Page 1

Nr.14 / August 2012 Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de

Muzeul Mineritului Certeju de Sus Biserica din Lesnic Veţel Curtea Cneziala a Candeştilor Rîu de Mori

Sarmizegetusa Regia cetatea dacică inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO


găsiţi celelalte numere pe www.turism-românesc.com

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local cât şi naţional. Project Manager - Designer:

Alexandru Tutoveanu Project Manager - Tehnoredactare:

Cristiana Tutoveanu Turistic Media Adresa: Str.Mareşal Averescu, Bl.33 Ap.4, Deva, 330011 Judeţul Hunedoara Telefon: +40254237464 +40766283253 +40766191779 E-mail: contact@turism-romanesc.com office@turism-romanesc.com Website: www.turism-romanesc.com http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc http://pinterest.com/turismromanesc http://turism-hunedorean.squarespace.com http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Parteneri Media:

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare. ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Presa britanică pune România între principalele destinaţii turistice Într-un articol de luna aceasta, care se referă la zece destinaţii de vacanţă unde se pot practica diverse sporturi, The Guardian include şi România, alături de ţări precum Portugalia, Italia, Franţa, Austria şi Spania. Astfel, turiştii britanici împătimiţi de drumeţii şi care vor o provocare faţă de Alpi, nu trebuie să caute mai departe de Munţii Făgăraş, despre care publicaţia scrie că "oferă privelişti uimitoare ale lacurilor glaciare şi ale văilor abrupte". Preurile pentru astfel de vacanţe variază. Spre exemmplu, o călătorie de opt zile şi cazare în cabane montane, cu două zile de trekking în Parcul Naţional Piatra Craiului, transfer de la aeroport, toate mesele şi ghid montan, costă de la 655 de lire sterline/persoană de la agenţia Walks world wide. Pe lângă acest pachet, cei de la Walks world wide mai au în ofertă şi alte pachete: Marele tur al Carpaţilor circuit de 15 zile cu preţuri de la 1.695 de lire sterline; Apuseni - Tărâmul apusului - pachet de opt zile cu preţuri de la 1.095 lire sterline; Maramureşul Mitic pachet de opt zile cu preţuri de la

1.095 lire sterline; Transilvania - Tărâmul lui Dracula - pachet de opt zile cu preţuri de la 845 lire sterline. Celelalte ţări incluse în topul celor de la The Guardian sunt: Portugalia - surf şi yoga, Italia - călărie, Sardinia - activităţi multiple, Suedia pentru canoe, ciclism în Franţa, mountain-biking în Austria, Azore înot cu delfinii, Spania - kitesurfing şi Finlanda, pentru a admira aurora boreală. The Guardian a mai scris anul acesta despre vacanţe în România, promovând Munţii Bucegi, Munţii Carpaţi, oraşele din Transilvania, Bucureşti, Delta Dunării, şi a mai scris chiar şi despre mănăstirile din Bucovina şi despre Poiana Braşov. . (sursa: www.economica.net)

Pe copertă SARMIZEGETUSA REGIA cetatea dacică inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO Numărul 14 / August 2012 Turism Românesc


Orăştioara de Sus

S

armizegetusa a fost capitala statului dac, principalul centru politic, religios şi mestesugaresc, pentru apărarea căreia s-a construit un întreg sistem de fortificaţii. Sarmizegetusa a avut trei părţi componente: aşezarea civilă, zona sacră şi cetatea. Aici locuiau regii, demnitarii, funcţionarii cancelariei regale, o parte a aristocraţiei, medici, negustori, meşteri constructori, artizani etc. Accesul dinspre valea Mureşului spre Sarmizegetusa era apărat şi controlat de cetăţile de la Costeşti-Cetãţuie şi Blidaru, precum şi de numeroase turnuri amplasate de o parte şi alta a drumului. Aşezarea fortificată de la CucuişGolu, cetatea de la Vârful lui Hulpe, barau accesul dinspre văile Cucuişului şi Sibişelului. înaintarea dinspre vest era apărată de cetatea de la Piatra Roşie şi de fortificaţia de la Cioclovina-Ponorici. La acestea se adaugă cetăţile de la Căpâlna, Băniţa şi Tilisca care blocau căile spre capitala statului dac. După depăşirea tuturor acestor obstacole, atacatorii erau întâmpinaţi de întăriturile capitalei. Cetatea Sarmizegetusei a fost construită în singurul loc de pe Dealul Grădiştii cu configuraţie potrivită concepţiei de fortificare a dacilor, în jurul cotei 1000, perimetru dominant atât faţă de cartierul de vest al aşezării civile de la Sarmizegetusa cât şi în raport cu incinta sacră a capitalei. Zidurile cetăţii, construite în stilul clasic – “murus dacicus”, înconjurau vârful dealului, urmând configuraţia terenului. Pe latura de vest, aproape de cota maximă, au fost construite cazemate, după tipicul celor de la Costeşti-Cetăţuie şi Blidaru. Nu se ştie dacă cetatea avea bastioane, intervenţia ulterioară a românilor putând să fi dus la desfiinţarea lor. În interiorul cetăţii s-au descoperit doar barăci de lemn destinate apărătorilor. În conformitate cu pacea încheiată după primul război dacoroman, o parte din ziduri au fost demantelate, în preajma celui de-al doilea conflict fiind reînălţate. Cetatea a suferit distrugeri importante în timpul asediului final, iar reconstrucţia romană nu a respectat nici traseul zidului dacic, nici tehnica sa de construcţie.

Sarmizegetusa Regia - capitala statului dac


Noul traseu dubla suprafaţa apărată de ziduri, în acestea găsindu-se lespezi şi blocuri de piatră din drum, segmente de canale, tamburi de coloane de calcar, piese de boltă, ancadramente şi tamburi de coloane de andezit, luate din clădirile civile ale Sarmizegetusei, care abia pot sugera grandoarea fostelor construcţii dacice. Fortificaţia de la Sarmizegetusa era o aşezare civilă, care consta din construcţii gospodăreşti, cu instalaţii de captare şi transportare a apei potabile şi de drenare a celei provenite din

precipitaţii, cu ateliere şi amenajari din cele mai diverse. Deşi a beneficiat de cercetări arheologice intense, majoritatea teraselor nu au fost cercetate. Se ştie clar că întreg dealul a fost excavat şi terasat de daci, terasele artificiale fiind în multe cazuri susţinute de ziduri de mari dimensiuni. În gospodăria unui nobil dac se găsea apă curentă, transportată prin apeducte care şi astăzi sunt funcţionale. Din păcate, aproape toate construcţiile civile au fost ridicate din materiale perisabile, păstrându-se doar pietrele aşezate la baza lor, resturi de pereţi, stâlpi carbonizaţi, podele de lut sau vetre de foc. Locuinţele dacilor se grupau în trei categorii: cu o singură încăpere, cu două sau mai multe încăperi şi poligonale. Primele sunt toate construite la suprafaţă şi sunt cele mai puţine. Locuinţele cu mai multe încăperi au fost construite fie cu pari înfipţi în pământ, fie cu baza de piatră. Majoritatea o constituie cele din a doua categorie. Atât locuinţele circulare cât şi cele poligonale au de regulă o încăpere, când s-au construit cu un singur nivel şi două, când aveau etaj, ambele de mari dimensiuni. Într-una din locuinţele cercetate s-a descoperit o trusă medicală cuprinzând cinci vase de lut de mici dimensiuni, probabil pentru unguente, un bisturiu şi o piatră din cenuşă vulcanică, al cărei praf are calităţi astringente, toate aşezate într-o cutiuţă de lemn cu mânere de fier prinse în două brăţări. În apropierea locuinţelor se aflau amenajări gospodăreşti cu destinaţii diferite,


