupa romanul "Ferma animalelor" de George Orwell si spectacolul "Faust" cu Ilie Gheorghe si Ofelia Popii.

Festivalul se va inchide cu conferinta Aurorei Liiceanu si o cantare venita de la Robin and the Backstabbers.

Toate evenimentele sunt cu intrare libera si se vor desfasura la Sala de Cultura, Biserica Evanghelica, Fostul Cinematograf si Piateta Cristian.

6


Zilele Platosului de pe Arena Platos aduc echipe din satele Marginimii Sibiului pentru un concurs care va consta din probe ca tragerea funiei, doborarea tintelor prin aruncare toiagului, taierea busteanului cu toporului, plus o proba de cantat si jucat. Inscrierile in concurs se vor face in ziua evenimentului, de la ora 11, la ApresSki Bar. La ora 13, concurentii vor avea o "sedinta tehnica" in care li se vor explica probele si regulile competitiei dupa

care la ora 14 incepe concursul propriu-zis cu proba de funie. Competitia este programata sa se incheie la ora 17, cand pe scena va avea loc un spectacol de muzica populara iar echipele castigatoare vor fi premiate in jurul orei 18:30. Premiile sunt pe masura specificul concursului. Locul I va castiga o oaie, locul II un porc vietnamez pentru protap, iar pentru locul III, trei rate.

7


Valea A

- Când spui aur, să t Râul Arieș se întinde pe o lungime de aproximativ 164 de km. Izvorăște din Munții Bihorului și se varsă în Mureș, după ce străbate una dintre cele mai importante zone aurifere din România, zona ce cuprinde renumitele localități Arieșeni, Baia de Arieș, Bucium, Câmpeni. Arieșul este râul care are una dintre cele mai vechi atestări documentare (Auratus – latina). O gravură din secolul XIX înfățișează niște căutători de aur pe Valea Arieșului. Cel mai probabil numele se trage de la filoanele de aur găsite aici din cele mai vechi timpuri. Arieșul se formează în zona lacului Mihoești, la confluența a două brațe, Arieșul Mare și Arieșul Mic. Arieșul Mare izvorăște din Munții Bihorului aproape de izvorul Crișului Pietros. Până la Mihoești, Arieșul Mare străbate o importantă zonă turistică ce include localitățile: Scărișoara, Albac, Arieșeni, Vadul Moților, etc. De la izvoare și până

8

la lacul Mihoești, Arieșul Mare este mărginit pe partea lui stângă de Muntele Mare, iar pe partea dreaptă de Munții Bihorului.Arieșul Mic izvorăște tot din Munții Bihorului, dar din vecinătatea Vârfului Găina. Spre deosebire de fratele mai mare, Arieșul Mic curge până la Lacul Mihoești doar prin Munții Bihorului, urmând ca, de la lacul mai sus menționat, cei doi afluenți să se uneasă într-un singur curs de apă, formând râul Arieș. Arieșul propriu-zis este mărginit pe partea lui stângă de Muntele Mare și pe partea dreaptă de Munții Trascăului.

Valea Arieșului Mare

Arieșul își face loc pe drumul național 75 undeva între localitățile Garda și Scărișoara. Scărișoara este prima localitate importantă de pe Valea Arieșului Mare, localitate celebră pentru monumentul natural, unic in lume, Ghețarul de la Scărișoara, monument tratat într-un articol anterior.


Arieșului

te gândești la Arieș De la Scărișoara, Arieșul ne poartă privirile prin Cheile Albacului și, imediat, prin localitatea Albac, celebră pentru turismul rural practicat aici, pentru pârtiile de schi și pentru peșteri, pentru evenimentele tradiționale precum Târgul de Fete de pe Muntele Găina de Sfântul Ilie, Balul Vânătorilor, Târgul Național de Turism Rural imediat după Paști și Tocasii (tradiție în săptămâna mare a Paștelui). Dintre obiectivele turistice majore amintim Peștera Cetățile Ponorului, Peștera Casa de Piatră la 30 km, Peștera Ghețarul de la Vârtop sau cea de la Focul Viu este o peșteră care adăpostește cel de-al treilea bloc de gheață fosilă ca mărime din țară după Scărișoara și Bortig, fiind o peșteră micuță formată din două săli. Mai departe, mergem catre Vadul Motilor si ne apropiem de intrarea Ariesului Mare in Lacul de la Mihoesti, de unde, impreuna cu Ariesul Mic se va scurge catre Mures raul cunoscut sub denumirea de Aries. De la Vadul Motilor, daca intram in inima Muntelui Mare cu 5 km pana in satul Lazesti, avem

posibilitatea de a savura traditionala ospitalitate a motilor printr-un popas la Pensiunea Lazea.

De la Vadul Motilor, mai mergem putin catre Campeni si, imediat, pe partea stanga ni se va desfasura privirilor lacul Mihoesti. Incepand de la Sorlita si pana la barajul Mihoesti mergem numai pe marginea lacului format din Ariesul Mare si Ariesul Mic. Chiar la baraj se poate trece pe partea cealalta pentru o mica escapada la monumentul “Craiului muntilor si Motilor”, Avram Iancu. De aici avem o priveliste deosebita asupra Muntelui Mare, a muntilor Trascau si a muntilor Bihorului.

Valea Arieșului Imediat dupa Mihoesti intram in paradisul oferit de relieful carstic al Muntilor Trascau. Pana la Campeni avem parte de un peisaj comun, daca putem spune asa, urmand ca apoi splendoarea muntilor Trascau sa ne atraga privirile prin cheile taiate de Aries in calcarul masivului “zapezii”.

9


Nu mai putin de 34 de zone din Masivul Trascau sunt declarate rezervatii naturale. Printre acestea amintim, Vanatarele Ponorului, Pestera Huda lui Papara, Cheile Valisoarei, Iezerul Ighiel, Padurea Vidolm, Pestera de la Grosi, etc. Mergem pe cursul Ariesului pierdut in peisajul cheilor si al sinusoidei soselei, trecem prin Baia de Aries si, dupa cateva zeci de kilometri poposim in localitatea Salciua, important punct de interes turistic, confluenta a nenumaratelor drumuri si trasee turistice catre obiectivele mentionate mai sus.

