Page 1

Turist prin Romania

Fii curios, fii turist prin România!

noiembrie 2018

Anul III, Nr. 22

* Lacul Zetea * Turnul Spart * Mănăstirea Doamnei *

Ciocănești - comuna muzeu * Restaurant Casa Damian * * Hotel Leul de Aur * Pensiunea Boema *


Editor TPR Media Promotion SRL turistprinromania@gmail.com Contribuitori Adriana Roman - jurnalist Adrian Satmaru - fotograf/jurnalist foto credit: Pensiunea La Gagea pxhere.com Cătălin Dumitrescu Casa Damian

Turist prin Romania | 2

Design/Fotografie TPR Media Promotion SRL Advertising/Publicitate turistprinromania@gmail.com +40 742 661 713 Publicat de TpR Media Promotion S.R.L., București


C

ategoric, toamna este anotimpul meu preferat. Nu este foarte cald, nu este foarte frig. Plăcerea unei plimbări îți oferă un răgaz de a te bucura în adevăratul sens de tot ce este frumos, de tot ceea ce te înconjoară. Același gând îmi revine în fiecare an: “Doamne, ce toamnă frumoasă!“. Parcă, fiecare toamnă are culorile mai frumoase, frunzele îngălbenite sunt mai aurite, peisajele toamnei se întrec, de la an la an, în a uimi și a atrage. Cred că undeva, cineva vrea ca dragostea mea pentru satul românesc aflat în lumina toamnei să se adâncească de la an la an. Doar la sat poți savura, înconjurat de expunerea generoasă de imagini superbe de toamnă, mirosul de

castane prăjite, de plăcintă de dovleac și de cafea cu scorțișoară. Doar acolo, la sat, ne furișăm în amintirile copilăriei și aducem de acolo, plăcerea de a degusta bucatele exact ca în bucătăria bunicii. Așadar, bucurați-vă de minunățiile aduse de toamna aceasta îmbelșugată! Noi, Turist prin Romania, vă propunem în numărul lui noiembrie căteva destinații de vacanță pe care le puteți vedea în orice anotimp: Lacul Zetea, orașul Sebeș, comuna-muzeu Ciocănești din județul Suceava. Scopul este să ne bucurăm de plimbare și de ceea ce urmează să descoperim. Scopul este să ne bucurăm și ochii minții și ochii sufletului. Inspiră-te din propunerile noastre și bucură-te de ceea ce este frumos în jurul tău!

de Adriana Roman


Destinații Turnul Spart Mănăstirea Doamnei Lacul Zetea Sebeș Biserica Evanghelică Fortificată Sebeș Ciocănești

6 12 18 24 36 52

Recomandări de cazare Hotel Leul de Aur Pensiunea Boema

31 46

Evenimente Târgul de Turism Touristica 2 Festivalul Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu” 17 Transilvania Jazz Festival 23 Festivalul Haiducilor 29 Festivalul Mozart 30 Serile de chitară 45 Inimă de român 55 Târgul Internațional Gaudeamus 56

File de istorie Turnul Spart Mănăstirea Doamnei Sebeș Biserica Evanghelică Fortificată Sebeș

6 12 24 36

Ce și unde mâncăm și bem? Restaurant Casa Damian

40


Turnul spart

Turnul spart. Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 6


- Granița dintre Valahia și Transilvania -

D

acă treci din Țara Românească spre Transilvania și alegi cea mai scurtă cale, atunci este absolut necesar să străbați Valea Oltului. Un drum relativ plan, dar destul de sinuos. De la ieșirea din Râm-

nicu Vâlcea, Oltul îți este companion de drum până la Boița. De-a lungul drumului te întâmpină stațiunile Călimănești și Căciulata, apoi Lotrul la Brezoi, afluent de stânga al Oltului pentru ca, după aproximativ 35 de kilometri, imediat după Câineni, să treci granița în Transilvania prin dreptul Turnului Spart, prin trecătoarea dintre Munții Lotrului și Munții Făgăraș.

Turnul spart. Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 7


Foto: turism.talmaciu.ro

Turnul spart constituie a treia fortificație a lanțului de cetăți de apărare Turnu Roșu, Tălmăcel și a fost construit în urma unei invazii turcești ce a prădat ținuturile Sibiului, în anul 1493, la ordinul regelui Ladislau al Ungariei pentru a asigura paza în trecătoare. La doar 5 km de Turnu Roșu, Turnul Spart era înalt de 20 de metri, cu pereți groși de 4 metri la bază, ferestre de tragere pe trei nivele și acoperiș în formă conică acoperit cu țiglă. Prin secolul XIX, a fost considerat, turn roman, componentă a “Porţii lui Traian”, deoarece pe aici au trecut o mare parte a

Turist prin Romania | 8

trupelor lui Traian când au invadat Dacia. Turnul Spart a fost clar, o fortificaţie de graniţă şi un important punct de control la trecerea frontierei dintre Valahia şi Transilvania. Aşezat în aşa fel încât să controleze drumul care trecea pe malul Oltului, de la Câineni spre Boiţa, complexul fortificaţiei mai era alcătuit şi dintr-un zid ce pornea de pe coasta muntelui, cu un pasaj boltit la nivelul drumului şi prelungit dincolo de turn până în albia Oltului. De altfel, de cealaltă parte a străzii se mai observă și la ora actuală urmele zidurilor componente ale întregului ansamblu fortificat.


