Issuu on Google+


www.rbtransport.ro

Pe drumul cel bun General Manager Nicolae Chiroiu Brand Manager Ana-Maria Sava PR Manager Miruna Tudose Sales Executive Robert Barbu Senior editor Prof. Radu Pencea Editor Andrei Vartolomei Redactori Ioana Vlad Dana Tudor Maria Barbu Colaboratori Loredana Dogaru Andrei Georgescu Lucian Ionescu Grafic` [i DTP Adrian Gu]e Web Designer Costin Pîrvule] Adresa redac]iei Str. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, et. 1, sector 5, Bucure[ti Tel: + 4021/326.57.96 + 4031/807.96.98 Fax: + 4031/807.96.97 Web: www.transport-business.ro E-mail: office@rbtransport.ro Pentru abonare, accesa]i www.transport-business.ro R`spunderea juridic` pentru toate materialele publicate în revist` apar]ine exclusiv semnatarilor articolelor. ISSN 1842 - 4457

ficial, Rom~nia a ie[it din recesiune, cu o cre[tere de 0,03% \n al doilea trimestru, prima dup` un an [i jum`tate de evolu]ii negative. Cel pu]in \n statistici, economia real` a a revenit pe drumul cel bun: industria a plusat cu peste 10% p~n` \n iunie, o cre[tere cu efecte nesperate la nivelul exporturilor. La r~ndul lor, exporturile \nseamn` \ncas`ri majorate pentru transportatori, pentru c` la aproape orice curs` „afar`“ se g`se[te un retur b`nos c~t` vreme balan]a comercial` e deficitar`. Cine profit`? |n niciun caz transportatorii care au investit \n „fiare vechi“ aleg~nd s`-[i extind` flota \ntr-un moment neinspirat sau cei care s-au gr`bit s` deserveasc` puzderia de [antiere deschise \n lung [i-n lat sub presiunea bulei imobilioare, devenite peste noapte pustii odat` ce balonul s-a spart. |ns` chiar [i cei ce n-au fost r`pu[i, ci doar c`li]i de criz`, sunt expu[i riscului de a considera c` timpurile dificile au trecut [i de a da dovad` de optimism \n exces. Pentru c`, \n \ncercarea de a schimba macazul pentru a intra pe drumul cel bun, statul a str~ns cureaua, dar a l`sat doar firmituri pentru investi]ii [i a lovit \n

O

consum. Dincolo de faptul c` solu]iile adoptate sunt discutabile, e clar c` n-au fost suficiente pentru a echilibra bugetul, deci nu sunt excluse noi t`ieri de cheltuieli [i major`ri de taxe. Prin urmare, drumul cel bun poate s` se surpe cur~nd. Pentru a evita apocalipsa fiscal`, politicienii au cerut solidaritate, iar cei ce au ales s` nu-[i mute afacerile \n ]`ri cu sisteme de taxare mai prietenoase sunt for]a]i s` rabde. Totu[i, perioada de solidaritate for]at` este momentul prielnic pentru a cere rezolvarea unor probleme care afecteaz` deopotriv` concuren]ii one[ti [i vistieria statului - pirateria, traficul de motorin`, evaziunea fiscal`, micile sc`p`ri legislative care viciaz` regulile jocului \n pia]`... Dac` m`car o parte dintre aceste revendic`ri ar fi puse pe tapet [i nu ar primi clasicul r`spuns „ciocu’ mic [i joc de glezne“, Rom~nia ar fi cu adev`rat pe drumul cel bun. Abia atunci, optimismul ar putea fi f`r` margini, pentru c` o eventual` „criz` W“ nu ar \nsemna dec~t un sughi] \nainte de reluarea cre[terii pe baze s`n`toase. Andrei VARTOLOMEI

1 Septembrie 2010

REVISTA DE TRANSPORT {I LOGISTICå


ACTUALITATE 4 Chiriile se men]in stabile pe pia]a spa]iilor logistice 6 Proiectele de infrastructur` pentru 2011 prind contur

INTEGRARE EUROPEANå

16 Dup` ratarea obiectivelor pentru 2010, ]inte mai ambi]ioase pentru siguran]a rutier`

TENDIN}E 20 Cre[terea fiscalit`]ii ad~nce[te pierderile asigur`torilor 24 Reluarea exporturilor ar putea impulsiona activitatea transportatorilor REGLEMENTåRI 28 O prevedere comunitar` neglijat` de sectorul feroviar \ngroap` locomotivele Diesel

8 Facilit`]i noi \n portul Constanta marca Sea Container Group

OPINII 30 Tendin]e de dezvoltare a expedi]iei interna]ionale

Cuprins

INTERMODAL

RBT

2

INTERVIU 12 Lauren\iu Nepotean, director general Estika Ins: „|n actualele condi]ii economice, a nu fi asigurat este curat` sinucidere“

38 Dun`rea, liant pentru transportul containerizat multimodal \ntre Constan]a [i Europa Central`


www.rbtransport.ro

NAVAL

GHID DE AFACERI

40 Traficul maritim [i fluvial, din nou pe plus

60 Un instrument util pentru orientarea \n jungla afacerilor de transport din Rom~nia AERIAN ENGLISH REVIEW 56 Redresarea traficului aerian a dep`[it cele mai optimiste a[tept`ri

66 A section addressing our foreign readers

42 Platforme eLearning pentru naviga]ia pe ape interioare la CERONAV RUTIER 44 Leasingul opera]ional c~[tig` popularitate

FEROVIAR 48 Privatizarea CFR Marf`, am~nat` din nou 52 Se taie tot ce se mai poate la calea ferat`

Septembrie 2010

3


Chiriile se men]in stabile pe pia]a spa]iilor logistice |nchirierile pe segmentul spa]iilor logistice au \nregistrat o cre[tere spectactuloas`, de 350%, \n primele [ase luni ale anului comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut, ajung~nd la o suprafa]` de peste 63.000 de metri p`tra]i, arat` cel mai recent studiu al companiei imobiliare CB Richard Ellis. Maria BARBU

un declin mai modest

Actualitate

Cu comparativ cu alte sec-

RBT

4

toare ale pie]ei imobiliare, chiar [i \n condi]iile de instabilitate generate de criza economic`, pia]a spa]iilor industriale [i logistice a totalizat \n primul semestru al acestui an 49.500 metri p`tra]i de spa]ii noi, din care 85% reprezint` unit`]i din clasa A. Printre tranzac]iile majore \ncheiate \n primul semestru al acestui an se num`r` Antalis, \n Bucharest West (10.000 de metri p`tra]i), Augsburg \n A1 Business Park (10.000 metri p`tra]i) [i o alt` tranzac]ie la Timi[oara - \ntr-un centru logistic clasa B - 2.500 metri p`tra]i, \nchiria]i de Moretti [i GTI Logistic. Urmare a noilor livr`ri, la finele primului semestru din 2010 stocul de spa]ii logistice de clasa A [i B din Rom~nia a ajuns la 1,27 milioane metri p`tra]i, din care 70% \n Bucure[ti.

Apetit redus pentru risc = depozite mai mici O caracteristic` general` a spa]iilor noi livrate pe pia]` \n acest an este suprafa]a mai mic` a modulelor inaugurate

fa]` de supafa]a depozitelor finalizate \n perioada similar` a anului anterior, reiese din studiul CB Richard Ellis. Conform statisticilor centralizate de CB Richard Ellis, \n primul semestru al acestui an, tranzac]ia medie pentru stocul modern a fost de 3.500 de metri p`tra]i. Aceast` medie provine dintr-un num`r de 19 tranzac]ii, majoritatea \nchirierilor (78%) av~nd ca obiect spa]ii de clasa A. „|n general, dezvoltatorii sunt destul de reticen]i s` construiasc` pe baz` speculativ`, prin urmare vor s` ofere spa]ii pre\nchiriate \n propor]ie de 50%“, au ar`tat anali[tii CB Richard Ellis. Ace[tia au dat ca exemplu cazul proiectului logistic Ploie[ti West

Park, a c`rui prim` unitate a fost pre\chiriat` \nc` din faza de construc]ie de c`tre compania produc`toare de bunuri de larg consum Unilever. Unitatea a fost inaugurat` \n al doilea trimestru din 2010, acesta fiind unul din spa]iile logistice din categoria A livrate pe pia]` \n prima parte a acestui an, al`turi de etapa \nt~i a Timi[oara Airport Park.

Chiriile bat pasul pe loc Chiar dac` analiza companiei imobiliare CB Richard Ellis denot` o cre[tere continu` a cererii pe pia]a spa]iilor logistice, nivelul chiriei s-a men]inut stabil \n primul semestru al anului 2010. Astfel, media chiriilor s-a situat la 4,15 euro/mp/lun`, iar \n afara Bucure[tiului nivelul chiriilor a fost cu aproximativ 10% mai mic dec~t \n unit`]i similare amplasate \n Bucure[ti. Pe de alt` parte, studiul Colliers eviden]iaz` c` unit`]ile mici de depozitare (cu suprafe]e sub de 3.000 de metri p`tra]i) au \nregistrat o sc`dere a

Pia\a spa\iilor logistice în primele §ase luni Indicator sp. industrial Stoc modern Bucure§ti Rata de neocupare Bucure§ti Stoc modern România Rata de neocupare Romania Spa\ii de finalizat S2 2010 Volum închirieri S1 2010 Chiria prime Randament Prime

S1 2010 878.000 mp 14% 392.000 mp 16% 21.800 mp 63.100 mp 4,15€/mp/lun[ 10,5%


www.rbtransport.ro

chiriilor de circa 10-15% comparativ cu anul precedent. De altfel, cu scopul de a \nchiria c~t mai repede spa]iile disponibile, dezvoltatorii au \nceput s` acorde chiria[ilor unele stimulente, precum luni de chirie gratuit` ( de la 1 la 3 luni) sau plafonarea taxelor de mentenan]`. Totodat`, se remarc` disponibilitatea dezvoltatorilor pentru negocierea chiriilor \n func]ie de suprafa]a solicitat`.

2010, mai bun dec]t 2009 |n 2009, cererea pentru spa]ii industriale [i logistice s-a \njum`t`]i comparativ cu anul 2008, fiind \nchiria]i doar aproximativ

100.000 de metri p`tra]i, \n timp ce inaugur`rile de depozite noi au \nsumat circa 33.000 de metri p`tra]i, \n sc`dere cu 90% fa]` de anul 2008, potrivit datelor statistice. Av~nd \n vedere c` \n ianuarie - iunie 2010 s-au livrat spa]ii noi \nsum~nd circa 50.000 de metri p`tra]i, anul acesta se prefigureaz` a fi mai bun dec~t 2009.

La finele anului trecut, rata de neocupare a spa]iilor industriale [i logistice s-a situat la 12%, nivel triplu comparativ cu anul 2008. |n acest an, rata de neocupare a ajuns la 14% \n Bucure[ti [i 16% \n provincie, \ns` aceste valori se preconizeaz` a nu fi dep`[ite, dat` fiind cererea cresc~nd` de spa]ii logistice moderne.

Tranzac\ii principale în primul semestru 2010 Chiria§ Antalis Augsburg GTI Logistic Saint Gobain Moretti

Spa\iu industrial Bucharest West A1 Business Park Chemtraders Bucharest West Incontro Timi§oara

Suprafa\a (mp) 10.000 (închiriere+extindere) 10,000 (pre-`nchiriere) 2,500 (`nchiriere) 3,260 (`nchiriere) 5.155 (`nchiriere)


Proiectele de infrastructur` pentru 2011 prind contur Autostrada Arad-Timi[oara, tronsonul Timi[oara-Sibiu [i autostrada Deva-Or`[tie sunt doar c~teva dintre proiectele anun]ate de autorit`]i pentru anul 2011, \ns` acestea r`m~n deocamdat` doar pe h~rtie, \n condi]iile \n care sursele de finan]are sunt incerte, iar contesta]iile [i procedurile de expropriere \nt~rzie efectuarea lucr`rilor. Maria BARBU

adu Berceanu, ministrul Transporturilor [i Infrastructurii a dat luna trecut` asigur`ri c` exist` fonduri pentru cofinan]area proiectelor de infrastructur` \ncepute, iar anul viitor ar putea fi atrase sume importante \n cadrul Programului Opera]ional Sectorial Transport. „|n clipa de fa]` avem acoperite toate sumele pentru a cofinan]a lucr`rile care anul acesta intr` la finan]are. Anul viitor \n mod sigur vor fi trageri foarte mari din fonduri europene la Programul Opera]ional Sectorial Transport. POS Transport nu seam`n` neap`rat cu celelalte, noi nu avem o prefinan]are, pe de-o parte [i pe de alt` parte lucr`rile sunt toate lucr`ri foarte mari, care se aprob` la Bruxelles. |n plus, sunt lucr`ri foarte complexe, care necesit` foarte multe avize de mediu, arheologie [i altele“, a declarat Berceanu

Actualitate

R

RBT

6

cu ocazia vizitei pe [antierul [oselei de centur` a Sibiului, construit` cu profil de autostrad`. Consor]iul de firme Strabag Straco va construi autostrada Deva-Or`[tie, \n urma \naint`rii unei oferte financiare de 179 milioane euro, potrivit declara]iilor ministrului Radu Berceanu. „Este un contract cu fonduri europene, finan]at prin programul ISPA, iar tronsonul face parte din Coridorul IV Pan-European“, a spus Berceanu, preciz~nd c` lucr`rile vor \ncepe \n prim`vara anului viitor. Valoarea estimat` a contractului se cifreaz` la 253,37 milioane de euro, cu o perioad` de realizare de p~n` la 48 de luni de la data semn`rii contractului. Lucrarea a fost atribuit` consor]iului condus de Strabag, dup` ce au fost respinse cotesta]iile depuse \n procesul de licita]ie.

Salb[ de §antiere de la N[dlac la mare Ministrul a subliniat c` toate por]iunile de autostrad` aflate \n lucru de la N`dlac p~n` la Sibiu

au sursele de finan]are acoperite, iar de la Ploie[ti la Marea Neagr` se lucreaz` [i sunt asigur`ri din partea constructorilor c` unele drumuri vor fi practicabile la sf~r[itul anului viitor. „|n 2011 avem centura Caransebe[ului, o s` termin`m cele dou` por]iuni de autostrad` de la Arad la Timi[oara. O s` d`m drumul la por]iunea de autostrad` de la grani]` p~n` la actuala centur` ocolitoare Arad. {i de la Timi[oara p~n` la Sibiu, practic, toate por]iunile de autostrad` vor fi pornite“, a spus Berceanu. Potrivit acestuia, pentru tronsonul Deva-Or`[tie urmeaz` s` fie anun]at c~[tig`torul licita]iei pentru lucrarea al c`rei cost se ridic` la 180 de milioane de euro. „C~t de cur~nd vom da c~[tig`torul la Deva-Or`[tie, o lucrare de 180 de milioane de euro [i toate celelalte por]iuni care sunt cuprinse \n planurile cu Uniunea European` [i finan]atori BEI, BERD [i a[a mai departe vor fi pornite. Deci \n prim`vara urm`toare la toate por]iunile se va lucra, dac` nu vor fi contesta]ii ale licita]iilor“, spune ministrul.


www.rbtransport.ro

|n completare, premierul Emil Boc a afirmat c` \n iunie anul viitor vrea s` se mearg` de la Pite[ti la Marea Neagr` pe autostrad`. „|n doi ani, am dat \n folosin]` 42 de kilometri din Autostrada Transilvania [i ace[ti 17,5 kilometri \n regim de autostrad` de la Sibiu, care face parte din Coridorul IV Pan-European. Cei care spun c` actualul Guvern nu a f`cut nimic \n materie de autostr`zi, s` compare datele cu cele ale guvernelor anterioare [i vor avea o supriz`“, a completat Boc.

Fond special pentru exproprieri Cu toate asigur`rile c` vor fi deschise noi [antiere, autorit`]ile nu au f`cut publice solu]ii la

o serie de probleme invocate pentru a explica \nt~rzierile de p~n` acum, precum lipsa banilor pentur exproprieri sau regimul foarte permisiv \n ceea ce prive[te contestarea rezultatelor licita]iilor. De exemplu, premierul Emil Boc a admis recent c` statul nu-[i mai permite s` sus]in` costurile exproprierilor de terenuri pentru construc]ia de drumuri, motiv pentru care a cerut Guvernului s` \nfiin]eze un fond special pentru acest domeniu. „Vom lucra la un fond pe care trebuie s` \l concepem cu privire la banii necesari exproprierilor. Din banii bugetului nu vom putea sus]ine la nesf~r[it exproprierile, care sunt extrem de costisitoare. Din punctul meu de vedere, Rom~nia nu va avea

resursele necesare strict din buget pentru a acoperi costurile de miliarde de euro ale exproprierilor pentru autostr`zi, centuri ocolitoare [i alte lucr`ri de infrastructur` na]ional`“, a afirmat Boc, care a dat ca exemplu centura Lugojului, unde statul a pl`tit 3,4 milioane de euro pentru exproprierea terenurilor. Premierul a avansat ipoteza aliment`rii fondului cu bani ob]inu]i \n urma v~nz`rii pachetelor de ac]iuni pe care statul le mai de]ine la diferite companii. „To]i banii care vor rezulta din v~nzarea participa]iilor minoritare ale statului vor fi utiliza]i numai pentru cofinan]area proiectelor europene [i pentru exproprieri necesare derul`rii unor proiecte de infrastructur`“, a spus Boc.


Facilit[\i noi `n portul Constan\a marca Sea Container Group entru o bun` desf`[urare a activit`]tilor logistice pe care o companie le ofer`, este foarte important s` de]ii sau s` ai acces la spa]ii logistice care s`-]i aduc` un plus de competitivitate. Spre deosebire de alte zone ale ]`rii, \n special zonele din jurul Bucure[tiului [i cele din vestul ]`rii, unde investi]iile \n spa]ii logistice sunt remarcabile \n ultimii ani, Dobrogea nu dispune de suficiente astfel de investi]ii, de[i din punctul de vedere al dezvolt`rii, de]ine poten]ial, \n special datorit` porturilor maritime, fluviale, dar [i aeroportului Mihail Kog`lniceanu. Astfel, portul Constan]a este considerat o loca]ie strategic` prin pozi]ia pe care o are, utilit`]ile, conexiunile cu alte moduri de transport etc, iar companiile ce de]in spa]ii logistice \n port \n proprietate sau sub forma unor concesiuni au descoperit poten]ialul pentru a dezvolta centre logistice.

P

Actualitate

Amplasament ideal

RBT

8

Companiile ce fac parte din Sea Container Group au investit \n spa]ii logistice moderne ce vin \n ajutorul clien]ilor care au nevoie de servicii logistice moderne [i competitive. Investi]iile au pornit de la premisa c` succesul unui centru logistic depinde \n cea mai mare m`sur` de amplasarea sa pe c~t posibil \n apropierea nodurilor de infrastructur` de transport (axe de transport rutier, c`i navigabile, c`i ferate [i aeroporturi). }in~nd cont de

acest criteriu, spa]iile logistice ce apar]in companiilor ce formeaz` Sea Container Group au fost dezvoltate \n incinta portului Constan]a, la intrarea \n zona sudic` a portului (Poarta 10), \n apropierea celui mai mare terminal de containere (la aprox un kilometru de terminal). Pe de alt` parte, centrele logistice trebuie s` satisfac` [i cerin]ele transportatorilor, respectiv accesul mijloacelor de transport s` se fac` rapid, iar operarea s` fie expeditiv`. |n acest context, amplasarea „Magaziei Albastre“ [i a platformei adiacente de de 9.000 mp la intrarea \n port este ideal`, pentru c` permite accesul rapid al mijloacelor de transport pe cale rutier`.

Capacit[\i suplimentare §i noi servicii Companiile din Sea Container Group nu s-au limitat la operarea „Magaziei Albastre“: \n toamna anului trecut, grupul de firme [i-a extins capacitatea de exploatare cu o nou` platform` av~nd o suprafa]` de peste 35.000 mp, fapt care a ajutat la dezvoltarea serviciilor logistice. |n afar` de accesul pe cale rutier`, important de men]ionat este faptul c` la noua platform` se poate ajunge [i pe ap` (prin intermediul a dou` dane), infrastructura existent` permi]~nd operarea \n bune condi]ii a barjelor [i navelor maritime. De altfel, posibilitatea de a opera nave flu-

viale [i maritime a fost deja valorificat`, Sea Container Group pun~nd la dispozi]ia unui mare operator de autovehicule logistica necesar` pentru \nc`rcarea [i desc`rcarea navelor de tip Ro-Ro [i Car Carrier. |n plus, noua platform` dispune [i de acces la re]eaua feroviar`. Pentru a valorifica acest atu, compania a investit aproximativ 150.000 de euro \n crearea unei rampe de 2.000 mp pentru operarea vagoanelor de cale ferat`. La un flux continuu, rata de operare ajunge la aproximativ 2.000 de tone/24 ore, adic` aproximativ 50 de vagoane/24 ore. Compania dispune de personal calificat [i de utilajele necesare pentru a face fa]` unei astfel de rate de operare.

Investi\iile nu \in cont de criz[ Scopul logisticii este de a asigura materialele necesare la locul cerut [i la timpul potrivit, \n condi]iile satisfacerii cerin]elor clientului. Iar companiile din cadrul Sea Container Group reu[esc s` duc` la \ndeplinire \n bune condi]ii acest scop chiar [i \n vremuri de criz`. O dovad` este faptul c` \n lunile ce urmeaz` companiile din grup vor \ncepe opera o nou` platform` logistic`, situat` \n imediata apropiere a „Magaziei Albastre“. Cu o suprafa]` de circa 12.000 mp, platforma special creat` pentru trafic greu a presupus o investi]ie de peste 1,5 milioane de euro. Exploatarea va \ncepe odat` cu finalizarea proiectului, cel mai t~rziu la 1 octombrie, pentru a se putea onora contractele deja \ncheiate.


nvelopele radiale Continental pentru aplica]ii industriale reprezint` solu]ia ideal` \n aplica]ii ce presupun deplasarea m`rfurilor - pe l~ng` rezisten]a la rulare redus` [i trac]iunea excelent`, ofer` un grad ridicat de confort [i permit atingerea unor viteze de relativ mari. Aceste caracteristici sunt aplicabile \n mod particular anvelopelor radiale Continental de ultim` genera]ie, reprezentante de recent lansatele modele ContiRV20 Velocity [i ContiRT20 Performance. Cele dou` game de anvelope ofer` un grad de siguran]` [i precizie nemaint~lnit \n cazul utiliz`rii pe echipamente de ridicat [i stivuit.

