__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

TB

Transilvania Business AN�VIII • NR �� • ���� • PREŢ �� LEI

www.transilvaniabusiness.ro

Nadia Crisan

Managing Director McGuireWoods Romania

PAG. 5-10 CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ, ÎNTRE PERFORMANȚĂ ȘI INERȚIA SISTEMULUI SANITAR PAG. I-V ROMÂNIA - ȚARĂ ANCORĂ PENTRU SUA PAG. 15-38 ZIUA UNITĂȚII GERMANE PAG. 74-75 THREE JAW-DROPPING SUPERYACHTS HONORED AT THE 2017 MONACO YACHT SHOW


121

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

122


2

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

3


4

editorial

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fondator Aurelian Grama Redactor Şef Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro Brand Manager Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro New Business Director Raluca Ursu (0759-022.321) raluca.ursu@transilvaniabusiness.ro Senior Editor Alex Toth (0757-036.968) alex.toth@transilvaniabusiness.ro Redacția Redactori: Călin Poenaru, Sorin Trocan, Denisa -Tamara Morar, Dan Lungu, Alin Zaharie, Arina Niculina Moldovan, Ștefana Mureșan – editor online redactia@transilvaniabusiness.ro Corectura: Anamaria Grama DTP: Răzvan Matei - IQ-Design office@iq-design.ro

ETERNUL MODEL GERMAN!

Ne uităm mereu, cu o doză crescândă de invidie, la modelele societăților occidentale și ne mirăm, cu ciudă, cât de funcționale sunt lucrurile acolo, cât de realiste sunt abordările economice ale statelor și companiilor private. Aproape toate principiile pe care se întemeiază economia de piață le putem regăsi în viața cotidiană din aceste țări. Nemții sunt cei mai invidiați, fiind și reperul tuturor. Nu degeaba, Germania este motorul economic al Europei. La nemți se vede, poate cel mai bine, grija și respectul față de oameni, atât din partea statului, cât și a firmelor private, ceea ce determină atașament și mândrie din partea cetățenilor germani față de țara lor. Avem și noi, în România, nemții nostri, de la care am putea învăța multe. Am avut multe întâlniri cu manageri ai companiilor cu capital german care operează în România și am putut observa câteva caracteristici comune: management modern, preocupare față de condițiile de muncă, rigurozitate în decizii și în implementarea lor, înclinația spre performanță, calitate și funcționalitate. Am remarcat la aceste companii, cum era și firesc, o mai mare promptitudine în relațiile cu partenerii, fie ei și din mass-media, dar, mai ales, seriozitate și o obsesie pentru buna organizare a activității economice. Prezența în România a celor câteva mii de companii cu participație germană la capital, de câțiva zeci de ani deja, a inspirat destui antreprenori români, dar nu suficienți pentru a determina o cultură de business și organizatională la nivelul celei la care ne uităm cu atâta jind. E nevoie de educație antreprenorială și de business, de oameni care înțeleg foarte bine relațiile economice și principiile pieței, de manageri care știu că doar performanța în piață validează afacerea și îi conferă șanse de dezvoltare.

Raporturile comerciale româno-germane sunt elocvente. În 2016, volumul comercial între cele două state a fost de 26,1 mld. EUR (+12,4), ceea ce înseamnă peste 20 % din totalul comerțului exterior al României. Companiile germane sunt parte integrantă a economiei româneşti şi realizează o contribuţie decisivă la valoarea adăugată brută, dar şi la creşterea competitivităţii prin transferul de know-how. Acestea sunt, astfel, un important angajator, care în ultimii ani a contribuit decisiv la crearea şi asigurarea de locuri de muncă în România. Au dezvoltat o rețea de școli profesionale pentru pregătirea viitorilor angajați, care este în extindere și are rezultate foarte bune, aproape toți absolvenții fiind imediat încadrați în muncă. În calitate de contribuabili şi angajatori pentru mai mult de 250.000 de angajaţi, companiile germane au un rol important prin plata contribuţiilor sociale şi a altor contribuţii către administraţiile fiscale. Vom vorbi mai multe despre aportul companiilor germane la economia românească și în ediția următoare a revistei Transilvania Business, când vom publica o secțiune amplă despre industria de automotive. Sunt cifre care arată forța economiei germane, dar și a companiilor cu capital german ce activează în România. Aceste cifre arată, pe de altă parte, de ce modelul german este dorit de toți, ca model de societate și de business, de ce îi aplaudăm mereu pe nemți și, uneori, de ce manifestăm o păguboasă ranchiună față de ei. Octombrie este luna în care se aniversează Ziua Unității Germane, context în care ne exprimăm speranța că modelul german de business nu va fi etern și că acesta va căpăta tot mai pronunțate nuanțe românești. La mulți ani, Germania!