Turnul Spart a avut însă o viaţă scurtă. Marea inundaţie din anul 1532 a spart Turnul masiv, rămânând doar o jumătate din el, şi anume, partea de către Olt. Săpăturile arheologice întreprinse în anul 1991 au scos la iveală urme ale fortificaţiei medievale, ale clădirilor construite ulterior dar şi evidenţierea unor nivele de arsură sau depuneri rezultate din inundaţii. “Săpăturile arheologice la Turnul Spart au început în vara anului 2015, după ce mai mulți arheologi au cerut blocarea lucrărilor CNADR de extindere a benzilor de circulație de pe DN7, pentru protejarea Tur-

nului Spart și derularea şantierului sub supraveghere arheologică. La scurt timp, în lunile august-septembrie, echipa coordonată de Claudia Urduzia, arheolog specialist în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, a făcut descoperiri la care nici specialiştii nu se aşteptau. Ce mai spectaculoasă parte este dată de faptul că, în urma săpăturilor făcute la baza turnului s-a găsit chiar segmentul lipsă al turnul prăbușit, care poartă denumirea de “Turnul Spart” tocmai din cauza lipsei unei părţi”, consemnează stiridesibiu.ro

Turist prin Romania | 9


Turnul spart, vedere dinspre Olt. Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 10


“Din acest mare fragment de turn prăbuşit a fost recuperată o archebuză, care la o primă evaluare a fost datată în secolul al XVI-lea. O a doua armă de acelaşi fel a fost descoperită sub dărâmături mai mici din zonă, care au aparţinut de asemenea turnului. Cea de a doua archebuză a fost datată la o primă evaluare ceva mai târziu. Ambele descoperiri datează prăbuşirea turnului în secolul al XVI-lea, posibil următorul. Din

aceleaşi dărâmături a fost recuperat de asemeneaun vas de bronz de mari dimensiuni, turnat, care prezintă în relief pe o parte anul 1516 / 1716 şi pe cealaltă două registre cu decor vegetal”, informează Muzeul Brukenthal.

de Adrian Satmaru

Turnul spart, interior Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 11


Mănăstirea

Mănăstirea Doamnei, Toplița Foto: Adrian Satmaru


a Doamnei


T

oplița este un alt oraș al Transilvaniei care și-a dezvăluit

frumusețile în anul care tocmai s-a încheiat. Orașul este si-tuat în nordul Depresiunii Giurgeu (Gheorgheni) din Carpații Răsăriteni, pe cursul superior al râului Mureș, fiind încadrată de Munții Călimani, Munții Giurge-ului și Munții Gurghiului. Se află la o altitudine de 650 de metri. Toplița este renumită și pentru izvoarele sale: unul situat în imediata apropiere a orașului, izvorul "Bradul" și cel de-al doilea izvor situat aproape de centrul orașului. Toplița este unul dintre puţinele orașe, în care se află trei mănăstiri ortodoxe, una dintre ele fiind ctitorită chiar de primul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al locului. În acest articol vom vorbi despre una dintre cele trei mănăstiri, Mănăstirea Doamnei, a cărei existență a început în urmă cu patru secole. Este situată la 4,5 kilometri nord - est de Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie şi la 3 kilometri distanţă de centrul oraşului Topliţa. Din centrul oraşului se merge pe şoseaua Topliţa - Gheorgheni și se continuă prin cătunul Moglăneşti în stânga pe strada Verii, pe care se urcă un kilometri la deal, pe un drum pietruit. Ansamblul monahal este construit pe un mic deal numit Dealul Mănăstirii.

Turist prin Romania | 14

Biserica nouă Foto: Adrian Satmaru


Sursele istorice spun că Doamna Safta, soția domnului Moldovei Gheorghe Ștefan (1653 - 1658) a cerut să fie construită o biserică, în această zonă. Astfel, la 1658, pe locul unei mai vechi așezări monahale, ale cărei ruine se mai vedeau pe la mijlocul secolului XIX, a fost ridicată o biserică din lemn care există și astăzi. Etnograful Orban Balazs, în lucrarea "Românii din Covasna şi Harghita" arată că la mijlocul secolului al XIX-lea, în apropierea municipiului Topliţa "se află un munte numit Monasteria, unde se găsesc urmele unei mănăstiri, construită de o doamnă bogată, care a stat în acest loc de refugiu la cumpăna dintre secolele XVI-XVII, într-o epocă plină de numeroase evenimente politice şi militare''. Construcţia bisericii de lemn a Mănăstirii este modestă, având doar 9,5 metri lungime şi 4,75 metri lăţime, fiind declarată monument istoric şi cunoscând mai multe etape de restaurare. Potrivit sursei citate, "una dintre primele şcoli româneşti de pe Valea superioară a Mureşului a fost cea de pe lângă Mănăstirea Doamnei din Moglăneşti-Topliţa, organizată de călugărul dascăl Vasile Sturzea, originar din judeţul Galaţi, care a trăit pe aceste meleaguri între 1680-1695'', ne informează agerpress.ro. Interiorul mănăstirii Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 15