Cele mai pretenţioase locuinţe se aflau grupate în apropierea cetăţii şi a zonei de apă din locul numit “Tău”, formând un fel de cartier aristocratic al Sarmizegetusei, iar o terasă artificială de mari dimensiuni din apropierea acestei zone a fost piaţă publică a oraşului antic. La Samizegetusa au funcţionat trei mari ateliere, construite aproape în întregime din lemn: unul de reducere a minereului de fier şi două de făurărie şi altele mai mici. În primul atelier s-au descoperit opt cuptoare iar într-unul de făurărie s-au descoperit două cuţitoaie, cu ştampila Herreni, produse într-un atelier din Aquileia (Nordul Italiei). La Samizegetusa, apa a trei izvoare a fost captată şi transportată prin conducte de teracote înspre decantoare de mari dimensiuni, de unde era distribuită mai departe, tot prin conducte, la locuinţe, ateliere sau sanctuare. Pentru evacuarea apei provenite din precipitaţii şi pentru a evita pătrunderea ei în construcţii, s-au săpat canale de drenaj. În zona sacră sau construit canale cioplite în piatră de calcar. Incinta sacră - Toate edificiile sacre de la Sarmizegetusa se concentrează pe două terase artificiale de mari dimensiuni. Există două tipuri de sanctuare, rectangulare şi circulare. Toate au fost ridicate în perioada de timp delimitată de domnia lui Burebista şi cea a lui Decebal. O primă fază cuprinde ridicarea edificiilor din calcar iar a doua, din andezit. În incinta sacră se observă marele sanctuar circular, a cărui înfăţişare este momentan alterată de prezenţa unor piloni de lemn dispuşi aleatoriu în interior, În perioada comunistă, pentru a da o “faţă” mai spectaculoasă construcţiei. Mai există trei sanctuare dreptughiulare, dintre care unul de mari dimensiuni, un sanctuar circular mic şi un sanctuar patrulater. “Soarele de andezit” este un disc central cu diametrul de 1,46 metri, continuat de zece raze, de formă trapezoidală, cu laturile exterioare cioplite în arc de cerc (fiecare lungă de 2,76 metri). O rază lungă, îndreptată spre nord este lipită cu unul dintre capete de marginea exterioară a altarului. (sursa: “Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei” - de I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu.)

Calendarul de la Sarmizegetusa - În urma cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că sanctuarele de la Sarmizegetusa erau folosite pentru măsurarea timpului, fiind un fel de templu calendar. Grupul este alcătuit din două sanctuare, numite marele şi micul sanctuar circular.

Marele santuar circular este compus din 3 cercuri concentrice şi o construcţie absidală (în formă de potcoavă închisă) situată central, având o axă de simetrie şi o axă a pragurilor. Cercul exterior este alcătuit din 104 blocuri de andezit, lipite unul de altul; cercul următor, alăturat primului, este format din 210 piese, dintre care 30 sunt lespezi de separare a 30 de grupări a câte 6 stâlpi – în total 180 de stâlpi şi 30 lespezi.Cel de al treilea cerc este format din 4 grupări de lespezi ce separă 4 grupari de stâlpi – în total 68 de stâlpi şi 14 lespezi. Absida centrală este alcatuită din 2 grupări de lespezi ce separă 2 grupări de stâlpi – în total 34 de stâlpi şi 4 lespezi. S-a descoperit că 47 de circumferinţe ale micului sanctuar corespund la 13 ani astronomici, după care mai este necesară o corectură de o singură zi. Rezultă astfel că dacii aveau un calendar bazat pe ciclurile de 13 ani. Tot din calcule reiese că anul dacic avea 47 de săptămâni.

Sarmizegetusa Regia - inima Daciei


Micului sanctuar circular este alcătuit din 114 piese, fiind împărţit în 13 grupe, realizându-se începerea unui nou an dacic numai în prima zi a unei grupe – a unei săptămâni. Iar toate cele 13 zile de început ale celor 13 grupuri sunt, în decurs de un ciclu, o singură dată început de an. Anii dacici nu aveau un număr fix de zile. Datorită rotirii continue, a faptului că fiecare an are 47 de săptămâni şi a celor două săptămâni de excepţie (doar 7 şi 6 zile, faţă de numărul obişnuit de 8 zile ), numărul de zile dintr-un an varia între 364 şi 367 de zile. Urmărind absida centrală a marelui sanctuar, s-a ajuns la concluzia că anul era împărţit în trei trimestre de 13, 21 şi din nou 13 săptămâni (cele două grupări de stâlpi conţin: prima 13 stâlpi şi a doua 21 de stâlpi). Interesant este faptul că cele de 21 de săptămâni corespund “perioadei vegetative” a viţei de vie şi altor câteva culturi, perioadă ce probabil constituia o durată distinctă din an, mai ales pentru un popor de agricultori şi păstori. Considerând fiecare lespede a absidei ca însemn pentru ziua de corectură dintr-un ciclu de 13 ani, rezultă unitatea de timp superioară unui asemenea ciclu şi anume peioada dacică de 52 de ani (4 lespezi – 4 corecturi; 4x13=52). Valoarea medie, în zile, a unui an dacic este de 365,2307692 zile, faţă de 365,242198 zile, cât are anul tropic. Diferenţa dintre anul tropic şi cel dacic însumată, ajunge după un ciclu de 13 ani la 0,148574 zile. Această diferenţă se corecta, se pare, la fiecare al 8-lea ciclu, deci la fiecare al 104-lea an. Primul cerc al marelui sanctuar conţine tot 104 blocuri de andezit şi reprezintă momentul corecţiei seculare. Prin urmare, secolul dacic avea 104 ani. Calendarul dacic prezintă următoarele caracteristici principale: întotdeauna anul începe în prima zi a săptămânii şi se sfârşeşte în ultima zi (eroarea era de o zi la 8840 de ani), construcţia micului sanctuar determină durate fluctuante ale anului, sistem prin care precizia se asigura, cu ajutorul unor mărimi întregi, la un ciclu de 13 ani. Se respectă echivalenţa 1 stâlp = 1 zi; reprezentând sisteme de evidenţă în numere întregi a unor mărimi neîntregi, rămânând în urma timpului astronomic exact şi să permită corecţia lor cu o unitate (o zi) prin adiţie.


“Inovare în dezvoltare durabilă în Delta Dunării“ -masa rotundă Sâmbătă, 1 septembrie 2012, Rowmania FEST găzduieşte masa rotundă dedicată proiectelor de dezvoltare durabilă. Invitaţii la această întâlnire sunt toate GAL-urile din județ pentru prezentarea Planurilor de Dezvoltare Locală, organizații neguvernamentale din județ cu activitate recunoscută care își vor prezenta proiectele lor, precum și participanți interesați, reprezentanți ai unor instituții locale, publice și private precum ACOR, ARBDD, CJ Tulcea, DADR, operatori de turism, bănci locale, presă locală și națională.

