Issuu on Google+


editorial Avem c`l`tori, cum îi transport`m?

Bucure[ti, Sector 2, Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2 www.transporter.ro office@transporter.ro

Publisher Silvia Teodorescu silvia@zagabrand.ro

Director Editorial Lidia Truic`

Lidia Truic`

lidia.truica@transporter.ro

Transportul public de c`l`tori – un enun], o necesitate, o afacere. În România, oferta subdimensionat` de transport persoane, raportat` la necesarul estimat al fluxului de c`l`tori, cifrele demografice [i mobilitatea popula]iei active confirm` oportunit`]ile de afaceri pe segmentul transportului public de persoane, rutier [i pe [in`. Integrarea eficient` a modurilor de transport, \n paralel cu dezvoltarea infrastructurii, cre[terii siguran]ei [i calit`]ii, implementarea solu]iilor de transport prin promovarea tehnologiilor inteligente, al`turi de plasarea activ` a vehiculelor cu emisii reduse de carbon sau consum mic de energie sunt principalele linii de ac]iune pentru autorit`]ile locale [i operatorii de transport. Dezvoltarea zonelor metropolitane cu transport congruent a[az` \n fa]a operatorilor de transport noi provoc`ri. Recent \nfiin]ata AMTB a creat deja a[tept`ri pe partea de transport feroviar [i nelini[ti pentru cel rutier. Pia]a se mi[c` totu[i, iar 2012 promite s` fie un an interesant, atât pentru companiile de transport, cât [i pentru produc`tori. De la cei de material rulant, ]inând cont de bugetele anun]ate de unele regii [i municipalit`]i, pân` la cei de bus, \n a[teptarea licita]iei din 2013 [i participarea la licita]ii locale. Cât este de preg`tit` pia]a pentru licita]ia din 2013? Poate c` pare un pic cam devreme s` ne gândim la licita]ia pentru traseele jude]ene [i interjude]ene din 2013, dar importatorii de autobuze [i autocare trebuie s` pregătească terenul încă de pe acum. {tim c` mul]i dintre ei au avut deja discu]ii cu fabricile pentru o mai bun` sincronizare a livr`rilor. Autorit`]ile v`d ca dat` sigur` pentru licita]ii perioada de la începutul anului 2013. Transportatorii rutieri de persoane sunt majoritatea dornici de a-[i ]ine în frâu afacerea, dar reticen]i în ceea ce prive[te deciziile celor care stabilesc criteriile de licita]ie.

Majoritatea ar cere prelungirea actualelor licen]e, dup` cum ve]i vedea \ntr-unul dintre materialele din acest num`r. În mod cert, aplicarea criteriilor de atribuire stabilite la nivelul Ministerului Administra]iei [i Internelor (MAI), care nu au specifica]ii suplimentare, nu vor fi suficiente în acest caz. Eliminarea stelelor din criteriile de punctaj pentru atribuirea traseelor “ajut`” sau îi \mpinge în fa]` pe cei care au \n parcul auto microbuze [i, implicit, îi avantajeaz` pe cei care le comercializeaz`. Iar în România se câ[tig` destul de bine din acest business, mai ales dac` facem referire la companiile care caroseaz` astfel de microbuze. De[i un microbuz poate primi acela[i punctaj ca un autobuz, diferen]ele dintre cele două tipuri de autovehicule pot fi în dezavantajul c`l`torilor în unele zone, în func]ie de distan]a traseului, fluxul de c`l`tori, siguran]` [i, bineîn]eles, în func]ie de pre]. Totodat`, reprezentan]ii Registrului Auto Român (RAR) au trimis c`tre Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii (MTI) o propunere de a schimba clasificarea pe categorii a vehiculelor de transport persoane, în condi]iile în care atribuirea în func]ie de stele a fost eliminat` de la licita]ia de trasee interjude]ene. În acest fel, Registrul Auto Român propune introducerea unei categorii suplimentare, superioare categoriei întâi, care s` fie corespondentul clasific`rii de trei [i de patru stele. În concluzie, lupta va fi una strâns`, iar importatorii [i produc`torii de autobuze [i autocare, precum [i carosierii vor avea de lucru începând din acest an pentru a veni în întâmpinarea operatorilor rutieri de transport persoane cu cele mai bune oferte. S` sper`m c` aceste criterii de atribuire a traseelor jude]ene [i interjude]ene sunt bine concepute [i cu gândul la c`l`tori! Redactorii “Transporter” au venit în sprijinul cititorilor cu ultimele nout`]i în materie de transport de persoane, iar num`rul din luna martie este dedicat acestui segment. Lectur` pl`cut`!

martie 2012

Senior Editor Dan Athanasiu dan@transporter.ro

Redactor Roxana Farc roxana.farc@transporter.ro

Cristian Ionescu cristian.ionescu@transporter.ro

Loredana Ciubotaru loredana.ciubotaru@transporter.ro

Colaboratori Ana Oprea Alexandru Anghel ßtefan R`deanu Iulian Budu[an Director Marketing [i Vânz`ri Andreea Ropotan andreea@zagabrand.ro

Vânz`ri Robert Popa robert@zagabrand.ro

Editor foto Radu Fug`rescu Concept grafic / DTP Diana Buido[o Difuzare Nicolae Cojanu abonament@transporter.ro

ISSN 1841 – 6039 Un produs Zaga Brand

© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute în articolele publicitare [i reclame.

www.Transporter.ro

3


sumar

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

12

Jum`tate din autobuzele ]`rii sunt la vârsta pension`rii

Analizând situaţia parcului de autobuze şi microbuze din România, constatăm că cele mai multe vehicule pentru transportul de persoane au o vârstă aproape de pensionare.

autobuze noi 14 101 \n România Importatorii autorizaţi se luptă să mai tr`iască.

ce au nevoie transportatorii 16 De rutieri de persoane [i ce poate face UE?

18

Peste 50% din europeni se plimb` cu autobuzul [i autocarul

Majoritatea oamenilor călătoresc cu autobuzul şi autocarul, de la un capăt la celălalt al Europei, mai mult de 700 de miliarde de kilometri.

Bratu, URTP 20 Marian - “Evaziunea fiscal` a firmelor de maxitaxi love[te \n profitabilitatea regiilor”  Transportul de persoane cu microbuzele de marf` modificate trebuie s` dispar`.  Autorităţile locale trebuie să găsească resursele financiare necesare pentru reînnoirea parcurilor auto existente.

Verde: prilie Transporter a Borbely Interviu cu Laszlo r, strategie [i ilo ar prim  Conven]ia finan]`ri cine [i eaz` de[euri, cu  Cine colect t` unde le transpor



Udri[te: 30 Gheorghe ”Metrorex: 650.000 de milioane de lei aloca]i pentru investi]ii \n anul acesta” Subven]ia rămâne la fel, 577 de milioane de lei, însă pentru investi]ii avem alocate 650 de milioane de lei.

au bani de 22 Regiile achizi]ii \n 2012 Deşi 2011 nu a fost un an tocmai bogat din punct de vedere al înnoirii parcurilor auto destinate transportului urban de călători, se pare că în 2012 lucrurile vor sta altfel.

pentru 26 Tramvaie Cluj, o dat`, La sfârşitul lunii februarie, am participat împreună cu delegaţia UNTRR la primul seminar paneuropean organizat de Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri (IRU) la Bruxelles, privind transportul cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi în Europa.

4

www. Transporter .ro

de dou` ori... Dac` e[ti Costel Popescu [i \]i administrezi bugetul personal sau al familiei sau dac` e[ti firm` privat` [i faci ce vrei cu bugetul t`u, singura limit` este dimensiunea bugetului [i inteligen]a managerilor.

martie 2012

36

Sondaj - Transportatorii vor amânarea licita]iilor din 2013

Majoritatea firmelor care au ca obiect de activitate transportul de persoane propun amânarea licita]iei pentru atribuirea traseelor, care ar trebui să aibă loc anul viitor.

are \n plan înnoirea [i 38 RATB m`rirea parcului de autobuze, tramvaie [i troleibuze \n 2012 Inginerul Viorel Popescu care conduce Regia Autonom` de Transport Bucure[ti (RATB) a dezv`luit pentru revista “Transporter” cum va ar`ta transportul în comun din Capital`, atåt pe termen mediu, cât [i pe termen lung.


sumar Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

50 ENGLISH CONTENT: 58-64 Articles for the foreign markets' readers

Cel mai lung [i cel mai \nalt Uria[ii autocarelor de curs` lung`

Cel mai lung şi cel mai înalt autocar Setra au rulat \n martie pe străzile din România, trecând prin 15 oraşe, în cadrul unui nou RoadShow organizat de EvoBus.

cu 42 Interviu directorul general CFR C`l`tori estimeaz` sc`derea num`rului de pasageri \n 2012 Preconizăm o scădere a traficului pentru anul 2012 la circa 45 de milioane de călători transporta]i, cu un parcurs de 4,1 miliarde căl`tor pe km.

post72 Serviciile vânzare au scos de pe poarta Mercedes-Benz 40 de camioane Monitorizarea [i optimizarea continu` a costurilor, un sistem de achizi]ii bine pus la punct, evaluarea performan]elor fiec`rui angajat, un sistem motiva]ional atractiv... toate acestea sunt căi de obţinere a performanţei.

„cârti]` meca74 Onic`” a sosit la

51

Drive-Test S 431 DT

Bucure[ti

O capacitate de transport călători cât mai mare este una dintre cele mai apreciate caracteristici pentru un operator. Exact în acest domeniu excelează cele două autocare Setra S 431 DT şi S 419 GT-HD.

Holleman a primit ca sarcină să transporte o “cârtiţă mecanică”, din portul Agigea până în Bucureşti. Acolo, aceasta va fi pusă să sape timp de aproape doi ani tunelul Magistralei 5 a metroului.

Citibus - Un nou autobuz 54 urban pe pia]`

\n pia]a 76 Nou european` Fuso Canter 4x4

48

Viitoarea Serie S500 de la Setra În spatele cortinei, pân` la IAA 2012!

O vizită în atelierul designerilor Setra din Neu Ulm ne-a permis să ne facem o idee despre cum vor arăta (poate) următoarele generaţii de autobuze. Dincolo de secretele ţinute bine ascunse, ne-au fost prezentate felurite idei pentru viitorul transportului rutier de persoane.

6

Operaţiile speciale de transport necesită vehicule speciale. Un astfel de vehicul este Fuso Canter 4x4, recent introdus în fabricaţia de serie în uzina concernului Daimler din Portugalia.

www. Transporter .ro

Isuzu Citibus are origini orientale, acolo unde aglomeraţia urbană este proverbială. Dar gabaritul şi manevrabilitatea nu sunt singurele calităţi ale noului autobuz urban. Motoriştii japonezi au făcut în aşa fel încât pentru a îndeplini norma Euro 5 EEV motorul lui Citibus să nu aibă nevoie de AdBlue.

martie 2012

78 Multispace întinere[te Citroën şi-a actualizat oferta de vehicule polivalente din gama Berlingo şi Jumpy. Modificările au atins echiparea de confort, însă au fost efectuate completări şi la nivelul grupurilor motopropulsoare.


news Prototip Tourneo La Salonul Auto de la Geneva, Ford a prezentat prototipul Tourneo, care prefigurează viitoarea generaţie Transit/Tourneo, ce va intra în producţie spre sfârşitul acestui an. Versiunile Transit vor fi oferite cu un motor de 2.2 litri, în trei niveluri de putere – 99 CP, 123 CP şi 153 CP. Gama de modele va include mai multe variante de caroserie şi două ampatamente, după reţeta actualului Transit. Nu a fost comunicat nimic însă despre cel mai greu model al seriei, dar aproape sigur va avea roţi jumelate la spate şi o sarcină totală de cel puţin 4,5 tone. Ca orice prototip, şi acesta era echipat cu foarte multe echipamente, inclusiv cu scaune spate multi-reglabile şi detaşabile, în stilul concurenţilor săi de la Mercedes şi VW. Prea multe detalii despre elementele de siguranţă şi confort nu au fost însă oferite, aşa că trebuie să ne mulţumim cu forma caroseriei. Paul Campbell, designer[ef Ford Europa, declar` la Geneva că "prin aplicarea celor mai noi principii de «Kinetic design», liniile caroseriei au un stil complet nou".

Combustibil pentru viitor

BharatBenz are planuri mari

Pentru Volvo Trucks, gazul natural lichefiat este un combustibil numai bun pentru viitorul apropiat. Motoarele sale pot fi adaptate să funcţioneze cu acest combustibil, iar el este suficient de uşor de produs în întreaga lume. “Suntem absolut siguri că gazul natural lichefiat va fi utilizat drept combustibil peste tot în lume. Căutarea unor surse de energie neconvenţională este o tendinţă clară, iar noi suntem o parte din ea”, declara Lennart Pilskog, director de relaţii publice Volvo Trucks. În calitate de membru al Asociaţiei Europene a Vehiculelor ce folosesc Gaz Natural şi Biogaz (NGVA Europe), Volvo Trucks a fost primul şi rămâne în continuare singurul constructor din Europa care are un sistem de combustie metandiesel. Dar pentru ca în întreaga Europa transportul pe distanţe lungi să poată funcţiona cu gaz natural lichefiat, trebuie mai întâi construită o infrastructură de staţii de alimentare. Aşa a apărut ideea coridoarelor albastre, care vor oferi o reţea de alimentare cu gaz natural lichefiat pentru camioane. Punerea la punct a unei asemenea infrastructuri nu este simplă, fiind implicaţi furnizorii de gaz.

Divizia Daimler India Commercial Vehicles (DICV) a prezentat luna aceasta partenerilor şi posibililor clienţi ai săi primele autocamioane BharatBenz cu sarcini totale cuprinse între 9 şi 49 de tone. Peste încă doi ani, oferta acestei divizii asiatice a concernului Daimler va însuma 17 vehicule comerciale. Anul trecut, în India s-au vândut peste 300.000 de vehicule comerciale noi, aşa că este de înţeles de ce este o piaţă atât de interesantă pentru toţi constructorii europeni. Cu acest prilej, Andreas Renschler, membru în bordul Daimler, descria importanţa pe care o acordă acestei noi pieţe astfel: “volumul vânzărilor din India promite creşteri importante, însă el va fi însoţit şi de o creştere a aşteptărilor clienţilor”. Camioanele grele BharatBenz sunt construite pe platforma lui Axor, iar cele de clasă medie se bazează pe mecanica lui Fuso Canter. În uzina din Oragadam, care se întinde pe 160 de hectare, vor fi produse iniţial în jur de 36.000 de camioane anual, dar producţia poate urca până la 70.000 de unităţi. Întreaga investiţie se va ridica în final la circa 700 de milioane de euro.

8

www. Transporter .ro

martie 2012


news Reduceri de emisii la Scania După ce a făcut pasul către normele Euro 6 şi oferă felurite soluţii de reducere a consumului de motorină al camioanelor sale, Scania mai face acum un pas în reducerea gazelor cu efect de seră din propriile uzine. Folosind bioetanol drept combustibil pentru mijloacele sale de transport intern de la uzina sa din Södertälje în locul motorinei obişnuite, a reuşit să reducă emisiile de CO2 ale respectivelor motoare cu circa 70%. Inginerii săi au calculat că cele opt camioane despre care este vorba poluează tot atât cât ar rezulta din încălzirea a 12 case folosind combustibili fosili.

UPS va prelua TNT pentru 5,2 miliarde de euro

Renault Trucks reînnoie[te oferta pentru salubritate

United Parcel Service (UPS), una dintre cele mai mari companii de curierat şi expediere internaţională, va plăti aproximativ 5,2 miliarde de euro (6,8 miliarde de dolari) în cash pentru preluarea grupului olandez TNT, au anunţat oficialii celor două companii. Prin această tranzacţie, UPS îşi va consolida extinderea în Europa, în special pe pieţe ca Marea Britanie, Franţa, Germania şi Olanda, rezultând un gigant al industriei de logistică, cu afaceri anuale de 45 de miliarde de euro. TNT a anunţat că board-ul executiv şi consiliul de supraveghere sprijină în unanimitate oferta grupului american UPS. De asemenea, PostNL, cel mai mare acţionar al TNT, cu 29,8% din titluri, a anunţat deja că va accepta oferta.

Pentru operaţiile de transport care necesită camioane cu podea coborâtă, asemeni autobuzelor, Renault Trucks a lansat în 2011 modelul Access pentru Franţa. Acum pieţele s-au extins în Italia, Spania şi Benelux, iar motoarele de 310 CP ale lui Access îndeplinesc normele Euro 5 EEV. Detaliu pe care autorităţile municipale îl apreciază în numeroase oraşe europene. Pentru a îmbunătăţi siguranţa operatorilor săi, Access este echipat cu sistemul anti-pornire, care împiedică persoanele neautorizate să plece cu gunoiera atunci când şoferul nu se află la volan. O altă noutate este prelungirea uşilor de acces în aşa fel încât să acopere şi ultima treaptă. Respectiva îmbunătăţire se datorează faptului că în tot mai multe state ea devine obligatorie.

Companiile de transport din România pot face cabotaj în ]`rile UE Începând din ianuarie 2012, companiile de transport din România şi Bulgaria pot desfăşura activităţi de cabotaj în ţările membre. Finalizarea perioadei de tranziţie de cinci ani a creat pentru transportatorii din aceste ţări noi oportunităţi de dezvoltare a afacerilor. Reducerea costurilor a fost una dintre justificările aduse de către Comisia European` şi Parlamentul European în favoarea liberalizării operaţiunilor de cabotaj în ţările membre UE.

Ca beneficii în favoarea noilor normelor au fost identificate: reducerea congestionării traficului şi impactul pozitiv asupra mediului, prin reducerea curselor fără încărcătură. În cursul anului 2011, peste 60% din ofertele de marfă publicate pe Bursa Teleroute au reprezentat transport de tipul cabotaj. Lideră în această categorie este Franţa, urmată de Germania, Italia, Olanda, Spania şi Belgia.

martie 2012

www.Transporter.ro

9


news RATB propune obligativitatea valid`rii cardului [i pentru c`l`torii cu abonamente Regia Autonom` de Transport Bucureşti (RATB) va propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti aprobarea obligativităţii validării cardului de transport şi pentru călătorii care deţin abonamente lunare, în vederea obţinerii unor date complete asupra gradului de încărcare al mijloacelor de transport. “Deşi se limitează numărul de călătorii, oferta de transport este generoasă, abonamentul general pentru o lună, valabil pe toate liniile, având un număr de 200 călătorii”, se arată într-un comunicat al RATB. De asemenea, pentru a diversifica modalităţile de procurare a titlurilor de transport, Consiliul de Administraţie al RATB a hotărât ca plata călătoriilor să se efectueze şi prin intermediul telefonului mobil, printr-un singur SMS. Acest sistem de plată va fi implementat, în prima etapă, pentru abonamentele de o zi, urmând ca pe viitor procesul să se extindă şi la celelalte titluri de transport.

Transportul public din Oradea poate ajunge pân` la Debre]in

Zona Metropolitană Oradea (ZMO) şi oraşul ungar Debreţin studiază un sistem de transport cu impact transfrontalier la nivelul celor doi poli urbani, printr-un proiect european finanţat cu aproape 300.000 de euro, în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 20072013. Potrivit directorului general al ZMO, Ciprian Barna, care este şi manager de proiect, s-a semnat contractul de finanţare în vederea implementării acestui proiect numit pe scurt “Crosstrans”. “Planificarea unui sistem de transport cu impact transfrontalier la nivelul polilor urbani Oradea [i Debreţin” (“Crosstrans”) va însemna realizarea a două 10

www. Transporter .ro

studii de mobilitate (numărarea şi analiza traficului în Oradea şi Debreţin, inventarierea şi analiza mobilităţii pasagerilor pe reţelele de transport public local, analiza facilităţilor de parking, piste pentru bicicli[ti şi zone pietonale, ale aspectelor de siguranţă în circulaţie, accesibilitate şi mediu, colectarea şi analizarea datelor cu privire la integrarea transportului extern în cel local). Perioada de implementare a acestui proiect este 1 martie 2012 - 28 februarie 2013. Bugetul total al acestui proiect este de 298.470 de euro, din care finanţarea UE reprezintă 85%, cofinanţarea de stat – 10,53%, iar contribuţia partenerilor se ridică la 4,47%.

martie 2012

Zborurile low-cost se mut` pe Otopeni din 25 martie

Biletele de avion low-cost se vor scumpi din ultima săptămână a lunii martie, ca urmare a mutării zborurilor companiilor de profil de pe Aeroportul Băneasa pe Henri Coandă – Otopeni, pe 25 martie. Unul dintre cei mai importanţi jucători de profil, compania ungară Wizz Air, a anunţat că schimbarea implică o creştere a tarifelor cu circa 4%.


news Un român a inventat un sistem de reducere a consumului de carburant la autobuze Un filtru de aer special, care permite reducerea consumului de carburant la autobuzele de călători cu 8-12 litri la 100 de kilometri, va fi prezentat de inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă la ediţia din acest an a Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii ProInvent 2012, manifestarea fiind programată la Cluj-Napoca în perioada 27-30 martie. “Este prima participare la un salon de inventică în care voi prezenta acest filtru de aer, care a fost conceput special pentru motoarele de mare litraj. Filtrul supraaspirant a fost deja testat la societăţile de transport public din oraşele Alba Iulia şi Tulcea, în condiţii de trafic şi de temperaturi exterioare specifice toamnei şi iernii, iar rezultatele au fost foarte bune”, a declarat inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă. El a explicat că folosirea filtrului inventat de el permite ca motorul autobuzului să dezvolte o putere mai mare, la o turaţie mai mică cu circa 350-400 de rotaţii/minut, comparativ cu situaţia în care la autovehicul se utilizează filtrul de aer original. Invenţia inginerului auto din Deva a fost apreciată de Societatea de Transport Public (STP) din Alba Iulia, care a testat dispozitivul pe autobuzele cu transmisie automată, folosite în transportul de călători.

Vânz`rile pe segmentul microbuze [i autobuze au crescut considerabil în februarie

Numărul înmatriculărilor de vehicule noi a ajuns, în februarie, la 5.713 unităţi, în creştere cu 20,94% (5.713 unităţi), faţă de aceeaşi lună din 2011. Segmentul autobuzelor şi microbuzelor a înregistrat 98 de unităţi vândute, cu 108,51% mai multe decât în februarie 2011, potrivit Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). La autoturisme, creşterea a fost de 27,42% (4.126 de unităţi), faţă de februarie anul trecut, urmate de autovehicule cu destinaţie specială – 25,86% (73 de unităţi), autovehiculelor de transport mărfuri – 10,05% (942 de unităţi), tractoare – 6,7% (16 unităţi) şi remorci – 1,5% (338 de unităţi). Mopedele şi motocicletele, cu 41 de unităţi (-35,94%) şi semiremorcile, cu 79 de unităţi (-30,09%) au înregistrat vânzări în scădere.

Deoarece rezultatele au confirmat aşteptările, conducerea STP Alba Iulia a decis ca aplicarea invenţiei să fie extinsă şi pe autobuzele care folosesc o cutie de viteze cu transmisie manuală.

CE a aprobat finan]area a dou` proiecte de infrastructur` feroviar` Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare, a avut o întâlnire cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regională. În cadrul întâlnirii, comisarul Johannes Hahn a anunţat că deciziile privind aprobarea finanţării europene nerambursabile pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Frontiera-Curtici-Km 614 şi pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Simeria-Coţlariu au fost semnate. Valoarea total` a celor două proiecte aprobate de Comisia Europeană este de 940 de milioane de euro, din care aproximativ 771 de milioane de euro contribuţie comunitară prin Fondul de Coeziune. Reabilitarea acestor tronsoane va conduce la reducerea timpului de călătorie cu trenul astfel: de la 50 min. la 40 min. pentru trenurile locale de călători, de la 38 min. la 20 min. pentru trenurile de lung parcurs de călători, de la 41 min. la 26 min. pentru trenurile de marfă.

martie 2012

www.Transporter.ro

11


STATISTICI

Jum`tate din autobuzele ]`rii sunt la vårsta pension`rii Analizând situaţia parcului de autobuze şi microbuze din România, constatăm că cele mai multe vehicule pentru transportul de persoane au o vârstă aproape de pensionare. Din statisticile servicului de înmatriculări auto reiese că mărcile de autobuze cel mai des întâlnite sunt cele româneşti.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro SITUA}IA PARCULUI AUTO ÎN 2011

arcul de vehicule de transport persoane din România nu este unul bătrân, deşi vânzările de vehicule noi au fost foarte scăzute în ultimii doi ani. Statisticile oficiale ne relevă faptul că cele mai multe autobuze se încadrează în intervalul 3-10 ani. Indiferent dacă au fost aduse noi în România sau erau deja uzate la data înscrierii în circulaţie, ele au perioada de garanţie de mult expirată, iar durata de viaţă a ajuns aproape de final. Am putea crede că vremurile transportului ineficient, cu autobuze arhaice, au trecut. Numai că există încă un mare număr de autobuze cu o vechime mai mare de 20 de ani, în jur de 6.100 din totalul de aproximativ 17.000 de unităţi. Dintre acestea, mai mult de jumătate au fost fabricate la uzina Rocar –TV din Bucureşti, înainte sau după 1990. La rândul lor, cele mai multe sunt folosite în transportul judeţean. Într-un clasament al mărcilor importate, cel mai bine se clasează Mercedes-Benz, cu un total de 3.500. Urmează Ikarus şi MAN (inclusiv versiunile construite de carosieri) cu circa 1.500 de unităţi fiecare.

P

Unit`]i

Vechime (ani)

AUTOBUZE ÎNMATRICULATE 2011 Vechime (ani)

Cele mai multe microbuze, \ntre 6 [i 10 ani vechime În clasa microbuzelor situaţia este mult diferită. Există şi aici în jur de 1.000 de microbuze TV cu vârste de peste 15 ani, dar ele nu mai sunt majoritare. Cele mai numeroase microbuze înmatriculate în România poartă sigla Mercedes-Benz, cu un total de circa 8.500, la care mai putem adăuga alte câteva sute realizate de unii carosieri. Urmează în clasament VW cu circa 3.500, apoi Iveco cu 2.700, Ford cu 2.400 şi Fiat cu 1.700 de unităţi. Toate aceste cinci mărci importate depăşesc mai mult de trei sferturi din totalul de 21.000 de microbuze înmatriculate. Oricare dintre aceste cinci mărci am lua spre studiu, observăm că cele cu vechimea cuprinsă între 6-10 ani sunt cele mai numeroase, constatarea fiind adevărată şi pe întregul parc de microbuze. A doua treime din total o reprezintă microbuzele cu vechime de 3-5 ani, iar restul fiind compus în mare parte de cele mai vechi. Judecând după aceste cifre, putem estima că vânzătorilor de autobuze, autocare şi microbuze ar trebui să le meargă bine în următorii doi-trei ani, căci transportatorii vor fi nevoiţi să-şi schimbe maşinile.

12

www. Transporter .ro

martie 2012

MICROBUZE ÎNMATRICULATE 2011

Vechime (ani)


ANALIZ~ Vånz`ri 2011,

101 autobuze noi în România Domeniul transportului de persoane este în aşteptarea apropiatelor schimbări de legislaţie. Până una-alta, importatorii autorizaţi se luptă să mai tr`iască. Cele mai căutate sunt autobuzele interurbane provenite din surse diferite, dar neapărat ieftine.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro u cincisprezece ani în urmă, importurile de autobuze noi erau încă la început în România. Pe atunci, Uzina Rocar din Bucureşti nu fusese lichidată. Marii operatori privaţi de transport persoane pe rute naţionale erau încă pionieri şi nici nu se gândeau să cumpere autobuze noi. Dar au venit vremurile bune din urmă cu cinci ani, când toată lumea avea ceva de vânzare sau de cumpărat.

C

14

www. Transporter .ro

Reţelele de distribuitori s-au extins, iar transportatorii şi regiile de transport au prins gustul maşinilor noi. Recesiunea i-a lovit atât de rău şi pe unii şi pe ceilalţi, încât am ajuns ca anul trecut în România să fie înmatriculate doar 101 autobuze noi! Nici importurile de autobuze uzate nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de transport, ci doar să mai cârpească anumite găuri din activitatea transportatorilor.

martie 2012

Legislaţia, pe de altă parte, cea aplicată deja, dar şi cea care se preconizează a intra în vigoare de anul viitor, este foarte întortocheată (ca să folosim un termen elegant). Practic, ea nu este nici în folosul pasagerilor (aşa cum ar fi normal), dar nici în folosul operatorilor de transport persoane. Tot foarte ciudat este şi faptul că în toată România nu mai produce nimeni autobuze adevărate \n serie.


Produsele sale s-au încadrat toate în grupa 7-7,5 m lungime, aceasta fiind de fapt specialitatea firmei. Cel de-al treilea producător turc, Isuzu, de unde în alţi ani avea statut de vedetă, anul trecut nu a vândut în România nici măcar zece autobuze noi. Exact zece autobuze a înmatriculat în schimb King Long, ceea ce ar putea fi considerată o surpriză în vremuri normale, dar nu şi în perioada de recesiune pe care încă o parcurgem.

Campioni europeni

Nici în cazul său nu a existat o prezentare către presa de specialitate, probabil din aceeaşi modestie. Din întâmplare, însă, am avut ocazia să călătoresc ca pasager într-unul dintre cele două Busnino, şi mi s-au părut de-a dreptul remarcabile.

Orientul ne atrage! Produc]ie na]ional` Roman Braşov nu a reuşit să-i convingă pe clienţi că autobuzele sale au un raport calitate-preţ acceptabil, iar ElCar are potenţiali clienţi, dar fiind totuşi la începutul activităţii, nu poate primi finanţare avantajoasă. Au rămas în picioare, conform statisticilor Direcţiei de Înmatriculări şi Permise Auto, doar compania Dypety din Bacău, şi C&I din Bucureşti. Prima a reuşit să caroseze doar patru autobuze, două pe cadru de Iveco, unul Mercedes-Benz şi un al patrulea pe un şasiu de autobuz MAN. Cel de-al doilea carosier român a atins performanţa de a ridica 19 caroserii pe cadru de Mercedes-Benz Vario. Practic, aceste autobuze Cibro au fost de departe cele mai bine vândute din România, condiţiile de achiziţie fiind de nerefuzat de către beneficiari. Tot aici au existat şi două încercări reuşite de a carosa două microbuze Volkswagen Transporter T5 în autobuze urbane cu 14 locuri pe scaune.