Biserica de lemn a Mănăstirii este un valoros exemplar al arhitecturii de lemn din regiune. În anul 1958, Mănăstirea Doamnei a fost restaurată prin râvna stareţului Mănăstirii „Sfântul Ilie” din Topliţa. A fost restaurată iar interiorul a fost complet repictat în anul 1984. S-a păstrat o bună parte a vechiului iconostas, care a avut o veche inscripţie: „Această sfântă biserică s-a acoperit şi catapeteasma s-au zugrăvit prin cheltuiala mai micului între fraţi şi smerit Nicodim, pentru iertarea păcatelor sale 1755, luna iunie 25 zile”. Mănăstirea Doamnei a fost resfinţită de către PS Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea, la 21 noiembrie 1958. Între

1994-1999, Mănăstirea a funcţionat ca schit sub oblăduirea Mănăstirii „Sfântul Ilie” Topliţa, egumen avându-l pe ieromonahul Viorel Victor Anton. În anul 1999, schitul a fost declarat Mănăstire de maici, cu viaţă de obşte, Preasfinţitul Ioan redând Mănăstirii Doamnei o nouă identitate. În prezent, Mănăstirea are 7 vieţuitoare, stareţă fiind monahia Ecaterina Murariu. Mănăstirea Doamnei a trecut prin grele încercări, fiind pustiită sau lăsată în paragină. Acum, mănăstirea este 'un loc viu', după cum spune IPS Ioan Selejan. de Adriana Roman

Pictură în mănăstire Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 16


Lacul Zetea

- Sălbăticia Târnavei Mari Turist prin Romania | 18


L

Lacul Zetea Foto: Adrian Satmaru

a 11 kilometri de Odorheiu Secuiesc și la 52 kilometri de Miercurea Ciuc se află comuna Zetea. Figurează în registrele dijmelor papale din 1332. Cândva a fost un centru al exploatării şi prelucrării lemnului, de aici provenind una dintre zicalele secuiești din zonă: „Suntem făcuți din praf, dar trăim din lemn”. În prezent, comuna Zetea cuprinde centrul comunal Zetea și satele Subcetate, Şicasău, Izvoarele, Deşag, Poiana Târnavei. Tot drumul către Zetea (drumul judetean 138) ești însoțit de culorile și umbrele pădurilor de foioase care se întrepătrund cu cele de conifere. Verdele Munților Gurghiului este dat de brazi și molizi, ici colo întâlnindu-se fagul, stejarul și alunul. Zona este de o frumusețe de nedescris prin cuvinte. Însă, într-adevăr, fără cuvinte rămăi în fața luciului Lacului Zetea, unde parcă albastrul cerului reflectat în întinderea apei este mai albastru decât în oricare alt loc. Lacul Zetea este un lac de acumulare, pe Târnava Mare, format de barajul Sub Cetate. Se află la 636 metri deasupra nivelului mării, are o lăţime de 400 - 800 metri și o lungime de 2.600 metri. Lacul Zetea asigură un debit permanent de 1,2 metri cubi pe secundă, alimentând cu apă localitățile de pe Valea Târnavei Mari.

Turist prin Romania | 19


Lacul Zetea Foto: Adrian Satmaru


a 11 kilometri de Odorheiu Secuiesc și la 52 kilometri de Miercurea Ciuc se află comuna Zetea. Figurează în registrele dijmelor papale din 1332. Cândva a fost un centru al exploatării şi prelucrării lemnului, de aici provenind una dintre zicalele secuiești din zonă: „Suntem făcuți din praf, dar trăim din lemn”. În prezent, comuna Zetea cuprinde centrul comunal Zetea și satele Subcetate, Şicasău, Izvoarele, Deşag, Poiana Târnavei. Tot drumul către Zetea (drumul judetean 138) ești însoțit de culorile și umbrele pădurilor de foioase care se întrepătrund cu cele de conifere. Verdele Munților Gurghiului este dat de brazi și molizi, ici colo întâl-

Lacul Zetea la apus Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 22

nindu-se fagul, stejarul și alunul. Zona este de o frumusețe de nedescris prin cuvinte. Însă, într-adevăr, fără cuvinte rămăi în fața luciului Lacului Zetea, unde parcă albastrul cerului reflectat în întinderea apei este mai albastru decât în oricare alt loc. Lacul Zetea este un lac de acumulare, pe Târnava Mare, format de barajul Sub Cetate. Se află la 636 metri deasupra nivelului mării, are o lăţime de 400 - 800 metri și o lungime de 2.600 metri. Lacul Zetea asigură un debit permanent de 1,2 metri cubi pe secundă, alimentând cu apă localitățile de pe Valea Târnavei Mari. de Adriana Roman


