Issuu on Google+

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 32 • 29 iul - 26 aug 2013

Fondator: Aurelian Grama

pag. 5-11 Campionul Rareş Cojoc şi un proiect de-o viaţă pag. 12-19 Provocări în energie pag. 20-21 Tetapolis, parcul ştiinţific care va schimba Clujul


sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

cover story Campionul Rareş Cojoc şi un proiect de-o viaţă

5-11 agricultură Soluţii de finanţare pentru agricultori

28-29 52-53

La mulți ani, Sua! „Bun venit pe National Mall!”

34-35 construcții

TURISM

Cum iese Cemacon Zalău din zona nisipurilor mişcătoare

Istoria şi cultura atrag turiştii la Arad

40-41 60-63

cultură Cu cărţile pe faţă


2

ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARAD Contract reziliat

CNADNR a reziliat contractul de proiectare şi execuţie a lotului 2, de 16,6 km, al tronsonului de autostradă Nădlac – Arad, după falimentul constructorului austriac Alpine Bau. Până în prezent Alpine Bau a încasat suma de 305,9 milioane lei, fără TVA, pentru acest proiect, iar stadiul de execuţie a lucrării este de 84,75%, potrivit CNADNR. Compania Alpine a declanşat cel mai mare caz de insolvenţă produs în Austria după cel de-al Doilea Război Mondial. Alpine a cerut intrarea în insolvenţă la sfârşitul lunii iunie. Compania este închisă şi vândută pe bucăţi, după ce proprietarul FCC şi băncile creditoare au refuzat să asigure fonduri de 3 milioane de euro pe zi pentru a continua lucrările la proiectele de construcţii în lucru.

ALBA VCST, fabrică în Alba

Compania belgiană VCST a inaugurat luni, 8 iulie, în Alba Iulia, o fabrică de componente auto, în urma unei investiții estimate la 30 de milioane de euro, în prezența ambasadorului Belgiei în România, E.S. Philippe Beke. Noua fabrică a fost construită în zona de dezvoltare economică a municipiului Alba Iulia şi, potrivit oficialilor companiei, are în prezent 77 de angajaţi, iar numărul lor va creşte până la 200 în 2014. Directorul VCST Alba Iulia, Alexandru Goia, a susținut în cadrul ceremoniei de inaugurare a noii fabrici, că aceasta este realizată pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, 25 de milioane de euro fiind investiți doar în echipamente şi utilaje. În fabrica de

la Alba Iulia vor fi produse roţi dinţate pentru industria auto pentru clienţi precum DAF, Ford, Perkins, Volkswagen şi yssenkrupp. E.S. Philippe Beke a arătat că investiţiile belgiene în România au crescut în ultima perioadă ca volum, ca diversificare şi ca număr de locuri de muncă. VCST este o companie multinaţională cu sediul în Sint Truiden (Provincia Limburg), Belgia, recunoscută pe plan mondial ca lider în proiectarea tehnologică şi execuţia de componente auto.

BRAŞOV Waters vine în centrul ţării Compania Waters România a închiriat un spaţiu de 600 de metri pătraţi adiţional celui în care funcţiona în cadrul Coresi Business Park. Potrivit unor surse din cadrul CBNP, investiţia în extinderea spaţiului se ridică la aproximativ 200.000 de euro şi a devenit funcţională la începutul acestei luni. Waters România şi-a deschis biroul din Coresi Business Park în 2011 într-un spaţiu în care a fost investită suma de 400.000 de euro. Compania Waters România a fost înfiinţată în 1999 sub numele de Creon, fiind o subsidiară a grupului german cu acelaşi nume. În 2003, americanii de la Waters Corporation au achiziţionat pentru 16 milioane de dolari compania Creon Lab Control din Köln, Germania, ocazie cu care şi subsidiara din Braşov şi-a schimbat denumirea. Waters România face parte din divizia de cercetare-dezvoltare a Waters Corporation. Waters Corporation a fost fondată în 1958 de către Jim Waters în Massachusetts şi are în prezent peste 5.400 de angajaţi la nivel internaţional. Waters operează în 27 de ţări, iar produsele companiei sunt disponibile în peste 50 de ţări. Cifra de afaceri a concernului a fost la nivelul anului trecut de 1,64 miliarde de dolari americani. Concernul american a realizat afaceri de 1,84 miliarde de dolari în 2012. (sursa: Ovidiu Vrânceanu - BizBraşov.ro)

Kronospan, la dublu Compania Kronospan finalizează în august extinderea fabricii din Braşov după o investiţie de 40 de milioane de euro ce a vizat dublarea capacităţii de producţie ce va ajunge astfel la 600.000 mc/an. Compania estimează ca până la finele lui 2013 să aibă un avans de 15% al cifrei de afaceri faţă de 2012, când bilanţul a consemnat vânzări de

104 milioane de euro. În prezent, compania are în filialele sale din Braşov şi Sebeş şi în centrul logistic de la Constanţa 750 de angajaţi. La Sebeş, Kronospan produce PAL (plăci aglomerate din lemn) simplu şi melaminat, precum şi MDF (medium density fibreboard) simplu şi melaminat. La Braşov, compania produce plăci OSB (plăci din fibre orientate) pentru industria construcţiilor şi plăci PAL simplu pentru industria mobilei. Printre clienţii principali ai Kronospan se numără dealeri, magazine de bricolaj, arhitecţi, designeri şi firme de construcţii.

Lider în finanţe

Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, 23 iulie, cele opt sedii ale direcţiilor financiare regionale, precum şi sediile regionale a Direcţiei Antifraudă a ANAF, a anunţat premierul Victor Ponta, care a arătat că sediile regionale ANAF au fost stabilite în funcţie de cel mai mare număr de contribuabili. Decizia a fost adoptată de Guvern printr-o hotărâre de reorganizare a ANAF. „Toate cele opt sedii ale direcţiilor finanţelor publice regionale şi antifraudă au fost aprobate. Principiul a fost acela ca administraţia fiscală regională să fie în cel mai mar oraş, care are cel mai mare număr de contribuabili”, a spus Ponta. El a arătat că sedii ale administraţiei financiare regionale vor fi înfiinţate la Cluj, Braşov, Timişoara,


ştiri

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti. Ponta a mai afirmat că direcţiile antifraudă au fost stabilite pentru acele oraşe care au activităţi specifice frontierelor, precum Constanţa, Suceava sau Oradea. (sursa: Ovidiu Vrânceanu - BizBraşov.ro)

CLUJ EnergoBit sistează proiectele fotovoltaice Grupul EnergoBit din Cluj-Napoca a sistat investițiile în construcția de parcuri de producție a energiei fotovoltaice, din cauza modificării legislației în domeniu, a declarat, Ștefan Gadola, unul dintre fondatorii companiei. "Percepția noastră este că prin noua legislație se dorește stoparea unor astfel de investiții. Noi nu ne putem opune. Sunt riscuri prea mari", a afirmat Gadola. El a mai spus că EnergoBit intenționa să dezvolte mai multe parcuri fotovoltaice, puse acum "pe hold, dar fără mari speranțe", și că va căuta alte oportunități în România. Guvernul acordă producătorilor de energie regenerabilă un ajutor sub forma certificatelor verzi. În luna iunie, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență care prevede, printre altele, amânarea, în perioada 1 iulie 2013-1 ianuarie 2018, a acordării unui număr de certificate verzi, în funcție de tehnologia folosită la producerea electricității.

HARGHITA Proiecte europene pentru turism Consiliul Judeţean Harghita derulează şase proiecte europene, finanţate prin Programul Operaţional Regional, de promovare turistică a zonei. Managerul celor şase proiecte, Gaszpor Istvan, a declarat, pentru AGERPRES, că acestea sunt axate pe diferite segmente şi vizează promovarea siturilor istorice din Harghita, a ariilor naturale protejate, a legendelor din judeţ, promovarea valorilor şi tradiţiilor din Harghita, a porţilor secuieşti. Acesta a precizat că se editează şi distribuie diverse materiale promoţionale, cum ar fi cataloage, broşuri, pliante, calendare sau hărţi, se realizează pagini web şi filme de promovare pentru fiecare produs turistic în parte, iar

cei implicaţi în proiecte participă la târguri şi evenimente în toată ţară. În perioada următoare vor fi amplasate 347 de indicatoare şi panouri turistice în ariile naturale protejate din judeţ şi în diferite locuri, cum ar fi sediile primăriilor sau ale centrelor populare. De asemenea, în timpul verii vor fi organizate evenimente de promovare a judeţului la Bistriţa, Oradea şi Bucureşti. Gaszpor Istvan a subliniat faptul că 'fiecare proiect are ca obiectiv creşterea cu 5-10 la sută a numărului de înnoptări în judeţ'. Cele şase proiecte europene au o valoare totală de 1,2 milioane de euro, sunt finanţate prin Programul Operaţional Regional şi se vor finaliza în 2014. (sursa: AGERPRES)

MARAMUREŞ Romaltyn se judecă cu Baia Mare

Societatea care vrea sa redeschidă uzina de prelucrare a minereurilor aurifere din Baia Mare a dat în judecată Consiliul Local în speranța anulării unei hotărâri care pune piedică în reluarea activității companiei. În acest moment, primarul Cătălin Cherecheș a fost împuternicit de consilieri să angajeze un avocat care să reprezinte Consiliul Local în procesul intentat de Romaltyn. Compania a solicitat printr-o plângere în instanță anularea hotărârii luate în luna aprilie de către consilieri pentru schimbarea destinației zonei în care își au sediul și uzina cei de la Romaltyn. Uzina nu e funcțională de 13 ani, însă reprezentanții Romaltyn au declarat în mai multe rânduri că o vor pune din nou la lucru.

SIBIU Romgaz se apucă serios de energia electrică

Producătorul de gaze naturale SNGN Romgaz SA Mediaș a început să utilizeze gazele din zăcămintele nou descoperite care nu pot fi livrate în sistemul național de transport pentru producția de electricitate în unități de putere redusă. "O investiție importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, județul Cluj, unde va fi pus în producție grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decat cel tradițional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW", potrivit unui comunicat. Energia electrică va fi comercializată pe bursa de energie OPCOM. Compania a devenit producător de electricitate în luna ianuarie a acestui an, cand a preluat de la Elcen București Termocentrala Iernut, județul Mureș, în contul unor datorii.

Maurer Imobiliare face 1.600 de locuințe Maurer Imobiliare, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori din zona de vest a României, începe lucrările de construcție pentru un nou proiect rezidențial, un cartier cu 1.600 de apartamente în Sibiu. Compania a demarat prima clădire din complex în luna iulie, urmând a fi terminată în august 2014. Fiecare clădire va avea între 80 și 90 de apartamente, iar valoarea de piață a întregului proiect este estimată la 67 mil. euro, spun oficialii companiei. Prețurile în cadrul proiectului încep de la 28.000 euro pentru garsoniere, de la 37.000 euro pentru apartamente cu două camere și de la 49.000 euro pentru cele cu 3 camere.

3


4

esenţial Fondator Aurelian Grama

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Investing in Romania II: LIDERI ÎN ENERGIE

Editor: Lucian Lazăr Redacția Redactori: Sorin Trocan, Carmen Cosman, Arina Moldovan, Andreea Costea, Alex Toth DTP: Răzvan Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transivaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transivaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transivaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.617) nicu.pop@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transivaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transivaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

De ce e legată existenţial puterea de energie? Ori invers? Sau cât de clar - obiectivă, ar fi o oglindă a energiei româneşti? Cu toate tipurile de resurse cărbune, păcură, gaz metan, petrol, gaze de şist, uraniu, apă grea, soare, vânt, apă. Cu mult prea mult amânata şi disputatele centrale atomo-nucleare de la Cernavodă. Cu diamantele coroanei central est europene de pe gaz şi petrol. Romgaz şi E.ON şi Transgaz, dar şi Gaz de France şi OMV Petrom şi OMV Gaz. Desigur, sub oblăduirea şi coordonarea ANRE şi OPCOM. Prin hăţişurile noii legi a energiei, ale bursei şi a sumei de modificări reglementatoare şi dătătoare de emoţii, fiori şi decizii, entuziaste până mai ieri şi cel puţin provocatoare de viziuni morganatice după ultimele modificări ce stabilizează certificatele verzi de la înălţimea unui câştig cert gen Caritas, de opt ori, vreme bună, la unul dublu – şi care, dacă ar rămâne aşa, spun marii jucători, încă ar reprezenta un profit bun. Şi totuşi care ar fi mix-ul potrivit de energie de care are nevoie România? Ce surse de energie se vor dovedi mai competitive şi mai puţin poluante? Ce reforme trebuie dezvoltate la nivel de UE şi în România pentru a crea o piaţă continentală comună şi ce investiţii sunt necesare pentru a crea reţele moderne, inteligente de transport? Noi facem parte din lista scurtă a ţărilor privilegiate care-şi asigură din resurse interne o bună parte din necesarul energetic. În plus, are toate condiţiile necesare pentru a deveni în următorii 10-20 de ani furnizor de energie la nivel european. România beneficiază de toate condiţiile naturale pentru a crea e nergie: zăcăminte de gaze naturale, gaze de şist, petrol, cărbune, ape pentru energia hidro, vânt pentru cea eoliană, soare pentru cea fotovoltaică. Ce lipseşte atunci României pentru a deveni un El Dorado european al Energiei? Coerenţă la nivel politic? Facilităţi mai mari pentru investitori? Proiecte bine structurate? Cine sunt acei investitori în Energie prezenţi deja în România? Ce business-uri au creat ei? Câtă muncă au depus la construcţia lor şi ce beneficii au? Ce alte oportunităţi de investiţii oferă astăzi România? Contează mult profesionalismul miniştrilor Contantin Niţă şi Varujan Vosganian, al preşedintelui ANRE, Niculae Havrileţ, şi expertiza managerilor privaţi, reprezentanţi ai marilor jucători mondiali prezenţi în afacerile din energie din ţară. Mai multe amănunte în curând. Transilvania Business a demarat deja acest proiect editorial. Continuăm serialul Investing in Romania! Primul experiment: Catalogul Parcurilor industriale şi Logistice din România – este deja în piaţă. O reuşită recunoscută. Lideri în Energie vă aşteaptă să ne fiţi aproape! Aşteptăm cu interes.

Aurelian GRAMA


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Campionul Rareş Cojoc şi un proiect de-o viaţă A consemnat Ligia VORO

Iubeşte cel mai mult tangoul, este perfecţionist, fără ca perfecţiunea să devină o obsesie distructivă, îşi gândeşte şi calculează cariera în paşi de dans pe termen lung. Pentru Rareş Cojoc, campion naţional al României de 14 ori, dansul sportiv este un proiect de viaţă. O repetă de câte ori are ocazia, subliniind că performanţa în dans sportiv nu se obţine fără multă muncă, disciplină, pasiune şi ţinte clare, frumoase.

5


6

cover story Este fascinant să descoperi în tânărul de 24 de ani maturitatea adultului împlinit, de succes, combinată cu impetuozitatea aceea candidă a adolescentului care încă visează parcă, netulburat, cu ochii deschişi. Când vorbeşte despre dansul sportiv, o face sigur pe el, serios, iar ochii cu licăriri jucăuşe îţi transmit că pasiunea sa pentru dans este la fel de puternică precum cea simţită în ziua când a decis că îşi doreşte o carieră de dansator, unul campion. Se numeşte Rareş Cojoc şi a cucerit, până acum, de 14 ori titlul naţional al României la dans sportiv, de şapte ori la categoria de vârstă 19-35 de ani. Ultima dată a urcat pe cea mai înaltă treaptă în acest an, la Cluj-Napoca, unde s-a desfăşurat Campionatul Naţional de Dans Sportiv. Alături de partenera sa, Hanna Zudzievicz, perechea legitimată la Clubul „Dansul Viorilor” din Reghin a impresionat, din nou, arbitrii prin eleganţa mişcărilor şi ţinuta ce frizează perfecţiunea. Rareş evoluează la categoria standard, adică vals lent, tango, vals vienez, slow foxtrot, quickstep, tocmai pentru eleganţa şi graţia acestor stiluri de dans, trăsături ce îl definesc şi pe el. Chiar dacă a obţinut cel de-al 14-lea titlu naţional, recunoaşte că nu are cum să se plictisească să fie campion, deoarece fiecare competiţie o trăieşte la intensitate maximă, cu aceleaşi emoţii (de care nu îţi dai seama că le-ar avea ca profan în ale acestui sport) pe care le-a avut când a cuprins cu mâinile, pentru prima dată, cupa ce recompensează câştigătorul României la dans sportiv. Dincolo de performanţele în dansul sportiv intern, Rareş a avut şi are o traiectorie ascendentă şi în puternicele competiţii internaţionale. Pas cu pas, în ringurile de dans de pe aproape toate continentele, artistul sportiv sau sportivul artist a strâns puncte care l-au adus pe locul 19 în topul mondial. Statistic a participat la peste 100 de competiţii de dans sportiv (pentru mai multe detalii: http://www.worlddancesport.org) fie că au fost campionate europene, mondiale, open-uri, grand slam-uri sau cupe europene sau mondiale. A zburat de la Montreal la Macau, de la Viena la Riga, de la Megeve la Nahariya şi pe alte zeci de rute care însumează sute de mii de mile şi mii de ore petrecute în avioane pentru a-şi îndeplini, într-o zi, visul: acela de a fi campion mondial la dans sportiv. Succesul însă nu l-a transformat, a rămas modest, calm şi conştient că, pentru a ajunge cel mai bun din lume, trebuie să muncească la fel de disciplinat, de dimineaţa până seara, cu pasiune, perseverenţă, constanţă şi cu acea dorinţă de a-şi depăşi limitele şi de a transpune fiecare figură de dans cât mai aproape de perfecţiune şi în propriul stil pentru că, spune, nu poţi ajunge un mare campion copiind pe altcineva. În afară că este un dansator de top talentat, Rareş Cojoc cochetează şi cu meseria de antrenor la Clubul „Pas în doi” Bucureşti, afirmând că îi place să transmită emoţie şi informaţie cât mai logic cu putinţă. Noi am spune că dăruieşte cu altruismul unui adevărat campion. Dansul i-a mai permis să îşi cultive o pasiune, cea pentru călătorii. Iubeşte ineditul şi tradiţionalul netulburat de consumerism din locurile pe care le vizitează, fie că se află într-un cort în Tanzania sau meditează în Bali. Este, la fel ca în dans, un adept al clasicismului, pasionat de artă şi, până la urmă, de frumos, indiferent de forma de transpunere – muzică, dans, literatură, film etc. În plan profesional, tânărul care îşi lua cu 10 bacalaureatul, absolvea, în 2012, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti se gândeşte să intre în barou. Cum gândeşte şi cum devii un campion, cum te menţii în vârful unei ierarhii cu inerentele sale adversităţi, vă răspunde Rareş Cojoc într-un interviu în care vorbeşte despre dans şi despre pasiunile sale ce i-au sedimentat caracterul de luptător, i-au adăugat experienţă de viaţă focului pasiunii pentru arta dansului şi au cizelat un campion.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Disciplina şi emoţia unui campion Rep.: Care e definiţia ta proprie pentru dans ? Rareş Cojoc: Pentru mine, dansul este combinaţia perfectă între sport şi artă. Presupune disciplina unui sportiv şi emoţia unui artist. Este o ecuaţie din care îţi rezultă, negreşit, dansul. Rep.: Ai spus de multe ori că dansul e pentru tine un mod de viaţă, respectiv un proiect de viaţă, cum le-ai traduce aceste enunţuri pentru publicul larg? Rareş Cojoc: Dansul este un mod de viaţă pentru că impune o anumite conduită şi organizare. Programul meu este dictat de către dans. Dansul, pe scurt, este aşa cum am mai spus, combinaţia perfectă între sport şi artă. Te face să dobândeşti disciplina unui sportiv şi trăirile unui adevărat artist. Dansul este pentru mine un proiect de viaţă pentru că, personal, nu cred în rezultatele pe termen scurt. Şi acest principiu este valabil în orice sector din viaţa noastră, nu doar în dans. Rep.: Cât la sută e artă în dans şi cât sport? Rareş Cojoc: Greu de spus. E ca şi cum vorbeşti despre culori complementare. Într-o combinaţie poţi pune mai mult galben sau mai puţin galben, rezultatul este cel care contează. Rep. : Ai un model în dans? Dacă da, pe cine ? Rareş Cojoc: Mirko Gozzoli. Sunt fan şi voi rămâne adeptul lui pentru totdeauna. Este idolul meu în dans. Un exemplu de perseverenţă, succes şi multă modestie. Pentru necunoscători, Mirko este de 5 ori campion mondial la profesionişti, secţiunea standard.

Muncă, muncă şi… muncă Rep.: Cum arată ziua unui dansator de performanţă? Rareş Cojoc: Ziua unui dansator de performanţă este foarte încărcată şi de cele mai multe ori lungă. Este aproape imposibil pentru cineva din exterior să înţeleagă sau să îşi imagineze de câtă muncă este nevoie să ajungi în topul mondial, într-un sport pe care eu l-aş putea numi (de la un anumit nivel în sus) lipsit de criterii şi abuzat de subiectivism. Întrun final, trebuie să ajungi să fii plăcut sau să convingi majoritatea, iar asta nu e uşor, pentru că vorbim de performanţă la nivel mondial. Ziua unui dansator este compusă din multe ore de antrenament şi de orice altceva care te poate ajuta din punct de vedere psihic sau/şi fizic pe ringul de dans. Gama de activităţi este largă, tu trebuie să experimentezi şi să decizi ce te ajută şi ce poate contribui la creşterea performanţei tale. Rep.: Ce calităţi trebuie să ai pentru a deveni un dansator cu palmares? Rareş Cojoc: Există în lumea aceasta o mie de calităţi pe care ai putea să le ai sau să le dobândeşti în timp. Fiecare dintre aceste calităţi, luate şi analizate în mod singular sau în combinaţie cu alte calităţi, ar putea să creeze o reţetă de succes. Din acest motiv nu există doi oameni la fel sau, în cazul de faţă, doi dansatori identici. Este greu să ajungi un mare campion, copiind un alt mare campion, pretinzând că dispui de aceleaşi calităţi. Pentru a ajunge acolo sus trebuie să fii diferit faţă de tot ce a existat în domeniu până la acea dată. Rep.: Cum ai ales secţiunea standard? Rareş Cojoc: Secţiunea standard mă reprezintă şi aşa a fost încă de la început. Nu cred că există persoană în jurul meu care să susţină că aş fi mai potrivit pentru latino. Stilul meu ca om în viaţa de zi cu zi coincide şi se reflectă în ceea ce presupune această secţiune. Nu e o întâmplare.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Pentru mine, dansul este combinaţia perfectă între sport şi artă. Presupune disciplina unui sportiv şi emoţia unui artist. Este o ecuaţie din care îţi rezultă, negreşit, dansul” Rareş Cojoc

cover story

7


8

cover story Rep.: Ai nevoie de alte calităţi ca să concurezi la secţiunea latino decât la cea standard ? Rareş Cojoc: Secţiunea standard presupune mai multă eleganţă şi graţie, în timp ce latino-ul este, aş putea chiar spune, mai liber, mai lipsit de rigori. Dansatorii de latino nu sunt limitaţi nici de poziţia pe care trebuie să o menţină la dansurile standard, nici de contactul permanent pe care trebuie să-l avem atunci când dansăm acest stil. Latino îţi permite să transmiţi energie mult mai uşor. Cred că este un stil mai potrivit persoanelor nonconformiste, deschise (în sens larg). Este ca şi cum ai compara o maşină sport cu o limuzină de lux. Ambele sunt maşini, dar sunt complet diferite.

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Nu aş renunţa niciodată la mine ca şi persoană, nu m-aş abandona dansului dacă nu mi-ar oferi satisfacţii” Rareş Cojoc

Rep. : Cum reuşeşti să te detaşezi în timpul unui concurs, să zâmbeşti, să fii serios, în funcţie de stilul de dans? Rareş Cojoc: Este vorba de stilul de dans care presupune un anumit comportament sau o anumită stare. Este ca la teatru, trebuie să-ţi intri în rol şi să poţi să joci acel personaj. Un antrenor foarte apropiat mie îmi spune de fiecare dată: “fake it till you make it”. Dacă analizăm stările în sens restrâns, un dansator carismatic ar trebui să poate să transmită, aproape la fiecare figură sau grup de figuri, o stare diferită. Rep.: Ce te poate distrage atunci când te afli pe ringul de dans ? Rareş Cojoc: În principiu, nimic. Cel puţin teoretic. Rep.: Ţi s-a întâmplat vreodată să nu simţi că publicul empatizează cu tine? Dacă da, cum reacţionezi, ce faci pentru a-l atrage de partea ta? Rareş Cojoc: Publicul te poate încuraja mult, îţi poate da aripi, dar până la urmă este un factor extern pe care nu îl poţi controla. Este situaţia dată. Dacă te preocupă această problemă, ea va deveni un alt factor de stres pe lângă mulţi alţi astfel de factori care îţi vor crea o situaţie extrem de tensionată în momentul competiţiei. Până la urmă, nu publicul, ci arbitrii decid clasamentul competiţiei. Eu am învăţat un lucru extrem de important: nu te lăsa infectat de starea celorlalţi dansatori sau a oamenilor din jurul tău. Rep.: Îţi studiezi adversarii? Rareş Cojoc: Îi studiez, desigur. Este important să-i studiezi într-o manieră pozitivă şi să apreciezi în egală măsură efortul lor şi munca pe care o depun. Atâta timp cât acel om ajunge să-mi fie adversar, este clar că munceşte enorm.

Modestia succesului, relativitatea eşecului Rep.: Cum ai reuşit şi reuşeşti să nu te schimbe succesul?

Rareş Cojoc: Succesul este mai mult perceput de cei din exterior. Orice succes devine în câteva zile o normalitate pentru tine, care automat îţi ridică standardele concepţiei de succes. Omul ajunge greu la saturaţie, întotdeauna îşi doreşte mai mult. Eu o numesc evoluţie. Să faci imposibilul, posibil. Asta a făcut omul dintotdeauna. În caz contrar, nu aveam niciodată posibilităţile tehnologice (şi nu numai) din ziua de astăzi. Să fii modest în faţa succesului şi al reuşitelor e un foarte bun sfat de viaţă!

Summary It is fascinating to discover in a 24-year old young man the maturity of an accomplished, successful adult, combined with that candid impetuosity of a teenager who may be still daydreaming, undisturbed. When he speaks about dance sport, he is self-assured, serious and his playful, flickering eyes say that his passion for dancing is as strong as that he felt the day he decided he wanted a career as a dancer, a champion dancer. His name is Rareş Cojoc and he has so far won Romania’s national title in dance sport 14 times, seven times at the 1935 year-old age category. He last climbed the highest rung of the podium this year, in Cluj-Napoca, which hosted the National Dance Sport Championship. Together with his partner, Hanna Zudzievicz the pair registered with the "Dansul Viorilor" Club from Reghin again impressed the judges with their elegant movements and their posture that borders on perfection. Rareş competes in the standard category, i.e. slow waltz, tango, Viennese waltz, slow foxtrot, quickstep, because of the elegance and grace of these dance styles, since these traits also define him. Even though he has obtained his 14th national title, he admits that he cannot grow bored with being a champion because he lives every competition at maximum intensity, with the same emotions (which would not be apparent to one who was unfamiliar with this sport) he experienced when he took in his hands, for the very first time, the cup awarded to the winner of Romania’s dance sport competition. Besides his outstanding results in national dance sport, Rareş has also fared excellently in the highly demanding international competitions.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: Poate deveni dansul o obsesie care să te determine la gesturi extreme, mă gândesc la intriga din Black Swan, spre exemplu? Rareş Cojoc: Şi eu la rândul meu sunt obsedat de perfecţiune, de frumos, dar nu sunt bolnav. În balet, la fel ca şi în dansul sportiv sau ca şi orice altă formă de dans trebuie să creezi artă, trebuie să fii înţeles fără să vorbeşti, să transmiţi o poveste prin mişcările tale. Iar spectatorul trebuie să înţeleagă ideea cu uşurinţă. Gestul lui Natalie Portman este unul cât se poate de extrem. Ea şi-a luat rolul prea în serios, încât a ajuns să sfârşească odată cu personajul din operă. Ea nu îşi putea accepta imperfecţiunile, iar, dacă nu ţi le accepţi, nai să descoperi niciodată fericirea. Fericirea nu înseamnă perfecţiune, ci înseamnă să poţi să treci peste ele şi să te accepţi aşa cum eşti. Dacă nu reuşeşti asta şi eşti pasionat de dai pe-afară, s-ar putea să te îmbolnăveşti, iar mai departe orice este posibil... Ea a ales o viaţă zbuciumată precum cea a unui artist, lipsindu-i cu desăvârşire disciplina unui sportiv. Rep.: La ce ai renunţat pentru dans şi la ce nu ai renunţa niciodată? Rareş Cojoc: Compromisuri trebuie făcute în fiecare zi, dacă te dedici 100% într-un anumit domeniu. Renunţi la multe lucruri, pentru că dansul presupune un program extrem de aglomerat, un program care este precum orarul de la şcoală. Nu prea îl poţi negocia şi, din această cauză, eu personal tre-

cover story

buie să renunţ la multe "plăceri" de-ale vieţii. Nu aş renunţa niciodată la mine ca şi persoană, nu m-aş abandona dansului dacă nu mi-ar oferi satisfacţii. Nu aş renunţa niciodată la persoanele cu adevărat valoroase din viaţa mea şi la principiile mele de viaţă. Rep.: Viaţa ta a este o poveste succes, cât de pregătit eşti pentru un eşec? Rareş Cojoc: Succesul este relativ, exact aşa cum şi eşecul este relativ. Poate ceea ce eu consider un adevărat eşec, pentru altă persoană nu ar fi o chestiune prea gravă, iremediabilă. La fel se întâmplă şi cu succesul. Povestea mea nu a atins succesul de care aş vrea să mă bucur eu în viitor, dar asta mă stimulează, mă face să depăşesc limite. În momentul în care consideri că ai atins succesul şi nu mai lucrezi în acea direcţie, evoluţia ta a luat sfârşit. Rep.: Dacă ai ajunge, aşa cum îţi doreşti, cel mai bun dansator din lume, ce ai face, primul lucru, a doua zi? Rareş Cojoc: Aş încerca să conştientizez performanţa pe care am reuşit să o ating, să mă bucur de acele momente unice cu care te întâlneşti deloc sau poate foarte rar în viaţă. A doua zi aş lua-o de la capăt pentru că ştiu, am învăţat şi am văzut că în orice domeniu, atunci când eşti cel mai sus, vor exista un milion de oameni în jurul tău care vor lucra să te dea jos. Consider că de multe ori în viaţă este mai greu să-ţi menţii un anumit statut decât să-l dobândeşti.

9


10

cover story Rep.: Cum ai reacţiona dacă un tânăr dansator ţi-ar spune: „Rareş, tu eşti modelul meu”? Rareş Cojoc: Sincer, mi s-a întâmplat de multe ori. Primesc astfel de mesaje mai tot timpul pe Facebook. Mă bucur că am reuşit să devin un model prin ceea ce am obţinut prin propriile mele puteri. Am observat că generaţia din ziua de astăzi trăieşte fără idealuri. Mi se pare incredibil ca un copil sau un adolescent să nu-şi dorească nimic de la viaţă, să nu aibă un ţel determinat. Eu am ştiut dintotdeauna unde aş vrea să ajung, iar din acest punct de vedere mi-ar plăcea într-adevăr să fiu un exemplu pentru tinerii dansatori.