O initiațivă Ivan Patzaichin

de dezvoltare locală, sprijinul PNDR pentru asociereEvenimentul va avea loc la Hotelul Esplanada din Tulcea

Masa rotundă este organizată de Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 împreună cu Biroul Regional Brăila al USR RNDR, autoritățile Subiectele care vor fi puse în discuţie județene și locale, organizaţii nonguvernamentale, instituţii publice şi media. în cadrul evenimentului sunt: • Turism responsabil: Rowmania, un proiect pilot; importanța unei infrastructuri de turism coerente și funcționale; avantaje pentru comunitate și beneficii pentru turiști • Acțiunea LEADER: prezentarea celor 5 GAL-uri din județul Tulcea și a planurilor


Curtea Cneziala a Candestilor ansamblu fortificat din secolul XIV

În satul Râu de Mori (comuna Râu de Mori judeţul Hunedoara) se păstrează şi azi, ruinele curţii cneziale a Cândeştilor, un ansamblu fortificat, datând din secolul XIV, care a fost refăcut în vremea renaşterii târzii, de când datează faţada cu ordonanţă de pilaştrii, loggia caselor şi meterezele în ochi de bou, a zidului din incintă. În secolul XVI, familia Cândea a trecut la catolicism, maghiarizându-se, curtea din Râu de Mori căpătând astfel aspectul baroc de azi. Şi capela s-a modificat şi a fost pusă în slujba cultului catolic. Localnicii români şi-au construit altă biserică, din lemn, iar viaţa lor a continuat, ca iobagi ai grofului Kendeffy , până în vremea lui Horia, când

răscoala a ajuns până aici, cuprinzând şi conacul foştilor cnezi înstăriţi. În anul 1918, satul Râu de Mori a revenit în componenţa statului românesc unitar, ca şi restul Transilvaniei, de altfel. Cel mai vechi membru cunoscut al familiei cneziale din Râu de Mori este Nicolae Cândea, care a trăit pe la anul 1300. Fiul său Mihail (Malomviz este versiunea maghiară a toponimului) a fost executat în anii 13561359 din porunca lui Andrei Lackfy, voievod al Transilvaniei, iar moşiile sale au fost confiscate. Regele restituie la 1359 văduvei lui Mihail Cândea moşiile Râu de Mori, Nucşoara şi Sibişel. Ioan şi Cândea, fiii lui Cândea şi Mihail de Râu de Mori - reprezintă a patra generaţie cunoscută a familiei - sunt întăriţi la 1406

în stăpânirea, fiind scutiţi totodată de dările datorate cetăţii Haţegului. În 1447 Ioan zis de Cândea împreună cu cei trei fii ai săi sunt întăriţi de Iancu de Hunedoara pentru merite militare în posesia târgului Sântămaria Orlea şi în alte moşii. Până la sfârşitul secolului al XV-lea există ştiri despre stăpânirea de către Cândeşti a 30 de sate întregi sau părţi de sate din Ţara Haţegului. Trecerea lor la catolicism s-a produs probabil în urma ascendenţei lor în funcţii publice. De la sfârşitul secolului al XV-lea familia se desparte în două ramuri importante care vor fi c u n o s c u t e p r i n onomasticoane maghiare: familia Kendeffy (fiul lui Kende, în limba maghiară) şi familia Kenderessy.


Oameni şi Locuri

Promovarea Turismului - o prioritate pentru primarul comunei Rîu de Mori Primarul comunei Rîu de Mori - Niculiţă Mang

Turism Românesc: În ce stadiu se află proiectul pentru reabilitarea Cetăţii Colţ? Niculiţă Mang (primarul comunei Râu de Mori): Primăria Rîu de Mori, împreună cu Direcţia Judeţeană de Cultură a depus întreaga documentaţie necesară iar în acest moment aşteptăm un răspuns, pentru a putea implementa proiectul.

Este vorba atât despre reabilitarea drumului care duce la cetatea Colţ cât şi de reabilitarea cetăţii.

Turism Românesc: Cum a decurs anul acesta din punct de vedere turistic, în comuna dumneavoastră? Niculiţă Mang (primarul comunei Râu de Mori): A fost cel mai bun an din punct de v e d e r e t u r i s t i c . To a t e pensiunile sunt ocupate, nu există nici un loc liber de cazare.

Turism Românesc: Ce ne puteţi spune despre centrul de informare turistică din comuna Rîu de Mori? Niculiţă Mang (primarul comunei Râu de Mori): Proiectul care priveşte centrul de informare Centrul de Informare Turistică al comunei Rîu de Mori turistică este finalizat. Centrul dispune de toate dotările şi materialele de promovare turistică necesare: pliante, broşuri, etc, inclusiv 62 de panouri publicitare care urmează să fie montate.


Istorie, Natura, Cultura – Costesti 2012

În perioada 18-19 august 2012 a avul loc la Costeşti (comuna Orăştioara de Sus - judeţul Hunedoara) cea de-a 45 –a ediţie a festivalului „Istorie, natură, cultură - Costeşti 2012”, un festival al cărui scop este promovarea vestigiilor dacice din Munţii Orăştiei. „Festivalul are o conotaţie istorică, pentru că la Costeşti, pe unde păşim, suntem pe urmele strămoşilor noştri daci şi romani. Din punctul meu de vedere, este cea mai bogată zonă istorică a ţării. Cu ajutorul personalului de la muzeu dis-de-dimineaţă turiştii dornici de drumeţii au fost ghidaţi spre cetăţile Blidaru şi Costeşti”, a precizat primarul comunei Orăştioara de Sus, Vasile Marian Inăşescu. Locuitorii comunei au avut parte, cu această ocazie, de un spectacol de muzică susţinut de formaţia rock: Hour Band şi de formaţia Alb şi Negru, de un program artistic: un spectacol de dans modern susţinut de formaţia Dynamic Dance Crew, de discotecă în aer liber şi de focuri de artificii – sâmbătă, 18 august 2012 şi de program folcloric cu interpreţi de marcă precum: Mariana Deac, Dinu Iancu Sălăjanu sau Petrică Moise – duminică, 19 august 2012. „Sunt zile de sărbătoare pentru comuna noastră şi vrem ca toată lumea să se simtă bine”, a declarat primarul Vasile Marian Inăşescu.


Promovarea şi dezvoltarea turismului - unul din principalele obiective ale primarului comunei Orastioara de Sus fi distribuite gratuit turiştilor. În ceea ce priveşte inaugurarea comunei Orăştioara de centrului de informare turistică, va avea loc anul acesta. Sus, domnul Turism Românesc: Prin Vasile Marian Inăşescu, este intermediul căror evenimente se încearcă promovarea preocupat de dezvoltarea comunei comunei Orăştioara de Sus? Orăştioara de Sus, din punct de Vasile Marian Inăşescu vedere turistic, şi nu numai, (primarul comunei Orăştioara implicându-se în activităţi de de Sus): promovare a comunei, având în Comuna Orăştioara de Sus este vedere că aici se află cele mai cunoscută deja prin 3 mari frumoase şi mai importante cetăţi evenimente: „Natură, Cultură, din România, cetăţile dacice. Istorie“ - ajuns deja la a 45-a ediţie anul acesta, „Dac Fest“ - pe Turism Românesc: Ce ne puteţi spune despre centrul de informare care sperăm să putem să îl turistică, în ce stadiu este proiectul organizăm şi anul acesta, dacă obţinem finanţarea necesară în timp şi când va fi inaugurat? util şi „Expoziţia şi Bursa de Vasile Marian Inăşescu (primarul Ovine“ - pe parte de obiceiuri şi comunei Orăştioara de Sus): tradiţii. Proiectul, aplicat pe măsura 3 1 3 (Încurajarea activităţilor turistice), Turism Românesc: Spuneţi-ne mai multe despre Expoziţia şi bursa de este în proporţie de 95% terminat. Ovine... Avem mobilierul şi aparatura Vasile Marian Inăşescu (primarul necesare, urmând să fie montate. comunei Orăştioara de Sus): Este Cele 25 de panouri de informare vorba despre o expoziţie de ovine, turistică vor fi şi ele amplasate în cu vânzare, un eveniment principalele zone de atracţie reprezentativ pentru această zonă, turistică din comună. Materialele având în vedere numărul mare de publicitare: pliante, reviste, etc., vor crescători de ovine din împrejurimi.