Sebeș

- Relaxare • • • • • • • • • • •

Shopping la Galeriile Leul de Aur plimbări cu bicicleta, drumeții și excursii în munții Șureanu, pescuit în lacurile din împrejurimi. Râpa Roșie – rezervație naturală unicat în România, Valea Sebeșului – peisaj care taie respiraţia, oază de linişte şi aer curat, Lacul Petrești Lacul Obreja de Căpâlna Lacul Tău-Bistra Lacul Oașa Munții Șureanu

Turist prin Romania | 24


- Istoric • • • • •

este situat în sud-vestul Transilvaniei, se află la o altitudine de 262 metri, pe o suprafață aproape plană, datează de la 1150, reconstruit după marea invazie mongolă din 1242, la 1387, printr-un act regal, se consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri • se întrunește Dieta Transilvaniei în anii 1556 și 1600 • în anul 2000 primește titulatura de municipiu • clima orașului este continental-moderată, cu ierni lungi şi cu veri răcoroase, • cel mai important curs de apă al orașului este Sebeșul

- Una dintre cele 7 cetăți ale Transilvaniei medievale -

Mun i Foto cipiul S e : Ad rian beș Satm

aru

Turist prin Romania | 25


S

ebeșul se află la 16 kilometri de Alba Iulia, la 55 de kilometri de Sibiu şi la 60 de kilometri de Deva, la intersecția drumurilor europene E 81 și E68, la poalele munților Șureanu. Ca și în cazul altor așezări urbane din Transilvania, orașul Sebeș a fost întemeiat de către coloniștii germani, aduși de regalitatea maghiară, din nevoia consolidării dinastiei regilor arpadieni, pentru paza granițelor de sud ale imperiului. Datorită prosperei activități laice și ecleziastice Sebeșul va fi prima urbe din

Transilvania care obține în anul 1387, de la Regele Sigismund de Luxemburg, dreptul de a se înconjura cu zid de piatră. Cetatea care înconjura orașul medieval a fost ridicată în mai multe etape, având turnuri de apărare aflate în întreținerea breslelor și patru porți de acces. Importanța economică a Sebeșului este dovedită documentar prin faptul ca Sebeșul figurează printre primele cinci orașe în Transilvania, alături de Sighișoara, Orăștie, Sibiu și Brașov, care beneficiază de reînnoirea, la 9 noiembrie 1376, de către regele Ungariei, a statutului breslelor. Documentul respectiv precizează că la Sebeș existau 19 bresle.

Turnul semirotund Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 26


Biserica Evanghelică fortificată Foto: Adrian Satmaru

După victoria de la Șelimbăr, Mihai Viteazul își așează tabăra la Sebeș. De aici, Mihai Viteazul își face intrarea triumfală în Alba Iulia. Mihai Viteazul va stabili la Sebeș tabăra secuilor, credincioșii săi. Dieta de la Sebeș din 1 iunie 1639 adoptă primul blazon al Transilvaniei. Intensa activitate economică și comercială din perioada medievală și premodernă este continuată în sec. al XIX-lea de prospere manufacturi. În Sebeș se înființează

țesătoria "Baumann" (1834), atelierul de pielărie "Dahinten"(1843) și fabrica de cherestea "Baierdorf & Biach". O prosperă activitate edilitar - urbanistică a fost înregistrată în perioada 1900- 1914, în timpul mandatelor primarului Johann Schöpp, când s-au construit noua primărie, poșta veche, baia comunală, abatorul, sala de sport, casa pădurilor, spitalul, uzina electrică și cazarma.

Turist prin Romania | 27


Din 1897, Sebeșul este racordat la calea ferată, prin construirea rutei Vințu de JosSebeș, iar după 1897 este deschis și drumul pe Valea Sebeșului. Unirea de la 1 Decembrie 1918 a oferit locuitorilor orașului Sebeș și a celor din satele apropiate prilejul de a-și dovedi adeziunea față de acest eveniment. Comandantul Gărzii Naționale din Sebeș a fost căpitanul Daniel Tecău, iar primul primar ales atât de români, cât și de

sași, după 1 Decembrie 1918, a fost avocatul Lionel Blaga, fratele lui Lucian Blaga. După anul 1945, naționalizările și expropierile făcute de către administrația comunistă au avut ca obiect proprietățile agricole, industriale și imobilele, răsfrângându-se îndeosebi asupra "moșierilor", "chiaburilor" și "industriașilor", indiferent de naționalitate români, sași, maghiari, evrei, etc.