Ajunsi in centrul comunei Salciua, langa primarie, iesim din drumul national 75 catre dreapta, apucand DC140 catre satul Sub piatra. Dupa cativa kilometri mersi ajungem la o ramificatie de drumuri. Tinem catre partea stanga urmand ca si la in-

10

ceput DC140. La capatul acestui drum, in catunul Sub Piatra, incep traseele turistice catre Huda lui papara, Vanatarele Ponorului, portalul si pestera Poarta Zmeilor, Cascadele Sipote, Manastirea Sub piatra, Rezervatia botanica Scarita Belioara, etc.

de Adriana ROMAN


Nuca

- hrană pentru minte -

12

Lucruri fascinante și mai puțin cunoscute despre nuci, istoricul cultivării lor, varietățile existente și beneficiile pentru organismul uman. • Patria nucului este Asia mică și cea centrală. • Nuca este numită „sărbătoarea creierului” și ”hrană pentru minte”. • În Caucaz, nucul este considerat drept un copac sfînt. Acolo puteți găsi copaci de peste 400 de ani. • Doar 400 g de nuci pot satisface necesitatea zilnică de hrană, asigurînd toate elementele și vitaminele necesare. • Din coaja arsă de nuci se fabrică cărbune activat de calitate superioară. • Datorită conținutului sporit de magneziu, nucile posedă proprietăți calmante și puțin sedative. 2-3 nuci mîncate cu miere, vor înlătura spasmele vaselor creierului. Nucile reduc tensiunea arterială. • Proteinele din nucă este echivalentă cu proteinele din lapte și carne, însă se asimilează cu mult mai ușor, datorită lizinei. • Locuitorii Asiei Centrale sunt convinși că nucul nu înflorește niciodată. Astfel, ei au o zicătoare: „Să moară cel care va vedea floarea nucului”. • Un nuc matur și sănătos poate oferi pe an

pînă la 300 kg de nuci. • 100 g de nuci sînt echivalente cu 300 g de pîine de grîu, 700 g de cartof sau un litru de lapte de vaci integral. • Există 21 de tipuri de nuci, cel mai cunoscut fiind Juglans regia. • Nucile sunt unele dintre cele mai vechi alimente care cresc în copaci. Există dovezi că ar fi existat şi acum 12 000 de ani. • Nucile au fost recunoscute de mult timp pentru importantele proprietăţi medicinale. Consumul de nuci este asociat cu reducerea riscului de a dezvolta cancer, sănătatea inimii şi a creierului, efectul antioxidant, controlul greutăţii, fertilitatea masculină şi diabetul. Printre altele, mai sunt considerate a fi un bun remediu pentru respiraţia urât mirositoare. • Denumirea pe care au acordat-o grecii nucilor este „karyon”, însemnând cap. Motivul este evident, datorită asemănării nucii cu creierul uman. Oare ştiau ei că este mai mult decât o asemănare, iar creierul este un principal beneficiar al consumului de nuci? • Nucul este un arbore viguros, ce poate atinge înălțimi de 30 de metri. Are o coroană bogată, dar și o rădăcină puternică şi de temut pentru plantele care cresc în preajma sa. Aceasta emană un compus chimic care împiedică dezvoltarea altor plante în imediata sa apropiere. • Odată sparta coaja nucii, la contactul cu oxigenul din aer, miezul va deveni rânced în scurt timp datorită conţinutului mare de uleiuri. • În funcţie de specie, un nuc poate supravieţui între 50 şi 250 de ani. În plin sezon al nucilor, te invit să te bucuri de gustul lor desăvârşit şi de efectele benefice pe care le aduc organismului fiind nelipsite din dieta călugărilor, ar trebui să fie prezente și-n dieta noastră.

de Adriana ROMAN


Mănăstirea Sinaia - “Catedrala Carpaților” -

Dositei, Patriarhul Ierusalimulul a numit mânăstirea zidită la 1695 de marele spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin „Mănăstirea Buceagul”. Spătarul Cantacuzino a numit-o Mănăstirea Sinaia, în „actul de fondațiune”: „Am zidit din temelie și am înălțat un schițișor, numindu-se Sinaia, după asemănarea Sinaiei cei mari și după-cum arată și Patriarchul Țarigradului Gavriil (1702), pe care Sinaia au numit-o bine făcând, îndemnându-se de multă dragoste și cucernicie ce avea către sfântul și de Dumnezeu umblatul muntele Sinaiei”. Spătarul Mihai Cantacuzino, împreună cu mama sa, Elena și cu sora sa Stanca, a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim și Nazaret) și a ajuns la Muntele Sinai unde s-a rugat în Mănăstirea Sfânta Ecaterina. La întoarcerea în Țara Românească, s-a hotărât să construiască în munții românești și să închine Sfintei Fecioare Maria, o mănăstire care să poarte numele Muntelui Sinai. La data de 15 august 1695 avea loc târnosirea ctitoriei cantacuzine, la sfințire luând parte însuși voievodul Constantin Brâncoveanu și mitropolitul Țării Românești, Teodosie. Noua ctitorie din munții Bucegi avea, potrivit dorinței ctitorului, înfățișarea unei adevărate fortărețe, de forma unui patrulater, cu ziduri puternice, groase și înalte. Pe fiecare latură a incintei au fost ridicate chiliile, iar la mijloc biserica. La construcția zidurilor de incintă, a chiliilor, cât și a bisericii, zidarii, aduși de spătar de la Colțea, au folosit piatră de râu și de stâncă, iar lemnul era adus din pădurile apropiate, de locuitorii satelor Teșila, Trestieni și Comarnic, care i-au ajutat pe meșterii zidari din București, fie cu bratele sau cu carele, acolo unde puteau fi folosite. Desigur, la construcția mînăstirii au contribuit și pustnicii care se aflau prin pădurile acestor locuri, pustnici care au rămas apoi în mânăstire, în viața de obște, conduși de Nicodim, primul stareț al mânăstirii.


La început, mănăstirea a adăpostit doisprezece călugări (după modelul Mântuitorului Iisus Hristos care și-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numărul acestora a crescut, fiind necesară construirea unei alte biserici mai mari și a unor chilii suplimentare. Noile construcții (ceea ce se numește astăzi „curtea nouă”), au fost realizate între anii 1842-1846, prin grija starețului Ioasaf și Paisie. Datorită poziției sale strategice, Mănăstirea Sinaia a cunoscut numeroase invazii turcești și austriece, care au distrus parțial mănăstirea. Trei sute de ani de istorie sunt între pereții Mănăstirii Sinaia. Și pentru că istoria se împletește cu spiritualitatea, Mânăstirea Sinaia adăpostește un muzeu de artă. Vechea biserică este construită în stilul brâncovenesc, arhitectură caracteristică Țării Românești. Acest stil, de influență barocă, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale (floare de crin, frunză de stejar etc.). Bisericile ortodoxe sunt formate din pronaos, naos și altar, iar stilul brâncovenesc adaugă acestor trei încăperi pe cea de a patra, sub forma unei camere deschise susținută de coloane, pridvorul.