Chimie instantanee Rep.: Cum îţi dai seama că a venit timpul să îţi schimbi partenera de dans? Rareş Cojoc: În principiu există două motive care duc la destrămarea cuplurilor în dans: fie lipsa de compatibilitate din punct de vedere fizic, fie diferenţa de priorităţi din punct de

„Fericirea nu înseamnă perfecţiune, ci înseamnă să poţi să treci peste ele şi să te accepţi aşa cum eşti” Rareş Cojoc

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vedere al dansului. Antrenorii, în general, preferă stabilitatea parteneriatelor şi, de multe ori, încearcă până în ultima clipă să salveze perechile care vor să se despartă. Astfel, rolul dansatorului în luarea acestei decizii este primordial. Oricum, îţi dai seama de nevoia schimbării partenerului pentru că simţi că ceva nu e în regulă, iar, dacă nu simţi, vezi! Rep.: Cât de dificil este să iei o asemenea decizie? Rareş Cojoc: Poate fi extrem de dificil, de-a dreptul dureros, însă un rău necesar pentru continuarea evoluţiei în dans. Eu am trăit o astfel de experienţă. Personal, mă consider o persoană foarte stabilă şi nu-mi plac schimbările sau, mai bine spus, mi-e frică de ele. Mi-e frică de luarea unei decizii care s-ar putea dovedi în viitor ca fiind incorectă. Sincer aş putea să consider acest aspect mai mult ca şi un defect personal. În contradicţie cu tot ce am spus mai sus, aş putea, de asemenea, să spun că schimbarea partenerei poate fi simţită şi ca o mare uşurare, ca o scăpare, mai ales când tu poţi mai mult, iar celălalt a ajuns deja la saturaţie. Rep.: Cum îţi alegi o parteneră sau cum te alege ea pe tine? Rareş Cojoc: Este important ca cei doi dansatori să fie compatibili din punct de vedere fizic şi să existe identitate la capitolele: stil, dorinţă, perseverenţă, muncă şi, mai ales, priorităţi. Într-un cuvânt: echilibru. Rep.: Cum se naşte acea chimie dintre partenera ta de dans şi tine? Rareş Cojoc: Eu aş putea să o numesc chimie instantanee. Simţi încă de la început dacă eşti compatibil sau nu. Şi aici mă refer foarte mult la stil, la modul în care dansezi. Rep.: Cum ţi-ai descrie actuala parteneră, Hanna Zudzievicz ? Rareş Cojoc: Hanna este o persoană care a ştiut de mică ce vrea să facă şi unde vrea să ajungă. Cum, nu a contat niciodată pentru ea. Ţelul ei este mai presus decât orice sacrificiu. Şi asta e foarte bine.

Antrenând în paşi de dans Rep.: Am înţeles că şi predai, ce e mai dificil să fii dansator sau antrenor? De ce? Rareş Cojoc: Ambele sunt foarte dificile, dar sunt, mai ales, complementare. Atunci când antrenezi, te perfecţionezi pe tine ca şi dansator activ, iar un bun dansator are toate şansele să devină un bun antrenor. Rep.: Cum arată o lecţie de dans predată de tine ? Rareş Cojoc: Îmi place să transmit emoţie, iar totul să fie cât mai logic, să capete un sens pentru ca dansatorul să reţină uşor informaţia. Combin tehnicul cu artisticul. Rep.: Cum i-ai spune unui elev că acest sport nu i se potriveşte ? Rareş Cojoc: Nu i-aş spune, dar poate i-aş sugera un alt antrenor, alt stil. Poate sunt eu cel incapabil să lucrez cu acel copil.

Zen în Bali, fabulos în Africa Rep.: Poţi să stai o săptămână fără dans? Dacă nu, ce faci în vacanţe? Rareş Cojoc: Este cert faptul că am nevoie de cel puţin 3 zile până când corpul meu ia decizia să se relaxeze şi să nu se simtă vinovat că nu face antrenament. Cred că orice sportiv are nevoie de două vacanţe pe an a câte două săptămâni. Este


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

foarte important să-i dai corpului ocazia să se refacă. Oricum, chiar şi ţinând cont de toate aceste aspecte teoretice, nu cred că am plecat în vreo vacanţă fără să-mi iau pantofii de dans cu mine. Rep.: Ai avut ocazia să te afli pe mai multe continente, atât la concursuri cât şi în vacanţe, care ar fi locul care te-a impresionat cel mai mult şi de ce? Rareş Cojoc: Oscilez între starea de zen pe care o simţi atunci când eşti în Bali sau sălbăticia din Tanzania. Africa a fost un adevărat şoc pentru mine. Să dormi în cort, în mijlocul sălbăticiei, înconjurat de o groază de animale şi păzit de masai, este ceva fabulos. Cerul şi luna luminează la propriu noaptea. Poate cea mai frumoasă experienţă pe care aş fi putut să o trăiesc vreodată. Rep.: Înainte să pleci în excursii sau la concursuri citeşti despre locurile unde vei ajunge? Rareş Cojoc: Dacă merg pe alte continente şi dacă îmi permite programul, prefer să mai rămân câteva zile în acele locuri pentru a vizita, să am ocazia să cunosc alte culturi şi alte tipuri de viaţă şi mentalităţi ale oamenilor. Mă pasionează noul şi diferitul. Europa a devenit un spaţiu omogen din toate punctele de vedere, aproape plictisitor din punctul meu de vedere. Rep.: Ce te atrage într-un loc nou pe care ai ocazia să îl vizitezi? Rareş Cojoc: Noul. Autenticitatea fiecărei zone sau ţări, în niciun caz lucrurile împrumutate pe care ajungem să le vedem pretutindeni, cum ar fi clădirile de sticlă, magazinele etc.

Perenitatea clasicismului

cover story

nu poţi să o compari cu o carte de specialitate de psihologie. Trecând peste toate aceste aspecte, o să vă răspund "Shogun" de James Clavell. Este o carte pe care nu o poţi lăsa din mână, dar care în acelaşi timp te inundă, pur şi simplu, cu istorie pură şi multă, multă cultură. Rep.: Cum ai descrie un film bun? Rareş Cojoc: Un film bun este un film care transmite, care mă emoţionează, mă face să râd sau îmi creează o stare de suspans. Nu-mi plac filmele lejere, adorm la propriu. Actorii din film sunt principalul factor care mă determină să aleg sau nu un film.

Cum ar fi fost dacă… Rep.: Printr-un exerciţiu de imaginaţie, dacă nu ai fi practicat dansul sportiv ce alt sport ţi-ar fi plăcut? Rareş Cojoc: Tenisul este în mod cert un sport pe care l-aş practica la aceeaşi intensitate dacă ziua ar fi avut 48 de ore. Dacă chiar îmi pun în priză imaginaţia, mi-ar fi plăcut să am voce şi să cânt. Apreciez enorm arta. Rep.: Cum sună filosofia ta de viaţă? Rareş Cojoc: "Orice este posibil pentru cel care crede" - Iisus Rep.: Ce înseamnă muzica pentru tine? Rareş Cojoc: Muzica înseamnă foarte mult pentru mine. Dansul se află într-o relaţie de interdependenţă cu muzica. Aproape orice melodie are şi o mişcare de dans corespondentă. Dansăm pe muzică, gătim pe muzică, facem plajă pe muzică, conducem pe muzică. Muzica există în toate sectoarele vieţii noastre. Aş putea să-l consider aproape robot pe acel om care nu e sensibilizat de muzică, căruia muzica nu-i transmite nimic...

Rep.: Ce îţi place mai mult modernismul sau clasicismul în artă? Rareş Cojoc: În general, clasicismul pentru că este atemporal. Sună ciudat, dar modernismul nu va fi întotdeauna la modă, pe vreme ce clasicismul da.

Rep.: Ce pasiuni ai? Rareş Cojoc: Sunt pasionat de călătorii. Pentru mine, orice vacanţă presupune o călătorie. Cu cât mai autentică şi mai sălbatică, cu atât mai bine. Pe lângă asta, am fost şi voi rămâne pasionat de tenis.

Rep.: Care e cartea care te-a impresionat cel mai mult şi de ce ? Rareş Cojoc: Sunt şi există foarte multe cărţi bune, iar eu sunt genul de om care, chiar dacă nu citesc extrem de mult, am întotdeauna o carte la mine sau o carte începută. Ideea este că citesc şi îmi place. Să compari cărţile sau să le clasifici este din nou foarte greu, pentru că o carte de ale lui Dostoievski

Rep.: De ce ai ales să urmezi Facultatea de Drept? Ce intenţii ai în viitor în acest domeniu ? Rareş Cojoc: Nu ştiu exact de ce, dar este cert că mi-a plăcut foarte mult. Dreptul e ceva concret, ceva pe care te poţi baza. În viitor, îmi doresc să fiu admis în barou, indiferent dacă voi profesa sau nu.

11


12

energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Provocări în energie de Ligia VORO

Uniunea Europeană (UE), inclusiv România, se află în faţa uneia dintre cele mai mari dileme a ultimilor ani: să recupereze decalajul economic faţă de marile puteri, în special Statele Unite ale Americii, generat de creşterea constantă a costurilor de producţie, prin majorarea tarifelor la energie, respectiv să nu renunţe la politica sa de protecţie a mediului, inclusiv prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Ce va prevala încercăm să analizăm mai jos.

Contextul global

La nivel mondial, Statele Unite ale Americii par să fi câştigat duelul energetic cu Uniunea Europeană şi cu economiile asiatice, cel puţin pentru moment şi potrivit statisticilor ultimilor ani. Conform datelor oficiale, costurile energetice ale SUA, ce se regăsesc în costurile de producţie, sunt de trei ori mai reduse faţă de cele ale ţărilor din Uniunea Europeană şi de cinci ori mai mici decât cele ale ţărilor asiatice, China, în special. Mai mult, dacă în statul de peste Ocean, energia s-a ieftinit în ultimii ani, cu aproape 70%, nu acelaşi lucru se poate spune despre preţul energiei în statele comunitare, unde acesta a înregistrat un salt de 35 %. Explicaţiile pentru acest ecart al preţurilor ce va trece, în curând, destul de vertiginos, de 100% le vom oferi în cele ce urmează. Dacă ne întrebăm ce a generat acest galop de sănătate energetic al SUA, răspunsul e unul extrem de simplu. Şi acest lucru se datorează exploatării ţiţeiului şi gazelor, ambele de şist, prin mult contestatul procedeu al fracturării hidraulice - forarea unor puţuri prin care se

pompează sub presiune lichid saturat cu substanţe chimice pentru degajarea combustibilului. Cert este că, în ciuda controverselor stârnite de exploatarea resurselor neconvenţionale, cum sunt considerate atât ţiţeiul de şist cât şi gazele de şist, din cauza efectelor pe care le-ar provoca – cutremure, infectarea apei etc. - , economia SUA a cunoscut un boom datorită acestora. În special, în chimie şi petrochimie, unde, potrivit AFP, sunt dezvoltate peste 110 proiecte de investiţii, cu o valoare totală de 77 de miliarde de dolari, conform datelor centralizate de American Chemistry Council, ceea ce ar însemna, de asemenea, crearea a 46.000 noi locuri de muncă directe şi peste 200.000 indirecte. Până atunci ne vom opri succint asupra efectelor pe care le generează, pe de o parte, scăderea tarifelor la energie în SUA, pe de altă parte, majorarea, în mod constant, a preţurilor la nivelul UE. Simplist vorbind, SUA, prin companiile sale, produce mult mai ieftin, îşi poate vinde mărfurile, presta serviciile şi asigura lucrările mult mai ieftin, adică este mult mai competitivă în raport cu celelalte economii – europeană sau asiatică. Pentru a se menţine competitive în raport cu piaţa americană, companiile europene şi asiatice sunt nevoite să reducă din costurile de producţie, tăind din alte părţi – costul cu forţa de muncă, marja de profit, investiţii etc. Toate acestea în contextul în care, spre exemplu, Uniunea Europeană a amânat constant să ia o poziţie în privinţa extragerii ţiţeiului şi a gazelor de şist, preferând însă să finanţeze, prin scheme de ajutor de stat mai mult sau mai puţin generoase, proiecte energetice


energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din surse regenerabile, pentru a limita dependenţa de resursele epuizabile de import, în general.

Contextul european

Sub aceste auspicii, deloc roz, s-a întrunit în 22 mai, la Bruxelles, Consiliul liderilor UE. Consiliul European a decis că va continua eforturile de creare a pieţei interne a energiei până în 2014, astfel încât niciun stat membru să nu fie izolat de reţelele de gaze şi energie electrică. În concluziile întâlnirii se mai specifică următoarele: «Este nevoie de investiții semnificative într-o nouă infrastructură energetică, inteligentă, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu energie la prețuri accesibile. Aceste investiții sunt vitale pentru creșterea economică durabilă și pentru locurile de muncă și vor ajuta la consolidarea competitivității. Finanțarea lor ar trebui să provină în primul rând de pe piață. Acest aspect crește și mai mult importanța unei piețe a carbonului care să funcționeze bine, precum și a unui cadru previzibil pentru politicile din domeniul climei și al energiei pentru perioada de după 2020, care să ducă la mobilizarea capitalului privat și la diminuarea costurilor pentru investițiile în domeniul energiei». Pentru a atinge aceste deziderate, liderii UE au decis să adopte Directiva privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, Comisia Europeană să revizuiască normele referitoare la ajutorul de stat, astfel încât acestea să permită intervenții orientate care să faciliteze investițiile în materie de energie și de mediu, asigurând condiții de concurență echitabile și respectând integritatea pieței unice, să elimine, treptat, subvențiile dăunătoare din punct de vedere ecologic sau economic, inclusiv cele pentru combustibilii fosili, Comisia să prezinte orientări privind schemele de sprijin eficiente și rentabile pentru energia din surse regenerabile și privind asigurarea unei capacități de producție adecvate. Susţinerea financiară a proiectelor ar putea veni din partea BEI – printr-un sprijin sporit, după cum se precizează în concluzii, astfel încât să fie stimulată finanţarea eficienţei energetice și a utilizării eficiente a resurselor, a infrastructurii energetice și a surselor regenerabile și pentru a promova dezvoltarea bazei tehnologice și industriale a Europei. Dacă mai sus aminteam că UE a amânat o poziţie tranşantă legată de extragerea gazelor de şist, după Consiliul din 22 mai, preşedintele acestuia, Herman van Rompuy, a susţinut în declaraţia de presă că liderii UE au convenit “diversificarea surselor de energie, cu toate resursele: convenţională şi neconvenţională, care include şi gazele de şist”. În schimb, UE a dat o lovitură indirectă României anunţând că nu va mai sprijini proiectul de construcţie a gazoductului Nabucco, un proiect care pentru România însemna reducerea dependenţei de importurile din Rusia.

Contextul românesc

La Consiliul European, statul român a fost reprezentat de către premierul Victor Ponta care a avut mandat să pună în discuţie acceptarea gazelor de şist ca o resursă de energie neconvenţională, interesate de o decizie în acest sens fiind şi alte state, precum Marea Britanie, Ungaria, Polonia, Spania, ţări care au emis acorduri de exploatare, proiectul gazoductului Nabucco şi subvenţiile pentru energia verde. Cu o schemă de ajutor de stat generoasă, România a încărcat constant în ultimii doi ani factura de energie electrică a consumatorilor industriali, respectiv casnici pentru a reuşi să plătească sumele convenite pentru fiecare MW de energie verde preluat în Sistemul Energetic Naţional. Acest aspect a generat, pe de o parte, o explozie a proiectelor în domeniul

„Nu trebuie să fii specialist în energie ca să înţelegi că atunci când unii scad preţurile cu 60% şi alţii le cresc cu 35%, probabil că în România şi în Europa, dacă nu luăm măsuri, se vor închide toate fabricile. Şi o să rămânem să fim doar muzeu, eventual, al omenirii, ceea ce nu cred că e bine nici pentru România, nici pentru Europa“ Victor Ponta, prim-ministru

energiei din surse regenerabile, iar, pe de altă parte, a determinat nemulţumiri în rândul marilor consumatori industriali care au înregistrat costuri de producţie majorate din cauza energiei electrice mai scumpe. Anual, Sidex Galaţi, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, achită 50 de milioane de euro pentru certificatele verzi, această cheltuială fiind unul dintre motivele pentru care proprietarul combinatului siderurgic a ameninţat că va pleca din România. De asemenea, ALRO Slatina este în aceeaşi situaţie. Potrivit unor declaraţii oferite de către Marian Năstase, preşedintele CA al Alro, agenţiei AGERPRES, 16,5% din costul total al tonei de aluminiu îl reprezintă ecotaxele. "Pe piaţa mondială, deja aceste ecotaxe nu sunt recunoscute în majoritatea ţărilor lumii şi, atunci, produsele din aceste ţări au un avantaj categoric faţă de noi. Chiar şi pe piaţa europeană, producătorii români, care sunt supuşi acestei brutale scheme de suport a energiei regenerabile, au dificultăţi în a-şi vinde produsele, deoarece, în alte ţări din Europa schema a fost suspendată sau este mult mai mică, ceea ce, din start pune industria românească într-o poziţie inferioară din punct de vedere competitiv“, a susţinut Năstase.

Energia verde, sacrificată

Presat de marii jucători din industria siderurgică, Executivul a adoptat celebra, deja, Ordonanţă de Urgenţă Nr. 57 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, hotărând să amâne plata certificatelor verzi începând cu 31 martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele eoliene. În actul normativ se mai prevede amânarea temporară, începând cu 1 iulie 2013, a acordării unui număr de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidro noi cu puteri electrice instalate mai mici sau egale cu 10 MW (un certificat verde) de centrale eoliene (un certificat verde), respectiv de centrale electrice solare (două certificate verzi). De asemenea, tot prin ordonanţa amintită, acreditările centralelor sau grupurilor electrice urmau să fie limitate. Semestrial, potrivit aceluiaşi act normativ, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei(ANRE), prezidată de către târgumureşeanul Niculae Havrileţ, va avea sarcina de a monitorza investiţiile în domeniul energiei verzi, astfel încât să fie evitată supracompensarea prin schemele de sprijin acordate producătorilor de energie regenerabilă. Ordonanţa a intrat în vigoare de la 1 iulie, generând un val de nemulţumiri din partea producătorilor de energie verde, respectiv, de dată extrem de recentă, o anchetă a Comisiei Europene care, potrivit unor informaţii, nu ar fi fost informată despre intenţia Guvernului de a amâna cu trei, respectiv patru ani acordarea certificatelor verzi.

13


14

energie

Viziunea ANRE Cum arată însă, în concret, piaţa energiei româneşti vom încerca să vă arătăm în cele ce urmează. Recent, reprezentanţii ANRE au prezentat Parlamentului raportul pe 2012. Potrivit acestuia, peste 50% din piaţă este cu preţ reglementat, iar ţara noastră se poate lăuda cu prezenţa pe ultimele locuri în ceea ce priveşte preţurile la electricitate, mai scăzute cu 30%, şi gaze – mai mici cu aproximativ 150%, din UE, ceea ce le oferă un avantaj competitiv companiilor româneşti, dar care este interpretat ca preţ de dumping. Este motivul pentru care preţurile trebuie aliniate, iar piaţa liberalizată. Ca orizont de timp, pentru Prezent între 12-19 mai în Repuconsumatorii casnici, efectele se vor blica Populară Chineză, Constantin resimţi până în 2018, când pentru Niţă, ministrul delegat pentru aceştia facturile se vor dubla practic, Energie, a susţinut că este interesat iar pentru cei industriali până în 2014, să atragă investitorii chinezi la cencând vor achita cu 160 de dolari mai trala nucleară de la Cernavodă, mult pe mia de metri cubi de gaze centralele de pompaj de la Tarniţa naturale. şi Măcin, hidrocentrala de pe Autoritatea Naţională de RegleDunăre de la Turnu Măgurele, mentare în Domeniul Energiei, în modernizarea hidro şi termocenurma analizei semestriale, a propus tralelor aflate în funcţiune. TotoComitetului de Reglementare redudată, aceştia îşi pot exprima cerea tarifelor reglementate la energia interesul pentru pachetele de acţielectrică la consumatorii finali, iar uni la companiile din domeniul eComitetul de Reglementare, în şenergiei, ce vor fi vândute pe Bursa dinţa din data de 21 iunie, a aprobat de Valori Bucureşti - Hidroelectrica Ordinul nr. 40/2013 privind Tarifele (10%), Complexul Energetic Oltereglementate la energia electrică nia (15%), Electrica distribuţielivrată de furnizorii de ultima instanţă furnizare (51%), Nuclearelectrica consumatorilor casnici şi asimilaţi (10%), Complexul Energetic Huneconsumatorilor casnici care nu şi-au doara (51%). exercitat dreptul de eligibilitate.

Interesaţi de susţinerea chineză

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Totuşi, cu toate că preţurile se vor alinia celor din Uniunea Europeană, nu acelaşi trend ascendent îl vor cunoaşte veniturile populaţiei, respectiv ale firmelor, astfel că impactul majorării tarifelor asupra consumatorului roman – persoană fizică sau juridică - va fi cu mult mai mare. De aici a venit şi încercarea Departamentului de Energie, condus de Constantin Niţă, de a obţine o amânare cu 6 luni a calendarului de liberalizare din partea Comisiei Europene. Comisarul pentru Energie, Gunther Oettinger, a recomandat în schimb respectarea calendarului stabilit de ANRE. Liberalizarea pieţei va însemna că fiecare consumator îşi va putea alege în mod independent furnizorul, ceea ce sar putea traduce că vor rămâne în piaţă doar cei care vor reuşi să asigure o energie cât mai ieftină. Cum se pregătesc însă marii jucători din energie la aceste schimbări pe piaţa energiei verzi, a gazelor, a energiei electrice?

În blockstarturi După ce a intrat în insolvenţă în iunie anul trecut, Hidroelectrica dă semne puternice de revenire. Luna trecută, Tribunalul Bucureşti a dispus închiderea procedurii insolvenţei, după ce a constatat că au fost îndeplinite obligaţiile de plată asumate prin Planul de Reorganizare al Hidroelectrica, aprobat de Adunarea Creditorilor în data de 18 iunie 2013, şi confirmat de judecătorul sindic pe 20 iunie 2013. Potrivit administratorului judiciar al companiei, Euro Insol, datoriile companiei au scăzut cu 581 milioane de lei în perioada în care aceasta s-a aflat în insolvenţă, iar personalul s-a redus cu 16,8%, potrivit bilanţului celor 371 de zile de insolvenţă a companiei. Cifra de afaceri a societăţii s-a majorat cu 228 milioane de lei (plus 22%), de la 1,048 miliarde de lei, la 31 mai 2012, la 1,276 miliarde de lei, la 31 mai 2013, rezultate explicate şi prin majorarea producţiei de energie electrică cu 80.000 MWh peste media lunară a ultimilor 17 ani. Pentru a recupera din datoriile care au scăzut cu aproape


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

600 de milioane de lei într-un an, dintr-un total de 4,4 miliarde de lei, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Hidroelectrica va vinde prin licitaţie publică internaţională cinci pachete de microhidrocentrale, însemnând 25 de astfel de unităţi de producţie. Preţul de pornire a fost stabilit la peste 16,5 milioane de euro. SC DFEE Electrica SA, liderul pieţei de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, deţinută 100% de statul român prin Ministerul Economiei, a încheiat în 16 iulie procedura de primire a documentelor în vederea selectării intermediarului autorizat al ofertei publice primare de vânzare de acţiuni. Reprezentanţii companiei vor să lanseze oferta publică în vederea admiterii la tranzacţionare pe pieţe reglementate administrate de Bursa de Valori Bucureşti SA a unui pachet de acţiuni nou-emise reprezentând 105% din capitalul social existent. Transelectrica şi-a schimbat în luna iunie directorul general, pe Ştefan Gheorghe, care a fost revocat din funcţie, locul său fiind luat de către unul dintre memmbrii din Consiliul de Supraveghere, Ştefan-Doru Bucătaru.Transelectrica este Operatorul de Transport şi de Sistem din România, care gestionează, operează, întreţine, modernizează şi dezvoltă reţeaua de transport care cuprinde 80 staţii electrice de transformare, cu o capacitate de circa 35.000 MVA, şi 9.028 km de linii electrice aeriene de 110/220 kV, 400 kV şi 750 kV, aflate în gestiunea a 8 sucursale de transport. În 2012, Transelectrica a înregistrat venituri de 2,805 miliarde lei (629,5 milioane euro), în scădere cu 13,7%, şi cheltuieli de 2,762 miliarde lei (620

energie milioane euro), cu 11% sub cele din 2011. Profitul brut estimat pentru acest an este de 44,6 milioane lei (10,2 milioane euro), compania programând investiţii de 420 milioane lei (96,4 milioane euro). Acţionarii companiei sunt statul român - 58,68% din acţiuni şi Fondul Proprietatea - 13,49%. Cea mai nouă informaţie despre Nuclearelectrica este că aceasta ar fi trebuit să fie listată la Bursă până la jumătatea lunii iulie, dar listarea sa a fost amânată pentru luna septembrie, în ciuda declaraţiilor de presă ale directorului general al companiei, Daniela Lulache. Aceasta a explicat, cu mai multe ocazii, că listarea este justificată prin nevoia de atragere de capital privat. Prin oferta publică primară care se va derula la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), statul intenţionează să vândă acţiuni noi reprezentând 10% din capitalul Nuclearelectrica, astfel 85% din acţiuni vor fi oferite investitorilor instituţionali, iar diferenţa - investitorilor de retail. Valoarea pachetului este estimat la 300350 de milioane de lei. În prezent, statul este acţionar majoritar al Nuclearelectrica cu 90,28% din capitalul companiei, iar Fondul Proprietatea deţine restul de 9,72% din acţiuni. Numită în fruntea companiei, în afara de listarea la bursă, Daniela Lulache şi-a propus să crească marja de profit a companiei, respectiv să atragă investitori strategici pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 la Centrala de la Cernavodă. (Va urma)

New oil and gas conference for East Mediterranean region ITE Group Plc is launching a new East Mediterranean Oil and Gas Conference which will take place on 10 – 11 September 2013 in Paphos, Cyprus. e conference provides a central meeting place for regional and international oil and gas professionals and government officials to discuss exploration challenges, new pipelines, policies and inward investment in Cyprus, Lebanon, Israel, Turkey, Egypt, Greece and Jordan. Harris Georgiades, Minister of Finance, Republic of Cyprus has confirmed to participate at the conference.

Other key speakers include: • Constantinos Xichilos, Director of the Energy Services, Mi nistry of Commerce Industry and Tourism, Republic of Cyprus • Uri Aldubi, Chairman, Association of Oil and Gas Exploration Industries in Israel • Harry Tzimitras, Director, PRIO Cyprus Centre • David Tennant, Partner, Dentons • Roudi Baroudi, Secretary, Lebanese Member Committee, World Energy Council • Plus many others Key topics include, but are not limited to: fiscal terms and state regulatory regime developments; evaluation of appraisal drillings; economics of Eastern Mediterranean natural gas exports; government and industry cooperation; plus much more. Graeme Coombes, Head of Oil and Gas Division, ITE Group Plc states: “With recent gas field discoveries in the Levant

basin and major upstream businesses continuing to invest in the region, 2013 is an exciting year for the East Mediterranean oil and gas industry. New plans for further regional hydrocarbon developments are expected to be announced, thus East Mediterranean Oil and Gas is a timely and required industry event”. To register as a delegate or sponsor, please contact Jesse Reynolds on +44 (0) 207 596 5004 or jesse.reynolds@iteevents.com For more information, please visit http://eastmedog.com/home/tbn.aspx

15


16

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, platforma ideală RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, cel mai mare şi important târg pentru energie regenerabilă şi eficienţă energetică din România, îşi prezintă cea de-a VI-a ediţie, între 20-22 noiembrie 2013 în noua sa locaţie, cel mai modern centru expoziţional din România: EXPOROM, Bucureşti. Din 2008, RENEXPO® oferă platforma ideală pentru afaceri de succes în ceea ce priveşte târgul, conferinţele şi evenimentele conexe. În acest an, RENEXPO® reinventează perspectiva pentru târguri şi conferinţe pentru energie regenerabilă în România şi prezintă noi sub-branduri, precum: RENEXPO® SOLAR, RENEXPO® WIND, RENEXPO® HYDROPOWER şi RENEXPO Bio& Co.

Atractiv şi profitabil Sectorul de energii regenerabile devine tot mai atractiv şi profitabil în România. Multe companii din străinătate încep noi afaceri şi au interes să investească în acest domeniu. 2013 va fi anul în care experienţa, strategia şi finanţările vor arăta calea, vor stabili şi vor împărţi piaţa. Conform oficialităţilor, sectorul energiei verzi a atras în ultimii trei ani, în România, peste trei miliarde de euro, iar schema de suport pentru investitori, care oferă certificate verzi cu o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro, este una din cele mai genAnca Oprea eroase din Uniunea Europeană. REECO RO EXPOZIȚII SRL Din proiectul oficial al Guvernului reiese B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, că, începând cu 1 iulie 2013, producătorii 310025 Arad de energie regenerabilă din sectorul solar Tel: +40 (0) 257-230999 vor primi 6 certificate verzi, însă 2 din Fax: +40 (0) 257-230998 acestea vor fi reţinute de către autorităţile oprea@reeco.ro în cauză până pe 1 ianuarie 2017. Pentru www.reeco.eu eolian va fi reţinut câte un certificat verde până pe 1 ianuarie 2018, iar pentru hidroenergie se va reţine tot un certificat. Conform ultimelor discuţii, aprobarea poate dura între 6, 7 şi 12 luni, ceea ce presupune că această ordonanţă să intre în vigoare nu mai devreme de 1 ianuarie 2014, dată care a fost luată în considerare de la început de către toate părţile implicate în această piaţă. De asemenea, potrivit ANRE, este posibil ca, începând cu 1 ianuarie 2014, certificatele verzi să fie reduse la 3 pentru energia solară, 1.5 pentru eolian şi 2.3 pentru hidroenergie.

Contact:

Punctul nr. 1 de întâlnire RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, punctul de întâlnire nr. 1 pentru experţi şi persoane cheie din domeniul energiei regenerabile oferă cel mai bun cadru în vederea stabilirii de noi contacte pentru dezvoltarea de afaceri şi de a le cultiva pe cele deja existente. Acesta propune să arate investitorilor provocările întâmp-

inate de sectorul energiilor regenerabile din România, potenţialul existent şi îi informează cu privire la modul optim pentru investiţii profitabile. Întâlnirile din timpul târgului au rolul de a-i informa pe iniţiatorii de afaceri şi pe cei avansaţi, cum să rezolve probleme şi să elimine riscuri. În 2013 ne aşteptăm la o creştere de 15% a numărului de expozanţi şi participanţi. Târgul îşi propune să atingă un număr de 160 de expozanţi, pe o suprafaţă de 6000 de m² şi 4500 de vizitatori specializaţi. Până în prezent, târgul găzduieşte expozanţi din 9 ţări, de pe 2 continente, printre care: CINK Hydro-Energy k.s., Egnatia Rom SRL, ENERCON GmbH, Energobit Group SA, ENERGOVOLTAIC GROUP SRL, Espe RO, Inversolar Energy SRL, Global Hydro Energy, Hydro Engineering SA, Turboden srl, Voith Hydro SRL, Wartsila Hungary Kft. Expozanţii provin din următoarele sectoare: energie solară, fotovoltaică, energie eoliană, hidroenergie, bioenergie, cogenerare şi altele. În paralel cu târgul vor fi organizate conferinţe de specialitate şi evenimente conexe. Principalele tematici de conferinţă care vor avea loc sunt: energie solară, energie eoliană, hidroenergie, bioenergie, biogaz şi cogenerare. Alte teme sunt planificate şi vor fi organizate. Evenimentele conexe includ: workshop-uri, forumuri şi business matching.