Valea Sebeșului Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 28


Hotel Leul de Aur

- eleganță și tradiție Turist prin Romania | 31


C

ampania mea de vânătoare de tradiție, istorie, cultură și arhitectură a avut un succes, în această vară, într-unul dintre cele mai importante orașe din Transilvania, Sebeș. Anul înființării unuia dintre cele mai importante orașe din Transilvania medievală, 1150, este anul în care a apare cea de a șaptea cetate, cea care a dat numele provinciei “Siebenbürgen“. Conform lucrării lui Johannes Tröster, “Das alt und neue Teutsche Dacia”, apărută în 1666 la Nürnberg, acesta este anul înființării orașului Sebeș. Oraș al turnurilor și fortificațiilor, Sebeșul se remarcă nu doar din punct de vedere istoric ci și din punct de vedere geologic, la doar 4 kilometri de acesta găsindu-se una dintre cele mai interesante formațiuni geologice din România, Rezervația Naturală Râpa Roșie. Sebeșul este orașul în care influențele se întrepătrund datorită faptului că de-a lungul timpului a făcut parte din mai multe comitate, în funcție de trendurile vremii și împărțirea administrativ teritorială, Sibiu, Alba, Hunedoara apoi, după 1968 din nou Alba. A fost absolut firesc că gazdă în timpul șederii mele în Sebeș să fie cel mai vechi și în același timp cel mai nou hotel din Sebeș, Hotelul Leul de aur. Datând din anul 1417, Leul de Aur, este cel mai vechi han, dar transformările moderne l-au urcat la rangul de cel mai nou hotel cu camere de 3 și 4 stele din zonă.

Turist prin Romania | 32


Hotel Leul de Aur, Sebeș Foto: H. Leul de Aur

Proprietarii au pus mare accent pe păstrarea arhitecturii originale și pe tradiția hanului, astfel încât renovările au fost făcute în perfect acord cu arhitectura inițială și scopul hanului, acela de popas, răsfăț și relaxare. Fațada și spațiile originale ale hanului au fost păstrate. Modernitatea și-a spus cuvântul în accesoriile și facilitățile oferite clienților de Hotelul Leul de aur. Este o plăcere singulară să vezi pe o stradă cu clădiri vechi, fațada aceasta care aduce aminte de vechiul și renumitul han. Hotelul Leul de aur are 21 de camere cotate la 3 stele și 27 de camere cotate la 4 stele. Bunul gust, rafinamentul și eleganța se înscriu perfect în tradiția și cultura săsească a zonei. Toate camerele sunt dotate la standarde înalte, nelipsite fiind minibarul, aerul condiționat, internet WiFi și toate accesoriile necesare astfel încât sunt depășite așteptările oricărui client cazat aici, indiferent că vorbim despre oameni de afaceri sau turiști dornici de a vizita Sebeșul și împrejurimile sale. Eleganța, rafinamentul și bunul gust estetic sunt evidente și în detaliile cu care au fost amenejate și decorate camerele. În 4 dintre camerele de 4 stele, camerele anotimpurilor, cromatica mobilierului și a accesoriilor inspiră pe rând starea și emoția dată de fiecare anotimp. Mici detalii, cum ar fi o lustră sau un telefon vintage, mobilier inspirat de tradiția săsească, se împletesc armonios cu modernitatea accesoriilor camerelor. Camera săsească, prin detalii discrete, te transpune în timpuri demult apuse, fiind, din nou, un tribut acordat trecutului cu respect și onoare.

Turist prin Romania | 33


Cameră săsească, Hotel Leul de Aur, Sebeș Foto: Adrian Satmaru

Hotelul Leul de Aur atrage și clienții de business. Sala de conferințe poate găzdui orice fel de evenimente fie că este vorba de team building-uri, conferințe de presă, evenimente private, lansări de produse, ședințe executive sau traininguri, în dotarea acesteia intrând instalație de sunet, proiector, internet de mare viteză, ecran de proiecție. La dispoziția turiștilor, în incinta Hotelului Leul de Aur este un bar, un restaurant și o cramă. Acestea sunt pregătite să asigure toate gusturile și pretențiile celor ce le calcă pragul. Servire de calitate înaltă și produse premium stau la dispoziția clienților.

Turist prin Romania | 34

În spațiile vechiului han și-a făcut loc o galerie comercială care include magazine de confecții, bijuterii, schimb valutar și ATM. Varietatea și calitatea produselor acoperă și cele mai exigente și rafinate gusturi.Hotelul Leul de Aur poate fi asemuit unui oraș în miniatură unde sunt disponibile toate tipurile de activități pe care le puteți aborda îndiferent că vă aflați în oraș în vacanță sau în interes de afaceri. Este spațiul elegant care îți poate deveni casă pentru câteva zile, spațiul unde tradiția săsească, prin delicatele tușe, este ținută în amintire și respectată. de Adrian Satmaru


Când te afli în Sebeș, cazat la Hotel Leul de Aur, nu uita să vizitezi: • • • • • • • •

Râpa Roșie Cetatea Căpâlna Biserica Evanghelică Fortificată Parcul din Sebeș ce mai păstrează încă vechile șanțuri de apă ale cetății Halele Breslelor Casa Zapolya Turnul Studentului Cetatea veche din Sebeș.