În clasamentul înmatriculărilor urmează, după C&I, turcii de la BMC cu 17 exemplare noi, unele produse cu trei-patru ani în urmă. Modelele vândute au avut lungimi cuprinse între 7,5 şi 12 m, destinaţiile lor fiind la fel de diferite precum anul de fabricaţie. Tot o firmă turcească, dar cu rude germane, Otokar ocupă a treia poziţie, cu 11 unităţi vândute.

martie 2012

Sub acest nivel încep să apară constructorii europeni. Primul este Solaris, care în numai două luni, ianuarie şi februarie, a înmatriculat cu numere de “BH”, 7 autobuze urbane Urbino de 12 m şi 30 de scaune. Urmează Mercedes-Benz cu cinci autocare (3 Intouro, 2 Tourismo şi un Travego); deja începem să vorbim de autobuze de clasă superioară pentru turism. Tot la aceeaşi marcă apar şi două autobuze Atego 1018, care în realitate sunt autocamioane carosate pentru transportul de pasageri. Câte două autocare fiecare au reuşit să vândă MAN şi Setra, două nume recunoscute şi două organizaţii bine puse la punct în România. Bova şi Volvo, cu doar un singur vehicul, ar putea fi considerate codaşe. Dar nu este deloc aşa, \ntrucât mai există foarte multe nume mari de constructori sau carosieri de autocare care nu au avut motiv să treacă pe la biroul de înmatriculări auto. Dacă luăm în calcul atât autobuzele proprii, cât şi şasiele de autocamioane livrate carosierilor români, Mercedes-Benz nu are rival, cu un număr de 29 de vehicule înmatriculate. Iar dacă adăugăm şi cele două Setra, care face parte din acelaşi concern, suma depăşeşte 30. Campionul este deci Mercedes-Benz, dar rezultatul lasă loc de interpretări.

www.Transporter.ro

15


EVENIMENT

Uniunea Interna]ional` a Transportatorilor Rutieri

De ce au nevoie transportatorii rutieri de persoane [i ce poate face Uniunea European`? La sfârşitul lunii februarie, am participat împreună cu delegaţia Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) la primul seminar paneuropean organizat de Uniunea Internaţională a Transportatorilor Rutieri (IRU) la Bruxelles, privind transportul cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi în Europa. Ce îi aşteaptă pe transportatorii rutieri de persoane în următoarea perioadă?

Ana Oprea ana@transporter.ro

a organizat un seminar paneuropean pe tema "Transportului cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi în Europa – (re)descoperind roata", la care au participat asociaţiile transportatorilor membre IRU, dar şi reprezentanţi de seamă la nivel european din rândul transportatorilor şi din cadrul Comisiei Europene.

IRU

16

www. Transporter .ro

Cu ocazia acestui prim seminar paneuropean privind transportul cu autobuze şi autocare pe distan]e lungi în Europa, IRU şi-a afirmat intenţia fermă de a-şi întări eforturile, alături de parteneri publici şi privaţi, pentru a asigura creşterea constantă a călătoriilor cu autobuze şi autocare, operate astăzi în principal de companii private, conform obiectivului campaniei internaţionale SMARTMOVE de dublare a

martie 2012

utilizării autobuzelor şi autocarelor în următorii ani. Revista “Transporter” este partener media pentru România în cadrul campaniei SMARTMOVE. În deschiderea seminarului IRU, ministrul francez al Transporturilor, dl Thierry Mariani, a adresat un mesaj video, evidenţiind potenţialul extraordinar al transportului cu autobuze şi autocare în secolul 21, care oferă soluţii de transport la


preţuri imbatabile şi cu bine cunoscuta flexibilitate, fiind modul de transport preferat de o mare parte a populaţiei. Comisia European` şi mai mulţi europarlamentari şi-au exprimat sprijinul pentru crearea unui Grup European publicprivat de Reflecţie Strategică care să pregătească recomandări politice, alături de un Plan de acţiune UE şi un calendar pentru atingerea obiectivului de dublare a utilizării transportului rutier colectiv de pasageri în următorii 10-15 ani. Principalele subiecte înscrise pe agenda seminarului au fost:  Rezultatele studiului Comisiei Europene (2009) privind transportul cu autobuzul şi autocarul în UE: provocări şi oportunităţi pentru viitor;  Noi sisteme moderne de comunicare şi rezervare pentru a facilita accesul clienţilor la serviciile cu autobuze şi autocare pe distanţe lungi. Panel 1: Către un cadru de afaceri juridic şi administrativ prietenos pentru c`l`toriile pe distanţe lungi cu autobuzul şi autocarul – pieţe mature;  Modelul spaniol de piaţă interurbană (Intercity) şi apariţia BRT: lecţii de învăţat şi greşeli de evitat;  Modelul britanic de piaţă Interurbană (Intercity), rolul şi locul National Express;  Modelul italian de piaţă intercity: lecţii de învăţat şi greşeli de evitat;  Rezultate şi lecţii de învăţat din liberalizarea liniilor de autobuze şi autocare pe distanţe lungi din Norvegia.

Principalele recomandări ale industriei în vederea atingerii obiectivului SMARTMOVE de dublare a utilizării transportului rutier colectiv de pasageri:   

   



eliminarea discriminării fiscale între modurile de transport colectiv de călători; legislaţia trebuie întotdeauna să ţină cont de cerinţele specifice ale transportului de persoane; creşterea greutăţii maxime admise a autocarelor utilizate \n traficul internaţional cu cel puţin până la 19,5 tone, pentru a răspunde noilor cerinţe de securitate, mediu, precum şi condiţiilor legate de clienţi şi de exploatare; eliminarea barierelor de acces la terminalele altor moduri de transport; includerea terminalelor de autobuz şi autocare în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T); creşterea numărului de benzi pentru autobuze şi autocare în şi între oraşe; punerea în practică sistematică de măsuri de reducere a timpului de călătorie şi, prin urmare, de creştere a competitivităţii acestor servicii; propunerea unui cadru comunitar armonizat pentru zonele cu emisii reduse (LEZ).

Panel 2: Către un cadru de afaceri juridic şi administrativ prietenos pentru c`l`toriile pe distanţe lungi cu autobuzul şi autocarul – noi oportunităţi pe piaţă;  Deschiderea pieţei de autobuze şi autocare interurbane (Intercity) în Germania: provocări şi oportunităţi;  Deschiderea pieţei de autobuze şi

autocare interurbane (Intercity) în Franţa: provocări şi oportunităţi;  Perspectiva internaţională: probleme şi oportunităţi. Revista “Transporter” va prezenta în paginile ce urmează şi în numerele viitoare temele discutate de cei prezenţi la conferinţă şi concluziile participanţilor.

Centru autorizat vånz`ri [i service {oseaua Chitilei, nr. 431, sector 1 Bucure[ti Tel.: +4 031 425 35 45 Fax: +4 031 425 35 46 E-mail: office@neste.ro www.nesteautomotive.ro

martie 2012

www.Transporter.ro

17


ANALIZ~

Peste 50% din europeni se plimb` cu autobuzul [i autocarul Conferinţa organizată de Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) pe tema transportului rutier de călători a avut ca punct de plecare rezultatele studiului Comisiei Europene (2009) privind transportul cu autobuzul şi autocarul în UE: provocări şi oportunităţi pentru viitor. Mai jos puteţi găsi date referitoare atât la România, cât şi la celelalte ţări europene.

Ana Oprea ana@transporter.ro

teer Davies Gleave a efectuat un studiu privind transportul de călători cu autocarul în Europa, special pentru Comisia Europeană, iar rezultatele au fost prezentate în detaliu în cadrul conferinţei organizate la Bruxelles de cei de la IRU. Majoritatea oamenilor călătoresc cu autobuzul şi autocarul, de la un capăt la celălalt al Europei, mai mult de 700 de miliarde de kilometri, făcând astfel din acesta unul dintre cele mai utilizate moduri comerciale de transport persoane şi cel mai utilizat mod de transport terestru în afara autoturismelor. Pe lângă aceasta, autobuzele şi autocarele furnizează mai mult de 50% din serviciile publice europene de transport. România a reprezentat o cotă semnificativă în ceea ce priveşte transportul internaţional de călători pe cale rutieră în cadrul Uniunii Europene, având în vedere fluxul de persoane plecate la muncă în ţări precum Italia, Spania sau Franţa. Totodată, operatorii de autobuze şi autocare din Europa angajează în jur de două milioane de şoferi, tehnicieni şi personal administrativ. În plus, un milion de angajaţi furnizează componente pentru vehicule, vând, asigură şi inspectează autobuze şi autocare, iar alte cinci milioane de locuri de muncă din Europa depind, direct sau indirect, de operarea autobuzelor şi a autocarelor, cum sunt industria construcţiei de vehicule, a petrecerii timpului liber şi a turismului. Cifra de afaceri a turismului cu autocarul în Europa se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro pe an. În plus, turiştii care călătoresc cu autocarul cheltuiesc cu cel puţin 40% mai mult la destinaţie decât oricare alţi turişti, deşi în ultimii ani transportul aerian a început să reprezinte o atracţie, având în vedere tarifele în scădere. Studenţii, muncitorii, bătrânii, persoanele cu dizabilităţi şi cei cu venituri mici reprezintă cel mai mare procent din clienţii transportului cu autobuzul şi autocarul, fiind singura lor punte către educaţie,

S

18

www. Transporter .ro

martie 2012

Statele membre

Tarifele de transport cu autocarul în raport cu cele pe calea ferat`

Suedia, Marea Britanie [i Germania

Semnificativ mai mic` (cu aprox. 50%), decât pe calea ferat`

România

Mai mici decât transportul feroviar

Grecia, Italia [i Polonia

Similare cu transportul feroviar

Spania

Semnificativ mai mici decât pe calea ferat` de mare vitez`, în cazul \n care aceasta exist` Similar cu tarifele de transport feroviar de pe alte rute

lucru, îngrijire, petrecere a timpului liber şi turism. Serviciile autocarelor sunt oferite la cel mai redus raport cost/călător faţă de oricare alt mijloc de transport, pe distanţe cuprinse între 500 şi 1.000 de kilometri. Autobuzele şi autocarele sunt cele mai sigure dintre toate mijloacele de transport rutier şi, în ciuda faptului că împart infrastructura cu alţi utilizatori şi mijloace de transport, prezintă o siguranţă egală cu cea a trenurilor. Între 2007 şi 2008, călătorii autobuzelor şi autocarelor au reprezentat 0,57% în accidentele rutiere mortale din Uniunea Europeană, ceea ce este chiar mai puţin decât cota de 0,79% atribuită tractoarelor agricole. În ciuda acestui record exemplar, siguranţa rămâne prioritatea principală pentru operatorii de autobuze şi autocare. Dacă ţinem cont de gradul mediu de ocupare al autocarelor, autobuzelor şi autoturismelor în Europa, un autocar poate înlocui până la 30 de autoturisme, ocupând un spaţiu pe drum echivalent a doar trei autoturisme. Pentru reducerea congestiei se poate realiza mult mai mult dacă există un spirit de parteneriat, Guvernele, autorităţile,


Autobuzele [i autocarele sunt esen]iale pentru coeziunea social`: exemplul pie]ei din Marea Britanie Servicii regulate de autobuze [i autocare

Servicii feroviare

Vârsta medie a utilizatorilor

40-49

30-39

Persoane cu venituri mai mici de 25.000 de euro/an

73%

49%

C`l`tori f`r` autoturism

40%

22%

Sursa: Transportul de c`l`tori cu autocarul în Europa, Steer Davies Gleave, pentru Comisia European`, iulie 2009

mediul de afaceri şi operatorii de autocare pot împreună pentru a pune în aplicare politici pro-autocare şi autobuze, cum sunt benzi şi programe prioritare, parcări şi utilităţi pentru şoferi, locaţii sigure, terminale adecvate şi staţii pentru serviciile regulate. Autobuzele şi autocarele sunt cele mai nepoluante şi mai eficiente dintre toate modurile de transport din punct de vedere al emisiilor de carbon. Pentru fiecare călător transportat 100 de kilometri, autobuzele şi autocarele utilizează jumătate de litru de combustibil diesel şi emit jumătate din CO2 emis de trenuri. În majoritatea ţărilor europene, circa 10% din parcul de autobuze şi autocare este reînnoit anual, integrând ultimele tehnologii ecologice eficiente. De asemenea, operatorii de autobuze şi autocare îşi trimit benevol şoferii la seminariile de „economisire a combustibilului” şi la cursurile de conducere ecologică, pentru a continua îmbunătăţirea performanţelor ecologice ale acestora. Inovaţiile tehnologice, cum sunt izolarea specială, introducerea anvelopelor cu rezistenţă redusă la rulare şi a altor tehnici de control al zgomotului la sursă au redus în mod semnificativ nivelul de zgomot comparativ cu 1980, făcând autobuzele şi autocarele din ziua de azi cel mai silenţios mod de transport în comun al călătorilor. Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU), înfiinţată la Geneva, pe 23 martie 1948, are o arie de acoperire locală şi internaţională prin cei 180 de membri din peste 70 de ţări, inclusiv toate cele 27 de ţări membre UE. IRU reprezintă operatorii de camioane, autobuze, autocare şi taxiuri, de la mari parcuri de transport la operatori-proprietari individuali. IRU a făcut din dezvoltarea durabilă o obligaţie de bază şi, ulterior, pentru a o realiza a dezvoltat o strategie a celor 3 „i”, eficientă din punct de vedere al costurilor.

C`l`tori-km (milioane) Vehicul-km (milioane) Transporturile de pasageri (milioane)

Total UE

Toate statele

262.983

540.512

10.134

19.899

6.621

7.584

M`rimea flotei 248.897 445.715 Angaja]i (autobuze [i 1.546.955 2.255.445 autocare) Cifra de afaceri 15.425 23.560 (milioane euro)

Centru autorizat vånz`ri [i service {oseaua Chitilei, nr. 431, sector 1 Bucure[ti Tel.: +4 031 425 35 45 Fax: +4 031 425 35 46 E-mail: office@neste.ro www.nesteautomotive.ro

martie 2012

www.Transporter.ro

19


INTERVIU

Marian Bratu, pre[edinte executiv, Uniunea Romån` de Transport Public

Evaziunea fiscal` a firmelor de maxi-taxi love[te \n profitabilitatea regiilor - Transportul

de persoane cu microbuzele de marf` modificate trebuie s` dispar`; - Autorităţile locale trebuie să găsească resursele financiare necesare pentru reînnoirea parcurilor auto existente. La începutul anului 1990, la scurt timp după Revoluţia din decembrie 1989, când începea procesul de descentralizare, operatorii de transport public de călători au ajuns dintr-odată fără coordonator. De aceea, pe data de 10 martie 1990, aceşti operatori s-au adunat într-o primă şedinţă de constituire a unei asociaţii proprii, pe care aveau s` o numeasc` Uniunea Român` de Transport Public (URTP). De ce este atåt de important` pentru transportul public din Romånia activitatea celor de la URTP am aflat de la directorul executiv al institu]iei.

Ana Oprea ana@transporter.ro

niţiativa de a \nfiin]a aceast` uniune au avut-o conducătorii celui mai mare operator de transport călători din România: Întreprinderea de Transport Public din Bucureşti (actuala RATB). Actualul director executiv face parte, de asemenea, din conducerea tehnic` a RATB.

I

Transporter: Câ]i membri înregistrează în acest moment URTP [i care este ]inta spre care se îndreapt`? În momentul de faţă, Uniunea Română de Transport Public are 57 de membri, din care 37 sunt membri operatori de transport, restul reprezentând industria de profil. Astfel, putem afirma că URTP reprezintă aproximativ 90% din operatorii de transport public din ţară. În legătură cu înregistrarea de noi membri, precizăm că dorim să mărim num`rul acestora atât cu operatori de transport noi, cât şi cu

20

www. Transporter .ro

martie 2012

firme din industrie. Pe această cale, facem apel la cei care doresc să se aflilieze unei asociaţii profesionale să vină alături de noi. Transporter: Care sunt proiectele URTP pentru 2012? Uniunea Română de Transport Public va continua proiectele europene în care este implicată, acestea fiind foarte importante în dezvoltarea transportului public local. În plus, URTP, ca în fiecare an de altfel, şi-a propus să rezolve cât mai multe probleme prezente în acest sector de activitate, care din p`cate sunt apăsătoare. În primul rând, dorim o armonizare a legislaţiei actuale la nivel de ramură, care în acest moment este clar în defavoarea transportului public, iar în al doilea rând, urmărim să facem o serie de amendamente punctuale ce ţin de buna desfăşurare a acestui domeniu.


Transporter: Ce părere ave]i despre promovarea concurenţei între transportul public şi cel privat? După cum ştiţi, acest subiect este unul foarte sensibil. Uniunea Română de Transport Public, ca reprezentant a peste 90% din operatorii de transport public din ţară, nu spune nu concurenţei venite din mediul privat atâta timp cât aceasta se desfăşoară în condiţii legale, adică, taxe plătite la zi către bugetul de stat, eliberare a biletelor de călătorie la urcare, siguranţă rutieră, respectarea codului muncii etc. Din păcate, în momentul de faţă nu putem discuta de o concurenţă corectă. Faptul că, în România, ţară membră a Uniunii Europene, încă mai există companii de transport persoane în regim de maxi-taxi care funcţionează pe rute urbane respectiv periurbane şi fraudează statul prin mijloace specifice cunoscute de toată lumea, evaziune fiscală prin neeliberarea biletelor de călătorie, siguranţă rutieră precară, lipsa garajelor etc. reprezint` un lucru inacceptabil. Sperăm ca în cel mai scurt timp autorităţile competente precum şi serviciile de control să pună capăt acestor practici. Un prim pas în acest sens putem spune că a fost făcut prin înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti, care va coordona această activitate. Totodată, sper`m ca măsurile să nu se oprească aici şi să fie aplicate şi regulamentele europene 1370, 1071 şi 1073. Şi noi, ca asociaţie, am făcut o serie de demersuri în acest sens. În plus, membrii noştri au monitorizat în anumite zone din ţară activitatea acestor aşa-zise firme de transport public, iar informaţiile precum şi probele obţinute sunt indubitabile în ceea ce priveşte frauda fiscală. Transporter: Care ar fi demersurile pentru un transport public civilizat, economic, ecologic [i modern în România? În primul rând, pentru ca cetăţenii României să beneficieze de un transport public civilizat apropiat de cel din ţările vesteuropene trebuie ca legislaţia actuală să respecte regulamentele europene în vigoare, iar aşa-zisele companii de transport public de persoane care fac această activitate cu microbuze de

marfă modificate să dispară. Din păcate, doar România şi Bulgaria mai agreează acest tip de transport. În al doilea rând, trebuie o mai mare implicare din partea autorităţilor responsabile de modernizarea transportului public, prin implementarea de servicii noi precum ticketing-ul electronic, spre exemplu. În plus, trebuie ca autorităţile locale să găsească resursele financiare necesare pentru reînnoirea parcurilor auto existente. În momentul de faţă, doar oraşele mari au reuşit parţial acest lucru. Nu în ultimul rând, trebuie dezvoltat un plan naţional pe transport public care să cuprindă printre altele ca obiective interconectarea diferitelor tipuri de transport prin staţii intermodale, aşa cum se întâmplă în Uniunea Europeană. Un prim pas în acest sens a fost făcut prin înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti, ceea ce nu poate decât să ne bucure. URTP are mare încredere în această autoritate, precum şi în acţiunile sale viitoare. Transporter: Anul 2012 este un an benefic din punct de vedere al schimbării parcurilor auto ale regiilor de transport public din România? Exact cum specificam mai sus, schimbarea parcurilor auto este necesară, însă aceasta depinde în proporţie foarte mare de bugetele primăriilor. Dorinţă există, dar nu este suficientă din păcate, resursa financiară fiind un factor decisiv şi greu de găsit în această perioadă economică. Totuşi, printre membrii URTP sunt şi operatori privaţi de transport public local care fac investiţii serioase în acest serviciu public şi au în plan achiziţia de autobuze fie pentru mărirea parcului, fie pentru înlocuirea unor vehicule uzate. Transporter: Ave]i un model de management al transportului public din ]ările europene, [i nu numai, pe care v-ar plăcea să îl vede]i [i în România? Sunt multe modele europene care pot fi luate drept referin]`. Spre exemplu, Franţa are unul dintre cele mai sănătoase sisteme de management al transportului public, iar exemplele pot continua cu Germania, Spania, Italia şi chiar ţările mai mici din UE.

Centru autorizat vånz`ri [i service {oseaua Chitilei, nr. 431, sector 1 Bucure[ti Tel.: +4 031 425 35 45 Fax: +4 031 425 35 46 E-mail: office@neste.ro www.nesteautomotive.ro

martie 2012

www.Transporter.ro

21


ANALIZ~

Bugetele [i licita]iile anului

Regiile au bani de achizi]ii \n 2012 Deşi 2011 nu a fost un an tocmai bogat din punct de vedere al înnoirii parcurilor auto destinate transportului urban de călători, se pare că în 2012 lucrurile vor sta altfel. Fie că este vorba de fonduri europene, proiecte de mediu la nivel european sau de bugetul local, licitaţiile în vederea achiziţionării de mijloace destinate transportului de călători încep să prindă contur, de data aceasta cu mai puţine contestaţii care să amâne sau să blocheze finalizarea achiziţiei.

Ana Oprea ana@transporter.ro

ă vorbeam în paginile revistei “Transporter” de autovehicule electrice sau hibride, destinate transportului de pasageri, pe care aveam speranţa că le vom vedea şi pe străzile din România în câţiva ani. Iar oraşul Suceava a fost primul care a făcut pasul spre modernizarea transportului urban de călători, înaintea altor mari oraşe europene.

V

Autobuze electrice pentru Suceava Municipalitatea suceveană va achiziţiona două autoturisme electrice, în baza unui proiect-pilot ce are în vedere scăderea poluării urbane. Primarul, Ion Lungu, speră ca Suceava, prin implementarea acestui proiect, să devină primul oraş din ţară cu transport public cu autobuze exclusiv electrice.

22

www. Transporter .ro

martie 2012

Lungu a precizat că, pentru început, se vor achiziţiona cele două autoturisme, pentru municipalitate, urmând ca apoi să se extindă pentru transportul public, iar în cele două parcaje subterane din centrul oraşului se vor construi prize pentru încărcare. Potrivit lui Lungu, autoturismele eco care vor fi achiziţionate au o valoare totală de 176.800 de euro, prin finanţare europeană nerambursabilă, iar cofinanţarea locală va fi asigurată prin plata salariilor şoferilor. Primarul a spus că Suceava este singurul oraş din ţară care face parte din grupul de zece oraşe europene care au lansat proiectul-pilot de introducere a transportului electric urban, atât în ceea ce priveşte autobuzele electrice, cât şi autoturismele electrice. Suceava a semnat în iunie 2011, la Lisabona, memorandumul de cooperare cu Oslo, Frankfurt, Londra, Stockholm, Lisabona, Katowice, Beja, Madrid şi Zograoufu pentru


introducerea vehiculelor electrice atât pentru transportul public, cât şi în cel cu autovehicule private. Memorandumul semnat de cele zece oraşe din UE a fost transmis Comisiei Europene, care urmează să identifice bonificaţiile de care beneficiază autorităţile locale care vor implementa acest proiect, iniţiat în baza Strategiei 2020 a Uniunii Europene privind schimbările climatice şi energia. Lungu a precizat că acest proiect-pilot prevede în special introducerea transportului electric în cele zece oraşe în vederea scăderii poluării urbane şi a subliniat că, deşi autovehiculele electrice sunt mai scumpe, devin foarte rentabile în condiţiile în care autorităţile vor beneficia de stimulente şi bonificaţii din partea UE. Totodată, Lungu spune că acest proiect este oportun pentru transferul de experienţă de la oraşele partenere, care sunt avansate în domeniul vehiculelor electrice. Potrivit primarului, un autobuz electric de acest tip funcţionează deja în Oslo, iar el doreşte ca, într-un timp relativ scurt, un astfel de autobuz să circule şi în municipiul Suceava.

"Vrem s` fim un oraş cu poluare cât mai redus`. S` ajungem s` producem energie electric` verde în centrala de cogenerare, folosind plante energetice şi biomas`, iar energia electric` verde s` alimenteze autobuze şi autoturisme electrice", a declarat Lungu.

Actualele autobuze care asigură transportul public în Suceava au fost achiziţionate în 2006 şi 2007, dar au depăşit deja 500.000 de kilometri parcurşi, fiind utilizate la maximum.

Transportul urban este finan]at şi prin Programului de Cooperare Elve]iano-Român O altă surpriză plăcută vine din partea municipalităţilor din Arad, Braşov, Cluj-Napoca şi Suceava, care vor primi finanţări cuprinse între 36.500 de euro şi 52.000 de euro sub formă de asistenţă pentru pregătirea unor proiecte de îmbunătăţire a mediului înconjurător, ca parte a Programului de Cooperare Elveţiano-Român. Valoarea asistenţei acordate fiecăruia dintre cele patru oraşe prin intermediul Facilităţii de Pregătire a Proiectului este cuprinsă între 36.500 de euro şi 52.000 de euro, în funcţie de activităţile pe care beneficiarii trebuie să le deruleze, conform acordurilor semnate. Schiţele de proiect vor fi elaborate de către cei patru beneficiari, urmărind ca finalitate contribuţia la managementul energiei durabile în oraşe, prin reabilitarea termică a clădirilor publice, termoficare, furnizarea de energie (inclusiv regenerabilă), iluminat public, transport public şi/sau planificare urbană. P


ANALIZ~

Clujul va avea tramvaie poloneze sau nu? Primăria Cluj-Napoca a atribuit deja contractul de achiziţie a noilor tramvaie destinate transportului public de călători pe raza municipiului. Conform unui comunicat al instituţiei, licitaţia a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cu criteriu de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 21 noiembrie 2011, dată până la care au fost depuse două oferte. “Firma câştigătoare este SC Pojajzdy Szynowe PESA Bydgoszcz SA din Polonia, care a oferit preţul de 6.400.000 de lei fără taxa pe valoarea adăugată per bucată. Noile tramvaie vor avea un consum de numai 48,7 wh/t km şi o capacitate de 296 de călători. Termenul de garanţie este de 6 ani”, a anunţat Primăria. Conform contractului-cadru, semnat în data de 4 ianuarie 2011, Primăria Cluj-Napoca va achiziţiona un număr de maximum 12 tramvaie. La momentul închiderii ediţiei revistei “Transporter”, Prim`ria municipiului Cluj-Napoca a solicitat, prin plângerea depus`, desfiinţarea deciziei CNSC prin care s-a admis, în parte, contestaţia depusă de SC Astra Vagoane Călători Arad, clasata pe locul secund în cadrul licitaţiei, împotriva societăţii Pojajzdy Szynowe PESA Bydgoszcz SA din Polonia, câştigătoarea licitaţiei. Din decizia CNSC reiese că uşile tramvaielor care urmează să fie furnizate de către firma poloneză ar fi neconforme cu prevederile caietului de sarcini. V` vom ţine la curent pe site-ul transporter.ro în privin]a rezultatului contestaţiei.

RATP Iaşi testeaz` autobuzele Isuzu Conducerea Regiei de Transport Public din Iaşi a efectuat un testdrive cu un autobuz produs de Anadolu Isuzu. Conceput pentru transportul urban de persoane, autobuzul are un preţ cuprins între 110.000 şi 150.000 de euro şi poate transporta până la 70 de călători.

“Acest autobuz este construit de la zero. Nu are nicio leg`tur` cu ceea ce s-a f`cut pân` acum. Se adreseaz` transportului urban, oferind solu]ia ideal` pentru cerin]ele oraşelor de talia Iaşiului: concept modern, costuri opera]ionale mici, manevrabilitate sporit`, capacitate optim` de transport pasageri”, a spus Tudor Şerban, director vânz`ri în cadrul Anadolu Automobil Rom.

“Ceea ce vedem ne ajut` la realizarea caietului de sarcini în vederea achizi]iei de mijloace de transport. Astfel, oferim produc`torilor informa]ii despre ceea ce ne intereseaz` s` cump`r`m”, a declarat Maricel Gherc`, directorul general RATP Iaşi.

Municipalitatea ieşeană a pregătit un buget de 2 milioane de euro pentru cumpărarea de autobuze care să înlocuiască tramvaiele scoase din circulaţie în zona Copou. Evenimentul organizat de Anadolu Isuzu este prima prezentare a unui autobuz urban organizată la Iaşi în 2012. În ultimii doi ani, au mai făcut astfel de prezentări la Iaşi companiile Iveco, cu modelul Crossway (220.000 de euro), corporaţia ucraineană Bogdan, cu modelul A601 (100.000

24

www. Transporter .ro

martie 2012

de euro) şi turcii de la Otokar, care au prezentat un model evaluat la 170.000 de euro. Ultima achiziţie de autobuze noi datează din 2005, când, pentru 50 de MAZ-uri, municipalitatea a plătit, prin leasing, 10 milioane de euro.

Baia Mare – 14 milioane de euro pentru achizi]ia de autobuze [i troleibuze În ceea ce prive[te Baia Mare, oficialii societă]ii de transport [i cei ai municipalită]ii au mai avut o tentativă de a organiza o licita]ie cu acela[i scop, însă procedura a fost blocată pentru că s-a considerat că modul în care a fost întocmit caietul de sarcini a favorizat o anumită firmă. În documenta]ia refăcută se prevede cumpărarea a 30 de autobuze pentru transportul urban, “cu podea complet coborâtă pe toată lungimea vehiculului, cu motor EEV” [i a 8 troleibuze solo pentru transportul urban “cu podea complet coborâtă pe toată lungimea vehiculului, cu motor sincron trifazat cu ac]ionare electronică de putere (tehnologie IGBT)”. Potrivit borderoului, achizi]ia de autovehicule, despre care nu s-a men]ionat în proiect dacă trebuie să fie noi sau second-hand, se va face în sistem leasing financiar, derulat pe o perioadă de 5 ani, cu un avans de 0%, cu perioadă de gra]ie de 3 luni de la data punerii în func]iune a vehiculelor respective achizi]ionate. Oficialii Urbis estimează că în luna aprilie se va putea organiza licita]ia.

În Oradea, între]inerea tramvaielor Siemens se va ridica la 500.000 de euro pe an Din aprilie 2012 expiră garanţia tramvaielor Siemens cumpărate din Austria, cu peste 27 de milioane de euro. Municipalitatea va avea de plătit aproximativ 495.000 de euro pe an, pentru mentenanţa celor zece tramvaie cu podea joasă. Csuzi Istvan, directorul Oradea Transport Local (OTL), a declarat că, începând din 2012, plătitorii de impozite din Oradea vor simţi pe propriul buzunar ce a însemnat achiziţia tramvaielor Siemens, prin taxele pe care le vor avea de plătit municipalităţii.

“Suntem în negociere pentru postgaran]ie, pentru o perioad` de cinci sau opt ani. Mentenan]a celor zece tramvaie ne va costa 495.000 de euro plus TVA, pe an", a mai spus Csuzi. Acesta a subliniat c` se ia în considerare ideea ca specialiştii OTL s` se ocupe singuri de mentenan]a tramvaielor. „Avem o echip` foarte bun`. S-ar putea s` fim curajoşi şi s` ne ocup`m noi de între]inerea acestor tramvaie", a spus directorul OTL.