16

Portalul bisericii este deosebit de impozant, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, și în partea stângă pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se găsește stema familiei fondatoare – familia Cantacuzino – vulturul bicefal ce ține în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul și crucea. Pictura din pridvor și naos este cea originală, realizată de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Cupola pridvorului este pictată cu scene din viața Sfintei Ecaterina (ocrotitoarea mănăstirii de la Muntele Sinai), din viața Sfântului Gheorghe (protectorul Moldovei și al militarilor) și a Sfântului Dumitru (ocrotitorul Țării Românești). Pronaosul este dominat de tablou votiv care îl reprezintă pe fondatorul Mănăstirii, Mihai Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii (mulți dintre ei fiind adoptați), de prima și a doua soție, precum și de alți membri ai familiei Cantacuzino, începând cu Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu Șerban, Constantin Șerban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Șerban Cantacuzino (pictat cu o coroană pe cap și cu crucea în mână ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), și alții.


Pictorul Pârvu Mutu Zugravul, în măiestria lui, a reușit să transmită cu multă fidelitate mesajul fondatorului, acela al „milei creștine” (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsă). Într-un document al epocii, Mihai Cantacuzino consemna: Iubește și miluiește pe aproapele tău, cercetează pe cel bolnav și sărac și adăpostește în casa ta pe cel oropsit. De remarcat și faptul că el este cel care a construit primul spital în Țara Românească – Spitalul Colțea, în București, și că toată viața sa a încurajat operele caritabile. Dintre ctitoriile lui Mihai Cantacuzino se mai pot aminti: Biserica și spitalul Colțea, Biserica Fundenii Doamnei din București, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserică la Râmnicu Sărat. Mănăstirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care datează din aceeași perioadă – 1695. Paraclisul este o mică biserică, o capelă, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale sau mitropolitane unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creștinismului.


Tot în curtea vechii mănăstiri, lângă paraclis, se găsește cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, care a avut un rol foarte important în unirea țărilor române după război. Fiind bolnav, s-a vindecat la Mănăstirea Sinaia, lăsând prin testament dorința de a fi îngropat la mănăstirea unde s-a însănătoșit. Alături de sarcofagul său se găsește bustul celei de-a doua soții, Adina, bust sculptat în marmură albă de sculptorul italian Roscitano, la Roma, în septembrie 1926. Așezată în incinta nouă și închinată Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1842-1846 prin străduința călugărilor care locuiau aici.

Deteriorată de mai multe ori, ea a fost parțial reconstruită între anii 1893-1903 și renovată complet după planul arhitectului George Mandrea. Pictura în ulei a fost executată pe fond de aur mozaicat, în stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner. Acesta a realizat o sinteză a culturii arhitecturale religioase românești, o biserică cu ziduri groase și contraforți puternici, caracteristice mănăstirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brâncovenesc din Țara Românească. Un brâu de ceramică smălțuită de culoare verde, format din trei linii răsucite din loc în loc, înconjoară exteriorul bisericii; este simbolul unității Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu, precum și a celor trei principate românești, Transilvania, Moldova și Țara Românească, unite într-o singură țară: România. Tabloul votiv din biserica mare ne prezintă cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfințit biserica în 1903, Regele Carol I reprezentat în costum de ofițer, mâna stângă sprijinind-o pe o coloana de piatră căreia îi lipsește un colț (aluzie la regatul României de unde lipseau Bucovina, Basarabia și Transilvania), Regina Elisabeta (cu pseudonimul de poet Carmen Sylva), ținând de mână pe Principesa Maria (singurul lor copil mort la o vârstă fragedă), ultimul din tablou fiind spătarul Mihai Cantacuzino. În biserica nouă există una din cele mai remarcabile piese din Mănăstirea Sinaia: epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul și cu fir de aur și mătase colorată pe pânza de bumbac. Confecționarea acestuia a durat trei ani (18971900), iar epitaful respectiv este înregistrat în catalogul U.N.E.S.C.O.


În naos se găsesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal și emblema Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu), și cel al reginei Elisabeta având încrustate inițialele E.D. (Elisabeta Doamna). Prin grija Regelui Carol I, biserica mare a Mănăstirii Sinaia a fost înzestrată cu energie electrică, fiind prima biserică și mănăstire ortodoxă din România care a fost electrificată. Familia regală a locuit în timpul vacanțelor la Sinaia, la mănăstire o perioadă de 11 ani, începând cu 1871. După mutarea lor la castel, când s-au sărbătorit 200 de ani de la fondarea mănăstirii s-au amenajat în aceste spații (vechi reședințe regale) un muzeu religios care funcționează și astăzi și care a fost primul muzeu religios românesc.

Muzeul mănăstirii conține obiecte de cult, prima Biblie tradusă și tipărită în romănă la București (prin grija domnitorului Șerban Cantacuzino, în 1688) și o superbă colecție de icoane. La Mănăstirea Sinaia se găsesc cinci tipuri de cruci: crucea lui Ștefan cel Mare (care se găsește pe cupola vechii biserici), crucea grecească (cu

brațe egale și care se găsește deasupra intrării în biserica mare), crucea latină (cu brațe inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slavă (de inspirație barocă, cu mai multe brațe orizontale, pe cupola centrală a marii biserici) și soarele înscris într-o cruce latină (pe turnul clopotniței).

În ciuda faptului că Mănăstirea Sinaia este rezultatul unei evoluții de trei secole, ea păstrează totuși o unitate remarcabilă.

Fiind prima construcție în această zonă, ea reprezintă și certificatul de naștere al orașului Sinaia, oraș care se va dezvolta mai târziu, după anii 1900. În ultimii ani au fost realizate lucrări de restaurare ale bisericii vechi a mănăstirii (restaurarea picturii, repararea acoperișului etc.). Mănăstirea Sinaia, supranumită „Catedrala Carpaților”, așezată la poalele masivului Bucegi, către capătul de apus al tapșanului neted dintre Valea Peleșului și Valea Rea reprezintă identitatea istorică a orașului.