Nicolae POP

Manageri publicitate Ionel Albu (0756-641.581) ionel.albu@transilvaniabusiness.ro Gabriela Belean (0759-022.324) gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0755-044.849) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita, Mureș Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Timiş Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bistriţa-Năsăud, Cluj Administrația Responsabili abonamente: Gabriela Belean, Görög László abonamente@transilvaniabusiness.ro 0265-215.612 Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Bakó Anna -Ezster Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la InfoPress Odorheiu Secuiesc Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Revistă editată de SC Grama Proiect SRL ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Tîrgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Cluj-Napoca: str, Eftimie Murgu nr. 18/6 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente: Manpress SRL Distribuție națională: Casa de Difuzare Presă New Concept SRL, în reţeaua de benzinării MOL, Art Oil, Nis (Gazprom), OMV & Petrom, în hyperrmarketurile Carrefour Hypermarket și Real M, în Carrefour Supermarket, în magazinele de presă Octagon și X press Rețele distribuție controlată: TAROM, CNAB – saloane VIP, evenimente internaţionale, naţionale și regionale de top TB este membru al Biroului Român de Audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/transilvaniabusiness www.facebook.com/agrotb Revistă economică distribuită naţional


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

5

Chirurgia cardiovasculară, între performanță și inerția sistemului sanitar

Prof. Dr. Horațiu Suciu: “Pentru o activitate unică, de înaltă performanță, nu ar trebui să existe probleme cu finanțarea” de Arina MOLDOVAN

”Medicina și gradul ei de dezvoltare este o oglindă fidelă a gradului de dezvoltare a societății, în ansamblu”, mărturisește Prof. Dr. Horațiu Suciu. De numele său se leagă punerea pietrei de temelie a bazelor științifice ale chirurgiei cardiace pediatrice în România, acum mai bine de un deceniu, când a crezut într-un vis care a devenit realizabil, însă cu multe sacrificii. Într-un sistem sanitar aproape inert, medicul, supranumit “doctorul inimilor micuțe”, a reușit să salveze peste 3.500 de copii a căror șansă la viață ar fi fost oferită doar într-o clinică din străinătate. În paralel, are la activ mii de intervenții chirugicale cardiace la adulți, transplanturi cardiace și intervenții în premieră națională, toate realizate într-o unitate sanitară publică, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Tîrgu Mureș. Însă toate acestea au necesitat o infrastructură bine pusă la punct, o echipă medicală specializată, dar și finanțare corespunzătoare. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, Prof. Dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul IUBCvT Tîrgu Mureș, a făcut o radiografie a activității de chirurgie cardiovasculară în România, dar și ce înseamnă în prezent condiția medicului român.