A

Actualitate

Rezilien\[, trac\iune ridicat[ §i durabilitate

RBT

10

Cel mai nou produs dezvoltat de departamentul pentru anvelope industriale al Continental este ContiRT20 Performance. Anvelopele RT20 sunt potrivite \n special pentru motostivuitoare [i vehicule specializate utilizate pe [antiere, dar pot fi utilizate f`r` probleme de orice tip de vehicul din sectorul manipul`rilor de materiale, oferind parametri foarte buni de durabilitate, trac]iune [i confort al rul`rii. Cunosc~nd gradul extrem de ridicat al solicit`rilor la care vor fi supuse aceste anvelope \n aplica]ii de genul transportului \n spa]ii \nchise din interiorul centrelor logistice, dar [i \n spa]ii

Noile anvelope radiale Continental pentru uz industrial - ContiRT20 Performance §i ContiRV20 Velocity deschise neamenajate precum exploat`rile forestiere, pe [antiere navale, \n porturi [i aeroporturi, inginerii Continental au ]inut cont de toate aceste posibile aplica]ii. |n consecin]`, a fost proiectat un profil de rulare cu ad~ncime maxim`, sculptat \ntr-un cauciuc realizat dup` o re]et` special`, pentru a putea oferi caracteristici excelente de trac]iune [i rezisten]` la rulare minim`, chiar dac` suprafa]a pe care se ruleaz` este neasfaltat` [i plin` de denivel`ri. Comparativ cu genera]ia precedent`, cerin]ele luate \n calcul \n procesul de dezvoltare a gamei Conti RT20 Performance au fost extrem de ambi]ioase: o durat` de via]` mai mare cu 30%, \n condi]iile p`str`rii aceleia[i ad~ncimi a profilului [i a unor dimensiuni exterioare similare. Un atu suplimentar este viteza de rulare de 50 km/h la care aceast` anvelop` radial` poate fi utilizat` cu \ncredere pentru a prelua cele mai grele \nc`rc`turi.

Vitez[, durabilitate §i confort Proiectate special pentru vehicule utilizate pentru tractarea unor \nc`rc`turi foarte grele (tractoare utilizate pe aeropor-

turi pentru manevrarea aeronavelor sau tractoare utilizate \n uzine), anvelopele ContiRV20 Velocity au fost lansate continu` s` fie un v~rf tehnologic \n clasa anvelopelor radiale industriale, de[i sunt pe pia]` \nc` din 2009. Comparativ cu anvelopele mai vechi cu pliuri diagonale, aceste anvelope radiale ofer` multiple avantaje, cele mai importante fiind siguran]a sporit` \n exploatare - deci implicit o mai bun` protejare a \nc`rc`turilor remorcate - [i confortul \mbun`t`]it. |n plus, „durata de via]` a anvelopelor ContiRV20 este cu 200% mai mare dec~t a unor anvelope diagonale echivalente“, potrivit lui Nils Barthold, Product Manager \n cadrul Continental Industrial Tyres. ContiRV20 Velocity genereaz` mai pu]ine vibra]ii [i sunt mai silen]ioase dec~t alte anvelope conven]ionale, datorit` profilului de rulare optimizat. Suprafa]a de rulare generoas` asigur` un contact perfect cu solul, ceea ce permite p`strarea aderen]ei chiar \n condi]iile \n care carosabilul este umed. Totodat`, rezisten]a la rulare este cu 30% mai mic` dec~t a anvelopelor cu inser]ii diagonale ceea ce \nseamn` c` vehiculele echipate cu aceste anvelope consum` mai pu]in combustibil.


Lauren\iu Nepotean, director general Estika Ins:

„~n actualele condi\ii economice, a nu fi asigurat este curat[ sinucidere“

Interviu

Nevoia de a optimiza cheltuielile a determinat tot felul de m`suri la nivelul transportatorilor, de la restructurarea flotelor [i concedieri p~n` la situa]ii \n care s-a renun]at la poli]ele de asigurare, cu efecte fatale. Despre riscurile aferente renun]`rii la poli]e, avantajele apel`rii la consultan]` spcializat` [i perspectivele pie]ei de asigur`ri pentru transporturi, am discutat cu Lauren]iu Nepotean, directorul general al Estika Ins, companie de brokeraj \n asigur`ri specializat` \n deservirea furnizorilor de servicii asociate deplas`rii m`rfurilor [i pasagerilor.

RBT

12

RBT: De ce ar alege un client s` apeleze la un broker de asigurare \n loc s` lucreze direct cu o companie de asigur`ri? Lauren]iu Nepotean: |n primul r~nd pentru pre] - brokerul lucreaz` cu mai multe companii de asigurare [i poate oferi oric~nd cele mai ieftine poli]e. Avem cele mai mici tarife de prim` la RCA, CASCO, CMR [i sunt convins c` \ntotdeauna vom fi cea mai ieftin` op]iune pentru transportatori, indiferent c` sunt rutieri, maritimi sau aerieni.


www.rbtransport.ro

RBT: Av~nd \n vedere c` brokerul apare ca intermediar \ntre clientul final [i compania de asigur`ri care emite poli]a, deci nu mai exist` o rela]ie direct` \ntre cele dou` p`r]i, exist` probleme legate de pl`]i \n eventualitatea producerii unor daune? Lauren]iu Nepotean: Dimpotriv`, noi \ncerc`m s` fim un liant \ntre transportatori [i asigur`tori, s` reprezent`m interesele fiec`ruia \n fa]a celuilalt [i astfel s` abord`m \ntr-un nou mod rela]ia client-furnizor. Strict legat de plata desp`gubirilor, vorbim despre un termen de 15 zile de la finalizarea dosarului de daun`. |n cazul \n care acest termen nu este respectat din varii motive [i se ajunge la o ac]iune \n instan]`, termenul de plat` este de 30 de zile de la

emiterea hot`r~rii judec`tore[ti \n favoarea asiguratului. Trebuie spus c` asigur`torii nu pl`tesc atunci c~nd o daun` a rezultat \n condi]ii... dubioase. |n general, problemele sunt cauzate de factorul uman - inspectorul de asigur`ri, [oferul sau inginerul de la service. Unii [oferi \ncearc` s` fac` tot felul de aranjamente, iar \n unit`]ile depanatoare de multe ori se descoper` c` ar mai trebui f`cute interven]ii suplimentare dup` ce se face constatarea daunei [i atunci apar abuzuri. De exemplu, am avut o situa]ie \n care la o ma[in` u[or avariat` s-a pus problema \nlocuirii unor elemente de la sistemul de direc]ie afectate de fapt de uzura normal` [i chiar sa cerut \nlocuirea cauciucurilor, pe motiv c` s-ar fi tocit neuniform din cauza accidentului. Este normal ca asigur`torii s` fie foarte stric]i, pentru c` aceast` activitate este o afacere [i, ca orice afacere, trebuzie s` genereze profit, nu pierderi. Oricum pe sectorul transporturilor rutiere, odat` cu introducerea de reglement`ri stricte privind timpii de conducere [i odihn`, num`rul de accidente a sc`zut, \ntruc~t cele mai multe erau cauzate de oboseala la volan. Iar c~t timp daunalitatea este mic`, acest segment de asigur`ri nu poate fi dec~t profitabil, deci nu ar trebui s` apar` probleme legate de desp`gubiri. RBT: Patronatele din transportatul rutier [i-au propus acum c~tva timp s` ofere membrilor avantaje de genul tarifelor preferen]iale la poli]ele de asigurare. S-au concretizat astfel de ini]iative?

Lauren]iu Nepotean: Avem protocoale cu anumite asocia]ii, dar nu cu scopul de a oferi poli]e mai ieftine operatorilor de transport afilia]i la un patronat sau altul. Pentru mine, to]i transportatorii sunt la fel, indiferent c` pl`tesc sau nu o cotiza]ie pentru calitatea de membru al unei asocia]ii. Pentru membrii asocia]iilor cu care colabor`m ne-am g~ndit la altfel de avantaje, de exemplu un sistem de plat` mai avantajos, \n rate. RBT: Legat de asigur`ri, eforturi ale patronatelor au existat [i la nivelul caselor de expedi]ii, din cauza unei prevederi care elimin` recunoa[terea poli]elor de asigurare ca dovad` pentru capacitatea financiar` \n momentul licen]ierii. Dac` o asemenea m`sur` va fi aplicat`, cum va fi afectat` pia]a? Lauren]iu Nepotean: Casa de expedi]ie este un intermediar - ia de la client [i d` transportatorului ni[te bani, iar uneori, acest proces este blocat [i nu se achit` serviciile prestate de transportator. P~n` \n momentul de fa]`, pentru casele de expedi]ii exist` asigur`ri specifice activit`]ii pe care o desf`[oar` acestea [i care acoper` eventualele daune provocate prin neplata serviciilor sau furnizorilor, dar numai \n anumite condi]ii [i numai dup` ce litigiul este rezolvat \n fa]a unei instan]e judec`tore[ti. Este adev`rat c` [i Autoritatea Rutier` Rom~n` accepta la un moment dat s` licen]ieze case de expedi]ie doar dac` aveau poli]e emise numai de anumite societ`]i de asigur`ri. Acum, se pune problema s` fie imobilizat` o sum` importan-

13 Septembrie 2010

Pe de alt` parte, este foarte important faptul c` un broker poate oferi solu]ii adaptate nevoilor clientului, sau, altfel spus, ceva mai mult dec~t o ofert` standard. Personal, ca operator de transport, am colaborat cu mai multe firme de asigur`ri mai bine de doi ani, iar treptat aceast` activitate a devenit preocuparea principal`. Din 2009, c~nd a luat fiin]` Estika Ins, am renun]at la transporturi [i ne-am concentrat pe intermediere \n asigur`ri. Venind din r~ndul transportatorilor, [tim ce le trebuie, c~t le trebuie, c~nd [i cum. テ始 acest context, a[ dori s` men]ionez c` de la テョnceput de drum a fost al`turi de noi Carpatica Asig, al c`rei ac]ionar principal, domnul Carabulea, este [i transportator [i de la care am avut toat` テョn]elegerea [i sus]inerea.


t` de bani \ntr-un cont, din care s` se fac` plata mult mai repede, f`r` a mai a[tepta probabil o decizie a instan]ei, dar pu]ine case de expedi]ii \[i vor permite s` suporte costul imobiliz`rii unui capital important. Dac` m`sura se va aplica, vor rezista numai casele de expedi]ii mari.

RBT: {tiut fiind faptul c` pia]a asigur`rilor \n ansamblu a sc`zut \n acest an, care sunt perspectivele \n perioada urm`toare? Lauren]iu Nepotean: Pentru anul viitor este prognozat` o cre[tere. Este o evolu]ie normal`, pentru c` \n actualele condi]ii economice, a nu fi asigurat este curat` sinucidere. Orice eveniment care te love[te, te scoate pe linie moart`. Am avut dou` cazuri de transportatori care [iau f`cut asigur`ri, dar nu au pl`tit ratele la timp, au avut daune de zeci de mii de euro [i au falimentat. Odat` \nv`]ate astfel de lec]ii, cei care au t`iat din cheltuieli inclusiv la capitolul asigur`ri vor \nchiea din nou poli]e.

14

RBT: |n consecin]`, ar exista loc s` mai creasc` pia]a?

RBT

Interviu

RBT: |nainte de criz`, se preconiza c` vor fi \ncheiate foarte multe poli]e de risc comercial. Sau confirmat acele estim`ri? Lauren]iu Nepotean: |n general, asigur`ri pentru afaceri nu mai face nimeni \n ziua de azi, tocmai din cauza crizei. Noi neam axat pe asigur`ri auto, chiar dac` avem \n ofert` [i alte tipuri de poli]e. Ne-am concentrat pe segmentul auto pentru c` acesta este cel mai puternic \n pia]a de servicii de transport.

Lauren]iu Nepotean: Sunt convins de asta. |n primul r~nd pentru c` 2011 este a[teptat s` vin` cu o cre[tere economic` de 3-5%. Asta va determina indirect [i o cre[tere a parcului auto. |n al doilea r~nd, cei care \nc` mai pirateaz` \ntr-un fel sau altul transporturile, datorit` \n`spririi controalelor, vor trebui s` intre \n legalitate. Dac` pentru cei care merg pe extern acest lucru este imposibil, o parte din transportatorii care merg numai pe intern mai „uit`“ c~teodat` s` fac` asigur`ri la timp, sau nu-[i fac chiar de loc asigur`ri, ghid~ndu-se dup` rom~nescul „las’ c` merge [i a[a“! Este un principiu riscant [i creeaz` multe probleme celor care-l aplic`. Fac~nd un calcul c~t te

cost` s` nu fii \n regul` cu actele, nu numai \n cazul unor evenimente nedorite, dar [i la fiecare control unde trebuie s` „te orientezi“ ca s` nu prime[ti amend`, ajungi la concluzia c` e[ti mult mai \n c~[tig circul~nd legal, cu toate documentele la zi. RBT: Ce obiective v-a]i propus pentru 2010 [i 2011? Lauren]iu Nepotean: Pe termen scurt, dezvoltarea calit`]ii serviciilor, a produselor de asigurare [i extinderea re]elei na]ionale care include momentan reprezentan]e teritoriale \n 12 jude]e. Pe termen lung, ne dorim o c~t mai bun` colaborare cu transportatorii [i sper`m s` devenim lideri pe pia]a asigur`rilor pentru transporturi.


Dup[ ratarea obiectivelor pentru 2010,

}inte mai ambi]ioase pentru siguran]a rutier` Comisia European` a adoptat luna trecut` un plan de m`suri av~nd ca scop reducerea la jum`tate, p~n` \n 2020, a num`rului de decese survenite anual \n urma accidentelor rutiere. Decizia politic` survine unui obiectiv similar pentru intervalul 20012010, care nu a putut fi respectat: \n loc s` scad` la jum`tate, num`rul victimelor decedate \n urma accidentelor rutiere a sc`zut cu 36% p~n` \n 2009, cele mai recente estim`ri indic~nd un procent de maxim 40% p~n` la sf~r[itul acestui an.

Integrare european[

Lucian IONESCU

RBT

16

„Din 2001 \ncoace, am f`cut progrese mari, reu[ind s` salv`m aproximativ 80.000 de vie]i. |ns` num`rul persoanelor decedate [i r`nite pe drumurile europene este \nc` de neacceptat: \n fiecare zi mor o sut` de oameni pe drumurile europene. Dorim s` reducem la jum`tate num`rul deceselor rutiere p~n` \n 2020“, a declarat Siim Kallas, comisarul european pentru Transport. La nivelul UE, num`rul de decese la un milion de locuitori a sc`zut de la 113 la 69 \n intervalul 2001-2009. |n schimb, \n dou` noi state membre Rom~nia [i Malta, s-a \nregistrat o evolu]ie invers`. Dac` \n Malta s-a consemnat cea mai mare cre[tere a num`rului de victime, cu 31%, de la 41 la 51 de decese la un milion de locuitori, \n Rom~nia, chiar dac` s-a \nregistrat o cre[tere mai pu]in ampl` (+14%), num`rul victimelor este de departe cel mai mare din UE: 130 de mor]i la un milion de locuitori.

Vehiculele deceniului urm[tor, `n\esate de sisteme de siguran\[ activ[ Pe plan european [i na]ional, programul propus de Comisia European` stabile[te un set de ini]iative care se concentreaz` pe \mbun`t`]irea siguran]ei autovehiculelor, a siguran]ei infrastructurii [i a comportamentului participan]ilor la trafic. M`surile propuse se refer` [i la \n`s-

prirea condi]iilor de acordare a permiselor, \mbun`t`]irea preg`tirii conduc`torilor auto [i \nt`rirea controlului aplic`rii normelor rutiere. Potrivit Comisiei Europene, \n perioada 2001-2010 s-au realizat multe \n ceea ce prive[te dispozitivele de siguran]` „pasive“ precum centurile de siguran]` sau airbagurile, dar p~n` \n 2020 ar trebui ca accentul s` fie pus pe m`suri de siguran]` „active“:


www.rbtransport.ro

l obligativitatea echip`rii cu sistem de control electronic al stabilit`]ii (pentru autoturisme, autobuze [i camioane, pentru a reduce riscul de pierdere a stabilit`]ii sau de derapaj); l obligativitatea echip`rii cu sisteme de avertizare la trecerea involuntar` peste liniile de separare a benzilor de circula]ie (pentru camioane [i autobuze); l obligativitatea echip`rii cu sisteme automate de fr~nare de urgen]` (pentru camioane [i autobuze); l obligativitatea echip`rii cu sisteme de avertizare pentru prinderea centurii de siguran]` (pentru autoturisme [i camioane); l obligativitatea echip`rii vehiculelor comerciale u[oare cu limitatoare de vitez` (folosite deja la camioane); l pentru vehicule electrice, Comisia va propune standarde tehnice de siguran]`. l Comisia va examina posibilitatea extinderii domeniului de aplicare a sistemelor avansate de asisten]` pentru conduc`torii auto (Driver Assistance Sys-

tems) precum avertismentele anticoliziune, prin instalarea ulterioar` a acestora \n vehicule comerciale [i private existente.

Condi\ii mai stricte pentru acordarea permiselor Potrivit Comisiei, participantul la trafic este prima verig` \n lan]ul de siguran]` dar [i cel mai predispus s` comit` erori. Indiferent de standardele tehnice stabilite, siguran]a rutier` depinde \n ultim` instan]` de comportamentul participan]ilor la trafic, iar educa]ia, formarea [i aplicarea legii sunt esen]iale.

Prin urmare, Executivul UE inten]ioneaz` s` dezvolte o strategie comun` de educare [i formare \n ceea ce prive[te siguran]a rutier`, \n colaborare cu statele membre. La nivelul UE, aceasta va include, \n mod prioritar, ameliorarea calit`]ii sistemului de instruire [i examinare, \n special prin extinderea domeniului directivei UE privind permisele de conducere, pentru a stabili criterii minime pentru instructorii auto, posibila introducere a unor perioade de prob` dup` testul practic (\n care [oferii care tocmai au ob]inut permisul vor fi controla]i mai des) [i posibila introducere

Costul pentru societate - 130 de miliarde de euro anual problem` social` major`, av~nd consecin]ele economice estimate la 130 de miliarde de euro pe an: l \n 2009, peste 35 000 de persoane au decedat pe drumurile Uniunii Europene, echivalentul popula]iei unui ora[ mediu; l num`rul total al victmelor este mult mai mare: cazurile de invaliditate permanent` (precum v`t`marea grav` a creierului sau a coloanei vertebrale) sunt de aproximativ patru ori mai numeroase dec~t decesele, r`nirile grave - de zece ori, iar r`nirile u[oare de 40 ori.

17 Septembrie 2010

Cu toate c` obiectivul stabilit \n 2001 de a reduce la jum`tate num`rul deceselor p~n` 2010 nu a fost complet realizat, s-au \nregistrat progrese semnificative. De exemplu, se preconizeaz` c` num`rul deceselor va sc`dea cu mai mult de 40% \n intervalul 2001-2010 (fa]` de 25% \n deceniul 1991-2000). Planul de ac]iune pentru siguran]a rutier` (2001-2010) a fost un catalizator puternic pentru eforturile europene [i na]ionale de \mbun`t`]ire a siguran]ei rutiere, \ns` siguran]a rutier` continu` s` reprezinte o


Integrare european[

a condusului ecologic \n testele teoretice [i practice. Pe de alt` parte, eficacitatea politicilor de siguran]` rutier` depinde \n mare m`sur` de frecven]a controalelor [i respectarea cerin]elor de siguran]`. Apli-

RBT

18

carea corect` a legisla]iei rutiere este un factor important care contribuie la o reducere considerabil` a num`rului de r`niri [i decese. Excesul de vitez`, conducerea sub influen]a b`uturilor alcoolice [i nepurtarea centurii de siguran]` sunt considerate primele trei cauze responsabile pentru accidentele rutiere fatale. |n aceste condi]ii, m`surile de consolidare privind aplicarea legii la nivelul UE [i al statelor membre vor include: l dezvoltarea de c`tre statele membre a unor planuri na]ionale de aplicare (de exemplu \n ceea ce prive[te aspectele prioritare [i frecven]a controalelor la nivel na]ional); l campanii de sensibilizare desf`[urate la nivelul UE; l \n ceea ce prive[te conducerea sub influen]a b`uturilor alcoolice, sanc]iunile trebuie s` fie \nso]ite de m`suri preventive (de exemplu, Comisia ia \n considerare m`suri legislative care solicit` utilizarea obligatorie a dispozitivului „alcolock“ pentru [oferii profesioni[ti, precum cei responsabili cu transportul [colar) dup` ce [oferii au fost descoperi]i conduc~nd sub influen]a b`uturilor alcoolice. l adoptarea unor m`suri obligatorii din punct de vedere juridic \n ceea ce prive[te schimbul transfrontalier de informa]ii \n domeniul siguran]ei rutiere (o Directiv` propus` \n 2008) care vor permite identificarea [i sanc]ionarea [oferilor str`ini pentru nefolosirea centurii de siguran]`, excesul de vitez`, conducerea sub influen]a b`uturilor alcoolice [i nerespectarea obliga]iei de a opri atunci c~nd semaforul are aprins` lumina ro[ie.


Newsletter www.transport-business.ro, singurul portal pentru toate modalit\]ile de transport [i activit\]i conexe, v\ ofer\ zilnic un buletin de [tiri gratuit, transmis prin e-mail. Abona]i-v\ la newsletter [i ve]i fi la curent cu ultimele nout\]i din domeniul transporturilor [i logisticii!

Publicitate Promovarea produselor, serviciilor sau a imaginii companiei dumneavoastr\ prin intermediul www.transport-business.ro, cea mai frecventat\ platform\ online de informare din domeniul transporturilor [i logisticii, v\ ofer\ garan]ia c\ mesajul va ajunge la publicul ]int\ pe care `l viza]i.


Cre[terea fiscalit`]ii ad~nce[te pierderile asigur`torilor Companiile de asigurare [i reasigurare vor fi nevoite s`-[i ajusteaze bugetele \n acest an, din cauza major`rii taxei pe valoarea ad`ugat` (TVA), pe fondul cre[terii cheltuielilor cu daunele, precum [i a costurilor opera]ionale, sus]in operatorii din domeniu.