Cel mai modern tramvai Siemens de tip ULF din România a fost adus în luna aprilie 2008, la Oradea. Acest vehicul de generaţie nouă a fost conceput iniţial pentru infrastructura Wiener Linien, operatorul de transport local din Viena, fiind dotat cu aer condiţionat, treceri la nivel prin compartimentul pasagerilor, sisteme de informaţii şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Lung de 24 de metri, tramvaiul ULF este propulsat de [ase motoare, are cinci uşi, 45 de locuri pe scaun, o capacitate totală de 195 de pasageri,


înc`lzire şi aer condi]ionat. În timpul călătoriei, pasagerii sunt informaţi cu privire la staţia care urmează.

Ikarus vrea s` deschid` o linie de asamblare a autobuzelor în România Tot la Oradea s-ar putea asambla autobuze începând din acest an, într-un parteneriat cu Fabrica Ungară de Autobuze, proprietara licen]ei Ikarus, a declarat Csuzi Istvan, directorul societ`]ii Oradea Transport Local SA (OTL). Conducerea OTL a prezentat acest proiect în urma discu]iilor preliminare cu firma constructoare din Ungaria, care [i-a manifestat inten]ia, agreată de ambele păr]i, de a înfiin]a la Oradea o linie de asamblare midibuze (8-9 metri lungime) [i autobuze (12 metri). Pre]urile de produc]ie pentru un midibuz asamblat la Oradea s-ar ridica la 80.000 de euro, iar pentru un autobuz între 150.000 [i 160.000 de euro. Dar aceste valori ar putea scădea prin utilizarea resurselor din baza industrială a ora[ului, cum ar fi Fabrica UAMT. transportului în comun, în municipiul Brăila, prin achizi]ionarea a 10 autobuze de capacitate medie, destinate transportului urban de călători, care să îndeplinească condi]ii speciale de fiabilitate, securitate, confort [i protec]ie ambientală, descris în caietul de sarcini. Valoarea estimată a investi]iei este de 3.270.000 lei fără TVA iar criteriul de atribuire este pre]ul cel mai scăzut.

Prim`ria din Br`ila vrea 10 autobuze noi pentru Braicar Municipalitatea din Brăila vrea să îmbunătă]ească parcul Braicar cu 10 noi autobuze. Scopul urmărit este de îmbunătă]ire a

P

Silviu Cartis 0752-135667

Stoc permanent de 3.000 buc`]i anvelope camioane.

Sediu central

Noi suntem preg`ti]i! Voi ave]i nevoie de anvelope?

Adrian Rujea 0751-352109

Adrian Ciursas 0722-223242

Radu Baba 0752-135666

w w w . p r o a n v e l o p e . r o Contact sediu central: Adres\: Str. Clujului, Nr. 304, Oradea, Jud. Bihor, Call Center: 0259-456789 www.T www.T ransporter.ro ransporter.ro decembrie-ianuarie martie 2012 2012 Cosmin Bursasiu, Manager – 0745-585896

25


ACHIZI}II

Tramvaie pentru Cluj, o dat`, de dou` ori... Atunci când vrei s` cumperi ceva, [i [tii ce, [i mai [tii [i câ]i bani ai bugetat, ce poate s` intervin`? De ce s` se bage altcineva peste tine, pe banii t`i, s` \]i dicteze ce trebuie s` iei... corect? Corect, dac` e[ti Costel Popescu [i \]i administrezi bugetul personal sau al familiei sau dac` e[ti firm` privat` [i faci ce vrei cu bugetul t`u, singura limit` fiind dimensiunea bugetului [i inteligen]a managerilor.

Roxana Farc roxana.farc@transporter.ro red c` aici apare prima [i singura problem` esen]iala a licita]iei de tramvaie de la Cluj [i nu numai! Expresia „ban public” genereaz` \n sine [i gravitatea r`spunderii. Dac` discut`m despre „cheltuirea banului public”, apar complica]ii, suspiciuni [i foarte mult` aten]ie. Când e[ti companie de stat, pentru orice achizi]ie peste pragul de 15.000 de euro trebuie s` treci prin SEAP. Cu sau f`r` surprize. |n func]ie de cum faci caietul de sarcini, surprizele pot fi mai mici. Se mai ia \n calcul durata pân` la finalizare [i un r`zboi de gheril` cu participan]ii pe care fie nu \i dore[ti, fie te \ncurc`. Oficial \ns`, licita]iile noastre sunt mai pu]in complicate [i interesul public primeaz`... |n spate, \n tran[ee, zac nervi, agita]ie, emo]ii [i motivele celor enumerate \nainte.

C

O istorie fantastic` spre 12 tramvaie reale Inten]ii: Clujul are nevoie de tramvaie [i are buget pentru achizi]ii. Se anun]` cet`]enii, presa [i se porne[te treaba. Cercetare: Se caut` un pre] mic de achizi]ie pentru tramvaie, identificat \n pia]a polonez`.

Start August 2011 - prima licita]ie stabile[te un cost aproximativ de 5 milioane de lei pentru fiecare garnitur` de tramvai achizi]ionat`. Prim`ria Cluj-Napoca d` startul \n aceast` etap` pentru o achizi]ie \n valoare de 60 de milioane de lei, pentru 12 tramvaie. Conform anun]ului de licita]ie, tramvaiele trebuie s` \ndeplineasc` mai multe condi]ii: podea

26

www. Transporter .ro

martie 2012


complet coborât`, cu rampe pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor [i a persoanelor cu mobilitate redus`, capacitate de transport total` de minimum 175 de locuri, echipare cu instala]ie de aer condi]ionat, instala]ie de \nc`lzire corespunz`toare pentru sezonul rece, instala]ie de ventila]ie, sisteme de num`rare a c`l`torilor cu instala]ie video atât pe exterior, cât [i pe interior, pentru fiecare modul, echipament pentru ticketing, instala]ie de informare a c`l`torilor video la exterior [i audio-video la interior, echipament Wi-Fi pentru emisia [i recep]ia semnalelor privind func]ionarea. Potrivit aceluia[i document, noile tramvaie vor putea circula cu viteza maxim` de 70 de km/h, care poate fi limitat` electronic la 55 de km/h, pentru recuperarea de energie la frânare.

Stop Licita]ia este contestat` la Consiliul Na]ional de Solu]ionare a Contesta]iilor (CNSC).

“Exist` o contesta]ie depus` la CNSC de firma Alstom prin care se reclam` faptul c` pre]ul stabilit prin licita]ie este prea mic [i timpul de livrare a tramvaielor este insuficient. Vom studia ce vom face \n aceasta problem`", declara \n presa local` primarul Clujului.

CNSC accept` contesta]ia depus` de Alstom, iar pre]ul cre[te de la 1,2 milioane de euro pe garnitur` la 1,6 milioane.

Start 26 septembrie 2011 - o nou` licita]ie se lanseaz` cu o valoare total` de 82,2 milioane de lei, circa 19 milioane de euro, ofertele urmând a fi deschise \n 9 noiembrie. Câ[tig`torului licita]iei i se solicit` livrarea primelor tramvaie moderne pân` \n prim`vara anului 2012. |nc` o dat`, printre condi]ii sunt enumarate podeaua complet coborât` [i dotarea cu 4 u[i de serviciu comandate

electric, cu l`]imea minim` de 1300 mm, pentru urcare [i coborâre pasageri, accesibile pe partea dreapt` a vehiculului \n direc]ia de mers etc.

Trei oferte, un câ[tig`tor la musta]` Pentru “Transporter”, Prim`ria ClujNapoca precizeaz`:

„Caietul de sarcini a fost întocmit de RATUC, specialişti în tramvaie. Au fost solicitate clarific`ri pe documenta]ie nu doar din partea Astra şi PESA, ci şi din partea altor posibili ofertan]i, la care s-a r`spuns conform prevederilor legale. Prin clarific`ri am încercat s` oferim acces tuturor celor interesa]i de procedur`, pentru a permite s` participe cât mai multe firme şi s` respect`m principiile ce guverneaz` achizi]iile publice, transparen]a, propor]ionalitaP


ACHIZI}II

spus c` am f`cut caietul de sarcini special pentru Astra. Acum se spune exact inversul. Poate ne l`mure[te [i pe noi cineva de ce aceast` schimbare de opinie public`?”, ne-a declarat purt`torul de cuvânt.

tea, concuren]a între operatori. Nu au existat altfel de interpret`ri sau favoritisme. Totul a fost publicat în SEAP şi JOUE, a putut s` participe orice firm` interesat`.”

La final trei sunt aceia care au depus oferte \n noiembrie 2011: Astra Vagoane C`l`tori, PESA – Pojajzdy Szynowe Pesa Bydgoszcz din Polonia şi Alstom Transport România. Gabriel Stanciu, director general Alstom Transport România, ne declar`:

“Licita]ia de la Cluj nu a fost treab` serioas`. Caietul de sarcini a fost slab alc`tuit, cu insuficiente informa]ii precizate. E interesant de \n]eles cum s-a a[teptat Prim`ria, conform cerin]elor sale, s` primeasc` oferte pentru, [i citez din cerin]e: tramvai cu o lungime \ntre 18 [i 28 de metri lungime, num`r de unit`]i livrate \ntre 1 [i 12, tramvai cu dou` - trei vagoane.. ca s` nu mai vorbesc despre specificitatea cerin]elor tehnice. Sincer s` fiu, am participat ca s` nu \mi repro[ez c` nu am f`cut-o. {i ne-au descalificat…!

Curioas` procedura electronic`, folosit` ca mijloc \n acest caz, f`r` precedent ca uzan]` \n acest tip de achizi]ii, \n fine…. La noi a intervenit o eroare de criptare la momentul introducerii pre]ului. |n rest, nu vreau s` comentez.”

|n Ajunul Cr`ciunului, pe 24 decembrie, câştigătoare a fost declarată firma poloneză, cu cel mai mic preţ pentru tramvaie, acela de 1,4 milioane de euro pe bucată. Aceasta a obţinut un punctaj de 98,4 puncte, în timp ce Astra a obţinut 96,8 puncte.

{i Stop, dat de CNSC a doua oar` |ntrebarea dac` Ajunul Cr`ciunului este cea mai bun` zi din calendar pentru anun]ul câ[tig`rii unui contract de milioane de euro, fie c` e[ti român sau polonez este retoric`. Pe aceast` tem`, Prim`ria are un comentariu clar:

“Ziua de 24 decembrie nu e zi liber` prin lege, s-a lucrat ca \n orice alt` zi din an. Revenim: la \nceput, presa a vuit [i a

|n orice caz, cei de la Astra au reac]ionat rapid când au identificat neconcordan]e cu cerin]ele caietului de sarcini \n oferta concurent`. Ei au depus contesta]ie – a doua \n acesta lung` procedur` – la CNSC, iar Consiliul decide să descalifice firma PESA, pe motiv că nu a respectat toate condiţiile din caietul de sarcini. Din decizia CNSC reiese c` u[ile tramvaielor ce urmeaz` s` fie furnizate de c`tre firma polonez` ar fi neconforme cu prevederile caietului de sarcini. Reac]ia câ[tig`torului a fost [i ea promt`:

“PESA SA a prezentat un tramvai care, pe lâng` faptul c` respect` prevederile caietului de sarcini, este net superior; dac` \n caietul de sarcini este prev`zut un num`r de patru u[i duble, tramvaiul polonez este prev`zut cu [ase u[i, dintre care patru sunt duble iar dou`, suplimentare, simple; fiecare dintre aceste dou` u[i simple are un rol foarte important atât \n ceea ce prive[te fluentizarea traficului de c`l`tori, cât [i \n ceea ce prive[te siguran]a acestora pe durata transportului”.

Cum r`mâne cu contractul? |ntr-un comunicat transmis, PESA precizeaz`:

“ |n urma contesta]iilor adresate de c`tre Astra Arad, clasificat` pe locul secund, \n cadrul licita]iei de la Cluj, c`tre CNSC, contractul dintre Prim`ria Cluj-Napoca [i societatea polonez` prin care administra]ia clujean` urmeaz` s` achizi]ioneze un num`r de 12 tramvaie a fost suspendat, nu anulat, pân` la solu]ionarea juridic` a problemelor. |n speran]a c` \ncerc`rile de tergiversare a procedurii de achizi]ii vor fi \ntrerupte de deciziile sistemului juridic românesc, firma PESA va semna contractul de furnizare a tramvaielor \ntr-un viitor apropiat.”

28

www. Transporter .ro

martie 2012


Cu frâna tras`

Declara]ii

Prim`ria nu se las`. F`r` dorin]a de a face rim`, trebuie s` spunem c` reprezentan]ii Prim`riei sunt foarte clari vizavi de alegerea lor [i au atacat decizia CNSC la Curtea de Apel Cluj:

Pân` la prima \nf`]i[are, “Transporter” a dorit s` ia leg`tura cu to]i juc`torii implica]i direct sau indirect \n ofertare. Alstom a fost re]inut \n comentarii, a[a cum a]i putut citi mai sus, iar Siemens a trimis c`tre “Transporter” doar un scurt comentariu, firesc din pozi]ia unuia dintre cei trei produc`tori mondiali care chiar pot produce tramvaie cu podea complet coborât`:

“Am f`cut plângere în instan]`, urmeaz` ca aceasta s` fie solu]ionat` de Curtea de Apel. Vom şti atunci dac` suntem obliga]i s` relu`m licita]ia sau putem s` semn`m cu polonezii. La ora aceasta, Astra nu e o op]iune pentru noi, pentru c` e foarte scump`. Noi consider`m c` motivele invocate de ei nu sunt obiective şi nu sunt în intersul Clujului”, declara purt`torul de cuvânt al Prim`riei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

Prima \nf`]i[are - 15 martie 2012.

“Consider`m produsul bazat pe tehnologia Siemens, cu care partenerul nostru Astra Vagoane C`l`tori Arad a intrat \n licita]ia de la Cluj, unul care \ntrune[te toate standardele de calitate europene [i prin urmare, aceast` ac]iune de contestare a rezultatului licita]iei este \ndrept`]it`.

Unul dintre motivele pentru care Siemens a semnat acest parteneriat cu Astra a fost acela de a sprijini cu know-how industria româneasc` \n vederea produc]iei unui tramvai de \nalt` calitate care s` ruleze \n marile ora[e din ]ar` [i care s` aib` un pre] atractiv pentru pia]a româneasc`. Suntem \ncrez`tori c` acest produs are cel mai bun raport calitate-pre] de pe pia]a”, declar` Cristian Seco[an - CEO Siemens SRL.

În edi]ia viitoare, revista “Transporter” va publica continuarea acestui material. Pe larg, declara]iile competitorilor, Astra Vagoane C`l`tori [i Pesa, al`turi de un mini-interviu pe subiecte fierbin]i cu Prim`ria Cluj-Napoca. Pân` atunci, sper`m c` se va cunoa[te [i decizia Cur]ii de Apel Cluj, pe care o vom prezenta pentru cititori. Va urma! P

SERVICE AUTOTRACTOARE, SEMIREMORCI {I AUTOCARE

Stand direc]ie

Pres` de 250 t for]`

Rectific`ri discuri [i tamburi

Piese de schimb

Sudur` mig-mag

Service mobil

Servicii auxiliare:  diagnoza computerizata (Texa, Wabco, Knorr Bremse);  ITP toate clasele; spalatorie auto;  verificari tahografe;  sudura aluminiu;  aer conditionat.

www.holleman.ro

Contact: {oseaua de Centur`, nr. 29 Jilava; Tel.: +4031 225 2052; 0748 235 111; 0742 023 333; Fax: + 4031 225 20 57; service@holleman.ro.


INTERVIU

Gheorghe Udri[te:

Metrorex - 650.000 de milioane de lei aloca]i pentru investi]ii \n 2012 După doi ani în care a înregistrat pierderi, Metrorex a încheiat anul trecut “pe zero” [i are banii necesari investi]iilor în 2012. Într-un interviu acordat revistei “Transporter”, directorul general al Metrorex, Gheorghe Udri[te, declară că anul acesta compania nu va face disponibilizări [i nu va reduce salariile angaja]ilor. Deocamdată nu a fost luată nicio decizie cu privire la scumpirea călătoriilor.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro Transporter: Care sunt cele mai importante proiecte derulate de Metrorex în 2011? Gheorghe Udri[te: Pe lângă contractarea unui credit de la Banca Europeană de Investi]ii (BEI), care poate să acopere întreaga lucrare de extindere a Liniei de Metrou 5, pe toate sec]iunea de la Universitate la Pantelimon, un alt proiect de care sunt mul]umit a fost punerea în func]iune a celor două noi sta]ii de la Magistrala 4: Jiului [i Parc Bazilescu. Astfel, numărul de sta]ii în exploatare a ajuns la 51, iar re]eaua de metrou – la aproximativ 79 km de cale dublă. Sigur, au mai fost [i alte realizări. Tot în cursul anului trecut am început lucrările la Linia 5 de metrou, una dintre cele mai mari investi]ii din România. Este un proiect la care nu s-a mai lucrat în acest mod după anul 1990 [i care ne pune la încercare, în sensul de a ne arăta ce putem, mai pe române[te spus. Asta pentru că, la ce am muncit până anul trecut, atunci când am pus în func]iune ultimele sta]ii de pe Linia 4, mare parte din lucrările de bază la structura de metrou au fost începute înainte de 1990. E[alonat, au fost date în folosin]ă absolut toate capacită]ile care aveau parte din structura realizată. Anul trecut am început lucrările la Linia 5, am contractat un credit pentru acoperirea în totalitate a costurilor, iar tot la realizările pe 2011 pot să trec [i implementarea proiectului legăturii re]elei de metrou din Bucure[ti cu Aeroportul “Henri Coandă” (Otopeni). Este linia finan]ată, pe deo parte, dintr-un credit al Guvernului din Japonia, prin intermediul agen]iei guvernamentale JAICA, iar restul sumei este provenită de la buget. Tot în anul 2011 am lansat licita]ia pentru construirea [i punerea în func]iune, a ultimelor două sta]ii de pe Tronsonul 4, Gara de Nord-Lac Străule[ti, respectiv două sta]ii de capăt, Laminorului [i Străule[ti. Transporter: Unde vor fi asamblate cele 16 garnituri noi de tren? Gheorghe Udri[te: Tot la realizările pe anul trecut poate fi trecută [i înnoirea parcului rulant.

30

www. Transporter .ro

martie 2012


La finele anului am semnat un contract pentru achizi]ia a 16 trenuri de la o companie din Spania, Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF). Chiar după anul 2000, trenurile Bombardier au venit sub formă de piese din afara ]ării, iar montajul s-a făcut în atelierele Metrorex. Aceea[i procedură o vom aplică [i de data această – adică trenurile vin „la pachet”, ele urmând să se asambleze într-o unitate din Bucure[ti. Încă nu ne-am decis asupra loca]iei de asamblare, însă avem în vedere două: la depourile Grivi]a sau la atelierele Metrorex, în zona unde lucrează cei de la Alstom, montajul urmând să fie făcut de ei în atelierele noastre, modernizate [i adaptate pentru trenurile din Spania. Încă n-am luat o decizie în acest sens, pentru că acum aprofundăm proiectul tehnic. Au fost colegii mei pleca]i în Spania, au vizitat fabricile, au discutat cu proiectan]ii [i am început deja să alegem culorile trenurilor, interioarele, cum sunt dispuse scaunele, barele de sus]inere, dar [i multe alte elemente de design, plus elementele de bază tehnice. Adică, caroserii, boghiuri, frâne sau sistemul de ac]ionare a u[ilor. Transporter: Pute]i să ne spune]i câteva cuvinte despre culorile noilor garnituri? Gheorghe Udri[te: În mod evident nu vom face din garniturile de metrou un fel de curcubeu, de[i acesta arată destul de frumos. Vom încerca să personalizam trenurile după culoarea liniei pe care circulă. Inten]ia noastră este ca aceste trenuri, plus altele care vor mai veni, să le introducem în func]iune pe Linia 2, pentru uniformizare, iar modelele Bombardier să înlocuiască garniturile vechi de pe Linia 3. {i atunci, de acolo plecăm, de la culoarea liniei, cea albastră consacrată pentru noi la Linia 2. Probabil, de aici vom alege dintr-un spectru de nuan]e de albastru. Trebuie să men]ionez că aceste noi garnituri achizi]ionate din Spania sunt de ultim` genera]ie, cu ac]ionare în curent alternativ, ceea ce aduce fa]ă de trenurile vechi, care ac]ionează în curent continuu, o economie de 14-15% la consumul de energie. De asemenea, trenurile beneficiază de sisteme de siguran]ă de ultimă oră [i de sistem de automatizare a func]ionării, achizi]ionate separat de la firma Bombardier, care a montat astfel de instala]ii în calea de rulare. Sistemele de interlocking din calea de rulare trebuie să corespundă cu cele de pe garniturile de tren. Evident, nu vom avea garnituri care vor rula fără mecanic, însă trenurile dispun de instala]ii de protec]ie automată [i instala]ii pentru

conducere automată (ATP automat train protection [i ATO automat train operation). Ce presupune asta? Trenul func]ionează în regim automat, dar asistat de un singur mecanic, nu de doi, ca până acum. Metrorex a trecut la acest mod de operare încă din vara anului 2000, mai întâi pe Magistrala 2. Practic, mecanicul comandă butonul de start, la plecarea din sta]ie, după care trenul î[i culege singur informa]iile din calea de rulare. Adică, î[i alege viteza, în func]ie de parametrii geometrici ai tunelului [i sta]iilor, cre[te sau scade viteza, în func]ie de gradul de încărcare al garniturii [i de condi]iile din teren, [i opre[te la punct fix, după care reia ciclul. Transporter: Câte trenuri operează automat în re]eaua Metrorex? Gheorghe Udri[te: Avem, în momentul de fa]ă, 44 de garnituri de tren care operează în modul automat, pe Liniile 1, 2 [i 3, iar pentru acest an nu este prevăzută majorarea acestui număr. La începutul anului viitor vom avea în circula]ie câteva prototipuri de astfel de trenuri, iar după etapele necesare omologării se va trece la produc]ia de serie. Transporter: Care a fost cea mai mare investi]ie Metrorex derulată anul trecut? Gheorghe Udri[te: Cea mai mare investi]ie a Metrorex de anul trecut a fost punerea în func]iune a celor două sta]ii Pajura [i Parc Bazilescu, un tronson cu o lungime de aproape 2,5 km.

martie 2012

www.Transporter.ro

31


INTERVIU

Valoarea totală a investi]iei este greu de calculat, cel pu]in acum, pentru că la cheltuielile de anul trecut trebuie să adăugăm [i sumele utilizate \nainte de 1989. Sigur că atunci când vom încheia cartea tehnică vom afla valoarea totală, însă, în prezent, ni[te socoteli concrete nu avem. Transporter: Au avut loc reduceri salariale sau disponibilizări în 2011? Gheorghe Udri[te: Nu. La Metrorex nu am întâmpinat astfel de probleme, pentru că, la punerea în func]iune a celor două noi sta]ii, am cerut [i ni s-a avizat, de către Guvern, suplimentarea personalului cu peste 180 de oameni, utili în exploatarea echipamentelor, între]inere [i repara]ii. Noi avem func]ii operative foarte bine definite. Nu po]i, de exemplu, să faci disponibilizări la mecanicii de tren, pentru că, dacă ai concediat [apte mecanici, ai scos din circula]ie o garnitură de tren. Asta presupune un interval mai mare în orarul trenurilor, aglomera]ie [i disconfort pentru pasageri [i poate chiar afectarea siguran]ei circula]iei. La noi, 95% dintre func]ii sunt operative, iar 5% sunt ajutătoare. Zilnic, avem angrenat un efectiv de 3.000 de angaja]i, din totalul celor aproape 4.300 de oameni. {i ca să anticipez următoarea întrebare, sunt ferm convins că nici în anul 2012 nu ne vom afla în situa]ia în care să reducem salariile sau să disponibiliz`m oameni.

Transporter: S-au operat majorări salariale anul trecut? Gheorghe Udri[te: Noi ne-am găsit într-o situa]ie mai delicată, din cauza unor arierate care s-au înregistrat la plata serviciilor de mentenenata către Alstom, iar atunci am intrat în aten]ia Ministerului de Finan]e, a Ministerului Transporturilor, a Băncii Mondiale [i FMI. A[a că am fost una dintre acele companii vizate de depă[irea unor ]inte de arierate, deci nu am avut voie să acordăm majorări salariale. Am fost sub inciden]a arieratelor în 2009 [i 2010, pentru ca anul trecut să-l terminăm pe zero. Am achitat datoriile către Alstom, pentru că am contractat un credit de la o bancă [i am plătit tot ce aveam de plătit, a[a că am reu[it să ne înscriem în ]intele propuse. Transporter: Cât de eficient este metroul ca afacere? Gheorghe Udri[te: Trebuie men]ionat că metroul nu este eficient din punctul de vedere al unei afaceri, nu este un business [i nici nu va fi, pentru că asemenea sisteme de transport nu pot face fa]ă cheltuielilor pe care le au doar cu ajutorul veniturilor din taxa de călătorie. Prin urmare, administra]ia centrală sau locală trebuie să sprijine financiar activitatea unor companii precum Metrorex. Metroul este un serviciu social, prin care se acceptă faptul că municipalitatea pune la dispozi]ia cetă]enilor un mijloc de transport sigur, eficient [i nepoluant. Transporter: Cât ar costa o c`l`torie cu metroul dacă nu ar mai exista subven]ia de la buget? Gheorghe Udri[te: În această situa]ie, tariful pentru o călătorie ar trebui să fie de trei ori mai mare decât acum, deci, de la 2 lei o călătorie, s-ar ajunge la o majorare de până la 4 lei pentru o călătorie cu metroul. De altfel, metroul este cel mai ieftin mijloc de transport din România [i din Europa. Transporter: Care sunt principalele proiecte în 2012? Gheorghe Udri[te: Anul acesta lucrăm în trei zone esen]iale. Avem două proiecte majore la care vom lucra, unul aflat în desfă[urare [i cel`lalt pe care-l vom începe de la jumătatea anului, [i în interiorul metroului, la instala]iile pe care le avem în exploatare. Lucrăm la modernizarea instala]iilor energetice, contract care se va finaliza la jumătatea anului, proiect finan]at de la buget [i de la Banca Europeană de Investi]ii, dar [i la finalizarea contractului pentru montajul lifturilor [i al scărilor rulante. De asemenea, lucrăm la Linia 5, pe tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, la structura tunelului [i a sta]iilor, pentru că atât ne permitem să facem din cauza faptului că lucrările sunt dificile. Spre mijlocul anului vom lansa [i TMB-urile care vor săpa efectiv tuneluri, iar în prezent lucrăm la incintele de pere]i mula]i ale sta]iilor. De asemenea, tot anul acesta cred că vom începe lucrările la celelalte două sta]ii de pe Linia 4, Laminorului [i Lac Str`ule[ti. Transporter: Sunt prevăzute majorări ale tarifelor la călătoria cu metroul pentru anul 2012? Este o întrebare delicată, iar răspunsul este pe măsură. Printre ]intele celor care ne dau banii, adică Ministerul de Finan]e, se află [i reducerea subven]iei. continuare \n pag. 34 

32

www. Transporter .ro

martie 2012


INTERVIU

urmare din pag. 32

Deci, trebuie să analizezi cum reu[e[ti să contracarezi lipsa, pentru că dacă statul nu-]i mai dă, trebuie totu[i să pui ceva în loc. De unde? Din venitul ob]inut din transportul de călători, adică, o ofertă foarte bună, în a[a fel încât să avem mai mul]i călători la metrou, sau ajustări de tarife. Nu am gândit nimic în acest moment pentru o eventuală majorare a tarifelor la călătoria cu metroul în anul 2012. Transporter: Există proiecte pe care vre]i să le derula]i, dar nu a]i găsit fonduri? Gheorghe Udri[te: La Metrorex nu există a[a ceva, pentru că toate proiectele pe care dorim să le implementăm sunt acoperite financiar, fie din credite rambursabile de la BEI [i de la Banca Japoniei, fie de la bugetul de stat. Se pune doar problema alocării fondurilor, pe măsura avansării lucrărilor, pentru a nu avea sincope. Însă, momentan, nu se întrevede a[a ceva, fiindcă avem bani la dispozi]ie pentru absolut toate proiectele. Spre sfâr[itul anului vrem să facem licita]ia pentru legătura re]elei de metrou cu Aeroportul Otopeni [i întregirea Liniei 5, de la Eroilor către Pia]a Iancului. Transporter: Ce proiecte vor fi date în folosin]ă anul acesta? Gheorghe Udri[te: Proiecte majore nu vor fi date în folosin]`, ci doar cele două începute în 2011. Adică modernizarea instala]iei energetice, pentru că are deja o vechime de peste 30 de ani, [i finalizarea proiectului de instalare a lifturilor în sta]iile de metrou. Mai încercăm, dar în func]ie de sursele de finan]are, să deschidem noi accese la sta]iile aflate deja în func]iune. De fapt, trebuie doar să le aranjăm, pentru c` ele există la cel pu]in patru sta]ii: Apărătorii Patriei, Constantin Brâncoveanu, Tineretului [i Pia]a Victoriei. Tot în 2012 vom avansa cu studiul de prefezabilitate pentru Magistrala 7, Bragadiru – Centru Colentina – Voluntari. De asemenea, suntem în pozi]ia de a contracta un împrumut din partea guvernului elve]ian pentru studiul de fezabilitate la prelungirea Liniei 4, de la Gara de Nord la Gara Progresul. Este vorba de un grant în valoare de 7 milioane de euro, pe care ne tot chinuim de doi ani să-l accesăm, [i sperăm ca anul acesta să [i intrăm în posesia banilor. Transporter: Ce buget ave]i pentru 2012? Gheorghe Udri[te: Este ceva mai mare la capitolul investi]ii decât bugetul pe anul trecut. Subven]ia rămâne la fel, 577 de milioane de lei, însă pentru investi]ii avem alocate 650 de milioane de lei. Avem [i o veste bună – există interes din partea Ministerului Transporturilor [i o recomandare din partea FMI ca Metrorex să fie inclusă pe lista viitorului Plan Opera]ional Sectorial de Transporturi pentru finalizarea investi]iilor. Transporter: În ce zone a]i investi mai repede banii? Gheorghe Udri[te: În mod logic, în dezvoltarea re]elei [i în achizi]ia de material rulant. În creditele pe care le avem contractate sunt prevederi [i pentru investi]ii în dezvoltare, dar [i pentru înnoirea parcului de material rulant.