6

COVER STORY De numele dumneavoastră se leagă implementarea în România a bazei științifice de chirurgie cardiacă pediatrică, efectuarea unei secții speciale, unică la nivel național, dedicată intervenției pentru copii, crearea unei echipe specializate pentru chirurgia pediatrică și mii de intervenții chirurgicale pe inimile micuțe. Dacă ar fi să o luați de la început, ați face-o din nou? Când am început această activitate de chirurgie cardiovasculară pediatrică eram un tânăr specialist de chirurgie cardiovasculară, într-o clinică de elită din România, una dintre primele clinici care au funcționat în România - prima operație pe cord deschis s-a făcut în 1973, la Tîrgu Mureș. La momentul respectiv, am fost desemnat de către Prof. Dr. Radu Deac să duc la un alt nivel această parte foarte importantă, cu implicații nu numai medicale, dar și emoționale, sociale, și anume rezolvarea malformațiilor cardiace la copiii mici. Am început acest proiect în anul 2002, când am pornit și pe partea de investiții privind crearea unui bloc operator, dedicat copiilor, cât și pe partea resursei umane. Și în prezent, în sistemul de sănătate, o mare problemă este asigurarea unei resurse umane motivate și înalt calificate. Se pot întâmpla situații să se efectueze investiții foarte consistente și la momentul în care se presupune darea în funcțiune a acestor unități sanitare se vede că nu există medici calificați pentru utilizarea acelor unități. Noi am făcut în paralel aceste lucruri, pe perioada în care a fost în construcție noul bloc operator și Terapia Intensivă dedicată exclusiv copiilor cu malformații cardiace, o echipă complexă multidisciplinară a făcut un stadiu de pregătire de un an în mai multe unități din Europa - Italia și Germania - pentru ca la momentul deschiderii să putem începe din plin această activitate. În ultimii 12 ani am operat peste 3.500 de copii și cel mai important lucru este că nu numai din punct de vedere numeric am ridicat foarte mult intervențiile, ci și din punct de vedere calitativ. Până în anul 2002, în România nu se operau nou născuți, sugari de o lună, două, trei luni, nu existau medici specialiști și materiale sanitare specifice cu care să poată fi operați. Singura lor șansă era să ajungă cumva în străinătate. A fost o curbă de învățare care a trebuit să o parcurgem foarte repede. În timp relativ scurt, am avut rezultate foarte bune, compatibile cu orice clinică din Europa. Inclusiv în acest moment suntem singura unitate din România care asigură 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână aceste urgențe. Și acest lucru este cel mai greu de realizat. Au existat situații în care în alte instituții din țară s-au mai făcut intervenții, dar sporadic, fără o permanență, și condiționate de venirea unor echipe din străinătate care să ajute. Și, după ce plecau aceste echipe, nu se mai întâmpla nimic și acest lucru continuă și în prezent, în același mod. În Tîrgu Mureș, Institutul Inimii este singura unitate care primește aceste cazuri din toată țara, este un lucru care ne onorează, dar pe de altă parte nu este în regulă. M-ați întrebat dacă aș alege același drum, dacă ar fi să o iau de la început. Sigur că da. Acest drum a fost extrem de dificil, la momentul respectiv, dacă știam ce greu va fi, poate că nu mă apucam de acest parcurs care a fost un mare consumator nu neapărat de energie, dar, un mare consum psihic. Este greu să te simți mereu singur și să nu ai cu cine să te consulți. Eu am fost un fel de pionier în acest domeniu și acest lucru îl resimt acum. La momentul respectiv nu știam ce ne așteaptă, dar acum, știind rezultatele bune pe care le-am obținut, evident că răspunsul este afirmativ, nici nu mă văd făcând altceva. Fac cu plăcere acest lucru și îl voi face în continuare. Nu îmi pare rău din nimic ce am făcut, am avut și pierderi colaterale pe parcursul acestei etape din formarea mea

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

profesională, nu am avut suficient timp pentru familie, pentru plăcerile mele personale, mi-am dedicat, în mare măsură, viața spitalului. Privind în urmă și la bătăliile duse cu sistemul, nu era mai bine să fi acceptat propunerile care v-au fost făcute de a pleca să profesați în străinătate? Au fost propuneri, dar eu am considerat întotdeauna că am pornit pe un drum în care responsabilitatea mea o excede pe cea a unui singur medic și nu mai puteam să mă gândesc doar prin prisma interesului meu personal, pentru că aveam o bătălie de dat, pe mai multe fronturi, inclusiv cu inerția sistemului, dar nu numai, dar, în primul rând, o bătălie pentru acești copii. Avem încă energia pentru a continua această activitate. În acest moment, nu am în intenție să plec pentru că, în continuare, am o responsabilitate prea mare pentru a mă duce de aici. Am o echipă pe care mă pot baza și las în urmă medici care pot prelua această chirurgie și acest lucru mă bucură. Chirurgia cardiacă este o specialitate riscantă, cu rol de elită din prisma organului pe care îl abordează, inima. Privit din punct de vedere al politicilor de sănătate unde ne aflăm la acest capitol? Organizare, viziune, strategie, finanțare. Este o specialitate riscantă, în primul rând pentru pacient, pentru că sunt convins că niciun pacient care trebuie să se opereze pe cord nu vine relaxat la această intervenție. Cele două obiective pe care le are în vedere un chirurg cardiovascular, care acceptă să facă intervenții chirurgicale, sunt prelungirea vieții pacientului și îmbunătățirea calității lui. Pentru a ajunge la acest lucru pacientul tre-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