Tendin\e

Maria BARBU

RBT

20

up` pierderile constante \nregistrate \n ultimii cinci ani, cre[terea TVA ar putea ad~nci rezultatele negative \nregistrate pe pia]a asigur`rilor, consider` Cristian Constantinescu, pre[edintele Uniunii Na]ionale a Societ`]ilor de Asigu-

D

rare [i Reasigurare din Rom~nia (UNSAR). „La nivel de pia]`, impactul major`rii TVA va fi probabil de 30-35 milioane de euro“, a estimat Constantinescu. Acesta a ad`ugat c` majorarea TVA s-ar putea transmite asupra pre]urilor primelor de asigurare.

Potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA), pia]a asigur`rilor din Rom~nia a sc`zut cu 4,4% \n primele patru luni fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, \n condi]iile \n care avansul asigur`rilor de via]` a compensat doar par]ial sc`derea \nregistrat` de asigur`rile generale. Pia]a de asigur`ri generale a sc`zut cu 6,6% \n primele patru luni din 2010 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, ajung~nd la circa 2,4 miliarde lei. |n acela[i timp, pia]a de asigur`ri de via]` a sporit cu 6%, la 555 milioane lei.


www.rbtransport.ro

Daune mai mari §i tarife greu de majorat Unii asigur`tori sus]in c` pia]a va fi puternic afectat` de ultimele m`suri fiscale, societ`]ile de asigur`ri fiind printre cele mai lovite. „Toate m`surile ne afecteaz` direct, inclusiv impozitarea tichetelor de mas`“, spune Dumitru Cer`ceanu, specialist pe pia]a de asigur`ri. |n plus, cheltuielile cu daunele ar putea s` creasc` cu p~n` la 10%, iar o eventual` majorare a poli]elor ar putea duce la sc`derea v~nz`rilor de asigur`ri facultative, ad~ncind [i mai mult pierderile asigur`torilor. „Grosul cheltuielilor \ntr-o firm` de asigurare sunt cele cu daunele. Unit`]ile service vor ad`uga 5% la factur`, dar estimez un minim \ntre 7 [i 10%, \n condi]iile \n care acestea vor avea la r~ndul lor cheltuieli majorate, cum ar fi cele cu energia electric`“, a declarat ¯tefan Dicu, directorul general adjunct al Groupama Asigur`ri. Companiile de pe pia]a rom~neasc` de asigur`ri au pl`tit

anul trecut daune totale de 5,86 miliarde lei, \n cre[tere cu 26,4% fa]` de 2008. Pe segmentul de asigur`ri generale, desp`gubirile au crescut cu 25%, p~n` la 5,18 miliarde de lei, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA). Asigur`torii sus]in c` facturile de la service con]in TVA pe care companiile de asigur`ri o pl`tesc, dar nu o recupereaz` \ntruc~t tarifele lor nu con]in aceast` tax`. „|n condi]iile \n care asigur`torii nu pot deduce TVA, cre[terea costurilor nu va putea fi recuperat`, deoarece tarifele produselor de asigurare nu con]in aceast` tax`“, a explicat [i Tiberiu Maier, vicepre[edintele Signal Iduna. Pe de alt` parte, o eventual` majorare a tarifelor ar diminua v~nz`rile, afectate deja de sc`derea puterii de cump`rare. |n opinia reprezentantului Groupama, \n condi]iile unei eventuale cre[teri ale tarifelor, poli]ele facultative sunt primele la care clien]ii ar renun]a, ca urmare a deprecierii puterii de cump`rare.

Produsele noi - solu\ie pentru atenuarea pierderilor |n ultima perioad`, din ce \n ce mai multe societ`]i de asigur`ri au lansat noi produse pe pia]`, \n \ncercarea de a compensa sc`derile generate de criza financiar` [i cre[terea fiscalit`]ii. Ultimul exemplu \n acest sens vine din partea companiei Unicredit, care a lansat recent un produs ce garanteaz` activit`]ile conexe privind transportul rutier. Mai exact, compania a lansat pe pia]` o garan]ie

bancar` pentru ob]inerea licen]ei \n activit`]ile conexe transportului rutier, cum ar fi activit`]ile de intermediere a opera]iunilor de transport rutier public, dup` ce autorit`]ile au solicitat sprijinul b`ncilor pentru lansarea unui astfel de produs. „Clien]ii eligibili pentru a deveni ordonatori \n cadrul scrisorii de garan]ie pot fi, ca form` juridic` de organizare, societ`]i comerciale cu capital propriu mai mic sau egal cu 50.000 de euro, persoane fizice autorizate sau \ntreprinderi individuale/familiale, asocia]ii sau funda]ii nonprofit cu patrimoniu mai mic sau egal cu 50.000 de euro, precum [i institu]ii/autorit`]i publice cu o valoare net` a imobiliz`rilor corporale mai mic` sau egal` cu 50.000 de euro“, a explicat directorul executiv Corporate \n cadrul UniCredit }iriac Bank, Antoaneta Curteanu. Asigurarea \mpotriva pierderii sau deterior`rii documentelor auto este un alt produs care a fost lansat \n acest an pe pia]`. Compania EuroIns Rom~nia a lansat o asigurare pentru conduc`torii auto \mpotriva pierderii sau deterior`rii permisului de conducere, certificatului de \nmatriculare [i buletinului sau c`r]ii de identitate a asiguratului. Asiguratorul acoper` riscurile legate de pierderea, deteriorarea, distrugerea sau furtul acestor documente.

R[spunderea caselor de expedi\ii - asigurat[ sau grantat[? Potrivit Ordinului ministrului Transporturilor [i Infrastructurii 1172/2009, pentru ob]inerea

21 Septembrie 2010

|n primele patru luni din 2009, asigur`torii \nregistraser` un volum de prime brute subscrise de 3,128 miliarde lei. „Pentru aceast` pia]`, la fel ca pentru \ntreaga economie a Rom~niei, anul 2010 va fi unul dificil. Va urma o perioad` economic` grea, care se va reflecta [i \n pia]a rom~neasc` a asigur`rilor. Este posibil ca toate previziunile noastre de la \nceputul anului s` fie date peste cap [i s` vedem alte rezultate la sf~r[itul anului“, a declarat Angela Toncescu, pre[edintele CSA.


Tendin\e RBT

22

licen]ei pentru activit`]i conexe transportului rutier, solicitantul trebuie s` prezinte, pe l~ng` alte documente, [i o garan]ie bancar` pentru asigurarea efectu`rii corespunz`toare. Deocamdat`, aplicarea acestei prevederi din ordin este suspendat` (p~n` ce instan]a se va pronun]a asupra legalit`]ii obligativit`]ii scrisorii de garan]ie bancar`), iar casele de expedi]ii pot fi licen]iate dac` fac dovada capacit`]ii financiare de suportare a unor pierderi cauzate ter]ilor prin intermediul unor poli]e de asigurare. Prin urmare, dac` OMTI 1172/2009 va deveni aplicabil \n \ntregime, companiile de asigur`ri vor pierde clien]i, din moment ce poli]ele de r`spundere

nu vor mai fi suficiente, fiind \nlocuite cu garan]ii bancare. Consider~nd c` modificarea legislativ` legat` de licen]ierea activit`]ilor conexe transporturilor va fi \n cele din urm` aplicat`, Ministerul Transporturilor [i Autoritatea Rutier` Rom~n` (ARR) au solicitat deja sprijinul b`ncilor comerciale \n leg`tur` cu lansarea unui produs nonstandard de tipul garan]iei de plat`. Potrivit unui comunicat al Unicredit, suma garantat` este mai mic` sau egal` cu 50.000 de euro, \n conformitate cu prevederile OMTI 1172/2009. Cuantumul garan]iei este stabilit de ARR [i este comunicat b`ncii de c`tre ordonator, prin cererea

de emitere a scrisorii de garan]ie, se mai arat` \n comunicat. Prin intermediul garan]iei, banca preia o obliga]ie de plat`, cu titlu reparatoriu pentru ne\ndeplinirea sau \ndeplinirea defectuoas` a unui angajament asumat prin contract. Astfel, garan]ia bancar` reprezint` un angajament scris asumat de o banc` (banca garant`), \n favoarea unui beneficiar sau mai multor beneficiari de a pl`ti acestora o sum` de bani, \n cazul \n care o alt` persoan` (ordonatorul garan]iei) din ordinul c`reia se emite garan]ia, nu a onorat o anumit` obliga]ie asumat` printr-un contract sau a onorat-o defectuos, fa]` de beneficiarul/beneficiarii garan]iei.


Tendin\e

Reluarea exporturilor ar putea impulsiona activitatea transportatorilor

RBT

24

Ve[ti bune pentru transportatori: exporturile Rom~niei c`tre ]`rile membre ale UE sunt \n cre[tere, ceea ce \nseamn` c` exist` mai multe m`rfuri de livrat c`tre destina]ii externe [i implicit a unor curse de retur b`noase. Datele statistice publicate recent confirm` tendin]a de cre[tere a exporturilor rom~ne[ti, ceea ce ar putea angrena [i mecanismul pie]ei transporturilor, un sector de activitate greu \ncercat de efectele crizei financiare interna]ionale, sus]in speciali[tii. Maria BARBU

„Succesul exportatorilor are la baz` \n principal politica BNR de a asigurare a stabilit`]ii cursului de schimb \n palierul 4,1-4,3 lei/euro, cu scurte perioade de abatere din acest palier“, a apreciat Mihai Ionescu, secretarul general al Asocia]iei Na]ionale a Exportatorilor [i Importatorilor din Rom~nia (ANEIR).

Exporturile au ie§it oficial de criz[ Dup` opt luni consecutive de cre[tere (noiembrie 2009 - iunie 2010) [i recuperarea a 3,6 miliarde de euro, exporturile rom~ne[ti au ie[it oficial din criz`, sus]in speciali[tii. Sc`derea exporturilor a durat 12 luni, respectiv \ntre noiem-

brie 2008 [i octombrie 2009, dar apoi [i-au reluat cre[terea. |n martie [i aprilie 2010, exporturile au dep`[it realiz`rile din lunile similare de dinaintea crizei, sus]ine Mihai Ionescu. Potrivit acestuia, \n ultimele opt luni, exporturile Rom~niei au reu[it s` recupereze 3,6 miliarde euro din cele 4,7 miliarde pierdute \n 12 luni de sc`dere continu`, iar dac` ritmul se men]ine, pierderea poate fi recuperat` \n totalitate. De asemenea, Ionescu afirm` c` exporturile ar avea un poten]ial [i mai mare de cre[tere, \n condi]iile \n care Ministerul Finan]elor ar achita la timp cererile de rambursare a taxei pe valoarea ad`ugat` [i dac` ar l`rgi aria de rambursare a acestei


www.rbtransport.ro

M[rfuri noi `n topul exporturilor Statisticile ANEIR arat` c`, \n primele patru luni ale acestui an, exporturile au totalizat 10,8 miliarde euro, valoare similar` cu cea \nregistrat` \n acela[i interval din 2008 [i net superioar` sumei de 8,76 miliarde de euro din perioada similar` a anului trecut. Exporturile au mers, \n cea mai mare parte - 73,8%, c`tre state din Uniunea European`. Ma[inile [i aparatele, echipamentele electrice, aparatele de \nregistat sau reprodus sunet [i imagini au fost m`rfurile cele mai solicitate la export, cu un total de 2,86 miliarde euro, reprezent~nd 26,4% din exporturile \nregistrate \n primele patru luni. Cu tot succesul m`rcii Dacia, automobilele, tractoarele [i alte vehicule au \nsumat exporturi \n valoare de 1,47 miliarde de euro. Pe de alt` parte, m`rfuri alt`dat` foarte c`utate la export au cobor~t \n top, exemple fiind cimentul, articolele de \mbr`c`minte [i accesorii, precum [i

produsele industriei metalurgice. Potrivit datelor ANEIR, Automobile Dacia, Nokia Rom~nia, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Gala]i [i OMV Petrom au fost \n ordine, principalii exportatori \n primele patru luni. Reprezentan]ii ANEIR sus]in c` topul primilor 100 de exportatori din acest an marcheaz` c~teva schimb`ri, una dintre acestea fiind ie[irea produc`torilor de metale [i din domeniul petrolului de pe primele locuri [i intrarea \n clasamentul principalilor exportatori a firmelor din domeniul medicamentelor [i a [antierelor navale. |n topul primilor 100 de exportatori mai sunt incluse companii precum Petrotel-Lukoil, Renault Industrie Roumanie, Honeywell Tehnologies, Continental Automotive Product, Autoliv Rom~nia, Lisa Draxlmayer Autopart Romania, Alro, Daewoo Mangalia Heavy Industries, Takata-Petri Romania [i Schaeffler Rom~nia.

Efect `nt]rziat pentru transportatori Deocamdat`, cre[terea exporturilor nu se reflect` [i \n activitatea transportatorilor de marf`, care \nc` se confrunt` cu dificult`]i, dup` cum declar` Augustin Hagiu, pre[edintele Federa]iei Operatorilor Rom~ni de Transport (FORT): „Reluarea produc]iei pentru export nu se simte deocamdat` \n activitatea transportatorilor de marf`. |n cazul \n care stocurile de marf` se reduc, efectul se va vedea cu siguran]` [i \n activitatea de transport“. Potrivit acestuia,

chiar dac` \n prezent activitatea transportatorilor de marf` arat` o u[oar` \mbun`t`]ire fa]` de \nceputul acestui an, un studiu realizat cu scopul de a ar`ta rezisten]a afacerilor \n pia]` a relevat faptul c` doar 10% dintre companiile de transport sunt stabile, \n timp ce 50% consider` c` au nevoie de restructurarea activit`]ii (ceea ce presupune inclusiv reducerea num`rului de angaja]i [i a parcului auto) pentru a supravie]ui, iar 40% dintre transportatori consider` c` se \ndreapt` c`tre faliment p~n` la finele acestui an. „Pia]a transporturilor se afl` \n c`dere liber`, chiar dac` acum vorbim de cea mai bun` perioad` a anului. Fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, pia]a de profil a \nregistrat un recul de 10-15% [i sc`derea continu`“, a declarat Augustin Hagiu. Singurul domeniu care sa men]inut c~t de c~t pe linia de plutire este cel al transporturilor speciale [i agabaritice. Sc`derea accentuat` a transportului de marf` survine ca o consecin]` a c`derii puternice a cerererii pe segmentul transportului de materiale de construc]ii, textile, mobil`, celuloz`, sticl` [i ceramic`, mai spune pre[edintele FORT. „Fa]` de 2006, considerat an de v~rf pentru domeniul transporturilor, cererea a sc`zut la jum`tate“, a completat Hagiu. Concomitent cu sc`derea cererii, transportatorii sunt presa]i [i de practicarea de c`tre unele firme cu acest profil de activitate a unor pre]uri de dumping, fenomen care, \n opinia pre[edintelui FORT, va avea efecte \n lan] asupra activit`]ii din domeniu.

25 Septembrie 2010

taxe cu control ulterior la un num`r mai mare de firme, dincolo de pragul actual de un milion de euro pentru volumul anual al exporturilor. Pe de alt` parte, importurile au \nregistrat o sc`dere puternic`, determinat` nu doar de mic[orarea puterii de cump`rare a popula]iei, ci [i de volumul sc`zut al importurilor de echipamente [i utilaje, cauzat de \ncetinirea ritmului de derulare a investi]iilor [i de atragere greoaie a fondurilor europene.


UNTRR cere MTI s` nu sus]in` adoptarea Directivei Eurovinieta

Reglement[ri

Uniunea Na]ional` a Transportatorilor Rutieri din Rom~nia a transmis luna trecut` Ministerului Transporturilor [i Infrastructurii un punct de vedere referitor la Directiva Eurovinieta, act normativ referitor la principiile de taxare a accesului la infrastructura de transport rutier a c`rui aplicare a fost am~nat` temporar.

RBT

26

UNTRR a considerat oportun s` transmit` ministerului de resort considera]iile proprii pe marginea Directivei Eurovineita „\n urma pozi]iei pre[edin]iei belgiene a UE, care [i-a exprimat foarte clar inten]ia de a debloca dezbaterile pe marginea proiectului Directivei, precum [i a propunerilor de compromis pe care aceasta le-a f`cut \n cursul discu]iilor cu statele membre“. Uniunea [i-a exprimat speran]a c` argumentele incluse \n documentul adresat ministerului

vor ajuta MTI \n formularea pozi]iei Rom~niei \n cadrul forurilor europene atunci c~nd se va pune problema unei decizii privind adoptarea Directivei Eurovinieta, consider~nd c` reflect` [i inten]ia autorit`]ilor de a sprijini transportatorii rom~ni.

Nu e momentul pentru noi taxe Argumentele UNTRR pun accent pe inoportunitatea introducerii de noi taxe \ntr-un context

economic dificil: „|n economia globalizat` din zilele noastre, transportul rutier nu mai este doar o modalitate de transport oarecare, ci un instrument vital al produc]iei industriale, interconect~nd orice afacere la pia]a global`. Criza economic` declan[at` \n toamna anului 2008 a afectat puternic cererea pentru aceste servicii de transport vitale [i nu se \ntrevede nicio redresare a sectorului“. Potrivit documentului transmis MTI, \n perioada ianuarieiunie 2009 s-a \nregistrat o sc`dere cu p~n` la 50% a activit`]ii de transport rutier de marf` la nivel na]ional [i interna]ional, \n func]ie de ]ar` [i segmentul de pia]` analizat, num`rul falimentelor din r~ndul operatorilor de transport rutier a crescut cu 20%, iar volumul de angaj`ri s-a redus cu 10%. Comparativ cu 2009, pentru acest an s-a prognozat o cre[tere cu 10-15% a costurilor transpoturilor rutiere de marf`. |ntr-un context economic marcat de asemenea cifre alarmante, orice ini]iativ` care urm`re[te cre[terea taxelor [i a tarifelor de utilizare a infrastructurii ar trebui stopat` sau \nt~rziat` pentru a nu pune \n pericol redresarea companiilor care activeaz` pe pia]a transporturilor rutiere de marf`. Dimpotriv`, factorii de decizie la nivel na]ional [i european ar trebui s` g`seasc` metode prin care s` u[ureze redresarea sectorul de transport rutier.


www.rbtransport.ro

unor rute aglomerate: vehiculele blocate \n ambuteiaje genereaz` cheltuieli [i nu aduc venituri. Pe de alt` parte, taxarea suplimentar` a transporturilor rutiere s-ar r`sfr~nge asupra economiei europene \n ansamblul s`u. Ar fi deci lovite alte sectoare de activitate [i numai c~teva ]`ri ar constata efecte pozitive \n urma introducerii taxelor propuse \n Directiva Eurovinieta. Nu \n ultimul r~nd, dac` se va considera oportun ca taxele aferente costurilor externe s` fie aplicate, ar trebui ca \ncas`rile s` fie direc]ionate c`tre sectoarele supuse tax`rii. Astfel, taxele aplicate camioanelor ar trebui s` fie reinvestite \n infrastructura rutier`.

Favorizarea c[ilor ferate, reclamat[ de operatorii rutieri Sectorul transportului rutier de marf` [i-a asumat obliga]ia de a-[i ecologiza activitatea [i, pe parcursul ultimelor decenii, a reu[it s`-[i sporeasc` \n mod considerabil eficien]a energetic`

[i s` reduc` emisiile toxice [i netoxice. Astfel, consumul de combustibil - deci [i emisiile de CO2 ale vehiculelor comerciale a sc`zut cu 36% din 1970 p~n` \n prezent [i cu 20% numai din 1990 \ncoace. |n acela[i timp, prin introducerea normelor Euro, emisiile toxice au fost reduse cu p~n` la 97%. |n ceea ce prive[te poluarea fonic`, se estimeaz` c` 25 de camioane moderne fac la fel de mult zgomot c~t un singur camion construit \nainte de 1980. }in~nd cont de eforturile voluntare sau cele depuse pentru a satisface standarde tehnice impuse de autorit`]i, operatorii rutieri solicit` [i aplicarea unui tratament egal pentru toate modalit`]ile de transport, mesajul av~nd ca principal` ]int` c`ile ferate. De exemplu, Directiva 96/2003 privind taxarea energiei prevede exceptarea par]ial` sau total` de la plata accizelor la motorina utilizat` de locomotive, ceea ce \n accep]iunea transportatorilor rutieri, \nseamn` c` transportul feroviar nu este taxat pentru poluarea aerului \ntr-o m`sur` similar` transportului rutier. „Comisia European` ar trebui s` furnizeze informa]ii clare cu privire la m`sura \n care c`ile ferate pl`tesc deja pentru poluarea aerului la nivel local pe care acestea o determin` \n prezent. |n cazul \n care transportul feroviar nu pl`te[te pentur poluarea aerului la nivel local nici transportul rutier nu ar trebui s` pl`teasc`“, se arat` \n documentul UNTRR. De asemenea, se consider` c` transportul feroviar beneficiaz` de tratament preferen]ial [i \n privin]a polu`rii fonice.