34

www. Transporter .ro

martie 2012

Ele sunt toate corelate, [i cred că bucure[tenii ar fi în]elegători să lucrăm în acela[i timp la toată Linia 5, din Drumul Taberei [i până în Pantelimon. Transporter: În ce stadiu se află studiul privind centura feroviară a Bucure[tiului? Gheorghe Udri[te: La ini]iativa fostului ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, am elaborat un studiu de fezabilitate prin care încercam să punem în valoare linia de centură de cale ferată a ora[ului. Bucure[tiul este printre singurele ora[e din Europa care dispune de o re]ea circulară de cale ferată, cu o lungime de 80 de km, folosită, în prezent, doar pentru transportul de marfă. Din analiza noastră, reiese că aceasta poate fi adaptată transportului de călători cu sta]ii pe întreg traseul. Astfel, locuitorii din zona periurbană a ora[ului să-[i lase ma[inile în parcările din apropierea sta]iilor acestei linii, iar oamenii s` se deplaseze cu acest tren. De exemplu, în zona Berceni, dacă prelungim linia de metrou câteva sute de metri, ajungem la linia de centură, iar acolo va fi un punct de oprire. Astfel, to]i cei care vin dinspre Berceni sau Vidră, pot să-[i lase ma[inile acolo, într-o parcare, iar mai apoi să-[i continue călătoria cu metroul. Acesta este un proiect pe care aproape l-am finalizat [i acum încercăm să solu]ion`m problema finan]ării chiar din fonduri structurale, pentru că reprezintă un proiect de transport intermodal, bine văzut în general de către autorită]i. Noi încercăm dezvoltarea, nu numai refacerea [i modernizarea, adică dublarea liniei pe întreaga distan]ă, pentru că acum sunt doar 50 de km de cale ferată dublă. De asemenea, vrem să electrific`m pe toată distan]a linia, să aranjăm punctele de oprire. În aceste condi]ii, suma urcă spre 400-500 de milioane de euro. Transporter: Dacă PDL câ[tigă alegerile, vă ve]i întoarce într-o func]ie în Primăria Capitalei? Gheorghe Udri[te: Nu cred că mai e cazul, pentru că Primăria [i-a format colectivul de lucru pe zona pe care eu am părăsit-o, [i sunt destui oameni capabili care pot duce proiectele mai departe. Nu [tiu dacă ies la pensie de la Metrorex, pentru că mai am [i alte gânduri. Momentan, am ni[te proiecte frumoase de dus până la capăt, însă, din păcate, nu cred că o să mai văd finalizate multe din postura de director Metrorex.


Traficul rutier bucureştean a cunoscut o creştere accentuată a valorilor datorită sporirii numărului general de vehicule încrise. Înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB) este un prim pas făcut de cei de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) în vederea soluţionării acestui aspect.

Ana Oprea ana@transporter.ro n numărul trecut al revistei “Transporter” au fost prezentate măsurile pe care le va impune Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti, într-un interviu realizat cu Adrian Criţ, directorul instituţiei. Urmează s` vă prezent`m un plan detaliat al traficului din Bucureşti şi soluţiile care trebuie impuse, aşa cum au fost prezentate de Direcţia de Transporturi Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Considerată şi un prim pas spre organizarea Zonei Metropolitane Bucureşti, instituţia-umbrelă va aduce beneficii călătorilor, infrastructurii şi sistemului de transport public. Adrian Criţ, directorul general AMTB, susţine că înfiinţarea acestei instituţii “demonstrează că ne aliniem capitalelor europene”. Echilibrarea mijloacelor de transport subteran cu

Î

cele din suprateran se va face, de exemplu, prin eliminarea uneia dintre acestea acolo unde se dublează.

23 de sta]ii, tot atåtea dorin]e În afara reducerii haosului de pe străzi, Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti va avea rolul de a reglementa şi de a coordona transportul public suprateran şi subteran, în corelaţie cu transportul zonal pe calea ferată şi punctele de acces auto spre şi dinspre oraş. Astfel, trenul urban va exista şi în Bucureşti, la fel ca în marile capitale europene. Pe lângă terasament şi trasee, Capitala şi împrejurimile au, din perioada interbelică şi cea comunistă, 23 de staţii CFR.

Distribu]ia traficului pe principalele artere

Zone aflate în cadrul Autorit`]ii Metropolitane de Transport Bucureşti

şti şi

Distribu]ia traficului pe principalele artere din zona de nord –estimat pentru anul 2013

martie 2012

www.Transporter.ro

35

PROIECT

Ce poate face AMTB-ul pentru Bucure[ti?


SONDAJ

Vocea transportatorilor

Transportatorii vor amânarea licita]iilor din 2013 Majoritatea firmelor care au ca obiect de activitate transportul de persoane propun amânarea licitaiei pentru atribuirea traseelor, care ar trebui să aibă loc anul viitor, în luna aprilie. Acestea invocă drept motiv situaia financiară dificilă din cauza fluxului scăzut de călători, a costurilor mari cu combustibilul, dar i a ratelor pe care le au de achitat pentru vehiculele achiziionate înainte de ultima licitaie.

Roxana Farc roxana@transporter.ro

entru a afla toate problemele cu care se confruntă [i a le face cunoscute factorilor responsabili, revista “Transporter” le-a adresat un set de întrebări. Răspunsurile le pute]i citi mai jos.  Cu ce probleme se confruntă transportul de persoane, în judeţul dumneavoastră?  Care este la ora actuală situaţia firmelor de transport de persoane în judeţ?  Credeţi că ar fi mai bine să se amâne licita]iile pentru atribuirea traseelor, care urmează să aibă loc în aprilie 2013?  Cui credeţi că ar trebui să fie alocate subvenţiile pentru transportul rutier al persoanelor defavorizate?

P

 Crac Doru Marian – Expres Transport, Târgu-Jiu: “Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm, la nivel naţional, este pirateria. Din momentul în care a fost dată Ordonanţa 34, acum doi ani, şi până la apari]ia Legii 163, pe care au ciuntit-o, autorităţile se eschivează de la a lua măsuri. O altă problemă o reprezintă Ordonanţa 69, care vorbe[te despre amenzi. Acestea sunt foarte mari, unele dintre ele pentru abateri minore, şi nu se ţine cont de puterea financiară a firmelor din România. Păi, din moment

36

www. Transporter .ro

martie 2012

ce e minor, nu este clar că se poate remedia? Normal că mai greşim, doar suntem oameni. Încă o problemă cu care ne confruntăm o reprezintă creşterea nejustificată a pre]ului combustibilului. Este imposibil să nu se poată face ceva în această privinţă. Cineva trebuie să ne asculte [i pe noi. Trebuie să existe o portiţă prin care statul să ne poată da accizele înapoi. În ceea ce prive[te situa]ia firmelor, din 2008 până în prezent, jumătate au dispărut. Tocmai de aceea, ar trebui amânate licita]iile din 2013. Cel mai bine ar fi să se prelungească valabilitatea licenţelor de transport. Acum, după părerea mea, numărul de curse ar trebui făcut în funcţie de fluxul de călători, nu să le introducă fiecare după bunul plac. Noi am sugerat ministrului Transporturilor o analiză a fluxului, am venit cu soluţii, dar nu se ]ine cont de ele. Ni se spune că nu au oameni şi bani. Noi le-am demonstrat că oameni competenţi şi plătiţi există, dar ei tot nu vor să facă nimic. Cât despre subven]ii, Federa]ia Operatorilor Români de Transport (FORT) cere de mai mult timp ca acestea să fie alocate direct persoanelor defavorizate. Am făcut demersuri, dar fără niciun rezultat. Oricum, este o nebunie să aştepţi un an să-ţi dea statul banii înapoi. Fiecare persoană ar trebui să-şi primească sumele respective imediat. Aşa ar fi cel mai bine.”

 Lázsló Orbán – Open World SRL, Miercurea Ciuc: “Problema este generală, nu locală. Nu ţine de Miercurea Ciuc sau de Arad sau de alte oraşe, ci este cauzată de lipsa fondurilor. Nu există călători, nu există venituri. Dar taxele trebuie achitate. Motorina este scumpă, amenzile – mari. Noi ne menţinem, dar dacă ar fi să dau o notă transportului de persoane, aş da nota 4, pe o scară de la 1 la 10. Controalele [i amenzile nu fac decât să îngreuneze situa]ia firmelor. În plus, legea nu e lege. Este interpretabilă şi nu se poate respecta efectiv. În ultimii doi ani, de când a început o nouă etapă a crizei, cam 25-30% dintre firme au fost închise. Unele cu voie, altele fără de voie. Unii au preferat să închidă, alţii au falimentat. E greu. Tocmai de aceea, [i ministerul, şi asociaţiile, din câte ştiu eu, sunt pentru prelungire. Acum, nu se ştie ce va fi, dar şi legea spune ceva despre amânare. Singura şi cea mai mare problemă este că nu ştii cum şi pentru ce să te pregăteşti. Ştim că, în eventualitatea sus]inerii licita]iilor, cel mult zece firme vor


câştiga tot, aşa că ceilalţi nu vor avea activitate. Depinde şi de patronate, cum vor acţiona ele şi cum vor negocia cu Ministerul Transporturilor. Oricum, nu e normal ca asociaţiile să dicteze legile [i să elaboreze acte normative. Amenzile sunt şi ele aberante. Parcă din asta ar trebui să trăiască ţara. În orice caz, noi ne judecăm cu ei şi câştigăm de cele mai multe ori. Şi asta spune multe despre lege. Nu ştiu unde e problema. Ori nu sunt ei capabili să-şi instruiască angajaţii, ori inspectorii nu ştiu să întocmească un proces verbal, dar este clar că ceva nu e în regulă. Problema cu subven]iile e veche, încă din 20092010, de când au început să fie încurcături cu achitarea sumelor. Pentru noi sunt sume modice, dar există tot timpul întrebări şi suspiciuni. În plus, durează până îţi dă statul banii. Ne-am săturat de lupta pentru decontare, aşa că cel mai bine ar fi să nu ne mai complicăm noi. Să ajungă banii direct la persoanele defavorizate; asta este voinţa noastră comună.”

 Lucescu Beniamim – Tarsim Trans, Suceava: “Pirateria este principala problemă, atât la nivel judeţean, cât şi interjudeţean. Noi am pierdut multe fonduri din această cauză. O altă problemă apăsătoare este lipsa de predictabilitate a legislaţiei. Modificările ne dau efectiv peste cap. Nu mai ştim nimic sigur, iar ei o întorc exact cum vor. După părerea mea, liberalizarea transporturilor este soluţia. Fără alte încurcături. Firmele de transport de persoane n-au dispărut, dar sunt la limită. La nivelul judeţului Suceava nu s-a desfiinţat niciuna, dar majoritatea abia mai rezistă. Cele mari mai au şanse, dar restul cum ar putea să reziste din moment ce se scumpesc toate? A crescut TVA-ul şi ne-a dat peste cap, iar motorina se tot scumpeşte. Cine să ]ină pasul? Legat de licita]ii, din punctul de vedere al asocia]iei noastre, mi-aş dori amânarea lor, pentru că efectiv nu sunt fonduri pentru investiţii. Dacă e să vorbesc din punctul meu de vedere, ca transportator, mi-aş dori ca acestea să se ]ină. În ceea ce prive[te demersul organizaţiilor pentru subven]ii, sunt total de acord ca acestea să ajungă direct la persoanele defavorizate, pentru că altfel ne cresc nouă costurile. Ar mai fi o soluţie. Dacă CFR Călători, de exemplu, primeşte subvenţii de 80%, atunci să primim şi noi la fel. Statul ar trebui să subvenţioneze transportul. În situaţia actuală însă, ar fi bine ca banii să meargă direct la persoane.”

 Jisa Liviu – Alis Group, Cluj: “Pirateria este cea mai mare problemă. Cel mai bine ar fi să se stabilească un cost fix pe kilometru, iar în felul acesta se aduce totul la o linie şi toată lumea ar şti exact ce şi cum. În condi]iile actuale, bineînţeles că firmele de transport persoane au dispărut; mai ales cele mici. Din păcate, încep să aibă probleme şi firmele mari. {i, ]inând cont de situaţia economică actuală, când maşinile nu sunt achitate, de ce ar mai trebui licitaţie? Dacă omul oricum nu a reuşit să-şi achite maşina, de unde să mai aibă fonduri pentru investiţii? Este normală prelungirea valabilităţii în astfel de condiţii. Sau să se ţină licitaţiile în momentul în care transportatorul reuşeşte să-şi plătească maşina. De exemplu, să nu aibă valabilitate pe trei ani, ci pe cinci, cât îi ia transportatorului să-şi încheie socotelile. Altfel, în mod cert fără licitaţii. Problema subven]iilor s-ar putea rezolva foarte rapid. Banii ar trebui să fie alocaţi oamenilor. Să se înţeleagă bine: subvenţiile nu sunt pentru transportatori. Să le dea oamenilor bani sau tichete, pentru că pe urmă ne anchetează pe noi. Cel mai bine ar fi să ne scoată din ecuaţie. În orice caz, după părerea mea, transportul de persoane cade. Nu va mai rezista mult, pentru că nu mai investeşte nimeni.”

 Mihalache Gheorghe – Trace Trans Corporation SRL, Constan]a: “Sunt probleme şi cu aşa-zisa piraterie, dar şi cu lipsa de fonduri. În ceea ce priveşte transportul fără autorizaţie, n-aş putea spune că există în Constanţa la nivel de masă, dar ştim de această problemă la nivel naţional. În astfel de condi]ii, evident că firmele dispar. Circa 20-30% au falimentat sau au ales pur şi simplu să nu-[i mai continue activitatea. Faţă de anii anteriori, numărul firmelor a scăzut sesizabil. Cât despre licita]ii, conform legii, ar trebui să se ţină. Acum, evident, sunt avantaje şi dezavantaje în ambele situaţii. Nici amânarea nu e bună, pentru că asta ar însemna să nu mai facem investiţii, dar, normal, nici să se ţină licitaţiile nu ar fi o situaţie fericită pentru majoritatea transportatorilor. Legat de problema subven]iilor, noi am făcut propunerea asta deja, [i când spun «noi», mă refer la FORT. Subvenţiile nu ar trebui să vină la noi. Nu sunt ale transportatorilor. Banii trebuie să meargă la oameni.”

 L`z`roaie Mariana – Lazer Trans, Sibiu: “Fără niciun dubiu, principala problemă o reprezintă pirateria. Transportatorii fără documente ne fac cele mai multe probleme. Şi nu numai în judeţ, ci şi la nivel naţional. La toate întâlnirile dintre asociaţii s-a pus această problemă. Cât despre situa]ia firmelor, au dispărut cele înregistrate şi au rămas cele care circulă fără acte în regulă. O parte din cei care sunt înregistraţi s-au transformat în 8+1. Mai sunt şi cei care declară ceva, iar când ies pe piaţă o fac cu maşini mici, care, evident, nu necesită aceleaşi cheltuieli. Pentru transportul 8+1 nu le mai trebuie licenţe, iar ei preferă să declare una şi să facă alta. Nu ne aflăm într-o situa]ie bună. Tocmai de aceea, ar trebui să se amâne licita]iile din 2013. Ar fi cel mai bine pentru toată lumea. {tiu că unii î[i doresc sus]inerea lor, dar pentru restul n-ar fi bine. În condi]iile în care amenzile şi leasing-urile ne termină financiar, dacă s-ar ţine licitaţii nici nu apuci să-ţi acoperi cheltuielile din 2008, că trebuie să faci altele. De unde? Acum terminăm datoriile, ne mai revenim, începem reparaţiile. Cum să-ţi permiţi să faci noi investiţii? Avem şi noi nevoie de un balon de oxigen. Măcar să se prelungească încă doi-trei ani, să ne acoperim şi noi cheltuielile. Părerea mea este că ar trebui să se facă un program al transporturilor care să ţină cât ţin maşinile, adică măcar şase-opt ani. Problema cu subven]iile s-ar rezolva dacă ar da banii oamenilor. Să le dea încă 50 de lei la pensie şi să-i lase în pace. Ei ne-ar plăti nouă transportul şi gata. Nu de alta, dar şi aici, ca în fiecare domeniu de altfel, se declară mai mult sau nu se plăteşte cât trebuie. Noi oricum băgăm motorină zilnic. Nu are niciun sens să ne pună pe noi să aşteptăm subvenţiile, care de multe ori nici nu vin.”

 Apetrei Marian – Apetrans SRL, Botoşani: “Pirateria ar fi principala problemă, dar la aceasta se adaugă taxele de tranzitare a oraşului şi, bineînţeles, infrastructura. Firmele de transport persoane au mai dispărut. Doar pe marfă au mai ie[it câteva. Situa]ia nu e bună, deci o amânare a licita]iilor din 2013 ar fi cea mai bună solu]ie. Noi oricum simţim o adâncire a crizei. Nimeni nu ar face faţă unor noi investiţii. Cel mai bine ar fi să se ]ină abia în 2016. Iar subven]iile ar trebui să ajungă la persoanele defavorizate. Plata la om este cea mai bună soluţie. Dacă nu, să ni se dea şi nouă subvenţii, cum se dau CFR-ului, de exemplu. Ei oricum circulă cu scaunele goale.”

martie 2012

www.Transporter.ro

37


INTERVIU

RATB are \n plan înnoirea [i m`rirea parcului de autobuze, tramvaie [i troleibuze \n 2012

Ce [i când cump`r` cea mai mare regie de transport din ]ar` Regia Autonom` de Transport Bucure[ti (RATB), referin]` a transportului public de c`l`tori din România, dore[te \n permanen]` s` se alinieze la standardele operatorilor de transport persoane din marile capitale europene. De la sfår[itul anului 2011, regia este condus` de inginerul Viorel Popescu. Acesta a dezv`luit pentru revista “Transporter” cum va ar`ta transportul în comun din Capital`, atåt pe termen mediu, cât [i pe termen lung.

Ana Oprea ana@transporter.ro Transporter: Care este parcursul dvs. profesional [i care sunt studiile pe care le-a]i urmat \n vederea calific`rii?

Transporter: Cum a r`mas cu planul de construc]ie a tramvaielor Bucur în uzina URAC?

Viorel Popescu: Profesia mea de bază este de inginer mecanic, iar parcursul profesional a cuprins activităţi, inclusiv de coordonare şi conducere, în structurile administraţiei publice locale din Bucureşti: Primăria Generală şi Consiliul General (Administraţia Străzilor).

Viorel Popescu: În prezent, RATB are în exploatare cinci tramvaie Bucur LF, care circulă pe linia 1. În scurt timp, se va finaliza construcţia a încă două tramvaie, iar până la sfârşitul anului vor fi construite 15 unităţi, care vor completa parcul deja existent. Tramvaiele Bucur LF au podea coborâtă pe 60% din suprafaţa vehicului, iar tracţiunea se realizează cu chopper (variator de tensiune continuă), ceea ce permite recuperarea unei părţi din energia consumată prin intermediul frânării reostatice recuperative. Capacitatea tramvaiului este de 270 de locuri, din care 43 pe scaune, iar viteza maximă de circulaţie este de 60 km/or`.

Transporter: Ave]i un model de regie de transport \n comun din alte ]`ri dup` care v` ghida]i? Viorel Popescu: Decizia de transformare în anul 1990 a fostei Întreprinderi de Transport Bucureşti (ITB) în Regia Autonomă de Transport Bucureşti s-a bazat atât pe o tradiţie românească interbelică – de exemplu, Regia Monopolurilor Statului, care punea în evidenţă un sector public într-un mediu preponderent privat, cât şi pe modelul francez actual – RATP (Paris) şi cel german de \ntreprinderi comunale (Stadtwerke). În toate cazurile, operatorii publici de transport sunt în proprietatea administraţiilor locale şi/sau regionale. În ultimii 20 de ani, modelele europene au evoluat organizatoric spre forma societăţilor comerciale, simultan cu procesul de deschidere a pieţelor de transport public. Urmând această evoluţie şi actele normative naţionale în domeniu, RATB a început acţiunile premergătoare transformării din regie în societate comercială.

38

www. Transporter .ro

martie 2012

Transporter: Ave]i un plan detaliat al investi]iilor sau al m`surilor pe care dori]i s` le adopta]i în acest an? Viorel Popescu: Programul de investiţii propus de RATB pentru anul 2012 are la bază strategia de dezvoltare a serviciului public de transport de suprafaţă în Municipiul Bucureşti, strategie care prevede modernizarea şi extinderea infrastructurii, înlocuirea şi mărirea parcului de autobuze, tramvaie şi troleibuze.


Dintre obiectivele programului de investiţii, amintim:  modernizarea liniei de tramvai pe Str. Nicolae Teclu, Bd. Camil Ressu, Bd. Gloriei şi Str. Piatra Morii;  modernizarea depoului Titan;  fabricarea în cadrul Uzinei RATB a 15 tramvaie Bucur LF;  achiziţia a 150 de troleibuze, cu podea total coborâtă, în cadrul unui program pe trei ani, din care 20 de troleibuze vor fi achiziţionate în anul 2012;  achiziţia a 300 de autobuze în perioada 2012-2014, din care 10 autobuze vor fi achiziţionate în anul 2012;  achiziţia a 50 de tramvaie, cu podea coborâtă, în cadrul unui program care se va derula pe trei ani şi va fi demarat începând cu anul 2013;  achiziţia a 50 automate de vânzare şi reîncărcare carduri;  extinderea sistemului de management al traficului;  modernizarea a 487 de autobuze Mercedes Citaro cu instalaţii de climatizare în cadrul unui program de trei ani, din care 100 de instalaţii vor fi achiziţionate în anul 2012. Menţionez că programul de investiţii este analizat de către Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi va fi aplicabil numai dacă resursele financiare vor permite acest lucru. Transporter: În vara lui 2012 ve]i mai \nchiria autobuzul cu etaj pentru turi[ti? Ve]i mai organiza [i astfel de proiecte culturale \n viitor? Viorel Popescu: Proiectul Bucharest City Tour va continua şi în acest an, odată cu încălzirea vremii. Vom continua, de asemenea, proiectul liniilor turistice spre mânăstirile şi obiectivele de interes din judeţul Ilfov. Aceste curse se vor organiza numai pentru grupuri turistice, în condiţiile unor rezervări concrete. Dintre destinaţii, amintim: mânăstirile Căldăruşani, Balamuci, Comana, Cernica, Pasărea, Bisericile Adormirea Maicii Domnului din Călug`reni, Sf. Ilie din Călug`reni, Sf. Voievozi din Hulubeşti, precum şi Parcul Natural Comana. Transporter: Inten]iona]i s` modifica]i traseele existente? Viorel Popescu: Reconfigurarea reţelei de transport public din Capitală este oportună în condiţiile în care, în ultimii ani, direcţiile de deplasare ale călătorilor s-au schimbat. În acest sens, am iniţiat un proiect privind eficientizarea liniilor de transport public, în special a celor care au lungimi mai mari de 10 km. Studiile şi analizele de specialitate realizate pe liniile de transport public au condus la ipoteza că traseele care au lungimi mari nu sunt fiabile, din cauza deregl`rilor repetate de ritmicitate ale mijloacelor de transport şi totodată recomandă reconfigurarea lor, prin intermediul unor noduri de exploatare pentru dirijare şi un control mai bun al vehiculelor RATB. În cadrul acestui proiect, în prima etap`, a fost reconfigurată linia 102, urmând ca în continuare să fie reanalizate [i alte trasee.

Transporter: Având \n vedere constituirea Autorit`]ii Metropolitane de Transport Bucure[ti, care este rolul RATB \n acest sistem? Viorel Popescu: Înfiinţarea Autorit`]ii este benefică pentru funcţionarea transportului public din Capitală şi din zona metropolitană. Integrarea este deosebit de importantă pentru operatorii de transport public, inclusiv CFR, deoarece se creează astfel un singur mediu de exploatare, care poate fi mai bine gestionat, prin integrarea reţelelor, traseelor, orarelor, realizarea de staţii şi terminale multimodale şi aplicarea unui sistem unic de taxare. Noi, împreună cu Metrorex, am realizat deja primul pas în ceea ce priveşte integrarea, prin utilizarea cardului ACTIV, care asigură accesul în ambele reţele. Transporter: Ce solu]ii crede]i c` ar trebui adoptate pentru un transport în comun eficace? Viorel Popescu: Problema cea mai acută o reprezintă lipsa facilităţilor, adresate în exclusivitate transportului public (benzi dedicate, semaforizare cu prioritizare etc). Însă, până la implementarea în totalitate a proiectelor de management al traficului, aşa cum am amintit mai sus, vom analiza reţeaua de transport, astfel încât circulaţia mijloacelor de transport să se desfăşoare ritmic. De asemenea, consider că sunt necesare investiţii în modernizarea parcului de tramvaie şi troleibuze, precum şi în sistemul de informare a călătorilor în fiecare staţie. Transporter: Care va fi cea mai apropiat` schimbare/investi]ie/realizare a RATB \n acest an? Viorel Popescu: Cel mai important proiect din ultima perioadă îl reprezintă schimbarea sistemului de alimentare cu combustibil a autobuzelor. Noul sistem va fi capabil să monitorizeze şi să gestioneze traseul carburantului de la furnizor până la consumul efectiv al acestuia. Vehiculele vor fi dotate cu senzori care vor semnala orice scurgere de combustibil si orice deschidere a capacului de la rezervor, iar staţiile de alimentare vor avea camere de supraveghere şi sistem de identificare a fiecărui şofer.

Transporter: Dac` ne referim la num`rul c`l`torilor, acesta a crescut în 2011 fa]` de 2010? Viorel Popescu: În cursul anului 2011 se observă o tendinţă de creştere a numărului călătoriilor înregistrate pe mijloacele de transport în comun. Astfel, în 2011 s-a cuantificat un număr de 769.231.910 de călătorii, iar în 2010 au fost 761.078.373 de călătorii.

martie 2012

www.Transporter.ro

39


EVENIMENT

Dou` asocia]ii din transport sprijin` ini]iativele ISCTR Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) şi Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) au organizat la sediul celor dintâi o discuţie deschisă cu directorul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), Virgiliu Cucliciu, la care a participat şi presa de specialitate.

Ana Oprea ana@transporter.ro

atât Radu Dinescu, secretar general UNTRR, cât şi Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR, s-au arătat încrezători în metodele de lucru ale nou înfiinţatului inspectorat.

Virgiliu Cucliciu, director ISCTR

Directorul ISCTR, Virgiliu Cucliciu, s-a arătat încântat de colaborarea pe care a început-o cu cele două asociaţii profesionale ale transportatorilor din România şi speră ca această iniţiativă să prindă răd`cini în anul care urmează. De asemenea,

40

www. Transporter .ro

"Scopul acestei colabor`ri este de a întocmi nişte proceduri cunoscute de ambele p`r]i, atât de cei care efectueaz` controale, cât şi de transportatori. Avem o serie de solicit`ri pe care i le-am propus domnului Cucliciu şi pe care sper`m s` le clarific`m între timp. Automatizarea proceselor care s` scoat` din acest sistem factorul uman, care întotdeauna are o decizie subiectiv`, este un prim pas în acest sens", a

martie 2012

declarat secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu.

"Ne bucur`m c` domnul Virgiliu Cucliciu vine din mediul privat şi doreşte şi poate s` aranjeze lucrurile în aşa fel încât toat` lumea s` fie controlat` şi mul]umit` în acelaşi timp", a spus preşedintele COTAR.

ISCTR şi-a început activitatea cu acţiunea de control pe care a desfăşurat-o la circa 345 de autovehicule comerciale blocate în trafic din pricina condiţiilor meteo. Din totalul acestui număr, aproximativ 1% nu au avut cauciucuri de iarnă, iar din această categorie fac parte în cea mai mare


Tipuri de înc\lc\ri prev\zute în HG 69/2011 a) încălcări foarte grave care se sancţionează cu amendă de la 14.000 lei la 18.000 lei; b) încălcări grave care se sancţionează cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei; c) încălcări minore care se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei. Sanc]iunile se aplic\ m`sură transportatorii de persoane. Culmea este că tocmai cei care au în răspundere şi vieţile altor persoane, în acest caz cele ale călătorilor, nu s-au preocupat în a-şi echipa autobuzele sau autocarele cu anvelope corespunzătoare sezonului rece. Poliţia Română şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) au format în zilele afectate de viscol şi ninsori echipe comune pentru a-i informa în permanenţă pe conducătorii auto cu privire la starea drumurilor şi rutele ocolitoare. Inspectorul şef al ISCTR a convenit cu reprezentanţii patronatelor transportatorilor, UNTTR şi COTAR, să le recomande membrilor acestora să nu se deplaseze în zonele afectate de viscol fără ca autovehiculele să le fie dotate corespunzător pentru condiţiile meteorologice de iarnă.

Cot` parte din amenzile \ncasate

"Sper`m ca pân` în iulie-august 2012 s` reuşim s` ne punem la punct cu tot

sistemul necesar desf`şur`rii în întregime a activit`]ii ISCTR. Bugetul alocat sistemului IT şi soft-urilor se ridic` la suma de 4 milioane de euro. Urm`rim în acest fel scoaterea din câmpul activit`]ii a factorului uman, pentru c` unui calculator nu i se poate da şpag`", a explicat Cucliciu.

De asemenea, acesta a declarat că, în vederea eliminării sistemului obişnuit cu şpaga, angajaţii ISCTR primesc cotă parte pentru amenzile încasate, iar salariul brut se încadrează între 3.500 şi 4.500 ron. Inspecţia, controlul şi supravegherea modului de respectare a prevederilor se efectuează în trafic şi la sediul operatorilor de transport rutier sau al întreprinderilor de transport rutier în cont propriu/operatorilor economici care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/furnizorilor şi beneficiarilor de bunuri divizibile/centrelor de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere/şcolilor de conducători auto/instructorilor auto autorizaţi de către inspectorii din cadrul ISCTR.

Amenzi de 462.000 de euro |n ultimele două săptămâni inspectorii ISCTR au oprit şi verificat în trafic un număr de 2.671 de autovehicule de transport marfă şi persoane. De asemenea, au fost verificaţi la sediu 172 de operatori de transport, şcoli auto şi institute de formare şi pregătire profesională. În urma verificărilor efectuate de către inspectorii ISCTR, au fost constatate în 260 de cazuri abateri de la legislaţia în vigoare, pentru care s-au stabilit amenzi în cuantum total de 2.008.305 lei (echivalentul a 462.000 EUR).

martie 2012

a) operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz; b) conducătorului auto român sau străin, după caz; c) operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/persoanei fizice sau juridice, după caz; d) şcolii de conducători auto/instructorului auto autorizat/persoanei fizice sau juridice, după caz; e) centrului de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere/persoanei fizice sau juridice, după caz; f) persoanei care utilizează legitimaţiile de călătorie tip card fără drept sau în alte condiţii decât cele reglementate de legislaţia în vigoare; g) furnizorului sau beneficiarului de bunuri divizibile, după caz. www.Transporter.ro

41


INTERVIU

Interviu cu directorul general al CFR C`l`tori, Dorin Maer

CFR C`l`tori

estimeaz` sc`derea num`rului de c`l`tori CFR C`l`tori estimeaz` sc`derea num`rului de pasageri \n 2012 [i are \n plan rentabilizarea printr-o serie de m`suri \ntre care se reg`se[te [i renun]area la operarea unor trenuri din sec]iile nerentabile. În lupta cu concuren]a, directorul general al companiei, Dorin Maer, a declarat pentru “Transporter” c` gama larg` de servicii [i o ofert` comercial` variat` constituie un avantaj.