Despre REECO: Compania, cu sediul în Reutlingen-Germania, este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi conferinţe din Europa, în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice în construcţii şi renovări. Din 1997 şi până în prezent, REECO a organizat peste 1000 de expoziţii şi conferinţe, care au fost vizitate de aproximativ 50.000 de experţi şi la care au participat peste 2000 de expozanţi. Portofoliul companiei cuprinde 9 târguri şi 60 de conferinţe organizate anual, de către aproximativ 50 de angajaţi în România, Germania, Austria, Polonia şi Ungaria.

Summary RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, the largest and most important trade fair for renewable energy and energy efficiency in Romania, presents its sixth edition, from 20 to 22 November 2013, in its new location, the most modern exhibition center in Romania: EXPOROM, Bucharest.


energie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Irum Reghin își face parc fotovoltaic

17

de (A.B.)

Producătorul de utilaje forestiere și agricole Irum Reghin derulează o investiție de peste 1,8 milioane euro pentru a realiza un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1,39MW.

Potrivit directorului general al Irum, Mircea Oltean, parcul solar este dezvoltat pe un teren aflat în proprietatea companiei și va fi dat în funcțiune până în data de 30 august. Oltean nu a dorit să ofere încă alte detalii cu privire la acest proiect, însă demersul său se aliniază trendului investițional din județul Mureș, asaltat în ultimele luni de zeci de proiecte de parcuri fotovoltaice. Aproape 40 de cereri pentru acord de mediu există în analiză la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, conform declarațiilor lui Dănuț Ștefănescu, șeful acestei instituții. Primul parc fotovoltaic din judeţul Mureş a fost deschis anul trecut, la Chirileu, al doilea la Ernei. În octombrie 2012, când a fost inaugurată investiţia Fomco Systems de la Chirileu, acest parc fotovoltaic era cel mai mare din România, având o putere instalată de 3,63 MW şi o producţie de energie electrică estimată la 3,28 MW. Fomco Systems SRL a investit 4,5 milioane de euro și derulează o investiție aproape similară la Sângeorgiu de Pădure. Cel mai mare proiect se anunţă a fi cel dezvoltat de către SC Sol Stark Power SRL Timişoara la Târnăveni, care ar urma să ocupe peste 100 de hectare şi să aibă o capacitate record, de 60 MW. Investiţia de la Târnăveni este estimată la 72 de milioane de euro. Proiecte de parcuri fotovoltaice mai sunt anunțate în localităţile Apold, Deaj – comuna Mica, Cuci, Cucerdea, Crăciuneşti, Târnăveni, Pogăceaua, Bernadea – comuna Bahnea, Ernei, Ghindari, Vidrasău – oraşul Ungheni, Voivodeni, Glodeni, Păcureni – comuna Glodeni, Roşiori - Luduş, Miheşu de Câmpie, Icland, Mitreşti – Eremitu sau Stejeriş – comuna Acăţari şi Cipău. Recent, compania germană Gehrlicher Solar a finalizat construcția a trei parcuri fotovoltaice în județul Mureș, având

o capacitate instalată totală de 9 MW și lucrează în prezent la construcția altor două facilități solare, în județul Brașov, care vor avea o capacitate instalată totală de 5 MW. După ce și acestea din urmă vor intra în funcțiune, portofoliul total de lucrări de construcție de centrale solare al firmei germane pe plan local se va ridica la o capacitate instalată de 23 MW. Cele trei parcuri fotovoltaice din Mureș, fiecare cu o capacitate instalată de 3 MW, au fost construite de către Gehrlicher Solar la comanda unui investitor autohton și ocupă o suprafață totală de aproape 19 hectare. Construcția acestora a durat 3 săptămâni, lucrările fiind finalizate înainte de termenul stabilit inițial.

Morile de vânt ale Guvernului Guvernul a decis să amâne, între 1 iulie 2013 și 1 martie 2017, acordarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, în funcție de tehnologia utilizată. Astfel, pentru centralele solare, care beneficiau de 6 certificate verzi pentru fiecare MW de energie electrică produs, se va amâna acordarea unui număr de 2 certificate, acestea urmând să primească doar 4 în perioada menționată. Producătorii de energie din surse regenerabile vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. Unii investitori au anunțat deja că-și retrag proiectele din cauza acestor modificări.


18

opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum definim criza?

de Florin BUŢIU

Motto: ˝Orice răspuns îşi va găsi rădăcina în o altă întrebare: cum definim criza? ˝ (Mugur Isărescu) Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a formulat recent butada de mai sus într-o discuţie în care s-a pus problema unor predicţii economice. Domnia sa a afirmat că nu poate anticipa viitoarele evoluţii şi că asistăm la încheierea unui ciclu istoric de 40 de ani, al cărui început a fost marcat de prăbuşirea sistemului Bretton Woods din 1971. Textual, guvernatorul a afirmat: ”Cam prin anii ’80, eu am făcut constatarea că am intrat într-un alt ciclu – libertatea pieţelor, monetarism, new-keynesianism – ca prin 2007 să văd că au început frământări şi regândiri, a început criza asta. Cred că suntem la sfârşitul unui ciclu de 40 de ani, nu prea ştiu ce urmează”.

Cicluri lungi şi valuri înalte Două precizări merită făcute aici. În primul rând, este de remarcat referirea la ciclurile lungi sau la "valurile Kondratiev", denumite astfel după numele economistului sovietic care le-a definit pentru prima dată. Kondratiev a dispărut în marea epurare sovietică din 1938. Teoria sa originară – şi originală - a fost ulterior preluată şi reformulată în noi dimensiuni de către economişti mai vechi sau mai noi. S-a căutat identificarea diverselor cauze responsabile de evoluţia economică în cicluri lungi. Printre cele mai cunoscute variante ale teoriei ciclurilor lungi sunt cele ce nominalizează, de exemplu, determinări şi corelaţii cu evoluţiile demografice, cu perioada ciclurilor de creditare, cu inovaţia şi ciclurile tehnologice. În versiunea modernă a teoriei valurilor sau ciclurilor lungi se consideră că ultimul ciclu are ca dată convenţională de începere anul 1971, iar ca marcă fanion tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţiilor.

Fluxuri energetice şi simboluri financiare În al doilea rând, este de remarcat referirea la prăbuşirea sistemului Bretton Woods, având - nu întâmplător- ca dată

convenţională de referinţă acelaşi an, 1971. Sistemul Bretton Woods a constituit, la vremea sa, baza ordinii monetare negociate după Al Doilea Război Mondial. A fost o ordine bazată pe etalonajul aur. Prin renunţarea, la 15 august 1971, de către Statele Unite la convertibilitatea dolarului în raport cu etalonajul aur, a început o nouă epocă. Practic, unul dintre efectele sfârşitului sistemului Bretton Woods a fost trecerea de la acoperirea monedei în aur la acoperirea monedei în energie. Deşi trivializat exprimată prin sintagma ˝petro-dolari˝, noua acoperire a monedei descria realitatea corelării între fluxurile financiare şi fluxurile energetice. În cazul specific şi la epoca respectivă era vorba despre fluxuri energetice generate de resursele petroliere.

Flexiuni şi inflexiuni de putere Anul 1971 a fost un punct de inflexiune. În cursul istoriei, orice relaţii economice sistemice au reflectat realităţi energetice, dar niciodată atât de direct şi nemediat. Pentru prima dată, moneda simbolică a fost direct acoperită în fluxuri energetice de consistenţă fizică. Aceasta, în corelaţie cu saltul tehnologiilor informaţiei şi telecomunicaţiilor - cu data convenţională de declanşare tot în anul 1971 – s-a constituit în determinanta unui proces sistemic global care timp de câteva decenii a redefinit modul în care puterea se manifestă în lume. Pentru că puterea nu este altceva decât modul în care energia se manifestă în timp. Iar aceasta implică toate cele trei ipostaze ale puterii la scară instituţională şi de magnitudine istorică: puterea simbolică (politică, administrativă, culturală), puterea economico-financiară şi puterea militară.

Geometrie variabilă Din această perspectivă, cum s-ar putea răspunde la întrebarea cheie lansată de guvernatorul B.N.R: ˝cum definim criza?˝


opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dacă orice relaţii economice sistemice reflectă realităţi energetice şi dacă ciclul ce se încheie a avut ca efect schimbarea modului de manifestare a puterii, atunci criza actuală nu este doar o criză economică. Este o criză de reconfigurare a modului de manifestare a puterii în lume, iar aceasta va marca în grade şi magnitudini diferite fenomenul economic, fenomenul politic, cel administrativ, fenomenul cultural şi fenomenul militar. Pe scurt, nu este vorba de o criză economică, ci de un fenomen ce implică toate cele trei ipostaze ale puterii: simbolică, economică, militară. Este o criză generată de schimbările modurilor de a proiecta puterea. Unul - şi doar unul - dintre indicatori îl constituie schimbarea centrului de greutate al configuraţiilor de putere dinspre petrol spre gaze naturale. Altfel spus, schimbarea în profilurile energetice de consum a ponderii petrolului şi a gazelor naturale. Să ne amintim că acoperirea monedei de referinţă a fost corelată cu fluxurile energetice sau cu baza de resurse reprezentată de petrol. Ori, în prezent, fluctuaţiile şi reconfigurările zonale majore se suprapun în principal pe traseele sau pe bazele de resurse reprezentate de gazele naturale. Orice schimbare asupra bazelor energetice se va traduce în fluctuaţii ale bazelor de putere. Pentru că, încă o dată, puterea dă seama despre modul în care energia se manifestă în timp. Eşecul recent – şi previzibil începând de la un anumit moment - al proiectului Nabucco este doar unul dintre gradele de incertitudine indus României de către fluctuaţiile zonale şi continentale de putere, într-o realitate ale cărei reguli de funcţionare şi grile de răspuns au geometrie variabilă.

Comutări şi proiecţii Comutarea modurilor de proiectare a puterii nu se petrece instantaneu. Aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, este un proces cu durată de decenii, cu evoluţie neliniară, care antrenează actori statali şi non-statali deopotrivă şi care generează creşterea gradelor de incertitudine la toate nivelurile. Asemenea procese sunt marcate de experienţe reuşite sau eşuate, de testări ale unor noi premise sau teorii, de disipări sau concentrări uriaşe de energie, de fluctuaţii, turbioane, seisme, confruntări şi reconfigurări de putere în toate spectrele. Economic, financiar, politic, administrativ, cultural şi, uneori, şi în spectrul militar. În particular şi la scară mică, efectele acestui proces au fost şi vor fi simţite aproape de către fiecare individ, de la simplu angajat până la executivii marilor companii. Iar unul dintre efectele resimţite este creşterea gradelor de incertitudine. Schimbarea modului de proiecţie al puterii generează – şi va genera în continuare - noi moduri de a exploata resursele energetice, noi moduri de a face politică, administraţie, cultură şi război. Toate acestea sunt realităţi manifeste în realitatea curentă. În ce configuraţii se vor stabiliza, în final, procesele fluctuante aflate în derulare se poate doar presupune. În astfel de situaţii, singurul lucru cu certitudine previzibil este că din ce în ce mai multe lucruri pot deveni imprevizibile.

19


20

proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tetapolis, parcul ştiinţific care va schimba Clujul Tetarom Cluj, partenerul Transilvania Business la realizarea Catalogului Parcurilor Industriale din România, vrea să atragă finanţare europeană în valoare de 50 de milioane de euro pentru a construi – alături de universităţile clujene - un parc tehnologic şi ştiinţific, primul de acest gen din România. Proiectul a fost anunţat marţi, 25 iunie, la Consiliul Judeţean Cluj, în prezenţa preşedintelui Asociaţiei Internaţionale a Parcurilor Ştiinţifice, Luis Sanz. de Alin BOLBOS La această oră, în România există două-trei parcuri care îşi spun tehnologice şi ştiinţifice, dar în care activităţile desfăşurate nu au nicio legătură cu ceea ce presupune un asemenea tip de parc. Pe de altă parte, în străinătate, aceste entităţi care se ocupă cu cercetarea şi cu inovarea sunt prezente în mai toate centrele universitare şi industriale puternice şi aduc plusvaloare zonei. Plecând de la aceste reali tăţi, Viorel Găvrea, managerul Tetarom, şi echipa sa de tineri au înţeles ce ar însemna pentru Cluj şi pentru Transilvania deschiderea aici, în parteneriat cu universităţile, a unui parc tehnologic şi ştiinţific, care ar completa de minune cele patru parcuri industriale Tetarom sau chiar pe celelalte din regiune. Aducerea la Cluj a preşedintelui IASP, Luis Sanz, ar putea părea din afară un lucru facil, dar numai oamenii din Tetarom ştiu câtă muncă au depus şi cât l-au urmărit pe spaniol pe la diverse simpozioane internaţionale şi cât l-au curtat. Prezenţa sa la Cluj e practic piatra de temelie a viitorului parc tehnologic şi ştiinţific, pentru că de aici încolo vor funcţiona de minune conexiunile şi activităţile de lobby şi consultanţă, inclusiv pe finanţare, ale IASP.

Universităţile – piloni ai proiectului Marţi, înainte de anunţarea proiectului, reprezentanţii universităţilor clujene s-au aşezat la masa discuţiilor alături de echipa Tetarom, de Luis Sanz şi de Executivul Consiliului

Judeţean Cluj. Conceptul viitorului parc a fost creionat cu uşile închise şi cei prezenţi au agreat semnarea unui protocol de colaborare. Seara, la cină, aceleaşi personaje cu greutate ale Clujului s-au întâlnit, pentru o nouă rundă de discuţii, într-un cadru mai puţin oficial.

Tetarom are sprijinul IASP La întâlnirea cu presa, Luis Sanz a vorbit mai întâi despre semnificaţiile şi potenţialul acestui tip de infrastructură, în procesul dezvoltării regionale: “Sunt impresionat de numărul mare de universităţi şi de studenţi din oraşul dumneavoastră. Aveţi, practic, ingredientul necesar pentru realizarea acestui parc ştiinţific, resursa umană. Prin urmare ar fi un mare păcat, ar fi de-a dreptul sinucigaş să se irosească, să nu fie utilizat cum se cuvine, să lucreze în direcţia corectă, pentru dezvoltarea acestei regiuni". Apoi, Sanz s-a angajat să ofere consultanţă si susţinerea IASP în demersul realizării parcului de la Cluj.

"Vrem să obţinem finanţarea!" Managerul Tetarom, Viorel Găvrea, a explicat utilitatea unui asemenea proiect realizat în parteneriat cu universităţile. Modelul său preferat de parc tehnologic, dintre cele vizitate


proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

21

în Europa, este cel de la Berlin, unde funcţionează aproape 1.000 de companii (în domenii precum biotehnologie, fotovoltaice, optică, IT, media etc.), şase institute de cercetare ale universităţilor, 11 centre de cercetare non-universitare. “Este un vis ce e acolo, nu ştiu când vom avea şi noi ceva asemănător. Până una alta, noi facem primul pas la Cluj. Deocamdată i-am zis Tetapolis, sunt multe voturi deja pentru acest nume. Pentru Tetapolis, un proiect pe care noi îl avem aproape finalizat, putem accesa fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial, axa 2. Suma maximă pe care o putem solicita este 50 de milioane de euro şi nici nu mă gândesc să nu o obţinem pe toată", a declarat Găvrea. Apoi, managerul Tetarom a explicat ce înseamnă un parc tehnologic şi ştiinţific: “Vorbim, de exemplu, de 10 hectare de teren viabilizat, cu clădiri moderne – birouri, incubatoare de afaceri şi multe, multe laboratoare de cercetare pentru tehnologii inovative. Cu atâtea universităţi într-un oraş precum municipiul Cluj-Napoca este complet anormal să nu existe un astfel de parc tehnologic, care să genereze soluţii de dezvoltare pentru întreaga regiune”, a menţionat Viorel Găvrea.

Mingea e în terenul universităţilor Referitor la obligaţiile şi beneficiile partenerilor din acest proiect, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, crede că e prea devreme pentru a lua decizii în acest sens: “Mai întâi să vedem cum vor reacţiona universităţile. Deocamdată, noi le-am prezentat această oportunitate şi aşteptăm un răspuns din partea rectorilor". În privinţa locaţiei viitorului parc, Uioreanu a spus că nu este exclusă posibilitatea ca acesta să se realizeze în continuarea parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului, dacă Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), cea care deţine terenul în administrare, şi-ar da acordul în sensul acesta.

Ce este parcul ştiinţific? Conform definiţiei Asociaţiei Internaţionale a Parcurilor Ştiinţifice (IASP), un parc tehnologic şi ştiinţific este o iniţiativă menită să încurajeze formarea şi creşterea industriilor din economia bazată pe cunoaştere, iniţiativă care are legături operaţionale cu mediul universitar, centre de cercetare şi alte instituţii din sfera educaţională. Un asemenea proiect are la bază o echipă de experţi capabili să realizeze transferul tehnologic către zona de business şi producţie. Parcurile ştiinţifice sunt iniţiative care contribuie decisiv la dezvoltarea socio-economică a zonelor în care se află. SUA au peste 170 astfel de parcuri, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 63, Franţa 60, Finlanda 24, Germania 12,

“Vorbim, de exemplu, de 10 hectare de teren viabilizat, cu clădiri moderne – birouri, incubatoare de afaceri şi multe, multe laboratoare de cercetare pentru tehnologii inovative. Cu atâtea universităţi într-un oraş precum municipiul Cluj-Napoca este complet anormal să nu existe un astfel de parc tehnologic, care să genereze soluţii de dezvoltare pentru întreaga regiune!” Viorel Găvrea, director general Tetarom

Suedia 12. Ţările vecine României au cel puţin câte două astel de entităţi. Deşi România se laudă cu câteva centre universitare puternice, primul parc ştiinţific adevărat a întârziat să apară.

Ce este IASP? IASP este reţeaua mondială de parcuri ştiinţifice şi zone de inovare, funcţionând ca o ONG cu statut consultativ pe lângă Consiliul Economic şi Social al ONU. Organizaţia, al cărei preşedinte curent este spaniolul Luis Sanz, are 388 de membri, care cumulează peste 128.000 de companii din 69 de ţări ale lumii.

Summary At this time, in Romania there are two or three parks that define themselves as technological and scientific, but the activities that are carried out therein have nothing to do with what this type of park entails. On the other hand, abroad, these entities dealing with research and innovation are present in almost all the strong university and industrial centers and bring value to the area. Based on these facts, Viorel Găvrea, Manager of Tetarom, and his team of young people realized what it would mean for Cluj and Transylvania to open, in partnership with the universities here, a technological and scientific park, perfectly complementing the four Tetarom industrial parks or others in the region. Bringing to Cluj the IASP President, Luis Sanz, might seem an easy thing from outside, but only people from Tetarom know how much work this involved and how they followed the Spaniard at various international symposia and how they courted him. His presence in Cluj is basically the cornerstone of the future scientific and technological park, because from now on the IASP connections and the lobbying and consulting activities, including for funding, will work greatly.


t a

i ”

22

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bistrița și-a prezentat proiectele în China

de (A.B.)

Primarul Bistriței, Ovidiu Creţu, a făcut parte, la începutul lunii iulie, din delegaţia României condusă de ministrul Dan Şova în China. Grupul format în mare parte din primari și președinți de consilii județene a luat parte la un simpozion pe tema administraţiei publice locale în oraşul Chongqing - Reuniunea liderilor locali din China şi Europa Centrală şi de Est. Cu ce s-a întors Crețu din China?

„A fost vorba de o întâlnire la nivel guvernamental pe teme de administraţie publică locală la care au luat parte 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, dar şi 16 provincii din Republica Populară Chineză. Au fost trei zile de discuţii, întâlniri şi prezentări, dar şi câteva conferinţe. Într-una din zile a venit şi premierul Victor Ponta – aflat în plin turneu asiatic - care a făcut o prezentare a ceea ce înseamnă România şi din punct de vedere administrativ”, povestește Ovidiu Crețu. “Am prezentat gazdelor, pe scurt, oportunitățile de afaceri din România și eu, personal, din Bistrița. Fiecare țară participantă, fiecare regiune sau oraș au făcut același lucru, chiar și partea chineză, adică cele 16 regiuni autonome şi-au prezentat şi ele proiecte care aşteaptă finanţare”, a mai spus primarul Creţu. Despre semnale concrete din partea unor investitori chinezi, primarul Bistriței a spus că acestea trebuie să vină în urma dezvoltării rapide a relației politice dintre RomâŢări europene participante: Albania și China, pentru că, se știe, marile nia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, investiții chineze în străinătate se fac Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, doar cu avizul guvernului de la Beijing. Lituania, Muntenegru, Macedonia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia Provincii chineze participante: Chongqing (gazdă), Beijing, Tianjin, Mongolia Interioară, Jilin, Jiangsu, Zhejiang, Anhui, Fujian, Shandong, Hubei, Guangdong, Sichuan, Potrivit http://cqmeeting2013.cqfao Guizhou, Gansu, Ningxia, Xinjiang. .gov.cn, reuniunea liderilor locali din Judeţe/municipii participante din China şi Europa Centrală şi de Est, a România: Bucureşti (capitala), fost programată la Chongqing în peJudețul Bistriţa-Năsăud, Județul rioada 2 – 4 iulie a.c. Evenimentul a Maramureş, Județul Iaşi, Municipiul avut drept scop deschiderea de oporIaşi, Județul Bacău, Ilfov, Municipiul tunităţi de dezvoltare între provincii şi Beclean, Județul Dâmboviţa, Muoraşe. Reuniunea a fost împărţită pe nicipiul Targovişte, Județul Dolj, două secţiuni. Prima a inclus ceremoJudețul Argeş, Municipiul Piteşti. nia de deschidere şi 5 mese rotunde

Reuniunea liderilor locali – ECE, 2013

programate în ziua de 3 iulie. Cea de a doua parte a inclus un târg de afaceri care s-a desfăşurat în perioada 2 – 3 iulie şi un tur al municipiului Chongqing în dimineaţa zilei de 4 iulie. În cadrul celor cinci mese rotude din cadrul reuniunii, au fost organizate sesiuni paralele pe teme cum ar fi comerţul şi investiţiile, cooperarea IMM-urilor, cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, cooperarea agricolă şi umană, cooperarea culturală. Fiecare discuţie a durat aproximativ 90 de minute. Târgul de afaceri se va concentra pe promovarea specificului local şi a proiectelor majore din cele 16 provincii şi oraşe din China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est. Partea chineză a pus la dispoziţie fiecărei ţări europene un spaţiu de promovare în cadrul expoziţiei. Potrivit organizatorilor, la reuniunea de la Chongqing au fost prezenţi 1000 de participanţi, dintre care 500 au fost invitaţi din afara Chinei: coordonatorii naţionali din 16 ţări, primari de capitale, provincii şi oraşe, ambasadori acreditaţi în China, lideri de întreprinderi, lideri din 10 ministere şi comisii ale Ministerului chinez al Afacerilor Externe, delegaţi din 16 regiuni autonome provinciale şi municipale chineze.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

23

Secrete antreprenoriale din Transilvania Mai mulţi oameni de afaceri maghiari, din Ardeal, fiecare cu o bogată experienţă pe domeniul în care activează, s-au întâlnit la Târgu-Mureş pentru o discuţie profesională. Simpozionul organizat de Vector Group, o companie târgumureşeană, a avut ca scop dezvoltarea culturii antreprenoriale din Transilvania. La evenimentul organizat la sediul Vector Group, sub titulatura “Secrete antreprenoriale din Transilvania”, s-au întâlnit 30 de oameni de afaceri de la companii din diferite domenii şi câţiva invitaţi din Ungaria. În prima parte a discuţiilor, Szentkirályi-Szász Krisztina director executiv, NKTK Zrt. (Editura Naţională din Ungaria), a vorbit pe scurt despre cartea “Secrete antreprenoriale din Transilvania”, scrisă de Ambrus Tibor, Geréb László şi Lengyel László, carte publicată de editura mai sus-amintită. Cartea este rezultatul colaborării de mai mulţi ani între

“Nu a fost o prezentare de produs. Ideea principală a fost legată de dezvoltarea culturii antreprenoriale din Transilvania. Am vrut să strângem la un loc oameni de afaceri maghiari cu experienţă, care să poarte o discuţie interactivă şi constructivă pe teme economice”. Balázs Endre, director executiv Vector Group

autori şi cuprinde experienţa şi cunoştinţele lor practice despre optimizarea, îmbunătăţirea eficienţei organizaţiilor din Transilvania. Cartea nu a fost încă tipărită, fiind prezentată acum publicului pentru prima dată. Se preconizează că va apărea la sfârşitul acestui an. Geréb László, consultant de afaceri, autor, director executiv al Centrului Educaţional MUTF (Colegiul Universitar de Ştiinte Moderne Economice) din Odorheiu Secuiesc, a ţinut apoi un discurs de 15 minute despre importanţa capitalului uman într-o companie. A subliniat că o firmă se poate dezvolta doar dacă factorul uman este Vector Group este o companie târgucalificat şi perfecţionat în permanenţă. mureşeană cu trei activităţi. Cea mai În opinia sa, oamenii de afaceri din importantă dintre ele este reprezenTransilvania comit des greşeala de a nu tată de Navigator Software, o firmă şti să delege din atribuţii unor oameni specializată în crearea şi comercare să fie specializaţi în ceea ce fac. cializarea de sisteme de gestiune şi Al treilea a vorbit Ambrus Tibor, conmonitorizare în domeniile HoReCa, sultant de afaceri, principalul autor al Retail, Distribuţie şi Producţie. cărţii, cu peste 15 de ani de experienţă de lucru în optimizarea firmelor din Transilvania. Este un trainer renumit şi căutat. A prezentat “secrete de afaceri”. Practic a vorbit despre carte, venind cu o serie de grafice, studii despre firmele din Ardeal. A arătat unde sunt puncte de îmbunătăţit, a dat sfaturi, recomandări. Balázs Endre, consultant de afaceri, director executiv Vector Group, a ţinut o prezentare de 30 de minute despre “valorificarea” secretelor. A fost o prezentare scurtă şi la obiect. A arătat realitatea din firmele din Ardeal şi a punctat cum ar trebui să funcţioneze: delegarea, relaţiile cu clienţii, achiziţiile, investiţiile, relaţia cu banca şi cu statul. A pus accent pe tipurile de comunicare, timp, bani şi onestitate. La sfârşit, fiecare invitat s-a prezentat, s-au pus întrebari, s-au purtat discuţii libere. Evenimentul s-aîncheiat cu o masă unde participanţii şi-au continuat discuţiile. Multumiţi de ceea ce s-a petrecut la evenimentul organizat de Vector Group, invitaţii au stabilit să se întâlnească şi cu alte ocazii.

Summary Several Hungarian businessmen from Transylvania, each with extensive experience in their field of work, met in Târgu-Mureş for professional discussions. e symposium organized by the Vector Group, a company from Târgu-Mureş, was aimed at the development of entrepreneurial culture in Transylvania.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

eveniment

Viitorul comunităților - Afaceri.ro

25

de Ionuț OPREA

Conferința Afaceri.ro care a avut loc vineri, 5 iulie, la Brașov Business Park a trezit interesul a peste 120 de antreprenori și profesioniști ai afacerilor.

Aceștia au aflat detalii inedite despre proiectele care vor schimba fața Brașovului și vor prefigura viitorul orașului ca motor de dezvoltare economică și socială. Prezent la eveniment, Dragos David, directorul Agenției Metropolitane Brașov, a precizat, că în curând, Brașovul va avea un nou centru de afaceri. “Acesta va fi construit în apropierea campusului universitar și va crea premisele unei dezvoltări antreprenoriale. Stimularea antreprenoriatului trebuie tratată prioritar deoarece economia românească este în prezent conectată într-o proporție prea mare (aprox. 60%) la bugetul de stat. De asemenea, vom demara și construcția unui centru de cercetare aplicată la Târlungeni”, a declarat Dragoș David. În altă ordine de idei, moderatorul Ionuț Tața, fondatorul Iceberg și co-organizator al conferinței, a subliniat locul modest pe care îl ocupă în prezent Brașovul în economia regiunii. “Brașovul este pe locul IV în Regiunea Centru, ca grad de dezvoltare economică. Până acum am inaugurat câteva parcuri tehnologice, care din păcate nu sunt populate. Lumea așteaptă investitorii străini, cu riscul de a se întâmpla ceea ce s-a întâmplat la Cluj (cu Nokia, n.r.). Nu este cea mai bună idee. Trebuie să reînviem și alte sectoare, și nu mă refer neapărat la turism. Este o naivitate să credem că putem să facem toți turism”, a subliniat Ionuț Tața. Acesta a arătat că, din punctul său de vedere, cheia dezvoltării Brașovului stă în mâinile oamenilor de afaceri locali, care trebuie să se organizeze și să coopereze la un nivel superior. Conferința Afaceri.ro Brașov a însemnat și lansarea unei inițiative ambițioase: Clusterul pentru Inovare și Tehnologie. Acesta își propune să reunească companiile brașovene active în industrii creative sau bazate pe tehnologie avansată, pentru a accelera dezvoltarea lor. Alți speakeri au vorbit despre tendințele și oportunitățile de afaceri care se prefigurează în viitorul apropiat. Andrei Hohan, care conduce FiaTest, cea mai veche firmă de consultanță în domeniul managementului calității din România, a arătat ca lumea este în pragul unei noi revoluții tehnologice internetul industrial. “Cuvântul chinezesc pentru criză este compus din două simboluri: pericol și oportunitate. Criza e un moment de răsturnare a ierarhiilor economice, ceea ce pentru România poate să fie bine. În World Economic Forum – e Global Competitiveness Report 2012-2013, România apare pe la coadă, după țări ca Bulgaria, Kazahstan, India, în aceeași categorie cu Mongolia, Angola, Ucraina. Nu am dorit să explorez cauzele situației, ci să semnelez oportunitățile legate de o revoluție tehnologică în desfãșurare, revoluția Internetului Industrial”, a subliniat Andrei Hohan. Alin Mechenici, CEO Highway to Business, a prezentat conceptul de business design, un instrument de management modern care permite atât managerului, cât și echipei, să vizualizeze integral procesele de afaceri și să le înțeleagă din primele momente ale interacțiunii. “Atunci când îți prezinți afacerea unui potențial partener,

business design-ul îl va ajuta să-și înțeleagă foarte bine rolul, precum și modul în care se va implica în colaborare. Un exemplu recent de utilizare a instrumentarului de business design este finanțarea pe care am obținut-o pentru dezvoltarea unei platforme educaționale menite să dezvolte comunitatea craioveană”, ne-a declarat Alin Mechenici. Pe de altă parte Bogdan Ghineț, manager partener la Acces Project Investments, a oferit câteva ponturi antreprenorilor care doresc să deruleze proiecte cu finanțare de la Uniunea Europeană. “Implementarea cu succes a unui proiect cu finanțare europeană pleacă de la scrierea în sine a proiectului. Activitățile trebuie să fie corelate între ele și desfășurate în ordine cronologică. De asemenea, orice modificare ce apare în perioada de implementare trebuie adusă la cunoștința autorităților pentru a avea acceptul lor”, a subliniat Bogdan Ghineț.