buie să parcurgă o intervenție chirurgicală dificilă, laborioasă, cu riscuri majore. Pentru a putea opera pe inimă, funcția ei trebuie suplinită printr-un aparat de circulație extracorporeală care suplinește și funcția plămânului și această perioadă care se numește bypass cardio-pulmonar permite chirurgului să oprească inima și să facă toată intervenția respectivă. Bolnavul cardiac este un pacient a cărui afecțiune cardiacă nu este singura lui problemă, o disfuncție cardiacă atrage un lanț de disfuncții multiple de organe, un pacient care are insuficiență cardiacă are și un început de insuficiență renală, un început de insuficiență respiratorie. Nu putem lua inima separat, este doar o verigă într-un lanț care contribuie la existența acelui pacient. Chirurgia cardiovasculară este o specialitate riscantă prin prisma acestui organ. Din fericire, avem și mijloacele prin care să protejăm organismul pe parcursul intervenției chirurgicale, dar am vrut să subliniez faptul că intervențiile pe cord sunt cu totul altceva decât intervențiile cu care marele public este obișnuit. Unde ne aflăm în România din punct de vedere al organizării? Medicina și gradul ei de dezvoltare sunt o oglindă fidelă a gradului de dezvoltare a societății, în ansamblu. Trebuie să recunoaștem că România este în urmă la marea majoritate a capitolelor față de țările din jur. În acest moment pot spune că în România se fac în jur de 4.500 de intervenții de chirurgie cardiovasculară pe an, la o populație de 18-19 milioane de locuitori sau câți au mai rămas în țară, dintre care aproximativ 1.000 de intervenții în Tîrgu Mureș. O mare parte dintre aceste intervenții deja se fac în sistemul privat și restul în unități similare Institutului de Boli Cardiovasculare care sunt în București, Cluj-Napoca, Iași și

COVER STORY Timișoara. Prin comparație, în Ungaria se fac aproximativ 7.000 de intrevenții chirurgicale pe an, poate un pic mai multe, la o populație de sub 10 milioane de locuitori. În domeniu de sănătate publică, pe baza incidenței bolilor cardiovasculare, experții europeni recomandă aproximativ un centru de boli cardiovasculare, cu posibilitatea de intervenții chirurgicale, la 1 milion de locuitori - în România ar trebui 20 de centre pentru a fi la nivelul statisticilor vest-europene - și aproximativ 1000 de intervenții chirurgicale la 1 milion de locuitori. Noi suntem cam la 25 % din ce ar trebui să asigurăm noi cetățenilor noștri. Acest lucru înseamnă că ar trebui să facem cam 14.000-18.000 de intervenții pe an, dar facem 4.500. Înseamnă că restul pacienților sau nu sunt identificați în timp util și decedează fără să ajungă la un tratament sau sunt identificați și propuși pentru rezolvarea lor, dar nu ajung să fie internați pentru că aceasta este capacitatea logistică, în momentul actual, a acestei specialități în România. Suntem foarte în urmă din punct de vedere logistic, mă refer la număr de săli de operație, de mese de operație, de chirurgi, pompe, de tot ce înseamnă chirurgie cardiovasculară. Și ceea ce este mai trist este că nici nu s-a conștientizat această problemă la nivelul celor care decid în domeniul sănătății. Dacă nu identifici o problemă, înseamnă că nu o ai, și e mai simplu, și, dacă nu o identifici, înseamnă că nu o poți rezolva. Nu toți pacienții trebuie operați pe inimă, unii beneficiază de proceduri intervenționale, de rezolvarea infarctului miocardic acut în urgență, unii de intervenții chirurgicale, unii urgențe amânate cu condiții de programare. În acest mare program de prevenire și combatere a bolilor cardiovasculare finanțat de Casa de Asigurări de Sănătate în care intră toate aspectele medicinii cardiovasculare, toate patologiile pe diagnostice de tratament, finanțarea este undeva la 25 de milioane de euro pe an, din ultimele date pe care le am eu și este cam pe locul 7, în cuantum, după celelalte programe. Trebuie să fie o coroborare între incidența anumitor afecțiuni și mortalitatea acestora cu finanțarea. Cred că putem acorda mai multe zeci de milioane acestor bolnavi cardiovasculari care, de multe ori, nu pot beneficia de diagnostic, tratament în timp util, în condițiile actuale, în România. Ce se întâmplă? Crește exponențial neîncrederea în sistemul nostru, crește cererea de plecare în străinătate la tratament - este justificată dacă la noi pacientul trebuie să stea cu lunile, cu anii și nu ajunge în timp util la intervenție. Noi suntem obligați prin costul mediu, care este alocat prin acest program, să avem intervenții chirurgicale undeva la 8.000 lei pe intervenție. Noi cu 8.000 lei trebuie să asigurăm toate materialele sanitare necesare unei intervenții chirurgicale specifice, materiale care sunt foarte scumpe. Cum se reușește gestionarea atât de multor cazuri pe an, din această sumă, în condițiile în care materialele sunt foarte scumpe? Este o enigmă gestionarea, pentru că, în mod normal, dacă am fi o unitate privată, cu această finanțare nu ne-am descurca. Dar nu trebuie să uităm nici de cheltuiala cu resursa umană care este nesemnificativă față de centrele din străinătate. Încercăm să ne încadrăm în cei 8.000 de lei și, evident, vom folosi cele mai ieftine materiale, un pacient român nu va beneficia niciodată de o valvă extraordinar de performantă. Spre exemplu, în prezent există valve de 3.0004.000 de euro care în străinătate, în Germania, se pun în mod curent. Nu avem cum să cumpărăm o astfel de valvă, pentru că eu cu 8.000 de lei cumpăr tot, inclusiv canulele, oxigenatorul. 8.000 de lei este un cost mediu.