Loredana Ciubotaru loredana.ciubotaru@transporter.ro

Transporter: CFR C`l`tori este una dintre companiile atent monitorizate de FMI. Cum ar trebui s` arate compania condus` de dvs., conform recomand`rilor institu]iei financiare interna]ionale?

42

www. Transporter .ro

Dorin Maer: Prin Programul de eficientizare a activităţii, SNTFC “CFR Călători” – S.A. urmăreşte realizarea unui buget de venituri şi cheltuieli echilibrat pentru anul 2012. Aceasta a necesitat dimensionarea serviciilor la un volum de aproximativ 57 de milioane de km şi în mod corespunzător adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să conducă la optimizare şi eficientizare economică, cu o reducere de aproximativ 3,5% a activităţii. În acest sens, CFR Călători a permanentizat un proces de analiză a fiecărui tip de servicii, pentru a se identifica acele servicii care generează o acoperire slabă a cheltuielilor şi un număr mic de utilizatori. Din acest proces de analiză a reieşit o singură soluţie aplicabilă, respectiv suspendarea serviciilor feroviare oferite de CFR Călători pe acele rute periferice cu densitate redusă a traficului.

martie 2012


Astfel, CFR Călători nu va mai opera pe aceste secţii de circulaţie, care generau anual pierderi de aproximativ 60 de milioane de lei. De asemenea, s-a analizat punctual fiecare post de lucru [i unită]ile de exploatare existente, având ca obiectiv reducerea cheltuielilor [i majorarea veniturilor, generând astfel o reducere de personal de circa 1.143 de posturi, din care 93 de la filiale. La \nceputul lui 2012, CFR Călători avea 13.803 salaria]i.

martie 2012

Transporter: În cifre, care a fost num`rul total de pasageri \n 2011 [i ce estim`ri sunt pentru 2012? Dorin Maer: În anul 2011, CFR Călători a transportat 53,5 milioane de călători cu un parcurs de 4,8 miliarde de km. În contextul punerii în aplicare a programului de reorganizare [i restructurare a activită]ii CFR Călători, pe anumite linii secundare, circula]ia trenurilor va fi suspendată.

www.Transporter.ro

43


INTERVIU

întreprindem studii privind ofertele celorlalţi transportatori, precum şi cercet`ri de piaţ` pentru a cunoaşte preferinţele clienţilor, dar şi a potenţialilor clienţi. Pe baza acestora putem acţiona asupra confortului în tren, a serviciilor oferite şi a ofertelor tarifare. Transporter: Pute]i puncta câteva dintre avantajele/diferen]ele dintre CFR C`l`tori [i un operator feroviar privat? De ce ar trebui s` aleag` c`l`torul operatorul de transport feroviar de stat?

Astfel, preconizăm o scădere a traficului pentru anul 2012 la circa 45 de milioane de călători transporta]i, cu un parcurs de 4,1 miliarde căl`tor pe km. Transporter: Din studiile dvs., care sunt principalii concuren]i ai CFR C`l`tori la aceast` or` (operatori rutieri,

44

www. Transporter .ro

operatori priva]i feroviari, operatori aerieni low cost)? Dorin Maer: Concuren]ii CFR Călători sunt operatorii rutieri de pe sec]iile secundare. De asemenea, pentru a fi competitivi pe piaţa concurenţial` a transporturilor, monitorizăm continuu traficul pe trenuri şi

martie 2012

Dorin Maer: Sunt mai multe aspecte care pot fi luate în considerare privind varianta de transport CFR Călători. Printre acestea, a[ enumera calitatea serviciilor la toate categoriile de trenuri – în special IC [i IR, materialul utilizat în compunerea trenurilor fiind nou sau modernizat.


De asemenea, flexibilitate din punct de vedere a variantelor de legătură. Planul de mers de tren include întregul pachet social de servicii adaptat cererii de transport feroviar de călători, la nivelul întregii re]ele feroviare, deservind astfel majoritatea localită]ilor din ]ară. Sistemul de emitere electronică a legitimaţiilor de călătorie este implementat la nivel naţional în proporţie de 90%, ceea ce permite o scurtare a timpului de aşteptare pentru emiterea unei legitimaţii de călătorie la maximum 45 de secunde, o tarifare corectă şi o rezervare sigură a locului, precum şi vizualizarea clară şi detaliată a tuturor informaţiilor cuprinse în bilet. Un alt mare beneficiu al sistemului de emitere electronică de legitimaţii de călătorie este posibilitatea rezervării locului cu 30 de zile înainte de efectuarea călătoriei, din orice staţie sau agenţie de voiaj, cu acordarea de reduceri pentru cumpărarea cu anticipa]ie. Varietatea canalelor de distribu]ie a legitima]iilor de călătorie, automatele de vânzare din staţiile CFR, lansarea de oferte tarifare şi programe speciale de trenuri \n sezonul estival/iarna. Nu \n ultimul rând, capacitatea de transport este adaptată permanent pentru preluarea variaţiilor majore şi predictibile ale traficului, în special pentru weekend, pentru trenurile de sezon şi în perioadele de sărbători. A[ mai men]iona diversitatea ofertelor comerciale, realizarea unui transport charter în special pentru operatorii de turism, asigurarea asisten]ei călătorilor, oferirea unei alternative la oferta companiilor aeriene prin asigurarea de legături către diferite destina]ii europene. Transporter: Care sunt m`surile de eficientizare ce urmeaz` s` fie puse \n practic` \n anul 2012? Dorin Maer: Compania nu va mai opera pe 23 de secţii de circulaţie, ob]inându-se o reducere a parcului de exploatare a materialului rulant motor, fapt care va permite: reducerea consumurilor specifice de motorină, utilizarea automotoarelor disponibile pentru înlocuirea garniturilor de tren formate din locomotivă [i vagoane, cu efecte imediate asupra costurilor de exploatare, trecerea în parcul inactiv [i reducerea propor]ională a cheltuielilor cu repara]iile. Totodată, în urma reanalizării/

redistribuirii presta]iilor, se închid: unităţi T (puncte de lucru tehnice), unităţi de vagoane. La concedierile de personal, cazurile sociale au fost analizate şi convenite cu reprezentanţii sindicatelor. În prezent, negocierile pentru încheierea unui nou contract colectiv de muncă 2012/2013 sunt în curs de derulare între partenerii sociali.

folosin]`, po[ete-suport etc.); difuzarea de publicitate având ca suport biletele CFR Călători (fa]` [i verso); activităţi de tip „sampling” constând în distribuirea unor mostre gratuite de produse, în trenurile de călători; difuzarea de spoturi publicitare având ca suport monitoarele video amplasate în vagoanele de călători şi în alte spaţii ale CFR Călători.

Transporter: Cât estimeaz` CFR C`l`tori c` va \ncasa din \nchirierea spa]iilor publicitare [i ce spa]ii publicitare vor fi purt`toare de reclam` \n 2012?

Transporter: Cum va evolua pre]ul biletelor de tren \n anul 2012?

Dorin Maer: CFR Călători inten]ionează să organizeze o procedură având ca obiect exploatarea spa]iilor disponibile ale companiei în scop de reclamă [i publicitate, ce se va finaliza prin încheierea unui contract cu o agen]ie specializată. În baza acestui contract, serviciile de reclamă şi publicitate se pot realiza prin: \nchirierea de spaţii pe pereţii interiori ai vehiculelor feroviare (vagoane, automotoare, rame electrice), din compunerea trenurilor CFR Călători, pentru expunerea de materiale publicitare aplicate sub formă de autocolante sau alte forme care nu deteriorează pere]ii vehiculului feroviar; difuzarea de publicitate pe materiale tipărite sau personalizate realizate de firma contractat` [i distribuite \n trenuri [i/sau la casele de bilete din sta]ii (pliante, fluturaşi, reviste, ziare, husele, tetiere de unic`

martie 2012

Dorin Maer: La acest moment nu se are în vedere o nouă majorare a pre]ului biletelor pentru anul în curs. Majorarea se face în func]ie de variabila pre]urilor la combustibil, materii prime [i materiale.

www.Transporter.ro

45


ADVERTORIAL

ISAF: Construim calea ferat` de mâine ISAF, Societatea de Semnalizări [i Automatizări Feroviare, este o companie cu tradi]ie în construc]ia infrastructurii de transport feroviar [i urban. În ultimii 60 de ani, ISAF a contribuit la modernizarea [i extinderea re]elei de transport feroviar din România, dezvoltându-se în acela[i timp cu căile ferate din România. Capabilită]ile noastre ne permit să realizăm proiectarea, produc]ia [i instalarea de sisteme [i componente feroviare specifice atât pentru transportul feroviar, pentru energo-alimentare, linie de contact, automatizare, semnalizare, telecomunica]ii, cât [i pentru transportul urban: tramvai, troleibuz, tramvai, în special lucrări de electrificare [i, de curând, construc]ie de cale de rulare. Suntem preocupa]i continuu să creem produse noi, care pe lângă performan]ele, calitatea [i gradul de siguran]ă ridicate, să aducă un plus de valoare pentru client, în ceea ce prive[te: timpul de montaj scăzut, costurile reduse de între]inere, un ciclu de via]ă mai lung etc.

Linie de contact [i semnale fabricate [i instalate pe coridorul IV, \n sta]ia Cåmpina

Lucr`ri de electrificare la linia de tramvai din Atena

Succesul nostru este dovedit de referin]ele noastre din ]ară [i din străinătate [i ne recomandă pentru viitoarele proiecte de reabilitare a infrastructurii de transport feroviar [i urban. În România, ISAF a efectuat lucrări de electrificare, semnalizare [i telecomunica]ii pe Coridorul IV, pe tronsoanele Bucure[ti N – Câmpina, Bucure[ti Băneasa – Fundulea [i Câmpina – Predeal (în desfă[urare). În străinătate, ISAF a livrat cu succes în ultimii 10 ani proiecte de reabilitare a infrastructurii feroviare, în Grecia: Thessaloniki – Idomeni, Leptokaria – Evanghelismos, Idomeni – Polikastro (în desfă[urare) [i Bulgaria: Krumovo – Parvomai, precum [i a celei de transport urban (Tramvaiul din Atena [i Thessaloniki sau Metroul din Atena).

46

www. Transporter .ro

martie 2012

Travers` rigid` proiectat`, produs` [i instalat` la Sinaia

Dorim să continuăm parteneriatele existente, să fim competitivi pentru a ne consolida pozi]ia de lider în domeniul instala]iilor de electrificare [i semnalizare feroviară [i urbană, să profităm de toate oportunită]ile oferite de pia]a feroviară din România, dar [i să accelerăm expansiunea internaţională a companiei. Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contacta]i Departamentul Comercial. Director Comercial: Maria ION Tel. 00 40 (0)21 220 80 75 Mobile: 00 40 723 397 178 Email: maria.ion@isaf.ro Website: www.isaf.ro


AVANPREMIER~

Viitoarea Serie S500 de la Setra

În spatele cortinei, pân` la IAA 2012 O vizită în atelierul designerilor Setra din Neu Ulm ne-a permis să ne facem o idee despre cum vor arăta (poate) următoarele generaţii de autobuze. Dincolo de secretele ţinute bine ascunse, ne-au fost prezentate felurite idei pentru viitorul transportului rutier de persoane.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro n proiectant de autobuze are foarte puţină libertate de mişcare. Înălţimea şi lăţimea autobuzului sunt fixe, conform legislaţiei, iar lungimea diferă de la o categorie la alta, în funcţie de numărul pasagerilor şi al dotărilor – dar nu mai mult de 15, respectiv 18 metri. În acest paralelipiped, inginerii trebuie să introducă şi să ascundă într-un spaţiu minim toate componentele mecanice, electronice, pneumatice, hidraulice, plus cele speciale, specifice autobuzelor, precum ventilaţia şi climatizarea interiorului. Ce rămâne liber cade în sarcina designerilor să înfrumuseţeze, dar mai ales să personalizeze, pentru a fi uşor de recunoscut. La interior, multitudinea de materiale şi echipamente necesare lasă mult loc desenatorilor să creeze modele noi. În exterior însă, proiectanţii trebuie să jongleze numai cu forma lămpilor, din faţă şi spate,

U

48

www. Transporter .ro

martie 2012

cu linia parbrizului şi a lunetei, razele de racordare a muchiilor laterale, şi cam atât. Ar mai putea fi adăugate ornamente din plastic, stickere şi alte artificii, dar, din principiu, oricare designer din domeniul auto este împotriva unor astfel de metode de compromis.

{ase designeri pentru Setra Cu atâtea restricţii, să creezi forme noi este în sine o performanţă. Pentru Setra, tradiţia este deopotrivă un punct de sprijin, dar şi o obligaţie importantă faţă de clienţii săi. De zeci de ani, autobuzele şi autocarele sale pot fi recunoscute dintr-o privire, ca să vorbim doar despre design. Anul acesta, Setra va prezenta noua generaţie de autocare S500.


Ne-am fi aşteptat ca în cadrul acestei vizite la Neu Ulm să ni se prezinte măcar un prototip sau câteva desene. Însă totul a rămas secret, toţi cei curioşi trebuind să aştepte până la IAA 2012. Mathias Lenz, directorul de design al Daimler Buses, din Neu Ulm ne declara cu ocazia vizitei că “scopul nostru este de a continua dezvoltarea şi înnoirea mărcii de la o serie la alta, fără a pierde caracteristicile tradiţionale, pentru a face o trecere de la formele din trecut la cele care nu au fost încă explorate”. Pornind de la principiul universal valabil în design că “forma urmează funcţiei”, cei şase designeri încearcă să creeze forme care să reprezinte o evoluţie în domeniu.

R`mân “urechile de iepure”? Pentru a putea fi în stare să răspundă la întrebarea cum va ar`ta autobuzul viitorului, designerii trebuie să privească atent tot ceea ce se întâmplă în domeniul auto, al modei, al arhitecturii, al mobilierului şi aşa mai departe. Practic, fiecare dintre cei [ase designeri Setra este preg`tit în felurite domenii, nu doar în construcţia de autobuze. Ne d`m uşor seama că un produs precum un autocar nu are un ciclu de producţie mai mic de 10 ani, iar după această perioadă de timp, aspectul său trebuie să rămână actual încă 10-20 de ani. Dacă privim la seriile precedente de autocare Setra, observăm că au o anume linie pe care şi-au păstrat-o în timp. Seria S100, care a fost produsă între 1967 şi 1976, a deschis calea spre un nou stil de construcţie a autocarelor turistice. Pentru prima oară, sistemul de climatizare devenea cu adevărat eficient, iar ferestrele curbate au fost eliminate.

A urmat S200, autocar fabricat până în 1991 şi pe care îl mai vedem, încă, în număr destul de mare pe drumurile din această parte a Europei – ce-i drept, decăzut de la transportul internaţional la cel intrajudeţean. Simplitatea designului său şi calitatea execuţiei l-au transformat într-un reper al timpului său. Seria S300 beneficia de multe noutăţi tehnice remarcabile, însă ea a rămas caracterizată datorită “urechilor de iepure”. Deşi ridiculizate de către concurenţa de atunci, oglinzile sale au început să fie copiate de toată industria, tocmai datorită eficienţei lor. În fine, seria S400, cea care tocmai a ajuns la apusul vieţii sale, este un autocar pe care mulţi încă şi-l mai doresc. Privind autobuzele aliniate unul lângă altul, căutăm acel ceva care le înrudeşte. Ar putea fi grila sau ar putea fi lămpile din faţă şi oglinzile. Este meritul designerilor care inventează forme noi, dar care par cunoscute deja. Viitoarea Serie S500 va fi prezentată anul acesta, nu ştim încă forma sa finală, dar cu siguranţă va fi uşor de identificat drept o Setra. În orice caz, cel puţin încă 20 de ani de acum înainte, Setra va mai avea roţi. Ce va fi după aceea rămâne de văzut.

martie 2012

www.Transporter.ro

49


EVENIMENT

Cel mai lung [i cel mai \nalt

Uria[ii autocarelor de curs` lung` Dou` autocare noi-nou]e au str`b`tut ]ara Cel mai lung şi cel mai înalt autocar Setra au rulat \n martie pe străzile din România, trecând prin 15 oraşe, ca prezentare în cadrul unui nou RoadShow organizat de EvoBus. Evenimentul a luat startul pe 9 martie.

Roxana Farc roxana.farc@transporter.ro

ele două modele de autocare Setra – S 419 GT-HD şi S 431 DT – au trecut prin Arad, Timişoara, Alba Iulia, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Horezu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Focşani, Roman, Iaşi, Bistriţa şi Cluj-Napoca. EvoBus România, divizie a concernului german Daimler, nu este la prima organizare a unui astfel de RoadShow, eveniment ce are un rol de prezentare şi familiarizare a clienţilor cu noile modele Setra. Cele două autocare prezentate de această dată aduc noi dimensiuni ale confortului, prin dotările pentru pasageri. Fiind modele costisitoare, cu preţuri care pornesc de la 350.000 de euro, cele două Setra se pliază mai bine pe curse lungi sau internaţionale, iar valoarea lor poate fi

C

50

www. Transporter .ro

apreciată mai bine prin contact direct. Lucru înlesnit de organizarea unui astfel de eveniment.

Capacitate mare de transport [I condi]ii de excelen]`

“Pia]a are nevoie de autocare cu o capacitate mare de transport. Acest lucru ne-a determinat s` alegem pentru prezentare cel mai înalt model Setra şi cel mai lung”, ne-a declarat Dorina Barac, EvoBus România.

Cele două modele sunt deja existente pe piaţă, dar autocarele prezentate pe parcursul

martie 2012

RoadShow-ului nu aveau mai mult de o lună de la fabricaţie. Varianta S 419 GT-HD era dotată cu 56 de locuri, modelul permiţând introducerea de până la 69, iar Setra S 431 DT cu 83 şi un maxim de 90 de locuri. Setra S 419 GT-HD face parte din seria ComfortClass, iar modelul S 431 DT aparţine seriei TopClass. Într-o piaţă în care anul trecut nu s-au înregistrat prea multe vânzări de autocare, dar \n care EvoBus Romania a punctat, într-o perioadă economică destul de şubredă, este greu de prezis deznodământul acestui RoadShow \n termeni de vanzari. Modelele de calitate, noi, se pozi]ioneaz` \n zona premium a segmentului de transport de c`l`tori. Noi le ur`m pasagerilor din ]ar` s` aib` parte de cât mai multe c`l`torii cu astfel de autocare!


Dan Athanasiu dan@transporter.ro

Drive-Test

S 431 DT n autocar de turism este un obiect foarte preţios în sine, iar dacă este chiar unul de foarte mare capacitate, precum cele două expuse recent de către EvoBus România, atunci trebuie tratat cu tot respectul. Sub indicativele celor două vehicule, S 431 DT şi S 419 GT-HD, care fără exagerare pot fi considerate de lux, se ascunde şi o mare “productivitate” – dacă acesta este cel mai potrivit cuvânt legat de capacitatea mare de transport persoane. Să le luăm însă pe rând. Cunoscătorii şi-au dat deja seama că “DT” simbolizează în viziunea Setra un autobuz cu etaj, iar “S 400” se referă la seria de vehicule aflată în producţia curentă. Cu o capacitate maximă de 87 de pasageri, Setra S 431 DT este un uriaş printre autocarele de cursă lungă, el

U

apropiindu-se de nivelul autobuzelor urbane, la care călătorii mai stau şi în picioare. Modelul pe care l-am avut la dispoziţie pentru o zi dispunea de o configuraţie cu (numai) 83 de locuri. Diferenţa se datorează celor două mese montate la parter, în prima parte a autocarului, care ocupau un rând de scaune. Cel puţin acei patru pasageri care călătoresc faţă în faţă în jurul meselor se simt ca într-o uriaşă sufragerie, numai bună pentru o cină copioasă sau, de la caz la caz, pentru un

martie 2012

joc de cărţi. Restul de 79 de pasageri nu au parte de un tratament atât de generos, ei trebuind să se mulţumească doar cu măsuţele de pe spătarul scaunului din faţa lor, după principiul „la toţi ne este greu, dar nu la fel”. Cei care s-au aşezat la etaj se vor bucura de o vizibilitate mai mult decât generoasă. Practic, lor li se potriveşte cel mai bine sintagma: “călătoria este însăşi destinaţia“. În cazul autobuzelor cu etaj, cele mai căutate locuri se pare că sunt cele de deasupra şoferului – datorită priveliştii

www.Transporter.ro

51

DRIVE-TEST

O capacitate de transport călători cât mai mare este una dintre cele mai apreciate caracteristici pentru un operator. Exact în acest domeniu excelează cele două autocare Setra S 431 DT şi S 419 GT-HD, pe care vi le prezentăm în cele ce urmează.


DRIVE-TEST extraordinare, dar şi a senzaţiilor tari apărute mai ales pe serpentinele strânse şi pe drumurile mai înguste.

Pentru musafiri r`sf`]`]i Tapiţeria scaunelor, realizată în mai multe tonuri de gri şi roşu, se mulează pe corp, ceea ce dă naştere unor sentimente de bine şi relaxare. Aceleaşi culori sunt folosite pentru capitonajele laterale, pentru mochete, plafoane, inclusiv pentru perdele, pentru ca efectul să fie complet. Pasagerul acestui Setra nu este un simplu călător, ci un musafir răsfăţat, care merită multă atenţie, mai exact confort şi siguranţă de

52

www. Transporter .ro

TopClass. Pasagerii care folosesc acest autocar, destinat mai ales distanţelor lungi, vor să se bucure de spaţiu, iar constructorii lui Setra S-431 DT nu au exclus statul picior peste picior. Desigur, până la şezlongurile de pe plajă mai este cale lungă, dar până acolo cel puţin nu oboseşti stând într-un scaun incomod.

Singurul viciu permis, uitatul la televizor Fumatul este interzis în autocare, iar băutura cu gheaţă este servită cu măsură de către \nsoţitorii de bord. Singurul viciu permis este uitatul la televizor, iar dacă eşti

martie 2012

în asentimentul tovarăşilor de drum, nu vei rata telenovela preferată, căci poţi alege între cele două monitoare de 19 inchi montate pe fiecare etaj, plus alte două mai mici, pentru cei mai „avansaţi” pasageri. Scara interioară, conform standardelor europene, este suficient de largă pentru statura a 95% din populaţia continentului. Nici ea nu favorizează alte vicii în afară de televizor. Chicineta şi toaleta sunt instalate în spatele scaunelor de la primul nivel, iar în spatele acestora se află cuşeta şoferilor. Despre toaletă nu intrăm în amănunte, dar chicineta trebuie descrisă măcar succint: ceşti pentru 40 de persoane, frigider, plită electrică, chiuvetă cu apă caldă, coş de gunoi, cămară, rezervor de apă potabilă şi hotă. Vorbim oare despre o casă de vacanţă sau despre un vehicul care rulează pe autostradă cu 100 km/h? Ei bine, undeva foarte în spate, a fost montat şi un motor V8 de 15,9 l cu 503 CP, care se descurcă admirabil cu cele 24 de tone ale lui S-431 DT. OM 502 îndeplineşte normele de poluare Euro 5, aşa cum era de


rului, în rând cu ultimele perechi de scaune. Dotările acestora sunt reduse la esenţial. Fiindcă rândurile de scaune sunt acum neîntrerupte de uşa de acces, pasagerul se simte ca într-o uriaşă sală de spectacol. Poate că în viitor călătorii nu vor avea parte numai de monitoare 2D, ci, asemenea sălilor moderne de cinema, vor primi servicii 3D, 4D, ş.a.m.d. În principiu, scaunele oferă acelaşi confort în ambele autocare, iar pentru că tetierele sunt îmbrăcate în piele albă, destinaţia autocarului trebuie aleasă cu grijă.

Comandantul de vas Indiferent de felul călătorilor, şoferul nu mai este doar un simplu conducător auto cu categoria D, ci este un comandant de vas (de apă dulce). Postul de conducere al şoferului este construit cu atenţie, iar faţă de versiunile mai vechi comenzile sunt mai bine grupate în apropierea sa. Există anumite diferenţe între ComfortClass şi TopClass, însă la niciunul nu lipsesc

aşteptat, şi, spre bucuria şoferilor, a fost cuplat cu o cutie de viteze cu 8 trepte PowerShift. Cuplul motor de 2.300 Nm şi raportul final de transmisie de 3,909:1 îl ajută pe şofer să parcurgă indiferent ce traseu, fără ca pasagerii să simtă sau să audă vreun efort din partea agregatului din spate. Încă o dată, pasagerii pot sta liniştiţi, viteza este limitată electronic, nu doar legal! “Cel mic” nu era deloc mai mic – S 419 GT-HD cântăreşte tot 24 de tone, iar

lungimea sa ajunge până la 14.960 mm faţă de 13.890 mm ai lui S 431 DT. Chiar dacă există diferenţe de ampatament evidente de 6.900+1.600 mm, faţă de 6.700+1.350 mm, raza de întoarcere diferă cu doar 350 mm. Singurul caz în care ar putea fi considerat “mai mic” ar fi numărul pasagerilor, care este de numai 56. S 419 GT-HD stă însă mai bine la capitolul portbagaj, întrecându-şi colegul cu vreo 3-4 mc, datoraţi poziţionării inedite a uşii din spate împreună cu toaleta şi chicineta. Spre deosebire de soluţia clasică, la acest ComfortClass cea de-a doua uşă a fost împinsă în consola spate, iar dependinţele sunt montate desupra moto-

martie 2012

cadranele montate central şi volanul cu legendara siglă “K”. La fel ca versiunea cu etaj, S 431 DT, şi S 419 GT-HD a primit motor şi transmisie din producţia proprie Daimler. Acelaşi V8, însă într-o versiune mai puţin puternică, de numai 476 CP şi 2.200 Nm, este înseriat tot cu o transmisie PowerShift GO 240-8. Numeroase sunt posibilităţile de configurare, atât în privinţa salonului pasagerilor, cât şi a părţii mecanice, Setra fiind de multe zeci de ani un pionier în domeniul tehnicii autobuzelor. Pe plan local, EvoBus este lider incontestabil în numărul autocarelor vândute în ultimii ani.

www.Transporter.ro

53


LANSARE

Citibus

Un nou autobuz urban pe pia]` Isuzu Citibus are origini orientale, acolo unde aglomeraţia urbană este proverbială. Dar gabaritul şi manevrabilitatea nu sunt singurele calităţi ale noului autobuz urban. Motoriştii japonezi au făcut în aşa fel încât pentru a îndeplini norma Euro 5 EEV motorul lui Citibus să nu aibă nevoie de AdBlue.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro

in dorinţa de a cheltui cât mai puţin pe o flotă de autobuze, cei mai mulţi dintre operatorii din transport sunt forţaţi să-şi desfăşoare activitatea cu vehicule vechi, făcând totodată nenumărate compromisuri la nivelul confortului şi siguranţei călătorilor. Un autobuz urban obişnuit, construit în Vestul Europei, ajunge uşor la 100.000 de euro. La toate acestea se adaugă o ofertă venită din Turcia – autobuzul urban Isuzu Citibus.

D

persoane, din care 24 pe scaune normale, unul pe strapontin`; suplimentar, mai are un loc special pentru persoane cu dizabilit`]i

Un concurent competitor Citibus este derivat din modelul Isuzu urban precedent, Citimark, şi are câteva caracteristici care îl deosebesc net de concurenţa sa clasică. În primul rând, este mai îngust cu circa 10 cm, apoi la o lungime de sub 10 metri dispune de trei uşi, la primele două existând o singură treaptă, iar la cea din spate trei trepte. Fiind atât de compact, el nu numai că se strecoară mai uşor prin traficul aglomerat, însă este şi foarte economic. Cu alte cuvinte, tendinţa din construcţia de motoare cunoscută sub numele de downsizing, de a obţine aceleaşi rezultate cu o cilindree mai mică, este transpusă şi \n realizarea acestui autobuz urban compact. Isuzu Citibus este un autobuz de 9,5 metri care poate transporta, într-o anume configuraţie, până la 76 de persoane, cumulând locurile în picioare cu cele de pe scaune. Versiunea prezentată în premieră în cele ce urmează poate transporta 69 de

54

www. Transporter .ro

martie 2012

locomotorii. Tot conform normelor europene constructorul a montat şi o ramp` de acces. Spre deosebire de multe alte autobuze urbane, Citibus nu are funcţie de înclinare, în schimb Isuzu a preferat să poată cobor\ podeaua cu 8 cm pentru a putea urca mai uşor pasagerii – practic, marginea treptei ajunge la nivelul bordurii. Aspectul său a fost studiat îndeaproape, pentru a-i oferi câteva avantaje aerodinamice. De regul`, aerodinamica unui autobuz, mai ales de tip urban, nu este tocmai cea mai importantă caracteristică a sa. Astfel, parbrizul este mult curbat spre laterale. Ca urmare, geamurile laterale nu se murdăresc aşa uşor, iar autobuzul rămâne destul de curat chiar şi după ce a fost utilizat intensiv mai multe zile. Geamurile mari asigură o bună vizibilitate pentru toţi pasagerii. Pe timpul nopţii, călătorii pot citi o carte la luminile cu LED-uri. Acestea, spre deosebire de neon, asigură o iluminare mai odihnitoare şi, mai mult decât atât, cu un consum mai redus de energie electrică (toate ledurile din interior consumă doar 15W).


Printre dot`rile interioare interesante se înscrie şi ecranul cu LCD, amplasat în partea din faţă a salonului de pasageri, iar maşinii i se poate instala un sistem audio pentru tot salonul, cu boxe dispuse de-a lungul plafonului. De altfel, această modificare este foarte simplă pentru că autobuzul are toată instalaţia electrică montată în plafon. Chiar dacă este ceva mai îngust în exterior, scaunele folosite au dimensiuni normale, putând fi comandate cu pluş sau fără, atunci când există pericolul vandalizării. Tot la capitolul dotări de confort se înscriu sistemul suplimentar de încălzire şi instalaţia de aer condiţionat. Chiar dacă instalaţiile de climatizare – ventilaţie sunt eficiente, noi am apreciat şi faptul că în salonul pasagerilor se pot deschide ferestrele. Postul de conducere este izolat de restul salonului de pasageri printr-o semicabină, dar, la cerere, se poate monta o cabină închisă pentru şofer. Acesta are comenzi separate pentru instalaţiile de încălzire şi aer condiţionat. Isuzu Citibus dispune de un motor Isuzu de 5,2 litri cilindree ce furnizează 204 CP, mai mult decât suficient pentru cursele urbane. De fapt, acest motor se foloseşte în prezent cu succes şi pentru alte aplicaţii mai dificile. Remarcabile sunt emisiile de gaze care se încadrează în norma Euro 5 EEV, deşi nu se apelează la tratamentul cu AdBlue. Există doar un filtru de particule, cu funcţie automată de regenerare, care trebuie schimbat o dată la 200.000 de kilometri. Constructorul anunţă un consum de motorină de 19-24 l/100 km, care este proporţional cu numărul pasagerilor ce pot fi transportaţi. Pentru transmisie se poate opta între o transmisie produsă în casă cu şase trepte plus overdrive sau una

automată, furnizată de către Allison, cu cinci trepte plus overdrive. Opţional la transmisia automată se poate solicita instalarea unui retarder Voith. Puntea din spate produsă de Meritor este suspendată pe patru perne de aer. În partea din faţă, Citibus se sprijină pe o punte independentă cu patru braţe furnizată de Voith şi legată de caroseria autoportantă prin două perne de aer. Pentru echilibrare, Citibus dispune de câte un senzor pe fiecare roată în parte şi îşi face echilibrarea fie în mod automat, fie comandată de şofer. Înălţimea podelei este reglabilă prin intermediul suspensiei pneumatice, ea putând fi ridicată cu până la 8 cm. Pentru ca apoi să revină automat la poziţia de mers, după ce trece de viteza de 20 km/h. Versiunea prezentată era una de preserie, motiv pentru care deocamdată nici nu există un preţ stabilit. Importatorul Isuzu în România, Anadolu Automobil Rom, a realizat în această primăvară un fel de turneu.