Oamenii de afaceri şi autorităţile din Ungaria şi din România vor să îşi coordoneze poziţiile şi în ceea ce priveşte planificarea dezvoltării economice a Uniunii Europene în perioada 2014 – 2020, pentru că cele două ţări au multe interese comune. Deja există exemple de armonizare a unor poziţii în ceea ce priveşte Stategia Dunării. În condiţiile în care oficialii români şi cei maghiari vor avea poziţii comune, există şanse ca ei să poată influenţa negocierile într-o măsură mult mai mare decât dacă ar face acest lucru individual.


26

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lobby pentru inovaţie la Universitatea “Petru Maior” Universitatea “Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş a găzduit în data de 16 iulie un workshop pe teme de inovație și leadership, la care au participat studenţi și absolvenți ai instituției mureșene. Speakerul, Laszlo Peter, el însuși absolvent al UPM, este executive manager în cadrul uneia dintre cele mai mari bănci australiene. Peter a vorbit despre spiritul antreprenorial, despre nevoia de inovaţie, despre lideri, despre relația dintre lideri și echipe. de Oana MĂRGINEAN, Alin BOLBOS “Ideea pe care o promovăm este aceea că inovarea începe din leadership şi organizaţiile, aşa cum este şi a noastră, investesc şi promovează foarte mult ideea ca oamenii din interiorul companiei să poată să aibă acea atitudine de a lua decizii. Dorim să promovăm inovarea dinăuntrul organizaţiei”, a declarat, pentru Transilvania Business, Laszlo Peter. În viziunea sa, antreprenoriatul poate fi simplificat astfel: sesizarea unei probleme, identificarea unei soluţii şi construirea unui “bridge” între problemă şi soluţie. “Nouă, astăzi, ne lipseşte spiritul antreprenorial, atitudinea academică, ne-am redus capacitatea de a rezolva probleme plecând de la o idee şi creând un produs sau un serviciu cu ajutorul căruia să putem face viaţa mai bună în societate”, a declarat și conf. dr. Dumitru Rădoiu. În opinia acestuia, sistemul educațional din România este total depășit și în neconcordanță cu ce se întâmplă în vestul Europei și peste Ocean. “Toate țările dezvoltate produc astăzi și exportă inteligență, knowhow, idei, proiecte, inovații. Noi am rămas tributari sistemului vechi și nu vedem că viitorul asta ne cere. Nu mai putem continua să producem pe bandă rulantă specialiști în sute de discipline care nu au niciun viitor în această lume nouă. Din acest motiv, noi la UPM încercăm să introducem o gândire sănătoasă. Vom miza pe acele domenii care produc inteligență, care oferă o șansă uriașă viitorilor noștri absolvenți”, a adăugat Rădoiu. Acesta a putut oferi deja câteva exemple concrete, din rândul unor studenți sau absolvenți care au devenit mici antreprenori în diferite proiecte: dacă unul a realizat un agregator de informații legate de telefoanele mobile, toate comentariile ce apar online pe forumuri cu privire la anumite asemenea device-uri, altul a gândit o platformă socială care să faciliteze transferul de alimente (cu dată apropiată de expirare) din supermarket-uri către populația foarte săracă.

Redesenarea educației la UPM În aceeași notă a continuat și rectorul UPM, Călin Enăchescu, care a explicat, pentru Transilvania Business, noul traseu

“Toate universitățile românești oferă educație clasică, spații de cazare, de recreere, chiar burse. Universitatea Petru Maior vrea să ofere și un viitor acelor tineri care-i vor trece pragul. Și nu ne dorim doar studenți români, ci și străini. Acest tip de educație, pe care-l vom propune noi, este prin sine un produs de export foarte bun pentru alte țări.” Călin Enăchescu, rectorul UPM Târgu Mureș

al universității mureșene: “Este deja evident încă de anul trecut că UPM a apucat-o pe un drum diferit, dar cel bun, zicem noi. Avem la această oră peste 30 de work-shop-uri și întâlniri cu studenți și absolvenți pe teme legate de inovație, leadership, IT etc. Am avut și avem profesori din străinătate invitați să conferențieze pe teme de actualitate educațională imediată. Avem unul dintre cele mai bune masterate din țară pe zona IT. Iar proiectul nostru este abia la început. Știm însă ce avem de făcut și ambiția noastră este să fim cu un pas înaintea altor universități mai titrate din România. Vrem să ne diferențiem clar de ele, la un moment dat, în viitorul apropiat. Toate universitățile românești oferă educație clasică, spații de cazare, de recreere, chiar burse. Universitatea Petru Maior vrea să ofere și un viitor acelor tineri care-i vor trece pragul. Și nu ne dorim doar studenți români, ci și străini. Acest tip de educație, pe care-l vom propune noi, este prin sine un produs de export foarte bun pentru alte țări. Ponderea studenților străini în acest tip de universități este în creștere constantă în ultimii ani”, a spus Enăchescu.


it&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

27

Star Storage aduce soluţii GIS mobile pentru adunarea informațiilor din teren Compania românească de IT Star Storage, care în 2012 anunța investiții de 5 milioane de euro în Parcul Industrial Tetarom III, a lansat de curând soluţii GIS mobile pentru eficientizarea activităţii oamenilor din teren. Star Storage a dezvoltat soluţiile GIS mobile în vederea localizării obiectivelor, respectiv vizualizării, actualizării şi completării datelor şi informaţiilor geospaţiale aferente acestora (echipamente, clădiri, terenuri, incidente). (A.B.) Furnizor de soluţii de externalizare, stocare, arhivare şi management al informaţiilor, precum şi soluţii de cloud bazate pe propriul centru de date, compania a gândit aceste noi produse pentru echipele aflate pe teren, care desfăşoară la faţa locului activităţi de colectare şi gestionare a unei cantităţi mari de date şi informaţii, în vederea transpunerii acestora într-o formă grafică care să permită vizualizarea, căutarea, planificarea, analiza şi managementul eficient al datelor şi informaţiilor geospaţiale obţinute. ’’Cu ajutorul soluţiilor noastre GIS mobile, direct din teren şi în timp real, organizaţiile pot obţine şi analiza datele şi informaţiile geospaţiale de care au nevoie, proces care în trecut era dificil de gestionat’’, a declarat Cătălin Păunescu, managing director Star Storage. Compania a înregistrat în 2012 afaceri de 22,5 mil. euro, în creştere cu 46% faţă de anul precedent. Cele cinci divizii de business ale Star Storage sunt: cloud şi infrastructură, producţia de documente, arhivarea, soluţiile GIS şi soluţiile de business. Potrivit oficialilor companiei, Star Storage a investit de la înfiinţare circa 10 milioane de euro în centrul de date (finalizat în toamna lui 2009), dar şi în centrul de producţie de documente şi de arhivare cu aplicaţiile software aferente. Compania este controlată de Liviu Goşa şi Cătălin Păunescu, acesta din urmă fiind managing director şi acţionarul majoritar, cu 70% din capital. În prezent compania are peste 500 de angajaţi.

Proiectul din Tetarom în stagnare În 2012, Star Storage a anunţat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest şi Tetarom, propunând o investiţie de aproape 5 milioane de euro într-un uriaș data-center, similar cu proiectul pe

care compania l-a dezvoltat în Bucureşti începând din 2009. Deși terenul de cca 2 hectare a fost rezervat de către Star Storage, investiția se lasă încă așteptată. “IT & C este o zonă în care România ar trebui să investească mai mult. Vom face o platformă de supercomputing, adică servere, care vor deservi multe zone. Sunt convins că vom găsi şi multă forţă de muncă specializată. Investiţia din Bucureşti a fost de 4 milioane de euro şi a crescut la 6 milioane de euro”, a explicat Cătălin Păunescu, reprezentantul companiei Star Storage, la anunțarea investiției din Cluj. El a mai arătat că, în acel moment, nu poate preciza exact dimensiunea investiţiei, dar că aceasta va fi de peste 4 milioane de euro. În acelaşi timp, centrul de la Cluj ar urma să fie unul destinat recuperării de date după dezastre. “Va avea super-servere, cu capacitate de super-stocare. Va fi ceva unic la nivel naţional: cei care vor termina instituţii de învăţământ superior cu specializarea de înaltă tehnologie vor putea face practica în zone de înaltă tehnologie pe care nu le găsesc în altă parte”, spunea Păunescu. “Suntem foarte încântaţi că suntem consideraţi atractivi pentru investiţii pe zona IT, că avem un investitor român important în această zonă. După cum ştiţi, IT este un sector prioritar în această zonă de dezvoltare şi ne-am dat tot concursul să susţinem acest proiect. Vom încerca să integrăm această iniţiativă în clusterul IT & C la care lucrăm cu reprezentanţii CJ Cluj”, au arătat la acel moment şi reprezentanții Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest.


28

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soluţii de finanţare pentru agricultori

de Alex TOTH

Aproximativ 200 de agricultori şi fermieri au participat sâmbătă, 13 iulie, la lucrările conferinţei de instruire şi informare a fermierilor şi autorităţilor locale privind finanţarea în exerciţiul bugetar 2014 -2020, din fonduri UE, a proiectelor din domeniul Dezvoltării Rurale, găzduită de Centrul de Conferinţe „Gliga” din Reghin. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Mureş şi i-a avut ca invitaţi pe Nicolae Popa - director general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Dorel Benu - director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Ciprian Dobre preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Vasile Gliga - deputat PSD, şi Cristian Chirteş - deputat PNL. Una din veştile bune primite de participanţii la conferinţă s-a referit la înfiinţarea primului Fond Mutual din România pentru acoperirea riscurilor din agricultură, 65% din pagube urmând să fie acoperite cu bani proveniţi de la Uniunea Europeană. „S-a şi emis Ordonanţa de Urgenţă 43 pentru înfiinţarea primului Fond Mutual din România, cu privire la acoperirea riscurilor din agricultură. Dar nu toate riscurile.

Riscurile care se asigură prin societăţile de asigurări rămân în continuare. Acest Fond Mutual va avea darul să asigure acele riscuri majore din agricultură: seceta, inundaţiile, îngheţurile timpurii şi târzii, de toamnă şi de primăvară. Care este avantajul cel mai mare? 65% din aceste pagube vor fi acoperite de către Uniunea Europeană prin Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020, iar diferenţa de 35% va fi suportată de către fermierii care vor deveni membri ai acestui Fond Mutual”, a precizat Nicolae Popa. „Avem la dispoziţie 30 de zile pentru a înfiinţa acest Fond Mutual, rog fermierii să ia legătura cu asociaţiile, federaţiile şi sindicatele şi să deveniţi membri. Altă formă de despăgubiri şi de acoperire a riscurilor majore din agricultură nu avem”, a completat directorul general al APDRP.

Cofinanţarea proiectelor, problematică Acesta s-a declarat nemulţumit de relaţia dintre agricultori şi băncile din România, acuzate că nu sunt interesate să susţină, cu dobânzi decente, cofinanţările unor proiecte din fonduri europene. „Avem probleme mari cu băncile. Băncile nu vor să vină lângă noi. Chiar şi CEC-ul, care este o bancă a noastră, zicem noi, a statului român, nici CEC-ul nu mai vine lângă noi acum. Am găsit foarte multe situaţii anormale, aş putea spune, unde îi plimbă (pe fermieri - n.r.) şi CEC-ul câte cinci-şase luni până dau verdictul, dacă îl finanţează sau nu îl finanţează”, a arătat Nicolae Popa. De asemenea, directorul general al APDRP a amintit că în perioada 2007-2013 lipsa cofinanţării a determinat fermierii, să renunţe, la aproape, 2.000 de proiecte. „S-a renunţat la 1.800 de proiecte pentru lipsă de cofinanţare, cu o valoare destul de mare, 480 de milioane de euro, bani pe care o parte


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

o să îi putem direcţiona spre completarea deficitului la alte măsuri, dar o parte va merge la Uniunea Europeană şi este mare păcat. Ca atare, noi am spus următoarea treabă şi domnul ministru chiar i-a chemat de câteva ori pe cei de la bănci private care au regulile şi politicile lor, nu îi interesează agricultura. Le-am spus că în perioada următoare derulăm prin băncile private 21 de miliarde de euro. 8,5 miliarde de la noi, 12,5 miliarde de la APIA. Dacă derulăm prin voi 21 de miliarde, vă dăm atâţia bani, vă facem profit, voi de ce nu veniţi după noi, de ce nu ne ajutaţi să ne daţi oferte mult mai accesibile, la dobânzi mult mai mici?”, a subliniat Nicolae Popa. Directorul general al APDRP a mai precizat că autorităţile centrale se află în tratative avansate cu cinci bănci autohtone care vor sprijini agriculturorii la cofinanţarea proiectelor europene. „Am găsit înţelegere la cinci bănci, suntem în discuţii cu ele, pe care le vom agrea şi prin care vom derula aceste sume în aşa fel încât ei să devină partenerii noştri şi, de ce nu, să ne sprijine efectiv în perioada aceasta de cofinanţare”, a spus Nicolae Popa. „Se lucrează acum la Legea Creditului Agricol, să vedem în ce măsură o finalizăm, care vor fi condiţiile. Ceva trebuie să facem pentru că dacă nu vom asigura cofinanţarea, vă spun de pe acum că vom avea o mare problemă cu implementarea fondurilor europene”, a adăugat directorul general al APDRP.

„Fondul Mutual va fi al fermierilor” Înfiinţarea Fondului Mutual pentru acoperirea riscurilor din agricultură a fost salutată şi de directorul general al APIA, Dorel Benu, optimist că în următorii cinci ani relaţia dintre agricultori şi bănci va fi reglementată din punct de vedere legislativ. „Gândiţi-vă că, niciodată după Revoluţie, nimeni n-a mai putut deconta calamităţile naturale. Fondul Mutual va fi al dumneavoastră, al tuturor fermierilor, este o societate non-profit. Tot ce nu asigură firmele de asigurări şi reasigurări va asigura Fondul Mutual”, a afirmat Dorel Benu. „Cu cât capitalul va fi mai mare, cu atât mai mult contribuţia Uniunii Europene va fi mai mare. Cred că, dacă va fi o acţiune de succes în următorii cinci ani, va răspunde şi la întrebarea cine face legea cu băncile din România? Un Fond Mutual puternic ar putea face Legea băncilor în România”, a completat directorul general al APIA. Deputatul PNL Cristian Chirteş, membru al Comisiei de Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice a Camerei Deputaţilor, a deplâns lipsa unei bănci agricole în România şi a afirmat că autorităţile centrale trebuie să conceapă o politică pentru sprijinirea fermierilor autohtoni. „Astăzi, agricultura românească nu are niciun fond de garantare. Astăzi nu avem bănci agricole cum ar fi Banca Agricolă a Franţei. Aproape toate statele Uniunii Europene au bănci agricole, ei bine, noi, România, astăzi nu avem. Ştiţi bine, nimeni nu creditează agricultura. Cred că şi Banca

agricultură

29

„Conducerea Fondului Mutual va fi aleasă de fermieri. Ei vor numi structurile de conducere. Este singura soluţie pentru asigurarea riscurilor din agricultură, dar şi pentru rezolvarea problemelor din agricultură.” Nicolae Popa, director general al APDRP

Naţională, Guvernul, Legislativul va trebui să gândim în acest sens o politică. Va trebui să încercăm să facem posibil ca fermierul să poată să îşi garanteze, să îşi asigure culturile, dar şi să fie creditat”, a afirmat Cristian Chirteş. În cadrul conferinţei au luat cuvântul atât preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, cât şi gazda, deputatul PSD Vasile Gliga. „Trebuie să ne pregătim cu resursă umană puternică şi calificată pentru exerciţiul 2014-2020”, a subliniat Ciprian Dobre. „Cred că trebuie să ne gândim să coagulăm, să ne unim, şi administraţia locală şi antreprenorii, întreprinzătorii privaţi. Şi, evident, s-a subliniat de nenumărate ori această posibilitate de a vă uni dumneavoastră, fermierii, nu ştiu dacă asta nu ar putea fi în sine un proiect pe fonduri europene la unul din ministere”, a adăugat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. „Şansa noastră sunt fondurile europene”, a spus deputatul PSD Vasile Gliga.

Summary Among the good news received by the conference participants was that referring to the establishment of the first Mutual Fund in Romania for covering risks in agriculture, 65% of the damages being covered with money from the European Union. "Emergency Ordinance 43 has already been issued, providing for the establishment of the first Mutual Fund in Romania for covering risks in agriculture. Not all risks, however. Risks that are covered by insurance companies remain. The Mutual Fund will insure against those major risks in agriculture: drought, floods, early and late frosts in autumn and spring. What is the biggest advantage? 65% of these losses will be covered by the EU under the Rural Development Programme 2013-2020 and the remaining 35% will be incurred by the farmers who will become members of the Mutual Fund,” as Nicolae Popa, General Manager of the Paying Agency for Rural Development and Fisheries (APDRP), states.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agricultură

31

Un hunedorean, cel mai mare latifundiar din România Un cioban din Hunedoara a reuşit să-l întreacă pe mult mai celebrul Gigi Becali şi deţine cea mai mare suprafaţă de teren din România. Bărbatul a început, în urmă cu 12 ani, afacerile cu oi şi, încet – încet, s-a dezvoltat, pentru ca acum să vândă, anual, la export, peste 20.000 de oi şi să deţină în proprietate peste 5.0000 de hectare de teren. Anual câştigă aproximativ un milion de euro din vânzarea acestora. de Carmen COSMAN Afacerile din agricultură pot fi şi profitabile şi sunt români care reuşesc să administreze mii de hectare de teren. Cel mai mare latifundiar din România este, însă, un hunedorean. Potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Dumitru Andreşoi deţine nu mai puţin de 5.445 de hectare de teren doar ca persoană fizică, pentru că în realitate deţine peste 10.000 de hectare, dar şi pe persoană juridică, şi are peste 30.000 de oi. Reuşeşte să vândă, anual, peste 20.000 de oi la export, în special în ţările arabe. “Avem teren şi pe persoană juridică. În total aproximativ 10.000 de hectare. Cu familia am vreo 20.000 de mame şi 17.000 de miei. Îi ţinem numai pentru carne. (…) Nu exportăm direct. Avem colaborări cu diverse firme. Noi ne ocupăm doar de creştere. Toamna vindem cam 60% din efectiv, iar 40% rămâne pentru reproducere”, a povestit Andreşoi, care este nepot de cioban. A pornit la drum cu 80 de capete şi treptat a ajuns la zeci de mii, reinvestind an de an tot ce a câştigat. Într-un top al celor mai bogaţi fermieri din ţară, realizat de Agrointel, el figurează cu o avere estimată între 20 şi 25 de milioane de euro, provenită doar din oierit. Povestea de succes a baciului hunedorean a început în 2001. A înţeles că se pot face bani frumoşi din această activitate, dacă munca este dublată de seriozitate în afaceri. Dar, Dumitru Andreşoi face bani de la 10 ani. Nu a fost totul roz şi a avut de întâmpinat destule dificultăţi, dar a strâns din dinţi şi a mers mai departe. „Sunt nepot de cioban. La 10 ani câştigam 3.000 de lei pe lună păzind oile pe munte. Ai mei erau factori poştali. Aveau salarii de 1.700 de lei”, îşi aminteşte bărbatul de 43 de ani. Până în ’89 a fost maistru la IFET. În 1997 s-a privatizat, cu doar un TAF, şi acela ruginit, cu care presta servicii pentru ocoalele silvice. Când afacerile cu lemn au început să intre pe o pantă descendentă, s-a apucat de ciobănie. Ca să cumpere utilajele necesare a trebuit să se îndatoreze la bănci, dar nu regretă niciun moment, chiar dacă creditele nu l-au lăsat mult timp să doarmă liniştit. „Nici nu mai puteam dormi de griji. Stăteam cu frica-n sân să nu-mi ia băncile casa şi să rămân pe drumuri”, rememorează Andreşoi. Acum, afacerea e profitabilă, iar subvenţiile acordate prin APIA l-au ajutat nesperat de mult.

Verifică personal oiţele Dumitru Andreşoi e obişnuit cu munca şi, chiar dacă are destule ajutoare, două zile pe săptămână urcă pe munte ca să-şi vadă oile. Cu maşina de teren nu ajunge până la stână, dar drumul de câţiva zeci de kilometri nu îl sperie. Echipat cu bocanci şi cojoc, ca toţi ciobanii, s-a obişnuit să doarmă sub cerul liber, acolo unde îl apucă noaptea, şi mănâncă împreună cu ciobanii lui. Ajutoarele şi le-a ales cu mare grijă şi ştie să le aprecieze munca grea, iar o dată la două săptămâni le duce mâncare sus în munte. Oile lui Andreşoi iernează la marginea Călanului, în câteva saivane ridicate pe-o colină. Iar când mioarele se întorc din munte le verifică pe fiecare în parte, iar mieii şi berbecii sunt urcaţi în TIR-uri şi vânduţi în Turcia, în Italia şi-n Iordania. Dumitru Andreşoi este şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Oi „Dacia” Hunedoara, precum şi vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Oi „Romovis”. Este însurat, a doua oară, şi are trei fete care, din păcate pentru el, nici nu vor să audă de afacerea cu oi. Pentru Dumitru Andreşoi, reţeta succesului a fost simplă şi s-a bazat pe muncă asiduă, dar a făcut ceea ce-i place. Averea lui, pe lângă mioare, constă într-o casă pentru primele două fete şi pentru mama lor, alte două case la Costeşti, pentru el şi pentru părinţi, un apartament de 90 de metri pătraţi în Călan şi vreo patru maşini de teren. Iar toate acestea i le-au adus oile pe care le creşte, le îngrijeşte şi le vinde în toate colţurile lumii.

Summary A shepherd from Hunedoara has managed to outclass the more famous Gigi Becali and owns the largest land area in Romania. e man started his sheep business 12 years ago, and slowly-slowly grew it: now he annually exports over 20,000 sheep and owns over 50000 hectares of land. Annually he earns about one million euros in sales.


32

agricultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Performanţă în agricultura românească

A consemnat Liliana BRAD

Inginerul agronom Dimitrie Muscă a reuşit să demonstreze că agricultura românească are acum un prezent şi, mai ales, un viitor. Combinatul Agroindustrial din Curtici, creaţia agronomului arădean, a ajuns un brand de succes, realizând performanţă agricultura românească. I se adaugă alt combinat, din comuna Olari, condus după aceleaşi principii şi cu aceleaşi rezultate de excepţie. Domnule Dimitrie Muscă, există căi de a obţine profit în agricultură în condiţiile de astăzi? La două societăţi, Combinatul din Curtici şi combinatul din Olari, două societăţi care însumează actualmente 7.500 de hectare de pământ, am avut 5 milioane de euro profit brut şi peste 4 milioane de euro profit net. Ceea ce înseamnă performanţă, ceea ce înseamnă că ne-am asigurat banii, ca să putem face investiţii. Această sumă de bani pe care am realizat-o ca profit, n-am împărţit-o, n-am dus-o acasă, am reinvestit-o pentru a ne tehnologiza mai departe ca să avem un viitor sigur, pentru că investiţiile în agricultură au început să fie de-a dreptul galopante şi vrem să ţinem pasul cu aceste investiţii. Cum s-a „născut” CAI Curtici ? Nu pot să spun că a fost nici greu, nici uşor. A fost multă muncă şi multă încredere. Eu fiind inginer-şef şi preşedinte de CAP din 1987 şi până în 1990 aici în Curtici, oamenii m-au cunoscut şi a fost primul atu şi pentru ei şi pentru mine, pentru că am pornit pe baza unei încrederi totale. Atunci când am spus că va fi pedepsit un om pentru ceva, a fost pedepsit şi când am spus că îl ajut, l-am ajutat indiferent de problemele pe care le-a avut. Dovada este şi faptul că ne-am pus denumirea de Combinat Agroindustrial Curtici, iată că acum suntem într-adevăr un combinat agroindustrial, cu tot ce înseamnă un combinat. Nu poţi să fii un combinat decât dacă ai de toate: avem şi vegetale, avem şi zootehnie, avem şi industrie alimentară, avem şi comerţ şi desfacere. În scurt timp performanţa de la Curtici aţi dezvoltat-o şi la Olari. Am început prima dată la Curtici. După care, tot aşa pe bază de încredere şi văzând că merge foarte bine, cei din comuna mea natală, respectiv din Olari, au venit duminicile, când mă duceam la părinţi, peste mine: „Domnule, dacă ai făcut la Curtici, de ce nu faci şi în comuna ta natală, te rugăm, hai, hai!”. Au venit unii colegi, unii prieteni, unele rude şi până la urmă, aproape c-am fost nevoit, dar l-am făcut şi în câţiva ani de zile l-am adus la aceeaşi performanţă ca şi Curticiul, destul de bine cotat din toate punctele de vedere. Dacă mă gândesc bine, în topul firmelor, pentru anul 2012, la nivel de ţară ar trebui să luăm locul 1 şi 2 şi Curtici şi Olari, în funcţie de profitul realizat. Cum aţi început activitatea, la începutul anilor 90? La începutul anilor 90 am avut 2.200 de hectare de pământ. O parte din oameni au fost sceptici, n-au avut curaj, au ieşit din asociere şi am rămas cu 1.800 de hectare. Sigur că unii erau speriaţi, oare ce se întâmplă, de ce unii oameni nu au încredere? Bineînţeles că pe parcurs au venit şi au stat pe aici pe la uşi, întrebându-mă dacă am pe Dumnezeu? Zic da, de ce? Păi, te rugăm totuşi să ne iei pământul şi nouă

înapoi pentru că am greşit şi sigur că am făcut concesii şi l-am luat. Deci am rămas cu 1.800 de hectare de pământ, iar astăzi avem la Curtici 5.130 de hectare de pământ şi la Olari 2.400 de hectare de pământ. Sincer, n-am vrut să mai luăm şi am zis: ne oprim aici, să tehnologizăm, să aranjăm lucrurile de o manieră, încât să putem duce la capăt cu bine ceea ce ne-am promis, la nivelul la care suntem şi să putem controla ceea ce facem şi suntem profesional mulţumiţi, pentru că facem producţie. Care a fost „cheia” succesului la CAI Curtici? Tot ce este realizat la Curtici şi la Olari s-a făcut datorită faptului că am făcut producţiile cele mai mari. Producţiile din cultura vegetală, acestea au adus bani şi de acolo am putut să investim, să cumpărăm complexul de porci, să cumpărăm şi să facem ferma de vaci, să cumpărăm mecanizare de ultimul răcnet. În cele două societăţi poate că am investit la nivel de 10 milioane de euro numai în mecanizare, în tractoare, în combine, în maşini de semănat, în maşini de recoltat, în tot ce avem la ora actuală, dar sunt maşini foarte performante. Una dintre investiţiile cele mai grozave, cele mai de succes, eu consider că este investiţia în oameni, pentru că am adunat lângă noi oameni de caracter, oameni competenţi, oameni care ştiu meserie. Am reuşit să fim performanţi cu oamenii aceia lângă noi, pentru că eu singur şi cu inginerii de lângă mine putem face fiecare cât un om, nu putem face cât toţi ceilalţi. Am avut grijă de oameni, să fie bine plătiţi, să câştige, să nu aibă grija zilei de mâine, să nu le fie frică că vine sfârşitul de lună şi nu au bani să ducă la copii. Ba din contră, să nu trebuiască să se uite peste gard la vecini, pentru că ştiu că au tot ce le trebuie, au tot confortul, au toată liniştea.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULŢI ANI, SUA!

33

Investitorii americani caută predictibilitate în România Investiţiile americane în România se cifrau la 1.122 milioane dolari, ceea ce aducea SUA pe locul 12 în topul investiţiilor străine în ţara noastră. Aceleaşi date statistice relevau existenţa a 6.620 de firme cu capital american, ceea ce înseamnă 3,59% din totalul societăţilor mixte înregistrate în România.


34

LA MULŢI ANI, SUA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Bun venit pe National Mall!” Discursul însărcinatului cu afaceri al SUA, Duane Butcher, cu ocazia aniversării a 273 de ani de la Declaraţia de Independenţă

Domnule prim-ministru, Stimaţi ambasadori, Doamnelor şi domnilor, Îmi face plăcere să vă urez bun venit la această recepţie, în numele preşedintelui Barack Obama şi al poporului american. În această seară aniversăm 237 de ani de independenţă a Statelor Unite ale Americii. În urmă cu două sute treizeci şi şapte de ani, în oraşul Philadelphia, părinţii noştri fondatori au semnat Declaraţia de Independenţă. Ei şi-au riscat „vieţile, averile şi onoarea sfântă” pentru a crea o naţiune bazată pe egalitate şi libertate. Angajamentul lor faţă de democraţie a schimbat cursul istoriei. În fiecare an, de Ziua Independenţei, cu mândrie şi admiraţie, medităm la curajul şi înţelepciunea lor. Cu op-

timism şi hotărâre, ne dedicăm din nou idealurilor părinţilor fondatori. Pentru fiecare nouă generaţie, provocarea este să transforme în realitate cuvintele Declaraţiei: „Considerăm aceste adevăruri a fi evidente: toţi oamenii sunt egali din naştere, înzestraţi de Creator cu anumite drepturi inalienabile, printre care se numără dreptul la viaţă, libertate şi căutarea fericirii”. Aşa cum spunea preşedintele Obama în mesajul său cu ocazia zilei de 4 iulie, „deşi aceste adevăruri sunt evidente, istoria ne arată că ele nu au devenit realitate de la sine. Timp de peste două secole, naţiunea noastră a parcurs un drum lung până la transformarea sensului cuvintelor părinţilor fondatori în realitate. Sângele vărsat prin lovituri de bici şi sabie ne-a arărat că nicio Uniune întemeiată pe principiile libertăţii şi egalităţii nu poate supravieţui pe jumătate în sclavie şi în libertate. Am aflat


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

că pentru o economie modernă sunt necesare căi ferate şi autostrăzi pentru a accelera călătoriile şi comerţul. Am învăţat că educaţia este esenţială pentru a avea o societate liberă şi am descoperit că o piaţă liberă prosperă doar atunci când există reguli care asigură un joc corect.” Asemenea românilor, şi americanilor le place să sărbătorească. Ziua de 4 iulie este cea mai importantă sărbătoare a verii. În toate cele 50 de state, ne petrecem ziua la grătar sau picnic, la paradă sau jucând baseball. La ambasadele de peste hotare, sărbătorim ziua alături de prieteni, aşa cum facem în această seară. Recepţia de la Bucureşti este cu adevărat specială datorită energiei şi căldurii dumneavoastră, celor care ne sunteţi oaspeţi, precum şi datorită valorilor noastre comune şi prieteniei strânse dintre ţările noastre. Tema recepţiei de 4 iulie din acest an este oraşul Washington DC, aşadar „Bun venit pe National Mall!” National Mall este un simbol potrivit pentru sărbătoarea noastră. Ne reaminteşte de originile, istoria şi valorile noastre. În 1790, Congresul a ales drept sediu al guvernului nostru federal locul care era pe-atunci centrul geografic al ţării. Preşedintele George Washington a ales malul râului Potomac şi pe francezul Pierre L’Enfant pentru a proiecta somptuoasele bulevarde şi spaţii publice ale oraşului. Pe măsură ce am încercat să îndeplinim promisiunile Declaraţiei de Independenţă, oraşul s-a dezvoltat şi el, odată cu ţara. National Mall, parcul naţional cuprins între clădirea Congresului şi monumentul comemorativ dedicat lui Abraham Lincoln, este acum înconjurat de monumente istorice şi muzee faimoase în toată lumea. Este sediu al autorităţilor şi al instituţiilor educaţionale, spaţiu de recreere şi amintire. Este locul unde se organizează evenimente civice, festivităţile de învestire a preşe dinţilor şi spaţiu pentru expoziţii şi parade. National Mall este un parc unde mergem la concerte, practicăm diverse sporturi sau admirăm peisajul. Este un loc unde au loc petreceri şi proteste, unde ne exercităm dreptul la liberă exprimare şi la adunare. În punctul culminant al Mişcării pentru drepturi civile, dr. Martin Luther King Jr. şi-a susţinut discursul numit „Am un vis” la monumentul comemorativ dedicat lui Abraham Lincoln. Monumentul comemorativ dedicat lui George Washington domină linia orizontului. Cel dedicat lui Thomas Jefferson, înconjurat în fiecare primăvară de cireşi înfloriţi, îl omagiază pe autorul Declaraţiei de Independenţă. Monumentele dedicate Războiului din Vietnam, Războiului din Coreea şi celui de-Al Doilea Război Mondial reflectă istoria secolului XX. Galeria Naţională de Artă, muzeele şi galeriile din cadrul complexului Smithsonian mărginesc parcul şi demonstrează bogăţia istoriei noastre, creativitatea poporului american şi diversitatea acestei societăţi. Washington DC este în acelaşi timp un reper local, naţional şi internaţional, ai cărui vechi locuitori se amestecă cu un val constant de nou-veniţi din cele 50 de state ale SUA şi din ţări din întreaga lume. Dincolo de monumentele şi clădirile guvernamentale, cartierele oraşului reflectă vasta noastră moştenire culturală în a cărei tapiserie plină de diversitate, imigranţii români reprezintă un detaliu plin de vitalitate. România şi Statele Unite ale Americii au relaţii excelente pentru că împărtăşesc valori, obiective şi aspiraţii comune. Statele Unite ale Americii au contat pe România în cadrul NATO, precum şi în Kosovo, Irak şi Afganistan.