27 Septembrie 2010

Cu toate acestea, discu]iile pe marginea Directivei Eurovinieta continu`, iar noile prevederi legislative presupun tocmai cre[terea taxelor de acces la infrastructur` sub pretextul achit`rii unor a[a-zise costuri externe, asociate polu`rii, congestiei [i accidentelor. Reprezentan]ii transportatorilor rutieri consider` c` achitarea costurilor externe presupune taxarea dubl` [i \n exces. Potrivit UNTRR, dou` treimi din costurile externe (99% dac` nu se ]ine cont de congestie) sunt deja internalizate de transportul rutier de marf`. Astfel, un studiu privind acoperirea realizat de Deutsche Institut fur Wirtschaftsforschung dovede[te faptul c` vehiculele grele de transport marf` acoper` 99% din costurile pentru \ntreaga re]ea rutier` din Germania. |n ceea ce prive[te instituirea unor tarife de utilizare a infrastructurii \n func]ie de gradul de congestie, se pune problema dublei tax`ri, \ntruc~t, de[i nu reprezint` principala cauz`, transportul rutier de marf` pl`te[te deja cu v~rf [i \ndesat utilizarea


O prevedere comunitar[ neglijat[ de sectorul feroviar `ngroap[ locomotivele Diesel Directiva privind limitarea emisiilor vehiculelor, altele dec~t cele rutiere (Non-Road Mobile Machinery Directive NRMM), aplicabil` de la 1 ianuarie 2012, pune \n pericol trac]iunea Diesel pe c`ile ferate din Uniunea European`, potrivit unui comunicat al Freight Transport Association (FTA Asocia]ia Transportatorilor de Marf` din Marea Britanie). revederile din Directiva NRMM au ca obiectiv limitarea polu`rii surselor mobile care nu intr` sub inciden]a normelor impuse produc`torilor de autovehicule. Aceste surse mobile nerutiere sunt r`spunz`toare pentru un sfert din poluarea cu particule [i sunt reprezentate de utilaje din diverse industrii (construc]ii, sectorul forestier), dar [i de locomotivele Diesel. |ntruc~t Directiva plafoneaz` emisiile de hidrocarburi nearse, monoxid de carbon, particule [i oxizi de azot, se pune problema retragerii din circula]ie a locomotivelor Diesel vechi, dac` acestea nu pot fi echipate cu motoare noi \n momentul efectu`rii repara]iilor capitale. |n mod normal, ar trebui s` fie posibil` modificarea grupurilor motopropulsoare prin instalarea unor filtre de particule [i a unor sisteme de tratare a gazelor arse. Aceste solu]ii sunt deja aplicate la vehiculele rutiere, fie sub forma sistemelor de recirculare a gazelor arse (EGR), fie sub forma reducerii catalitice selective cu ajutorul

Reglement[ri

P

RBT

28

unor aditivi (SCR cu AdBlue). Totu[i, multe locomotive aflate \n circula]ie nu dispun de un volum neocupat suficient de mare pentru a \ngloba aceste modific`ri, fiind necesar` efectuarea de modific`ri constructive mai complicate dec~t simpla \nlocuire a motorului, merg~nd p~n` la instalarea de echipamente noi \n exteriorul carcaselor. |n acest context, reac]ia FTA este de \n]eles, pentru c` \n Marea Britanie gabaritul c`ilor ferate este foarte restrictiv [i \mpiedic` punerea \n circula]ie a vehiculelor feroviare voluminoase. „Directiva cere practic utilizarea unui motor care nu exist` \n prezent [i care este pu]in probabil s` fie construit \n viitorul apropiat. Acest nou motor are nevoie de un sistem de r`cire mult mai mare [i r`m~ne \nc` de v`zut dac` acesta va putea fi instalat pe modelele de locomotive deja existente“, a declarat Chris MacRae, Rail Freight Policy Manager \n cadrul FTA. Temerile sunt accentuate de faptul c` marii constructori europeni de locomotive nu se gr`-

besc s` lanseze pe pia]` locomotive care respect` noile standarde. Prin urmare, operatorii feroviari vor avea de ales \ntre men]inerea \n circula]ie a unor locomotive care prezint` riscuri \n exploatare [i reducerea capacit`]ii de transport. „Pe de o parte produc`torii nu se gr`besc s` livreze noi modele de locomotive cu motoare care respect` noile standarde, iar pe de alt` parte reglement`rile sunt inflexibile \n ceea ce prive[te repara]iile capitale. Prin urmare, operatorii feroviari vor fi \ntr-o situa]ie f`r` ie[ire: vor fi nevoi]i s` continue s` exploateze locomotive cu durata de via]` dep`[it`, iar aceast` stare de fapt nu poate continua la nesf~r[it. Transportul feroviar de marf` a \nregistrat \n ultimul timp o revigorare, gra]ie argumentelor ecologice, dar dac` produc`torii nu vor lansa pe pia]` noi modele de locomotive nu mai conteaz` c` sunt atra[i noi clien]i pe calea ferat`, pentru c` pur [i simplu nu va exista capacitatea de transport necesar`. Vor fi afecta]i \n special operatorii mici [i cei nou \nfiin]a]i, pentru c` ace[tia se bazeaz` \n general pe locomotive mai vechi, pe care le modernizeaz`, activitate descurajat` de standardele foarte stricte impuse \n Directiv`. Suntem extrem de nemul]umi]i de aceast` situa]ie“, a concluzionat MacRae. (A.G.)


Tendin]e de dezvoltare a expedi]iei interna]ionale

Sub presiunea globaliz`ri, activitatea de expedi]ii interna]ionale a cunoscut mari prefaceri \n ultimul deceniu, efectele fiind resim]ite [i pe pia]a autohton` a serviciilor de transport [i conexe. |n Rom~nia, pe o pia]` dominat` p~n` \n 1989 de o singur` companie, au ap`rut sute de case de expedi]ii, a c`ror evolu]ie a urmat tendin]ele globale \n domeniu. Unele case de expedi]ii locale s-au specializat, altele [i-au diversificat activitatea, multina]ionalele-colos [i-au f`cut sim]it` prezen]a tot mai puternic iar pia]a \n ansamblul s`u s-a maturizat [i se preteaz` unei analize \n context global. Prof. Radu PENCEA

enomenul globaliz`rii a condus la concentrarea capitalului \n domeniile financiar, produc]ie, comer] [i servicii, inclusiv \n domeniul transportului [i distribu]iei precum [i intrarea \n circuitul economic al celor mai izolate zone ale lumii. Concomitent, a crescut volumul schimburilor econo-

Opinii

F RBT

30

mice interna]ioanle, iar comer]ul exterior a crescut ca pondere \n produsul intern brut al tuturor ]`rilor, dar \n acela[i timp au crescut distan]ele de transport \ntre locul de produc]ie [i locul de consum. Unele ]`ri emergente posesoare de materii prime, resurse energetice [i for]` de munc` relativ educat`, deci cu

un poten]ial relativ ridicat de calificare, dar [i mult mai ieftin` dec~t \n ]`rile dezvoltate, cu un ritm ame]itor de dezvoltare a infrastructurii de transport [i logisticii portuare au devenit mari puteri economice, cu participare tot mai mare la comer]ul mondial. Aceste aspecte au determinat o modificare a fluxurilor de import-export, prin apari]ia unor rute noi, dar [i intensificarea utiliz`rii sau dimpotriv` abandonarea altora vechi. Un exemplu este cre[terea fluxurilor de transport \ntre China [i Sua [i \ntre China [i Europa. De fapt, China a devenit principalul atelier manufacturier al lumii. Al`turi de China, \n aceea[i categorie de ]`ri cu un ritm de dezvoltare de dou`-trei ori mai mare dec~t media global` sunt India [i Brazilia, urmate de ]`ri de]in`toare de resurse energetice, precum Rusia, ]`rile din Asia Central` [i cele din Orientul Mijlociu. Globalizarea a determinat nu numai cre[terea volumului de transport, ci [i schimbarea structurii m`rfurilor transportate, fapt care a condus la dezvoltarea cu prioritate a anumitor modalit`]i de transport (cum ar fi conductele pentru petrol [i gaze) [i a anumitor tipuri de facilit`]i logistice, \n special \n porturi (terminale specializate pentru m`rfuri vrac, respectiv pentru containere).


Optimiz[ri determinate de globalizare Aceste schimb`ri \n fluxul [i structura m`rfurilor au condus la cre[terea ponderii costurilor transportului \n valoarea total` a m`rfurilor la destina]ie. Cre[terea acestor costuri a determinat operatorii de transport, operatorii de servicii logistice, distribuitorii [i expeditorii

interna]ionali s` adopte m`suri de eficientizare: * Pentru a reduce costurile, operatorii de transport au recurs la mijloace de transport specializate [i cu capacit`]i tot mai mari, [tiut fiind faptul c` odat` cu majorarea capacit`]ii mijlocului de transport scad costurile pe unitata de marf` transportat`. * Tot \n scopul sc`derii costurilor, operatorii de logistic` (mai ales cei din porturi) au investit \n sisteme de manipulare de o capacitate sporit`, ceea ce a permis reducerea timpilor de \nc`rcare [i desc`rcare. Cum costurile operatorilor de transport, exclusiv cele cu combustibilii, sunt aproximativ similare at~t \n mar[ c~t [i la sta]ionare, pre]ul transportului este diminuat odat` cu reducedrea timpului de imobilizare a mijloacelor de transport. * Pentru aducerea costurilor de operare respectiv de transbordare la to]i operatorii implica]i \n lan]ul de tranzit de la pro-

31 Septembrie 2010

Nu \n ultimul r~nd, cre[terea distan]ei de transport [i schimbarea structurii m`rfurilor au determinat o evolu]ie a mijloacelor de transport, pentru a putea r`spunde unor cerin]e precum conservarea calit`]ii [i cantit`]ii m`rfurilor pe parcursul transportului [i al transbord`rilor pe \ntreg lan]ul de tranzit de la punctul de expediere la consumatorul final.


Opinii

duc`tor la consumatorul final, a fost aplicat` solu]ia unitariz`rii ambal`rii m`rfurilor generale. Aplicarea acestei solu]ii a generat un proces de containerizare [i paletizare a m`rfurilor generale, concomitent cu apari]ia unor mijloace de transport [i echipamente de manipulare specializate pentru a opera m`rfuri astfel ambalate. * Pentru reducerea stocurilor de marf` at~t la produc`tor, c~t [i \n spa]iile logistice intermediare din lan]ul de tranzit de la produc`tor la consumatorul final, s-a recurs la sisteme de gestiune din ce \n ce mai performante, plec~nd de la grafice de \nc`rcare/expediere/desc`rcare /livrare cu precizie de ordinul orelor [i ajung~nd la utilizarea de solu]ii de calcul capabile s`

RBT

32

stabileasc` necesarul de marf` cu anticipa]ie. * |n cazul transportului de materii prime [i subansamble, nevoia destinatarului final de a [ti foarte exact c~nd \i va fi livrat` marfa a determinat dezvoltarea de sisteme de urm`rire pe timpul transportului. Gra]ie sistemelor informatice de ultim` genera]ie, a devenit astfel posibil s` se [tie exact \n ce mijloc de transport sau \n ce zon` din spa]iul logistic se afl` marfa. * Intrarea \n circuitul economic a unor zone izolate, cu legisla]ie [i uzan]e economice aparte, a impus implicarea \n opera]iunile de transport a numero[i operatori. |n condi]iile implic`rii unui num`r mare de companii, opera]iunea de tranzit de la produc`tor la consumatorul final

a devenit foarte complicat`, iar marii produc`tori [i comercian]i s-au v`zut nevoi]i s` externalizeze activit`]ile legate de expedi]iile interna]ionale.

O pia\[ stratificat[ Odat` cu dezvoltarea comer]ului interna]ional, nevoia de a \nlesni circula]ia m`rfurilor [i de a simplifica sarcinile produc`torilor [i comercian]ilor a impus o serie de schimb`ri \n sectorul expedi]iilor interna]ionale. Astfel, casele de expedi]ii mici, f`r` for]` financiar` [i f`r` filiale \n diferite regiuni ale globului au devenit mai pu]in competitive [i s-au v`zut \n imposibilitatea de a activa pe \ntreg lan]ul de tranzitare, devenind subcontractori ai unor case de expedi]ii puter-


www.rbtransport.ro

consultant, s-a redus [i num`rul caselor de expedi]ii mijlocii, care activau \n principal ca brokeri. Pe de o parte, casele de expedi]ii mijlocii nu dispun de o re]ea de filiale suficient de puternic` pentru a fi competitive cu marile case de expedi]ii, dar nici de mijloace de transport proprii pentru a concura cu succes micile case de expedi]ii care activeaz` ca subsidiare ale unui operator de transport. |n Rom~nia, casele de expedi]ii de dimensiuni medii au f`cut obiectul unor prelu`ri deru-

late de companii str`ine, exemple fiind Romtrans, preluat` de DB Schenker sau Cargus, preluat` de DHL. Aceast` situa]ie se datoreaz` faptului c` produc`torii [i exportatorii rom~ni prefer` s` \ncheie contracte comerciale \n care condi]ia de livrare specificat` este ex-works (franco fabric` sau depozit), iar importatorii prefer` condi]ia de livrare DDU (franco destina]ie). Date fiind condi]iile de livrare, responsabilitatea organiz`rii transportului este l`sat` \n sarcina exportatorilor sau importa-

33 Septembrie 2010

nice. Unele case de expedi]ii mici s-au specializat pe deservirea unei pie]e na]ionale, colabor~nd cu operatori de transport cu flote mici, care nu pot ob]ine contracte de la marii expeditori \ntruc~t ace[tia prefer` s` lucreze cu un num`r mic de parteneri. Micii operatori de transport au de obicei tarife sub media pie]ei, ceea ce le permite at~t lor c~t [i caselor de expedi]ii care \i angajeaz` s` r`m~n` competitivi. Pe de alt` parte, s-au \mpu]inat companiile de consultan]` din domeniul expedi]iei interna]ionale. Ace[ti consultan]i au fost prelua]i de mari companii de consultan]` financiar` [i juridic` la care apeleaz` marii produc`tori [i comercian]i atunci c~nd decid s` intre pe o pia]` nou`, s` deschid` o nou` uzin` sau un centru comercial. Practic, clien]ii care achizi]ioneaz` servicii de consultan]` vor s` li se prezinte solu]ii complexe, nu doar de natur` juridic`, fiscal` sau de comercializare (marketing), ci [i referitoare la problematica logisticii [i distribu]iei. Un investitor solicit` unei companii de consultan]` solu]ii pentru a r`spunde problemelor [i normelor de natur` juridic`, informa]ii despre dimensiunea [i capacitatea de absorb]ie a pie]ei pentru produsele pe care inten]ioneaz` s` le fabrice sau s` le comercializeze, poten]ialul de export, situa]ia infrastructurii, logistica de aprovizionare [i desfacere, costurile totale aferente proceselor de fabrica]ie [i rentabilitatea general` a proiectului de investi]ii. Concomitent cu reducerea num`rului caselor de expedi]ii-


torilor str`ini, iar ace[tia prefer` s` angajeze case de expedi]ii [i transportatori din afara Rom~niei. |n fapt, o cas` de expedi]ii autohton` nici nu poate oferta pentru organizarea transportului \n cazul unor astfel de contracte comerciale, \ntruc~t rareori de]ine filiale [i logistica necesar` \n ]`rile din care se expediaz` sau \n care trebuie s` ajung` marfa.

Opinii

Ascensiunea serviciilor de curierat

RBT

34

O alt` tendin]` este cre[terea volumului m`rfurilor tranzitate din poart` \n poart` (doorto-door), regim foarte solicitat de exportatori [i importatori mai ales pentru m`rfurile cu valoare mare. |n cazul m`rfurilor de mic tonaj, serviciile tip door-to-door sunt dominate de companiile de curierat [i sunt caracterizate de o rapiditate \mpins` la extrem. De regul`, aceste m`rfuri sunt expediate cu mijloace de transport rutier pe distan]e scurte,

respectiv pe calea aerului \n cazul \n care este necesar un parcurs lung, la scar` continental` sau intercontinental`. Ca urmare a ascensiunii companiilor de curierat, a sc`zut foarte mult num`rul caselor de expedi]ii mici, specializate \n organizarea transporturilor pe calea ferat` [i pe [osea. |n Rom~nia, companiile de curierat care domin` pia]a mondial` - DHL, TNT [i UPS - au c~[tigat cote de pia]` importante gra]ie unei re]ele extinse, \n timp ce companiile autohtone r`m~n competitive doar pe plan intern, f`r` [anse s`-[i extind` activitatea \n afara grani]elor. Casele de expedi]ii mici [i medii au rezistat mai bine \n fa]a concuren]ei companiilor de curierat pe segmentul de pia]` al traficului interna]ional cu m`rfuri de mic tonaj \n cazul c`rora costul transportului pe calea aerului este prohibitiv (m`rfuri ieftine, u masa unitar` mai mare de c~teva kilograme). |n cazul m`rfu-

rilor ieftine, se evit` nu numai transportul pe calea aerului, ci [i tranzitarea unor centre logistice, pentru a reduce costurile expedierii. La fel de clar conturat` este specializarea activit`]ii de expedi]ii interna]ionale care se ocup` de de derularea \n trafic interna]ional [i la intern a m`rfurilor vrac (materii prime, produse agricole, materiale de construc]ii, produse petroliere, produse ale industriei chimice). Aceste case de expedi]ii dispun uneori de mijloace de transport specializate [i de spa]ii logistice pentru repartizarea (eventual [i ambalarea) [i distribu]ia m`rfurilor cu mijloacele proprii sau \nchiriate. |n Rom~nia, \n cazul expedi]iei de produse agricole de exemplu, organizarea transporturilor este f`cut` de regul` tot de case de expedi]ii str`ine, deoarece acestea de]in spa]ii logistice cu temperatur` controlat` sau \[i permit s` \nchirieze astfel de depozite.


www.rbtransport.ro

Dorin]a exportatorilor [i importatorilor de a externaliza toate activit`]ile legate de parcursul m`rfurilor de la produc`tor la consumatorul final chiar [i \n cazul \n care este vorba despre cantit`]i de marf` foarte mari, expediate \n flux continuu \n cadrul unor lan]uri logistice care implic` mai multe modalit`]i de transport, a determinat casele de expedi]ii s` investeasc` \n dot`ri proprii complexe. Unele case de expedi]ii s-au dotat cu mijloace specializate de transport sau manipulare a m`rfurilor, iar altele au investit \n spa]ii logistice [i au devenit practic operatori de transport [i logistic`. Un exemplu \l constituie casele de expedi]ii specializate \n transportul pe calea ferat` au achizi]ionat material

rulant pentru manevre, vagoane [i \n ultim` instan]` locomotive, devenind operatori feroviari, tendin]` manifestat` inclusiv \n Rom~nia. Alt exemplu, reg`sit de asemenea [i \n Rom~nia, este cel al caselor de expedi]ii specializate \n transporturi pe c`i navigabile interioare, care au investit \n dot`rile necesare pentru a organiza [i derula transporturi multimodale. Au rezultat astfel case de expedi]ii-transportatori, a c`ror competitivitate provine din flexibilitatea sporit` \n onorarea comenzilor. Spre deosebire de un simplu operator de transport, un expeditor-transportator nu are acelea[i probleme cu dimensiunea parcului de mijloace de transport: dac` nu de]ine suficiente nave, vagoane sau autovehicule, o cas` de expedi]ii poate oric~nd s` contracteze capacit`]i de transport suplimentare. Aceea[i solu]ie este aplicabil`

[i \n cazul \n care casa de expedi]ii-transportator se confrunt` cu lipsa spa]iilor de depozitare. Odat` cu aceast` transformare, se pune problema r`spunderii caselor de expedi]ii \n fa]a exportatorului sau importatorului. C~t timp casa de expedi]ii de]ine mijloace proprii de transport [i manipulare [i le utilizeaz` \n procesul de tranzitare a m`rfii, r`spunde pentru marf` p~n` la predarea c`tre destinatarul final. Spre compara]ie, o cas` de expedi]ii-broker \mparte r`spunderea cu operatorii de transport [i logistic` pe care \i contracteaz`. |n mod normal, r`spunderea casei de expedi]ii-transportator este limitat` prin intemrediul unei clauze din contractul comercial cu exportatorul sau importatorul (limita r`spunderii trebuie precizat` clar \n contract [i este necesar` \ncheirea unui contract de asigurare pentru a

35 Septembrie 2010

De la expedi\ii la transport... ยงi de la transport la expedi\ii


putea fi achitate eventuale desp`gubiri). |n timp ce casele de expedi]ii au investit \n mijloace de transport [i manipulare, unii transportatori (\n special cei maritimi) au \nfiin]at propriile departamente de expedi]ii. |n cazul transportatorilor maritimi, aceste departa-

departamentul de expedi]ii al transportatorului respectiv organizeaz` un lan] de tranzit multimodal, asigur~nd manipularea m`rfurilor la \nc`rcarea \n nave, transportul pe mare, desc`rcarea \ntr-un port apropiat de destina]ia final`, [i transbordarea \n spa]ii logistice portuare, iar apoi

Spre deosebire de transportatorii maritimi, marii operatori rutieri au investit de regul` \n spa]ii logistice [i au \nfiin]at case de expedi]ii specializate. |ns`, \ntocmai ca \n cazul transportatorilor maritimi, departamentele de expedi]ii proprii operatorilor rutieri activeaz` tot ca agen]i.

Opinii

Logisticieni-expeditori ยงi produc[tori-expeditori

RBT

36

mente lucreaz` ca agen]i ai armatorilor, pot \ncheia contracte de operare cu operatorii de logistic` portuar`, ba chiar pot administra propriile sisteme de manipulare, spa]ii de depozitare [i mijloace de transport necesare pentru a livra marfa la destinatarul final. |n aceste cazuri,

\n mijloace de transport terestre sau fluviale. |ntruc~t organizeaz` transportul de la locul de expediere la destina]ie, transportatorul r`spunde pentru toate opera]iunile [i este obligat s` \ncheie un contract de asigurare pentru \ntreg lan]ul de tranzitare.

Casele de expedi]ii care de]in spa]ii logistice, activ~nd deci ca furnizori de servicii logistice realizeaz` evident [i alfel de opera]iuni dec~t simpla organizare a transporturilor [i contractare a p`r]ilor implicate. De exemplu, \n baza unor contracte speciale, pot realiza divizarea m`rfurilor, reambalarea [i distribu]ia la comercian]i retaili[ti. Odat` implicate \n astfel de activit`]i, aceste case de expedi]ii au nevoie de sisteme de eviden]` informatizat` a m`rfurilor din spa]ile logistice pe care le de]in, \ntruc~t livr`rile c`tre marile centre de retail nu se fac tot timpul \n baza unor grafice stricte, ci [i \n baza unor comenzi punctuale, care trebuie s` fie onorate urgent. |n Rom~nia, spa]iile logistice noi nu sunt de]inute \n mod normal de companii care se limiteaz` la depozitare, ci sunt \nchiriate [i operate de furnizori de servicii complexe, inclusiv expedi]ii, transport [i distribu]ie. O alt` particularitate a pie]ei autohtone este faptul c`, except~nd portul Constan]a, aproape 90% din spa]iile logistice moderne sunt destinate derul`rii m`rfurilor din import [i din acest motiv sunt


www.rbtransport.ro

m` extrem` de externalizare a serviciilor de transport, \ncheind contracte comerciale \n care sunt prev`zute condi]iile de livrare CIF la import, respectiv FOB (sau chiar franco fabric`) la export. Astfel, se prefer` ca transportul s` fie organizat [i efectuat de exportatorul respectiv importatorul din str`in`tate, de[i acest lucru conduce la angajarea de transportatori str`ini costisitori, sc`z~nd astfel competitivitatea sau marjele de profit ale respectivilor produc`tori sau comercian]i rom~ni. Pe de alt` parte, sunt [i destui produc`tori sau comercian]i care organizeaz` singuri transportul m`rfurilor, de[i externalizarea c`tre case de expedi]ii [i operatori de transport de pe plan local le-ar aduce economii substan]iale. Companiile specializate \n expedi]ii interna]ionale pot contribui la cre[terea competitivit`]ii m`rfurilor produse sau comercializate \n Rom~nia, \ntruc~t aceste societ`]i s-au adaptat la cele mai recente evolu]ii [i cerin]e ale comer]ului interna]ional.