Sursa info www.crestinortodox.ro


22


Medias Central European Film Festival (MeCEFF) "7+1", este un festival competitiv si tematic dedicat cinematografiei central-europene. Aici vor fi prenentate filmele castigatoare ale premiului national din fiecare din cele sapte tari central-europene: Austria (Noapte buna, mami!, Regia: Severin Fiala, Veronika Franz), Cehia (Fratii sarpe, Regia: Jan Prusinovsky), Polonia (Trupul, Regia: Malgorzata Szumowska), Romania (Aferim!, Regia: Radu Jude), Slovacia (Koza, Regia: Ivan Ostrochovsky), Slovenia (Copacul, Regia: Sonja Prosenc) si Ungaria (Fiul lui Saul, Regia: Laszlo Nemes). Si Rusia va fi inclusa in aceasta selectie. Trei filme ale lui Andrei Tarkovski isi vor gasi locul in festival Copilaria lui Ivan, Andrei Rubliov si Calauza si in plus vor putea fivizonate cateva din clasicele

rusesti Drumul spre Berlin (Regia Serghei Popov); tarul Ivan isi schimba profesia (Regia: Leonid Gaidai); Oblomov (Regia: Nikita Mihalkov); Zboara cocorii (Regia: Mihail Kalatozov) si Balada unui soldat (Regia: Grigori Ciuhrai), Filme clasice in limba idis vor fi prezentate la Sinagoga din Medias . Tilurile anuntate sunt Evreiasul cu vioara, Regia: Joseph Green, Jan Nowina-Przybylski (Polonia-SUA, 1936); Bufonul, Regia: Joseph Green, Jan Nowina-Przybylski (PoloniaSUA, 1937); Campuri verzi, Regia: Edgar G. Ulmer, Jacob Ben-Ami (SUA, 1937). Proiectiile vor fi in Sala Traube si in seara in aer libera in Piata "Corneliu Coposu" (Piata Primariei). Accesul publicului este liber la toate proiectiile si manifestarile din cadrul festivalului.

23


Mă

- cel mai la ĂŽndem

Regleaza nivelul de zahar din organism. Fitonutrientii din mere pot ajuta la reglarea nivelului de glucoza din sange. Cercetarile recente arata ca polifenolii din mere previn fluctuatiile bruste ale valorilor de zahar din sange. Acest lucru este posibil datorita proprietatii quercetinei - un flavonoid gasit in mere - de a inhiba anumite enzime care

24

afecteaza nivelul de glucoza din sange, cum ar fi alfa-amilaza si alfa-glucozidaza. In plus, polifenolii din mere pot reduce absorbtia de glucoza din tractul digestiv. Toate aceste procese declansate de polifenolii din mere pot facilita gestionarea nivelului de zahar din sange.


ărul

ână medicament -

- Ajuta la diminuarea kilogramelor nedorite. Fibrele continute de mere, alaturi de alte elemente nutritive, ofera beneficii sanatatii unei persoane. Unul dintre aceste efecte pozitive se refera la prevenirea aparitiei bolilor de inima. Acest lucru este posibil prin reglarea nivelului de grasimi din sange. Cercetarile recente au aratat ca un consum moderat

de mere poate reduce in mod semnificativ valorile grasimilor din sange. Acest efect este asociat cu continutul de fibre solubile din mere - pectina. - Protejeaza impotriva dezvoltarii sindromului metabolic. Oamenii care mananca mere sunt mai putin susceptibili sa sufere de sindrom metabolic - un grup de simptome asociate unui risc crescut de boli de inima si diabet. Persoanele care consuma mere, in orice forma, au un risc cu 27% mai scazut de a dezvolta boli de inima sau diabet. Cei care consuma mere in mod regulat prezinta un nivel mai mic de proteina C reactiva - un factor inflamator a carei prezenta in sange sugereaza un risc crescut de aparitie a bolilor de inima si a diabetului. - Mentin sanatatea florei intestinale. Oamenii de stiinta au descoperit recent ca merele au un impact important asupra unor bacterii din tractul digestiv. Aportul regulat de mere influenteaza semnificativ numarul a doua bacterii (Clostridiales si Bacteroides) in intestinul gros. Ca urmare a acestor modificari bacteriene din intestinul gros, se pare ca se imbunatateste functia digestiva, intrucat exista mai mult combustibil disponibil pentru celulele din intestinul gros (sub forma de acid butiric) dupa consumul de mere. - Cresc nivelul de energie. Daca veti manca un mar inainte de realizarea de exercitii fizice, veti avea mai multa energie. Merele contin un antioxidant numit quercetina, care imbunatateste rezistenta la efort fizic, deoarece ajuta plamanii sa inspire o cantitate mai mare de oxigen. - Sunt sursa de multivitamine, daca sunt consumate cu tot cu coaja. Merele sunt bogate in vitamina A si C, calciu, potasiu, acid folic, fier, fosfor si antioxidanti - toate sunt prezente in concentratie mai mare in coaja merelor. Consumati deci merele cu tot cu coaja pentru a obtine beneficii maxime pentru sanatate.

25


26

20 de lucruri interesante despre mere Parca nu este toamna fara un mar cules direct din copac. • Denumirea ştiinţifică de Malus domestica, din familia Rosaceae • Exista peste 8000 de soiuri de mere. • In China cuvantul mar se pronunta “ping”, care mai inseamna si pace. • Cele mai populare soiuri in occident, dar si la noi, sunt Red Delicious, Golden Delicious si Granny Smith. • Mărul este originar dintr-o extinsă zonă geografică, cuprinsă între Caucaz, Turkestan, Altai, Pamir, China şi Japonia. • Suprafaţa cultivată pe plan mondial este de 4,5 milioane hectare (locul I în climatul tem-

perat). • În România, mărul ocupă o suprafaţă de 75.000 de hectare, mai ales în bazinele pomicole din zonele deluroase şi subcarpatice (Bistriţa, Fălticeni, Geoagiu, Bilceşti, Voineşti, Sălaj, Maramureş). • În Evul Mediu, mărul era foarte bine apreciat ca aliment, medicament şi produs cosmetic. Amestecată cu unele plante, pulpa mărului servea la prepararea pomadelor, denumire derivată de la cuvântul francez „pomme“ - măr. • În colindele, baladele şi basmele românilor se întâlnesc frecvent merele de aur atât de mult căutate pentru prelungirea vieţii.