Primarul

Primarul comunei Orăştioara de Sus - Vasile Marian Inăşescu

În timp a luat o amploare la nivel naţional, se organizează chiar şi concursuri la care se premiază cea mai frumoasă oaie, cel mai frumos berbecuţ, etc. Turism Românesc: Cum a decurs anul acesta din punct de vedere al vizitelor efectuate de turişti în comuna orăştioara de Sus? Vasile Marian Inăşescu (primarul comunei Orăştioara de Sus): Comparativ cu anii anteriori, în sezon, a crescut numărul de turişti care vin la Orăştioara de Sus, punctele de cazare din comună nemaifacând faţă anul acesta la afluxul mare de turişti.


Festivalul International de Folclor pentru Copii şi Tineret - Carpatica 2012 În perioada 31 iulie – 6 august 2012 a avut loc cea de-a XIII ediţie a festivalului internaţional de folclor „Carpatica”. Festivalul a debutat în data de 31 iulie 2012, în Piaţa Unirii din Deva , printr-o paradă a portului popular, la care au participat 13 ansambluri de dansuri şi muzică populară, atât din judeţul Hunedoara, cât şi din ţară şi din străinătate. Printre ansamblurile din judeţ se numără: ansamblul „Faeragul” din Certeju de Sus, ansamblul „Mureşana” din Brănişca, ansamblul „Germisara” din Geoagiu, ansamblul „Flori Mureşene” din Simeria şi ansamblul „Pădureanca” din Deva. Din ţară au venit: ansamblul „Dor Someşan” din Sângiorz-Băi, ansamblul „Cununiţa” din Craiova, ansamblul „Iernuţeana” din Târgul Mureş şi „Săpânţana” din Săpânţa. Ansamblurile care au venit de peste hotare au fost: ansamblul „Rouschokleeche” din Bulgaria, ansamblul „Aristotelis” din Grecia, ansamblul „Ballet FolKlorico of Buap” din Mexic şi ansamblul „Gik Banat Pionir” din Serbia. Parada portului popular s-a desfăşurat în zona Piaţa Unirii, bulevardul Iuliu Maniu, bulevardul Mihail Kogălniceanu, bulevardul 1 Decembrie, Piaţa Unirii şi a atras privirile trecătorilor. Participanţii au dansat pe muzică tradiţională, prezentându-şi în acelaşi timp straiele populare. Joi, 2 august, ansamblurile folclorice au defilat în Geoagiu şi Rapolt, vineri, 3 august, în Simeria, sâmbătă, 4 august în Brad, iar duminică, 5 august 2012 în Certej, unde a avut loc şi ultimul spectacol al ediţiei a XIII-a a festivalului (pe scena amenajată special la stadionul din Certej), precum şi decernarea diplomelor şi trofeelor Carpatica 2012. Locuitorii comunei Certeju de Sus au fost martorii unui eveniment de neuitat, care a început la ora 10:00, în centrul comunei, odată cu sosirea participanţilor, a continuat cu parada porturilor populare şi s-a încheiat cu spectacolul de muzică şi dans oferit de ansamblurile naţionale şi internaţionale prezente la eveniment. Iniţiatorul evenimentului şi coordonatorul echipei de organizare a fost profesorul Dumitru Lăsconi– director al Palatului Copiilor Deva, care s-a bucurat de sprijinul necondiţionat al primarului comunei Certeju de Sus, domnul Petru Câmpian.


Muzeul Mineritului din Certeju de Sus Muzeul din Certeju de Sus adăposteşte mostre de minerale, topoare din piatră, uneelte de minerit, hărţi vechi, lampioane, saboţi şi costume tradiţionale, vase, monezi şi cărţi vechi, poze vechi înramate, etc.

„Nu există în Europa localitate minieră mai mai pitorească decât Săcărâmbul“ - B.Von Cotta - 1861 Perimetrul minier Certej - Săcărâmb situat pe versantul sudestic al Munţilor Metaliferi, reprezintă - prin aşezarea locurilor şi diversitatea bogăţiilor minerale ale subsolului - una din zonele cele mai frumoase ale judeţului Hunedoara, un laborator minerologic de o complexitate rar întâlnită pe o suprafaţă atât de redusă. De zăcământul Săcărâmb se leagă descoperirea pentru prima dată în lume a mineralelor: Krennerit, muthmannit, săcărâmbit, telurit, petzit, silvanit. Săcărâmbul este unicul loc din ţara noastră unde a fost semnalată prezenţa mineralelor : eukarit, jordanit, plumbogumit şi skorodit. Tot pe eşantioane recoltate aici s-au identificat şi s-au descris pentru prima dată în ţară: pirofilitul, rodonitul, stibioconitul şi valentinitul. Dar zăcământul de la Săcărâmb a îmbogăţit nu numai minerologia cu noi minerale, ci şi chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în acelaşi timp că aurul intră în reacţie chimică cu alte elemente. Fragmente din istoria minei din Certej: 1824 - în luna aprilie au început lucrările de săpare a galeriei „Francisc“ (sector II). După 11 ani, lucrările au fost terminate - 2730 m 1882 - 1898 - a fost săpată la Certej galeria „Francisc - Iosif“ (sector I) în lungime de 5010 m , galerie ce a permis deschiderea zăcământului Săcărâmb, pe o adâncime de 450 m. 1951 - 1953 - se execută lucrările de săpare a unei noi galerii de coastă la Săcărâmb (sector IV). 1970 - au fost reluate lucrările în zăcământul Bocşa (Baia de plumb), lucrări ce au fost sistate încă înainte de anul 1830. 1982 - este dat în exploatare zăcământul de sulfuri complexe „Coranda“, pe teritoriul satului Bocşa Mare.


Biserica din Leşnic comuna Vetel

Biserica „Sfântul Nicolae” din Leșnic (comuna Vețel, județul Hunedoara) a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea şi se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: HD-II-m-A03359. Ea se înscrie în șirul valoroaselor creații artistice medievale ale românilor din Transilvania. În anul 1386, cneazul Dobre, fiul lui „Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui Ioan din Leșnic a primit de la regele Sigismund de Luxemburg „cnezatul pădurii regale Leșnic”, pădurea pe care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, un altar acoperit cu o boltă semicilindrică dispusă longitudinal, naosul are deasupra o —clopotniță de lemn iar la intrare este un mic pridvor de lemn. Terenul avea în zona bisericii o ușoară pantă naturală dinspre vest spre est și dinspre sud spre nord. Pronaosul a fost adăugat într-o perioadă târzie, probabil prin sec. XVIII. Ridicarea pronaosului a prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele de est al naosului, datată în a doua jumătate a secolului XVIII. Mici bucăți de tencuială cu resturi din această pictură au fost găsite în săpătură. În interiorul bisericii și în jurul ei au fost descoperite mai multe morminte. Cele din naos au fost toate deranjate de intervenții mai târzii. În partea de sud-est a naosului se mai păstrau resturi ale unui mormânt în mare parte distrus, deasupra găsindu-se unele oseminte reînhumate, între care un craniu. Puțin mai spre vest, la o