Cea mai avansat[ form[ evolutiv[ a expedi\iei interna\ionale, fr]nat[ de legisla\ie Pentru a simplifica la maxim activitatea de tranzitare din poart` \n poart`, mai ales \n cazul transporturilor multimodale, precum [i pentru a-i responsabiliza pe to]i actorii implica]i \n deplasarea m`rfurilor (exportatori, importatori, case de expedi]ii, transportatori maritimi, aerieni [i tere[tri, furnizori de servicii logistice, b`nci [i

companii de asigur`ri), se manifest` o tendin]` (accentuat` \n ultimii ani) de creare a unor case de expedi]ii-antreprenor. Aceste case de expedi]ii preiau marfa de la poarta fabricii [i o predau la consumatorul final, purt~nd \ntreaga r`spundere pe \ntreg parcursul. Din cauza acestei r`spunderi mari, casele de expedi]ie care activeaz` ca antreprenori au nevoie de un capital propriu consistent. Pentru a putea realiza opera]iunile de livrare a m`rfii, casa de expedi]ii-antreprenor elibereaz` un conosament direct tip FIATA \n baza c`ruia importatorul achit` marfa, iar exportatorul \ncaseaz` suma achitat` de \ndat` ce intr` \n posesia conosamentului. Totodat`, casa de expedi]ii asigur` marfa pentru \ntreg parcursul de la locul de produc]ie la cel de desfacere [i \ncheie contracte comerciale cu toate tipurile de furnizori de servicii implica]i \n deplasarea m`rfii (nici v~nz`torul [i nici cump`r`torul nu pot contracta independent activit`]i legate de deplasarea m`rfii). De[i exist` deja unele case de expedi]ii care au ajuns la aceast` form` avansat` de organizare, exist` obstacole \n calea generaliz`rii modului de lucru descris mai sus. Astfel, p~n` c~nd nu se va uniformiza r`spunderea tuturor operatorilor din toate modalit`]ile de transport [i ale operatorilor de servicii logistice, pu]ine case de expedi]ii se vor expune riscului de a asigura marfa pentru o sum` care \n multe cazuri dep`[e[te limita de r`spundere a unui actor implicat \n deplasarea acesteia.

37 Septembrie 2010

concentrate \n jurul marilor centre de consum. Bine\n]eles, exist` [i spa]ii logistice dedicate m`rfurilor pentru export, exemple fiind depozitele pentru fabricile din industria auto sau alte ramuri industriale, iar \n portul Constan]a se remarc` o concentrare a spa]iilor logistice pentru exportul m`rfurilor agricole. De[i tendin]a general` este de externalizare a activit`]ilor legate de transportul m`rfurilor, unii mari produc`tori au considerat oportun s` \nfiin]eze propriile case de expedi]ii. Exemple \n acest sens sunt marii produc`tori din industria auto, ale c`ror case de expedi]ii activeaz` \n propor]ie de 90% sau chiar exclusiv pentru compania-mam`. Aceste case de expedi]ii ale produc`torilor dispun de mijloace de transport specializate, activ~nd deci ca operatori de transport, dar [i de spa]ii logistice \n zonele \n care compania-mam` are v~nz`ri importante, activ~nd deci ca operatori de servicii logistice. Chiar dac` exist` destule case de expedi]ii ale produc`torilor, acestea nu asigur` tranzitarea \ntregii cantit`]i de produse finite [i nici a \ntregii cantit`]i de subansamble. Prin urmare, chiar [i prduc`torii care au \nfiin]at propriile departamente de organizare [i derulare a transporturilor apeleaz` la subcontractan]i. De regul`, se apeleaz` la transportatori mari sau case de expedi]ii puternice, companiile mici fiind implicate doar ca subcontractan]i de rangul al doilea. |n Rom~nia, exist` \ns` [i cazuri \n care produc`torii sau comercian]ii au optat pentru o for-


Dun[rea, liant pentru transportul containerizat multimodal `ntre Constan\a §i Europa Central[

nou serviciu de transcontainerizat pe Dun`re, \ntre Constan]a [i Budapesta, catalizeaz` dezvoltarea de servicii multimodale \n Europa Central` [i de Est. Anun]at` \n cadrul evenimentului Ziua portului Constan]a la Krems din data de 15 aprilie, lansarea serviciului de linie Helo 1 a avut loc luna trecut`. Operat de compania austriac` Helogistics controlat` de holdingul s~rbesc East Point, serviciul ofer` pentru \nceput o

Intermodal

Un port

RBT

38

capacitate de 144 de TEU (\nc`rc`tura unei singure barje). |n primul voiaj, la Budapesta au fost \nc`rcate \n data de 13 august trei piese agabaritice, iar la urm`toarea oprire, programat` la Belgrad \n data de 17 august, \nc`rc`tura a fost completat` cu zece containere goale. Barja SL 139 [i \mping`torul Krems au intrat pe canalul Dun`re-Marea Neagr` pe sensul Cernavod`-Agigea-Constan]a \n data de 22 august. Cursa de retur era programat` s` \nceap` \n data

de 25 august, av~nd la bord containere. Potrivit Helogistics, frecven]a curselor va fi respectat` cu rigurozitate indiferent de capacitatea utilizat`, operarea serviciului de linie av~nd asigurat` sus]inerea financiar` timp de un an, chiar dac` la \nceput nu va fi rentabil`. „Dup` o \ncercare temerar` de organizare a unei re]ele interna]ionale de transport fluvial de containere, derulat` cu intermiten]` timp de doi ani de operatorul Nord Marine, \ntre Belgrad [i Constan]a, compania Helogistics face posibil` acum crearea primului serviciu regulat cu distribu]ie de containere pe Dun`re, \ntre Budapesta [i Constan]a, noua linie de transport intermodal conect~nd practic Europa Central`, prin canalul Dun`re Marea -Neagr` [i portul Constana]a, la liniile de transport care leag` Europa de Asia“, a declarat Valentin Zeicu, directorul general al Administra]iei Canalelor Navigabile. |n primele [apte luni ale anului, canalul Dun`re - Marea Neagr` a fost tranzitat de m`rfuri containerizate \nsum~nd 4.453 TEU, \n cre[tere fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, c~nd traficul a totalizat 3.831 TEU. P~n` la lansarea liniei Helo 1, singurul serviciu de linie pentru m`rfuri containerizate pe Dun`re era operat de Mainrom Line, sub forma unei linii regulate pe ruta Constan]a - Giurgiu. (L.I.)


Traficul maritim [i fluvial, din nou pe plus Dup` un record al ultimilor dou` decenii \n 2008 [i un recul puternic \n 2009, traficul prin porturile maritime rom~ne[ti [i cel derulat pe canalul Dun`re-Marea Neagr` a dat semne reale de revenire \n primele [apte luni ale anului.

Naval

Creยงtere modest[ pentru Constan\a, declin la Mangalia ยงi revenire spectaculoas[ la Midia

RBT

40

|n intervalul ianuarie-iulie, tonajul m`rfurilor derulate prin cele trei porturi administrate de Compania Na]ional` Administra]ia Porturilor Maritime (Constan]a, Mangalia [i Midia) a crescut cu 7,3% comparativ cu aceea[i perioad` din 2009, ajung~nd la 25.873.211 tone. Structura traficului a fost dominat` de [ase grupe de produse, cu o pondere \nsumat` de

89,61% din total: cereale [i semin]e oleaginoase (27,46%), minereuri [i de[euri metalice (20,23%), articole diverse (\n general containerizate - 15,20%), ]i]ei [i produse petroliere (10,84%), produse chimice [i \ngr`[`minte (7,2%) [i combustibili minerali solizi (6,68%). Cu un total de 22.786.071 tone de m`rfuri manipulate \n primele [apte luni din 2010, traficul prin portul Constan]a a crescut cu 5,41% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Cel mai mare port rom~nesc [i-a p`strat statutul de port cerealier, \ns`

cantit`]ile de cereale [i semin]e oleaginoase \nc`rcate [i desc`rcate au fost mai mici cu 12,48%, ajung~nd la 6.257.252 tone. Au mai sc`zut [i cantit`]ile de ]i]ei [i produse petroliere (cu 52,66%), de articole diverse (cu 2,6%) [i de produse metalice (cu 11,76%). {i traficul de m`rfuri containerizate a r`mas sub nivelul anului trecut: \n primul semstru au fost manipulate 2.930.032 de tone, respectiv 276.769 de TEU, mai pu]in cu 2,1%, respectiv 11,19%. |n schimb, a crescut traficul de minereuri [i de[euri metalice (cu 105,3%), produse chimice [i \ngr`[`minte (cu 103,43%), echipamente [i ma[ini (cu 67,44%), c`rbune (cu 16,75%), cherestea (cu 24,10%) [i produse alimentare (cu 32,19%).


www.rbtransport.ro

(64.505 tone), produsele metalice (62.811 tone) [i bitumul (27.526 tone).

Sc[derile de trafic fluvial, recuperate `n iulie §i august Traficul pe canalele navigabile a sc`zut cu 10% \n semestrul 1 din 2010 fa]` de aceea[i perioad` din 2009, din cauza condi]iilor meteorologice nefavorabile (temperaturi sub zero grade \n ianuarie-februarie [i precipita]ii abundente \n iunieiulie). „O caracteristic` a traficului \n primul semestru al anului 2010 este revenirea transportului intern de marf` care, fa]` de anul 2009, \n aceea[i perioad`, a crescut cu 36%. Pierderile vor fi recuperate ca urmare a cre[terii traficului din luna iulie, c~nd s-au \nregistrat 500.000 de tone capacitate peste cantitatea programat`. Deja s-a recuperat 40% din sc`-

derea \nregistrat` \n primul semestru“, se arat` \ntr-un comunicat al Administra]iei Canalelor Navigabile. Evolu]ia pozitiv` a traficului este determint` de intensificarea tranzitului de minereuri [i c`rbuni pentru intern [i extern, c~t [i de cre[terea exporturilor de cereale, \n special porumb din Serbia [i Ungaria, dar [i a importului de bauxit`. Astfel, \n intervalul 1-26 august, traficul \nregistrat pe canalele navigabile a \nsumat 2.206.178 tone capacitate, respectiv 1.015.733 tone marf`. Principalele categorii de m`rfuri transportate au fost cerealele (339.000 de tone), minereuri de fier [i fier vechi (168.480 de tone) [i semin]e (104.180 de tone). |n urma rezultatelor din iulie [i august, o prognoz` optimist` arat` c` p~n` la sf~r[itul anului se va dep`[i volumul de 24 de milioane de tone capacitate estimat pentru 2010. (A.G.)

41 Septembrie 2010

Spre deosebire de Constan]a, portul Midia a \nregistrat o cre[tere spectaculoas`: 26,52%. |n primele [apte luni ale anului 2010, prin Midia au fost manipulate 2.928.995 tone de m`rfuri. Dac` fluxurile de petrol brut au crescut cu 64,88%, ajung~nd la 1.820.760 de tone, cele de produse petroliere au sc`zut cu 12,44%, p~n` la 936.330 de tone. |n afar` de petrol brut [i rafinat, au mai fost operate 101.533 tone de fier vechi, 17.908 tone de produse chimice, 16.306 tone de materiale de construc]ii, 14.647 tone de animale vii, 12.312 tone de bitum, 6.999 tone de echipamente [i ma[ini [i 2.200 tone de minerale brute [i prelucrate. Pe de alt` parte, portul Mangalia [i-a continuat declinul, traficul sc`z~nd cu 12,59%. Din cele 158.145 tone de m`rfuri operate \n perioada ianuarieiulie 2010, cele mai importante categorii au fost cimentul


Platforme eLearning pentru naviga]ia pe ape interioare la CERONAV Ca parte a implement`rii strategiei de accesare a fondurilor europene [i av~nd \n vedere tendin]ele actuale de trecere la noi metode de preg`tire [i instruire pentru personalul navigant fluvial, Centrul Rom~n pentru Preg`tirea [i Perfec]ionarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) a participat ca partener \n implementarea proiectului European Web Platforms and Training Concepts for Intermodal Inland Waterway Transport (EWITA Platforme web europene [i concepte de instruire pentru transport intermodal pe ape interioare). cadrul acestui proiect, au

Naval

|n fost dezvoltate dou` plat-

RBT

42

forme de preg`tire la distan]`, pe care CERONAV le va putea oferi, din toamna acestui an ca programe complementare de \nv`]are pentru personalul navigant fluvial. Cele dou` platforme combin` specificul european cu cel regional [i na]ional [i vor fi disponibile \n patru limbi: englez`, german`, olandez` [i rom~n`. Un depozit de con]inut paneuropean a fost special creat pentru a facilita actualizarea [i sincronizarea platformelor, permi]~nd \n acela[i timp o administrare simpl` [i u[oar` a uneltelor comune de \nv`]are disponibile pentru diferitele discipline. Conferin]a de \ncheiere a proiectului a avut loc \n data de 6 iulie 2010 la Bruxelles, acesta fiind prilejul cu care au fost prezentate rezultatele finale ale proiectului [i \n principal cele dou` platforme de eLearning. Prezent la eveniment, Cesare Bernabei, oficial din cadrul Direc]iei Generale Mobilitate [i

Transport a Comisiei Europene, a apreciat efortul partenerilor \n acest proiect [i a lansat ideea necesit`]ii continu`rii proiectului EWITA printr-un alt proiect care s` dezvolte, s` personalizeze [i s` actualizeze con]inutul celor dou` platforme web europene. EWITA este un proiect complementar proiectului Webbased Intermodal Inland Waterway Transport Training for Europe (eWIT), derulat \n cadrul programului Marco Polo \n perioada 2003 - 2005 [i al c`rui rezultat principal a fost dezvoltarea, testarea [i implementarea platformei de eLearning INeS pentru naviga]ia pe ape interioare. |n cadrul eWIT a fost conceput con]inutul unui num`r de [apte discipline (ape interioare, nave fluviale, porturi [i terminale, RIS, pia]a [i organizare, transport intermodal, politici [i legisla]ie), structurate pe trei niveluri de \nv`]are (\ncep`tori, avansa]i, profesioni[ti). Platforma INeS face uz de materiale multimedia, elemente interacti-

ve, imagini [i elemente grafice, accesarea ei put~ndu-se face gratuit la adresa www.ines.info. Partenerii implica]i \n derularea proiectului EWITA [i-au propus actualizarea [i extinderea conceptului european dezvoltat \n cadrul eWIT \n ceea ce prive[te nivelurile de \nv`]are, con]inutul, uneletele [i limbile \n care s` poat` fi accesat` platforma. |n acela[i timp, EWITA a adaptat platforma INeS la coridorul Dun`rii, redenumind-o INeS Danube [i \n plus a creat o a doua platform` pentru coridorul Rin Maas - Schelde, INeS RMS. Proiectul, finan]at de Comisia European` prin programul Marco Polo, a fost coordonat de via donau [i implementat \mpreun` cu al]i opt parteneri din cinci ]`ri europene (Austria, Olanda, Belgia, Rom~nia [i Germania) pe parcursul a doi ani, \n perioada 1 iunie 2008-31 mai 2010. CERONAV a beneficiat de fonduri \nsum~nd 83.942 euro din bugetul total al proiectului, de 1.512.889 euro, suportat \n propor]ie de 50% din fonduri europene prev`zute \n cadrul programului Marco Polo.


Leasingul opera]ional c~[tig` popularitate Leasingul opera]ional, o solu]ie \n perioada de criz` prin accesul la finan]are [i prin reducerea cheltuielilor cu administrarea flotelor auto, ar putea cre[te cu peste 20% \n acest an, sus]in juc`torii din pia]`. Astfel, pia]a de leasing opera]ional din Rom~nia ar putea cre[te la circa 30.00033.000 de autovehicule, \n condi]ile \n care companiile urm`resc o mai bun` gestionare a cheltuielilor. Maria BARBU

otrivit datelor statistice, la finele anului 2009 firmele de leasing opera]ional aveau \n administrare circa 25.000 de autovehicule. La r~ndul s`u, Vincent Kneppert, general manager al ALD Automotive, estimeaz` c` pia]a de leasing opera]ional a totalizat peste 20.000 de vehicule \n 2009. „Este probabil ca pia]a s` con-

Rutier

P RBT

44

tinue s` creasc` \n acest an urm~nd o tendin]` normal`. Tot mai multe companii vor alege s`-[i externalizeze administrarea flotei lor la o companie specializat` pentru optimizarea costurilor“, a declarat reprezentantul ALD Automotive, companie care de]ine o pondere de aproximativ 10% din totalul pie]ei de leasing.

Potrivit unui studiu Datamonitor, citat de compania de leasing Arval, cre[terea pie]ei de leasing opera]ional la nivel european se va resim]i cel mai mult \n statele emergente, unde acest concept c~[tig` tot mai mult` popularitate ca metod` de finan]are. Astfel, rezultatele studiului arat` faptul c` valoarea contractelor de leasing opera]ional din Europa va cre[te cu 5% \n acest an, avandul fiind mai mare \n Europa de Est, \ntruc~t companii din ]`ri precum Rom~nia, Rusia [i Ucraina \n]eleg acum beneficiile asociate leasingului opera]ional, care pot reduce semnificativ costul achizi]ion`rii de noi vehicule.

Companiile prefer[ s[ externalizeze flotele Companiile prefer` serviciile de leasing opera]ional [i de administrare extern` a flotei de vehicule, \n condi]iile \n care aces-


www.rbtransport.ro

s` extind` num`rul de vehicule din flota administrat` la plafonul de 5.000 de unit`]i. LeasePlan activeaz` \n domeniul leasingului opera]ional [i al managementului de flote auto, av~nd \n administrare la nivel interna]ional un parc de peste 1,3 milioane autovehicule. Ac]ionariatul LeasePlan este constituit din grupul Volkswagen (50%) [i Fleet Investments BV (50%). „Reducerea costurilor [i un control bugetar exact pentru o perioad` de 3-4 ani, pl`tind pe m`sura utiliz`rii vehiculului, sunt avantaje foarte importante pentru orice companie pentru care managementul flotelor nu reprezint` activitatea de baz`. Astfel se explic` evolu]ia pozitiv` \nregistrat` de pia]a local` de leasing opera]ional. |ntr-o perioad` de incertitudine economic`, leasingul opera]ional este unul dintre serviciile care ofer` avantaje concrete pentru companii, prin externalizarea riscurilor, optimizarea costurilor [i posibilitatea de a diminua efectele crizei financiare“, a de-

clarat Arnault Leglaye, managerul companiei Arval. Acesta a estimat c` pia]a de leasing opera]ional ar putea ajunge la circa 30.000 de unit`]i administrate la sf~r[itul anului 2010. De asemenea, reprezentantul Arval sus]ine c` leasingul opera]ional are un mare poten]ial de dezvoltare, \n contextul declinului \nregistrat de industria auto [i a interesului companiilor pentru externalizarea serviciilor.

Cerere sporit[ pentru sale & lease back Datele statistice prezentate de companie au indicat c` Arval Rom~nia, parte a BNP Paribas Group a \nregistrat o cre[tere cu 45% a solicit`rilor din partea companiilor pentru produsul sale & lease back \n primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2009. Produsul presupune cump`rarea vehiculelor companieiclient de c`tre compania de leasing, aceea[i flot` fiind apoi redat` spre utilizare clientului prin leasing opera]ional cu servicii incluse, \n schimbul unei rate lunare cu valoare fix`. |n acest fel, companiile ob]in o cre[tere a disponibilului de lichidit`]i pentru dezvoltarea activit`]ilor de baz`. „Cererea pentru sale & lease back a crescut foarte mult \n acest an, peste 25% dintre contractele noastre fiind \ncheiate, \n prezent, pentru acest produs. Multe dintre companiile care folosesc flote mari de autovehicule au blocat sume importante \n achizi]ia vehiculelor [i caut`

45 Septembrie 2010

tea ofer` avantaje precum deducerea integral` a ratelor, dar [i reducerea costurilor, explic` juc`torii din domeniu. „Leasingul opera]ional are avantaje, \n condi]iile \n care nu imobilizeaz` sume importante pentru achizi]ia de autovehicule, astfel \nc~t resursele financiare ale companiei sunt alocate exclusiv pentru activitatea de baz`“, a declarat Bogdan Apahidean, directorul general al companiei LeasePlan Rom~nia. Potrivit estim`rilor acestuia, pia]a va ajunge la 30.000-33.000 de autovehicule administrate la sf~r[itul acestui an. LeasePlan Romania administra la sf~r[itul primului trimestru din 2010 o flot` de 3.964 de autovehicule, \n cre[tere cu 150% fa]` de perioada similar` a anului anterior. |n plus, valoarea portofoliului a \nregistrat o cre[tere de peste 100 de procente, ajung~nd la 30,7 milioane de euro, iar flota medie pe client a crescut de la 16 la 30 de autovehicule. P~n` la finele anului, LeasePlan Rom~nia [i-a propus


Rutier

acum solu]ii pentru a le recupera [i a le investi \n principala activitate“, a explicat Arnault Leglaye. Fondat` \n 1989, Arval activeaz` \n 39 de ]`ri, de]in~nd 22 de filiale [i av~nd parteneriate \ncheiate \n alte 17 ]`ri. Arval [ia \nceput activitatea \n Rom~nia la sf~r[itul anului 2006. La finele anului 2009, de]inea deja o flot` administrat` de 2.750 vehicule, in crestere cu 60% fata de finele lui 2008 [i o cifr` de afaceri de 15 milioane de euro, mai mare cu aproximativ 65%, comparativ cu 2008. Reprezentan]ii Arval Rom~nia estimeaz` o cifr` de afaceri de 19-20 milioane de euro pentru 2010. |n prezent, Arval Rom~nia are 200 de clien]i, cu 67% mai mul]i fa]` de aceea[i perioad` a lui 2009, [i administreaz` o flot` de 2.900 vehicule. „Ne propunem s` investim \n continuare \n flota administrat`, pentru a

RBT

46

r`spunde num`rului de solicit`ri \n cre[tere din partea companiilor, p~n` la sf~r[itul anului estim~nd c` vom administra 3.400 de vehicule“, a ad`ugat oficialul Arval Rom~nia.