LA MULŢI ANI, SUA! În această regiune, contăm pe România ca ea să conducă şi să îşi ajute ţările vecine în parcursul lor spre NATO şi integrare deplină în comunitatea euro-atlantică. Totodată, România va găzdui o parte esenţială a sistemului american de apărare antirachetă menit să-i protejeze mai bine pe aliaţii noştri din cadrul NATO. Reflectând la libertatea noastră, doresc să-mi exprim aprecierea faţă de forţele armate ale ambelor ţări. Salut femeile şi bărbaţii curajoşi din România care şi-au îndeplinit cu atâta abnegaţie serviciul militar în Afganistan în ultimii zece ani. Doresc, de asemenea, să o felicit din toată inima pe sublocotent Mihaela Larisa Tudor pentru că a devenit prima româncă absolventă a Academiei Militare West Point. Stabilitatea unei democraţii se măsoară în stabilitatea şi independenţa instituţiilor sale şi în gradul de angajament faţă de statul de drept. Anul trecut de 4 iulie, România traversa o criză politică pe care sunt sigur că ne-o amintim bine cu toţii. În anul care a trecut, principala noastră preocupare a fost protejarea instituţiilor democrate ale acestei ţări şi susţinerea statului de drept. Am subliniat constant importanţa valorilor democratice şi vom continua să facem acest lucru, nu pentru a ţine predici sau pentru a impune ceva, ci in virtutea prieteniei şi parteneriatului nostru, precum şi a convingerii ferme că împărtăşim deja aceste valori fundamentale. Într-adevăr, ele sunt însăşi esenţa parteneriatului nostru strategic. Datorită lor, România este un prieten mai capabil şi un aliat mai puternic al Statelor Unite ale Americii, al ţărilor membre NATO şi EU şi al partenerilor săi regionali care aspiră să adere la aceste organizaţii fundamentale ale societăţii democratice moderne. Transparenţa, stabilitatea şi previzibilitatea, precum şi instituţiile democratice puternice sunt esenţiale pentru prosperitatea unei societăţi civile şi a unei economii dinamice. Colaborând, vom continua să consolidăm aceste instituţii, în beneficiul ţărilor noastre şi spre prosperitatea popoarelor noastre. Multe companii americane au investit în România, creând mii de locuri de muncă pentru persoane cu înaltă calificare şi cred că multe altele vor investi pe măsură ce mediul de afaceri din România continuă să se îmbunătăţească. Companiile energetice americane pot contribui la independenţa energetică a României. Săptămâna viitoare, la Washington DC, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană vor începe negocierile pentru inovatorul Parteneriat transatlantic pentru co merţ şi investiţii. Aceste negocieri ambiţioase şi ample vor extinde relaţia comercială şi investiţională SUA-UE, deja cea mai complexă din lume, înlăturând bariere şi permiţând o mai mare integrare economică între SUA şi ţările membre UE. Ne angajăm să colaborăm pentru a susţine creşterea şi dezvoltarea economică pentru că ştim că prosperitatea unui segment cât mai larg al societăţii va ajuta România să devină un partener mai bun. România şi Statele Unite ale Americii au relaţii diplomatice de peste o sută treizeci de ani, iar prietenia noastră s-a consolidat rapid după Revoluţie. Sunt convins că naţiunile şi popoarele noastre vor continua să se apropie, iar astăzi, la aniversarea ţării mele, vă doresc mult succes. La mulţi ani! Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

35


36

LA MULŢI ANI, SUA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Afacerile “made in SUA”, în Top 12 al investiţiilor Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data de 31 martie 2013, investiţiile americane în România se cifrau la 1.122 milioane dolari, ceea ce aducea SUA pe locul 12 în topul investiţiilor străine în ţara noastră. Aceleaşi date statistice relevau existenţa a 6.620 de firme cu capital american, ceea ce înseamnă 3,59% din totalul societăţilor mixte înregistrate în România. de Alex TOTH

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Duane Butcher, este de părere că economia românească are nevoie de mai multă stabilitate pentru a fi atrăgătoare pentru investitorii străini. „Pentru toţi investitorii, incluzându-i şi pe cei americani, stabilitatea şi predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate şi predictibilitate pe care le caută investitorii”, a afirmat Duane Butcher. Potrivit oficialului american, deşi condiţiile din România sunt considate propice business-ului, totuşi, oamenii de afaceri din SUA au nevoie de mai multă predictibilitate şi transparenţă din partea statului român. „Cele mai multe companii americane au o experienţă pozitivă în România. Vin aici şi reuşesc să scoată profit. Găsesc aici o forţă de muncă foarte bună, avantaje geografice, dar în acelaşi timp auzim în mod constant de la firmele americane despre îngrijorările lor privind predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea. Au nevoie să ştie cât mai bine la ce să se aştepte. Şi cred că încrederea investitorilor deja prezenţi şi a celor care ar putea veni ar putea fi sporită de un angajament foarte clar pentru continuarea reformelor, pentru lupta anticorupţie, pentru a face economia cât mai predictibilă posibil”, a subliniat Duane Butcher.

10 investiţii de top În rândurile care urmează, vă oferim informaţii despre câteva afaceri americane de succes derulate pe teritoriul României, datele din exerciţiul financiar 2012 fiind oferite de www.listafirme.ro, cel mai important portal despre

firmele din ţara noastră. Coca Cola România. Este prezentă în România din 1991 şi are ca obiect de activitate producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate. Compania a avut 1.642 de angajaţi în 2012 şi şi-a majorat afacerile de la 1,73 miliarde de lei, în 2011, la 1,93 miliarde de lei în 2012. De asemenea, Coca Cola România a raportat şi o creştere a profitului de la 137,39 milioane de lei, în 2011, la 148,4 milioane de lei la sfârşitul exerciţiului fiscal 2012. Pfizer România. Îşi desfăşoară activitatea din 2004 şi are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice. Anul 2012 a fost unul cu rezultate excelente comparativ cu exerciţiul fiscal 2011: numărul de angajaţi a crescut de la 195 la 200, cifra de afaceri s-a majorat de la 117,72 milioane de lei la 484,06 milioane de lei, iar profitul a crescut de la 0,77 milioane de lei la 25,93 milioane de lei. McDonald’s România. Lanţul de restaurante este prezent pe piaţa românească din 1994 şi a cunoscut o scădere drastică a profitului, de la 17,79 milioane de lei în 2011 la 4,15 milioane de lei în 2012, an în care a avut 2.647 de angajaţi şi a derulat afaceri de 399,9 milioane lei. IBM România. Îşi desfăşoară activitatea din 1991 în domeniul consultanţei în tehnologia informaţiei. Compania a asigurat 1.072 de locuri de muncă în 2012, an în care a raportat afaceri de 368,37 milioane de lei şi profit de 50,46 milioane de lei.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

General Electric International. Are o vechime de 11 ani pe piaţa autohtonă a activităţilor de inginerie şi consultanţă tehnică legată de aceasta. În 2012, compania a avut 104 angajaţi, a derulat afaceri de 326,94 milioane de lei şi a raportat un profit de 31,9 milioane de lei. Colgate Palmolive. Este prezentă în România din 1992 şi are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie. A avut 90 de angajaţi în 2012, an în care a raportat afaceri de 243,19 milioane de lei şi un profit de 3,72 milioane de lei. BV McCann Erickson. Funcţionează din 1996, prestează activităţi ale agenţiilor de publicitate şi a încheiat exerciţiul fiscal 2012 cu următoarele cifre: 89 de salariaţi, afaceri de 221,98 milioane de lei şi profit de 6,62 milioane de lei. Microsoft România. Subsidiara Microsoft Corporation se află în România din 1996 şi a asigurat 251 de locuri de muncă anul trecut. Compania prestează activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei şi a raportat în 2012 afaceri de 148,49 milioane de lei şi un profit de 12,2 milioane de lei. Philip Morris România. Se ocupă cu fabricarea produselor din tutun, domeniu în care şi-a majorat afacerile, de la 135,78 milioane de lei în 2011, la 137,56 milioane lei în 2012, an în care a asigurat 513 locuri de muncă şi în care a raportat profit de 16,91 milioane de lei. Amway Romania Marketing. Se ocupă cu comerţul cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie, este prezentă în România din 1996 şi a încheiat exerciţiul fiscal 2012 cu următoarele cifre: 27 de angajaţi, afaceri de 78,78 milioane de lei şi profit de 2,65 milioane de lei.

Ardealul şi Banatul, ospitaliere cu americanii De asemenea, revista „Transilvania Business” vă invită într-un periplu prin judeţele din Ardeal şi Banat, pentru a face cunoştinţă cu cele mai importante afaceri americane din zonă. Delphi Packard România Sânnicolau Mare (Timiş). Îşi desfăşoară activitatea din 1996 şi are ca obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule. În exerciţiul fiscal 2012, compania a avut 9.129 de salariaţi, a derulat afaceri de 1,7 miliarde de lei şi a raportat un profit de 42,54 milioane de lei. Ropharma Braşov (Braşov). Este prezentă în România din 1991, se ocupă cu comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice în magazine specializate şi a încheiat anul 2012 cu următorii indicatori economico-financiari: 756 de angajaţi, o cifră de afaceri de 385,16 milioane de lei şi un profit de 10,68 milioane de lei. Honeywell Life Safety România Lugoj (Timiş). Se află în România din 1993, este subsidiara Honeywell Aircraft Leasing LLC din SUA şi are ca obiect de activitate fabricarea altor echipamente electrice. În 2012, compania a avut 649 de angajaţi şi a raportat o cifră de afaceri de 218,68 milioane de lei şi un profit de 646.150 de lei. Purolite Victoria (Braşov). Are o experienţă de 19 ani în domeniul fabricării materialelor plastice în forme primare şi a cunoscut un reviriment economic în exerciţiul fiscal 2012, cifra de afaceri majorându-se de la 163,16 milioane de lei în 2011, la 191,35 milioane de lei. Dacă, în 2011, societatea a raportat pierderi de 2,69 milioane de lei, în 2012, Purolite Victoria a avut un profit de 3,17 milioane de lei şi 249 de angajaţi. Detergenţi Timişoara (Timiş). A avut un an 2012 excelent: 598 de salariaţi, o cifră de afaceri de 144,42 milioane de

LA MULŢI ANI, SUA!

lei şi un profit de 16,22 milioane de lei. Societatea funcţionează din 2005 şi se ocupă cu fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere. Azur SA Timişoara (Timiş). Are ca asociaţi persoane juridice AVAS şi ICC Industries INC New York, funcţionează din 1991 şi are ca obiect de activitate fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor. În 2012, societatea a avut 302 salariaţi, a derulat afaceri de 120,15 milioane de lei şi a raportat un profit de 168.177 de lei. Gaz Vest Arad (Arad). Are ca obiect de activitate distribuţia combustibililor gazoşi, prin conducte, funcţionează din 2000 şi a raportat următorii indicatori economico-financiari în exerciţiul fiscal 2012: 75 de angajaţi, o cifră de afaceri de 34,13 milioane de lei şi un profit de 4,03 milioane de lei. Prestige Arad (Arad). S-a înfiinţat în 1993 şi are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. Societatea a avut 21 de angajaţi în 2012, an în care a raportat afaceri de 30,55 milioane de lei şi un profit de 422.137 de lei. A & A Import Export Turda (Cluj). Funcţionează de 21 de ani în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, iar în exerciţiul fiscal 2012 a avut 32 de salariaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de 14,92 milioane de lei şi un profit de 173.222 de lei. Geromed Mediaş (Sibiu). Este prezentă de 22 de ani pe piaţa lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale şi a încheiat exerciţiul fiscal 2012 cu următorii indicatori economico-financiari: 88 de angajaţi, afaceri de 10,71 milioane de lei şi un profit de 176.846 de lei. Pentagon Freight Services Târgu-Mureş (Mureş). Funcţionează din 2003, este subsidiara companiei cu acelaşi nume din SUA, prestează activităţi anexe transporturilor şi, în exerciţiul fiscal 2012, a raportat 11 angajaţi, o cifră de afaceri de 9,83 milioane de lei şi un profit de 1,06 milioane de lei. Plasmaterm Târgu-Mureş (Mureş). S-a înfiinţat în 1993, se ocupă cu activităţi de turnare a oţelului şi are un asociat persoană juridică, Nathan Sales LLC din SUA. În 2012, societatea a asigurat 98 de locuri de muncă, a derulat afaceri de 5,66 milioane de lei şi a raportat un profit de 22.714 de lei.

37


LA MULŢI ANI, SUA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

39

Americanii de la TRW, în Baia Mare

de Ioana LUCĂCEL

În urmă cu câteva luni a fost inaugurată fabrica de volane, o investiţie importantă, mai ales prin semnalul oferit investitorilor. În Baia Mare se fac şi afaceri din domeniul productiv. Fără metalurgie şi minerit, oraşul de pe Săsar are nevoie ca de aer de investiţii în industrie, cele care aduc plusvaloare şi care duc la dezvoltare. TRW Automotive Holdings Corp a organizat recent deschiderea oficială a unui punct de lucru în nordul ţării. Activitatea principală este producţia de îmbrăcare a volanelor în piele şi are momentan un număr de aproximativ de 300 de angajaţi. Ovidiu Ambruş, directorul general al companiei TRW România, a declarat atunci că: „Am deschis acest punct de lucru pentru a îndeplini cerinţele crescute în principal pentru Audi-grupul VW din zona premium a portofoliului nostru de clienţi. În această zonă avem o forţă de muncă excelentă, cu abilităţile necesare şi sunt încrezător că împreună vom îndeplini standardele înalte de calitate ale clienţilor noştri. Baia Mare este o locaţie optimă din punct de vedere al infrastructurii şi al reţelei de transport, astfel vom consolida poziţia TRW ca fiind unul dintre cei mai mari angajatori pe piaţa românească din industria de auto. În România, lucrăm cu 14 mari producători de autoturisme, inclusiv VW, Fiat şi Ford. Vom continua să ne dezvoltăm în conformitate cu cerinţele clienţilor”. Dr. Karsten Evers, product line director Global Steering Wheel Systems, a spus că: „Subsidiara Baia Mare se potriveşte perfect cu drumul producţiei noastre de volane, trasat la nivel mondial, contribuind astfel la dezvoltarea poziţiei noastre competitive pe piaţă. Divizia de volane a companiei TRW va avea o bază principală în România, vom livra componente pentru clienţi foarte pretenţioşi, cum sunt cei de la Audi. România nu este aleasă doar datorită forţei de muncă ieftine, ci vrem să construim şi un centru de competenţe aici. Baia Mare este menită să fie cea mai mare locaţie de îmbrăcare în piele, a companiei noastre în România”.

Fabrica din Baia Mare şi-a început activitatea în ianuarie 2013 şi se preconizează că va ajunge la un număr de 650 de angajaţi până la sfârşitul anului. TRW şi-a început activitatea în România, în 2004, cu producţia de îmbrăcare a volanului în piele, în Timişoara, şi şi-a mărit aria de activitate prin secţia de turnătorie sub presiune (DieCasting), injectarea poliuretanică (Foaming) şi producţia de airbag-uri. Pe lângă Timişoara şi Baia Mare, TRW mai are încă trei locaţii suplimentare în Lupeni, Oraviţa şi Marghita, numărând un total de aproximativ 3400 de angajaţi.

Despre TRW Cu vânzări de 16,4 bilioane $ în 2012, TRW Automotive se clasează printre cei mai importanţi furnizori de automotive. Cu sediul în Livonia, Michigan, Statele Unite ale Americii, Compania, prin intermediul filialelor sale, operează în 25 de ţări şi are aproximativ 65.000 de angajaţi în întreaga lume. TRW Automotive Products include sisteme integrate pentru controlul autovehiculului şi sisteme de asistenţă pentru conducătorul auto, sisteme de frânare, sisteme de direcţie, sisteme de suspensie, sisteme de siguranţă pentru ocupanţi (centurile de siguranţă şi airbag-uri), electronice, componente de motoare, sisteme de fixare şi piese pe piaţa pieselor de schimb şi servicii.


40

construcţii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cum iese Cemacon Zalău din zona nisipurilor mişcătoare Deşi piaţa de cărămizi se află într-o stagnare accentuată în ultimii ani, Cemacon Zalău şi-a propus pentru 2013 afaceri cu 40% mai mari faţă de anul precedent şi dublarea ariei de acoperire la 27 de judeţe ale României. La jumătatea anului, planul managerului Liviu Stoleru pare să aibă şanse de reuşită. Din Cenuşăreasa fabricilor de cărămizi, Cemacon a devenit una dintre vedetele Bursei de Valori Bucureşti, acolo unde i se tranzacţionează acţiunile. de Sandu TUDOR În perioada 2009-2010, compania a investit 28 de milioane de euro într-o nouă fabrică de cărămizi, la Recea, judeţul Sălaj, având cea mai mare linie de producţie din Europa de Est. O bună parte a investiţiei a fost finanţată cu bani împrumutaţi de la BCR. Acest credit uriaş a dat emoţii multora dintre acţionari şi specialiştilor din piaţă, care înclinau să creadă că fabrica din Zalău se va scufunda încet, dar sigur, ca un mic Titanic al cărămizilor. La mijlocul lui 2013, situaţia arată însă cu totul altfel. În primăvară, fondul de investiţii finlandez KJK Fund II a preluat de la salariaţii şi foştii manageri ai Cemacon un pachet de peste 23% din acţiuni, ajungând cel mai mare acţionar al companiei, cu 29,2% din titluri. În acţionariatul Cemacon au avut loc mişcări încă de anul trecut, când Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insol-

venţă Transilvania, a cumpărat prin mai multe entităţi circa 13% din acţiunile companiei. În schimb, fondul olandez Palmer Capital şi fondul american Artio şi-au lichidat anul trecut participaţiile la Cemacon. Un alt acţionar semnificativ este firma de intermediere SSIF Broker Cluj, cu un pachet de 12,7% din acţiuni, în timp ce SIF Muntenia are o participaţie de peste 5%.

Un manager de criză Venit în 2010 de la concurenţii Wienenberger, Liviu Stoleru a preluat compania într-un moment dificil. „Creditul acela a fost făcut neluându-se în considerare even-

Summary Although the brick market has been in pronounced stagnation over the recent years, Cemacon Zalău intended to achieve 40% more business revenue in 2013 compared to the previous year and to double the coverage area to 27 counties of Romania. Halfway through the year, the plan manager Alan Stoleru seems to have chances of success. From the Cinderella of brick factories, Cemacon has become one of the stars of the Bucharest Stock Exchange, where its shares are traded. In 2009-2010, the company invested 28 million euros in a new brick factory, at Recea, Sălaj County, having the largest production line in Eastern Europe. A large part of the investment was financed with money borrowed from BCR. is huge credit made many shareholders and market specialists nervous, as they tended to believe that the Zalău factory would sink slowly but surely, like a small Titanic of bricks. In mid-2013, however, the situation looks different. In spring, the Finnish investment fund KJK Fund II took over from the employees and former managers of Cemacon a package of more than 23% of the shares, becoming the company’s largest shareholder, with 29.2% of the shares.


construcţii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tualele căderi ale pieţei. Apoi, creditul a fost utilizat într-un mod dezechilibrat, într-o unitate de producţie uriaşă, care nu dă competitivitate în piaţă. Era nerealist să trebuiască să achiţi un credit de 28 de milioane de euro în cinci ani, la o cifră de afaceri de 6-7 mil. euro, cât era în momentul respectiv. Era imposibil. Scria faliment“, explică managerul Cemacon. După ce a redus numărul de angajaţi de la peste 200 la 120 şi a închis linia de producţie de la Zalău, relocând toată activitatea în fabrica nouă de la Recea, Liviu Stoleru a decis să înceapă negocierile cu BCR pentru restructurarea creditului. În plus a mizat pe produse noi şi urmările nu s-au lăsat aşteptate. Cifra de afaceri şi cota de piaţă a companiei s-au dublat la sfârşitul lui 2012 faţă de 2010. Reţeaua de distribuţie s-a extins de la 10 distribuitori în 2010 la 150. Cifra de afaceri per angajat şi profitabilitatea operaţională per angajat, ca şi valoarea operaţiunilor pe bursă au avut o creştere de 100% din 2010 până în 2012. Pentru 2013, Cemacon şi-a propus o creştere a cifrei de afaceri cu 40% faţă de 2012. Potrivit rezultatele primelor 4 luni ale acestui an, volumul vânzărilor a depăşit cu 70% nivelul obţinut în aceeaşi perioadă a anului 2012. „Anul acesta am început în forţă. Ne-am consolidat structura acţionariatului, am relansat compania, cu o nouă imagine şi un nou portofoliu de produse, am deschis centre de distribuţie proprii. Iar noutăţile nu se opresc aici. Numirea mea în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie este un semn că acţionarii cred în viziunea echipei de management, fapt care mă bucură, dar mă face să fiu şi mai determinat. Obiectivele Cemacon rămân aceleaşi, şi anume să continuăm creşterea, să inovăm şi să devenim cel mai important producător de sisteme de zidărie din România. Finanţarea, în valoare de 1,5 milioane de euro,

„Optimist vorbind, 2013 este un an în care piaţa va rămâne cel mult la nivelul anului trecut. Premise de creştere nu există. Ne bazăm în continuare pe zona rezidenţială, pe proiecte mici, în special construcţii individuale. Totuşi, din 2014, piaţa ar putea relua creşterea uşoară, însă nu ne aşteptăm la evoluţii importante nici în 2015“ Liviu Stoleru, director general Cemacon obţinută de la acţionari, ne va ajuta să ne atingem obiectivele”, spune Liviu Stoleru.

Compania respiră Compania a trecut în aprilie 2013 printr-un amplu proces de rebranding, lansând o nouă identitate vizuală şi o nouă gamă de produse. “Nu vreau să fiu consacrat ca producător de cărămizi, ci ca furnizor de sisteme de zidării”, spune Stoleru. Compania testează noi linii de afaceri, prin dezvoltarea unui parteneriat în zona producţiei de vată bazaltică, material utilizat la izolarea termică a clădirilor. Pe lângă noi tipuri de cărămidă, Cemacon vrea să vină şi cu produse complementare acesteia. Recent, producătorul a pus pe piaţă un nou tip de cărămidă (Super 44), despre care spune că reduce costurile de construcţie cu până la 40% la un metru pătrat de zid cu o grosime de 44 cm şi gama de cărămizi Evoceramic.

41


LA MULŢI ANI, FRANTA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Există potenţial de creştere”

A consemnat Ionuţ OPREA

Eric Faidy, Preşedinte Michelin Europa Centrală şi de Sud, detaliază argumentele şi planurile companiei pentru activitatea din România. Din 2014, Bucureştiul va deveni centrul comercial al Grupului Michelin în Europa Centrală şi de Sud. De ce a decis Michelin să vină în România şi cât de importantă este această zonă pentru Grupul Michelin? Grupul Michelin a venit în România în 2001, deoarece am crezut în potenţialul acestei zone. Avem o strategie de afaceri solidă şi respectăm planul Grupului de dezvoltare. Ne aflăm aici în calitate de investitori şi în cei 12 ani ai prezenţei noastre pe piaţa locală, am investit peste 300 milioane de euro în cele 3 fabrici şi în cei 3.000 de angajaţi. În contextul actual în care piaţa este destul de instabilă, România rămâne un pilon important al Grupului în această zonă atât din punct de vedere industrial, cât şi din punct de vedere al coordonării comerciale, deoarece, începând din ianuarie 2014, Bucureştiul va deveni centrul comercial al Grupului Michelin în Europa Centrală şi de Sud. Care sunt punctele forte şi punctele slabe ale acestei pieţe? Cum reuşeşte Michelin Romania să le facă faţă? În ciuda contextului economic nesigur, cred că România rămâne o ţară extrem de competitivă, care oferă şanse reale pentru o dezvoltare pe termen lung. Încă de la sosirea sa în România, în anul 2001, Michelin a crezut în dezvoltarea acestei ţări, dezvoltare susţinută de istoria, cultura şi poziţia sa geografică. Am format aici o echipă de specialişti, deschişi către valorile companiei noastre. În ceea ce priveşte piaţa, există încă potenţial de creştere, iar acest aspect este vizibil în special în segmentul anvelopelor premium. Un alt punct forte al României îl constituie sprijinul pe care autorităţile române îl oferă investitorilor şi implicarea în vederea menţinerii unui mediu de afaceri corect, care permite continuarea dezvoltării de afaceri. Fără îndoială că acest lucru contribuie la îmbunătăţirea statutului economic al României. Educaţia este un domeniu căruia noi îi acordăm o atenţie sporită. Colaborăm îndeaproape cu universităţile tehnice din România şi oferim studenţilor stagii de instruire şi de practică profesională în cadrul fabricilor noastre. În fiecare an, formatorii noştri organizează seminarii în universităţile tehnice din Bucureşti, Ploieşti şi Cluj, unde prezintă studenţilor oferta noastră de stagii practice în fabricile noastre, sub îndrumarea unui specialist, şi cu alocarea responsabilităţii unui proiect. Pentru a lucra în acest domeniu, cunoştinţele, abilităţile şi o minimă experienţă practică sunt esenţiale. Acest aspect poate fi îmbunătăţit permanent. În prezent, atunci când angajăm o persoană pentru domeniul industrial, aceasta trebuie instruită de la A la Z, întrucât cunoştinţele sale sunt preponderent teoretice. Este necesar să continuăm să investim în formarea profesională deoarece aceasta constituie baza dezvoltării pe termen lung a ţării. Care este planul de investiţii al companiei dvs. în România astfel încât să creşteţi eficienţa companiei? Continuăm să investim în cercetare şi dezvoltare întrucât inovaţia este una dintre valorile de bază ale companiei noas-

tre. Anual, Grupul alocă aproximativ 600 de milioane de euro centrului său tehnologic, iar, cu ajutorul pistelor de testare aflate pe trei continente, Michelin îşi poate testa anvelopele în condiţii reale. Suntem un angajator important în România, un actor important pe piaţă şi avem un plan de dezvoltare pe termen lung pentru această ţară. Continuăm să investim în toate sectoarele afacerii: investiţii în fabricile noastre, investiţii în distribuţie şi, cel mai important, investiţii în dezvoltarea oamenilor noştri. Anual, un angajat Michelin Romania participă la 75 de ore de instruire. Toţi angajaţii noştri dispun de un plan de carieră individual şi se pot adresa unui consultant de carieră care să îi ajute să îşi îmbunătăţească şi să îşi dezvolte competenţele profesionale. Investiţia în oameni este prioritară, întrucât oamenii stau la baza dezvoltării afacerii noastre. Care sunt obiectivele cele mai importante ale companiei pentru anul 2013? Strategia Michelin constă în crearea unor anvelope care să ofere mai multe performanţe în acelaşi timp şi, implicit, mai multe beneficii utilizatorilor şi proprietarilor sau gestionarilor de flote. Printre aceste performanţe se numără şi randamentul kilometric, una dintre caracteristicile de bază ale tuturor anvelopelor MICHELIN. La acestea se adaugă capacitatea de menţinere în timp a performanţelor şi posibilitatea de a oferi utilizatorilor anvelope sigure şi eficiente din punct de vedere al costurilor. Acesta este conceptul „MICHELIN Total Performance”.

43


44

LA MULŢI ANI, FRANTA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Investitorii francezi vor stabilitate

de Alex TOTH

Cu investiţii de peste 5 miliarde de euro în 2012, Franţa se află pe poziţia a patra în topul investitorilor străini în ţara noastră, fiind de asemenea a treia destinaţie pentru exporturile României şi al cincilea partener la capitolul importuri.

Cu toate că, în anul 2008, preşedinţii Franţei şi României au semnat un parteneriat strategic care conţine şi o importantă componentă economică, acesta nu a cunoscut dezvoltarea dorită de francezi şi români, în special din cauza relaţiilor politice mai reci dintre cele două ţări. Relaţii pe care liderii politici ai celor două ţări încearcă să le “dezgheţe”, în special prin intermediul afacerilor. “Prefer să vorbesc despre o relansare a relaţiilor dintre Franţa şi România. Ţările noastre formează un cuplu de multă vreme şi, ca în orice cuplu, există suişuri şi coborâşuri. Este adevărat că la momentul actual suntem într-o etapă în care, graţie noii foi de drum a parteneriatului strategic şi graţie numeroaselor schimburi la nivel înalt din ultimele luni, ne-am angajat într-o nouă dinamică în care prioritate trebuie să aibă relaţiile economice dintre cele două ţări”, a explicat E.S. Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei la Bucureşti. „Cred că există o anumită constanţă în cererile oamenilor de afaceri indiferent de ţara în care se află sau în care investesc. Ei doresc stabilitate şi predictibilitate, mai ales când sunt obligaţi să facă investiţii costisitoare pe termen lung”, a mai punctat Philippe Gustin.