adâncime mai mare, au fost descoperite resturile unui schelet din care fusese distrusă partea superioară, inclusiv craniul și oasele antebrațului drept. În groapa acestui mormânt a fost găsită o cataramă de bronz, păstrând o mică bucată de piele din curea și câteva cuie de fier. Câteva oase provenind și ele de la un mormânt deranjat au fost descoperite în partea de nord-vest a naosului. În secțiunea din pronaosul bisericii s-au găsit mai multe morminte, între care 3 de copii, în apropierea lăcașului, spre sud, est sau nord. În unul din ele se afla o monedă de bronz în stare foarte proastă de conservare, ilizibilă, care după dimensiuni ar putea fi datată în sec. XVIII-XIX. În alt mormânt a fost găsită o pereche de potcoave de fier pentru cizme (la care se adaugă una dintr-o groapă alăturată) și câteva cuie. Ceramica ulterioară construcției edificiului este nesmălţuită, cu excepția unui fragment decorat cu dungi castanii și verzi. A fost folosită în cea mai mare parte arderea oxidantă; unele exemplare sunt arse integral. Fragmentele provin de la oale, căni, borcane, iar unul de la un capac. Câteva sunt acoperite cu angobă albă sau decorate cu dungi de culoare roșie, pe toartă sau pe buză în cazul unor fragmente de oală sau dispuse radial în cel al unui fragment de strachină. Unele fragmente de ceramică pot fi datate în sec. XV, cele mai multesunt însă ulterioare sec. XVI. Bisericia din tabloul votiv zugrăvit pe peretele de nord al naosului, în care lăcașul este reprezentat având la vest un turn cu două deschideri în partea superioară și cu o intrare, a dus la presupunerea că și biserica din Leșnic ar fi avut un astfel de turn, asemenea celor de la Strei, Sântămărie-Orlea, Crișcior, Ribița şi Roșcani.


Unde ne cazam? Pensiunea Ecoturistică Iancu ** Pensiunea ecoturistică "Iancu“** cod 337420, Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, ROMÂNIA persoana de contact: Mihai Iancu Tel.fix: +4 0254 779 519 Tel. mobil: +4 0722 762 245 e-mail: office@pensiuneaiancu.ro web: http://www.pensiuneaiancu.ro Condiţii de cazare: Capacitate: 12 locuri în 5 camere (la nevoie se poate suplimenta cu 2 locuri) Dotare: 2 băi / televizor / frigider / telefon / Internet / Foişor / Barbeque.

Pensiunea Iancu este primul popas în drumul spre vârful Retezat. Se găseşte în localitatea Sălaşu de Sus, la 6 km distanţă de intersecţia DN66 cu DJ667 (satul Ohaba de Sub Piatră). Aşezată într-o zonă deosebit de pitorească, pensiunea a fost concepută pentru asigurarea confortului deplin al turiştilor, dar şi pentru a le oferi posibilitatea să se familiarizeze cu viaţa la ţară şi cu produsele specifice Ţării Haţegului. La pensiune găsiţi bicilete de închiriat pentru vizitarea zonei şi ghizi însoţitori. Se pot face rezervări on-line la Pensiunea Iancu, pe: . . ...........http://www.pensiuneaiancu.ro/rezervare.php


Fântâna arteziană muzicală - un obiectiv turistic nou în Deva

Zona centrală a municipiului Deva a avut parte anul acesta de o schimbare radicală, Piaţa Victoriei fiind refăcută total, punctul de atracţie al acesteia fiind o fântână arteziană muzicală care se întinde de la statuia lui Decebal, până la scările din faţa casei de cultură. În mai puţin de două luni aceasta a devenit un obiectiv turistic nou în Deva, strângand în fiecare seară în jurul ei sute de oameni care vin să o admire şi să se imortalizeze lângă ea. Proiectul de reabilitare a Pieţei Victoria fost gândit de Primăria municipiului Deva, care a câştigat o finanţare europeană, în proiect fiind inclusă şi construirea fântânii arteziene muzicale. Fondurile alocate de la bugetul local pentru acest proiect au reprezentat 2 % din totalul finanţării. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională valoarea totală a acestuia fiind de 2,586 milioane euro, din care fondurile nerambursabile se ridică la 2,08 milioane euro. Diferenţa reprezintă fonduri de la bugetul naţional şi TVA care va fi rambursat. Licitaţia pentru realizarea proiectului a fost câştigată de un consorţiu format din trei firme, criteriile luate în calcul fiind preţul cel mai bun şi durata de remediere a defecţiunilor (în cazul fântânii arteziene). Fântâna arteziană muzicală are o suprafaţă de 483 de metri pătraţi şi funcţionează pe baza unui soft creat special pentru a susţine şapte jocuri de apă şi lumină. Jeturile de apă ating, în unele momente ale programului, înălţimea de 8 metri. Muzica de pe fundal face parte din repertoriul clasic universal şi este difuzată între orele 21:30 - 22:00, pentru a nu deranja vecinii. Trotuarele din zonă au fost şi ele reabilitate, s-au creat spaţii verzi noi, pe o suprafaţă de 1.455 metri pătraţi, au fost montate bănci, rasteluri pentru biciclete, construirea unei cişmele de apă, au fost amplasate jardiniere şi coşuri de gunoi, toate aceste amenajări peisagistice fiind puse în valoare şi pe timpul nopţii, când sunt iluminate de spoturi colorate. În momentul de faţă, autorităţile au demarat refacerea scărilor de acces spre Casa de Cultură şi curăţarea faţadei edificiului.


Unde ne cazam? Motel CASABLANCA

****

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală (E 79) Judetul: Hunedoara Telefoane: 0762692792; 0762692797 E-mail: ela_bela_2001@yahoo.com RESTAURANTUL CASABLANCA: - 230 locuri (fără aglomerarea sălii de nunţi); - oferim artificii de interior (cu flacără rece) şi de exterior; - avem o echipă specializată pentru amenajarea sălii. Servicii şi facilităţi MOTEL CASABLANCA: - toate camerele au băi dotate cu căzi cu hidro-masaj; apă caldă permanent; parcări pentru autoturisme şi camioane; TV în camere; restaurant; terasă. Capacitate cazare: 13 camere (40 locuri). Tarife cazare: 120 lei/camera dublă; 140 lei/camera cu 3 locuri. În tariful de cazare este inclus micul dejun.

Motel MAGIC ** Contact: Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală, nr. 189 Judetul: Hunedoara Telefon: 0254 264.577 Fax: 0254 264.577 Servicii si facilităţi: - internet wireless; toate camerele sunt dotate cu băi (apă caldă permanent); restaurant deschis non-stop cu aercondiţionat (70 locuri); terasă acoperită (35 locuri); parcări păzite; TV cablu;loc de joacă pentru copii; organizări de mese festive. Capacitate cazare: 14 camere (29 locuri). Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sănătate valabil. Tarife cazare: - 80 lei/camera single; - 90 lei/camera dublă; - 120 lei/camera cu 3 locuri. Important! În preţurile de cazare este inclus micul dejun. Pentru cazarea grupurilor tarifele se pot negocia.


Compania noastră este tânără, activă şi dinamică. Activitatea prestată este preponderent pe piaţa judeţului Hunedoara. Domeniul nostru de prestări servicii este contabilitate şi resurse umane. Deviza după care ne ghidăm este: SUCCES ŞI PERFORMANŢĂ PRIN CALITATE!