Leasingul financiar, sc[dere de 72% anul trecut Potrivit statisticilor Asocia]iei Societ`]ilor Financiare din Rom~nia (ALB Rom~nia), \n timp ce leasingul opera]ional c~[tig` teren, pia]a serviciilor de leasing financiar a sc`zut anul trecut cu 72%, la mai pu]in de 1,4 miliarde de euro, dup` ce \n 2008 \nsumase contracte \n vloare de 4,817 miliarde. |n urma contrac]iei masive de anul trecut, \n special a pr`bu[irii finan]`rii pe segmentele auto [i echipamente, cu cea mai mare pondere \n portofoliul companiilor de leasing, pia]a de lea-

sing financiar a revenit la un nivel apropiat celui din 2004, c~nd valoara 1,38 miliarde euro, spun reprezentan]ii ALB. Pe segmentul de vehicule, afacerile firmelor de leasing s-au pr`bu[it anul trecut cu 75%, p~n` la 839,6 milioane de euro (de la 3,38 miliarde de euro \n 2008). De asemenea, pe segmentul de echipamente s-a \nregistrat o sc`dere de 76%, la 261,2 milioane euro (de la 1,08 miliarde euro \n anul precedent). Segmentul imobiliar a rezistat mai bine, sc`derea fiind de 34%, p~n` la 232,6 milioane euro. „|n domeniul transporturilor, sc`derea cea mai important`, respectiv de 81% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2008, este semnalat` \n segmentul de pia]` al vehiculelor comerciale grele“, a declarat Jean-Claude Boloux, pre[edintele ALB Rom~nia.


Se taie tot ce se mai poate la calea ferat` Pierderile raportate de principalele companii feroviare de stat - CNCF CFR SA (CFR Infrastructur`), CFR Marf` [i CFR C`l`tori \n primele trimestre au f`cut [i mai presant` nevoia de a c`uta solu]ii pentru a echilibra bilan]urile. Luna trecut`, autorit`]ile au cerut conducerilor celor trei companii s` avanseze noi solu]ii austere, de reducere a cheltuielilor, f`r` a fi luat` \n calcul varianta major`rii fondurilor de la bugetul de stat pentrusus]inerea sectorului feroviar prin subven]ii transparente sau ascunse.

Feroviar

Lucian IONESCU

RBT

48


www.rbtransport.ro

ompaniile feroviare de stat au elaborat \n perioada 16-20 august programe de eficientizare a activit`]ii prin sc`derea cheltuielilor, prezentate ministerului de resort pentru a fi apoi negociat cu sindicatele. |n urma analiz`rii propunerilor de eficientizare avansate de companii, Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii (MTI) a re]inut ca necesar` solu]ia disponibiliz`rilor, cu scopul de a economisi 788 milioane de lei \n 2011 fa]` de 2010. Concedierile ar putea afecta 7-8.000 de angaja]i de la societ`]ile feroviare (\ntre 3.400 [i 4.600 de la CFR Marf`, 2.075 de la CFR C`l`tori [i 1.630 de la CFR Infrastructur`), \n func]ie de disponibilitatea partenerilor sociali de a renun]a la unele drepturi, cum ar fi bonurile de mas`, ajutoarele materiale de Pa[te, Cr`ciun [i Ziua Feroviarului, primele de vacan]` [i permisele de c`l`torie. Evident, dac` unele dintre aceste drepturi ar fi suspendate \n 2011, num`rul celor disponibiliza]i ar fi mai mic, dup` cum a subliniat ministrul Radu Berceanu: „O s` prezint sindicatelor acest program, care presupune [i disponibiliz`ri, dar nu este b`tut \n cuie, este o propunere. Dac` \n discu]iile cu sindicatele vom g`si [i alte solu]ii de reducere a cheltuielilor [i cre[tere a veniturilor, o s` se diminueze num`rul celor concedia]i“. Ministrul a precizat c` pierderile companiilor feroviare sunt de circa 600-700 milioane de lei anual. „Fondurile pentru acoperirea acestor pierderi puteam s` le aloc`m pentru investi]ii. Dac` am fi avut ace[ti bani pentru reabilitarea c`ii ferate [i

C

O propunere a CFR Marf[, man[ cereasc[ pentru to\i operatorii feroviari M`surile de reducere a cheltuielilor la CFR Marf` vizeaz` economii de 300 milioane de lei [i au \n vedere reorganizarea prin absorb]ie a filialelor |ntre]inere Repara]ii Locomotive Utilaje [i |ntre]inere [i Repara]ii Vagoane, plus compensarea datoriilor pe care le au unit`]ile CET Arad, Govora, Bac`u, Bra[ov [i Ia[i c`tre operatorul feroviar cu datoriile pe cale le are CFR Marf` c`tre bugetul de stat [i nu \n ultimul r~nd prin transferul celor dou` feriboturi ale CFR Ferry-Boat \n administrarea Mi-

nisterului Ap`r`rii Na]ionale. Alte m`suri se refer` la valorificarea activelor neperformante, care nu participa la realizarea de venituri, separarea activit`]ii de v~nzare a serviciilor de cea de post-v~nzare, reorganizarea subunit`]ilor de vagoane. Totodat`, este prev`zut` reorganizarea structurii centrale a CFR Marf` [i \nchiderea unor puncte de lucru ce \[i desf`[oar` activitatea \n spa]ii ale CNCF CFR SA sau ale altor ter]i, ceea ce ar conduce la economii la capitolele chirii [i utilit`]i. Nu \n ultimul r~nd, conducerea CFR Marf` a repus pe tapet problema elimin`rii accizei la motorina consumat` \n transportul feroviar. Scutirea de la plata accizei a fost solicitat` \n repetate r~nduri de reprezentan]i ai operatorilor feroviari de stat [i

49 Septembrie 2010

achizi]ia de vagoane, \ncas`rile ar fi fost mai mari“, a mai spus Berceanu.


priva]i, iar un eventual accept al Ministerului Finan]elor Publice ar putea revigora transportul feroviar pe unele linii neelectrificate, \n prezent necompetitive.

Noi linii `nchiriate de CFR Infrastructur[

Feroviar

La CFR Infrastructur`, s-au prev`zut economii de 287,96 milioane de lei prin reducerea structurilor centrale ale companiei [i ale unit`]ilor exterioare subordonate direc]iilor de specialitate, dar mai ales prin continuarea procesului de \nchiriere a liniilor apar]in~nd infrastructurii feroviare neinteroperabile r`mase neadjudecate \n etapele de licita]ie derulate anterior (35 de sec]ii \nsum~nd 814,63 km, care, odat` \nchiriate, ar elimina cheltuieli anuale \nsum~nd 158,1 milioane de lei) [i prin \nchiderea unor sec]ii de circula]ie neinteroperabile, fapt care ar presupune disponibilizarea personalului aferent sec]iilor care nu vor putea fi inchiriate. Programul de eficientizare al CNCF CFR SA ia \n calcul [i reducerea cheltuielilor cu lucr`ri [i servicii \n ramurile Linii [i Instala]ii.

RBT

50

¹omaj tehnic §i scumpiri de bilete la CFR C[l[tori La CFR C`l`tori, economiile estimate se cifreaz` la 200 de milioane de lei, fiind avute \n vedere urgentarea programului de introducere a automatelor de bi-

lete, implementarea unui sistem informatic care s` permit` monitorizarea aliment`rilor cu combustibil a locomotivelor [i automotoarelor, implementarea unui sistem de control al accesului \n vagoane pentru c`l`torii posesori ai legitima]iilor de c`l`torie [i desfiin]area unor puncte de lucru. O m`sur` deja pus` \n aplicare \i afecteaz` pe to]i cei 15.000 de angaja]i ai CFR C`l`tori [i const` \n trimiterea salaria]ilor \n [omaj tehnic prin rota]ie. P~n` la sf~r[itul anului, fiecare angajat nu va veni la munc` timp de dou` luni. Nu \n ultimul r~nd, a fost anun]at` majorarea pre]urilor biletelor cu 7%, m`sur` pe cate Guvernul s-a angajat fa]` de FMI


www.rbtransport.ro

s` o adopte la companii publice care \nregistreaz` cele mai mari pierderi (al`turi de CFR C`l`tori, tarifele ar trebui majorate [i la CFR Infrastructur`, CFR Marf`, Electrificare CFR [i Metrorex).

Major[rile tarifare, criticate de AIF

ropene de reparare [i modernizare a infrastructurii feroviare [i a materialului rulant. AIF consider` c` majorarea tarifelor [i la celelalte companii feroviare, conform angajamentului Guvernului \n negocierile cu FMI, ar avea efecte \n lan]. Astfel, cre[terea tarifelor pentru accesul la infrastructura feroviar` ar determina scumpirea serviciilor oferite de to]i transportatorii feroviari, priva]i sau de stat. |n acela[i timp,

majorarea tarifelor practicate de CFR Marf` \n contextul anun]ului de privatizare ar avea ca efect, \n opinia AIF, ob]inerea unui pre] de v~nzare mai mic. „|n contextul recent anun]atei privatiz`ri a CFR Marf`, schimbarea politicilor tarifare, deteriorarea condi]iilor de pia]` [i probabila pierdere a ultimilor clien]i vor conduce la diminuarea valorii de v~nzare a ac]iunilor societ`]ii“, se arat` \n documentul citat.

51 Septembrie 2010

Asocia]ia Industriei Feroviare din Rom~nia (AIF) a solicitat Guvernului, printr-o scrisoare deschis`, s` reconsidere angajamentele luate fa]` de FMI privind cre[terea tarifelor la CFR C`l`tori [i Metrorex, pe motiv c` aceast` m`sur` ar duce la mic[orarea num`rului de clien]i [i, \n cele din urm`, la falimentarea celor dou` companii. „Aceast` abordare financiar`, \n contextul crizei economice, poate fi ultima pies` c`tre distrugerea total` a leg`turilor feroviare c`tre zonele de produc]ie sau distribu]ie interne sau externe ale Rom~niei, \nsemn~nd pierderea imediat` a competitivit`]ii multor agen]i economici rom~ni sau str`ini, care activeaz` pe teritoriul Rom~niei. Consider`m c` majorarea tarifelor \n acest domeniu va contribui definitoriu la distrugerea iremediabil` a infrastructurii publice de transport pe [in`, la falimentul societ`]ilor \n cauz` [i la pierderea ultimilor clien]i pe care sistemul de transport public pe [in` \i de]ine“, se arat` \n scrisoare. Totodat`, AIF a solicitat mini[trilor Radu Berceanu, Sebastian Vl`descu [i Adriean Videanu s` g`seasc` resurse pentru finan]area activit`]ilor de transport pe [in`, precum [i deblocarea resurselor financiare pentru cofinan]area proiectelor eu-


Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii (MTI) a publicat luna trecut` un proiect de act normativ privind strategia de privatizare a CFR Marf`, \ns` documentul nu au fost privit cu ochi buni de partenerii sociali. Proiectul nu a ob]inut un vot favorabil \n Comisia de Dialog Social, strategia urm~nd s` fie dezb`tut` pentru a ]ine cont [i de alte puncte de vedere dec~t cele ale speciali[tilor din ministerul de resort. Andrei GEORGESCU

strategia de privatizare se c` rezultatele economice actuale ale CFR Marf` indic` o stabilitate financiar` relativ` pe termen scurt. Pe termen lung, stabilitatea este foarte expus` la influen]e externe, cum ar fi cursul valutar, costul de capital [i elementele de impozitare. Stabilitatea financiar` a operatorului feroviar este periclitat` inclusiv de evolu]ia costurilor cu for]a de munc` (\n 2006, aceste costuri reprezentau numai 25,4% din cifra de afaceri, \ns` \n 2009 au ajuns la

Feroviar

|n apreciaz`

RBT

52

Privatizarea CFR Marf`, am~nat` din nou 52,5% din cifra de afaceri), dar [i de perpetuarea rezultatelor financiare negative \n ultimii ani. Astfel, CFR Marf` a \ncheiat primul semestru din 2010 cu pierderi de 145 milioane de lei (ce-i drept, cu 29,5% mai mici dec~t \n aceea[i perioad` din 2009), \n condi]iile reducerii cifrei de afaceri cu 14%, p~n` la 424 milioane de lei. }inta companiei este ca \n 2010 pierderile s` fie eliminate, dup` ce \n 2009 acestea s-au ridicat la 341 milioane de lei. CFR Marf` nu a mai \nregistrat profit din 2007, c~nd rezultatul pozitiv a fost de de 4,7 milioane de lei. Toate aceste elemente pot afecta valoarea CFR Marf` [i determin` preferin]a pentru metoda de privatizare de tip v~nzare comercial`. Totodat`, MTI exclude aplicarea unei oferte publice ini]iale pe pia]a de capital, \ntruc~t societatea are nevoie de investi]ia unui operator strategic pentru a-[i \mbun`t`]i profitabilitatea. Prin urmare, MTI inten]ioneaz` s` v~nd` pachetul de ac]iuni reprezent~nd

100% din capitalul social al CFR Marf` prin metoda licita]iei cu strigare. Potrivit proiectului strategiei de privatizare, garan]ia de participare la licita]ie va reprezenta 20% din valoarea nominal` a pachetului de ac]iuni scos la v~nzare, iar taxa de participare la licita]ie pentru fiecare investitor sau grup de investitori care depun documente de participare - 5% din valoarea acestui pachet. Potrivit proiectului strategiei, \n cadrul MTI va fi constituit` o comisie de privatizare, compus` din cinci reprezentan]i ai MTI, unul al MApN [i unul din partea MFP.

De la privatizare gr[bit[, la transparen\[ sporit[ Anun]at` \nc` din 2007, privatizarea CFR Marf` a fost trecut` pe linie moart` odat` cu declan[area crizei financiare. Ministrul Radu Berceanu a declarat la \nceputul acestui an c` procedurile de privatizare vor \ncepe totu[i \n 2010, iar evaluarea


www.rbtransport.ro

ofertelor [i derularea negocierilor vor avea loc p~n` la sf~r[itul anului. |n luna mai, Guvernul s-a angajat \n fa]a FMI [i Comisiei Europene s` v~nd` pachetul majoritar de ac]iuni la CFR Marf`, potrivit memoramdumului suplimentar de \n]elegere convenit de Rom~nia cu FMI [i UE. Ulterior, MTI a \ncheiat cu consor]iul format din Deloitte [i casa de avocatur` Bo[tin` [i asocia]ii un contract pentru reactualizarea strategiei de privatizare a CFR Marf`, al c`rui proiect a fost \ntocmit \n anul 2008. La sf~r[itul lunii iunie, consultantul a predat raportul final privind strategia de privatizare a CFR Marf`, iar pe baza acestuia ministerul a elaborat un proiect de act normativ pentru aprobarea strategiei. Totodat`, MTI a redactat un do-

q Maximizarea pre]ului ce poate fi ob]inut din v~nzarea pachetului de ac]iuni de]inut de stat, \n scopul cre[terii veniturilor bugetare necesare finan]`rii suplimentare \n domeniile prioritare deficitare \n privin]a resurselor bugetare; q Asigurarea unui sistem modern de transport, viabil din punct de vedere economic, social

[i al protec]iei mediului, [i cre[terea cotei de pia]` a societ`]ii, la nivelul Uniunii Europene;

q Reducerea duratei procesului de privatizare [i simplificarea derul`rii transferului dreptului de proprietate asupra ac]iunilor societ`]ii, pentru a asigura imperativul \ncadr`rii \n termenele convenite cu Fondul Monetar Inter-

na]ional [i Comisia European`;

q Respectarea angajamentelor asumate de CFR Marf` \n rela]iile cu organismele interne si interna]ionale, ori decurg~nd din obliga]iile asumate de statul rom~n [i monitorizarea postprivatizare a acestei obliga]ii; q Men]inerea capacit`]ii [i sarcinilor specifice CFR Marf`, pentru nevoile de ap`rare a ]`rii [i monitoriza-

rea postprivatizare a \ndeplinirii acestei obliga]ii;

q Maximizarea primei de control total pe care investitorii ar fi dispu[i s` o pl`teasc` (prima de control total semnific~nd prima pe care un investitor este dispus [i se decide s` o pl`teasc`, peste valoarea de pia]` a societ`]ii, \n vederea dob~ndirii unei pozi]ii de control total \n cadrul acesteia).

53 Septembrie 2010

Obiectivele privatiz[rii CFR Marf[


Feroviar RBT

54

cument adresat Consiliului Concuren]ei, \n vederea transmiterii la Comsia European`, pentru o consultare informal`, mecanism stabilit \ntre Consiliul Concuren]ei [i forul comunitar. |n data de 26 august, Comisia de Dialog Social (CDS) din cadrul MTI a luat \n discu]ie strategia promovat` de minister, hot`r~nd reanalizarea proiectului de act normativ ce vizeaz` priva-

tizarea CFR Marf`. CDS a ajuns la concluzia c` proiectul necesit` aprobarea acelor organiza]ii civice [i institu]ii publice vizate de privatizarea CFR Marf`, respectiv a reprezentan]ilor confedera]iilor sindicale. Strategia trebuie s` primeasc` apoi aprobarea Executivului, sub forma unei Hot`r~ri de Guvern. |n urma deciziei CDS, autorit`]ile au ]inut s` precizeze c` nu

se pune problema unei privatiz`ri gr`bite. „Privatizarea CFR Marf` se afl` \n stadiul pe care l-am decis anul trecut - s-a f`cut un studiu de fezabilitate, am f`cut o serie \ntreag` de preg`tiri, deci e exact pe drumul pe care l-am stabilit. De altfel, delega]ia FMI a constatat acest lucru [i ne-a \ncurajat s` mergem pe aceast` direc]ie“, a declarat ministrul de resort. Radu Berceanu a dat de \n]eles c` Deutsche Bahn (c`ile ferate germane) [i ‌sterreichische Bundesbahnen (c`ile ferate austriece) sunt interesate s` intre pe pia]a din Rom~nia, ar`t~nd c` un prim semnal l-a avut \n vara anului trecut c~nd austriecii l-au angajat pe directorul general de atunci al CFR Marf`. |ntrebat dac` aceste companii vor s` preia CFR Marf`, Berceanu a evitat un r`spuns direct, explic~nd \ns` c` Guvernul trebuie s` aib` preg`tite toate procedurile pentru momentul \n care pia]a \[i va reveni [i va cre[te interesul investitorilor.


www.rbtransport.ro

CFR Marf` de]ine un parc de material rulant de peste 42.000 de vagoane [i 900 de locomotive. |n cadrul parcului de material rulant se remarc` vagoanele specializate pentru transportul de c`rbune (circa 10.000 de vagoane tip Eacs [i 4.900 tip Fals), gra]ie c`rora CFR Marf` este singura companie care dispune de suficient` capacitate pentru a prelua la transport produc]ia na]ional` de c`rbune. De altfel, \n primul trimestru al acestui an, CFR Marf` a transportat 53% din cantitatea de c`rbune livrat` \n ]ar`, restul fiind transport de operatori feroviari priva]i (11,79%), operatori rutieri (2,42 %), fluviali (9,13 %) [i maritimi (23,66 %). Pe pia]a transportului feroviar de marf` din Rom~nia, com-

pania are o cot` cuprins` \ntre 49,2% (dac` se face raportarea la tone-km marf` transportat`) [i 58 % (dac` se ia \n calcul indicatorul tone-km marf` \nc`rcat`). }in~nd cont de active [i cota de pia]`, s-a vehiculat ideea c` pachetul de ac]iuni ar valora cel pu]in un miliard de euro. Totu[i, speciali[tii din industria feroviar` sus]in c` va fi foarte dificil de v~ndut CFR Marf` anul viitor, mai ales la pre]ul de un miliard de euro. Spre compara]ie, guvernul rus vrea s` v~nd` 25% din operatorul feroviar de stat RZB cu aceea[i sum`, dar ru[ii transport` de zece ori mai mult` marf` dec~t CFR. Pe de alt` parte, transportul feroviar de marf` este v`zut de majoritatea statelor ca o activitate strategic`, prin care un guvern poate s` sprijine sau s`

controleze un anumit sector din industrie, \n func]ie de necesit`]i. De aceea, ]`ri precum Germania sau Austria de]in controlul operatorilor de transport de marf` DB Schenker (parte a Deutsche Bahn) [i Rail Cargo (parte a grupului OBB), care au c`utat \n ultimii ani s` se extind` \n regiune. Un argument \n favoarea privatiz`rii \l constituie managementul eficient: \n timp ce operatorul feroviar de stat a \nregistrat pierderi, competitorii priva]i au r`mas profitabili [i chiar [i-au sporit afacerile \n plin` criz`. [i a major`rii de tarife pe care vrea s` o fac` MTI. CFR Marf` este dezavantajat` [i de stadiul precar al infrastructurii de cale ferat` din Rom~nia, fiind \n imposibilitatea de a oferi cele mai bune solu]ii din cauza unor ter]e p`r]i.

55 Septembrie 2010

Marea necunoscut[ a pre\ului corect


Aerian

Redresarea traficului aerian a dep`[it cele mai optimiste a[tept`ri

RBT

56

Dup` declinul accentuat \nregistrat \n primele luni ale anului, traficul aerian d` primele semne de revenire, impulsionat de efectele pozitive ale programelor anticriz` derulate de majoritatea guvernelor, sus]in reprezentan]ii Asocia]iei Interna]ionale de Transport Aerian (IATA). Maria BARBU


www.rbtransport.ro

P

na]ional de marf` a ar`tat o \mbun`t`]ire de 26,5% fa]` de perioada similar` a anului trecut. Traficul aerian interna]ional de pasageri a continuat s` creasc` \n luna iunie, \n primul r~nd datorit` cererii din partea ]`rilor din Asia, a anun]at asocia]ia. De[i semnalul \mbun`t`]irii cererii arat` c` idustria d` semne c` \[i revine dup` impactul negativ al crizei financiare globale, totu[i companiile de transport aerian mai au de recuperat pentru a atinge marjele de cre[tere cu maxime istorice de 79% pentru traficul de pasageri [i 53% pentru transportul de marf`, \nregistrat \n anii anteriori.