„Am fost prin toat` ]ara cu ea: Bac`u, Iaşi, Bistri]a, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Sebeş, Braşov, Craiova, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti. Peste tot am primit aprecieri din partea proprietarilor de companii de transport sau a directorilor generali de regii de transport”, ne declar` Magda Peşu, director general.

Într-adevăr, Citibus este un răspuns pentru firmele de transport care au probleme cu gabaritul autobuzelor, dar care nu vor să piardă prea mult din capacitatea de transport.

martie 2012

►TEHNIC Dimensiuni (mm): 9515x2409x3117 Ampatament: 4435 În`l]ime interioar`: min.: 1940 - max.: 2460 Mas` maxim` admis`: 14.000 Mas` proprie: min.: 7800 - max.: 8200 Motor: 4 cilindri Cilindree (cmc): 5193 Putere maxim` (CP/rpm): 204 / 2600 Cuplu maxim Nm/rpm: 637 /1600-2600 Anvelope: 265/70 R19,5 Raz` minim` de \ntoarcere: 6960 Sistem de frånare: Fa]` / Spate: Disc / Disc Sistem: Complet pneumatic, dublu circuit cu ABS autoreglabil Från` de parcare: Pe aer pentru puntea spate Från` auxiliar`: Clapet` pe evacuare (Op]ional retarder Voith, cu transmisia automat`) Rezervor: 215 Capacitate de transport: 17 pe scaune + 57 \n picioare 20 pe scaune + 53 \n picioare 25 pe scaune + 44 \n picioare (plus un loc pe strapontin`) 25 pe scaune + 36 \n picioare + 1 \n scaun cu rotile + 1 pe strapontin` 27 pe scaune + 40 \n picioare

www.Transporter.ro

55


ADVERTORIAL

La UTICAM 2012 se anun]` trafic intens de camioane [i utilaje pentru construc]ii

Băneasa Shopping City în colaborare cu Asocia]ia Distribuitorilor de Utilaje pentru Construc]ii [i Set Events prezintă în perioada 25-29 aprilie 2012, în Zona Comercială Băneasa, prima edi]ie a Târgului de Utilaje [i Camioane pentru Construc]ii. Evenimentul se anun]ă foarte promi]ător: peste 50 de companii din industrie participă, aproape toate mărcile de profil vor fi expuse acolo [i sunt a[tepta]i cel pu]in 5.000 de vizitatori. a UTICAM vor fi descoperite, analizate [i tranzac]ionate cele mai noi produse din industria construc]iilor. Timp de cinci zile, oamenii de afaceri proactivi vor fi foarte ocupa]i. UTICAM atrage vizitatori din toate ramurile industriei de construc]ii: constructori, developeri, retaileri, arhitec]i [i produc`tori. Sec]iunea de transporturi a târgului va fi onorată de cele mai de seamă mărci prezente în România. Camioanele Man, Mercedes [i Renault vor fi parcate pe asfaltul Zonei Comerciale Băneasa, o loca]ie perfectă pentru o astfel de demonsta]ie de for]ă. Chiar de la prima edi]ie, UTICAM-ul reune[te integral mediul de afaceri din industria transporturilor [i utilajelor de construc]ii, datorită specificită]ii conceptului expozi]ional.

L

“Nevoia unui târg specializat a ap`rut în momentul constat`rii cre[terii senza]ionale a num`rului de utilaje livrate în pia]a autohton` 2011 versus 2010, o cifr` nea[teptat` într-un mediu economic precar, dar [i lipsa unui târg specializat pe transporturi [i utilaje de construc]ii în România. Colaborarea dintre A.D.U.C. [i Set Events a dat na[tere proiectului UTICAM”, declar` pentru revista “Transporter” directorul general Set Events, Bogdan Cr`iciu.

UTICAM se bucură de sprijinul Zonei Comerciale Băneasa, acoperind o suprafa]ă de 20.000 de metri pătra]i din cei 450.000 ai complexului, una dintre cele mai \ntinse zone de acest gen din Europa Centrala [i de Est. Un spa]iu bine conectat logistic prin drumuri de acces trafic greu [i aeroporturile principale ale Bucure[tiului. UTICAM poate fi vizitat între orele 10-17, \n fiecare zi din perioada 25-29 aprilie 2012, în schimbul achizi]ionării unui bilet de acces în valoare de 10 lei. Mai multe informa]ii despre UTICAM sunt disponibile pe internet la adresa www.uticam.ro.

56

www. Transporter .ro

martie 2012


Z`pada cere o cre[tere a tarifului de transport cu minimum 10% pe 2012, suplimentar fa]` de orice alt` cauz`

EDITORIAL

Z`pada spulber` cre[terea economiei pe S1 2012 Radu Dinescu Episodul 1. În ultima s`pt`mân` din ianuarie, autorit`]ile au fost în mod real surprinse de ninsori, nepreg`tite s` intervin` decât în varianta "demo", variant` în care ne ar`t`m for]a în fa]a unui adversar care nu se prezint` pe teren, cu o proast` coordonare [i o proast` informare a publicului [i a utilizatorilor profesioni[ti. Situa]ia a fost extrem de dificil` în anumite zone din ]ar` – îns` trebuie [tiut c` [oferii de camioane [i autocare sunt ni[te solda]i extrem de bine instrui]i pe [osele, în compara]ie cu [oferii amatori. Vehiculele de 40 t au rezervoare de carburant de la 400 la 1200 de litri, au sisteme de înc`lzire auxiliare cu un consum redus de motorin` (nu ]in motorul pornit pentru a avea cald în interior, ci folosesc aceste sisteme auxiliare), au frigider, cafetier` [i pat, iar [oferii care opereaz` curse lungi au mâncare [i ap` la bord de cele mai multe ori, astfel c` i-am îndemnat pe amatorii din turisme s` mearg` în cabinele [oferilor – unde au avut mai mult confort [i siguran]`. {oferii de camioane nu le p`r`sesc niciodat` în curs`. Chiar dac` par c` nu sunt în cabin`, ei pot fi la odihn` în patul sau paturile din spatele scaunelor. Firmele au fost deranjate de faptul c` nu au fost bine informate – lucru repro[at autorit`]ilor. Un alt aspect repro[at a fost lipsa de interven]ie – pe viscol –, în ciuda faptului c` erau ma[ini în trafic. În mod firesc, trebuia ac]ionat pentru deblocarea celor din trafic – mai bine spus pentru prevenirea bloc`rii drumurilor – [i anun]at în avans c` se vor închide de la o anumit` or`. Coordonare slab` MAIMTI. Au fost 300 de camioane blocate pe DN1 înainte de Otopeni, în condi]iile în care centura Bucure[tiului era accesibil` din DN1 pân` la DN1A - Mogo[oaia, Buftea, DN7 – Pite[ti vechi [i pân` la intersec]ia cu drumul de Chiajna [i Dragomire[ti – 601A – verificat personal, cur`]at`, liber`. În zon` sunt multe spa]ii industriale c`rora li se adreseaz` marfa din camioane. Centura Bucure[tiului blocat` nu înseamn` 80 km bloca]i în totalitate, ci câteva puncte. Episodul 2. În prima s`pt`mân` din februarie, înainte de intrarea în vigoare a avertiz`rilor meteo, am avut o întâlnire cu ministrul Boagiu, care ne-a informat asupra posibilit`]ii existen]ei unor coduri galben, portocaliu, ro[u. Noi am informat transportatorii din România [i din afara României pentru a evita zona de la 1 februarie pân` miercuri, 8 februarie. De asemenea, am avut posibilitatea de a avea un delegat UNTRR în cadrul Comandamentului Operativ pentru Situa]ii de Urgen]` – COSU, numele delega]ilor UNTRR, numerele de telefon mobil [i intervalele orare de participare în COSU fiind publice pe site www.untrr.ro. Am reu[it s` punem la dispozi]ie pe e-mail, site [i sms informa]ii despre situa]ii

drumuri [i surse de informare – www.untrr.ro are colec]ie de link la drumuri, poli]ie, meteo, dar [i la dou` site-uri – www.trafficguide.ro [i altul mai util, cu rute [i drumuri închise marcate precis pe hart` – www.rutaregps.ro –, mai ales pentru vehicule comerciale care merg pe drumuri cu 11,5 t pe ax` (face]i ruta Baia Mare – Boto[ani [i vede]i diferen]a fa]` de 3,5 t). Firmele au avut în]elegere, clien]ii de asemenea, atâta vreme cât au fost coduri colorate altfel decât verde. Episodul 3. De la mijlocul lui februarie (15) nu a mai existat nicio în]elegere din partea clien]ilor transportatorilor pentru camioanele care nu puteau intra din Ungaria [i pentru cei care nu puteau merge de la Oradea la Cluj, Arad, Timi[oara etc, având în vedere harta www.inmh.ro cu cod verde pe tot vestul ]`rii. Comandamentul de iarn` nu are o bun` comunicare cu oamenii lui – cei din birou de la Bucure[ti au impresia c` au deschis drumurile [i gata, informa]ia s-a [i propagat în ]ar`, ceea ce este fals! S-au ]inut blocate drumuri în mod inutil, de frica blocajelor pe DN7, Valea Oltului, în loc s` se g`seasc` solu]ii alternative. Între Episodul 1 [i 2 am avut senza]ia c` s-a dorit s` se înve]e din gre[eli [i s` existe un plus de eficien]`. Între Episodul 2 [i 3 au ap`rut oameni noi în fruntea aparatului central, iar zarurile au fost f`cute acum de cei din e[aloanele inferioare, fiecare dup` propria abordare! Doar c`, pentru a-[i proteja scaunele, cei din e[aloanele inferioare au întins coarda nepermis de mult cu blocarea drumurilor. În loc de concluzie: proast` coordonare! lips` de responsabilitate! fiecare se ]ine de scaun [i arat` cu degetul la alt` institu]ie, rezultatul agregat pentru economia României fiind un dezastru! În România, autorit`]ile înc` nu reu[esc s` în]eleag` c` au rolul de a facilita dezvoltarea economic`, comer]ul [i transportul – [i nu de a ignora aceste activit`]i sau de a le sugruma. Din p`cate, autorit`]ile din statele vecine î[i joac` rolul foarte bine [i î[i protejeaz` agen]ii economici, activit`]ile lor fiind în competi]ie cu autorit`]ile din România, care nu sunt în competi]ie cu nimeni. Pierderile totale din acest sector al transportului rutier se cifreaz` la 30% pe ianuarie [i 50% pe februarie. O serie de alte industrii au fost serios afectate atât în zona de distribu]ie, cât [i în zona de produc]ie – vezi de la fabricile cele mai diverse, pân` la sere etc. Indicatorii macroeconomici ai României pe 2012 vor fi compromi[i. Piederile se ridic` la cca 800 de milioane de euro din transporturi rutiere [i vor fi amplificate de stoparea/diminuarea produc]iei unor

martie 2012

companii multina]ionale cu prezen]` local` sau f`r` prezen]` local` în distribu]ie, ci doar în produc]ie. Cre[terea economic` mult a[teptat` pentru 2012 a fost anulat` de z`pad`! Se pare c` în România licita]iile pentru desz`pezire se bugeteaz` ca pentru Alaska, dar se a[teapt` executarea cu costuri ca pentru Africa. Trebuie în]eles c` o întrerupere sau o diminuare serioas` a activit`]ii de peste trei s`pt`mâni, chiar cu m`suri de prevedere pentru a evita pierderi suplimentare – re]inerea camioanelor în locuri sigure, evitarea accidentelor etc. – NU AU CUM S~ REDUC~ PIERDERILE DATORATE RUL~RII UNUI NR. DE KM MULT INFERIOR PRAGULUI MINIM DE RENTABILITATE. Finan]atorii, salaria]ii, asigur`rile nu cunosc termenul de z`pad` – toate cheltuielile fixe trebuie achitate, iar produc]ia a fost restric]ionat`, costurile au crescut – vezi carburant, penalit`]i clien]i etc. Pentru a recupera din aceste pierderi generate de z`pad`, SE IMPUNE CRE{TEREA IMEDIAT~ A TARIFULUI CU MINIMUM 10% PENTRU TOT ANUL, PESTE ORICE MAJORARE DATORAT~ ORIC~ROR AL}I FACTORI. Mul]umesc domnului ministru Nazare pentru deschiderea [i implicarea în g`sirea unor solu]ii la situa]iile întâlnite. Este persoana care s-a implicat direct în deblocarea situa]iei din 15 februarie, pentru deschiderea drumurilor. Este un pas spre normalitate, acela c` mini[trii Transporturilor încep s` se uite la cei care realizeaz` transporturile. Sprijinim abord`rile care pot face ordine în pia]`, [i în special pe cele care vor duce la respectarea transportatorului rutier onest în România [i la controlul la fel de riguros al str`inilor în România, ast`zi cei din urm` având o imunitate nescris`, dar func]ional` în practic`. Nu ne putem amesteca în conducerea echipajului, [i aici se pare c` degeaba comandantul indic` direc]ia bun`, dac` echipajul execut` dubios comenzile din alte interese de traseu. {ti]i când oamenii nu se sup`r` pe echipa na]ional` de fotbal a României când pierde un meci? Atunci când adversarul este mult mai puternic, iar echipa noastr` a dat tot ce se poate mai bun din ea, a f`cut toate eforturile omene[ti posibile. {i cu vremea pe timp de iarn` e cam la fel; lumea nu ar fi a[a sup`rat` dac` ar fi v`zut autorit`]ile bine coordonate, o bun` informare a publicului larg [i a profesioni[tilor, în paralel cu eforturi sus]inute de cur`]are a drumurilor – atât men]inerea deschis` a drumurilor pe viscol, anun]area anticipat` a închiderii drumurilor [i cur`]area acestora pentru asigurarea traficului vehiculelor comerciale.

www.Transporter.ro

57


EDITORIAL

We have passengers, what about transportation? Lidia Truic` The passenger transportation – an assertion, a necessity, a business. In Romania, the offer of passenger transportation – which is pretty undersized, if we compare it to the estimated passenger flow, the demographic figures and the mobility of the active population come to confirm the business opportunities on the area of public passenger transport, whether it is by road or by rail. The efficient integration of means of transportation, at the same time with the infrastructure development, an increase in safety and quality figures, the implementation of transportation solutions through promoting intelligent technologies, alongside the active placing of vehicles with low carbon emissions or low energy intake are the main action lines for the local authorities and the transportation operators. The development of metropolitan areas with congruent transportation gives transport operators new challenges. The newly established AMTB has already created some expectations regarding railway transportation and some anxiety for the road one as well. The market is moving, however, and 2012 is promising to be an interesting year, both for transportation companies and manufacturers, from rolling stock ones, considering the budgets announced by some administrations (municipalities), to those of buses, awaiting the 2013 auction and taking part in the local ones. Is the market prepared for the 2013 auction? It may seem rather early to think about the auction for the county and inter-county routes which will take place in 2013, but the bus and coach importers have to set the scene starting from now. We know that a lot of them have already discussed about a better delivery timing with the factories. The authorities see the beginning of 2013 as a certain date for the auction. Most of the public road transportation operators are eager to hold their businesses in check, but they are somehow reserved concerning the decisions of the ones who will set the auction criteria. 58

www. Transporter .ro

martie 2012

Most of them would ask for the extension of their licenses, as you will see in one of our articles in this issue. Most certainly, the application of the assignment criteria set by the Ministry of Administration and Internal Affairs (MAI), the ones which don’t have extra specifications, won’t be enough in this case. The elimination of stars from the scoring criteria regarding the assignment of the routes “helps” or puts forward the ones who have minibuses in their auto park and also gives an advantage over the ones who sell them. And in Romania you can earn quite a lot in this business, especially if we refer to the companies that do the bodywork for these minibuses. Although a minibus can get the same score as a regular bus, the differences between the two types of vehicles can have some disadvantages for the passengers in some areas, according to the distance of the route, the passenger flow, safety and, of course, according to the price. At the same time, The Romanian Auto Registry (RAR) representatives have sent a proposal to the Ministry of Transportation and Infrastructure (MTI) to change the category classification of passenger transportation vehicles, given that the assignment according to stars has been excluded from the inter-county routes auction. This way, The Romanian Auto Registry proposes the insertion of an extra category, superior to the first category, which would be the correspondent for a three and four star classification. In conclusion, the race will be very close, and the bus and coach importers and manufacturers, as well as the bodywork handlers, will have a lot of work starting this year to meet the road transportation operators with the best offers. Let’s hope that the assignment criteria of the county and inter-county routes are well conceived and passenger oriented! The “Transporter” editors have come to help the readers with the latest news when it comes to passenger transportation, and the March issue is dedicated to this segment. Enjoy your reading!


Gheorghe Udri[te:

INTERVIEW

Metrorex - 650.000 million RON for 2012 investments After two years of financial loss, Metrorex concluded the last year “on zero” and now it has a reasonable budget to invest in 2012. In an interview for the “Transporter” magazine, the general manager of Metrorex, Gheorghe Udri[te, declared that the company will not make layoffs in force and will not lower wages. So far, there hasn’t been made any decision regarding a price rise for the travel cards/tickets.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro Transporter: Which were the most important projects carried out by Metrorex in 2011? Gheorghe Udri[te: Beside opening a credit line at the European Bank of Investments in order to extend the metro line no. 5, from the University all the way to Pantelimon, another project is the inauguration of two other subway stations: Jiului and Bazilescu Park. The number of stations increased to 51 and the railway network of Metrorex reached 59 km of double railway lines. Also, in 2011, we initiated the auction for making the last two stations on Section 4, The Nord Station and Str`ule[ti Lake, and the two stations at both ends, Laminorului and Str`ule[ti. Transporter: Where will the 16 new trains be assembled? Gheorghe Udri[te: Renewing the train park is also one of the accomplishments of 2011. At the end of the year, we signed a contract in order to purchase 16 trains form a Spanish company: Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF). After the year 2000, the Bombardier trains came in the form of components from outside the country, and their assemblage was made in the Metrorex workshops. The same procedure will be applied this time, meaning the trains will arrive “packed”, to be assembled in a construction unit in Bucharest. We haven’t decided on the exact location yet, but we are considering two options: Grivi]ei depots or the Metrorex workshops, in the area where the Alstom company is working, and the montage will be made by them in our workshops, which are modernized and adapted for the Spanish trains. I have to mention that these new trains we purchased from Spain belong to the new train generation (new technology), they function on alternating current and this means saving about 14-15 % of the energy consumption, compared to the old trains that function with continuous current. Also, the trains have modern safety systems and an automation system, purchased separately from Bombardier.

martie 2012

www.Transporter.ro

59


INTERVIEW The interlocking systems on the railways must correspond with the ones on the trains. Obviously, we won’t have trains that run without an engine attendant, but the trains have ATP automat train protection and ATO automatic train operation. What does this mean? The train functions automatically, but attended by only one mechanic, not two as there were until now. Metrorex started to implement this operation system since the summer of 2000, first on the 2nd Main line. Transporter: How many trains run automatically in the Metrorex network? Gheorghe Udri[te: We now have 44 trains that run automatically, on Main lines 1, 2 and 3, and we are not planning to increase the number this year. At the beginning of the following year, we will test some prototypes and we will start the production after the necessary stages will be completed. Transporter: Which was the biggest investment that Metrorex made last year? Gheorghe Udri[te: The biggest investment of last year was the opening of two new stations: Pajura and Bazilescu Park, a section of almost 2,5 km. The total value of this investment is hard to calculate, at least now, because we have to add the expenses of last year to the ones made until 1989. It is a certain fact that, once we finish the score book, we will know the precise amount spent, but we don’t have the exact numbers so far.

Transporter: How much would a single ticket cost if the subvention didn’t exist? Gheorghe Udri[te: In that situation, the price for one ticket should be three times higher than it is right now. A single ticket would be with 4 lei more expensive than now, when a single ticket price is 2 lei. The subway is the cheapest transportation choice in Romania and also in Europe. Transporter: What are the main projects for 2012? Gheorghe Udri[te: This year we are working in three important areas. We have two main projects we will be working on, one is already running and the other one will start at the beginning of the second half of this year. We are working on modernizing the power engineering systems. The contract will be finalized at the half of this year and the project is financed from our budget and by the European Bank of Investments. We are working on finalizing the contract regarding the montage of the elevators and of the escalators and also on the structure of the tunnels and stations for the 5th Line, because that is all we can do, taking into consideration the technical difficulties in building this magistral. I think we will also start working, on the other two stations for the 4th Line, Laminorului and Str`ule[ti. Transporter: Are there any projects you wish to carry out, but you couldn’t find funding? Gheorghe Udri[te: We don’t have something like this at Metrorex, because all the projects we would like to implement are financially covered, either by repayable loans obtained from the EIB and the Bank of Japan or from the state budget. It is only a matter of assigning the funds, with the extension of the works, in order to avoid having discontinuity. But, for now, we have the money for all the projects. To the end of this year we want to start an auction for connecting the subway road with the Otopeni Airport and for complementing the 5th Magistral, from Eroilor to Pia]a Iancului.

60

www. Transporter .ro

martie 2012


Transporter: What project will be ready for service this year? Gheorghe Udri[te: Major projects won’t be finished this year, just the two which where started in 2011: installing elevators in the subway stations and restoring the energetic power supplier installation, because it’s been 30 years since the last change. Depending on the financial resources, we are trying to open new entrances to the existing subway stations. Actually, we just have to prepare them, because they already exist for at least 4 stations: Ap`r`torii Patriei, Constantin Brâncoveanu and Pia]a Victoriei. The year 2012 will be the one when we’ll proceed with the feasibility study for the 7th Line, Bragadiru – Center – Colentina – Voluntari. Also, we are in the position of obtaining a loan from the Swiss Government for the feasibility study for prolonging the 4th Line, from Gara de Nord to Gara Progresul. We are talking about a loan of 7 million euros that we have been trying to obtain for two years and we hope we will succeed this year. Transporter: What is your budget for 2012? Gheorghe Udri[te: Comparing to the budget from last year, this one is somehow larger for investments. The subvention are remaining the same, 577 million RON, however, for investments we have 650 million RON. Transporter: In what areas would you invest the money? Gheorghe Udri[te: Clearly, I would invest in growing the network and purchasing rolling stock material. There are stipulations in the loan we have for investing in development, in progress, but also for renewing the rolling stock park. They are all connected and I think the citizens of Bucharest will agree to work at the same time on the enire 5th Line, from Drumul Taberei to Pantelimon. Transporter: In what stage is the study regarding the railway belt of Bucharest? Gheorghe Udri[te: At the initiative of the former transport minister Anca Boagiu, we elaborated a feasibility study in which we are trying to give full value to the circular railway of Bucharest. Bucharest is one of the few cities in Europe that has a circular system of railways, of 80 km used, so far only for freights. From our analysis, it shows that it could be adapted for public transportation with stations covering the whole area. In this way, the residents of the periphery could leave their cars in the parking zones near these stations and use the subway for transportation. For example, in Berceni is necessary to extend the railway by a few meters. In this way, the people who come form Berceni or Vidra can leave their cars there, in a parking place, and continue their journey by subway. This is a project we’ve almost finished and now we are trying to resolve the finance issue, even with structural funds, because this is an intermodal project which is generally well embraced by the authorities. We are trying development, not only modernizing and reconstructing, and that means two times more km of double railway lines, because now there are only 50 km.

martie 2012

www.Transporter.ro

61


REVIEW

Budgets for

aquisition in 2012 Although 2011 wasn’t exactly a rich year regarding the renewing of the auto park for the public urban transportation, it seems that in 2012 things are going to be quite different. Whether we are talking about European funds, environmental projects or the local budget for the auctions regarding the acquisition of means of public transportation, things are starting to shape up, this time with less appeals which would postpone or even block the completion of this kind of purchase.

Ana Oprea ana@transporter.ro

arlier in “Transporter” magazine, we were talking about electric or hybrid vehicles, designed for passenger transport, which we hope we will see on the streets of Romania in a few years. But surprisingly, the city of Suceava was the first to take a step towards modernizing the public transportation system, even before other major European cities. The Municipality of Suceava will acquire two electric cars, this being part of a project concerning the reduction of urban pollution. Mayor Ion Lungu hopes that, by implementing this project Suceava, will become the first city in the country with a public transportation system formed exclusively out of electric buses. Lungu said that, at first, there will be the purchase of the two cars for the Municipality, followed by an expansion to the public transportation system and, in the end, the introduction of charging

E

62

www. Transporter .ro

martie 2012

plugs in the two major underground parking lots in the center of the city. The Mayor also said that Suceava is the only city in the country which is part of the group of the ten European cities which have adopted the project of electric urban transportation, both for electric buses and electric cars. Suceava has signed in June 2011, in Lisbon, the cooperation memorandum with Oslo, Frankfurt, London, Stockholm, Lisbon, Katowice, Beja, Madrid and Zograoufu for the introduction of electric vehicles for public transportation, as well as for private cars transportation. The memorandum signed by the ten cities from the EU was sent to the European Committee, which will decide what bonuses should be given to the local authorities that implement this project. The project has been initiated in The European Union’s Strategy for 2020, regarding climate changes and energy.


The urban transportation system is also financed through the Swiss-Romanian Cooperation Programme Another pleasant surprise comes from the municipalities of Arad, Bra[ov, Cluj-Napoca and Suceava, which will receive between 36.500 euros and 52.000 euro in the form of assistance for preparing some projects for improving the environment, as part of the Swiss-Romanian Cooperation Programme. The value of the assistance for each of the four cities is between 36.500 euro and 52.000 euro, depending on the activities that the beneficiaries have to run, according to the signed agreements. The project sketches will be developed by the four beneficiaries, their purpose being to contribute to the management of durable energy in cities through the thermo rehabilitation of the public buildings, heating, providing energy (including renewable one), public lighting, public transportation and/or urban planning.

Will Cluj have Polish trams or not? The Cluj-Napoca City Hall has already assigned the acquisition contract for the 12 new trams destined for public transportation in the municipality. According to a press release by the institution, the auction was published in The Public Acquisition Electronic System. The deadline for laying down the offers was November 2011, until which there have been made two offers, from Astra Vagoane C`l`tori Arad, Romania and PESA, Poland. “The winning company is SC Pojajzdy Szynowe PESA Bydgoszcz SA from Poland, which has offered 6.400.000 lei excluding tax. The new trams will have a consumption of just 48,7 wh/t km and a total capacity of 296 people. The warranty term is for 6 years”, was specified by the City Hall. According to the contract, which was signed on the 4th of January 2011, the city of Cluj-Napoca will acquire a number of maximum 12 trams. SC Astra Vagoane Călători Arad, which was second in the auction, contested the results, on specific technical points. Astra’s opinion, confirmed by CNSC, National Council for Contestation Solving, Pesa tram doesn’t comply with the technical specifications requested by the Cluj Napoca City Hall in the auction papers. Cluj administration disgrees with Astra. On the 22nd of March a decision is to be made in court.

In the last two years, they have made similar presentations in Ia[i with Iveco and their model, Crossway (220.000 euros), the Ukrainian corporation Bogdan, with their model A601 (100.000 euros) and the Turkish from Otokar, which have presented a model evaluated at 170.00 euros. The most recent acquisition of buses dates back to 2005, when for 50 MAZs, the Municipality has paid, on a lease, 10 million euros”.

Baia Mare is investing approximately 14 million euros in the acquisition of buses and trolleys Regarding Baia Mare, the officials from the transportation company and the ones from the Municipality have made another attempt to organize an auction with the same purpose, but the procedure was blocked because it has been said that the way the specifications book was made was in favor of a particular firm. In the modified documentation there is specified a purchase of 30 buses for urban transportation, “with a completely lowered floor on the whole length of the vehicle, with an EEV engine” and of 8 solo trolleybuses for urban transportation “with a completely lowered floor on the whole length of the vehicle, with a tri-phased synchronous engine which is electronically controlled (IGBT technology)”. According to the tally - sheet, the vehicle acquisition, about which has not been mentioned if they must be new our second hand, will be made in a financial leasing system, for a period of time of five years, with an advance of 0%, a grace period of three months from the start of use of the upper mentioned vehicles. Urbis officials estimate that the auction will take place in the month of April.

In Oradea, the maintenance costs of trams will get as high as 500.000 per year Starting April 2012, the warranty for the Siemens trams bought from Austria for over 27 million euros will expire. The Municipality will have to pay approximately 495.000 euros per year for the maintenance of the ten trams with lowered floor.

RATP Iasi is testing Isuzu buses The management of the Ia[i Public Transportation Direction has performed a drive test with a bus produced by Anadolu Isuzu. The bus is designed for public urban transportation and is priced somewhere between 110.000 and 150.000 euro and can transport up to 70 passengers.

“The Ia[i Municipality has prepared a two million dollar budget for the purchase of buses that will replace the trams that were taken out of use in the Copou area. The event organized by Anadolu Isuzu is the first presentation of an urban bus that took place in Ia[i in 2012.

martie 2012

www.Transporter.ro

63


STATISTICS

Half of the country’s buses are at the retirement age Looking over the situation of the buses and minibuses auto park in Romania, we find that most of the passenger transportation vehicles are close to their retirement age. From the statistics provided by the Romanian registering service, we can see that the most common brands are the Romanian ones.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro he passenger transportation auto park in Romania is not an old one, although the sales of new vehicles have been very low in the last two years. The official statistics show us the fact that most of the buses are between 3 and 10 years old. No matter if they were brand new or already used when they were brought to Romania and started working, they have a warranty term long expired and their life span is almost going to the end.

T

MINIBUSES BUSES

It’s been 20 years since their birth and 6.100 buses still carry us around We could believe that the times of inefficient transportation with obsolete buses are behind us. However, there is still a large number of buses with more than 20 years of age, somewhere around 6.100 from a total of approximately 17.000 units. From these, over half were produced in the Rocar-TV factory in Bucharest, before or after 1990. Most of them are used in county transportation. In a top of the most important brands, the first spot goes to Mercedes-Benz, with a total of 3.500. Next come Ikarus and MAN (including the versions built by bodywork handlers) with approximately 1.500 units each.