• Respectul românilor pentru măr reiese din zicala tradiţională care spune că este mare păcat să tai un măr dacă nu plantezi altul în loc. • Mărul sădit lângă drum este considerat un arbore sfânt, întrucât dă umbră călătorilor, iar fructele sunt mâncate de cei însetaţi din drum. • În Imperiul Roman, mărul era considerat fructul abundenţei, iar Italia era o imensă livadă, cu vreo 40 de soiuri de măr, printre care era mărul domnesc adus la Roma din Grecia antică de Claudius Appius, în secolul al III-lea înainte de Hristos. • În livezile regelui francez Ludovic al XIV-

lea, mărul ocupa suprafeţe întinse, cu şapte varietăţi distincte. • În ţara noastră sunt cultivate peste 40 de soiuri, străine şi autohtone, fiecare cu calităţi nutritive şi gustative distincte: Ionathan, Golden, Starkrimson, Florina, Parmen, Pătule. Și să nu uităm de cele trei mere celebre sau se spune, cele trei mere au schimbat lumea: cel pe care Eva l-a mâncat, cel care i-a căzut lui Newton în cap şi cel pe care Steve Jobs l-a creat (compania Apple).

de Adriana ROMAN

27


Sambata, 10 septembrie, de la ora 17:00, are loc in interiorul Cinema-ului Mineru din Baia Mare vernisajul Salonului European de Fotografie Baia Mare 2016 care va fi deschis pana pe 22 septembrie. Vor expune Petrut Calinescu, Cristian Crisbasan, Dan Ioan Dinescu, Vasile Dorolti, Silviu Ghetie, Mihai Grigorescu, Tony Melvin, Ioana Moldovan, Olah Laszlo Tibor, Alexandru Paul, George Popescu, Hajdu Tamas, Oleg Tischkovets, Remus Tiplea. Poveștile străzii vor fi aduse pe simeze de către fotograful băimărean Olah Laszlo Tibor. Trecut prin diverse grupuri de creație fotografică,exersat pe fotografia de

28

reclama, Olah L.T. este un consacrat al genului. "Fotografia de stradă" este un gen fotografic ironizat de mulți, dar cu fani la fel de numeroși. Firesc oarecum deoarece viața omului modern se consumă în bună parte pe stradă: iubim pe stradă, murim (prea des) pe stradă, facem sport, povestim cu prietenii demult uitați și întâlniți întâmplător, sau pur și simplu hoinărim aiurea pe stradă.Pe stradă se petrec mereu lucruri, viața clocotește din plin. Seria de lucrări ale lui Olah L.T. o dovedesc ,o documentează și o interpretează original, sintetic, în linii și forme schematice ce duc spre esential.


Muzeul etnografic - Ciocănești -

Într-un hrisov prin care doamna Ana dăruiește muntele Suhard domnitorului Alexandru cel Bun, din anul 1400, este atestată existența satului Ciocănești. Se spune că pe aceste meleaguri au trăit și făurit pentru Ștefan cel Mare “ciocănarii de arme” și …. de aici și numele satului. În prezent, Ciocănești, este un sat unic în România. I s-a spus satul caselor încondeiate, satul caselor “ii“, însă numele și renumele său este comuna muzeu. Fiecare casă din Ciocănești poartă simboluri străvechi, modele care se întâlnesc pe costumul popular și pe ouăle încondeiate. Cele trei elemente de exprimare ale artei populare poartă însemnele tradiției și perpetuării acesteia.

Despre casa simbol a Ciocăneștiului și povestea primei case “încondeiate”, despre simbolurile surprinse pe case, pe haine și pe ouăle încondeiate vă vom vorbi în alt articol dedicat comunei muzeu și unicității sale. Tot într-un articol viitor vă vom spune și despre drumețiile pe care le poți face pe masivul Suhard, Obcina Mestecăniș sau Parcul Național Munții Rodnei. Tema acestui articol este un alt element de unicitate al comunei Ciocănești: Muzeul Etnografic. Clădirea cu aspect exterior obișnuit pentru această comună are amenajate spațiile astfel încât par colțuri desprinse parcă din gospodăriile locuitorilor din Ciocănești.

Ghid în Muzeul Etnografic ne-a fost doamna Marilena Niculiță, muzeograf. Cu pasiune și profesionalism doamna Niculiță ne-a prezentat povestea muzeului și a obiectelor expuse. Războaiele de țesut sunt vechi, unul dintre ele are peste 100 de ani și în zilele friguroase de iarnă, femeile din sat vin și lucrează ștergare, covoare, folosindu-se de aceste obiecte vechi la fel ca și străbunicile lor. Muzeul adăpostește oale de lut, unelte și instrumente pentru lucrul pământului, dar și tesături, straie de sărbătoare și o colecție frumoasă de cufăre pictate manual. Fiecare piesă este o frumoasă poveste pictată și o mărturie a varietății exprimării artistice a locuitorilor din Ciocănești. Fiți pregătiți să descoperiți chiar o machetă funcțională a plutelor care au făcut parte din istoria Ciocăneștiului pentru o bună vreme, până în anii 1960, când mărfurile au început să fie transportate pe șosele. De atunci, plutăritul pe Bistrița a devenit doar o atracție turistică.

Fiți curioși și vizitați acest muzeu care m-a impresionat pentru că povestea fiecărui obiect poartă povestea unui locuitor sau a unei familii care a trăit, muncit și creat pe aceste pământuri.

Un loc din România poartă amprenta unicității, exprimarea artistică a tradiției este un firesc pentru fiecare locuitor al comunei.