Optimism cump[tat |n opinia lui Giovanni Bisignani, pre[edintele IATA, „\ncrederea r`m~ne crescut` [i nimic nu indic` faptul c` redresarea cre[terii va \ncetini“. Cu toate acestea, odat` cu \ncetarea programelor de stimulare a economiei, cre[terea de dou` cifre a sectorului ar putea \ncetini \n lunile urm`toare, potrivit conducerii IATA.

„Industria continu` s` recupereze mai repede dec~t ne-am a[teptat, \ns` cu mari diferen]e de la o regiune la alta. |n Europa, de exemplu, recuperarea este la jum`tate din nivelul \nregistrat \n Asia, cu o cre[tere de 7,8% la transportul de pasageri, comparativ cu 15,5% \n Asia-Pacific“, a spus Giovanni Bisignani. Acesta a reamintit c`, \n aprilie, dup` \ntreruperea celei mai mari p`r]i a traficului \n Europa din cauza norului de cenu[` provocat de erup]ia vulcanului din Islanda, traficul de pasageri a sc`zut cu 2,4% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. |n luna iunie, transportatorii europeni au raportat o temperare a cre[terii traficului la 7,8%, fa]` de 8,3% c~t se \nregistrase \n luna mai. „|n timp ce cre[terea anual` de 6,2% este \n conformitate cu media pe industrie, este clar c` recuperarea \n Europa a r`mas \n urma restului lumii“, arat` raportul IATA. |ncetinirea avansului traficului s-a constatat ]i \n cazul transportului de marf` pe calea aerului: \n iunie 2010 s-a \nregistrat o cre[tere de 26,5%, fa]` de 34% \n luna precedent`. Cererea pe segmentul transportului aerian de marf` continu` s` urm`reasc` redresarea economic` [i practicile comerciale ale companiilor aeriene, fiind evident` o diferen]iere a ritmurilor de cre[tere \n func]ie de aria geografic`: \n Africa s-a \nregistrat ritmul cel mai \nalt, de 50,4%, \n America Latin` - 54%, \n Orientul Mijlociu - 39,6%, iar \n Asia-Pacific 29,8%. „Un indiciu clar al revenirii \ncrederii \n pia]` \l reprezint` [i

57 Septembrie 2010

otrivit statisticilor IATA, la mijlocul acestui an cererea de transport interna]ional de c`l`tori a crescut cu 11,9% comparativ cu iunie 2009, \n timp ce traficul inter-


Giovanni Bisignani, pre§edinte IATA

Aerian

Trafic sporit §i pe aeroporturile bucure§tene

RBT

58

comenzile f`cute de operatorii aerieni la Farnborough Air Show - 400 de aeronave. Este o veste bun` nu doar pentru c` arat` \ncredere la nivelul liniilor aeriene, ci [i pentru c` presupune beneficii de mediu, din moment ce aeronavele noi vor permite \mbun`t`]irea consumului de combustibil al flotelor aeriene“, a spus Bisignani.

Analiz~nd retrospectiv, domeniul avia]iei civile europene s-a confruntat \n prima jum`tate a anului 2010 cu situa]ii care au fr~nat procesul de revenire la valorile de trafic \nregistrate \nainte de declan[area crizei economico-financiare mondiale. Printre acestea figureaz` condi]iile meteorologice severe \n lunile de iarn`, greve ale personalului din transportul aerian, la care s-au ad`ugat efectele generate de norul de cenu[` \n urma erup]iei vulcanului din Islanda din luna aprilie. Potrivit informa]iilor remise de Compania Na]ional` Aeroporturi Bucure[ti (CNAB), traficul a crescut \n prima jum`tate a anului cu 10% la Otopeni [i cu 3% B`neasa. CNAB a raportat astfel

rezultate pozitive \n primele luni de activiutate, av~nd \n vedere c` a luat fiin]` \n data de 11 februarie 2010. CNAB a raportat pentru primul semestru un trafic total de 3,18 milioane de pasageri [i 47.604 mi[c`ri de aeronave comerciale (ateriz`ri [i decol`ri) pe cele dou` aeroporturi bucure[tene - Aeroportul Interna]ional „Henri Coand`“ (Otopeni) [i Aeroportul Interna]ional „Aurel Vlaicu“ (B`neasa). P~n` la sf~r[itul anului, CNAB a estimat un trafic de aproximativ 4,6 milioane de pasageri la Otopeni [i de 2,1 milioane la B`neasa.

Spa\iul Schengen, atractiv pentru rom]ni |n primele [ase luni ale anului 2010, traficul de pasageri pe Aeroportul Interna]ional „Henri Coand`“ a \nsumat 2,21 milioa-


www.rbtransport.ro

Tarom, cre§tere de 24,7% Operatorul aerian na]ional Tarom a transportat \n primele [apte luni 1,12 milioane de pasageri, \n cre[tere cu 24,7% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, c~nd traficul a fost de 898.211 persoane, a anun]at compania \ntr-un comunicat. „Tendin]a de cre[tere se men]ine [i pentru luna \n curs, \n perioada 1-12 august Tarom transport~nd 59.340 de pasageri. Sa estimat un num`r total de peste 204.000 de pasageri transporta]i p~n` la finalul acestei luni, ceea ce reprezint` o cre[tere de 20% fa]` de num`rul pasagerilor transporta]i \n august 2009 [i de 10% fa]` de luna august 2008“, se arat`

\ntr-un comunicat al operatorului aerian. |n perioada ianuarie-iulie, Tarom a efectuat 9.743 de curse regulate (externe [i interne), cu 742 mai multe dec~t \n perioada similar` a anului trecut, iar gradul mediu de ocupare a fost de 61%, \n urcare cu 8,3 puncte procentuale. „Luna iulie a adus cel mai ridicat grad de ocupare din primele [apte luni ale anului, acesta ajung~nd la 70%, \n cre[tere cu 6 puncte procentuale fa]` de luna iulie 2009, c~nd media a fost de 63,9%“, au precizat reprezentan]ii Tarom. Pe cursele interne regulate, gradul mediu de \nc`rcare al aeronavelor a fost de 66%, cu 10,5% mai mare dec~t \n perioada similar` a anului 2009, destina]iile favorite fiind Timi[oara, Cluj, Ia[i, Oradea [i Suceava.

Bilete de peste 150 milioane euro, emise prin agen\ii Agen]iile de turism au v~ndut bilete de avion \n valoare de 153 milioane de euro \n primele [ase luni ale anului, cu 4,5% mai mult fa]` de valoarea raportat` pentru perioada similar` a anului trecut, sus]in speciali[tii.

Pe aceast` pia]`, ni[a zborurilor charter este dominat` de Tarom. Av~nd la baz` estim`ri proprii, Tarom sus]ine c` a atins \n sezonul de var` o cot` de pia]` de 70% \n ceea ce prive[te zborurile charter destinate transportului turi[tilor spre destina]ii externe, cu plecare din Bucure[ti. „Din cifrele IATA reiese c`, de[i num`rul de bilete emise a crescut \n primul semestru, nivelul este cu 10% sub cel din perioada similar` din 2008, considerat unul dintre cei mai buni ani pentru industria aerian`. Ca valoare, datele indic` un declin de 28% comparativ cu primul semestru din 2008, de la 212,4 milioane de euro la 153,1 milioane de euro“, a declarat Antonio Ni]u, pre[edintele Comisiei de Transport Aerian [i C`l`torii de Afaceri din cadrul Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism (ANAT), cit~nd date IATA. Reprezentantul ANAT sus]ine c` pre]urile biletelor nu vor mai \nregistra sc`deri majore p~n` la sf~r[itul acestui an, \ntruc~t valoarea acestora a cobor~t foarte mult \n ultimii doi ani, pe fondul sc`derii puterii de cump`rare a popula]iei [i a diminu`rii cheltuielilor de c`l`torie ale companiilor.

59 Septembrie 2010

ne de pasageri. Raportat la acela[i interval, num`rul de mi[c`ri aeronave comerciale a crescut cu aproximativ 2,5%, la 34.518 ateriz`ri [i decol`ri efectuate pe cele dou` piste. {i la B`neasa s-a \nregistrat o evolu]ie pozitiv` fa]` de primul semestru al anului 2009, cu o cre[tere de trei procente a traficului de pasageri (966.268 pasageri procesa]i de la \nceputul anului p~n` la finele lunii iunie 2010), \n timp ce num`rul de mi[c`ri de aeronave comerciale s-a men]inut aproximativ la acela[i nivel (13.086 ateriz`ri [i decol`ri). |n ceea ce prive[te destina]iile favorite ale pasagerilor, Europa domin` clasamentul: \n prima jum`tate a anului, 65% din totalul pasagerilor care s-au \mbarcat la Otopeni au c`l`torit c`tre ]`ri din spa]iul Schengen.


TRANSPORT FEROVIAR ANSETT LOGISTICS Str. Ion Minulescu nr. 84 sector 3, Bucure[ti Tel: 031/102.44.16 BAREXIM Str. Vaselor nr. 34 sector 2, Bucure[ti Tel: 021/210.72.00 Fax: 021/210.41.89 CARGO TRANS VAGON Str. Vaselor nr. 34 sector 2, Bucure[ti Tel: 021/210.72.00 Fax: 021/210.41.89 COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR BUCURE{TI Bd. Dinicu Golescu nr. 38 intr. E, et. 8, cam. 85 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/318.67.10 GRUP FEROVIAR ROM ÅN Calea Victoriei nr. 114 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/318.30.90

Ghid de afaceri

RC-CF TRANS Strada Carpa]ilor nr. 24 Bra[ov, jud. Bra[ov Tel/Fax: 0268/42.93.15 Web: www.rccf.ro E-mail: office@rccf.ro

RBT

60

TRANS LINK GRUP Str. I.P. Ceaikovski nr. 11 sector 2, Bucure[ti Tel/Fax: 021/231.94.24 E-mail: office@translinkgrup.ro TRANSBORDARE VAGOANE MARFå Str. Economu Cez`rescu nr. 1-9, ap. 4 sector 6, Bucure[ti Tel: 021/405.26.50 UNICOM TRANZIT Str. Bilciure[ti nr. 9A sector 1, Bucure[ti cod 014012 Tel: 021/232.99.48 Mobil: 0741.128.013 TRANSPORT RUTIER ADY-CRIS {os. Berceni nr.47 Sector 4 Bucure[ti Web: www.adycrys-transportmarfa.ro Tel. 0721.609.050 BLEJAN TRANSCOM Str. F~nt~nica nr. 36 Hala 3, camera 4, sector 2, Bucure[ti Tel: 021/310.34.04 Web: www.blejan.ro E-mail: office@blejan.ro

ELDON LOGISTICS Aleea Cr`e[ti nr. 2 sector 6, Bucure[ti Web: www.transport-marfaexpeditie.ro Tel: 0723.083.670 MEGATRANS Str. Agatha B~rsescu nr. 15B, et. 3, sector 3, Bucure[ti Tel/Fax: 021/323.31.96 E-mail: office@megatrans.ro

HOLLEMAN SERVICE CAMIOANE {oseaua de Centur` nr. 29 Jilava, jud. Ilfov, RO-077120 Tel: 021/321.38.22 021/321.61.82 LEON TRANS Bld. Mihai Vitazu, Nr.22 Giurgiu, jud. Giurgiu Web: www.leontrans.ro Tel. 0246.211.452 MCM ROMÅNIA Str. Basarab Bela nr. 20, Arad, Judetul Arad Tel: 0257/271.314 Web: www.mcm-romania.ro E-mail: info@mcm-romania.ro

RHENUS LOGISTICS Str. Dionisie Lupu nr. 65 Sector 1, Bucure[ti Tel: 021/315.99.20 E-mail: office@rhenus.ro

DREAM EUROTRANSPREST Str. Lunca nr. 17 B~scov, jud. Arge[ Tel: 0248/270.204 Web: www.eurotransprest.ro E-mail: office@eurotransprest.ro

ORIENT Str. Fabricilor nr. 7 R`d`u]i, jud. Suceava Tel: 0230/56.01.88 Web:www.spedorient.com

TRANS EXPEDITION FEROVIAR Str. Economu Cez`rescu nr. 1-9 Sector 6, Bucure[ti Tel: 031/405.29.25 Web: www.tef.com.ro

ERBORA COMIMPEX Str. Straja nr. 12, Bl. 52, sc. 1, ap. 23, sector 1 Bucure[ti Web: www.eurotransporturi.ro Tel: 0216/866.807

ROMEXPED GRUP {os. Panduri nr. 19, bl. P9, ap. 2 sector 5, Bucure[ti Tel: 021/410.36.98


www.rbtransport.ro

RVS SPEDITION Str. Postelnicului nr 3. Sector 1, Bucure[ti. Tel/Fax: 021/222.67.95 Web: www.rvspedition.ro

AUSTRIAN AIRLINES Aleea Alexandru nr. 9A sector 1, Bucure[ti Tel: 021/204.45.60 E-mail: os.buh@austrian.com

SANCAT TRANS Str. Bra[ovului nr. 162 Comuna Prejmer, Bra[ov Tel: 0268/362.803 E-mail: office@sancat.ro

TRANSLOG EXPERT Bd. Timi[oara nr. 90 sector 6, Bucure[ti Tel: 021/777.55.65 E-mail: office@translogexpert.com TERMOTRANS Str. Bra[ov nr. 11A sector 6, Bucure[ti Mobil: 0729.725.533 ZET TRANS Str. Vlaicu Vod`, nr. 11, sector 3, Bucure[ti Tel: 0723.692.991 Web: www.zet-trans.ro E-mail: office@zet-trans.ro TRANSPORT AERIAN AEROPORTUL INTERNA}IONAL CRAIOVA {os. Craiova-Bucure[ti, Km 7 Craiova, jud. Dolj Tel: 0251/ 416 860

TAROM Calea Bucure[tilor nr. 224F, et. 2 Otopeni, jud. Ilfov Tel: 021/201.47.00 ROMAVIA Bd. Dimitrie Cantemir nr. 1, Bl. B2, sector 4, Bucure[ti Tel: 021/316.99.61 SOLITAR AIR CARGO TERMINAL Str. Marin Serghiescu 10A, sector 2, Bucure[ti Tel: 021/210.41.17 TRANSPORT MARITIM CFR FERRY-BOAT Incint` Port Constan]a Sud Agigea, Cl`direa Multiministere, Dana 120 Constan]a, jud. Constan]a Tel/Fax: 0241/74.14.24 COSCO ROMANIAN SHIPPING AND TRADING Bd. Mamaia nr. 212 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/61.61.59 HISTRIA SHIPMANAGEMENT Str. Oborului nr. 24 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/69.48.94 Email: office@histria.ro

MAERSK ROM Ă…NIA Zona Liber` Constan]a Sud Agigea, Incinta 1B Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/74.24.44 Fax: 0241/74.24.54 NAVLOMAR MARITIME Incint` Port, Poarta 1, Cl`direa Navlomar, et. 4 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/61.19.70 Fax: 0241/61.52.38 PANTA RHEI SHIPPING AGENCY AND FORWARDING Str. Vaselor nr. 27 sector 2, Bucure[ti Mobil: 0766.533.238 TOMINI TRADING Str. Jupiter nr. 19 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/67.23.03

61 Septembrie 2010

TRANS-LOGISTIC Str. Oxigenului nr. 6, Comuna Cernica, Sat C`ld`raru, jud. Ilfov Tel: 021/256.01.60 Web: www.trans-logistic.ro E-mail: contact@translogistic.ro


TRANSPORT FLUVIAL COMPANIA DE NAVIGA}IE FLUVIALå GIURGIU NAV Str. Portului nr. 1 Giurgiu, jud. Giurgiu Tel: 0372/46.27.00 CNFR NAVROM GALA}I Str. Portului nr. 34 Gala]i, jud. Gala]i Tel: 0236/46.10.22 CNFR NAVROM DROBETA Str. Portului nr. 1 Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedin]i Tel: 0252/31.52.96

Ghid de afaceri

DANUBTRANS SM ÅRDAN Str. Principal` Sm~rdan, jud. Tulcea Tel: 0240/57.31.60

RBT

62

MIHEI SHIPPING Bld. Mamaia nr. 83 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/61.84.28 Web: www.mihei.ro E-mail: mihei@mihei.ro TTS (TRANSPORT TRADE SERVICES) Str. Vaselor nr. 34 sector 2, Bucure[ti Tel: 021/210.29.07 Web: www.tts-group.ro E-mail: office@tts-group.ro OPERATORI PORTUARI AGREX SHIPPING Incinta Port Constan]a, Dana 18 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/61.41.60 E-mail: office@agrex.ro LION SHIPPING & CHARTERING Str. Dumbrava Ro[ie nr. 81, et. 2 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/616.594 Web: www.ls-chartering.ro E-mail: office@ls-chartering.ro

DELTA NAV Str. Portului nr. 8-14 Tulcea, jud. Tulcea Tel: 0240/53.40.17 HARICAN TRANS BRåILA Str. Gr`dinii Publice nr. 6 jud. Br`ila Tel: 0236/31.75.32 MALII GROUP Pia]a Unirii, bl. EVA, sc. B, ap.4, Giurgiu, jud. Giurgiu Tel: 0246/21.15.05

SOCEP Incint` Port Nou, Dana 34 Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/69.38.56 TRANS EUROPA PORT Str. Regiment 11 Siret nr. 2D, Complex Comercial }iglina I Gala]i, jud. Gala]i Tel: 0236/46.24.45 TTS OPERATOR Incint` Port Constan]a, Digul de Nord, Km 1+100, Cl`dire Administrativ`, Parter Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/60.16.11 TRANSPORT CONTAINERIZAT MULTIMODAL CARGO TRANS SOLUTIONS Bd. Dacia nr. 153-155, Dacia Business Center sector 2, Bucure[ti Tel: 031/805.91.34 E-mail: office@cargoromania.com TOP EXPERT DCE Str. Biharia nr. 67-77, Metav Business Park, Corp E, etaj 1 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/317.20.10 E-mail: office@topexpert.ro COMISIONARI VAMALI

SEA CONTAINER SERVICES Incint` Port, Poarta 10, Blue Warehouse, tronson B, et. 1 Agigea, jud. Constan]a Tel: 0241/48.53.09 Web: www.scs.ro E-mail: officescs@scs.ro

ACILA Bd. Revolu]iei nr. 26, ap. 9 Timi[oara, jud. Timi[ Mobil: 0744.641.404 Tel: 0256/20.64.50 E-mail: acila@online.ro ACORD TRANS GRUP Str. Emil Racovi]` nr. 16A sector 4, Bucure[ti Tel/Fax: 021/777.01.67


www.rbtransport.ro

BARTH CO Str. 6 Noiembrie nr. 28, Bl. S, sc. A, ap. 1 Suceava, jud. Suceava Tel: 0230/20.60.19 Fax: 0230/53.10.11 CASE DE EXPEDI}II ADD CARGO Str. }epe[ Vod` nr. 1-3, et. 3, ap. 6 sector 2, Bucure[ti Tel/Fax: 031 805 54 76 E-mail: transport@addcargo.ro AMI EXPRES CARGO Intrarea Binelui nr. 1A sector 4, Bucure[ti Tel: 021/460.06.08 Fax: 021/460.05.89 E-mail: office@amicargo.ro CARGO TRANS SOLUTION Blvd. Dacia nr. 153-155 Sector 2 , Bucure[ti Tel: 031/805.91.34 Web: www.cargo-romania.com E-mail: office@cargoromania.com DACODA Str. {tefan Mih`ileanu nr. 40 sector 2, Bucure[ti Tel/Fax: 021/326.86.58 Web: www.dacoda.ro E-mail: transport@dacoda.ro

DACOMA CAR Str. Constantin Br~ncoveanu nr. 6, bl. DL3, ap. 1 Gala]i, jud. Gala]i Tel: 0740.09.00.15 Web: www.dacomacar.ro

DB SCHENKER ROMTRANS Calea Rahovei nr. 196C sector 5, Bucure[ti Tel: 021/317.61.38 LOGITRANS ROM Ă…NIA Str. Plantelor nr. 37 A, Dumbrava Ro[ie, Jud. Neam] Tel: 0233/28.22.45 Web: www.logitrans-romania.com SCHKABEL SPEDITION Str. 1 Decembrie nr. 36 Media[, jud. Sibiu Tel/Fax: 0269/83.14.14 Web: www.schkabel.ro TRANSFER INTERNATIONAL SPEDITION Str. Vaselor nr. 34 sector 2, Bucure[ti Tel: 021/210.72.00 TRANSALKIM INTERNATIONALE SPEDITION Str. Gara Progresului nr. 2 sector 4, Bucure[ti Tel: 021/404.31.53 Web: www.transalkim.ro TRANSGALLAXY Str. Meseriilor nr. 4, ap. 3 Cluj-Napoca, jud. Cluj Tel/Fax: 0264/48.72.95 Web: www.transgallaxy.ro SERVICII DE DEPOZITARE ANTREPOZITE Bd. Timi[oara 90 sector 6, Bucure[ti Tel: 021/444.28.35 E-mail: mihaigruia@antrepozite.ro CANOPUS STAR Str. Ion Creang` nr. 1 Agigea, jud. Constan]a Tel: 0241/73.85.19


DEPOZITUL DE ANVELOPE Calea Floreasca nr. 40 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/230.14.04 Web: www.depozituldeanvelope.ro GLOBAL RELOCATION SERVICE Str. M`r`[ti nr. 65-67, incinta Romexpo, cl`direa Romtrans, etaj 1, sector 1, Bucure[ti Tel: 021/311.64.25 E-mail: office@globalrelo.ro

ESTIKA INS AGENT DE ASIGURåRI Broker Asigur`ri Bd. Timi[oara nr. 92, cl`direa C11, camera 22 sector 6, Bucure[ti Tel: 0728.943.553 Fax: 021/444.00.76 Web: www.estikains.ro

SERVICII DIVERSE ALMAROM GRUP Acumulatori Auto Splaiul Unirii nr. 459A sector 3, Bucure[ti Tel: 0728.358.946 Web: www.bateriiauto-moto.ro E-mail: almaromgrup@gmail.com

Ghid de afaceri

CASA DE AVOCATURA COLTUC Calea Rahovei nr. 266-268 sector 5, Bucure[ti Tel: 0745.150.894 Fax: 021/425.93.85 Web: www.coltuc.ro E-mail: avocat@coltuc.ro