BUSES

Most of the minibuses, between 6 and 10 years old In the minibuses class the situation is a lot different. Here there are somewhere over 1.000 minibuses with the age of over 15, but they don’t constitute the majority of them. Most minibuses registered in Romania have the Mercedes-Benz logo with a total of about 8.500, to which we can add a few other hundreds made by some bodywork handlers. Next in the top, VW with about 3.500, then Iveco with 2.700, Ford with 2.400 and Fiat with 1.700 units. All these five important brands have over three quarters of the total 21.000 registered minibuses. Whichever one of these five brands we would choose to look over, we can find that the ones with an age between 6-10 years are the most numerous, the observation being accurate for the whole minibus auto park. The second third of the total of minibuses with an age between 3-5 years and the rest consisting mainly of the oldest ones. Judging from these figures, we can estimate that the bus, coach and minibus dealers should have a good run in the next two-three years, because the transportation operators will have to change their vehicles.

64

www. Transporter .ro

martie 2012

MINIBUSES


www.transporter.ro Articole specializate pentru fiecare tip de afacere.

Informa]ia înseamn` avantaj competi]ional!

Cum po]i s` te abonezi? Nume/Prenume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Denumire companie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adres` (jude], localitate, cod po[tal) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................................................... Cod Fiscal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Num`r \nregistrare fiscal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cont bancar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Banc` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Director general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Persoan` de contact . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Obiect de activitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M`rimea [i tipul flotei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon/fax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Informa]ii de plat`: Abonament 12 luni: * 90 lei (* fa]` de tarif 120 ron) Abonament 24 luni: * 180 lei (* fa]` de tarif 240 ron)

www.transporter.ro

Ofert` special` pân` la 31 mai 2012. Pân` la sfâr[itul lunii mai, abona]ii revistei Transporter primesc 40% reducere la cump`rarea Ghidului de Vânz`ri & After Sales 2012 - 2013.

Abonamentul se face pe baza acestui talon. Completa]i spa]iile, bifa]i rândurile corespunzatoare [i trimite]i talonul chiar ast`zi, la O.P. 83 – C.P. 33, Bucure[ti. Abonamentul se activeaz` odat` cu efectuarea primei pl`]i \n baza facturii emise de noi.


REVIEW 2011 sales,

Just 101 new buses sold in Romania The passenger transportation area is waiting for the nearest changes in legislation. Until then, the authorized importers are struggling to survive. The most sought after are the buses for urban transportation, which come from different sources that have to be cheap.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro years ago, the imports of new buses were still at the beginning in Romania. During that time, the Rocar Plant from Bucharest wasn’t closed. The big private passenger transport operators from the national routes were still pioneers and they weren’t thinking of buying new buses. But five years ago, the good times came, and everyone had something to sale or to buy. The distributor

15

66

www. Transporter .ro

networks expanded, and the transporters, together with the transport administrations, took a liking to new cars. The economic crisis hit them so hard, that only 101 new buses were registered in Romania last year! The imports of used buses are not enough to meet the need of transportation. They only patch up a few holes in the transporters’ activity. The legislation on the other hand, the one that is already in use, but also the one that it is announced to take

martie 2012

effect next year, is very tangled (putting it in elegant terms). Practically, the law serves neither the passengers (something that should be normal), nor the public transport operators. Another strange thing is that in the whole country nobody produces real selfsupporting buses anymore. Roman Bra[ov failed to convince clients that its buses have a good quality-price deal. ElCar has


potential clients, but being that its activity is at the beginning, it cannot receive good financing. According to the statistics made by the Direction of Registering and Drivers’ licenses, only Dypety from Bac`u and C&I from Bucharest are left standing. The first company managed to body work only four buses, two on an Iveco framework, one on a Mercedes-Benz and a fourth one on a MAN chassis. We don’t have complete information about this MAN bus, body worked in Bac`u, but based on numbers, we consider it a nice try. But when you make a new product that you are proud of, you should promote it! The second Romanian body worker managed to put 19 bodies on a MercedesBenz Vario framework. Practically, these Cibro buses were by far the bestsellers in Romania, because of the impossible to refuse buying conditions. Two successful tries also existed here. They managed to transform two Volkswagen Transporter T5

coaches into urban buses, with 14 seats. This case also failed to be presented to the press, probably because of the same sense of modesty. By chance, I had the opportunity to travel as a passenger with one of the two Busnino, and I thought they were remarkable. In the registration top, the Turks from BMC follow C&I, with 17 new models, some produced three or four years ago. The models sold had lengths between 7.5 and 12 meters, and were placed as randomly as their fabrication years. The third position, with 11 units sold, is occupied by a Turkish company with German relatives: Otokar.

martie 2012

Their products were all in the range length between 7 and 7.5 meters, these being the company’s specialty. The third Turkish producer, Isuzu, that was once a celebrity in Romania, didn’t manage to sell, not even 10 new buses last year. But exactly 10 buses managed King Long to register, which could have come as a surprise in the better days, but not so much during the economic crisis. After all these come the sales of the European producers. The first one is Solaris, which registered in only two months (January and February) 2 buses in Bihor and 7 urban buses Urbino, both 12 meters long and with 30 seats. Next is MercedesBenz, with 5 coach buses (3 Intouro, 2 Tourismo and one Travego). And with this, we’re starting to talk about top class coach buses for tourism. The same brand has two Atego 1018 buses, which in reality are trucks body worked for transporting people. MAN and Setra, two famous brands and very well organized companies in Romania, also managed to sell two coach buses each. Bova and Volvo, who sold only one vehicle each, can be considered laggards, but that’s not exactly the case, because there are a lot of body workers that didn’t have reasons to pass by the registrations office. If we take into consideration both the buses and the trucks chassis delivered to the Romanian body workers, MercedesBenz has no rival with a total of 29 registered models. And if we count the two Setras, which belong to the same corporation, the total exceeds 30. So, the champion is Mercedes-Benz, but the results are debatable.

www.Transporter.ro

67


INDEX

Transportatorul public \n România Ca în toate ramurile transportului rutier, nici cel public de călători nu excelează în venituri. Combustibilii se scumpesc regulat, iar pasagerii plătesc tot mai mult pentru servicii care nu se îmbunătăţesc. Vestea bună pentru transportatorii publici este aceea că, din cauza creşterii preţului combustibilului, tot mai mulţi oameni vor renunţa la deplasarea zilnică în maşina proprie în favoarea transportului în comun. Dincolo de mijloacele de transport şi personal, fiecare primărie ar trebui să pună la dispoziţie şi coridoare care să fie folosite în exclusivitate de către transportul public, astfel ar creşte viteza medie de deplasare, cheltuielile ar scădea, iar călătorii ar fi mulţumiţi că ajung mai repede la destinaţie. Alba Alba Iulia Nume regie Societatea de Transport Public S.A.

Persoan` de contact NICOLA STELIAN

Func]ie Director general

Adres` B-dul Republicii Nr. 27, Alba Iulia, jude]ul Alba

Telefon 0258-815.434, 0258-812.826

e-mail stp@stpalba.ro

Persoan` de contact DELIA FLOREA

Func]ie Director general

Adres` Str. Cuza Vod`, Nr. 1, Aiud, jude]ul Alba

Telefon 0258-861.310

e-mail tehnic@aiud.ro office@aiud.ro

Persoan` de contact ANDREEA {TEFAN MARIA WEBER

Func]ie Director general

Adres` Str. Iuliu Maniu, Nr. 101,

Telefon 0258-714.254

e-mail transport.weber @personal.ro weberblaj@gmail.com

Aiud Nume regie Direc]ia Tehnic` Urbanism

Blaj Nume regie Transport Weber

Blaj, jude]ul Alba

Sebe[ Nume regie Livio Dario

Persoan` de contact AUREL PROPEAN

Func]ie Administrator

Adres` Str. Arie[ului, Nr. 50, Bl. 240, Ap.13, Sebe[, jude]ul Alba

Telefon 0731.900.600

e-mail livio_dario@yahoo.com

Persoan` de contact MARIANA BIR~U

Func]ie Director general

Adres` B-dul Calea Victoriei, Nr. 35B-37, jude]ul Arad

Telefon 0257-256.781

e-mail dg@ctparad.ro

Persoan` de contact MANUEL VASILE ROTARU

Func]ie Director general

Adres` Str. Depozitelor, Nr. 2, Pite[ti, jude]ul Arge[

Telefon 0248-213.573 0248-213.601

e-mail publitrans2000@ publitrans2000.ro

Persoan` de contact LILIANA BOGHI}OIU

Func]ie Director general

Adres` Str. Chimiei, Nr. 12, Bac`u, jude]ul Bac`u

Telefon 0234-585.909

e-mail bacau@ transportpublcbc.ro

Persoan` de contact CONSTANTIN ISAC

Func]ie Director general

Adres` B-dul Republicii, Nr. 78, One[ti, jude]ul Bac`u

Telefon 0234-313.132, 0722.524.199

e-mail office@ transmoldova.ro

Persoan` de contact ISTVAN CSUZY

Func]ie Director general

Adres` Str. Atelierelor, Nr. 12,

Telefon 0259-423.245, 0259-423.212

e-mail secretariat@otlra.ro

Persoan` de contact SILVIU GOINA

Func]ie Director general

Adres` Str. Lucian Blaga, Nr. 8, Stei, Beiu[, jude]ul Bihor

Telefon

e-mail tomacami@yahoo.com

Persoan` de contact HOROBA MELENTE

Func]ie Director general

Adres` Str. Sigmirului, Nr. 16, Bistri]a, jude]ul Bistri]a-N`s`ud

Telefon 0263-233.037, 0263-233.459, 0746.014.831

e-mail office@transmixtbn.ro

Persoan` de contact VICTOR IV~NESCU

Func]ie Director general

Adres` Calea Na]ional`, Nr. 2, Boto[ani, jude]ul Boto[ani

Telefon 0231-518.671, 0231-511.373

e-mail office@eltransbt.ro

Persoan` de contact CORNEL S~NDULESCU

Func]ie Director general

Adres` B-dul Independen]ei, Nr. 10, Bl. B2, P, Br`ila, jude]ul Br`ila

Telefon 0239-614.401, 0239-614.403, 0239-612.843

e-mail braicarsa@yahoo.com

Arad Arad Nume regie Compania de Transport Public Arad S.A

Arge[ Pite[ti Nume regie Publitrans 2000 S.A.

Bac`u Bac`u Nume regie Transport Public S.A. Bac`u

One[ti Nume regie Transmoldova SRL

Bihor Oradea Nume regie Oradea Transport Local

Beiu[ Nume regie Omnitrans S.A.

Bistri]a-N`s`ud Bistri]a Nume regie Transmixt S.A.

Boto[ani Boto[ani Nume regie Eltrans S.A.

Br`ila Br`ila Nume regie Braicar S.A.

68

www. Transporter .ro

martie 2012


Bra[ov Bra[ov Nume regie Regia Autonom` de Transport Bra[ov

Persoan` de contact AUGUSTIN VULPE

Func]ie Director general

Adres` Str. Harmanului, Nr. 49, Bra[ov, jude]ul Bra[ov

Telefon 0268-355.363

e-mail ratbv@ratbv.ro

Persoan` de contact RAMONA VLACU

Func]ie Director achizi]ii

Adres` Str. Mitropolit Ioan Metianu, Nr. 1, Z`rne[ti, jude]ul Bra[ov

Telefon 0268-515.777

e-mail balcuramona@ yahoo.com

Persoan` de contact RADU BELDIANU

Func]ie Director general

Adres` Str. Lung`, Nr. 92, Codlea, jude]ul Bra[ov

Telefon 0268-251.477, 0744.306.775

e-mail radubel@clicknet.ro

Persoan` de contact ADRIAN CRI}

Func]ie Director general

Adres` B-dul Golescu Dinicu, Nr. 1, Sector 1, Bucure[ti

Telefon 021-314.71.30

e-mail info@ratb.ro; adrian.crit@ratb.ro

Persoan` de contact LIVIU MARE{

Func]ie Director economic

Adres` Str. Pogonele, Nr. 5, Buz`u, jude]ul Buz`u

Telefon 0238-725.480, 0238-435.690

e-mail mareslv@yahoo.com

Persoan` de contact DINU ADRIAN

Func]ie Director general

Adres` B-dul Eroilor, Nr. 2, Râmnicu S`rat, jude]ul Buz`u

Telefon 0238-561.735

e-mail marinescucristinelmihail@ yahoo.com

Persoan` de contact COSTEL FELDIOREANU

Func]ie Director general

Adres` Str. Locomotivei, Nr. 29, C`l`ra[i, jude]ul C`l`ra[i

Telefon 0242-315.392, 0242-311.552

e-mail and@alitrans.ro

Persoan` de contact IONELA COVACI

Func]ie Director general

Adres` B-dul Republicii, Nr. 1, Re[i]a, jude]ul Cara[-Severin

Telefon 0255-251.143, 0729.887.002

e-mail gmarchis@prescom-cs.ro

Persoan` de contact GHEORGHE LIVIU NEAG

Func]ie Director general

Adres` B-dul 21 Decembrie 1989, Nr. 128-130, Cluj-Napoca, jude]ul Cluj

Telefon 0264-430.917, 0264-430.919

e-mail expub@ratuc.ro; ratuc@mail.rdscj.ro

Persoan` de contact LAUREN}IU CAMPEAN

Func]ie Director general

Adres` Str. Bistri]ei, Nr. 63, Dej, jude]ul Cluj

Telefon 0741.264.616

e-mail transurb_dej@ yahoo.com

Persoan` de contact DAN ROBERT MOSTECKY

Func]ie Director general

Adres` Str. Mihai Viteazu, Nr. 43, Turda, jude]ul Cluj

Telefon 0264-312.257

e-mail secretariat.stpturda@ yahoo.com

Persoan` de contact DUMITRU COICIU

Func]ie Director general

Adres` Str. Industrial`, Nr. 8, Constan]a, jude]ul Constan]a

Telefon 0241.543.426, 0723.673.953

e-mail marketing@ratc.ro; office@ratc.ro

Persoan` de contact ZOLTAN TITESZ

Func]ie Director general

Adres` Str. Csaszar Balint, Nr. 6 , Sfântu Gheorghe, jude]ul Covasna

Telefon 0744.383.761

e-mail office@multitrans.ro

Persoan` de contact LUCIAN POPOIAC

Func]ie Director general

Adres` Str. Unirii, Nr. 6, Târgovi[te, jude]ul Dâmbovi]a

Telefon 0245-212.881

e-mail targoviste@yahoo.com office@aitt.ro

Persoan` de contact MARINEL FLORESCU

Func]ie Director general

Adres` Calea Severinului, Nr. 23, Craiova, jude]ul Dolj

Telefon 0251.485.041, 0251.506.076

e-mail office@rat-craiova.ro

Persoan` de contact GENIC~ TATOLICI

Func]ie Director general

Adres` Str. Basarabiei, Nr. 4, Gala]i, jude]ul Gala]i

Telefon 0236-460.743

e-mail transurbgl@gmail.com

Persoan` de contact COSTIN LUCIAN

Func]ie Director general

Adres` Str. {tefan cel Mare, Nr. 57, Tecuci, jude]ul Gala]i

Telefon 0744.614.947

e-mail office@gegi.ro

Z`rne[ti Nume regie Prim`ria Ora[ului Z`rne[ti

Codlea Nume regie Art-Ana

Bucure[ti Bucure[ti Nume regie Regia Autonom` de Transport Bucure[ti RA

Buz`u Buz`u Nume regie Trans Bus S.A. Buz`u

Râmnicu S`rat Nume regie Transport Urban de C`l`tori S.A.

C`l`ra[i C`l`ra[i Nume regie Alitrans Com

Cara[-Severin Re[i]a Nume regie FC. Petition Ro-atir Media[

Cluj Cluj-Napoca Nume regie Regia Autonom` de Transport Urban C`l`tori

Dej Nume regie Transurb S.A.

Turda Nume regie Regia Autonom` de Transport Local Turda R.A.

Constan]a Constan]a Nume regie Regia Autonom` de Transport \n Comun Constan]a

Covasna Sfântu Gheorghe Nume regie Multi-Trans

Dâmbovi]a Târgovi[te Nume regie Asocia]ia Investitorilor Transport Târgovi[te SRL

Dolj Craiova Nume regie Regia Autonom` de Transport Craiova

Gala]i Gala]i Nume regie Transurb S.A.

Tecuci Nume regie Gegi SRL

martie 2012

www.Transporter.ro

69


Giurgiu Giurgiu Nume regie Tracum S.A.

Persoan` de contact AURELIAN OVIDIU

Func]ie Director general

Adres` Str. Glorie, Nr. 5, Giurgiu, jude]ul Giurgiu

Telefon 0730.505.506

e-mail tracum_tehnic@ yahoo.com

Persoan` de contact ALPREDI GHEORGHE

Func]ie Director general

Adres` Calea Tismanei, Nr. 9, Motru, jude]ul Gorj

Telefon 0723.691.563

e-mail gheorghe_alpredi@ yahoo.com

Persoan` de contact C~ILEAN VASILE

Func]ie Director general

Adres` Str. Zambilelor, Nr. 12, Târgu-Jiu, jude]ul Gorj

Telefon e-mail 0253-211.621, – 0353.080.10.30, 0722.510.858

Persoan` de contact ANA FEKETE

Func]ie Director general

Adres` Str. Salcâm, Nr. 1, Miercurea Ciuc, jude]ul Harghita

Telefon 0266-324.835

e-mail goscom@nextra.ro; office@goscom.ro

Persoan` de contact MARIAN MUNTEN

Func]ie Director general

Adres` Str. Depozitelor, Nr. 2, Deva, jude]ul Hunedoara

Telefon 0254-223.547, 0254-221.852, 0744.515.456

e-mail devatrans@yahoo.com

Persoan` de contact VALENTIN ST~NESCU

Func]ie Director general

Adres` Str. C`l`ra[i, Nr. 503, Fete[ti, jude]ul Ialomi]a

Telefon 0243-361.698, 0723.216.235

e-mail transbusfetesti@ yahoo.com

Persoan` de contact MARICEL GHERCA

Func]ie Director general

Adres` Str. Silvestru, Nr. 5, Ia[i, jude]ul Ia[i

Telefon 0232-267.575, 0232-267.772

e-mail dir_gen@ratp-iasi.ro

Persoan` de contact GEORGETA SANDU

Func]ie Director general

Adres` Str. Moldovei, Nr. 21, Pa[cani, jude]ul Ia[i

Telefon 0232-762.300, 0232-763.621

e-mail ragcloff@sicne.ro

Persoan` de contact DANIEL PUIU

Func]ie Director general

Adres` Str. 8 Martie, Nr. 3, Baia Mare, jude]ul Maramure[

Telefon 0262-213.841, 0262-213.037, 0729.500.360

e-mail urbis@ urbisbaiamare.ro

Persoan` de contact IOAN SUCTIC

Func]ie Director general

Adres` Str. Nicolae Titulescu, Nr. 63, Sighetul Marma]iei, jude]ul Maramure[

Telefon 0262-313.792, 0722.808.105

e-mail maranord@yahoo.com transportmaranord@ yahoo.com

Persoan` de contact DANIEL CIUREA

Func]ie Director general

Adres` Str. Topolni]ei, Nr. 5, Drobeta Turnul Severin, jude]ul Mehedin]i

Telefon 0252-315.599, 0745.641.299

e-mail tpudrobeta@yahoo.com; dnd_1970@yahoo.com

Nume regie Transport Local S.A.

Persoan` de contact BELA T~TAR

Func]ie Director general

Telefon 0265-269.077

Siletina Impex

SIMONA BRANCOVAN

Director general

Adres` Str. Bega, Nr. 2, Târgu-Mure[, jude]ul Mure[ Str. Bega, Nr. 2, Târgu-Mure[, jude]ul Mure[

e-mail translocms@ yahoo.com office@siletina.ro

Persoan` de contact MIRCEA OPREA

Func]ie Director general

Adres` Str. Baratilor, Nr. 5-7, Sighi[oara, jude]ul Mure[

Telefon 0265-772.487, 0265-773.974

e-mail att.office@teleson.ro

Persoan` de contact TEOFIL MOLDOVAN

Func]ie Director general

Adres` Str. Apalinei, Nr. 93/A, Reghin, jude]ul Mure[

Telefon 0265-512.611

e-mail ragcl@pc-network.ro

Persoan` de contact CONSTANTIN HOCIUNG

Func]ie Director general

Adres` Str. Str`muta]i, Nr. 21 bis, Dumbrava Ro[ie, Piatra Neam], jude]ul Neam]

Telefon 0233-234.041, 0722.500.907

e-mail sctroleibuzulsa@ yahoo.com

Persoan` de contact IONU} PRICOPE

Func]ie Director general

Adres` Str. Roman Mu[at, Bl.13, Ap. 5, Roman, jude]ul Neam]

Telefon 0722.862.442

e-mail rezervari@pristyl.ro; pristyl_roman@yahoo.com

Gorj

INDEX

Motru Nume regie Sorginimon

Târgu-Jiu Nume regie Transloc S.A.

Harghita Miercurea Ciuc Nume regie Goscom S.A.

Hunedoara Deva Nume regie Devatrans S.A.

Ialomi]a Fete[ti Nume regie Transbus S.A.

Ia[i Ia[i Nume regie Regia Autonom` de Transport Public Ia[i

Pa[cani Nume regie Regia Autonom` de Gospod`rie Comunal` [i Locativ` Pa[cani

Maramure[ Baia Mare Nume regie Urbis S.A.

Sighetu-Marma]iei Nume regie Transport Mara Nord S.A.

Mehedin]i Drobeta-Turnu Severin Nume regie Transport Public Urban Drobeta

Mure[ Târgu-Mure[

0265-269.077

Sighi[oara Nume regie Apa Termic Transport S.A.

Reghin Nume regie R.A.G.C.L. S.A.

Neam] Piatra Neam] Nume regie Troleibuzul S.A.

Roman Nume regie Pristyl

70

www. Transporter .ro

martie 2012


Olt Slatina Nume regie Loctrans S.A. Slatina

Persoan` de contact ION ION

Func]ie Director general

Adres` Str. Cri[an, Nr. 33, Slatina, jude]ul Olt

Telefon 0249-436.550, 0745.644.500

e-mail loctrans.slatina@ yahoo.com

Persoan` de contact RADU POPESCU

Func]ie Director general

Adres` Str. G`geni, Nr. 88, Ploie[ti, jude]ul Prahova

Telefon 0244-543.761, 0723.571.196

e-mail office@ratph.ro; radu.popescu@ratph.ro

Persoan` de contact NICOLAE M~NASIA

Func]ie Director general

Adres` Str. Al. I. Cuza, Nr. 14, Câmpina, jude]ul Prahova

Telefon 0244-375.125, 0728.592.910

e-mail –

Persoan` de contact IOAN IONEL MURE{AN

Func]ie Director general

Adres` Str. Fabricii, Nr. 30/A, Zal`u, jude]ul S`laj

Telefon 0260-616.290, 0260-617.790

e-mail transurbis@yahoo.com

Persoan` de contact MOLNAR TSAB

Func]ie Director general

Adres` Str. Gara Fer`str`u, Nr. 9, Satu Mare, jude]ul Satu Mare

Telefon 0261-721.971, 0261-721.973 0261-726.332

e-mail molnar@ transurbansatumare.ro

Persoan` de contact ADRIAN POPA

Func]ie Director general

Adres` Calea Dumbr`vii, Nr. 133-135, Sibiu, jude]ul Sibiu

Telefon 0269-426.100, 0269-422.901, 0723.555.981

e-mail office@tursib.ro

Persoan` de contact DAN VOINEA

Func]ie Director general

Adres` {os. Sibiului, Nr. 100 A, Media[, jude]ul Sibiu

Telefon 0269-845.678, 0744.568.596

e-mail –

Persoan` de contact COSTEL V~TAVU

Func]ie Director general

Adres` B-dul Enescu George, Nr. 29, Bl. G 40, Sc. A, Ap. 1, Câmpulung Moldovenesc, jude]ul Suceava

Telefon 0230-212.017 0230-920.730 0722-276.492

e-mail –

Persoan` de contact NICOLETA RADU

Func]ie Director general

Adres` Str. Libert`]ii, Nr. 458, Alexandria, jude]ul Teleorman

Telefon 0247-314.963

Persoan` de contact IOAN GOIA

Func]ie Director general

Adres` B-dul Take Ionescu, Nr. 56, Timi[oara, jude]ul Timi[

Telefon 0741.209.861

e-mail relatii.publice@ ratt.ro

Persoan` de contact FLOREA DANIEL

Func]ie Director general

Adres` Str. Plopilor, Nr. 22, Lugoj, jude]ul Timi[

Telefon 0256-351.750 0722-202.475

e-mail secretariat@ meridian22lugoj.ro

Persoan` de contact VLADIMIR SOPOV

Func]ie Director general

Adres` Str. Prelungirea Taberei (Energiei), Nr. 7, Tulcea, jude]ul Tulcea

Telefon 0240-534.278, 0240-537.753, 0372.772.099

e-mail secretariat@ stp-tulcea.ro;

Persoan` de contact FLORIAN BORZA

Func]ie Director general

Adres` Str. Depozitelor, Nr. 5, Râmnicu Vâlcea, jude]ul Vâlcea

Telefon 0350.412.490, 0350.412.491 0250-730.991

e-mail eta_bus@yahoo.com; eta@unet.ro

Persoan` de contact DANIEL ILEANU

Func]ie Director general

Adres` Str. Decebal, Nr. 3, Vaslui, jude]ul Vaslui

Telefon 0235-314.831

e-mail transurb@yahoo.com

Persoan` de contact VASILE PUSCA{U

Func]ie Director general

Adres` {os. Tecuciului, Nr. 6, Bârlad, jude]ul Vaslui

Telefon 0235-421.711

e-mail –

Persoan` de contact ION DIACONU

Func]ie Director general

Adres` Str. M`r`[e[ti, Nr. 72, Foc[ani, jude]ul Vrancea

Telefon 0237-223.501, 0788.313.340

e-mail transpub@ focsani.info.ro

Prahova Ploie[ti Nume regie Regia Autonom` de Transport Public Ploie[ti

Câmpina Nume regie Eliro SRL.

S`laj Zal`u Nume regie Transurbis S.A.

Satu Mare Satu Mare Nume regie Transurban S.A.

Sibiu Sibiu Nume regie Tursib S.A.

Media[ Nume regie Meditur Media[

Suceava Câmpulung Moldovenesc Nume regie Manucu Com

Teleorman Alexandria Nume regie Transloc Prest S.A.

e-mail translocprest@yahoo.com

Timi[ Timi[oara Nume regie Regia Autonom` de Transport Timi[oara

Lugoj Nume regie Meridian 22 S.A.

Tulcea Tulcea Nume regie Transport Public S.A.

Vâlcea Râmnicu Vâlcea Nume regie Eta S.A.

Vaslui Vaslui Nume regie Transurb S.A.

Bârlad Nume regie Unistil

Vrancea Foc[ani Nume regie Transport Public S.A.

martie 2012

www.Transporter.ro

71


LANSARE

Serviciile post-vånzare au scos de pe poarta Mercedes-Benz 40 de camioane

Monitorizarea [i optimizarea continua a costurilor, un sistem de achizi]ii bine pus la punct [i bazat pe criterii dure de selec]ie, evaluarea performan]elor fiec`rui angajat \n parte, un sistem motiva]ional atractiv... toate acestea sunt căi de obţinere a performanţei.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro

72

www. Transporter .ro

odelul Actros, lansat cu doar câteva luni în urmă pe piaţa românească, este fără îndoială unul dintre cele mai reuşite ale momentului. Ca orice vehicul complet nou, nici acesta nu-i poate convinge de la bun început pe cei care au nevoie de un camion nou. Erau vremuri când transportatorii se întreceau care să-şi cumpere cel mai nou sau cel mai puternic camion. Vremurile s-au schimbat, transportatorii au devenit mai înţelepţi. Este evident pentru oricine priveşte fenomenul

M

martie 2012

transporturilor că toate companiile de transport care au supravieţuit ultimilor ani au devenit mai profesioniste, învăţând multe de la concurenţa occidentală. Aşa este şi cazul companiei Cartrans din Ploieşti c`reia i-au fost livrate în luna februarie un număr de 40 de capete tractor Actros. Pe lângă cele 40 de camioane, contractul include şi sistemul de management al flotelor, FleetBoard, care oferă premisele optime pentru o eficienţă sporită.


Acest sistem, instalat pe toate cele 40 de autocamioane, contribuie la reducerea consumului de combustibil şi a uzurii, reducând astfel intervalele de întreţinere şi eficientizând costurile. În plus, sistemul FleetBoard al noului Actros dispune şi de DispoPilot.Guide, un dispozitiv logistic FleetBoard ce oferă navigaţie, difuzoare integrate pentru redarea vocală a informaţiilor din sistemul de navigaţie şi suport inclus pentru autovehicul. Dispozitivul are un eran color fix de 18 cm şi este omologat pentru industria auto.

“Decizia de a completa flota Cartrans Preda prin achizi]ia de noi camioane Mercedes-Benz s-a bazat în primul rând pe economia de combustibil, siguran]a şi confortul pe care aceste autovehicule le ofer`. În 1994, am pornit la drum al`turi de primul nostru camion – un Mercedes-Benz MB-814 de 4 tone. Acum, când ne afl`m în topul transportatorilor, am ales s` avem al`turi tot parteneri de încredere, care ne vor aduce beneficii în termen de eficien]` menite s` contribuie la succesul nostru”, a declarat Decebal Popescu, manager general Cartrans Preda.

Cu alte cuvinte, noul camion, a cărui dezvoltare a costat un miliard de euro compania Daimler, nu a convins doar prin el însuşi. Mercedes-Benz declară că noul Actros, datorită îmbunătăţirilor şi transformărilor pe care le-a suferit, are un consum de motorină mai mic cu trei până la patru procente comparativ cu precedenta versiune. Nici acest lucru nu l-a mulţumit pe un transportator precum Cartrans Preda; pentru aceştia, mai importante, sau cel puţin la fel de importante, sunt serviciile post-vânzare.

“În 1994, am pornit la drum cu un camion de 3.5 tone, aprovizionând pia]a local` din Ploieşti cu fructe şi legume proaspete. M` gândeam... ce bine ar fi dac` aş avea unul mai mare.... apoi dou`... şi dac` am cinci gata, m` opresc, îmi va fi de ajuns. Nu imi imaginam la acel moment c` voi ajunge s` pun bazele unei flote de camioane care s` se bat` cu marii juc`tori de pe pia]`. Îns` «nebunia» m-a cuprins şi am intrat într-un joc pe care ast`zi, pot s` spun c` l-am câ[tigat. Suntem în topul transportatorilor, iar eu sunt mândru de brandul pe care l-am creat”, m`rturiseşte fondatorul grupului de firme Cartrans, ing. Cristian Preda.