Salon de servire mesei, Hotel Leul de Aur, Sebeș Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 35


Biserica Evangheli


că Fortifiată Sebeș


S

așii l-au numit Melnbach. În germană Mühlbach, în traducere Pârâul Morii, în maghiară Szászsebes și în latină Sabesium. Orașul a fost întemeiat de coloniști sași. Este vorba de Sebeș, orașul care în perioada medievală a fost printre cele mai dezvoltate orașe din Transilvania, fiind una dintre cele șapte cetăți care au dat numele provinciei: Siebenbürgen. Orașul apare prima dată menționat într-un document din 1245 cu numele de Malembach (din cuvântul malemboch), ceea ce înseamnă râu care duce mult pietriș. Din a doua jumătate a secolului al XIVlea, Sebeșul a devenit unul din cele mai înfloritoare orașe ale Transilvaniei, perioadă în care locuitorii au ridicat o biserică măreață. Au fortificat-o, au construit turnuri de apărare, după modelul bisericilor vestice. Având o lungime de 43 de metri, biserica fascinează și în prezent prin splendoarea ei maiestuoasă. Biserica se află în zona centrală a orașului, fiind ușor de observant, indiferent din ce direcție se intră în oraș. Este una din cele mai vechi biserici fortificate din Transilvania. La jumătatea secolului al XIII-lea a fost refăcută în stil gotic. Ansamblul include biserica, capela sfântul Iacob, casa parohială unde locuiește clopotarul și zidurile de incintă.

Perete exterior Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 38


Se spune că la jumătatea secolului al XII-lea, pe locul unde este azi biserica, s-a aflat o biserică din lemn. La începutul secolului al XIII-lea, sașii stabiliți în Sebeș au început să ridice aici o bazilică romanică. În timpul invaziilor frecvente din acele timpuri, bazilica a fost distrusă și sașii au refăcut biserica, în stil gotic, specific cistercienilor. Într-o îmbinare inedită, au fost păstrate și vechi elemente romanice. Altarul are o înălțime de 13 metri și o lățime de 6 metri, stilul altarului este renascentist, fiind datat în jurul anului 1520. Pe vechea orgă a bisericii apare inscripționat anul 1791. Este o adevărată opera de artă și funcționează, fiind folosită doar o singură dată pe an, de Paște. Piatra penitenței este o piatră, sculptată cu trei fețe triste de femei și prinsă cu un lanț gros. Se pare că această piatră datează din anul 1760 și are o greutate de 15 kilograme. Povestea spune că femeile care erau prinse că își înșelau bărbații erau pedepsite. Această piatră li se agăța de gât și trebuiau să stea așa, duminica, la intrarea în biserică, cât ținea slujba. Turnul a fost ridicat la baza vechilor turnuri distruse. În turn sunt trei clopote. Cel mare, de 15 tone, se bate doar la sărbători mari, de două persoane. Turul nostru prin Sebeș, poveștile lui spuse și nespuse ne-au adus acea senzație pe care doar în așezările transilvănene le ai niciodată nu te saturi de poveștile frumoase Turnul cu ceas al bisericii Foto: Adrian Satmaru

de Adriana Roman

Turist prin Romania | 39


Restaurant Casa Damian

- tradiție prin excelență Turist prin Romania | 40


Restaurant Casa Damian Foto: Adrian Satmaru


A

m vizitat Sebeșul și ne îndreptam către Valea Sebeșului. Am considerat că o masă bună înaintea drumului lung care ne așteaptă, este bine-venită. Am descoperit un restaurant care ne-a încântat toate simțurile, un restaurant recomandat

Crama Casa Damian Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 42

și frecventat de cunoscuții locului, și în aceeași măsură de turiști. Casa Damian se află în Petrești, la 4 kilometri de Sebeș. Vă vom împărtăși experiența trăită la Casa Damian și motivele pentru care vom reveni cu drag, dar și curiozitate. Într-o atmosferă caldă şi prietenoasă, Casa Damian ne-a încântat și ne-a oferit o experiență strâns legată de tradiția și ospitalitatea săsească.


Foto: Casa Damian

Iată motivele pentru care recomandăm cu căldura și încredere, Casa Damian din Petrești: • Interiorul restaurantului Casa Damian o îmbinare armonioasă a stilului tradițional cu cel modern. O atmosferă liniștită și primitoare te întâmpină, o atmosferă de casă așezată, în care