Companii franceze în România Cel mai mare investitor francez din România este Renault, companie care în 1999 a preluat uzina Automobile Dacia Mioveni, unde în ultimii 13 ani au fost realizate investiţii de peste 2 miliarde euro. În 2012, potrivit portalului listafirme.ro, uzina a avut 13.640 de angajaţi, a derulat afaceri de 12,74 miliarde de lei şi a obţinut profit de 277,23 milioane de lei. Rămânând în domeniul industriei auto, consemnăm şi investiţia grupului Michelin, al doilea producător de anvelope din lume şi ocupantul poziţiei a 73-a în topul celor mai valoroase companii din România. În 2012

Michelin România a avut 2.666 de angajaţi şi a raportat o cifră de afaceri de 2,12 miliarde de lei şi un profit de 35 milioane de lei. O altă investiţie franceză de succes este cea a lanţului de magazine Carrefour, brand venit în România în urmă cu 12 ani şi care deţine peste 120 de unităţi în ţara noastră. În exerciţiul financiar 2012, Carrefour a asigurat 6.896 de locuri de muncă, a derulat afaceri de 4,28 miliarde de lei şi a raportat profit de 104,71 milioane de lei. În domeniul industriei alimentare, francezii sunt prezenţi în România şi cu lanţul de magazine Auchan, companie care în 2012 a asigurat 4.073 de locuri de muncă şi a raportat afaceri de 1,97 miliarde de lei, respectiv profit de 3,29 milioane de lei. Tot în sectorul alimentar, dar în cel al producţiei, Danone este una dintre cele mai valoroase investiţii franceze în România. Compania a încheiat exerciţiul financiar 2012 cu următorii indicatori de performanţă: 569 de angajaţi, o cifră de afaceri de 506,4 milioane de lei şi un profit de 9,89 milioane de lei. Cea mai importantă investiţie franceză din sectorul financiar este BRD-Groupe Société Générale. În acelaşi domeniu amintim şi prezenţa pe piaţa românească a companiilor de asigurări Groupama şi Axa Asigurări, în timp ce la capitolul telecomunicaţii, cea mai cunoscută companie franceză prezentă în România este Orange, cu 2.798 de salariaţi în 2012, an în care a avut afaceri de 4,11 miliarde de lei şi profit de 517,78 milioane de lei. În ceea ce priveşte firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energiei, cea mai importantă investiţie franţuzească este cea a grupului GDF Suez. În 2012, GDF Suez Energy România a avut 740 de angajaţi, afaceri de 4,09 miliarde de lei şi profit de 209,55 milioane de lei. În acelaşi domeniu amintim şi companiile cu capital francez Veolia şi Alstom.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LA MULŢI ANI, FRANTA!

Investiţii de top în provincie În continuare, revista “Transilvania Business” vă propune o incursiune în rândul principalelor investiţii cu capital francez din provincie, cu menţiunea că datele prezentate ne-au fost furnizate de www.listafirme.ro, principalul portal care oferă informaţii despre firmele din România. Zahărul Oradea (Bihor). Societatea aproape şi-a dublat cifra de afaceri, de la 387,85 milioane de lei în 2011 la 667,11 milioane de lei în 2012, an în care a avut 233 de salariaţi şi a raportat profit de 12,83 milioane de lei. Producătorul de zahăr are doi asociaţi persoane juridice, Diamant Sugar SAS din Franţa şi AVAS. Alcatel Lucent Romania Timişoara (Timiş). A derulat afaceri de 255,14 milioane de lei în 2012, an în care a avut 1.459 de angajaţi şi a obţinut profit de 32,61 milioane de lei. Societatea a fost înfiinţată în 1991, are ca obiect de activitate telecomunicaţii prin reţele fără cablu, exclusiv prin satelit, şi are doi asociaţi persoane juridice din România, Datatim SA şi Internet City Doi SA, respectiv doi din Franţa, Alcatel Lucent France şi Alcatel Lucent Participations Societate Anonimă. Transcondor Arad (Arad). S-a înfiinţat în 1998, are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri şi este controlată de doi asociaţi persoane juridice, ambii din Franţa: NDT SAS şi Transports Norbert Dentressangle SAS. Societatea a avut 548 de angajaţi în 2012, an în care a raportat afaceri de 232,83 milioane de lei şi profit de 685.059 de lei. Zahărul Luduş – Tereos România (Mureş). A terminat exerciţiul fiscal 2012 cu un profit record, de 30,58 milioane de lei, net superior valoric comparativ cu anii 2011 (11,14 milioane de lei) şi 2010 (2,95 milioane de lei). De asemenea, în 2012, societatea şi-a majorat considerabil şi afacerile, de la 72,53 milioane de lei în 2011 la 171,63 milioane de lei în 2012. Zahărul Luduş are un acţionar persoană juridică, Tereos, şi în 2012 a asigurat 213 locuri de muncă. Madirom Prod Timişoara (Timiş). Produce biciclete şi vehicule pentru invalizi şi a raportat în exerciţiul financiar 2012 o cifră de afaceri de 153,04 milioane de lei, profit de 3,31 milioane de lei şi 20 de angajaţi. Societatea s-a înfiinţat în 2006 şi are un asociat persoană juridică, Decathlon SA din Franţa. Eurocopter Romania Ghimbav (Braşov). Are o vechime de 11 ani în fabricarea de aeronave şi nave spaţiale şi este controlată de doi asociaţi persoane juridice, Eurocopter SAS SA din Franţa şi IAR SA. În exerciţiul financiar 2012, compania a avut 156 de angajaţi şi a raportat următorii indicatori de performanţă: o cifră de afaceri de 129,37 milioane de lei şi un profit de 10,54 milioane de lei. Bio Eel Târgu-Mureş (Mureş). Se ocupă cu fabricarea preparatelor farmaceutice şi are un duo româno-francez în ceea ce priveşte acţionariatul, pe Albert Attila, respectiv Scheftsik de Szolnok Jean Stephan Georges. Societatea îşi desfăşoară activitatea din 1992, iar în exerciţiul financiar 2012 a raportat următorii indicatori de performanţă: afaceri de 128,32 milioane de lei, profit de 1,13 milioane de lei şi 164 de angajaţi. Simpe Sebeş (Alba). S-a înfiinţat în anul 2005, se ocupă cu fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii şi are un asociat persoană juridică, SMPA SAS din Franţa. În anul 2012, compania a asigurat 326 de locuri de muncă, a derulat afaceri de 115,26 milioane de lei şi a obţinut profit de 3,17 milioane de lei. SNR Rulmenţi SRL Sibiu (Sibiu). Subsidiară a grupului francez SNR Roulements, are două decenii de experienţă

în fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie. În 2012, societatea a avut 496 de angajaţi, o cifră de afaceri de 75,34 milioane de lei şi profit de 4,04 milioane de lei. Politub Bistriţa (Bistriţa Năsăud). Funcţionează din 1994, este controlată de Teraplast GP SA din România şi New Socotub SARL din Franţa şi are ca obiect de activitate fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic. Societatea a avut 52 de angajaţi în 2012, an în care a raportat o cifră de afaceri de 59,2 milioane de lei şi un profit de 1,79 milioane de lei. Distral Cluj Napoca (Cluj). Are o vechime de 20 de ani în domeniul comerţului cu ridicata al cărnii şi produselor din carne şi are un asociat persoană juridică, Import Export Druguet Et CIE din Franţa. Societatea a raportat următorii indicatori de performanţă în exerciţiul financiar 2012: o cifră de afaceri de 42,15 milioane de lei, un profit de 2,77 milioane de lei şi 17 angajaţi. Trans Euro Textile Cisnădie (Sibiu). Societatea funcţionează din 1998, are ca obiect de activitate fabricarea prin tricotare sau croşetare a altor articole de îmbrăcăminte şi este controlată de doi asociaţi persoane juridice din Franţa, Fabrication Des Gayettes şi Tricotages de Saint Louis. În ceea ce priveşte cifrele exerciţiului financiar 2012, acestea sunt următoarele: afaceri de 18,36 milioane de lei, profit de 911.951 de lei şi 430 de salariaţi.

45


46

consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Modificări legale cu implicaţii asupra pieţei produselor auto aftermarket În data de 5 iulie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 406 Legea nr. 218 din 2 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind omologarea şi certificarea produselor şi materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum şi condiţiile de introducere pe piaţă şi de comercializare a acestora. Deşi textul legii nu aduce decât câteva modificări Ordonanţei, acestea sunt esenţiale cât priveşte segmentul produselor aftermarket, aşa cum au fost acestea denumite în limbajul uzual. Având în vedere dezvoltarea evidentă înregistrată în ultimii ani cât priveşte segmentul pieţei auto mai sus menţionat, o analiză a modificărilor, dar, mai ales, a implicaţiilor acestor reglementări este esenţială. Potrivit art. 1 al Ordonanţei nr. 80/2000, aprobată iniţial prin Legea nr. 671/2002, comercializarea şi introducerea pe piaţă a produselor şi materialelor de exploatare noi, destinate utilizării la vehicule rutiere, poate fi efectuată numai dacă respectă condiţiile prevăzute de această normă, condiţii detaliate în corpul prevederii legale. În sensul celor de mai sus, potrivit art. 1 alin. 2 al Ordonanţei, produsele şi materialele de exploatare noi, din categoria celor care privesc siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului, eficienţa energetică şi protecţia împotriva furturilor vehiculelor rutiere, pot fi introduse pe piaţă sau comercializate numai dacă sunt omologate sau certificate, necesitatea omologării sau certificării lor fiind stabilită, de la caz la caz, prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii. Operaţiunea de omologare sau, după caz, de certificare, se efectuează de Regia Autonomă "Registrul Auto Român", organism tehnic specializat aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pe baza rezultatelor încercărilor efectuate de R.A.R. sau de servicii tehnice evaluate de R.A.R. Fără îndoială că pentru înţelegerea deplină a implicaţiilor modificărilor aduse OUG 80/2000 este necesară o trecere în revistă a termenilor pe care art. 1 alin. 2 mai sus amintit, ca punct de pornire, îi menţionează ca repere pentru stabilirea posibilităţii de introducere pe piaţă sau de comercializare. În concret, legea prevede că produsele noi destinate utilizării la vehicule rutiere vor fi supuse condiţiilor Ordonanţei, sens în care este definit termenul de produs ca fiind „un sistem, un echipament, o piesă, o componentă sau o entitate tehnică utilizate la fabricarea unui vehicul, pentru înlocuirea celor existente pe un ve-

hicul sau pentru montarea/utilizarea ulterioară pe un vehicul omologat”. Astfel cum rezultă şi din definiţia oferită, produsele vizate pot fi atât produse de origine, fabricate potrivit specificaţiilor şi standardelor de producţie prevăzute de producătorul vehiculului pentru fabricarea unor produse utilizate pentru asamblarea vehiculului în cauză, cât şi produse de schimb, respectiv produse destinate să fie utilizate la un vehicul pentru a înlocui un produs montat pe acesta. Totodată, norma face referire şi la materialele de exploatare, definite ca substanţe necesare la utilizarea unui vehicul rutier, care se consumă sau se uzează în timpul utilizării acestuia şi care se completează ori se înlocuiesc în timpul exploatării lui. Clarificaţi fiind termenii, se poate concluziona că problemele cele mai mari sunt ridicate în această ramură de produsele de schimb care nu provin de la producător, necesitând astfel certificare sau omologare. Iar în această categorie ar putea fi încadrate şi produsele aftermarket, însă această concluzie necesită, fără îndoială, explicaţii. Cu referire la corecta departajare a termenilor „produse originale”, „produse aftermarket” şi „produse contrafăcute” şi-a exprimat punctul de vedere şi Asociaţia Distribuitorilor de Piese Auto din România –ADPAR, desigur, pentru a clarifica situaţia cu care se confruntă piaţa auto a pieselor de schimb. Potrivit informaţiilor oferite, distribuitorii independenţi de piese comercializează atât ”piese de origine” cât şi ”piese de calitate echivalentă”. Aşa-numitele „produse de origine”, fiind practic produse fabricate în concordanţă cu standardele producătorului, astfel cum s-a observat din definiţia legală, sunt comercializate şi de către reprezentanţele oficiale ale producătorilor de maşini. Prin clarificările oferite de către reprezentanţii ADPAR, se doreşte a se diferenţia produsele echivalente sau aftermarket, care respectă standardele de calitate, comercializate doar de distribuitorii independenţi, de produsele contrafăcute,


consultanță juridică

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

susţinându-se în acest sens că nu există echivalenţă. Dorindu-se lămurirea situaţiei existente, noua Lege de modificare introduce un punct suplimentar al articolului 52 din OUG nr. 80/2000, prin care se interzice comercializarea sau introducerea pe piaţă a produselor contrafăcute, prevedere care este, fără îndoială, în perfectă concordanţă cu legislaţia existentă în domeniul mărcilor. Mergând mai departe în demersul protecţionist, este introdus un nou articol 63, în conformitate cu care constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare, încălcarea prevederilor art. 52 lit. g, sus-menţionat. Mai mult, potrivit art. 62 alin. 3 în cazul încălcării dispoziţiilor imperative ale normei, se poate dispune confiscarea şi/sau distrugerea, oprirea definitivă sau temporară a fabricării ori a introducerii pe piaţă şi/sau a comercializării de produse ori materiale de exploatare necertificate sau neomologate, a celor neinscripţionate ori nemarcate corespunzător, a celor neînsoţite de certificate de garanţie şi declaraţii de conformitate, a celor declarate în mod fals ca produse de

47

origine, precum şi a celor care se dovedesc neconforme, în condiţiile prezentei ordonanţe. Concluzionând asupra acestei modificări legislative care pare, la o primă vedere, a defavoriza producătorii şi distribuitorii independenţi de produse şi materiale co mercializate pe piaţa auto, se poate observa că rolul esenţial în aplicarea textului îl are calificarea dată produsului introdus pe piaţă sau comercializat. În măsura în care nu este un produs de origine şi nu se încadrează printre produsele sau materialele exceptate de la certificare sau omologare, supunerea acestora la operaţiunile menţionate apare a fi obligatorie. Implicaţiile pentru comercianţi nu se vor opri doar la costurile operaţiunilor de certificare, ci vor include şi o diminuare a segmentului pieţei de desfacere.

Ioana Varga Senior Associate

Sediul Central Bucureşti Blvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, România Tel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95 Sediul Secundar Cluj Calea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod 400117 Cluj-Napoca, România Tel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09 Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro


48

opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tîrgu-Mureş va rămâne doar un târg? În 1998, doi domni (Ram Charan şi Noel M. Tichy) au publicat o carte destul de apreciată în mediul de afaceri ”Every business is a growth business” (Orice afacere este o afacere de creştere – N.B. este o traducere aproximativă, în engleză sună mai bine). Aceşti doi domni au studiat comportamentul multor firme din lume şi au concluzionat că “nu există o afacere matură” (”there is no such thing as a mature business”), în sensul în care ori creşti ori scazi! Tîrgu-Mureş este în această situaţie - fie creşte, fie rămâne în anonimat pentru totdeauna. Drept este că numele sugerează ideea de ”târg”, dar atunci când acest termen a fundamentat numele oraşului era o chestie respectabilă, era târgul de pe Mureş! Comisia Judeţeană pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor Mureş a publicat o cifră de 127.849 de locuitori pentru Tîrgu-Mureş. Având în vedere că domnii recenzori nu au fost pe la mine, putem spune că suntem în mod cert 127.853 de locuitori. Cifrele sunt confirmate şi de Wikipedia. Cluj are 309.000 locuitori, Iaşi are 263.000 locuitori, Timişoara are 317.000 şi în Braşov găsim o populaţie de 275.000 de locuitori. Evident, cel puţin din punct de vedere al populaţiei, suntem cam la 1/3 din cifrele oraşelor concurente. De ce contează populaţia unui oras? Pentru că nivelul de dezvoltare economică este direct influenţată de mărimea pieţei de consum, avioanele aterizează mai des în oraşele mari, firmele vin mai repede într-un oraş mai mare, aria de selecţie a personalului este mai largă etc. Ar putea avea Tîrgu-Mureş vocaţia unui oraş mai mare? Poate că nu! Tradiţional, a fost un oraş liniştit, cochet, curat şi cu o populaţie cu un nivel economic şi cultural mai elevat. La fel de adevărat este că nici chiar atât de mic nu este foarte bine. Povestea cu nivelul economic păleşte când vorbim de un PIB pe cap de locuitor similar cu alte oraşe mici, nivelul cultural a devenit dependent de mărimea pieţei (de numărul de consumatori). Un oraş trebuie să crească? Iată trei motive, indicate de cei doi domni amintiti mai sus şi adaptate la cazul nostru: 1. piaţa oraşului devine riscantă, în sensul că apar alte oraşe care-i fac concurenţă. Spre exemplu, Tîrgu-Mureş a pierdut mulţi specialişti în medicină în favoarea Braşovului. 2. valoarea de piaţă a oraşului este ameninţată. Cel mai clar se vede acest aspect în preţurile din zona imobiliară - atât la vânzări, cât şi la închirieri. Ca un exemplu, piaţa Clujului este cu cel puţin 50% mai scumpă decât în Tîrgu-Mureş. 3. Capitalul uman de calitate este ameninţat. Tocmai am vorbit mai devreme despre migrarea specialiştilor în alte

zone. Tîrgu-Mureş are o mare tradiţie în ”producţia” de specialişti şi retenţia lor, potenţial ce devine discutabil, măcar în ce priveşte a doua parte. Pornind de aici, cred că putem să ne închipuim cum ar putea să arate oraşul. O populaţie de peste 200.000 locuitori, specializată în trei mari direcţii industriale - medicină, medicamente şi turism, dar suficient de atractiv pentru alte zone de industrie uşoară şi mai ales IT. Tîrgu-Mureş ar putea să fie un centru medical important, cu clinici de stat, dar mai ales private de mare performanţă. UMF joacă un rol fundamental într-un asemenea demers şi obligatoriu trebuie să revină în topul universităţilor de medicină din ţară. Un centru medical bun atrage turism medical. Nu ar trebui să fie zi în care să nu aterizeze 1-2 avioane cu domni şi doamne din Vest care să se trateze aici în cardiologie, ortopedie, urologie, neuro-psihiatrie sau stomatologie. Industria de medicamente este o altă mare oportunitate a oraşului. În acest moment domiciliază la Tîrgu-Mureş cinci unităţi de producţie de medicamente - Sandoz, Gedeon Richter, Bioeel, Vim Spectrum şi Ropharma (Aesculap Prod). Doar în Bucureşti există mai multe, dar capitala are o serie de dezavantaje. Aceasta înseamnă că orice nouă investiţie în producţia de medicamente ar trebui să vizeze Tîrgu-Mureş pentru că există specialişti, există şcoli care produc specialişti (UMF şi UPM), există posibilităţi de headhunting pentru specialişti. Se pot genera sinergii logistice şi aeroportul din Tîrgu-Mureş ar putea să fie mai bine folost, mai ales dacă se produce pentru export. Tîrgu-Mureş, pe lângă oportunitatea mare de turism medical despre care am discutat, are prin aeroport şi prin apropierea de Sighişoara şi Sovata, un potenţial de a creşte pe zona de turism. Sunt o mulţime de pensionari în Germania sau Anglia sau ţările scandinave ce ar veni în concediu aici, dacă avioanele ar ateriza şi ar decola mai des, dacă serviciile ar fi mai vestice şi dacă ar şti că existăm. Pentru ca acest oraş să-şi permită o asemenea dezvoltare are nevoie de o altă mărime şi de o populaţie aproape dublă faţă de ce are astăzi. Este nevoie de investiţii majore în infrastructură, de influenţă politică şi de mediu economic puternic pentru ca să conteze. Şi multe din cele spuse aici fac parte dintr-un joc de tipul ”oul şi găina”. Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică


capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

SSIF BROKER S.A. intermediază oferte de obligaţiuni municipale Criza generalizată de lichiditate la nivelul pieţelor financiar bancare impune găsirea unor resurse de finanţare accesibile şi competitive din punct de vedere al costurilor. Având în vederere sursele din ce în ce mai limitate de lichidităţi ale administraţiilor locale, SSIF Broker S.A. doreşte să vină în sprijinul acestora prin prezentarea unor instrumente de finanţare specifice pieţei de capital, obligaţiunile municipale. Finanţarea prin emisiunea de obligaţiuni municipale reprezintă o alternativă la finanţarea prin credite bancare, permiţând administraţiilor locale să finalizeze obiectivele de investiţii pe care le au în vedere. Prin emisiunea de obligaţiuni pot fi atrase resurse importante de numerar, atât de la investitori locali cât şi de la investitori străini, de la persoane fizice şi de la investitori instituţionali. Listarea obligaţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti aduce un plus de vizibilitate acestora, făcându-le mai atractive pentru potenţialii investitori. În prezent, la Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează un număr de 37 de obligaţiuni emise de consiliile locale şi consiliile judeţene, cu scadenţe între 10 şi 20 de ani. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt emisiunile realizate de municipiul Iaşi, municipiul Timişoara, municipiul Zalău, judeţul Timiş, judeţul Bihor, judeţul Hunedoara. SSIF Broker S.A., una dintre principalele societăţi de servicii de investiţii financiare din România, s-a remarcat pe piaţa de capital autohtonă atât prin performanţele financiare, cât şi prin contribuţia decisivă la dezvoltarea acestei pieţe. Experienţa de peste 15 ani în ceea ce priveşte serviciile de intermediere a fost un puternic atu în selectarea sa pentru intermedierea celei mai mari emisiuni de obligaţiuni din istoria bursei locale: cea realizată de către UniCredit Bank. Aceasta a atras 550 milioane de lei (121 milioane euro) printr-o ofertă de obligaţiuni cu maturitate de cinci ani derulată pe Bursa de Valori Bucureşti, peste valoarea indicativă de 500 milioane de lei. ,,Consider că succesul de care s-a bucurat emisiunea de obligaţiuni UniCredit, intermediată de către SSIF BROKER, poate sta drept carte de vizită a companiei noastre în oferirea acestui serviciu. Obligaţiunile municipale sunt o soluţie viabilă pentru atragerea unor fonduri atât în vederea finalizării unor proiecte necesare la nivel de municipiu, cât şi în vederea iniţierii de noi

proiecte ambiţioase”, a declarat Grigore Chiş, Director General SSIF BROKER.

Despre SSIF Broker SA SSIF Broker SA s-a implicat în listarea la Bursa de Valori Bucureşti a unora dintre cele mai prestigioase societăţi din România şi a cotat 11 dintre cele 12 societăţi listate iniţial la BVB, pregătind şi introducând la tranzacţionare un număr de 45 societăţi. În anul 2005, SSIF Broker SA a devenit prima, şi până în prezent singura societate de servicii de investiţii financiare listată la Bursa BVB, la categoria I. SSIF Broker SA este primul broker local de retail care a listat la BVB produse structurate. De asemenea, compania beneficiază de suportul unui departament intern de analiză care răspunde nevoilor investitorilor instituționali. Compania are, în prezent, mai mult de 12.000 de acţionari persoane fizice şi juridice. Capitalul social subscris şi integral vărsat este în prezent de 84.670.466,75 lei. SSIF Broker SA este o societate înfiinţată cu capital privat integral românesc. De la înfiinţare şi până în prezent, niciun acţionar nu a deţinut controlul asupra societăţii; prin actul constitutiv se prevede că niciun acţionar nu poate să deţină mai mult de 15% din capitalul social al SSIF Broker SA. Mai multe informaţii despre societate şi produse regasiţi pe site-ul www.ssifbroker.ro.


50

capital

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

OPPC pledează pentru educaţia bursieră

de Cristian Duţescu, preşedinte OPPC Mircea Solovăstru, secretar general OPPC

Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) consideră că o creştere economică sustenabilă pe termen lung nu se poate realiza decât prin dezvoltarea pieţei de capital din România, ridicarea nivelului capitalizării bursiere şi atingerea unei lichidităţi a pieţei suficient de ridicate pentru deveni atractivă pentru investitorii importanţi. Piaţa de capital a apărut ca urmare a nevoii de finanţare a unor activităţi economice în condiţii de transparenţă şi de protecţie a investitorilor. Statele care au drept principal pilon al economiei piaţa de capital (Statele Unite, Marea Britanie) au fost liderii economiei mondiale în ultimele trei secole. Pornind de la aceste două axiome şi privind şi către singurul stat este european care nu a simţit recesiunea în această criză, Polonia, necesitatea sporirii rolului pieţei de capital în economia românească devine un truism. Este limpede că niciun politician nu va nega această nevoie, însă, va fi întotdeauna greu pentru orice guvernant, mai ales într-o ţară în care mentalităţile influenţate de marxismul rudimentar care a dominat economia românească şi după căderea comunismului se tem de jocul liber al cererii şi al ofertei, să susţină măsuri care să conducă la diminuarea rolului sinecuriştilor din funcţiile publice şi la creşterea importanţei pieţei de capital în economie. În aceste circumstanţe, credem că abordarea optimă o reprezintă construirea unui proiect pe termen lung, care să se întemeieze pe două dimensiuni esenţiale: educaţia şi implementarea unor măsuri, în special a unor norme juridice care să stimuleze dezvoltarea pieţei de capital din România. Considerăm că elemente generale referitoare la pieţele financiare reprezintă, în perioada actuală, aspecte ce ţin de cultura generală şi că ar trebui studiate încă din perioada liceului. Este necesar, în contextul în care vorbim de standarde înalte de transparenţă şi de protecţie a investitorilor,

ca absolvenţii de facultăţi de drept să studieze în timpul facultăţii aspectele juridice cele mai importante referitoare la funcţionarea pieţelor financiare şi raporturile juridice încheiate în cadrul acestora. Nu mai puţin o specializare postuniversitară de înalt nivel, recunoscută în cadrul Uniunii Europene, este absolut necesară pentru toate persoanele care ocupă funcţii de decizie în cadrul entităţilor pieţelor financiare, fie că vorbim de autoritatea administrativă a pieţei, fie că vorbim de operatorul de piaţă, depozitar, contraparte centrală, firme de investiţii sau organisme de plasament colectiv. Ocupaţia de specialist pentru piaţa de capital, introdusă în COR de către Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital, ar trebui să reprezinte o treaptă superioară a calificării în domeniul pieţei de capital, destinată celor care vor fi consideraţi, graţie obţinerii atestatului de specialist, experţi în această materie, vădit pluridisciplinară. Cealalată dimensiune, cea a introducerii în legislaţie a unor norme juridice menite să sporească încrederea şi interesul investitorilor, ar putea să fie împlinită într-un termen mult mai scurt decât latura educaţională. OPPC, prin specialiştii săi, susţine o reformă normativă amplă a legislaţiei pieţei de capital, care să cuprindă toate palierele de reglementare, începând cu Legea organică a pieţei de capital, continuând cu normele elaborate de autoritatea administrativă şi sfârşind cu reglementările organismelor cu putere de autoreglementare, operatorii de piaţă, depozitarii etc.


52

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Istoria şi cultura atrag turiştii la Arad

de Sorin TROCAN

Aradul este cunoscut turiştilor pentru că în acest oraş există cel mai vechi teatru din ţară, dar şi prima şcoală românească de învăţători din Ardeal. Alături de cele două obiective turistice, care sunt vizitate în fiecare an de mii de persoane din întreaga Europă, o atracţie turistică este şi Parcul Reconcilierii.

Preparandia a fost prima şcoală superioară românească de învăţători din Ardeal. Istoricii susţin însă că Preparandia nu a fost o şcoală regională, ci una naţională. Prima şcoală superioară românească de învăţători din Ardeal a fost înfiinţată la Arad, în 3 noiembrie 1812. Numele iniţial al şcolii a fost „Preparandia vlahă de meşteri şi preoţi ai Aradului vechi”. Clădirea se află situată în zona fostei cetăţi vechi a Aradului. Aceasta a fost avariată în timpul bombardamentelor în Revoluţia de la 1848. Pentru a marca evenimentul, chiar în faţada clădirii au fost zidite, simetric, două ghiulele. În Preparandia arădeană au fost pregătite primele generaţii de învăţători, în special tineri provenind din zonele rurale. Ei au învăţat matematică, geografie, metodică, limba română, istoria Ungariei, citire, scriere maghiară şi germană, religie, dar au fost instruiţi şi să crească viermi de mătase sau

să planteze pomi. De-a lungul anilor, la conducerea Preparandiei au fost numiţi intelectuali de seamă ai Transilvaniei: Dimitrie Ţichindeal, care a fost director, profesor catehet care predat cursuri şi în limba germană, Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatica limbii române şi concept bisericesc, Ion Mihuţ, profesor de pedagogie, istorie şi metodică etc. Profesorii au avut salarii mici pentru perioada aceea, câte 800 de forinţi pe an. Anii comunismului şi-au spus cuvântul şi, după 1990, clădirea vechii şcoli a ajuns o ruină. Primăria Aradului a cumpărat-o de la urmaşul fostului proprietar, a accesat un proiect european şi a reabilitat-o. Practic, municipiul Arad, în calitate de Beneficiar al Contractului de Finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă


turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe”, a redat circuitului turistic pe bani europeni clădirea fostei Preparandii. După reabilitare, clădirea a devenit muzeu. A fost amenajată o clasă, care are bănci vechi, tăbliţe şi cretă, pentru a le putea arăta actualilor elevi care au fost condiţiile în care au învăţat tinerii în urmă cu 200 de ani.

Spectacole la cel mai vechi teatru din ţară Aradul are cel mai vechi teatru din ţară. Istoria a consemnat cum a fost construit acest edificiu. Iacob Hirschl a fost un negustor textilist care a venit în anul 1787 de la Viena la Arad şi a ajuns în scurt timp unul dintre cei mai prosperi oameni ai zonei. El a vrut să construiască un teatru şi s-a adresat oficialităţilor pentru a primi aprobările necesare. Dar, Iacob Hirschl a fost refuzat deoarece încuviinţarea ar fi putut-o primi numai de la Viena. Nu şi-a abandonat visul şi, în 1812, Hirschl a ajuns în faţa împăratului, unde şi-a susţinut cauza şi a primit aprobarea necesară. Cinci ani mai târziu, Teatrul a fost deschis publicului. Pe scena lui au jucat trupe importante şi Teatrul Hirschl a atras spectacole renumite. În perioada 1-27 august 1868, în cadrul unui turneu în Transilvania, trupa Pascaly a susţinut, conform programului stabilit cu oficialităţile, şapte spectacole în Arad. Deoarece cererea publicului a fost mare, au mai fost jucate încă două spectacole. Pe afiş a apărut numele lui Mihai Eminescu, însă nu se cunoaşte cu exactitate rolul pe care l-a avut poetul în turneu. Nici cronicile dramatice nu l-au menţionat şi atunci s-a dedus că Eminescu a avut roluri episodice sau a îndeplinit funcţia de sufleur. La Arad a venit şi Iosif Vulcan pentru a vedea prima oară un teatru românesc. În perioada comunistă, Teatrul Hirschl, la fel ca şi alte clădiri importante în istoria Aradului, dar şi a Transilvaniei, a fost lăsat în paragină. După 1990, s-a încercat reabilitarea lui. În urmă cu 15 ani, Consiliul Judeţean Arad a reuşit să obţină o finanţare de peste 200.000 de mărci germane, din Austria. Însă, când s-au derulat formalităţile necesare pentru reabilitarea clădirii de patrimoniu, Primăria Arad a revendicat în instanţă clădirea. Când s-a finalizat procesul şi s-a încercat obţinerea unei alte finanţări, moştenitorii fostului proprietar şi-au revendicat moştenirea. Timpul a curs în defavoarea Teatrului Hirschl, care se află într-o stare jalnică: crengile ies prin pereţi, iar prin tavan se vede cerul. O perioadă, pe scena Teatrului Hirschl s-au jucat diverse piese de teatru şi au avut loc spectacole, însă după demiterea lui Ovidiu Balint, fostul director al Casei de Cultură a municipiului Arad care a încercat să revitalizeze vechiul teatru, totul s-a sfârşit. În anul 2011 a avut loc ultimul Festival de Teatru Underground pe scena Teatrului Hirschl. „Această clădire trebuie socotită drept primul edificiu de teatru permanent de pe teritoriul ţării

noastre şi a fost construită în anul 1817”, a declarat Bujor Buda, preşedinte al Asociaţiei ProUrbe Arad.