7


8

COVER STORY

Principala problemă în modul de finanțare este că în loc să se plătească proceduri, pentru că din punctul meu de vedere nu sunt două proceduri la fel -bypass-ul coronarian nu va fi niciodată la fel cu o înlocuire valvulară, Casa de Asigurări plătește facturi. Ar trebui să ne plătească procedura, să ajungem la un cost mediu pe țară, cât costă un bypass coronarian și atunci atâția bani să vireze Casa, să fie un cost real, pentru că, în toate țările din Uniunea Europeană, Casa de Asigurări plătește procedura. Spre exemplu, în Italia, pentru un bypass coronarian se plătește 14.000 euro, ei (n.red. unitățile sanitare) din banii aceștia trebuie să se descurce, că e la stat, că e la privat, nu contează, se plătește pe serviciu medical. În prezent, în România, Casa decontează facturi de materiale sanitare și medicamente, nu servicii medicale. Spitalele sunt furnizori de servicii medicale, pe cale de consecință, Casa trebuie să plătească servicii medicale, nu facturile respective. Aici este principala piedică într-o finanțare normală și o finanțare pe bază de performanță medicală. Cât de mult contează să existe un manager bun cunoscător al managementului spitalicesc care să gestioneze eficient aceste situații? Managerului i s-au impus lucruri fixe, cât să fie cheltuiala cu salariile, nu ai voie să depășești, nu poți să faci diferențieri între activitatea unor medici, indiferent dacă unii lucrează pe bune și alții nu, el nu poate să ofere stimulente și prime. În momentul actual, toți medicii sunt la fel și managerul nu are un rol mare în acest sens. Managerul are un rol foarte importat în păstrarea unei activități medicale performante și prin obținerea unor finanțări. În contextul în care finanțarea este deficitară,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