fiecare element de mobilier sau accesoriile își găsesc sensul și rostul. • Restaurantul are o terasă a cărei amenajare este o invitație la relaxare la umbra unor copaci bogați sau la umbra unor baldachine elegant aranjate. Verdele naturii este culoarea care asortează ambianța de liniște și relaxare. • Meniul restaurantului Casa Damian este bogat, fiind reprezentată bucătăria românească dar, în aceeași măsură, și bucătăria internațională. Astfel, ciorbele delicioase, ciolanul de porc cu fasole, tochitura sau gulașul de vită și bineînțeles, faimoasele sărmăluțe sunt vedetele bucătăriei tradiționale alături de salate cu piept de pui, castraveți, varză, salată, ciuperci sote sau cașcaval pane. • Preparatele Casa Damian, indiferent de rețetele folosite, au la bază produse naturale, majoritatea lor provenind din zonă. Rețetele folosite sunt interpretări ale rețetelor bucătăriei tradiționale. Astfel, o masă servită aici, la Casa Damian, cu prietenii sau familia, este cu certitudine și sănătoasă și gustoasă. Interesul proprietarilor Casa Damian este a folosi produse naturale în preparatele servite dar și pentru a încuraja producătorii locali. • În sfârșit, și poate cel mai important pentru tine turistule, trebuie să spunem că ospitalitatea și atenția cu care ești omenit la Casa Damian este cunoscută și recunoscută în zona orașului Sebeș, fiind un exemplu strălucit al ospitalității sebeșene.

Turist prin Romania | 43


Bineînțeles că sunt o sumedenie de alte câteva detalii care fac diferența. Astfel, la Casa Damian am băut o delicioasă cafea însoțită de un papanaș cu smântână și dulceață! Am fost energizați pentru cel puțin jumătate de zi. Și ce aromă are!! Trebuie încercată! Dacă nu v-am convins până acum, elementul care ne-a suprins plăcut la Casa Damian a fost crama restaurantului care

Restaurant Casa Damian Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 44

este o încăpere decorată cu elemente tradiționale iar lista vinurilor pe care le poți servi acolo este pe măsura tuturor dorințelor oricărui client. La Casa Damian poți servi cu încredere produse tradiționale, mănânci bine, te simți răsfățat de atmosfera locului și pleci cu amintiri culinare memorabile. de Adriana Roman


Pensiunea Boema, Lancrăm. Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 46


- excelență în lumea lui Blaga -

Pensiunea Boema

Turist prin Romania | 47


Î

nceput de toamnă, soarele încă mai mângâie cu puțină căldură frunzele deja ruginii ale copacilor. Poate ultimele zile înainte de căderea primei brume. Coboram de la Râpa Roșie de lângă Sebeș. După o întortochere fără seamăn pe drumurile acoperite de pământ bătătorit și o tură de aproximativ 1 oră de urcat prin văile de torent roșii ca focul, un popas era nu doar bine venit ci chiar indicat. Plin de praf

făcut, de la Sebeș am apucat către Alba Iulia. Imediat la ieșirea din Sebeș am intrat în Lancrăm. Imediat am realizat! Casa natală Lucian Blaga!!! La halul de praf roșu de pe mine nu se cădea să merg în vizită la acel moment, dar … . La câțiva kilometri de Casa natală Lucian Blaga, înainte de statuia acestuia, cu aproximativ 300 de metri, pe partea dreaptă în sensul de mers către Alba Iulia am văzut o pensiune cu o parcare foarte generoasă. Pensiunea Boema! Culorile toamnei, peisajul de la Râpa Roșie,

Pensiunea Boema, Lancrăm. Foto: Adrian Satmaru

și sătul de lipsa indicatoarelor am hotărât să mă cobor înapoi în Sebeș și apoi să iau drumul către Alba Iulia în speranța găsirii unui loc de popas care să-mi ofere și confort, dar și o distanță cât mai scurtă față de obiectivele turistice din apropiere, Alba Iulia fiind un oraș plin de istorie și tradiție. Zis și

Turist prin Romania | 48

soarele călduț, numele pensiunii au răsunat într-un ecou: “Aici trebuie să înnoptezi”! Mi-am ascultat instinctul și am parcat. O clădire care se încadrează în arhitectura zonei, cu etajul “bătut” în piatră de râu și o grădină absolut demențială ferită de zgomotul drumului național.


Recepția pensiunii Boema. Foto: Adrian Satmaru

Am intrat la recepție. Deși știam că este pensiune, intrarea, recepția și nu numai, te pot convinge că ești într-un hotel. O recepție mare, acreditările înrămate pe pereți, un restaurant în partea stângă, fotolii și canapele. Spații largi și eleganță Mă întâmpină o doamnă cu zâmbetul pe buze, care, dându-și probabil seama de unde vin, așa roșu și prăfuit, m-a poftit să servesc dintr-un coș plin cu plăcinte. Era doamna Mia, proprietarul pensiunii, care m-a întrebat dacă mă poate servi cu ceva. Fără să stau prea mult pe gânduri am cerut o cameră și o cafea. Cheia a venit

aproape instantaneu, iar cafeaua am savurat-o ceva mai târziu, pe terasă, la o vorbă cu doamna Mia, când am aflat că plăcintele acelea se numesc prin partea locului pup cu varză. Mirosul îmbietor de plăcintă proaspăt scoasă din cuptor, zâmbetul, atmosfera din Pensiunea Boema m-au convins că sunt în Ardeal. „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai măreț, și inima-ti zvâcnește mai rar, ca și cum nu ți-ar bate în piept ci adânc în pământ undeva.”, după cum spunea Lucian Blaga.