Turism multicultural la Arad Turiştii, în special cei din Ungaria, vin la Arad în Parcul Reconcilierii şi la Monumentul celor 13 generali. Parcul Reconcilierii de la Arad este un exemplu european de convieţuire dintre români şi maghiari. În Parc au fost amplasate Monumentul Libertăţii, dedicat conducătorilor martiri ai Revoluţiei ungare de la 1848-1849, şi Arcul de Triumf, dedicat eroilor români ai Revoluţiei paşoptiste. Monumentul Libertăţii sau, cum a fost cunoscut de-a lungul istoriei, al Ungariei Milenare este opera sculptorului György Zala. Acesta a fost dezvelit în anul 1890, la comemorarea celor 13 generali, martiri ai Revoluţiei maghiare de la 1848. Însă, prin ordinul 1512/1925 al guvernului Brătianu, monumentul a fost demontat şi depozitat în Cetatea Aradului. Motivul Brătienilor a fost că nu pot tolera o statuie dedicată generalilor executaţi la Arad, pentru că aceştia au luptat împotriva românilor. După 1990, Guvernul maghiar a insistat ca Monumentul Libertăţii să fie scos din Cetatea Aradului, iar premierul Radu Vasile a hotărât, în anul 1999, ca statuia să fie transferată în administrarea Ordinului Franciscan din Arad. După câţiva ani, a fost construit Parcul Reconcilierii, iar Monumentul Libertăţii a fost amplasat în acest parc. Pentru ca să arate întregii Europe că la Arad românii şi maghiarii convieţuiesc fără probleme, lângă Opera sculptorului György Zala a fost amplasat un Arc de Triumf, dedicat memoriei revoluţionarilor paşoptişti români, realizat de sculptorul Ioan Bolborea.

53


54

investiţii

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bistrița Năsăud derulează proiecte de milioane pentru Sănătate de (A.B.)

Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului spitalului de urgenţă al judeţului BistriţaNăsăud au intrat de luni, 1 iulie, în linie dreaptă, preşedintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, şi reprezentantul ADR Nord-Vest, Viorel Boca, semnând documentele care oficializează implementarea acestui proiect din cadrul POR 2007-2013, Axa prioritară 3. “În doi ani vom avea cel mai performant ambulatoriu din România”, spune Radu Moldovan, șeful administrației județene. Valoarea totală a proiectului este de peste 36 de milioane de lei, 496.000 de lei reprezentând contribuţia Consiliului Județean. Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate în judeţul Bistriţa-Năsăud, ca şi cadru necesar pentru crearea premiselor asigurării unor servicii publice esenţiale pentru populaţie, la standarde europene. Potrivit lui Radu Moldovan, este vorba de un proiect foarte important pentru judeţ, unul foarte vechi, dar care abia azi își găsește rezolvare. “Suma totală cerută pentru finanţare a crescut cu vreo 3 milioane de euro, pentru că au fost făcute o sumedenie de completări la proiectul vechi. Am prevăzut aparatură şi tehnică de ultimă generaţie. Proiectul va rezolva în integralitate toate spaţiile, vom putea dota cu aparatură de specialitate şi mobilier tehnic Ambulatoriul. Acest lucru va aduce la standarde ridicate în privința serviciilor prestate, va crea condiţii civilizate la nivel european medicilor, asistenţilor”, a declarat Radu Moldovan. Viitorul ambulatoriu va avea în „dotare” 107 cabinete medicale şi 50 de spaţii administrative, întreaga aparatură cât şi mobilierul fiind de nivel european, implementarea urmând să se întindă pe o perioadă de 24 de luni.

Centrul de îngrijire paleativă inaugurat În altă ordine de idei, dar tot pe tema Sănătății, sâmbătă, 20 iulie, europarlamentarii PSD Daciana Sârbu şi Corina Creţu au participat la inaugurarea centrului de îngrijire paleativă a bolnavilor cu cancer, din cadrul Spitalului de Urgenţă Judeţean din municipiul Bistriţa. Proiectul a costat 1,5 milioane lei şi a vizat modernizarea şi dotarea unui corp de clădire pe două nivele din cadrul secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean. La inaugurare au mai participat ministrul delegat pentru dialog social, Adriana Doina Pană, prefectul de BistriţaNăsăud, Ioan Ţintean, preşedintele Consiliului Judeţean

Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, primarul Ovidiu Crețu, directorul Spitalului de Urgenţă Judeţean Bistriţa, Mircea Gelu Buta, iar slujba de sfinţire a fost oficiată de protopopul ortodox al Bistriţei, Alexandru Vidican. "Am dorit un lucru firesc, care s-a realizat şi pentru care ne bucurăm foarte tare, acela de a avea în cadrul secţiei de oncologie o secţie de paleaţie. Secţia de paleaţie se ocupă nu numai de tratamentul bolnavului ante finem, adică bolnavului care este într-o situaţie foarte gravă la terminarea unei boli cronice, iar pentru cei oncologici acest final este foarte aproape, oricât ar fi de performantă farmaceutica oncologică. Această secţie de oncologie va prelua nevoile pacienţilor care se confruntă cu o asemenea foarte mare încercare în viaţa lor", a explicat şeful secţiei de oncologie, dr. Victoria Bindea. Centrul de paleaţie este dotat cu 16 paturi şi, pe lângă cadrele medicale, aici vor lucra un psiholog, un sociolog şi un preot. Finanţarea a fost asigurată cu bani de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. ”Acest imobil este primul spital modern din Bistriţa, realizat în 1890. Cu mari convulsii s-a construit acest spital, cu o istorie interesantă. În toamnă o să scoatem şi un frumos volum despre istoria spitalelor din Bistriţa, pentru a marca 40 de ani de când s-a construit clădirea centrală a spitalului, cea de la han. De-a lungul timpului, secţiile şi activităţile au variat, acum în această incintă de pe strada Alba Iulia avem o secţie de oncologie. Mai demult s-a dat o soluţie să dărâmăm clădirile, dar patrimoniul trebuie menţinut. E o mare prostie să ne apucăm să dărâmăm clădirile. Am făcut un proiect care a ajuns la 1,5 milioane de lei şi care s-a dezvoltat cu banii Guvernului şi ai Consiliului Judeţean”, a declarat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, dr. Mircea Gelu Buta.


festival

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

57

Filmul istoric reînvie la Râşnov Anul 1968, John F. Kennedy, Legendele muzicii din anii ’60, Amza Pellea sunt subiectele pe care se va focaliza cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Istoric de la Râşnov, care se va desfăşura în perioada 2-11 august. Cinefilii sunt aşteptaţi la un maraton cinematografic de peste 70 ore, timp în care vor putea viziona peste 40 de filme documentare.

Filme şi documentare inedite, dezbateri cu istorici şi martori ai evenimentelor istorice, discuţii cu actorii şi regizorii, proiecţii în Cetate, atmosferă de epocă, prezentări de carte, concerte cu prime audiţii, expoziţii, aşa prezintă organizatorii – Primăria Oraşului Râşnov, Institutul European pentru Itinerarii Culturale şi Asociaţia Mioritics- ediţia 2013 a Festivalului de Film Istoric din oraşul braşovean. Aşa cum ne-au obişnuit, aceştia au ales şi subiectele pe care se va focaliza cea de-a cincea ediţie a festivalului unic în Europa de Est din punct de vedere a profilului. În acest an, în perioada 2 -11 august, potrivit organizatorilor, dezbaterile şi proiecţiile festivalului gravitează în jurul următoarelor subiecte: anul 1968 (primăvara de la Praga, revoluţia culturală din Franţa, asasinarea lui Martin Luther King şi Bobby Kennedy, demonstraţiile împotriva războiului din Vietnam, grevele din Japonia şi Argentina, Ceauşescu şi opoziţia faţă de URSS, prima maşină Dacia produsă la Pitesti ş.a.); John F. Kennedy, 50 de ani de la asasinarea unuia din cei mai iubiţi preşedinţi americani; Legendele muzicii din anii '60, o parte din aceste legende împlinesc sau ar fi împlinit 70 de ani, însă anii '60 reprezintă perioada în care ei au entuziasmat prima dată iubitorii de muzică; Amza Pellea, se împlinesc 30 de ani de la dispariţia unui mare actor de teatru şi film; cele mai noi producţii cu tematică istorică.

Şcoală de vară pentru istorici în devenire Organizatorii festivalului, în colaborare cu revista Astra, editată sub egida Bibliotecii Judeţene Braşov, vor găzdui o şcoală de vară pentru studenţii şi masteranzii pasionaţi de istorie. Beneficiarii şcolii îi vor putea asculta ca lectori pe: ambasador Sergiu Celac, Michel omas Penette (Franța), ambasador Nicolae Ecobescu, Apostolos Patelakis (Grecia), Oana Pellea, Georgeta Filitti, Lavinia Betea, Teodor Paleologu, Tudor Caranfil, Irina Margareta Nistor, Liviu Tofan, Sever Voinescu, Cosmin Budeancă şi Nicolae Pepene, istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, Laura Ştefan, Jiri Sitler (Ambasadorul Cehiei în România) şi Mihai Răzvan Ungureanu, fost prim-ministru al României. În afară de proiecţii şi şcoala de vară, participanţii care se pot înscrie până în 30 iulie 2013 pe site-ul festivalului – www.ffir.ro, mai sunt invitaţi la 9 concerte, şi anume: Din Londra în Transilvania, străbătând Europa, European Contemporary Orchestra - New worlds symphonies, ZeitenBrücken / Punţi peste vremuri, Concert extraordinar – Mircea Baniciu, e Wind - Silent screening, sound design, live scoring & foley, De la Bach la Beatles & Metallica, Două generaţii în muzică, Mike Godoroja & Blue Spirit - Hippie cu diamante, Lazhward - Persian Afro-American Music InFusion. De asemenea, pe toată perioada festivalului, publicul

«Să scriu despre Amza...e greu. Ce poţi să scrii despre tatăl tău, care nici măcar nu-ţi aparţine, pentru că este al tuturor. Ştiu că a trecut prin această viaţa ca să avem la ce să ne gândim când ne e greu, ca o demonstratie a faptului că se poate trăi frumos, cinstit şi curat. El continuă să trăiască acum prin ce a dăruit o viaţă tuturor, prin iubire, prin gândul nostru către el. Mulţumesc tuturor celor care se gândesc la el şi care l-au iubit şi celor care-l iubesc, pentru că, prin noi, Amza continuă să trăiască.” Oana Pellea, fiică şi actriţă larg, poate vizita Expoziţia de fotografie Amza Pellea, şi va putea degusta trei lansări de carte - John F. Kennedy – Enigmele unui erou - 10 august 2013, 10:30 - 11:00, A patra ipoteză - Liviu Tofan, 10 august, 15:30 - 16:00, Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc Liviu Tofan, 10 august, 15:30 - 16:00.

De ce Râşnov? Pentru că, aşa cum explică organizatorii, Râşnovul se identifică cu istoria cinematografiei româneşti, aici fiind locul în care s-au filmat o mare parte din filmele cu tema istorică ale cinematografiei româneşti. Iar acest festival de film contribuie an de an la impunerea oraşului Râşnov drept capitală a filmului istoric în România.


turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aradul, promovat prin trasee culturale Consiliul Judeţean Arad a accesat proiectul „Promovarea Turismului Arădean prin Circuite Culturale”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, şi care se va derula pe o perioadă de trei ani. Au fost iniţiate trei trasee turistice, care vor fi promovate şi care vor aduce turişti în tot judeţul Arad. Acestea sunt: „Descoperă pacea sufletească – un circuit cultural, spiritual şi ecumenic”, „Drumul Vinului” şi „Pe urmele istoriei arădene – un circuit al cetăţilor, siturilor arheologice şi al ansamblurilor arhitecturale”. Primul dintre ele pune în valoare mănăstirile din judeţul Arad. Mănăstirea Hodoş Bodrog este cea mai veche mănăstire ortodoxă din ţară, cu activitate, practic, neîntreruptă. Apoi este vizată Mănăstirea Feredeu, situată lângă un izvor făcător de minuni. La Radna se află Mănăstirea Maria Radna, cunoscută pentru o icoană făcătoare de minuni. În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a conferit bisericii de pelerinaj Maria Radna titlul de Basilica Minor. Un alt popas este Mănăstirea Gai, situată la marginea Aradului. Aceasta este ctitoria episcopului Sinesie Jivanovici şi a fost reşedinţă episcopală decenii la rând. „Drumul Vinului” este un traseu care va atrage cei mai mulţi turişti. Practic, se urmăreşte ca turiştii care vin în Podgoria Aradului să viziteze castelul Bohuş care adăposteşte Casa

de Sorin TROCAN

memorială „Ioan Slavici” de la Şiria, dar şi Primăria de la Pâncota, care funcţionează în clădirea unui fost castel. În Castelul de la Pâncota a concertat marele muzician Franz Liszt şi a degustat vinuri celebrul scriitor maghiar Jokai Mor. Cel de-al treilea traseu va cuprinde cetăţile de la Şoimoş, Şiria sau Ineu, locul unde s-a odihnit Mihai Viteazul, în drum spre Praga pentru a duce tratative cu împăratul austriac Rudolf. Valoarea totală a proiectului este de 1.040.399 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 811.282 lei, iar contribuţia proprie la cheltuielile eligibile şi neeligibile este de 28.641 lei. Adrian Ţolea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, a explicat că au fost realizate 10.000 de pliante, 10.000 de postere, 3.000 de ghiduri turistice însoţite de hărţi turistice, 15.000 de cărţi poştale însoţite de DVDuri turistice şi un spot TV de 30 de secunde. În curând, se vor amplasa 40 de panouri de informare turistică la cele mai importante obiective turistice din cadrul celor trei circuite promovate prin proiect. Materialele de promovare sunt realizate în limba română, pentru că până la atragerea turiştilor străini, cei români sunt mult mai aproape. Dar a fost gândită şi o strategie de atragere a turiştilor străini. Pliantele de promovare în diverse limbi de circulaţie internaţională vor fi finanţate de Consiliul Judeţean Arad.

59


60

cultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cu cărţile pe faţă Orice oraş care se respectă pe sine ca burg şi pe locuitorii săi îi celebrează prin manifestări diverse pe cei mai aleşi, care prin efortul şi talentul lor devin lideri incontestabili ai comunităţii. A fost şi cazul Festivalului de carte Transilvania, care a reunit în perioada 19-23 iunie prieteni, cărţi, edituri, scriitori, muzicieni, fotografi, copii şi adulţi, soare şi ploaie. de Alice Valeria MICU Aflat la prima sa ediţie, Festivalul de carte Transilvania a fost organizat de Asociaţia Culturală Eikon şi Editura Eikon, alături de care au stat Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Local Cluj-Napoca, precum şi numeroşi sponsori. Evenimentul a fost mai mult decât binevenit, susţinând candidatura Clujului pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană a anului 2021, graţie efortului depus de organizatori, o echipă de oameni inimoşi ce au coagulat în acele zile nume importante ale culturii române. Programul Festivalului Transilvania a fost unul divers, însă cartea a fost elementul central. Aşadar s-au lansat numeroase cărţi ce fac cinste literaturii române, cel dintâi titlu fiind Mihai Eminescu. Dicţionarul enciclopedic, apărut la editura Gunivas şi alcătuit de academicianul Mihai Cimpoi. Volumul a fost lansat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” şi a fost prezentat de Irina Petraş, preşedinta Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Sorina Stanca, managerul Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga”, şi de scriitorul Constantin Cubleşan. I-a urmat romanul Vieţile para-

lele, de la Editura Cartea Românească al Florinei Ilis, prezentat de Irina Petraş şi Adriana Stan. Lansările din Piaţa Unirii au fost completate de altele, desfăşurate la Librăria Book Corner, unde în prima zi a festivalului au fost prezentate publicului volumul O insulă de clujeni-neclujeni la Cluj. Corespondenţă Mircea Zaciu-Marian Papahagi, de la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, prezentat de Lucia Papahagi, Ioan Cristescu şi Ion Vartic, precum şi primul număr al revistei Caietele avangardei, prezentat de Ioan Cristescu şi Ion Pop. Prima zi a festivalului de carte a făcut loc artelor plastice, participanţii fiind invitaţi la vernisajul expoziţiei de desene pe tema cărţii a cunoscutului grafician Octavian Bour, în prezenţa lui Radu Vasile şi Ovidiu Pecican, care şi-a lansat mai apoi volumul Migrene, împreună cu Octavian Bour şi Editura Mega. Tot în Piaţa Unirii, Lucian Pricop a prezentat publicului Noutăţi editoriale de la S.N.S.P.A şi Editura Comunicare.ro, pentru ca şirul lansărilor de carte a primei zile să fie conti-


cultură

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

nuat cu volumele Editurii Tracus Arte, Motanul, de Eugen Suciu, Sissi, de Pavel Şuşară, Omul giruetă, de Adrian Alui Gheorghe, William Shakespeare-opere volumul VI, Caietele Shakespeare, Trecutul e o sărbătoare, de Horia Gârbea, O mie şi unu de picioare verzi, de Aurel Dumitraşcu, antologie de Adrian Alui Gheorghe şi Jazz Inside Aut de Mircea Tiberian. Au participat Ioan Cristescu, Horia Gârbea, Adrian Alui Gheorghe, Ion Mureşan, Cosmin Perţa, Ioan Es. Pop, Eugen Suciu, Pavel Şuşară, Mircea Tiberian, George Volceanov. Muzica a încheiat fastuos prima zi a festivalului cu excepţionalul recital de jazz a lui Mircea Tiberian şi concertul de rock simfonic Whispering Woods, reunite de cea din urmă lansare de carte a zilei cu A doua latură a cercului de Dan Căilean, apărută la Editura Eikon şi prezentată de Ştefan Manasia. „Un concert de zile mari ce ne-a făcut pe toţi să simţim adevăratul spirit de festival al artelor în plină vară! Mircea Tiberian şi o armonie magică într-o lume a cărţilor! Prima zi de festival a fost un regal şi un real succes! Mulţumim Mircea Tiberian pentru toată emoţia frumoasă redescoperită astfel în suflete şi-n cuvinte tipărite! Sperăm să mai avem ocazia să-l revedem în festival! Un artist cu adevărat special!”. Aşa au consemnat organizatorii pe pagina de facebook a festivalului, cu ajutorul căreia au ţinut mereu legătura cu publicul şi iubitorii de cultură. Fotografii, reuniuni prieteneşti, grafică, muzică, autografe, zâmbete, toate având ca numitor comun cărţile au fost ingredientul principal al celei dintâi ediţii a Festivalului de carte Transilvania, iar prima zi a răspuns pe deplin aşteptărilor publicului larg, dar şi al oamenilor de cultură care au onorat cu prezenţa lor această manifestare. Piaţa Unirii a găzduit un număr mare de edituri din întreaga ţară, care au oferit publicului o paletă amplă de producţii editorial atractive. Am putut alege din numeroasele titluri, pe suport de hârtie sau digital, propuse de edituri din Cluj Napoca, Zalău, Oradea, Târgu Mureş, Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Oneşti, Chişinău, Braşov, Bistriţa şi Pantelimon. În cadrul târgului, editurile şi autorii lor au stat faţă în faţă cu cititorii, dar şi cu librari şi bibliotecari din întreaga Transilvanie.

Carte şi muzică Scena ridicată în Piaţa Unirii a găzduit şi în cea de-a doua zi lansări de carte şi concerte. Programul a debutat cu lansări ale Editurii Tracus Arte: Patru piese într-un act, de Mihai Ignat, Aeroport, de Ştefan Caraman, Natură moartă cu nepot obez, de Ion Sapdaru, Meandre, de Mircea Măluţ. Au prezentat Cristina David, Dan Mircea Cipariu, Ovidiu Pecican şi Cosmin Perţa. Lansarea volumului Lectura. Profesiune şi adaptare, de Constantin Cubleşan, apărut la Editura Eikon şi prezentat de Ilie Rad a precedat lansarea cărţii O Românie interioară a lui

61

Vasile Sebastian Dâncu, la aceeaşi editură, în prezenţa şi cu participarea autorului, a lui Constantin Cubleşan, Liviu Dragnea, Ioan Es. Pop şi Ioan Rus. Nu se poate nicio zi fără muzică la Festivalul Transilvania, aşa că publicul a avut bucuria de a-i vedea şi aplauda pe membrii Orchestrei de estradă a Liceului Sigismund Toduţă din Cluj Napoca. Tot o editură clujeană, de această dată, Limes a prezentat publicului cartea de proză: Maruca, de Ana Luduşan, şi Biroul duşilor de-acasă, de Dumitru Hurubă. Au prezentat Ştefan Borbély, Cornel Udrea şi Mircea Petean. Editura Cartea Românească a lansat volumul lui Ioan Pintea Proximităţi şi mărturisiri, prezentat de Mihaela Ursa, Ştefan Baghiu, Paul Siladi, după care au fost prezentate o serie de volume în colaborare cu Consiliul Judeţean BistriţaNăsăud, Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud: Povestiri, Amintirile unui şcolar de altădată de Ion Pop Reteganul şi Opere Pavel Dan, volumul I-III, la Editura Eikon, prezentate de Ion Buzaşi, Cornel Cotuţiu, Ioan Pintea, Aurel Podaru, Andrei Moldovan, Constantin Cubleşan, Alexandru Pugna şi Sergiu Pavel Dan. Ducu Hotima a adus un moment de respiro muzical în avalanşa de lansări de carte, încântând publicul din Piaţa Unirii cu melodii folk. Nici Bistriţa nu s-a lăsat mai prejos, Editura Charmides propunând cititorilor cartea lui Florin Partene Liber de causis, Erg, de Dan Coman, Păzitoarea, de Ana Dragu, Arhitecturi mesianice, de Ovidiu Pecican, Ţara ascunsă, de Alexandru Uiuiu, Capriciul, de Daniel Sidor, Mofteme, de Vasile Gogea, Monografia Ştefan Ruha, de Mirela Capotă, Unchiul cel încântat, de Vasile Leac. Au prezentat Marta Petreu, Ştefan Baghiu, Claudiu Groza, Ştefan Manasia, George Ţâra. Cu această ocazie a fost lansat şi compact discul audio Doina şi hora lungă din Maramureş, semnat Maria Casandra Hauşi şi Nicolae Piţiş. Poetul clujean Ion Mureşan şi-a lansat Cartea de iarnă, ediţia a II-a, şi Cartea Alcool, cu participarea lui Dan Mircea Cipariu, Gavril Ţărmure şi Alexandru Vlad. Recitalul poeţilor Editurii Charmides a precedat concertul extraordinar al Adei Milea, căreia i s-a alăturat Bobo Burlăcianu. Spectacolul de operă, teatru şi dans Syncreto-Parcul uman a încheiat cea de-a doua zi a festivalului.

Transilvania şi România în istorie Ziua de vineri a adus cu ea lansarea unui volum de mare importanţă pentru Istoriografia românească, Istoria Transilvaniei, sub semnătura lui Ioan Aurel Pop şi Ioan Bolovan, apărut la Editura Eikon şi prezentat de Vasile Sebastian Dâncu şi Vasile Puşcaş.

Summary Any city respecting itself and its inhabitants celebrates through various manifestations the select few who, through effort and talent, become leaders of the community. is was also the case of the Transylvania Book Festival, which, on 19-23 June, rallied the participation of friends, books, publishers, writers, musicians, photographers, children and adults, sun and rain. In its first edition, the Transylvania Book Festival was organized by the Eikon Cultural Association and Eikon Publishing House, which stood alongside the Town Hall of Cluj-Napoca, the Cluj-Napoca City Council, as well as numerous sponsors. e event was more than welcome, supporting the candidacy of Cluj for winning the title of European Cultural Capital of 2021, thanks to the efforts of the organizers, a team of warm-hearted people who gathered the presence of important names in Romanian culture during those days. e program of Transylvania Book Festival was diverse, but books were the centerpiece of the event. Many outstanding books of Romanian literature were released, the first title being Mihai Eminescu. An Encyclopedic Dictionary, published by Gunivas Press and compiled by Academician Mihai Cimpoi. e volume was launched with the support of the “Octavian Goga” County Library and was presented by Irina Petraş, President of the Writers’ Union of Romania, Cluj Branch, Sorina Stanca, Manager of the “Octavian Goga” County Library and the writer Constantin Cubleşan.


62

cultură

Cartea a venit ca o variantă accesibilă publicului larg a Istoriei Transilvaniei apărută în 2003 în trei volume, sub egida Institutului Cultural Român. Pofesorul Vasile Puşcaş a mărturisit: „Părerea mea este că, în momentul de faţă, românii ori s-au retras din istorie ori au fost împinşi din istorie şi îşi caută nu numai demnitatea europeană, dar îşi caută şi identitatea naţională şi identitatea locală, (…) iar cartea lui IoanAurel Pop şi Ioan Bolovan este o carte despre o bătălie pentru civilizaţie (...) care nu înseamnă aşteptare, nu înseamnă numai pârjolirea a ceea ce este împrejur, ci înseamnă în primul rând o construcţie proprie, o construcţie pe care să o validezi în comparaţie cu cei din jur şi cu cei din întreaga lume. (…) Mă bucur că cei doi universitari vin dinspre tonul erudit, tonul foarte îngrijit ce-l au la catedră, să spună lumii că este nevoie de o construcţie a civilizaţiei, că ceea ce ne-au lăsat înaintaşii, urmaşii trebuie să dezvolte”. La sediul Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Cluj a fost susţinută Conferinţa Gastronomie şi istorie în Transilvania sec. XV-XVI, de către Lukács József. Volumul lui Alexandru Surdu Publicistica Mitropolitului Nicolae Colan, apărut la Editura Renaşterea, a fost prezentat de Acad. Horia Colan şi Aurel Sasu, iar Editura Limes a propus cititorilor poezie universală prin volumul lui R. M. Rilke, Les poemes francais/ Poemele franceze, în traducerea lui Constantin Abăluţă, şi volumul Selected poems/ Poeme alese, de John Dryden, în traducerea Ioanei Sasu- Bolba şi în prezenţa lui Virgil Stanciu, a traducătorilor şi a editorilor. Târgoviştea a venit în faţa oamenilor de cultură şi a publicului prin intermediul Editurii Cetatea de Scaun cu volumul Partidul-stat. Structuri politice 1948-1965, semnat de Mihaela Cristina Verzea, Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în U.R.S.S., a lui Ilarion Ţiu, Lavinia Betea, Cristina Diac şi Florin-Răzvan Mihai, şi cu Ion Flueraş (1882-1953). Social-democraţie şi sindicalism de Sorin Radu, cu participarea lui Valentin Orga, Sorin Radu şi Dan Mărgărit. A venit şi rândul sălăjenilor, care au adus în atenţia celor prezenţi prin prezenţa şi efortul lui Daniel Săuca şi al Editurii Caiete Silvane pe care o conduce, titluri care au atras atenţia publicului şi a oamenilor de cultură: Jurnal din vremuri de război de Corneliu Coposu, Cronicar pe «Frontiera Poesis» de George Vulturescu, Colecţia de călimări 1 şi Colecţia de călimări 2, de Viorel Mureşan. Au prezentat Valentin Orga, Marin Pop, Daniel Săuca, Ottmar Traşcă, Claudiu Groza, Mircea Muthu. Un moment emoţionant a fost cel in memoriam Ioan-Viorel Bădică şi volumul Brâncuşi după Brâncuşi de Ioan-Viorel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bădică, îngrijit de Daniel Hoblea şi prezentat de Vasile Muscă şi Constantin Zărnescu. Daniel Pop, colaborator al Ansamblului Folcloric „Meseşul” al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj a încheiat momentul sălăjean al primei ediţii a Festivalului de carte Transilvania. Istoricul Marin Pop, cel care a îngrijit volumul şi s-a născut în Bobota, satul natal al marelui om politic Corneliu Coposu, a mărturisit: „studiind la arhivele CNSAS şi lucrând la monografia familiei Coposu, am descoperit numeroase scrieri inedite printre care şi acest jurnal.(…) Această carte este un început de proiect, în încercarea de a evidenţia faptul că seniorul Coposu a fost nu numai un om politic de excepţie, ci şi un istoric care s-a aplecat asupra studierii istoriei celui de Al Doilea Război Mondial”. Cu cărţile pe faţă au fost pe scena din Piaţa Unirii Dan Mircea Cipariu şi a lui Singurătatea vine pe face-book, apărută la Editura Tracus Arte, Ioan Es. Pop şi volumul Căderea în sus a corpurilor grele şi Ioan Matiuţ cu Fuga din urmă. Volumele au fost prezentate de Ion Mureşan. Lansările s-au ţinut lanţ în această zi, urmând volumul Către noi înşine 2 – dialoguri-şoc cu 6 înţelepţi: Ioan-Aurel Pop, Aurel Codoban, Dorel Vişan, Virgil Ciomoş, Vasile Sebastian Dâncu, Dumitru Constantin-Dulcan, de Stela-Maria Ivaneş şi Constantin Ivaneş. A prezentat Aurel Sasu, Mintea de dincolo de Dumitru Constantin-Dulcan, la care au participat Stela-Maria Ivaneş, Constantin Ivaneş, Dumitru Constantin-Dulcan. Un nou compact disc audio a fost lansat, de această dată semnat Teodora Purja şi prezentat de Mugurel Scutăreanu, urmat de concertul de muzică tradiţională susţinut de Teodora şi Lenuţa Purja. Cantautorul folk Dinu Olăraşu şi-a lansat volumul de poeme Dar, apărut la Editura Eikon şi prezentat de Valentin Ajder, care a precedat concertul de muzică folk Dinu Olăraşu, ce a însoţit spectatorii până la căderea întunericului când organizatorii au propus celor prezenţi proiecţia video 1900 de


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ani de la inaugurarea Columnei lui Traian. A prezentat Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC). Iubitorii pătimaşi de poezie au fost invitaţi la Cafeneaua Doamna T (Str. Napoca nr. 10), unde au savurat un spectacol de poezie şi pian Când plouă mă trezesc lefter şi caut sensul vieţii precum Goethe susţinut de Petra Balu, Gabriel Bota, Alex Negriuc. Am avut lungă poveste, dar înainte mult mai este, pentru că organizatorii festivalului au pregătit momente de înaltă ţinută, spre satisfacţia şi deliciul publicului de toate vârstele şi preocupările.