Festivalul Castanelor" va avea loc în Baia Mare, în perioada 23-25 septembrie 2016 Program:

Vineri, 23 septembrie 2016

Bulevardul Unirii: Road Players Band, Remakers, Hobby, Knock Out, Rolling Papers, The Wings Centrul Vechi: Focul Viu, Daniel Făt, Ducu Bertzi, Florin Chilian Sâmbătă, 24 septembrie 2016

Centrul Vechi – Muzică clasică: Filarmonica Dinu Lipatti Satu Mare, Carmen Gurban – soprană, Tiberius Simu – tenor, Adrian Petrescu – dirijor Bulevardul Unirii: Nora Denes&The Fri-

32

days, Vescan, Adi Sana, Lidia Buble, Direcția 5

Duminică, 25 septembrie 2016

Centrul Vechi: Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” (orchestră, dansatori, soliști proprii și acompaniament orchestral): Dumitru Dobrican, Marinel Petreus, Gabriela Ardusatan, Maria Mihali, Ioana Pricop, Sonia Rațiu, Carmen Stetco, Anamaria Tomoioaga, Radu Pongracz, Vlăduț Roman, Raț Marian, Oana Font, Alexandru Pop, Ionuț Sima, Maria Trifoi, Andreea Ghitiu, Cecilia Bozga, Florentina Vlad, Anamaria Gherghel, Florin Gherman, Florentina și Petre Giurgi, Cristian Pomohai. Prezentator – Paul Ananie Bulevardul Unirii: Gașca de Acasă, Deepcentral, Cargo


Crizan

- regal de form Toamna, florăriile și curțile sunt pline de crizanteme. Parfumul delicat, regalul de culori sunt motivele pentru care iubesc această floare. Articolul il dedic acestei regine a toamnei. Sunt niște secrete pe care uimitoarea crizantemă le ascunde. Iată câteva • Crizantemele au fost cultivate în China încă din secolul al XV-lea î. Hr., un oraş antic din China fiind chiar numit “Oraşul crizantemă” • Crizantemele sunt flori tropicale; ele au fost cultivate pentru prima dată în Eurasia • Crizantemele aparţin familiei Asteraceae, una dintre cele mai mari familii de flori, cu peste 1.000 de genuri şi mai mult de 20.000 de specii • Ceaiul aromat de crizantemă este foarte popular, având efect relaxant • Împăratul Japoniei a adoptat-o ca simbol imperial, iar în Japonia există un festival dedicat acestei flori denumit “Festivalul Fericirii” • Este considerată “floarea de aur” a toamnei datorită culorii sale predominante, galben, această denumire provenind din limba greacă • Ele mai sunt numite tufănele, dumitriţe sau margarete de toamnă. • În China se cultivă atât ca plantă ornamentală, cât şi ca legumă, bucătăria chineză folosind frunzele şi lăstarii fragezi pentru prepararea salatelor şi pentru aromatizarea bucatelor sau a ceaiului Deşi sunt flori specifice toamnei, crizantemele impresionează prin cromatica lor deosebită, dar şi prin parfumul lor proaspăt care ne aduce zâmbetul pe buze şi care, de multe ori, ne face să uităm de stresul cotidian, să ne calmăm şi să privim totul în jurul nostru cu optimism şi siguranţă. Fiecare anotimp ne oferă flori minunate, iar toamna, acest anotimp foarte bogat în roade, ne răsfaţă şi ne încântă simţurile în fiecare an tocmai prin simplitatea acestor flori delicate şi încărcate de semnificaţii, care transmit emoţii profunde

34

de Adriana ROMAN


ntema

mă și culori -

35


Liga Campionilor de Drone se va desfasura in acest weekend in Salina Turda . Concursul se va tine pe echipe compuse din cate patru piloti . In cursa, fiecare pilot participa individual intr-o sesiune de calificari cu patru concurenti. O cursa consta in 5 ture si dureaza aproximativ 2 minute. 40 de piloti (10 echipe) iau parte la runda de calificari, cu doar 32 de piloti trecand mai departe in competitia eliminatorie pentru a decide eventualul castigator al cursei. La sfarsitul

36

fiecarei curse din Liga Campionilor de Drone primii 12 competitori sunt recompensati cu un anumit numar de puncte. Pilotul cu cele mai multe puncte la sfarsitul sezonului este castigatorul Ligii Campionilor de Drone. Pretul biletelor pentru zilele de sambata si duminica, dupa ora 17, este de 40 lei, iar pentru intreg evenimentul, pretul e de 70 lei.


Cap Kaliakra - fortăreața inedită -


Tinutul Caliacra, in perioada interbelica, a fost un judet al Romaniei din Dobrogea de sud, judet ce cuprindea 4 regiuni: Balcic, Casim, Ezibei si Stejarul. Capitala tinutului se afla la Bazargic, oarsul Dobrich de astazi, in Bulgaria. Regiunea a fost anexata Romaniei ca rezultat al razboaielor Balcanice. Bulgaria a reintrat in posesia teritoriului intre anii 1916 si 1918 in urma Tratatului de la Bucuresti semnat in anul 1918, dar l-a pierdut din nou dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial prin Tratatul de la Neuilly. Dupa Reforma Administrativ Constitutionala din 1938, tinutul a fost inglobat impreuna cu judetul Constanta, Durostor si Ialomita in “Tinutul Marii”. La data de 7 septembrie 1940, Caliacra impreuna cu tot sudul Dobrogei a fost restituit Bulgariei prin Tratatul de la Craiova. Capul Kaliakra, este o fasie de pamant lunga si ingusta din sudul Dobrogei localizata la 12 km de Kavarna si la 60 de km de Varna. Coasta este presarata cu stanci verticale ce ajung la o altitudine de 70 de metri deasupra marii. Kaliakra constituie o rezervatie naturala unde se pot observa in voie delfinii si cormoranii. De asemena se mai pot gasi aici ramasitele unei cetati medievale si un mic golf (golful Balota) cu plaja la nord de stanci, ambele facand parte din rezervatie.

Numele de Kaliakra isi are origine greceasca, “καλός” – frumos si “άκρα” – fortareata. Se mai poate traduce si ca “fortareata frumoasa” sau “capul frumos”. Kaliakra a fost scena celei mai mari batalii navale din cadrul razboilui ruso-turc (1787 – 1792), la 11 august 1791.

Primul far a fost construit aici in anul 1866 de Compagnie des Phares de l’Empire Ottomane. Cel prezent a fost ridicat in 1901 pe fundatie de piatra. La ora actuala farul se afla la o innaltime de 68 de metri deasupra marii si emite un semnal de avertizare la fiecare 5 secunde. De asemenea, langa far mai exista un radar modern pentru navigatie si un semnalizator acustic pentru ceata. Incepand din 2009 s-au construit foarte multe eoliene ce pot fi vazute de-a lungul drumului de la Kavarna la Cap Kaliakra. De asemenea, in zona sau mai construit 3 terenuri de golf de talie internationala, designul apartinand renumitilor jucatori si campioni Gary Player si Ian Woosnam.