Turist prin Romania | 49


Terasa Pensiunii Boe

Aici, la Pensiunea Boema din Lancrăm poți înțelege cu adevărat tradiția și specificul județului Alba. Grija pentru detalii, mâncarea tradițională, curățenia și ospitalitatea sunt cuvinte ce descriu perfect atmosfera ardeleană. 10 camere cu aer condiționat, o terasă cu bar, 2 restaurante, camerele impecabile, curățenia și bunul gust sunt doar câteva din aspectele care recomandă cu brio Pensiunea Boema din Lancrăm.

Turist prin Romania | 50

Pentru pasionații de lectură, pe terasa Pensiunii Boema există o minibibliotecă astfel că poți savura în liniște o cafea respectabilă în compania câtorva gânduri scrise ale autorului tău preferat. Pentru cei pasionați de liniște și aer curat, grădina din spatele terasei are grijă să te facă să te simți confortabil printre flori și să trăiești clipe boeme. Doamna Mia este cunoscută ca fiind pasionată de grădinărit.


ema Foto: Adrian Satmaru

Astfel, oaza aceasta verde este opera și pasiunea sa, la care lucrează indiferent de anotimp. La masa de seară am servit clasicul cotlet de porc la grătar cu cartofi prăjiți și o salată de murături asortată iar dimineață o omletă generoasă cu șuncă și cașcaval alături de pâinea de casă. Restaurantul pensiunii servește preparate a-la-carte pentru toate mesele principale ale zilei dar este cunoscut mai cu seamă pentru preparatele tradiționale și pentru grija cu care acestea sunt servite. Dacă stai la Boema, ai în apropiere Casa natală Lucian Blaga, Râpa Roșie, la doar 16 kilometri Cetatea Alba Carolina, și, bineînțeles, orașul Alba Iulia. Pensiunea Boema constituie locul ideal pentru evenimente prin cele două restaurante sau locul ideal de pornire către două direcții ce oferă atât istorie și cultură cât și grandoare naturală și antropică. Ai deopotrivă Alba Iulia și Sebeșul, două orașe istorice, dar și Drumul Regilor, Transalpina, la doar 30 de km de Pensiunea Boema. de Adrian Satmaru


Ciocănești

Muzeul Etnografic Ciocănești Foto: Adrian Satmaru

- comuna muzeu Turist prin Romania | 52


C

iocănești este situată în județul Suceava, în mijlocul secțiunii montane Iacobeni – pasul Prislop, la 20 de kilometri de Vatra Dornei. Comuna este un adevărat muzeu în aer liber. Aici, toate casele sunt pictate sau încondeiate, așa cum spun localnicii, iar acest lucru i-a adus un renume național și mondial. Ciocănești este atestată documentar din anul 1400. Într-un hrisov se consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexan-

dru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie. A fost prima așezare locuită apărută în calea ctitorilor Moldovei unde, pe lângă suflet românesc, au găsit meșteri făurari. De aici vine și denumirea comunei Ciocănești, de la meșterii « ciocănari de arme » din atelierele lui Ștefan cel Mare, originari din această zonă. Ciocănești a fost declarată comună–muzeu prin hotărârea Consiliului local nr.39 din 22.12.2004. Conform aceleiași hotărâri, oamenii din comună sunt obligați să respecte arhitectura țărănească. Astfel, în Ciocănești există peste 600 de locuințe care s-au transformat în case de patrimoniu.

Comuna Ciocănești Foto: Cătălin Dumitrescu

Turist prin Romania | 53


Foto: Cătălin Dumitrescu

Foto: Cătălin Dumitrescu

Foto: Cătălin Dumitrescu

Turist prin Romania | 54

În anul 2014 a fost desemnată câştigătoarea primei ediţii a programului cultural şi turistic “Satul cultural al României”. Casele din comună sunt ornate cu motive tradiționale care se regăsesc pe bundițele, catrintele, cămășile și alte obiecte din portul popular al românilor. Între zidurile decorate cu motive populare sunt așezate la loc de cinste covoare, carpete și ștergare. Traditia pictării caselor a apărut în 1950 când fostul primar al comunei, dl. Tomoioagă, meșter popular și cioplitor în lemn, a încondeiat o casă. Locuința aparține Leontinei Țăran care și-a renovat casa și și-a dorit să o închistreze asemenea ouălor, ca “să se uite și soarele la ea”. Azi, casa a devenit Casa Muzeu Țăran Leontina. În această comună se află Muzeul Național al Ouălor Încondeiate și tot aici au loc peste an Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, precum și Festivalul Național al Obiceiurilor și Tradițiilor Populare, Festivalul Național de Datini și Obiceiuri din străbuni și Festivalul Național al Păstrăvului. Ghid prin istoria localității ne-a fost doamna Marilena Niculiță, muzeograf al Muzeul Național al Ouălor Încondeiate.


Profile for Turist prin Romania

Revista Turist prin Romania Nr. 22  

Revista consumatorului de turism

Revista Turist prin Romania Nr. 22  

Revista consumatorului de turism

Advertisement