rolul managerului este de a atrage fonduri prin alte mijloace, inclusiv prin derularea unor proiecte europene, prin creșterea altor activități care pot să aducă venituri proprii. Pentru că, în mare, bugetul unei instituții este format din contractul cu Casa, Programele Naționale de Sănătate și veniturile proprii. În contractul cu Casa cât se impune, trebuie să urmezi, chiar dacă poți să faci mai mult. Câteva sute de externări sunt alocate pe lună la Institut, ele sunt împărțite pe secții, mie îmi revine să efectuez cam 120 de operații pe lună. Atât am voie să fac conform contractului și, dacă aș putea să fac 150, nu am voie. Dar, dacă vin urgențe, trebuie să le luați. Dacă vine urgența, o luăm, după care ne rectificăm bugetul. Dar simplul fapt că ți se impune un anumit număr denotă o abordare greșită. Nu ar trebui să existe acest lucru. În contractul cu Casa ar trebui să fie ceva în genul faceți cât puteți și noi plătim tot, nu 500 de proceduri și apoi mai vedem dacă sunt bani. O altă parte din bani vin pe programe, prin Ministerul Sănătății, și o a treia resursă sunt veniturile proprii. Este rolul managerului să le aducă, bineînțeles cu respectarea legislației. Aici putem să ne gândim la operații pentru pacienți care să vină din străinătate, în regim de neasigurat, contracte de sponsorizare, fonduri europene. Și reușiți să aduceți și venituri proprii? Da, reușim. Spre exemplu, anul trecut am efectuat 11 intervenții chirurgicale de transplant cardiac, toate cu rezultate foarte bune, dar, după ce am făcut toate acestea, ne-am dat seama că finanțarea a fost jumătate din


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cât ne-au costat și jumătate am acoperit din veniturile noastre proprii. Vedem că în România nu se face transplant pulmonar, dar cu aceeași nonșalanță riscăm să nu se mai facă nici cel cardiac, nu că nu avem oameni, ci pentru că nu îl finanțăm așa cum trebuie. Pentru pacientul transplantat folosim aproximativ între 80-90 de medicamente și pot să decontez 9 medicamente din care nu mai folosim decât vreo 4, pentru că sunt vechi și Anexa are cel puțin 15 ani de când a fost făcută, iar între timp au mai apărut alte medicamente. Practic, eu toată medicamentația pacientului transplantat trebuie să o suport din alte fonduri. În continuare, problema transplantului este că nu e finanțat cum trebuie. Ca și reper, undeva la suma de 120.000 lei, 30.000 euro, ne descurcăm, dar greu. Am avut un pacient căruia a trebuit să-i fie implantat un dispozitiv de asistare și care a fost transplantat după un an, cu acel pacient ne-am dus undeva spre 700.000 lei ca și costuri. Dar au fost alte intervenții mai ieftine și am încercat să ne descurcăm. Dar nu putem să ne cumpărăm ce ne trebuie din banii alocați și noi ne-am dat seama anul trecut după cele 11 transplanturi, când o sumă foarte mare a trebuit să o acoperim din veniturile proprii ale Institutului, bani care puteam să-i folosim pentru altceva. În mod normal, pentru această activitate unică, de înaltă performanță, nu ar trebui să existe probleme cu finanțarea. Câtă aplecare există din partea Ministerului Sănătății pentru ca această specialitate să funcționeze la parametrii normali, din punct de vedere al dotării, resursei umane, remunerare a resursei umane? În repetate rânduri spuneați că ați trimis memorii, vi s-au oferit răspunsuri? Am trimis memorii, am adus în atenție situația în care se află chirurgia cardiovasculară. Să vă răspund punctual, aplecarea este prea mică coroborată cu incidența bolilor cardiovasculare, aici mă refer la aplecarea Ministerului asupra problemei, este invers proporțională cu incidența bolilor cardiovasculare în România. Am făcut numeroase memorii în care am venit cu argumente în sensul creării de noi unități care să poată să ridice numărul de proceduri și o finanțare corespunzătoare. Deocamdată nu cred că s-a înțeles sau nu vrea să se înțeleagă care este adevăratul impact al bolilor cardiovasculare asupra sănătății populației. Sentimentul meu este că, în momentul de față, statul ia mâna de pe această specialitate și o împinge tot mai mult spre privat, chirurgii cardiologi își găsesc o zonă de confort spre zona privată. În sistemul public de sănătate finanțarea este tot mai precară și mai haotică, nu bazată neapărat pe nevoi reale, și resursa umană, medicii buni merg spre privat. În ce măsura au ajuns politicile de sănătate din ultimele decenii să afecteze condiția medicului în România? Sunt mai multe condiționalități care îl împing pe medic către privat, și nu numai de origine medicală, nu sunt urgențe, banii sunt mai mulți, nu stă nimeni după tine, nu se uită ce mașină conduci, unde te duci în excursii. Cei care sunt în sistemul public sunt luați într-un fel de colimator. În România, în acest moment, medicii sunt supuși unui tratament pe care nu-l merită. La motivarea de ce vreți să plecați din țară, salariul este pe ultimul loc, se vorbește despre siguranța la locul de muncă, faptul că nu au întotdeauna cu ce să lucreze și acesta este un risc major care declanșează și celelalte necazuri, iar un rezultat negativ este propagat ulterior pe