39


Probabil cea mai populara legenda a locului este cea despre cele 40 de fecioare care si-au legat pletele impreuna si s-au aruncat de pe stanci in Marea Neagra preferand moartea decat sa cada in mainile otomanilor. Un monument a fost ridicat in cinstea acestei legende chiar la intrarea in fosta cetate. Acest monument se mai cheama si Poarta celor 40 de fecioare.

Ca traseu de urmat pentru vizitarea capului Kaliakra sunt mai multe variante disponibile. Cel mai apropiat oras mare din Romania este Constanta. Distanta rutiera din Constanta pana la capul Kaliakra este de aproximativ 112 km cu trecerea frontierei pe la Vama Veche. Cu plecare din Constanta, poate fi considerat un obiectiv turistic ce poate fi vizitat intr-o singura zi, cu pranzul la restaurantul de langa muzeul Kaliakra. Cu plecare din Bucuresti recomand varianta Bucuresti – Giurgiu – Silistra – Dobrich – Kavarna – Cap Kaliakra, aproximativ 290 de km, timp de parcurs 5 ore cu tot cu formalitatile vamale. Pentru cei care doresc sa viziteze Cap Kaliakra pe perioada sejurului in Bulgaria se merge pe relatia Varna – Albena – Balchik – Kavarna – Cap Kaliakra. Soselele sunt ceva mai inguste decat in Romania, dar se poate merge destul de lejer. Traficul nu este foarte aglomerat, dar, odata ajunsi aici cu siguranta toate impedimentele provocate de drum dispar in

40

fata peisajului ce-l ofera stancile ce se ridica amenintator din apa. Ca peisaj, Capul Kaliakra, se poate spune ca rivalizeaza cu fiordurile norvegiene. de Adriana ROMAN


Festivalul Itinerant de Arte Vizuale GorjFest 2016 va avea evenimente in Targu Jiu, Pestisani, Crasna, Sacelu, Baia de Fier, Novaci, Horezu, Motru, Rovinari, Negomir, in perioada 19-29 septembrie

19 septembrie 2016, ora 17.30, la sediul CJCPCT Gorj - Deschiderea festiva a evenimentului; Vernisajul expozitiei de arta a lemnului organizata de Liceul de Arta a Lemnului din Triavna, Bulgaria.

19-29 septembrie 2016, Targu Jiu, Pestisani, Motru: Bursa "Brancusi la Hobita" (Tabara internationala de sculptura, editia a III-a).

19-29 septembrie 2016, Targu Jiu, Pestisani: Gorjfest 2016 (Tabara internationala de sculptura, pictura, grafica, fotografie, film).

29 septembrie 2016, Motru, ora 11.00: Inaugurarea Colectiei de Arta Moderna (sculpturi realizate in cadrul proiectelor Bursa "Brancusi la Hobita" si Gorjfest 2016); Targu Jiu, sediul CJCPCT Gorj, ora 17.00: Expozitie Gorjfest 2016. Lansarea CataIogului Gorjfest 2016; Rovinari, ora 19.00: inaugurarea colectiei de arta moderna (sculpturi realizate in cadrul proiectului Gorjfest 2016). inchidere festivalului 2016.

43


Mustul

- sirop sau alcool? -

44

Este vremea mustului! Finalul de septembrie și începutul de octombrie este perioada în care frumusețea strugurelui dodoloț se transformă în licoarea dulce a mustului. Câteva lucruri interesante despre must pe care trebuie să le cunoști • Numele de „must” vine de la latinescul „vinum mustum”, care înseamnă „vin tânăr”; • Conţinutul de alcool al mustului variază în funcție de numărul de zile care au trecut de la prepararea sa. • Imediat după stoarcere, mustul nu conține alcool aproape deloc, concentrația maximă de alcool fiind undeva la 1%. • După trei sau cel mult patru zile, mustul care fermentează începe să pişte limba, prinde un gust acrişor, iar gradul de alcoolemie se duce spre 4% (asemănător berii comune, din comerț). • Există și o rețetă de a opri mustul din fiert, astfel încât băutura va rămâne dulce mult timp. Mustul proaspăt obținut se strecoară, folosind un tifon. Apoi, se pune la fiert, la foc potrivit, într-un vas încăpător, deoarece

se va forma multă spumă. Această spumă de îndepărtează pe măsură ce se formează, până mustul rămâne limpede. Aspirinele se dizolvă într-o cantitate mică de must și se adaugă apoi în mustul aflat pe foc. După adăugarea aspirinelor, mustul se mai lasă la fiert încă 5 minute. • O sticlă cu must începută trebuie consumată în cel mult 5-7 zile. • Mustul poate fi transformat în sirop, pe care îl puteți consuma, peste iarnă, cu apă minerală sau sifon. Pentru fiecare litru de must este nevoie de 300 de grame de zahăr și de o aspirină. • Mustul conține mult bor, iar acest detaliu face ca lichidul să contribuie la prevenirea căderilor de calciu. Oricum ar fi mustul, proaspăt pregătit sau după câteva zile de la preparare, nu conduceți autovehiculul după ce ați consumat must. de Adriana ROMAN


Grădina


a Vlahiia


Acest loc este unul special. Este o oază de sănătate, frumusețe, bun gust, un spațiu în care descoperi tradiția instalată cu mândrie … exact ca la ea acasă.

Într-o zi în care soarele s-a împrietenit cu norii și cu vântul, zi minunată de toamnă, am descoperit Grădina Vlahiia, un spațiu care adună elemente ale tradiției românești autentice, aflat în apropierea Bucureștiului, în satul Snagov.