Contabil: TRUFAŞ NICOLAE EMIL TEL.: 0723 409 007 E-mail: nicutrufas@yahoo.com Website: www.contabil-manager.com


Direcţia de comunicare Comunicat de presă 22 august 2012 Ministrul Eduard Hellvig şi primarul Sorin Oprescu au pus bazele pentru deblocarea colaborării MDRT – Primăria Bucureşti

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Eduard Hellvig, şi primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, au convenit astăzi deblocarea unor proiecte de interes pentru Bucureşti, a căror soluţionare a fost tergiversată până în prezent. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu şi a Spitalului Clinic de Ortopedie Foişor, modernizarea infrastructurii rutiere Piaţa Sudului, precum şi amenajarea circuitului turistic pe lacurile Floreasca şi Tei, proiectul Esplanada se numără printre subiectele abordate. Cei doi s-au întâlnit astăzi, 22 august 2012, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în prezenţa secretarilor de stat Marcel Boloş şi Iulian Matache, a viceprimarului Marcel Nicolaescu şi a arhitectului şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. “Pentru noi, ca minister, Bucureştiul este prioritar nu doar pentru că este capitala ţării, ci şi pentru că reprezintă cel mai important pol de dezvoltare economică şi turistică. Din punctul meu de vedere, Bucureştiul trebuie susţinut intensiv, pentru că aici este concentrată o mare parte a populaţiei, precum şi a activităţii economice şi culturale a României. Este o carte de vizită pe care trebuie să o construim permanent pentru a o putea prezenta fără rezerve. Iată de ce am toată deschiderea şi toată susţinerea pentru proiectele menite să contribuie la dezvoltarea Bucureştiului” a declarat ministrul Eduard Hellvig. La rândul său, primarul general Sorin Oprescu a menţionat că “a fost o întâlnire normală, firească, între două instituţii care trebuie să conlucreze permanent şi serios în interesul cetăţenilor. În ciuda frământărilor de pe scena politică – “cineva” trebuie să se preocupe şi de problemele reale ale societăţii româneşti. Bucureştiul este capitala, oraşul cel mai puternic, motorul de dezvoltare a ţării. Menirea, datoria, şi responsabilitatea mea ca primar general este să fiu consecvent şi constant în acţiunile şi principiile mele de a face administraţie eficientă şi constructivă în interesul locuitorilor Bucureştiului. Din această perspectivă, la întâlnirea de astăzi am discutat despre dezvoltarea şi crearea unei bazei de lucru pentru implementarea unor proiecte concrete în domeniile turismului şi modernizării oraşului, despre o absorbţie cât mai mare a fondurilor europene la nivelul Bucureştiului, despre propuneri concrete de măsuri şi modificări legislative şi normative pentru creşterea eficienţei în ceea ce priveşte consolidările clădirilor cu risc seismic crescut, precum şi despre legea faţadelor.” În cursul întrevederii s-au stabilit responsabilităţi şi termene exacte pentru proiectele de interes comun, precum şi organizarea unor întâlniri periodice între reprezentanţii celor două instituţii. Ministrul Eduard Hellvig a ridicat problema cartierului de locuinţe ANL Henry Coandă, obţinând confirmarea din partea primarului general al Bucureştiului că Primăria va aloca fonduri pentru asfaltarea Bd. Nisipoasa din acest cartier. Cele două părţi au luat în discuţie şi posibilitatea de a concepe, pentru perioada următoare de programare, un Program de Dezvoltare Regională adaptat Bucureştiului, ţinând cont de nevoile specifice de dezvoltare urbană şi regională. Ministrul Edurad Hellvig şi primarul Sorin Oprescu au convenit urgentarea adoptării deciziilor în ceea ce priveşte obiective de interes pentru capitală şi reducerea birocraţiei şi au stabilit înfiinţarea unui grup de lucru comun al ministerului şi primăriei pentru problemele care privesc dezvoltarea Capitalei, dar şi pentru atragerea de fonduri europene. Totodată, cei doi oficiali au convenit iniţierea unui proiect pilot de finanţare a restaurării unor clădiri istorice, în contextul noului Program de Reabilitare a Centrelor Istorice. Biroul de presă

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515 presa@mdrt.ro


Direcţia de comunicare

16 august 2012 COMUNICAT DE PRESĂ MDRT: colaborarea noastră cu turoperatorii germani continuă Secretarul de stat pentru turism, Cristian Bărhălescu şi turoperatorii germani care vând destinaţii româneşti de turism au avut o serie de întâlniri la începutul acestei săptămâni, la Berlin, pentru a stabili condiţiilor de colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru anul viitor. Discuţiile s-au axat, în mod special, pe analiza situaţiei din anii precedenţi cu privire la turiştii germani care au vizitat România. Până la finalul acestui an se va elabora o analiză ce vizează atât numărul vizitatorilor germani cât şi gradul de satisfacţie a acestora. Analiza va sta la baza unor decizii viitoare pentru eficientizarea colaborării cu turoperatorii străini. Un alt subiect important a fost negocierea modalităţilor de promovare a destinaţiilor turistice din Romania de către turoperatorii germani în 2013. "Turoperatorii germani nu se vor retrage anul viitor de pe piaţa românească. Am discutat acolo strategiile de marketing şi comunicare pe care le pregătim la nivel de piaţă, dar şi la nivel de agenţi de turism din Germania, astfel încât să reuşim să determinăm o creştere a vânzărilor din partea pieţei germane şi nu numai", a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat pentru turism în cadrul MDRT, în cadrul conferinţei de presă pe teme de turism susţinută astăzi, 16 august 2012. Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului face precizarea că în acest moment se fac demersurile necesare pentru achitarea unor plăţi restante către turoperatorii din Germania, corespunzătoare contractelor de promovare a turismului românesc semnate în 2011, în valoare totala de 287.500 euro.

Biroul de presă

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515 presa@mdrt.ro


Direcţia de comunicare

Informaţie de presă

16 august 2012

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig şi secretarul de stat, Cristian Bărhălescu vor susţine astăzi, 16 august 2012, începând cu ora 15.30, la sediul MDRT din str. Apolodor nr. 17, o declaraţie de presă referitoare la achiziţia de spaţii publicitare pentru promovarea brandului turistic naţional în cadrul festivalului B'ESTFEST şi a concertelor Red Hot Chilli Peppers şi Lady Gaga.

Biroul de presă

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515 presa@mdrt.ro


MDRT CONTINUĂ PROGRAMELE NAŢIONALE PRIORITARE Joi, 23 August 2012 Rectificarea bugetară pe 2012 nu afectează finanțarea unor programe naționale considerate prioritare pentru România și comunitățile locale, cu toate că bugetul ministerului s-a redus. Astfel, au fost asigurate resurse bugetare - în valoare totată de 962.022 mii lei (213.782.000 euro) pentru următoarele programe: Pietruirea drumurilor comunale: 356.800 (79.288.890 euro) Apă și canalizare: 162.900 (36.200.000 euro) Sisteme integrate de apă (Împrumut program cu finațare nerambursabilă): 86.124 (19.138.000 euro) Locuințe ANL și sociale: 85.970 (19.103.000 euro) Reabilitare termică locuințe: 29.030 (6.451.000 euro) Investiții în infrastructură turistică: 91.600 (20.355.000 euro) Prima pentru economisire locuințe: 42.550 (9.455.000 euro) Programe în derulare CNI (săli de sport și bazine de înot): 153.364 (34.080.000 euro) De asemenea, programele naționale care privesc eficiența energetică (Reabilitare termică locuințe, Reabilitare termică clădiri instituții publice, Reabilitarea centrelor istorice) vor fi susținute ca programe multianuale cu finanțare din bugetul de stat sau ca programe finanțate din fondurile UE. În același timp sunt asigurate resursele necesare pentru plata cheltuielilor de personal și a cheltuielilor de funcționare ale ministerului în valoare de 89.876 mii lei (19.972.000 euro), cheltuielile cu co-finanțarea proiectelor din POR în valoare de 870.684 mii lei (193.485.000 euro) precum și cheltuielile cu finanțarea programelor naționale în valoare de 962.022 mii lei (213.782.000 euro). La rectificarea bugetară stabilită în ședința de guvern de azi bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului s-a redus de la 2,202 miliarde lei la 1,979 miliarde lei, respectiv cu suma de 223 milioane lei. “Rectificarea în minus nu este de natură să mulțumească nici un ministru responsabil, însă înțelegem necesitatea găsirii unor soluții financiare pentru a repara nedreptățile făcute de vechea guvernare unor categorii sociale din țara noastră (salariați, pensionari, însoțitori ai persoanelor cu dizabilități), precum și necesitatea respectării acordurilor și obligațiilor asumate în relația cu FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană”, a precizat ministrul Eduard Hellvig.