Clujul poeţilor Sâmbătă a fost a patra zi a festivalului care a debutat cu lansarea poeţilor Editurii Eikon Eliza Macadan, cu volumele Anotimp suspendat şi Transcripturi din conştient, Trezvia de Flore Pop. Cărţile au fost prezentate de Irina Petraş, Ioan Pavel Azap şi Al. Cistelecan. Alte trei cărţi de poezie de o înaltă ţinută au fost prezentate publicului, Orchestra de jazz a lui Ion Cristofor, la Editura Napoca Star, Costumul negru, de Adrian Popescu, apărut la Editura Cartea Românească şi Nimicitorul, semnat Aurel Pantea, scos de Editura Limes. Volumele au beneficiat de aprecierile prestigioase ale Irinei Petraş, Al. Cistelecan şi Mircea Muthu. Aurel Cioran şi volumul Fratele fiului risipitor, apărut la Editura Eikon a fost lansat în prezenţa lui Vasile Gogea şi a celor care au îngrijit ediţia, Anca Sîrghie şi Marin Diaconu. Pe scena amplasată în inima oraşului s-a continuat cu lansarea volumului Legendele păsărilor, apărută la Editura Magic Print şi prezentată de Carmen Bogatu, urmată de Întemeierea metafizicii moravurilor, critica raţiunii practice, de Immanuel Kant, la Editura Antet XXI, în prezentarea Crenguţei Maria Năstase şi a lui Vasile Muscă. Festivitatea de premiere a recompensat cele mai valoroase

cultură

producţii editoriale ale anului 2012 şi a avut loc printre picături de ploaie, care în scurt timp s-au transformat într-o veritabilă furtună ce a obligat participanţii din Piaţa Unirii să se adăpostească sub imensele umbrele puse la dispoziţie de unul din sponsori şi au amânat momentul culminant al festivalului, lansarea antologiei Clujul poeţilor, cu cele mai frumoase poeme despre Cluj, ediţie îngrijită de Horia Bădescu şi editată de organizatori, Editura Eikon. Protagonişti, invitaţi şi public, s-au mutat cu arme şi bagaje în pavilionul acoperit, unde cantautorul Silvan Stâncel a uşurat înfruntarea ploii ce continua să curgă cu melodii proprii şi variante personale la chitară a unor melodii celebre sau a muzicii spaniole. Duminică a însemnat a cincea şi ultima zi a festivalului, când organizatorii nu au uitat de cei mai mici cititori şi au venit în faţa lor cu îngheţată şi o carte minunată, Amintiri din copilărie, povestiri – album de benzi desenate adaptate după Ion Creangă, cu ilustraţii semnate de Ş. Andreescu, scenariu Liviu Antonesei, Adriana Nazarciuc, apărută la Editura Adenium. Volumul a fost prezentat de Ruxandra Cesereanu, Adrian Barbu şi Ovidiu Pecican. Momentul dedicat copiilor a fost completat de un spectacol al Teatrului de păpuşi Puck din Cluj-Napoca. Festivalul a rezervat un episod interactiv, intitulat Citeşte-ne ce-ţi place, în cadrul căruia participanţii au fost invitaţi să lectureze din cartea preferată. Totul a fost consemnat întrun proiect fotografic, Iubesc cartea, semnat Marta Popescu. Festivalul s-a încheiat la Cinema Victoria cu lansarea cărţii Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, apărută la Editura Art, urmată de vizionarea ecranizării acestei cărţi avându-l ca regizor pe François Truffaut. A prezentat Ioan-Pavel Azap, Vasile George Dâncu, Valentin Derevlean. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Librăria Book Corner şi Cinematograful Victoria. Pe întreg parcursul festivalului, poetul Gabriel Bota, membru al inimoasei echipe de organizatori, a servit poezie la Corso Bistro, consemnate de autor pe tăbliţe amplasate pe mese, la îndemâna cititorilor nu doar în cafea, ci şi în poezie. Timp de cinci zile, centrul Clujului a fost punctul de întâlnire a oamenilor cărţii- scriitori, editori, critici literari, librari cititori -, care au contribuit la stimularea lecturii prin recitaluri, lansări de carte, şedinţe de autografe şi recitaluri de poezie. Ediţia inaugurală a Festivalului a promis şi a dăruit publicului o călătorie extraordinară în lumea cărţilor, printr-o manifestare culturală amplă, pe măsura Clujului academic, cultural şi spiritual.

63


64

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Viitorul antreprenoriatului feminin?

un articol Femei în Afaceri

Doamnele din România sunt pasionate de afaceri. Statisticile arată că 35% dintre IMM-uri au în conducere femei, iar 11% sunt deţinute exclusiv de femei. Dintre afacerile gestionate de femei, 46% sunt din domeniul comerţului, iar 20% în zona de servicii – resurse umane, training, contabilitate, cosmetică şi înfrumuseţare. J.K. Rowling, Oprah Winfrey sau Martha Stewart vin din medii diferite şi, aparent, nu este nicio legătură între ele, dar au cel puţin un lucru în comun: toate aceste doamne de conducere au perseverat în lumea competitivă a afacerilor dominate de bărbaţi. Reuşind să compenseze prin talentele lor individuale, acestea au creat precedente semnificative pentru femeile care prin talent şi ambiţie sunt gata să iasă din anonimat ca lideri de afaceri şi chiar magnaţi. În spiritul organizaţiei Femei în Afaceri, aici sunt câteva statistici informative şi inspiraţionale despre femeile în afaceri. Fie că acestea se referă la femeile de afaceri din SUA, Marea Britanie sau din alte părţi ale lumii, neafectându-vă direct, fie că se referă la mediul de afaceri din România, ele sunt menite să arate că se poate şi să încurajeze orice potenţială antreprenoare să-şi urmeze idealul profesional. 1. În 2005, existau 7 femei CEO în topul 500 Companii al revistei Fortune. Din luna mai 2011, în acelaşi top, numărul a crescut la 12. Autoare: Marina Bizera – voluntară 2. Aproximativ 82% dintre femeile care Femei în Afaceri, studentă a Facdeţin o afacere cred că a fi antreultăţii de Administrare a Afacerilor prenoare într-o industrie dominată de cu predare în limbi străine, în bărbaţi a fost în avantajul lor. cadrul ASE Bucureşti, experienţă în 3. Conceptului de „egalitate a sexelor” Resurse Umane, beneficiară a două îi sunt mult mai fidele femeile. Procenstagii de cercetare în Federaţia tajul femei-bărbaţi în forţa de muncă Rusă, posesoare a unui certificat de folosită în companiile conduse de training în Marketing 3.0 cu prof. femei este 52% femei - 48% bărbaţi, în Philip Kotler, pasionată de scris şi timp ce procentajele în afacerile conde limbi străine (fluentă în 4 dintre duse de bărbaţi arată astfel: 38% femei acestea). şi 62% bărbaţi. 4. Femeile antreprenoare şi bărbaţii care deţin o afacere au stiluri diferite de management. Femeile sunt mai puţin interesate de ierarhie, nu se grăbesc în a lua decizii, caută mai mult informaţii şi sunt mai deschise altor opinii şi sugestii – fie de la parteneri de Înfiinţată în 2009 de Alice afaceri, colegi, angajaţi sau consultanţi Botnarenco, organizaţia Femei în Afaceri dezvoltă proiecte care se adresează antreprenoarelor şi femeilor care lucrează în companii. În 2012, a reprezentat România la Global Summit of Women, cel mai mare forum economic internaţional pentru femei, a relansat site-ul www.femei-in-afaceri.ro, poziţionat ca un portal cu informaţii din mediul feminin de afaceri, şi a creat prima platformă online de business dedicată femeilor din România.

Despre Femei în Afaceri

externi. 5. Femeile aflate la conducerea unor companii care se bucură de succese extraordinare (atât financiare, cât şi sociale) sunt mult mai susceptibile de a face parte din organizaţiile dedicate femeilor de afaceri sau alte reţele formale de socializare dedicate mediului de afaceri, decât alte antreprenoare (81% vs 61%). Alegerea sprijinului direcţionat către afacerile conduse de femei este important pentru antreprenoare. Peste 90% dintre femei aleg să participe la programe de promovare, susţinere a antreprenoriatului şi diverse conferinţe, în special datorită faptului că acestea sunt dedicate exclusiv femeilor. Majoritatea antreprenoarelor au declarat, de asemenea, că sprijinul acordat exclusiv femeilor a fost foarte important pentru ele. (Raport de cercetare şi evaluare a femeilor antreprenoare, 2009). 6. O altă femeie de afaceri de succes este de departe cea mai inspiraţională figură pentru femeile care decid să îşi deschidă o afacere. 7. În Republica Democrată Congo, consimţământul soţului este necesar (sau al unui judecător, dacă femeia este necăsătorită) pentru a începe o afacere. Rezultatul: doar 18% dintre întreprinderile mici sunt conduse de femei în RDC. 8. Regiunea Asia şi Pacific pierde 42-47 miliarde de dolari americani pe an din cauza restricţiilor privind accesul femeilor la oportunităţile de angajare şi 16-30 miliarde de dolari americani pe an, ca urmare a diferenţelor de gen în educaţie. 9. În ultimii 13 ani, a existat o creştere de 50 la sută a numărului de femei care desfăşoară activităţi independente în Canada, iar numărul afacerilor conduse de femei creşte cu 60% mai repede decât cele conduse de bărbaţi. 10. Ministerul Muncii din Kuweit a raportat că femeile kuweitiene reprezintă mai mult de 50 la sută din populaţie şi 56 la sută din alegătorii ţării. Ele reprezintă, de asemenea, 24,5 la sută din femeile de afaceri din forţa de muncă şi mai mult de 40 la sută din forţa de muncă kuweitiană. Citiţi continuarea articolului pe www.femei-in-afaceri.ro


66

turism cultural

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cei mai mari artişti ai lumii interpretează George Enescu

Redescoperiţi-l pe singurul compozitor român care a intrat în patrimoniul universal! Festivalul Internaţional “George Enescu” (1-28 septembrie 2013) aduce în prim-plan, cu fiecare ediţie, spiritul lui George Enescu.

La această ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care se va desfăşura la Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară între 1 şi 28 septembrie, unele dintre cele mai mari orchestre ale lumii vor interpreta lucrări ale compozitorului român George Enescu, majoritatea dintre acestea în premieră. Este o şansă unică pe care doar Festivalul “George Enescu” o dăruieşte publicului: nume reputate ale muzicii internaţionale interpretează lucrările compozitorului român George Enescu într-o cheie nouă, modernă. Considerat un adevărat brand de ţară şi cel mai important eveniment cultural internaţional organizat de România, Festivalul “George Enescu” este şi singurul care are ca parteneri media cele mai prestigioase televiziuni străine de ştiri: CNN şi Euronews.

Enescu, interpretat de un laureat Grammy Unul dintre momentele-cheie ale Festivalului este concertul din 6 septembrie, de la Sala Palatului din Bucureşti când dirijorul de origine estoniană Paavo Jarvi, premiat cu Grammy, va interpreta alături de Orchestre de Paris Simfonia Nr. 1 de George Enescu. O altă orchestră de top, considerată orchestra numărul 1 a Italiei, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia va aduce publicului o lucrare inedită semnată George Enescu. Sub bagheta directorului muzical al prestigioasei Opere Regale de la Covent Garden, Antonio Pappano,

orchestra va interpreta poemul Simfonic Vox Maris, compus de Enescu. Mai mult, solist va fi tenorul român Marius Vlad Budoiu, care tocmai se pregăteşte să debuteze la cunoscutul festival BBC Proms, în Marea Britanie – o premieră pentru muzica de operă românească.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Celebra London Philarmonic Orchestra a ales Simfonia Nr.3 Pe 14 septembrie, în seria Mari Orchestre ale Lumii, publicul Festivalului George Enescu va avea rara ocazia să asculte o altă lucrare de forţă a maestrului George Enescu, într-o interpretare excepţională. Celebra London Philarmonic Orchestra a ales să interpreteze Simfonia Nr. 3 de George Enescu, alături de Corul Academic Radio. Este una dintre cele mai frumoase forme de a sărbători universalitatea compozitorului român, dar şi de a aduce împreună, pe aceeaşi scenă, o orchestră de reputaţie internaţională şi una românească. Pentru iubitorii de muzică de cameră, concertul din 14 septembrie al unuia dintre cele mai apreciate trio-uri de pian din lume, Altenberg Trio Wien, va fi un regal. Obişnuiţi ai celebrului Festival de la Salzburg, cei de la Trio Wien vor interpreta inclusiv Trio-ul în La Minor pentru pian, compus de George Enescu în anul 1916. În seara de 15 septembrie, pe scena Ateneului Român va urca un dirijor deopotrivă exotic şi excepţional, japonezul Naoto Otomo – a lucrat cu unii dintre cei mai importanţi solişti ai lumii, de la Joshua Bell, la Radu Lupu. Otomo va dirija Harmonious Chamber Orchestra-Osaka o lucrare rară de George Enescu: Octuor în Do Major, op. 7

Un ansamblu britanic, pasionat de compozitorul român Cel mai cunoscut ansamblu cameral din Marea Britanie va interpreta Cvartetul cu pian nr. 1, compus de George Enescu în 1909 pe scena Ateneului Român, pe 28 septembrie. e Schubert Ensemble sunt fani împătimiţi Enescu. Sunt atât de pasionaţi de muzica lui, încât au studiat de pe partiturile originale. Au aniversat 30 de ani de la înfiinţare interpretând Enescu pe una dintre cele mai cunoscute scene ale Londrei, la Kings Place, şi au imprimat un CD cu lucrările compozitorului român. Despre lucrările compozitorului român, cei de la e Schubert Ensemble povestesc: “Enescu are un limbaj muzical individual care creează o adevărată lume a sunetelor. Compoziţiile sale pentru pian sunt întotdeauna o provocare, nu doar pentru că trebuie să interpretezi multe note, ci şi pentru că Enescu avea o imaginaţie atât de bogată: de fiecare dată trebuie să cauţi calitatea corectă a sunetului. Odată ce devii familiar cu stilul său, totul devine posibil, oricât de dificil”, povesteşte despre maestrul român pianistul William Howard, fondatorul e Schubert Ensemble.

turism cultural

67

George Enescu: un om de caracter, un model George Enescu, primul compozitor român care a intrat în patrimoniul cultural mondial, iubea în egală măsură cântecul păsărilor, tonalităţile folclorice şi cele mai tulburătoare acorduri wagneriene. Maestrul român este un pionier fiind primul compozitor român care a depăşit graniţele ţării, reinterpretând elemente tradiţionale din patrimoniul cultural românesc şi adăugându-le cele mai nobile influenţe din muzica internaţională, într-o cheie unică.

Avea doar trei ani când s-a îndrăgostit de muzica românească George Enescu avea doar trei ani când sa îndrăgostit de muzica românească. Ascultase un taraf de lăutari. Apoi, s-a ascuns într-o livadă să-l audă pe un grădinar bătrân cum cânta la fluier. Un copil-geniu, la vârsta de cinci ani studia la Conservatorul din Iaşi. Deşi a devenit în timp un strălucit violonist şi pianist, cu studii şi recunoaştere la Viena, invidiat pentru tehnica sa, George Enescu şi-a urmat visul: să devină compozitor. Este motivul pentru care a plecat de la Viena la Paris: să se dedice compoziţiei. La doar 17 ani, în 1898, compozitorul George Enescu debuta cu Poema română. Compoziţia a fost aclamată cu atâta entuziasm, încât a intrat în istoria muzicii româneşti ca prima operă românească cu adevărat „naţională”. De asemenea, a creat opera „Oedip”, una dintre cele mai complexe şi solicitante partituri din lume. Iar spre sfârşitul anilor ’20, se gândea la o a doua operă, inspirată de povestea Meşterului Manole, pe care, însă, nu a mai apucat să o compună.

În timpul războiului le cânta răniţilor George Enescu a fost şi un profesor excepţional, părinţii violonistului Yehudi Menuhin mutându-se din SUA la Paris pentru ca acesta să poată lua lecţii cu Enescu. Printre elevii săi se mai numără Dinu Lipatti, Arthur Grumiaux, Christian Ferras şi Ida Haendel. Chiar dacă muncea enorm pentru a-şi împlini visul de a compune şi susţinea concerte în întreaga Europă, George Enescu şi-a adus contribuţia la binele ţării sale. În timpul celor două războaie mondiale, Enescu a ales să rămână în România, deşi ar fi putut să plece în străinătate. Îşi lua adesea vioara şi mergea să le cânte răniţilor în spitale: „Mi-a fost dat, nu o dată, să observ câtă înseninare înflorea pe obrajii suferinzilor după primele note. Această transformare în suflet e suprema raţiune de a fi a muzicii. Dacă n-ar exista minunatul ei ecou pacificator, purificator, muzica ar fi o absurdă înşiruire de sunete.”

A plecat după instaurarea comunismului Maestrul a trebuit să plece din România, în 1946, odată cu instaurarea comunismului. S-a stabilit la Paris, dar, chiar dacă prietenii devotaţi i-au fost alături şi a păstrat legătura cu apropiaţii săi români, pentru el, anii scurşi până la moartea sa, în 1955, au fost un exil. Autorităţile comuniste l-au invitat să revină în România, propunându-i să patroneze Săptămâna Muzicii Româneşti, în 1951. A condiţionat acest patronaj de reprimirea în Academia Română a lui Dimitrie Gusti şi a lui Constantin RădulescuMotru, precum şi de eliberarea din închisoare a soţiei compozitorului Mihail Jora. În faţa respingerii acestor condiţii, George Enescu nu s-a mai întors în România.

Summary In this edition of the International Festival “George Enescu”, which will take place in Bucharest and in several cities across the country between 1 and 28 September, some of the world’s greatest orchestras will perform works by the Romanian composer George Enescu, most of them for the first time. It is a unique opportunity that only the “George Enescu” Festival gives to the public: renowned names in international music will interpret the works of the Romanian composer George Enescu in a new, modern key. Considered a true country brand and the most important cultural event organized by Romania, the “George Enescu” International Festival is the only one that has the most prestigious foreign TV news channels for its partners: CNN and Euronews.


turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

În Hunedoara, turismul s-a născut la sat

În timp ce în marile oraşe ale judeţului mai mult se vorbeşte şi prea puţin se face pentru dezvoltarea turismului, zonele rurale au şansa de a se dezvolta mai repede decât cele urbane la acest capitol. Cele mai multe primării de comune au început deja să-şi înfiinţeze centre de informare turistică, care să promoveze obiectivele turistice. de Carmen COSMAN În judeţul Hunedoara nu numai veşnicia s-a născut la sat, ci şi turismul, care e pe cale să se şi dezvolte într-o manieră fără precedent. Primăriile din comunele hunedorene au alocat, fiecare, sute de mii de lei pentru înfiinţarea şi dotarea unor centre de informare turistică, menite să le pună în valoare obiectivele de interes, dar şi comuna în ansamblul ei. „Sunt fonduri alocate prin fostul program SAPARD. Sigur că aceste centre de informare turistică ajută localităţile, administraţiile publice, pentru că majoritatea au obiective turistice, dar pot să facă şi agroturism. Îi ajută să obţină venituri atât din eventualele taxe pentru vizitarea obiectivelor turistice, dar şi din dezvoltarea afacerilor conexe, pensiuni, pensiuni agroturistice etc.”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Obiective turistice puse în valoare De exemplu, comuna Ilia a alocat aproximativ 700.000 de lei pentru înfiinţarea unui centru de informare turistică. Cei care vin aici pot vizita Biserica de lemn "Sfântul Dumitru", construită în sec. al XVII – lea, în intravilanul localităţii Bretea Mureşană, Biserica din lemn "Sfânta Cuvioasa Paraschiva", de secol XVII, situată în satul Braznic, dar şi Biserica de lemn "Sfântul Nicolae", care datează tot din secolul al XVII-lea. Tot aici se găseşte Castelul Rappaport, construit în anul 1878, dar şi Castelul Bethlen care este înscris pe listele UNESCO ca vechi monument de arhitectură medievală. De asemenea, comuna Baru îşi deschide un astfel de punct de informare turistică pe care a început deja să-l utileze. Ca atracţii turistice, comuna Baru se poate lăuda cu Biserica ortodoxă "Sf întul Ilie" din satul Baru, Biserica Pârveştilor, construcţie care datează din secolul al XVIII-lea, Muzeul de artă populară "Maria Hord Gârbea", Rezervaţia naturală "Peştera Tecuri" dar şi Cheile Barului.

Iar exemplele primăriilor care vor să dezvolte partea turistică a localităţilor poate continua. La Ghelari, de exemplu, edilii intenţionează nu numai să înfiinţeze un centru de informare turistică, dar să amenajeze şi diverse trasee turistice, precum şi un observator turistic, iar banii vin tot prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFEADR.

Edilii perseverează Iar atunci când lucrurile nu ies de prima dată aşa cum îşi doresc, edilii perseverează. Aşa se întâmplă în comuna Băniţa, unde primarul Ionel Burlec vrea musai un centru de informare turistică. De potenţiale obiective de interes turistic, comuna nu duce lipsă, dar, din păcate, sunt prea puţin puse în valoare. Pe raza acestei localităţi se găseşte Turnul de la Crivadia, monument de secol XVI, care străjuia vechiul drum ce lega Transilvania cu Ţara Românească prin pasul Vâlcan. Turnul servea şi ca punct de vamă, fiind construit din piatră de calcar. Are o formă perfect circulară, zidurile sale având o înălţime de până la 20 de metri. De asemenea, în Băniţa se găseşte şi vechea cetate dacică, dar şi Peştera Bolii, declarată rezervaţie naturală, intrarea fiind făcută pe sub o arcadă ce are înălţimea de 46 de metri. Obiectivul tu ristic se găseşte la numai 150 de metri de drumul naţional Petroşani - Haţeg. Suprafaţa peşterii este de 10 ha, iar în interiorul ei s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. Iar pe lângă aceste obiective de top, vorbim despre frumuseţea cadrului natural, pe care reprezentanţii administraţiei publice ar vrea să o pună în valoare cu fonduri europene. „Proiectul are valoarea de 250.000 de euro, dar ne-a fost respins şi am făcut contestaţie. Nu au ţinut cont, la stabilirea punctajului, de faptul că suntem în interiorul ariei protejate Natura 2000”, a declarat Ionel Burlec.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Entertainment Arena Expo 2013

Expo 24 România vă invită la Entertainment Arena Expo, expoziţie internaţională ce va reuni distribuitori şi producători de jocuri mecanice, jocuri de noroc, jocuri de casino, distribuitori de jocuri video, console video, biliard, flipers, dotări pentru parcuri de distracţii şi, în general, tot ceea ce ţine de capitolul divertisment. Expoziţia se va desfăşura pe parcursul a trei zile, în perioada 3-5 septembrie 2013, în cadrul complexului expoziţional Romexpo Bucureşti. Evenimentul Entertainment Arena Expo este structurat pe două secţiuni, în funcţie de tematica acestora: secţiunea de gaming ce cuprinde distribuitori şi producători de jocuri de noroc, rulete live şi electronice, jackpot-uri, slotmachine, componente şi accesorii, jocuri de casino live, pariuri sportive şi secţiunea de amusement având ca tematică jocurile de amusement, jocuri de biliard, flipers, jocurile video, console, simulatoare video, darts. Entertainment Arena Expo este concepută ca o expoziţie ce se adresează specialiştilor din domeniul divertismentului. Prima zi a expoziţiei va fi dedicată în exclusivitate sectorului business, intrarea fiind deschisă doar publicului de specialitate. Detalii: www.earena.ro

agenda evenimente

71

Spectacol BIFE – SIM

Cele mai mari expoziţii dedicate industriei de mobilă din România şi-au unit forţele într-un eveniment unic şi fără precedent la noi în ţară: BIFE-SIM. Târgul internaţional de mobilă, echipamente şi accesorii a fost lansat în cadrul unei conferinţe joi, 28 martie. Organizatorii evenimentului sunt Romexpo, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Euroexpo. Târgul de referinţă pentru industria mobilei, rezultat din fuziunea celor mai importante evenimente din domeniu – BIFE şi SIM, se va desfăşura toamna aceasta, pe parcursul a cinci zile, între 17 si 21 septembrie, în Centrul Expoziţional Romexpo. Spaţiul expoziţional, care va depăşi 30.000 metri pătraţi, va fi împărţit în şase saloane tematice. Detalii: www.bife-sim.ro

Internet and Mobile World Internet and Mobile World, cea mai amplă expo-conferinţă dedicată soluţiilor digitale de business, va avea loc pe 9-10 octombrie, în București, la Romexpo (pavilioanele C1 şi C2). Internet and Mobile World reuneşte speakeri internaţionali de top, consultanţi, dezvoltatori de soluţii digitale şi reprezentanţi ai companiilor care pot adopta noile soluţii pentru amplificarea proiectelor de business. Ediţia a doua a evenimentului introduce noi elemente în structura şi anvergura Internet and Mobile World. Astfel, expo-conferinţa are o structură nouă, compusă din trei "lumi”: Marketing Technologies World, Mobile and Apps World şi Business Software World. Fiecare dintre aceste “lumi” include o scenă de conferinţă şi o zonă expoziţională dedicată, iar rolul său este acela de a oferi o viziune completă asupra businessului online şi de a pune la dispoziţia participanţilor soluţii personalizate. Zona expoziţională IMWorld pregăteşte prezenţa a 130 de companii care propun soluţii de business inteligente, de ultim moment şi care pot aduce inovaţie în cadrul unui proiect. În noua formulă, Internet and Mobile World anticipează prezenţa a 5.000 de vizitatori în poziții de

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

top şi middle management. Accesul vizitatorilor se face pe bază de pre-înregistrare, iar bilete sunt disponibile online până pe 30 august. Detalii: www.imworld.ro


74

lifestyle

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Picuri de strălucire: Feeric Fashion Days

Text: Ionuţ OPREA Foto: Sebastian MARCOVICI

Cea de-a şasea ediţie a Feeric Fashion Days a avut loc la Sibiu între 25 şi 30 iunie. Vremea capricioasă a sporit parcă farmecul evenimentului.

Mereu sub presiune din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, cea de-a şasea ediţie a Feeric Fashion Days s-a încheiat tot pe pasarela suspendată din Piaţa Mică şi a însemnat şase zile de festival pline de prezentări care mai de care mai spectaculoase. Festivalul a debutat cu emoţii. “Prima prezentare individuală din noua ediţie de festival, cea a Biancăi Popp, programată în pârâul Palatului Brukenthal din Avrig, a fost amânată din cauza ploii. Echipa festivalului s-a reunit în şedinţă şi s-a luat decizia ca toate prezentările ce vor urma să aibă loc conform programului, indiferent de greutăţile întâlnite. Şi toate au mers şnur”, rememorează Mitichi Preda, preşedintele Fundaţiei Mitichi, organizatorul evenimentului.

Premiere şi surprize Adriana Goilav a prezentat în terminalul Aeroportului Sibiu. Olimpia Dobrotă a scos la iveală o colecţie fenomenală, într-o prezentare cu totul şi cu totul minunată, în zona Olăritului din Muzeul în Aer Liber. Sub cupolele Casei Artelor, Andra Papuc, studentă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu a prezentat poate cea mai elegantă colecţie dintre cele văzute anul acesta la Feeric. În ciuda ploii abundente, peste 100 de persoane au urcat în Cetatea Cisnădioara pentru revenirea designerului sibian Anca Stănilă la Feeric Fashion Days, cu o prezentare plină de prospeţime şi culoare. Apoi, în cea de-a


lifestyle

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

75

toarcere de 360 de grade în faţa publicului. Florin Dobre a uimit publicul sibian cu o prezentare masculină extrem de creativă, în curtea Restaurantului Max.

Seri de gală

treia zi de festival, pe o ploaie puternică, Anamaria Şut şi-a prezentat ultimele creaţii în haosul controlat din Piaţa Aurarilor. O prezentare pe care ploaia a reuşit doar să o facă şi mai spectaculoasă. Unul dintre cei mai în vogă designeri sârbi, Pedja Neric, şi-a prezentat colecţia primăvară-vară în hala Boromir unde se produc dropsurile, printre liniile de producţie funcţionale. Cea de-a patra seară a Feeric Fashion Days s-a încheiat cu prezentarea plină de stil şi sobrietate a Nataliei Vasiliev, pe Pasajul Scărilor. Prezentarea studenţilor ULBS din Hala Balanţa a uimit întreaga asistenţă. Decorul industrial, macaraua mobilă ce a transportat unul dintre fotomodele pe întreaga lungime a pasarelei au fost punctele cheie ale acestei prezentări. Cristian Samfira a cucerit publicul cu prezentarea sa individuală desfăşurată în Depoul CFR Călători. De o geometrie perfectă, spaţiul a sprijinit şi a pus în valoare creaţiile vestimentare, cu atât mai mult cu cât manejul, prezentarea generală a colecţiei, s-a desfăşurat pe placa turnantă, cu o în-

Sute de oameni au asistat la prima parte a Galei Feeric. Prezentatoarea evenimentului, vedeta Antenei 2 - Maria Simion, a fost şi primul designer urcat pe pasarela din Piaţa Mică în această ediţie de festival. Alături de ea au mai prezentat Diane Părăian, Doina Gangan, Sandra Chira, Georgiana Nicolaescu, Rozalia Bot, iar spectatorii au mai putut urmări o prezentare de papioane semnată Bowtique şi prezentarea Wella Trends by Luciano, prezentare de coafuri. Ultima zi de festival a început cu o prezentare la fel de atipică, în bazinul Băii Neptun. Golit de apă, bazinul a fost umplut cu scaune pentru spectatori şi amenajat într-o pasarelă extrem de potrivită pentru o prezentare de modă. Întreg festivalul s-a mutat apoi la Avrig, unde Bianca Popp a reluat prezentarea amânată din prima zi de Feeric, în ropote de aplauze. Tot în curtea Palatului de Vară Brukenthal, Adina Buzatu şi colecţia Cristalerie, realizată de Ioan Tămâian, Adriana Cazan, Olimpia Dobrotă şi Rodica Slabu au încheiat seria prezentărilor individuale din cea de-a şasea ediţie a Feeric Fashion Days. Festivalul s-a încheiat pe pasarela suspendată din Piaţa Mică unde, în ciuda vremii şi a frigului, publicul sibian a sosit şi s-a bucurat de minunăţiile create de Erika Lopez, Beata Szasz, A & S Negulescu, Charles & Ron, Evgheni Hudorojcov, Wella Trends by Excentric şi Adina Buzatu.

Summary e sixth edition of Feeric Fashion Days was held in Sibiu from 25 to 30 June. e whimsical weather increased the charm of the event. Always under pressure due to adverse weather conditions, the sixth edition of Feeric Fashion Days came to an end on the suspended bridge in the Small Square and meant six days of festival full of increasingly spectacular presentations. e festival started with trepidation. “e first individual presentation of the new edition of the festival, that of Bianca Popp, scheduled to take place in the Brukenthal Palace stream from Avrig, was postponed due to rain. e festival team met in session and it was decided that all the following presentations should take place as scheduled, regardless of the difficulties encountered. And they all went smoothly,” as Mitichi Preda, President of the Mitichi Foundation, the event organizer, remembers.



Transilvania Business 32