Îți poți imagina că la o aruncătură de băț de București te așteaptă o fermă, căreia i se alătură o mică livadă, o vie și câteva sere? Toate fiind puse la dispoziția ta, iubitorule de natură și de măncăruri tradiționale. Meniul restaurantului este bazat pe produse din ferma proprie și este, într-adevăr, un meniu tradițional, fiind completat de câteva delicii ale bucătăriei toscane. O masă cu prietenii sau familia este o experiență pe care nu o poți întâlni nicăieri în altă parte, în apropierea Bucureștiului. Ca pe vremea bunicilor, vei vedea cum, din ceaunul cățărat pe pirostrii, zacusca te imbie cu

48

mirosul ei colorat și cum, din cuptorul cu lemne, aroma pâinii aburinde te invită la abuzuri culinare. Cu siguranță îți vin de hac legumele proaspete culese din sere și, dacă nu reusesc să te convingă … atunci se răzbună murăturile. Dulcețurile și sosurile sunt detalii în acest tablou care te îndeamnă să revii pentru a te răsfăța culinar încă o dată și încă o dată…

Să nu crezi că răsfățul se rezuma doar la bucătărie! Ansamblul de case maramureșene ce poartă nume de sate așteaptă cu răbdare să îți împărtășească din aerul traiului din trecut. Casele au fost strămutate din Maramureș și pare că, acolo, în Grădina Vlahiia, s-au instalat ca niște mândre doamne atrăgând după ele întreg universul de obiceiuri și tradiții, pentru a demonstra fără tăgadă lumii nemurirea casei tradiționale românești. Odăile poartă nume de femei și au utilități necesare confortului modern. Mobilierul tradițional autentic, cergile, ștergarele, icoanele, obiectele de uz casnic ce poartă mândre urmele trecerii timpului sunt detalii din trena doamnelor strămutate din Maramureș.


Despre viața din trecut a țăranului poți afla detalii impresionante și adevărate comori culturale la Muzeul Țăranului maramureșean iar moștenirea credinței strămoșilor noștri este expusă în Muzeul Icoanei. Câteva cruci aflate în fața Muzeului Icoanei îți aduc aminte de Cimitirul de la Săpânța.

Pentru bucuria sufletului, copiii de toate vârstele sunt invitați la o plimbare cu căruța trasă de iapa Neli, și ea originară din Maramureș, și, iarna, dacă este zăpadă, la o plimbare cu sania. Poneiul Zero, în ochii căruia se oglindește blândețea, poate fi încălecat de cei mici care au la dispoziție și un mic parc de joacă.

Pentru ca “tacâmul să fie complet”, te poți plimba cu trăsura sau căruța în împrejurimi sau cu barca pe lacul Snagov. Cu bicicletele fermei poți ajunge la Mânăstirea Căldărușani unde se poate servi un prânz ușor.

Grădina Vlahiia, colț de Românie în care poți respira românește, te așteaptă pregătită să îți ofere “tihnă, roade și omenie”, așa cum spun gazdele. Rezervări poți face la biroul de “primeală”.


Am cunoscut locul și am rămas impresionați cum o idee, cea de a aduce Maramureșul în apropierea Bucureștiului, a devenit realitate. Am cunoscut și omul, cel care a gândit, visat și realizat colțul de Maramureș, numit Grădina Vlahiia. Domnul Cristian Dumitrescu a fost gazdă și ghid, fiind însoțit de fiica sa, Alexandra. Domnul Dumitrescu trăiește ancorat în realitate, provenind din lumea afacerilor din domeniul IT, dar sufletul i-a cerut și i-a născut ideea strămutării aerului din Maramureș în apropierea Bucureștiului. Apărută în urmă cu 25 de ani, originea Grădinii Vlahiia a crescut în sufletul

său împătimit de tihna, liniștea și simplitatea pe care o aduce traiul neaoș românesc și de întoarcerea la natură.

Te invită acum, cu eleganță să le cunoști, să le trăiești cu toate simțurile și să te bucuri de ele.

de Adriana ROMAN

Str. Albăstrelelor, nr. 24, Snagov Sat, Telefon: +40722 216 724

Orar: Luni-Miercuri exclusiv grupurilor organizate, team building-urilor si evenimentelor corporate Joi-Duminica 12:00 – 22:00 intreaga Gradina este deschisa pentru orice oaspete doreste sa-I calce pragul.

51


Un circuit nocturn care prinde casele si apartamentele alternative. Va veti intalni cu intreprinzatori, creativi, artisti, mesteri, jurnalisti sau activisti. Casele care au intrat pana acum in circuit sunt Avanpost8 - Carol 53 - Casa Jurnalistului - Casa Lupu - Cetatea Artelor - Colivia - Home Matasari (de unde scriu chiar acum) - Manasia Hub - Modu-

lab - Insula 42 - CZVL12 - EFdeN - Gradina Sticlarilor - theroom-gallery.com - Aici. Sunt in continuare cautate case care nu intra in categoria galerie, nici bar, nici asociatie, nici locuinta, nici cooperativa, nici atelier. facebook.com/event Aici gasiti o harta a punctelor de interes. noapteacaselor.tumblr.com | facebook.com/event

53


Lacul V

- Întâlnire cu le


Vaduri

ebăda de iarnă -


Lacul Vaduri este o arie protejată de protecție specială avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Alexandru cel Bun. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei, aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău, aflată la sud, fiind încadrat de către satele Pângărați, Preluca, Vaduri, Vădurele și Scăricica, lîngă porțiunea Bicaz – Piatra Neamț a drumului național DN15, la sud de aceasta.

Rezervația naturală (cu o suprafață de 119 hectare) a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 și reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1966 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic. Altitudinea sa este de 350 m, suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m.

Ca o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui, deși mai frecvent se formează gheață la mal, înghețul este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată. Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă, populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, ferăstraș mic. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lunii februarie sau, uneori, în martie. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplasează pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană sunt diminuate datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele

56


zootehnice limitrofe sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață. Formarea lacurilor a oferit condiții de staționare mai îndelungată a păsărilor, prin instalarea unei vegetații acvatice bogate (conform Multidimension Research and Development, 2016) și prin extinderea plajelor, fiind semnalate în literatură cuibăriri frecvente în special de rață mare și fluierar de munte. La ora actuală, lacurile au devenit una din principalele atracții de weekend pentru locuitorii din Piatra Neamț, mai ales prin farmecul și culoarea pe care le dau locului două specii de păsări ce au găsit aici, în număr din ce în ce mai mare, adăpost: lebăda mută sau lebăda cu ciocul roșu – Cygnus olor și rața mare – Anas platyrhynchos. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolată a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitatea care pune în pericol cel mai mult arealul este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitatea de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ este poluarea.Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău, la cererea și cu susținerea Consiliului Județean Neamț, a preluat în custodie, din toamna anului 2016, Aria de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0125 care cuprinde Lacurile Vaduri, Pângărați și Bâtca Doamnei situate pe Valea Bistriței, imediat la vest de Municipiul Piatra Neamț. de Adriana ROMAN


Revista Turist prin Romania Nr. 8  
New
Advertisement