RBT

64

CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS Produc`tor Anvelope Str. Avram Imbroane nr. 9 Timi[oara, jud. Timi[ Tel: 0256/30.52.00 Web: www.conti-online.com

MEDES IMPORT EXPORT Piese auto Str. Cri[eni nr. 120 C`lan, jud. Hunedoara Tel:0742.135.965 Web: www.servodirector.com ROAD SOFT Software transport Str. Tudor Neculai nr. 37 Ia[i, jud. Ia[i Tel: 0318/10.35.02 Web: www.rs-roadsoft.ro

OSCAR DOWSTREAM Sistem de alimentare pentru consumatorii finali de motorin` Splaiul Independen]ei nr. 319 Sema Parc - et. 5 sector 6, Bucure[ti Tel: 021/318.26.22/23/24 Fax: 021/318.26.25 Web: www.oscars.ro Web: www.dieselpoint.ro E-mail:office@dieselpoint.ro

VOLTA MARINE Aparate de masur` si control Str. Delfinului nr. 3-5 Gala]i, jud. Gala]i Tel: 0236/32.65.00 Web: www.voltamarine.ro E-mail: office@voltamarine.ro INSTITU}II/ADMINISTRA}II ADMINISTRA}IA CANALELOR NAVIGABILE Str. Ecluzei nr. 1 Agigea, jud. Constan]a Tel: 0241/73.85.05 Web: www.acn.ro ADMINISTRA}IA PORTURILOR DUNåRII FLUVIALE {os. Portului nr. 1 Giurgiu, jud. Giurgiu Tel: 0246/21.30.03 Fax: 021/311.05.21 Web: www.apdf.ro ADMINISTRA}IA PORTURILOR DUNåRII MARITIME Str. Portului nr. 34 Gala]i, jud. Gala]i Tel: 0236/46.06.62 Fax: 0236/46.00.70 Web: www.romanian-ports.ro ADMINISTRA}IA PORTURILOR MARITIME CONSTAN}A Incint` Port Constan]a, Gara Maritim` Constan]a, jud. Constan]a Tel: 0241/60.13.30 Fax: 0241/61.95.12 Web: www.portofconstantza.com AUTORITATEA AERONAUTICå CIVILå ROM ÅNå {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 38-40 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/208.15.08 Web: www.caa.ro


www.rbtransport.ro

AUTORITATEA NAVALå ROM ÅNå Incint` Port Constan]a, Cl`direa ANR Constan]a, jud. Constan]a

AUTORITATEA RUTIERå ROM ÅNå Bd. Dinicu Golescu nr. 38 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/312.15.19 Fax: 021/312.10.81 Web: www.arr.ro

Conferin]e

l

4-6 octombrie Automotive Logistics Global ConferenceE 2010, Dearborn (SUA) http://www.automotivelogistic sglobal.com/

6-7 octombrie Road Safety Summit 2010, Johanesburg (Africa de Sud) http://www.intelligencetransferc. co.za/road_safety_2nd_annual. html

5-7 octombrie Airports 2010, Var¿ovia (Polonia) http://actiaconferences.com/a irports-20101.html Transport and Logistics Minsk 2010, Minsk (Belarus) http://www.greenexpo.by/exhi bition2.asp?lang=en&ID=272& ID2=1 TRANSTEC 2010, Sankt Petersburg (Rusia) http://transtec.transtecneva.com/about.html

6-8 octombrie CPL EXPO 2010, Copenhaga (Danemarca) http://www.cpl-expo.com/ TRANSEXPO 2010, Kielce (Polonia) http://www.targikielce.pl/index. html?k=transexpo_en&s=index

5-8 octombrie Transport+Logistics 2010, Kiev (Ucraina) http://www.autoexpo.ua/?part _id=131&news_id=25&action= detail MACROPAK 2010, Utrecht (Olanda) http://www.macropak.nl/nlNL/Bezoeker.aspx

CNADNR Bd. Dinicu Golescu nr. 38 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/318.66.00 Web: www.cnadnr.ro

Tel: 0241/61.61.24 Fax: 0241/61.62.29 Web: www.rna.ro

Târguri

11-14 octombrie Combating Piracy Week, Londra (Marea Britanie) http://www.marseq.com/ 12 octombrie Rail Network Solutions 2010, Londra (Marea Britanie) http://www.europeanrailwayrev iew.com/events/upcomingevents/rail-network-solutions2010 12-15 octombrie SCM Logistics World Industrial & Heavy

REGISTRUL AUTO ROM ÅN Calea Grivi]ei nr. 391A sector 1, Bucure[ti Tel: 021/318.17.30 Web: www.rarom.ro

l

Congrese

Manufacturing 2010, Singapore http://www.terrapinn.com/2010 /scmlog/ 25-28 octombrie CEMAT ASIA 2010, Shanghai (China) http://www.globalfairs.fr/CEMAT-ASIA-.html 26-28 octombrie Aviation Outlook Asia 2010, Singapore http://www.terrapinn.com/201 0/avasia/ SEATRADE MIDDLE EAST MARITIME 2010, Dubai (EAU) http://www.seatrademiddleeast.com/ 27-30 octombrie TRAFIC 2010, Madrid (Spania) http://www.ifema.es/web/feri as/trafic/default.html 31 octombrie - 3 noiembrie Air Traffic Control Optimisation Summit, Dubai (EAU) http://www.airtrafficcontrolsu mmit.com/Event.aspx?id=331 318

65 Septembrie 2010

AUTORITATEA FEROVIARå ROMÅNå Calea Grivi]ei nr. 393 sector 1, Bucure[ti Tel: 021/307.79.00 Web: www.afer.ro


EDITORIAL ON THE RIGHT TRACK Officially, Romania has emerged from recession, with an economic growth of 0,03% in the second quarter, after a year and half of decline. At least in the statistics the real economy is back on the right track: industry growth was more than 10% by June, giving a boost to exports. And exports mean increased revenue for transporters, because they ensure lucrative return trips. Who profits? In any case, it’s not transporters that have invested in „scrap“ choosing to expand their fleets at the wrong moment or those who

English Review

ACTUALITY

RBT

66

STABLE RENTS ON THE LOGISTICS MARKET Leases in the logistics space segment registered a spectacular growth, of 350% in the first six months of the year, compared with same period of 2009, reaching an area of over 63.000 square meters, according to the most recent study conducted by the real estate company CB Richard Ellis. The study shows that in the first half of this year new stock on the industrial and logistics space market amounted to 49.500 square meters of new spaces, of which 85% in Class A units. A general characteristic of new deliveries on the market is the smaller surface of the modules compared with the ones

rushed to serve the myriad of construction yards associated to the real estate bubble. Those who were hardened and not harmed by the crisis are likely to believe that hard times have passed and might show excessive optimism. There’s little reason for optimism since the state tightened the belt and cut investments while at the same time hitting consumption. Leaving aside the fact that these solutions are questionable, it is clear that they are not enough to balance the budget, so further cuts are possible. Therefore, the economy might quickly leave the right track.

To avoid a fiscal apocalypse, politicians demanded solidarity, and those who chose not to move their businesses to countries with more friendly tax systems are forced to endure. However, the period of forced solidarity is a good time to ask for fixes to some problems affecting both the state treasury and honest competitors - piracy, fuel smuggling, tax evasion, minor legislative flaws that skew the market ... If some of these claims would be put on the table and would not get the classic response „shut up and mind your own business“, it could be said that Romania is really back on the right track.

opened in the same period of last year, according to CB Richard Ellis. Even if the analysis reveals a growing logistics market demand, the rents has remained unchanged in the first half of 2010. Thus, average rents average around 4,15 Euros/sqm/month in Bucharest, while in other areas the median is approximately 10% lower. On the other hand, a study published

by real estate experts at Colliers shows that the rent of the small units of storage (with areas under 3.000 square meters) has decreased by 10-15% from the previous year. Moreover, in order to rent as soon as possible the available space, developers have begun to give tenants some incentives, such as rent free months (up to three months) or frozen maintenance fees.


www.rbtransport.ro

INTERVIEW

RBT: Why would a customer choose to use an insurance broker instead of working directly with an insurance company? Lauren]iu Nepotean: Firstly because of the costs - a broker works with several insurance companies and always offers the cheapest policy. We currently have the lowest rates for RCA, CASCO, CMR policies and are confident that we will always be the cheapest option for transporters, whether they are road hauliers, maritime shippers or air carriers. On the other hand, also very important is the fact that a broker can offer solutions tailored to customer needs, or, in other words, something more

than a standard offer. Personally, as a carrier, I worked with several insurance companies for more than two years, and this activity gradually became the main business. Since 2009, when Estika Ins was founded, I ceased transport operations and focused on insurance brokerage. As a former transporter, I know what they need, when they need it and how the insurance contract should look like. In this context, I mention that at the beginning, we had Carpatica Asig at our side, an insurance company controlled by a transporter who understood what we want to do, giving us support. RBT: Knowing that the

insurance market as a whole

decreased since the beginning of the year, what are the prospects for 2011? Lauren]iu Nepotean: Growth is forecast next year as a natural development. Doing business without insurance is suicidal in current economic conditions. Any event causing damages that hits a company with no protection is a real threat and may prove fatal. We actually had two cases of transporters who did not have insurance policies or made late payments and went bankrupt because of road accidents involving their trucks and causing damages of tens of thousands of Euros. Those who cut the insurance costs will soon learn their lesson the hard way and will buy policies again.

67 Septembrie 2010

Lauren\iu Nepotean, general director at Estika Ins: „DOING BUSINESS WITHOUT INSURANCE IS SUICIDAL IN CURRENT ECONOMIC CLIMATE“ The need to optimize costs forced transporters to implement all sorts of measures, going from restructuring fleets and lay offs to even slashing expenses with the insurance policies with fatal effect. About the risks associated with expenses cuts aimed at insurance policies, the benefits of expert advice and the prospects of the transport insurance market, we talked to Lauren]iu Nepotean, general director at Estika Ins, an insurance brokerage company specializing in serving transport related service providers.


EUROPEAN INTEGRATION AFTER FAILING TO HALVE ROAD DEATHS BY 2010, EU RENEWS ITS TARGET TO CUT ANNUAL ROAD FATALITIES The European Commission has adopted last month challenging plans to reduce the number of road deaths on Europe's roads by half in the next ten years. In 2009, 35.000 people died in road accidents across the EU,

English Review

TRENDS

RBT

68

EXPORTS’ REBOUND FUELS TRANSPORTERS’ BUSINESSES Romania’s exports towards the EU’s grew in the first half of the year and this trend came as good news for transporters. Recent statistics confirm the growing trend of the Romanian exports and more goods to ship to external destinations mean lucrative return trips, so the transportation field is impacted in a positive way. After eight consecutive months of growth (November 2009 June 2010) and after

36% less than in 2001, when the Commission first set its target of cutting the annual death rate by 50%. „A hundred people die everyday on Europe's roads. We have made good progress since 2001 and we have succeeded in saving nearly 80,000 lives. But the number of fatalities and injuries on our roads is still unacceptable. We are looking at what kind of cars motorists drive, where they drive and how they drive and we want to cut road deaths in half by 2020,“ said Siim Kallas, European Commissioner for Transport. Only four countries - Latvia, Spain, Estonia and Portugal have managed to reduce their annual road death toll by 50% compared with 2001. The number of fatalities has increased in Romania and Malta. The UK, the Netherlands and Sweden had the lowest death tolls in 2009. Greece

and Romania had the highest. Speeding, driving after drinking alcohol and not wearing a seatbelt are some of the leading causes of road deaths. But unsafe vehicles and poorly maintained roads also pose unnecessary risks. The new EU plan addresses all these issues: the proposed initiatives range from setting higher standards for vehicle safety, to improving the training of road users, and increasing the enforcement of road rules. Over the next 10 years, new rules will come into force requiring more vehicles to be equipped with automatic warning systems, including for speeding or leaving a lane, EU funding will only go to roadbuilding projects that comply with EU road safety laws and Brussels will work with national authorities to devise a common education and training strategy for road users.

recovering 3,6 billion Euros out of the 4,7 billion lost in the last 12 months of continuous diminishes, Romanian exports have officially overcome the crisis, according to specialists. On the other side, the imports have registered a strong decrease, determined not only by the weakening purchasing power for consumer goods, but also by lower volumes of equipment and machines imported by companies. For the moment, the exports’ growth is not yet reflected in the activity of the goods transporters, which still faces

some difficulties, according to Augustin Hagiu, president of the Romanian Federation of Transport Operators. A study meant to measure the stability of the transport businesses shows that a mere 10% of the companies are stable, while 50% contemplate restructuring in order for them to survive, and 40% think they are heading to bankruptcy by the end of the year. „Growth in industrial products export is not yet visible in the transporters’ activity. But in the eventuality that factory stocks are reduced, the effect will certainly be felt,“ Hagiu said.


www.rbtransport.ro

EU DIRECTIVE COULD SERIOUSLY CURTAIL RAIL FREIGHT’S GROWTH When the next stage of the Non-Road Mobile Machinery Directive (NRMM) comes into force by the end of 2011, rail freight operating companies could be left powerless... literally. The NRMM Directive is an air quality Directive dealing with particulate emissions from the power units of non-road vehicles and machines, including chainsaws, cranes and, last but not least railway vehicles. It applies to the emissions standards of „new power units“ that are „made“ and „placed on the market“. Unlike other non-road mobile machinery, under the NRMM Directive rail is not afforded any flexibility when it comes to the renewal of old power units. The NRMM compliant Stage IIIB rail power unit will require a larger and heavier cooler group as it will require exhaust aftertreatment and, consequently, the use of low-sulphur fuel, gas recirculation, selective catalytic reduction, particulate filters and AdBlue. This is a serious issue as locomotives can have a 30 to 50 year lifespan and re-engining has been commonly part of life extension pushing out beyond 30 years. The British Freight Transport Association (FTA) is particularly concerned about the disastrous impact this EU Directive could have on market competition and on accessibility for new market

entrants. „Ostensibly about air quality, the NRMM Directive poses a seriously threat to rail freight carrying with it insidious consequences. Not only does it require new build or re-engined locomotives to be fitted with a power unit that doesn’t currently exist, and is unlikely to in the immediate future, it is also questionable if the larger cooler system required by the NRMM for new build or reengined locos would actually fit into existing locomotive

standards. „With the reported lack of interest in building such a power unit, and no flexibility built into the NRMM Directive to allow for power units being retrofitted, many freight operators will be getting very hot under the collar. Rail freight has been enjoying something of a renaissance of late with its environmental and commercial benefits being brought to the fore. But, if manufacturers are not making locomotives then it doesn’t matter how much new

designs due to the UK’s restrictive loading gauge,“ said Chris MacRae, FTA’s Rail Freight Policy Manager. New entrants to the rail freight market may see the already limited supply of locomotives evaporate if manufacturers do not build them to the new standards. This anxiety has been heightened by the reported concerns of major European locomotive builders about building to these exacting new

business freight operating companies win, they simply won’t have the necessary capacity. This particularly affects new entrants or smaller freight operators. They simply don’t have access to stored older locos that could be refurbished, and even if they did then NRMM would make re-engining a far less viable option. The whole situation is extremely unsatisfactory,“ concluded MacRae.

69 Septembrie 2010

REGULATIONS


COLUMNS DEVELOPMENT TRENDS OF INTERNATIONAL FREIGHT FORWARDING Under the pressure of globalization, international freight forwarding business has seen major transformations in the last decade, the effects being felt on the domestic market and transportation and related services. In Romania, a market dominated by one company in 1989, there are hundreds of forwarders, whose evolution has followed global trends in the field. Some have specialized in local forwarding,

English Review

INTERMODAL TRANSPORT

RBT

70

DANUBE CATALIZES MULTIMODAL CONTAINER TRANSPORT BETWEEN CONSTAN}A AND CENTRAL EUROPE A new container shipping service on the Danube, between Constantan and Budapest, catalyzes the development of multimodal services in Central and Eastern Europe.

others have diversified activity, while multinational giants have made their presence felt ever more strongly and the market as a whole has matured and is suitable for an analysis in a global context. As Professor Pencea writes, globalization has led to concentration of capital in the financial, production, trade and services, including transport and distribution. The process also brought into the economic circuit the most isolated areas of the world and fuelled increased foreign trade volume, but also increased transport distances between place of

production and consumption place. In their turn, increased transport distances and a changed structure of products traded has led to development of special means of transport to meet requirements for conservation of quality and quantity of goods during transport and transhipment of transit throughout the chain from point of shipment to the final consumer. These changes in flow and structure of products have led to an increasing share of transport costs in the total price of products at destination, argues professor Pencea.

Announced in April at the Constan]a Port Day event in Krems, the launch of the Helo 1 line occurred last month. Operated by the Austrian Helogistics company controlled by Serbian holding East Point, the service initially offers a capacity of 144 TEU (a single barge). The first trip from Budapest was started on August 13th, with a stop scheduled for August 17th in Belgrade and on August 22nd the barge entered the Danube - Black Sea canal. According to Helogistics, the schedule of the service will be strictly observed regardless of used capacity. „After a bold attempt to organize an international network of inland transportation of containers, conducted intermittently for two years by Nord Marine between

Belgrade and Constan]a, Helogistics now enables the creation of the first regular service distribution of containers on the Danube between Budapest and Constan]a. The new line service ensures intermodal connections between Central Europe and Asia through the Danube and the port of Constan]a,“ said Valentin Zeicu, general director of the Administration of Navigable Canals. In the first seven months of the year, containerised cargo amounting to 4.453 TEUs transited the Danube - Black Sea canal, an increase from the same period last year, when traffic amounted to 3.831 TEUs. Most of the traffic was generated by the line service operated by Mainrom Line on the Constan]a - Giurgiu route.


www.rbtransport.ro

MARITIME PORTS THROUGHPUT AND RIVER TRAFFIC REBOUND After a record in 2008 and a serious decrease in 2009, maritime ports throughput and traffic on the Danube Black Sea canal gave real signs of recovery in the first seven months of the year. In January-July period, the tonnage of goods carried through the three ports managed by the National Company Maritime Ports Administration (Constan]a, Mangalia and Midia) increased

ROAD TRANSPORT OPERATING LEASE GAINS POPULARITY Operating lease, a solution to ease access to financing and to reduce fleet management costs could increase by over 20% this year. Players in the market estimate that operating lease could grow from 25.000 to 30.000-33.000 vehicles, in order to compensate the crash of the financial lease market. According to statistics from the Financial Companies Association in Romania (ALB Romania), finance lease fell

by 7,3% compared to same period in 2009, reaching 25.873.211 tonnes. Inland waterway traffic decreased by 10% in the first half of 2010 compared to same period in 2009 due to adverse weather conditions (temperatures below zero in January-February, and heavy rainfall in June-July). „A characteristic of traffic in the first half of 2010 was the increase of demand for the local market compared to 2009. Losses will be recovered as a result of traffic growth in July, when the canal was

72% last year, from 4,817 billion Euros to about 1,4 billion. The massive contraction is explained by a crash of the vehicles financing market segment. Companies prefer operating lease and outsource fleet management, provided they offer advantages such as full deduction of rates and reduced costs. „Operating lease has advantages, the biggest of which is the fact that the company's financial resources are allocated exclusively for core business,“ said Bogdan Apahidean, general manager of LeasePlan Romania. According to a Datamonitor

transited by ships with 500.000 tonnes capacity over the programmed amount,“ states a release of the Navigable Canals Administration. The traffic increase is explained by higher tonnages of ore and coal for local and foreign markets, as well as increased exports of cereals and not least imports of bauxite.

survey cited by the leasing company Arval, operating lease growth in Europe will average 5% this year and will be felt more in emerging countries like Romania, Russia and Ukraine, where the concept is gaining more popularity as companies discover benefits associated with operating lease, which can significantly reduce costs. „Reducing costs and budgetary control for a period of just 3-4 years, paying in accordance to the use of the vehicle are very important benefits for any company that doesn’t have fleet management as a core business. At a time of economic uncertainty, operating lease is one of the services that provide tangible benefits for companies, by outsourcing risk, cost optimization and the ability to mitigate financial crisis,“ said Arnault Leglaye, manager of Arval.

71 Septembrie 2010

SHIP TRANSPORT


RAIL TRANSPORT STATE WANTS TO SAVE 187 MILLION EUROS BY MAKING 8.000 RAILWAYMEN REDUNDANT The Ministry of Transports and Infrastructure (MTI) plans to lay off between 7.100 and 8.300 employees of state-owned railway companies, which, together with other expense cutting steps will generate savings of approximately 187 million Euros in 2011 compared with this year. According to the railway company restructuring strategy, the volume of redundancies will depend on employees' willingness to give up some of their rights.

English Review

AIR TRANSPORT

RBT

72

TRAFFIC RECOVERY HAS EXCEEDED THE MOST OPTIMISTIC EXPECTACTIONS Following the deep decline in the first months of the year, air traffic gives the first signs of recovery, based on the positive effects of the anti-crisis programs undertaken by most governments, according to representatives of the International Air Transport Association (IATA). IATA statistics show that at the middle of this year international passenger demand grew by 11,9% compared to June 2009. International air passenger traffic continued to grow in the beginning of the second half of the year primarily due to the demand

At CFR C`l`tori, 2.075 employees could be laid off. As a result, the company's expenses will shrink by 7 million Euros this year and by 15,5 million Euros in 2011. Freight company CFR Marf` will see between 3.400 and 4.600 employees leave. This step and others actions will cut the

company's expenditures by 71 million Euros in 2011. The lowest headcount reduction will be operated in the case of infrastructure manager CFR SA, with 1.630 people set to go. The company will see its expenses go down by 25 million Euros this year and by 68 million Euros next year.

from the Asian countries, IATA concluded. At the same time, international freight traffic has shown an improvement of 26,5% compared to the same period last year. Although the encouraging signal indicates that the industry is on its way to recovery after the negative impact of the global financial crisis, air transport companies still have a long way to go in order to match records set in previous years. According to Giovanni Bisignani, IATA President and CEO, „confidence remains high

and nothing indicates that growth will slow down“. However, once the economy’s incentive programs are frozen, the industry growth could slow in the forthcoming months, according to IATA management. „The industry continues to recover faster than we expected, but with considerable differences from one region to another. In Europe, for example, the recovery is at half the level reached in Asia, with a 7,8% increase in passenger traffic, compared with 15,5% in the Asia-Pacific area,“ said Bisignani.

BUSINESS GUIDE Your partners for success among the big players in transport and related fields of the Romanian market.



RBT nr. 47