MDRT ALOCĂ BANI PENTRU TRAMBULINA DE LA BRAŞOV - ORGANIZAREA FOTE ÎN ROMÂNIA ESTE O CERTITUDINE Joi, 23 August 2012 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a găsit resursa bugetară pentru finanțarea investiției rămase restante la Brașov, astfel încât Festivalul Olimpic al Tineretului European de anul viitor să se poată desfășura în bune condiții în România. Astfel, într-o primă etapă vor fi alocate 16,3 milioane de lei pentru construirea trambulinei, urmând ca diferenţa de 10 milioane să fie achitată la începutul anului 2013. Ministrul Eduard Hellvig a prezentat în repetate rânduri situația în guvern, cu solicitarea unei intervenții care să facă posibilă organizarea Festivalului în termenii stabiliți, arătând că, în caz contrar, anularea desfășurării competiției în țara noastră ar aduce grave prejudicii de imagine României. Demersurile pentru organizarea FOTE în România și angajamentele părții române s-au făcut în anii trecuți, dar fosta conducere a MDRT nu a alocat bani în bugetul pentru anul 2012 în vederea construirii obiectivului.


PROIECTE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN REGIUNEA SUD-MUNTENIA Vineri, 17 August 2012 Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a semnat astăzi, 17 august, la Călăraşi, contractul de finanţare pentru proiectul Înfiinţare structură de afaceri în localitatea Călugăreni, judeţul Giurgiu. Proiectul, în valoare totală de 84.911.578,52 de lei, din care 40.323.988,77 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă din fonduri europene şi de la bugetulul naţional, va fi implementat pe parcursul a 17 luni. Proiectul vizează crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor la standarde internaţionale, localizată pe drumul E70, în judeţul Giurgiu, la doar 25 de km sud de Bucureşti, având ca scop atragerea investiţiilor, precum şi revigorarea şi dezvoltarea economiei locale şi regionale. Cu ajutorul Regio – Programul Operaţional Regional se vor construi 2 hale cu funcţiunea de depozitare şi spaţii administrative şi se vor realiza lucrări pentru asigurarea utilităţilor aferente. Totodată, se vor realiza platforme şi drumuri de acces. Obiectivele urmărite sunt crearea de 363 noi locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite în structura de sprijinire a afacerilor şi susţinerea întreprinderilor mici, mijlocii şi micro. “Ma bucură faptul că pot semna un astfel de proiect, cu atât mai mult cu cât, în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului avem o deschidere deosebita către sprijinirea şi dezvoltarea structurilor de afaceri. În acest sens, avem în lucru la minister un proiect de ordonanţă care reglementează dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice şi înfiinţarea structurilor de afaceri. Programul, dacă va avea acceptul Consiliului Concurenţei, va fi finanţat pentru început din fonduri de la bugetul de stat, iar dacă va avea succes va fi propus pentru finanţare din fonduri europene,” a declarat secretarul de stat Marcel Boloş. De asemenea, Marcel Boloş a vizitat proiectul Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi aflat în faza de finalizare. Valoarea totală a proiectului este de 20.599.631,52 de lei, din care 14.809.448,38 de lei finanţare nerambursabilă. Obiectivele specifice ale proiectului sunt îmbunătăţirea accesului la serviciile de ambulatoriu şi îmbunătăţirea structurii Ambulatoriului Integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi prin reabilitarea, modernizarea şi echiparea acestuia, îmbunătăţirea circuitelor funcţionale şi de acces între sectoarele spaţiale în care se desfăşoară activitatea cabinetelor componente ale Ambulatoriului, modernizarea şi dezvoltarea serviciilor medicale oferite, îmbunătăţirea condiţiilor oferite pacienţilor deserviţi în Ambulatoriu şi creşterea capacităţii şi calităţii serviciilor de asistenţă medicală prin îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi de ambient în care se desfăşoara actul medical.

UNDĂ VERDE PENTRU IMPLEMENTAREA A 53 DE PROIECTE DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII, ÎN REGIUNEA DE GRANIŢĂ ROMÂNIA-UNGARIA Vineri, 17 August 2012 Comitetul Comun de Selecţie al Programului de Cooperare Transfrontalieră UngariaRomânia 2007- 2013 a aprobat spre finanţare 53 de proiecte noi, în valoare totală de 68,4 milioane de Euro. Din totalul celor 53 de proiecte selectate, 26 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 36 milioane Euro, au fost aprobate în cadrul Axei Prioritare 1, destinate dezvoltării infrastructurii transfrontaliere (în primul rând pentru construcţia sau reconstrucţia de drumuri şi piste de biciclete care conduc sau traversează frontiera; protecţia valorilor naturale comune; managementul apelor şi al deşeurilor). Celelalte 27 de proiecte, aprobate în cadrul Axei Prioritare 2, cu o valoare de 32 milioane de Euro, sunt orientate înspre întărirea cooperării în diferite domenii de activitate, cum ar fi dezvoltarea comună a infrastructurii de afaceri, a celei turistice, de cercetare şi de sănătate. Cel de-al cincilea apel de propuneri de proiecte, adresat iniţiativelor de dezvoltare a infrastructurii şi, probabil, ultimul deschis în perioada curentă de programare, a fost lansat la data de 29 august 2011, cu un buget asigurat din Fondul European de Dezvoltare Regională de aproximativ 51,4 milioane de Euro. Cele 201 aplicaţii depuse pană la data limită, la 31 ianuarie 2012, au solicitat un buget de aproximativ cinci ori mai mare decât cel disponibil. Datorită calităţii bune a proiectelor evaluate, Comitetul Comun de Selecţie a decis utilizarea completă a fondurilor rămase disponibile prin Program în cadrul perioadei de programare 2007-2013, astfel încât să poată fi finanţate 53 de proiecte. La şedinţa de selecţie, care s-a desfăşurat la Timişoara, în data de 19 iulie 2012, au participat reprezentanţi ai instituţiilor relevante, la nivel regional şi naţional, din România şi Ungaria. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 este destinat dezvoltării sustenabile a regiunii transfrontaliere, vizând nevoi care nu sunt delimitate de frontierele de stat, regăsindu-se pe ambele laturi ale graniţei, şi care necesită o abordare comună şi soluţii inovative. Până în prezent, prin Programul HURO au fost contractate aproape 400 de proiecte, care beneficiază de aproximativ 150 de milioane Euro din fonduri europene.