După strategie, mijloace de transport şi servicii, următorul cel mai important aspect al unui transportator de succes sunt şoferii. Cartrans pune accent pe stilul de conducere al şoferilor. Toţi aceia care au primit camioane noi, ca un fel de bonus, s-au dovedit a fi cei mai economi şi cei mai conştiincioşi. În companie funcţionează un sistem de măsurare a performanţelor foarte strict, bazat în principal pe sistemele de

martie 2012

telemetrie din camioane. Una dintre aceste cerinţe este aceea de a nu depăşi viteza maximă de 85 km/h. Mercedes-Benz a oferit şi pregătire gratis pentru şoferi. Abilităţile acestora au sporit şi rezultatele se văd clar în cheltuielile companiei. Pe de altă parte, şoferilor, în schimbul disciplinei stricte, li se garantează venituri sigure proporţionale cu nivelul calităţii muncii depuse. În istoria firmei Cartrans au existat şi perioade grele. Astfel, după ce în 2007 flota sa crescuse până la 214 camioane, şase ani mai târziu a trebuit să o reducă la 132 de vehicule. Scopul declarat de a optimiza la maximum costurile [i de a crea o reţea mai mare de subcontractori. Flota proprie este format` \n prezent din 145 de autotrenuri Volvo şi Mercedes propulsate de motoare Euro5 sau EEV, cu semiremorci megatrailer de la Schmitz Cargobull, cu un volum de 100 mc. Se pare că în sfârşit transportatorii din România au înţeles că performanţa în transporturi nu înseamnă doar o flotă numeroasă şi un număr mare de kilometri. Cel mai important este profitul. Iar pentru acesta trebuie să îmbunătăţească permanent fiecare activitate a sa, de la achiziţia echipamentelor până la sporirea calit`]ii angajaţilor.

www.Transporter.ro

73


REPORTAJ |n 70 de curse de transport, o „cårti]` mecanic`” a sosit la Bucure[ti

Cu ce se sap` pentru metrou? Holleman a primit ca sarcină să transporte o “cârtiţă mecanică”, din portul Agigea până în Bucureşti. Acolo, aceasta va fi pusă să sape timp de aproape doi ani tunelul Magistralei 5 a metroului.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro

arecum tangenţial la tema revistei noastre din această lună se încadrează şi un recent transport agabaritic efectuat de compania Holleman. Toţi bucureştenii care trec prin dreptul Academiei Militare sau oriunde prin cartierul Drumul Taberei observă că au început lucrările de construcţie a Magistralei 5 de metrou. Încă de la bun început, vor fi construite toate accesele staţiilor şi vor fi dotate cu toate scările şi lifturile, iar constructorii trebuie să finalizeze în acelaşi interval de timp de 25 de luni şi tunelurile. Spre deosebire de tehnologiile folosite în trecut, acum pentru săpatul tunelurilor va fi folosit un utilaj cunoscut sub numele de TBM (tunnel boring machine). Acesta sapă şi consolidează tunelul pe măsură ce înaintează. Avantajele sale sunt evidente: în primul rând, avansează mai repede decât prin alte metode, indiferent dacă are de săpat în roci tari sau nisip şi argilă. Pe de altă parte, cantitatea de pământ ce trebuie îndepărtată este considerabil mai mică, de unde rezultă cheltuieli mai mici pentru constructor şi nemulţumiri mai puţine pentru cei care locuiesc sau trec prin zona şantierului. Tunelurile prin oraşe pun în general probleme constructorilor din cauza infrastructurii de canalizare, dar TMB nu are probleme de acest fel.

O

74

www. Transporter .ro

martie 2012

Deşi costurile totale ale execuţiei tunelurilor sunt mai mici prin acest procedeu, achiziţia sau închirierea unui TMB este destul de mare. O altă problemă a acestei tehnologii este gabaritul instalaţiei, care trebuie transporată vrând-nevrând prin oraşe. Maşinăria adusă la Bucureşti este una dintre cele cu dimensiuni medii, diametrul tunelului pe care îl sapă, fiind de circa 6 metri, comparativ cu cele mai mari din lume care ajung până 20 de metri. Sarcina de a transporta un astfel de utilaj „multitalent” a revenit companiei Holleman.


Respectivul TBM a sosit din Turcia prin portul Agigea, de acolo până la Bucureşti fiind adus pe autostrada A2, îmbarcat pe trailere. Holleman şi-a câştigat reputaţia de furnizor care asigură servicii profesioniste de transporturi agabaritice şi cu greutăţi depăşite, pe rute interne şi internaţionale. În 2007, compania Holleman a sărbătorit 10 ani de la înfiinţare. În perioada care a trecut de atunci, capacitatea sa de transport a sporit de la 55 de tone la 315 tone, doar folosind echipament înmatriculat în România, iar limitele sale pot fi extinse cu ajutorul partenerului său german. Doi ani mai târziu, la marginea Bucureştiului, a fost înfiinţat şi un atelier service pentru camioane. Holleman este implicată în proiecte interne şi internaţionale de transport special care necesită deopotrivă coordonare şi logistică excepţionale. Între timp a fost realizat un salt aproape dublu de la primul Iveco Turbostar de 360 CP 4x2, până la cel mai mare remorcher Volvo de 660 CP 8x4. Pentru transportul întregului echipament al Metrorex, de data aceasta a fost nevoie de aproximativ 70 de curse, dintre care 20 au fost agabaritice. Revista “Transporter” a fost invitată să ia parte la una dintre aceste curse. Astfel, ne-am întâlnit într-o noapte geroasă de februarie cu un Mercedes Titan 4160 şi un Volvo F16 660 care-şi făceau pauza într-una dintre parcările autostrăzii A2.

Cele două camioane aveau de transportat exact capul rotativ al TBM-ului pentru Metrorex, sarcinile fiind distribuite pe două semiremorci Goldhofer gât de lebădă cu 8, respectiv 9 punţi. Ambele aveau o lungime de 25 m, o lăţime de 25 m şi 4,8 m înălţime, fiecare transportând în jur de 115 tone. Cursa în sine a durat o zi şi jumătate şi s-a desfăşurat fără probleme. Partea cea mai dificilă a fost parcurgerea ultimilor 10 kilometri prin Bucureşti, când a fost nevoie de mai multă precauţie pentru linile electrice ale tramvaielor şi troleibuzelor, plus numeroasele obstacole neaşteptate ce pot ap`rea din trafic. Dacă şi constructorii metroului îşi vor ţine promisiunea, sunt şanse ca în 2015 să însoţim acelaşi convoi, dar în sens invers: de la Bucureşti la Marea Neagră.

martie 2012

www.Transporter.ro

75


PREZENTARE

Nou \n pia]a european`

Fuso Canter 4x4 Operaţiile speciale de transport necesită vehicule speciale. Un astfel de vehicul este Fuso Canter 4x4, recent introdus în fabricaţia de serie în uzina concernului Daimler din Portugalia.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro

u siguranţă puţini dintre noi ştiu că, dintre toate camioanele produse în lume de concernul Daimler, modelul Fuso Canter este cel mai bine vândut. Pe lângă el, Actros sau Freightliner sunt doar pitici (ca nivel de producţie). Anul trecut a fost încheiat cu rezultate pozitive, de către familia Fuso Canter, iar pentru anul 2012 au fost anunţate multe noutăţi în materie de produse, printre care Canter Eco Hybrid, dar şi noi pieţe de desfacere, care se vor adăuga la cele 150 deja existente. Prima noutate pentru anul acesta este recenta versiune cu tracţiune integrală. Sosirea în octombrie 2011 a unui nou Fuso Canter complet reproiectat a marcat lansarea noii generaţii de camioane.

C

76

www. Transporter .ro

Pentru prima dată, varianta cu tracţiune 4x4 ajunge şi pe piaţa din Europa, după ce pe pieţele asiatice şi în Australia ea datează de mai bine de 20 de ani. Producţia sa la fabrica Tramagal din Portugalia a început la sfârşitul lunii februarie. S-a păstrat de la precedenta serie modul de inscripţionare, astfel, modelul Canter 4x4 cu indicativul 6C18 are masa maximă autorizată de 6,5 tone, o cabină Comfort de 2 metri lăţime, şi o putere de 129 kW (175 CP). Tracţiunea integrală poate fi activată sau dezactivată în timpul mersului şi oferă o eficienţă bună a consumului de combustibil comparativ cu versiunea cu tracţiune doar pe roţile din spate. Autovehiculul este echipat standard cu o punte spate care beneficiază de un diferenţial blocabil şi un grup conic cu

martie 2012

raportul de 1:5.285. Cutia de viteze manuală are doar cinci trepte, aşa că din acest punct de vedere nu există diferenţe faţă de precedentele versiuni. Viitorii săi clienţi au posibilitatea de a alege între o cabină individuală şi o cabină echipată cu 3, respectiv 7 locuri, cu două şi respectiv patru uşi. Pentru şasiuri oferta cuprinde două ampatamente de 3.415 mm şi 3.865 mm, alese în funcţie de destinaţia pe care o va primi vehiculul respectiv. Capacitatea de încărcare a şasiului variază şi ea între 3.500 kg şi 3.735 kg. În mod particular, pentru versiunea cu tracţiune 4x4, unghiul de atac a crescut de la numai 18 grade, al modelului 4x2, la 35 de grade. De asemenea, prin folosirea unor anvelope cu diametru mai mare, garda la sol a crescut de la 219 mm până la 320 mm.


mentele de pompieri. Pentru autorităţile municipale, Fuso poate fi folosit pentru servicii de deszăpezire, caz în care este echipat cu plug de zăpadă şi dispozitiv de împrăştiere a sării. Avantajul provine de la lăţimea de 2 m, ceea ce înseamnă că se poate descurca cu uşurinţă pe drumuri înguste, precum şi în locurile în care manevrabilitatea este foarte importantă. De asemenea, condiţiile meteo din iarna ce tocmai a trecut dovedesc că, în România, vehicule precum Canter Fuso sunt perfecte pentru situaţii neprevăzute. Constructorul livrează şasiuri Canter Fuso echipate cu roţi jumelate la puntea spate, aşa că aspectul general al camionului nu diferă prea tare de versiunea 4x2. Eficienţa camionului Canter 4x4 este demonstrată cel mai bine în afara drumurilor. După ce este activată tracţiunea integrală, acesta poate face faţă suprafeţelor alunecoase, lipsite de aderenţă. Capacitatea mare de încărcare, costurile favorabile de întreţinere fac din camionul Canter 4x4 un cal de povară eficient în ceea ce priveşte costurile.

Caracteristicile tradi]ionale, neschimbate O noutate legată de eficienţa consumului de motorină o reprezintă funcţia opţională start/stop – aceasta poate economisi câteva procente de combustibil doar prin reducerea timpului de mers în gol al motorului. Caracteristicile tradiţionale ale camionului Canter au rămas neschimbate: manevrabilitate bună (diametrul de întoarcerea la varianta 4x4 variază între 13,5 m şi 15,1 m, în funcţie de versiunea de ampatament), cabina spaţioasă, construcţie robustă, poziţie discretă a schimbătorului de viteze pe bord, siguranţă îmbunătăţită datorită structurii solide a cabinei şi uzură mai mică a frânei drept rezultat al frânei de motor, ca dotare standard.

Din }ara Soarelui R`sare Povestea acestor mici camioane începe în 1932, când compania Mitsubishi şi-a invitat angajaţii să propună un nume pentru un autobuz de şapte metri. A ieşit câştigător Fuso, poreclă care provine de la numele dat Japoniei de către chinezii din trecut. Canter a apărut pentru prima oară în 1963 pe calandrul unui camion uşor, iar iniţial a fost distribuit doar în Asia. În deceniul ce a urmat, expansiunea sa a continuat cu Orientul Mijlociu, Europa, Australia şi America de Nord, pentru ca pe la sfârşitul anilor 1980 să fie cunoscut în toată lumea. În 1980, compania condusă de către familia Duarte Ferreira începe colaborarea cu Mitsubishi Fuso. Din 1996, uzina din Tramagal inaugurează producţia lui Fuso Canter pe baza CKD-urilor, toate aceste vehicule fiind destinate Vestului Europei. Începând cu anul 2003, uzina ajunge în proprietatea lui Daimler, odată cu achiziţia pachetului majoritar de acţiuni (90%) la Mitsubishi Fuso. Mai exact, Mitsubishi Fuso Truck Europe (MFTE), inclusiv uzina din Tramagal, devine o filială a Mitsubishi Fuso

Truck and Bus Corporation (MFTBC). Astăzi la Tramalgal există o capacitate de 15.000 de unităţi pe an pe un schimb, până în prezent fiind produse 110.000 de vehicule. Circa jumătate dintre componentele folosite la noul Canter provin de la furnizori din Europa, printre care motoare, arcuri, frâne, faruri, scaune, părţi din punţi. Din Japonia sosesc transmisiile, componente pentru cabină şi şasiu, sistemul de direcţie şi aer condiţionat. Toate elementele cabinelor sunt ambutisate în Japonia în uzina principală din Kawasaki. După ce sunt galvanizate, sunt expediate apoi în diferite centre de producţie din lume, inclusiv la Tramagal.

Inspec]ie am`nun]it` \nainte de livrare Cu alte cuvinte, calitatea este aceeaşi indiferent de uzina în care sunt montate cabinele. La Tramagal, cele 2000 de puncte de sudură sunt realizate manual. Urmează apoi operaţia de acoperire prin cataforeze, iar ultima operaţie de vopsire este robotizată, pentru a se obţine o calitate uniformă. Statistica arată că circa 90% dintre cabine sunt comandate a fi vopsite în culoarea alb. Diferitele tipuri de cabine sunt asamblate sub un control strict al calităţii. Înainte de a fi livrat, fiecare Canter este inspectat în amănunt, toate detaliile fiind verificate. Inclusiv sistemul ABS este verificat pe un parcurs scurt în poligonul fabricii. În afara de aceste verificări obligatorii, în fiecare zi câte două exemplare Canter sunt verificate suplimentar. Alte vehicule, alese aleator, sunt încărcate la sarcină maximă şi parcurg un traseu de 30 km lungime pe diferite tipuri de şosele.

Poate fi folosit [i la desz`pezire Capacitatea de trecere în teren a camionului Fuso Canter 4x4 face din acesta o bună alegere pentru sarcinile în care este nevoie de transportul mărfurilor pe alte suprafeţe decât cele asfaltate, mai exact în şantierele de construcţie, în sectorul energetic sau în cel de servicii, precum detaşa-

martie 2012

www.Transporter.ro

77


PREZENTARE

Multispace întinere[te Citroën şi-a actualizat de curând oferta de vehicule polivalente din gama Berlingo şi Jumpy. Modificările au atins în primul rând echiparea de confort, însă au fost efectuate completări şi la nivelul grupurilor motopropulsoare.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro

ehiculele din categoria lui Jumpy nu sunt cele mai căutate de către distribuitorii de mărfuri obişnuiţi. Cu toate acestea, cei care le descoperă caracteristicile şi le folosesc optim devin tot mai numeroşi. Variantele de transport persoane au avantajul unei capacităţi de transport considerabile la un preţ convenabil, fiind tocmai bune pentru transferul pasagerilor dintr-un loc în altul. La fel ca şi predecesorul său, noul Citroën Jumpy Multispace îmbină spaţiul folosit foarte raţional cu standarde înalte de confort la bord şi, în special, cu poziţia de condus apropiată de cea dintr-un monovolum. Un adevărat vehicul cu design modular, noul Citroën Jumpy Multispace poate acomoda până la 9 pasageri, cărora le oferă un nivel de confort demn de segmentul monovolum, dar păstrând în acelaşi timp destul spaţiu în portbagaj: 553 de litri sub tabletă. Jumpy are acum o parte frontal` complet nouă.

V

{i cu Grip control De exemplu, grila cromată, mai lată, a fost redesenată, incluzând acum şi noul logo Citroën, care se întinde până la faruri. Noua identitate a mărcii este vizibilă şi în partea din spate, unde noul semn distinctiv „MULTISPACE”, poziţionat sub logoul „JUMPY”, arată clar apartenenţa acestui vehicul la categoria de transport persoane. Restilizarea noului Citroën Jumpy Multispace este şi o oportunitate pentru a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte nivelurile de echipare ale acestui model. Pentru nivelul „EXCLUSIVE”, de exemplu, este disponibil în standard limitatorul de viteză, sistemul de pilot automat, senzorii de parcare spate, geamurile spate fumurii, portbagaj cu suprafaţă vitrată, un pachet

78

www. Transporter .ro

martie 2012

complet de elemente în culoarea caroseriei – bare de protecţie şi baghete laterale – şi jante de aliaj de 16 inchi. Cel de-al treilea nivel de echipare ofer�� acum o nouă op]iune, denumită Acces Direct, care este destinată în special celor care folosesc acest vehicul pentru transporturi între hotel şi aeroport. În această nouă configuraţie cu 7 sau 8 locuri, scaunul din dreapta, de pe al doilea rând, poate fi îndep`rtat pentru a elibera calea de acces către locurile din rândul trei. Un covoraş special este amplasat în zona de acces. Pentru o experienţă cât mai sigură şi mai relaxantă în orice circumstanţe, noul Citroën Jumpy Multispace este dotat, opţional, cu un sistem de monitorizare a presiunii în pneuri şi cu sistemul Grip Control. Acest sistem avansat antiderapaj se adaptează condiţiilor de drum şi optimizează tracţiunea în orice situaţie. Folosind un selector amplasat pe bord, în stânga volanului, şoferul poate alege unul dintre cele patru moduri disponibile, în funcţie de condiţiile din trafic: normal, teren accidentat, zăpadă sau nisip.


Noul Citroën Jumpy Multispace este disponibil acum cu o cutie automată cu şase trepte, care reflectă perfect caracterul său confortabil şi versatil. Această cutie de viteze automată este disponibilă cu motorul HDi 160. Maneta schimb`torului de viteze este montată pe bord, oferind o poziţie mai ergonomică în timpul condusului. Cutia de viteze manuală este disponibilă pentru următoarele motorizări: HDi 95, HDi 125 şi HDi 160. Pentru toate versiunile de motorizare ale noului Jumpy s-au făcut eforturi considerabile în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2. În acest sens, sub caroserie au fost montate panouri aerodinamice, iar funcţia “volt control” ac]ionează asupra alternatorului, optimizând procesul de management al încărcării bateriei. Noul Citroën Jumpy Multispace este disponibil în patru niveluri de echipare: “ATTRACTION”, “CONFORT”, “OCEANIC” – un concept aflat la graniţa dintre un monovolum şi un vehicul recreaţional conceput pentru expediţii spontane, şi „EXCLUSIVE”, versiunea dedicată celor mai pretenţioşi clienţi. Există în continuare şi versiunea „XTR”, care dispune de o suspensie în`lţată cu 10 mm, de un scut de protecţie sub motor şi de un pachet caroserie specific (praguri ranforsate şi protecţii) pentru familiile aventuriere. La rândul său, noul Citroën Berlingo Multispace este descendentul primului vehicul de tip „ludospace” din istorie. Comercializat de la lansarea sa în 1996 în aproape 1,4 milioane de exemplare în versiunea de pasageri, Citroën Berlingo se situeaz` în mod constant pe primele locuri în clasamentele de vânzări din Europa. Conştient de succesul de până acum, Citroën Berlingo Combi devine Multispace, dar aceasta nu este singura schimbare. De la prima vedere, Citroën Berlingo Multispace se dovedeşte mai modern, mai puternic, mai expresiv, mai ales datorită evoluţiilor stilistice de care a beneficiat, în deplin acord cu codurile actuale de design ale mărcii. Partea frontală a noului Citroën Berlingo Multispace dobândeşte o gril` l`rgită şi mai rotunjită, pentru a \ncorpora noua siglă, care se prelungeşte până la faruri. Acestea îşi păstrează forma iniţială, dar dobândesc noi funcţii. Semnalizatoarele, de exemplu, se situează acum în partea laterală a blocului optic, fiind puse în evidenţă de segmente albastre, ceea ce îi conferă o personalitate şi mai puternică. Partea de jos a grilei, aliniată cu bara de protecţie, poate fi dotată cu lumini suplimentare integrate în proiectoare pentru mai multă vizibilitate în viraje, iar noile faruri cu LED constituie o semn`tură luminoasă diurnă inedită. Priza de aer frontală a fost l`rgită pentru a da mai multă stabilitate vehiculului, iar noi detalii cromate subliniază proiectoarele de ceaţă. Pe anumite niveluri de echipare, este disponibilă op]iunea Black Pack, care presupune personalizarea cu negru a părţii superioare a grilei frontale, a carcasei retrovizoarelor exterioare, a protecţiilor laterale şi a detaliului ce subliniază placa de înmatriculare din spate.

Din profil, evoluţiile se observă în primul rând în design-ul oglinzilor retrovizoare exterioare. Acestea sunt mai aerodinamice, permiţând astfel reducerea consumului de carburant şi implicit a emisiilor de CO2, dar păstrând totodată un nivel optim de vizibilitate. În funcţie de nivelul de echipare, noile capace de ro]i “Airflow” contribuie la acelaşi obiectiv de reducere a consumului şi emisiilor. Pe nivelul 3 de echipare, geamurile laterale din rândul 2 vor fi marcate cu monograma “Exclusive”. Şi în partea din spate, identificarea noului Citroën Berlingo Multispace este imediată prin apariţia monogramei “Multispace” ce subliniază denumirea „Berlingo”, precum şi datorită noii sigle a mărcii. Pe versiunile dotate cu fereastră rabatabilă pe portiera din spate, stopurile sunt fumurii. Multispace este disponibil în 9 culori de caroserie, dintre care două nou intrate \n aceast` gam`: brun Nocciola şi albastru Belle-Ile.

Volum [i configurare inteligent` Dincolo de stil, noul Citroën se remarcă şi prin arhitectura sa care îi conferă simultan robusteţe, caracter practic şi habitabilitate. Acesta pune la dispoziţia familiei volumul şi configurarea inteligentă a unui vehicul comercial. Berlingo propune astfel până la 7 locuri, care pot fi independente în rândurile 2 şi 3, pentru un confort sporit al pasagerilor. Înălţimea interioară generoasă permite adăugarea opţiunii Modutop. Aceast` opţiune, de inspiraţie aviatică, presupune un plafon vitrat segmentat, spaţii de depozitare multiple pe plafon, un dublu acces la portbagaj, prize de ventilaţie şi iluminare individuale pentru pasagerii din spate. Portbagajul integrat în Modutop este accesibil, datorită unei lunete rabatabile, şi din exterior, pentru a facilita încărcarea. În ceea ce priveşte motorizările şi transmisiile, noul Citroën Berlingo Multispace propune o gamă performantă atât din punct de vedere al prestaţiilor dinamice, cât şi al respectului faţă de mediul \nconjurător.

... {i beneficii ecologice Dincolo de beneficiul ecologic, există însă şi un avantaj ergonomic legat de acest grup propulsor, care derivă din absenţa totală a schimb`torului de viteze din habitaclu, ceea ce eliberează complet spaţiul între pasager şi şofer, schimbarea vitezelor realizându-se cu ajutorul unei manete situate pe plan[a de bord. În versiunea cu 5 locuri, motorizările HDi 75 CP şi HDi 90 CP înregistrează emisii de CO2 inferioare valorii de 135 g/km, faţă de 139 g înregistrate precedent. Acest câştig se datorează îmbunătăţirilor aerodinamice, cum ar fi noul model de jante Airflow sau de retrovizoare exterioare. Motorul HDi 110 devine HDi 115 pentru prestaţii dinamice îmbunătăţite.

martie 2012

www.Transporter.ro

79


SIMPOZION

Flote bine informate Operatorii de camioane din Europa s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre factorii care au un impact real asupra facturilor la carburant, în cadrul evenimentului „Direcţionarea eficienţei consumului de carburant în transportul rutier de marfă din Europa”, organizat de Goodyear Dunlop Tires Europa.

Dan Athanasiu dan@transporter.ro

80

www. Transporter .ro

martie 2012


in moment ce preţul la carburant creşte, operatorii de camioane din Europa solicită din ce în ce mai multe informaţii care i-ar putea ajuta să reducă semnificativ consumul de carburant, se arată în studiul realizat de Goodyear Dunlop Tires Europa şi recent prezentat la Bruxelles în cadrul simpozionului „Direcţionarea eficienţei consumului de carburant în transportul rutier de marfă în Europa”. Michel Rzonzef, vicepreşedinte al unităţii de afaceri pentru anvelope comerciale al Goodyear Dunlop în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, s-a arătat mulţumit de succesul şi rezultatele simpozionului, care a strâns peste 170 de reprezentanţi cheie pentru dezbaterile propuse şi discutate într-o manieră deschisă şi transparentă în jurul unor chestiuni care afectează acest sector. Rzonzef a descris de asemenea cum anvelopele cu o rezistenţă la rulare scăzută sunt o opţiune pentru a îmbunătăţi eficienţa consumului de carburant al unei flote, printre multe alte opţiuni, cum ar fi antrenamentele pentru un condus economic al

D

şoferilor de pe camion, îmbunătăţirea logisticii, a foilor de parcurs şi a aerodinamicii vehiculelor.

“Acest eveniment a fost o piatr` de hotar pentru noi”, a spus Rzonzef. “Fiecare participant a avut ce înv`]a, iar angajamentul pe care noi ni l-am luat fa]` de acest sector este clar. Raportul privind drumul c`tre 2020 a fost foarte bine primit, iar calculatorul nostru este aşteptat cu ner`bdare de c`tre flote.”

Poate că nu e nimic surprinzător în faptul că operatorii de flote, într-o covârşitoare majoritate (92%), iau măsuri pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa consumului de carburant. Totuşi, în ciuda acestor eforturi, operatorii de flote din Europa cred că poate fi făcut mult mai mult de atât. Aproape o treime (28%) spun că ar putea realiza o economie de carburant mai mare dacă ar fi mai bine informaţi cu privire la factorii care au un impact major asupra

martie 2012

Michel Rzonzef, vicepre[edinte al unit`]ii de afaceri pentru anvelope comerciale al Goodyear Dunlop \n Europa, Orientul Mijlociu [i Africa

consumului de carburant al camioanelor lor. Această lipsă de informaţii înseamnă că managerii de flote rămân neîncrezători cu privire la viitor. Aproape unul din 6 (15%) îşi face griji că nu va putea rămâne profitabil în următorii 10 ani, şi o cincime (19%) din totalul flotelor nu sunt încrezători că vor

www.Transporter.ro

81


SIMPOZION

putea aduce mai multe îmbunătăţiri la consumul lor de carburant în această perioadă de timp. Flotele din Europa de Est sunt, totuşi, mult mai optimiste cu privire la potenţialul lor de a creşte eficienţa economiilor la carburant, probabil şi datorit` preţului la motorină şi a reglementărilor naţionale în vigoare din ultimii cinci ani, care i-au afectat mai puţin decât pe vecinii lor din Europa de Vest. De exemplu, o treime din flota poloneză (33%) declară că pot atinge economii de carburant de peste 20% până în 2020, comparativ cu doar 12% în Europa de Vest. Aceste rezultate au fost centralizate cu doar două luni înainte ca Goodyear Dunlop să strângă laolaltă în Bruxelles cele mai mari flote operaţionale din Europa, pentru a discuta cum transportul rutier de marfă pe distanţe lungi poate lucra mai inteligent şi mai eficient la tăierea semnificativă a consumului de carburant în următoarea decadă. Un punct central în dezbatere va fi şi rolul anvelopelor la îmbunătăţirea eficienţei consumului de carburant şi reducerea emisiilor de CO2, în timp ce alte cerinţe esenţiale ale performanţei sunt respectate, cum ar fi, de exemplu, performanţa din punct de vedere al siguranţei rutiere.

CO2, ceea ce îi va conduce c`tre o afacere bun` şi c`tre un sens din punct de vedere al protec]iei mediului înconjur`tor în aceste condi]ii economice şi reglement`ri pentru protec]ia mediului provocatoare.”

Cercetarea realizată de Goodyear indică, de asemenea, faptul că multe flote nu cunosc factorii care influenţează consumul de carburant şi găsesc că este dificil de apreciat dacă costurile investite în echipament destinat realizării unor economii de carburant vor fi amortizate prin economiile de carburant ce vor fi realizate ulterior achiziţiei. Potrivit studiului companiei, peste un sfert din managerii de flote cred că un instrument care ar putea să prezică costurile pe toată durata de viaţă a autovehiculelor şi economiile de carburant realizate ca urmare a utilizării acelui vehicul i-ar motiva mai mult să ia acele măsuri pentru a îmbunătăţi eficienţa consumului de carburant al vehiculelor lor. Pentru a răspunde acestei nevoi şi pentru a-i ajuta pe managerii de flote să ia deciziile corecte privind investiţiile lor şi să reducă consumul de carburant şi emisiile de CO2, Goodyear Dunlop a anunţat că va lansa un calculator gratuit al eficienţei consumului de carburant.

“Clien]ii noştri fac paşi importan]i în direc]ia reducerii consumului de carburant, dar la un nivel fundamental, ei înc` au nevoie de mai multe informa]ii despre care anume m`suri le vor livra mai exact economii maxime de carburant. Pentru a opera în astfel de condi]ii grele din punct de vedere economic, flotele au nevoie s` fie sigure c`, orice m`sur` ar adopta pentru a economisi carburant, aceasta le va livra promisa economie de carburant”, a spus Boris Stevanovic, marketing director Truck Tires, Goodyear Dunlop EMEA.

“Produc`torii de vehicule, furnizorii de echipament, produc`torii de anvelope şi flotele trebuie s` lucreze împreun` chiar mai strâns decât pân` acum pentru a g`si cele mai bune solu]ii. Flotele trebuie s` aib` încredere c` orice investi]ie în ceea ce au deja le va aduce înapoi înzecit în materie de economii la carburant şi de reducere a emisiilor de

82

www. Transporter .ro

martie 2012

►Raportul

Road to 2020

Goodyear Dunlop şi-a propus să afle care sunt problemele cu care se confruntă managerii flotelor de transport de mărfuri din Europa în momentul de faţă şi a derulat un studiu cantitativ în rândul a peste 400 de manageri de flote europene ce operează pe distanţă lungă sau regională în septembrie şi noiembrie 2011. Această cercetare de piaţă a fost suplimentată prin interviuri de profunzime realizate cu 16 manageri de flote şi 20 de experţi din industrie, factori de decizie şi experţi din mediul academic. Respondenţii din Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Polonia şi Benelux au fost contactaţi prin e-mail şi telefonic şi au fost rugaţi să răspundă la un număr de 20 de întrebări cantitative despre experienţele şi opiniile lor ca manageri despre eficienţa consumului de carburant. Rezultatele cercetării reprezintă o gamă largă de firme care operează în acest sector: 60% flote cu 1-50 de camioane (acestea sunt şi flotele cele mai expuse creşterii costurilor), 30% flote cu 51-250 de camioane şi 10% flote cu peste 250 de camioane. Rezultatele complete ale acestui studiu au fost făcute publice în cadrul simpozionului Goodyear Dunlop dedicat flotelor şi desfăşurat pe 25 ianuarie 2012.



Transporter-martie-2012