PROMOVAREA ROMÂNIEI LA CONCERTUL LADY GAGA S-A FĂCUT PE CRITERII DE EFICIENŢĂ ŞI OPORTUNITATE Joi, 16 August 2012 „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a redus cu mai mult de jumătate suma solicitată de organizatorii concertului Lady Gaga pentru promovarea brandului de turism în cadrul evenimentului” a declarat ministrul turismului, Eduard Hellvig, într-o conferinţă de presă susţinută pe 16 august 2012. El a arătat că suma iniţială, solicitată în 8 decembrie 2011 de organizatorul celor trei evenimente (concertele Lady Gaga şi Red Hot Chilli Peppers şi festivalul BESTfest), a fost de 600.000 de euro, însă contractul a fost încheiat, după negocierea cu MDRT, la valoarea de 256.000 de euro. Din această sumă, circa 93.000 de euro au fost alocaţi pentru servicii de promovare cu ocazia concertului Lady Gaga. Eduard Hellvig a subliniat faptul că decizia de acordare a acestor contracte a avut la bază analiza echipei care oferă MDRT consultanţă privind implementarea brandului naţional de turism (echipă contractată de minister în octombrie 2011). Ministrul a afirmat că MDRT a hotărât să semneze contractele de promovare a brandului prin intermediul acestor evenimente nu doar în baza analizei tehnice şi financiare, ci şi din perspectiva faptului că retragerea finanţării ar fi creat deservicii de imagine României în plan internaţional, care ar fi afectat ţara noastră ca destinaţie turistică. “Nu e nimic ascuns, nu e nimic ilegal; în plus, concertul Lady Gaga, de exemplu, de azi, are relevanţă internaţională şi aduce, din punctul de vedere al ministerului, plusvaloare în ceea ce înseamnă promovarea turismului autohton şi a identităţii sale vizuale. Mai ales că România, alături de Bulgaria, sunt singurele ţări est europene unde are loc concertul artistei şi mulţi fani din alte ţări vor veni să vadă show-ul .” În ceea ce priveşte viitoarele acţiuni de promovare a brandului turistic, ministrul a anunţat că deciziile vor fi luate cu avizul Consiliului Consultativ al Turismului. “Din acesta fac parte reprezentanţi ai industriei de turism din România şi eu cred că promovarea unei ţări trebuie să ţină cont de capacitatea şi de interesele industriei de profil”, a declarat Eduard Hellvig.

TURISM: MDRT CONTINUĂ COLABORAREA CU TUROPERATORII GERMANI Joi, 16 August 2012 Secretarul de stat pentru turism, Cristian Bărhălescu și turoperatorii germani care vând destinații românești de turism au avut o serie de întâlniri la Berlin, pentru a stabili condițiile de colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru anul viitor. Discuțiile s-au axat, în mod special, pe analiza situației din anii precedenți cu privire la turiștii germani care au vizitat România. Până la finalul acestui an se va elabora o analiză ce vizează atât numărul vizitatorilor germani cât și gradul de satisfacție a acestora. Analiza va sta la baza unor decizii viitoare pentru eficientizarea colaborării cu turoperatorii străini. Un alt subiect important a fost negocierea modalităților de promovare a destinațiilor turistice din Romania de către turoperatorii germani în 2013. "Turoperatorii germani nu se vor retrage anul viitor de pe piața românească. Am discutat acolo strategiile de marketing și comunicare pe care le pregătim la nivel de piață, dar și la nivel de agenți de turism din Germania, astfel încât să reușim să determinăm o creștere a vânzărilor din partea pieței germane și nu numai", a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat pentru turism în cadrul MDRT, în cadrul conferinței de presă pe teme de turism, susținută în data de 16 august 2012. Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului face precizarea că în acest moment se fac demersurile necesare pentru achitarea unor plăți restante către turoperatorii din Germania, corespunzătoare contractelor de promovare a turismului românesc semnate în 2011, în valoare totală de 287.500 euro.


MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI ÎNCURAJEAZĂ TURIŞTII SĂ CONSULTE LISTELE CU AGENŢIILE ŞI UNITĂŢILE CE FUNCŢIONEAZĂ LEGAL Joi, 9 August 2012 Ca urmare a faptului că şi în anul 2012 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a primit numeroase reclamaţii privind servicii de transport sau cazare neonorate, chiar dacă au fost făcute rezervări sau au fost achitate avansuri la agenţiile de turism, pentru soluţionarea sesizărilor primite, inspectorii ministerului au verificat situaţiile semnalate şi au fost identificate 177 de agenţii de turism cu nereguli, care au fost sancţionate, după caz, cu suspendarea sau retragerea licenţei de funcţionare. Pentru siguranţa turiştilor şi o promptă informare publică cu privire la rezultatele acestor verificări, MDRT actualizează permanent şi postează pe site-ul propriu lista agenţiilor de turism licenţiate şi a agenţiilor cu licenţa retrasă de pe teritoriul României. Tot pe site-ul MDRT pot fi consultate unităţile de cazare clasificate, centrele de informare turistică şi lista ghizilor care deţin atestat. Alte categorii de sesizări înregistrate la minister se referă la calitatea serviciilor turistice prestate în unităţile de cazare, la refuzul operatorilor de a emite chitanţe sau facturi ori la nerespectarea autorizaţiilor de funcţionare. “Consider că este util pentru turişti să ştie că pot verifica dacă o agenţie de turism deţine licenţă sau nu, dacă un hotel sau o pensiune este clasificată sau nu. Câteva minute petrecute pentru o minimă documentare pot duce la evitarea unor eventuale neplăceri legate de calitatea serviciilor primite. Odată cu susţinerea amplificării procesului de control al unităţilor şi agenţiilor care activează în turism, îi îndemn pe clienţii acestora să utilizeze toate instrumentele pe care le-am pus la dispoziţie pentru protejarea drepturilor lor,” a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat în cadrul MDRT. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului încurajează utilizatorii serviciilor turistice să folosească, pentru a sesiza ministerul atunci când sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor primite, linia telefonică gratuită TelVerde 0800.868.282. Totodată, MDRT reaminteşte potenţialilor turişti că acceptarea de servicii turistice nefiscalizate are multiple efecte negative asupra economiei româneşti în general şi în special asupra dezvoltării turismului la nivel naţional. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului îşi reafirmă, în acest fel, alături de alte asociaţii şi organizaţii din domeniu, interesul de a promova adoptarea unui comportament etic şi informat în industria de turism, atât din partea furnizorilor, cât şi din partea consumatorilor.

REUNIUNE A CONSILIULUI CONSULTATIV AL TURISMULUI Luni, 6 August 2012 “Anul 2012 poate deveni o premieră la capitolul creşteri în turism, existând premise ca maximul înregistrat în 2008 să fie depăşit în acest an. Statisticile arată că începem să înregistrăm creşteri reale în turism, după ce ultimii ani au fost marcaţi de recuperarea scăderilor înregistrate imediat după debutul crizei economice mondiale. România se află, practic, într-un punct de cotitură în acest domeniu şi este foarte important să intensificăm colaborarea cu mediul de afaceri din turism, pentru a putea concretiza această oportunitate”, a afirmat, astăzi, Cristian Bărhălescu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. „În ultimii trei ani, în perioada 2009-2011, numărul total de turişti care au vizitat România s-a situat constant sub maximul atins în 2008, de 7,12 milioane de turişti. Dacă analizăm evoluţia pe primul semestru, începând din acest an, putem înregistra creşteri reale. Un bun exemplu în favoarea acestei afirmaţii sunt chiar cifrele comunicate de patronate cu privire la gradul de ocupare de 100% a unităţilor de cazare de pe litoral, din ultimul sfârşit de saptămână”, a adăugat Cristian Bărhălescu. Evoluţia turismului românesc are la bază Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026, elaborat de Organizaţia Mondială a Turismului pentru Guvernul României. Declaraţiile secretarului de stat Bărhălescu au fost făcute cu ocazia primei sale întrevederi cu mediul de afaceri din turism, în cadrul Consiliului Consultativ al Turismului (CCT), reunit astăzi, 6 august, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Reuniunea a vizat rediscutarea legii turismului, restrasă din Parlament pentru adaptare în conformitate cu actualul Plan de Guvernare, posibilităţile de derulare a parteneriatelor public-private în turism, precum şi aspecte administrative şi organizatorice ale CCT.


Turism Romanesc

Turism Romanesc

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

August 2012  

Turism Romanesc nr.14