COVER STORY De-a lungul carierei sale, Prof. Dr. Horațiu Suciu a realizat 6.500 de intervenții de chirurgie cardiovasculară, dintre care 3.500 pediatrice și 67 de transplanturi, dintre care 32 prim operator. În 2016, medicul a realizat, în premieră în România, primul implant de reglare a debitului cardiac al inimii, un fel de ”inimă artificială”. toate canalele. Nu neg că uneori nu se întâmplă greșeli, dar acele cazuri sunt cercetate și va fi identificată cauza. Dar nu vreau să se înțeleagă că, dacă un pacient moare în spital, cineva este de vină, pentru că acesta este modul de abordare în momentul actual al activității medicului. Aici este problema care-i face pe medici să fie mai reticenți, să facă o medicină defensivă, ca să nu greșească. Spuneați că pe medici îi tentează să plece în privat. Pe dumneavoastră v-a tentat? M-a tentat, sigur. Eu încerc să mă ridic la nivelul așteptărilor pacienților și, în același timp, să mă și protejez de aceste riscuri și amenințări la adresa medicului. Trecerea în privat este o opțiune, dar o țin undeva într-un colțișor. La Institutul Inimii din Tîrgu Mureș am rămas cam printre ultimii care acordăm aceste servicii cu toată energia de care mai suntem capabili. Pentru că asaltul unităților private este mai mare decât vă puteți imagina și în contextul acesta este foarte ușor să pierdem ce avem. Toate aceste investiții s-au făcut cu multe eforturi. De ani de zile, Legea malpraxisului constituie o preocupare continuă din partea corpului medical dar și a autorităților. Cum ar trebui ea gândită, astfel încât să fie mulțumite toate părțile? În nicio țară, medicii nu sunt luați așa la răspundere precum în România. În momentul actual este bine definit ce este malpraxisul, cu ce se ocupă el și ce se vrea. Problema este cum sunt făcute căile prin care decurge documentarea unui astfel de caz și prin care medicul respectiv este judecat dacă a făcut sau nu malpraxis. În prezent, un pacient poate oricând să-l trimită pe medic la procuror, poliție, să dea declarație. Acest lucru hărțuiește corpul medical, la un moment dat într-un colectiv poți să pierzi 3-4 chirurgi, unul e la poliție, altul la procuratură. Eu pledez pentru o procedură clară, să fie o singură cale. Vă dau exemplul Germaniei, acolo se merge la Colegiul Medicilor, care este singurul for capabil să analizeze dacă

9


10

COVER STORY

medicul a greșit sau nu a greșit. Și din statistici reiese că un procent de 90 % dintre reclamații sunt respinse, 10 trec mai departe la o instanță superioară, tot în Colegiul Medicilor. Din punctul meu de vedere pledez pentru o cale clară, unică, prin care și medicul trebuie să știe la ce să se aștepte și să se poată apăra, să fie tras la răspundere dar să fie judecat de medici și parcursul actual să fie foarte bine stabilit. În momentul actual, medicul este expus oricărei nemulțumiri din sistem. Cât de mult contează în medicină ascultarea pacientului, intuiția, ascultarea de ghiduri și protocoale terapeutice? În ce ordine ar trebui să se regăsească ele și de ce? Inima este un organ vital în care, practic, marja de eroare este zero, mai ales pentru un chirurg cardiovascular. Operând un organ vital, greșeala se plătește foarte scump și aceasta este și ideea: de a nu face greșeli. Și, chiar dacă sunt, ar trebui să fie într-o oarecare marjă în care să poată să fie corectate. În acest context, mai ales în specialitatea chirurgicală și cu atât mai mult în specialitatea de chirurgie cardiovasculară, tendința de a pune toate manevrele și operațiile într-o zonă de știință exactă este explicabilă, cu toții vrem să știm cât mai exact, conform unor ghiduri, protocoale, care să nu permită apariția greșelilor. Există în medicina actuală și, în special, în specialitățile chirurgicale tendința de a sistematiza întreaga activitate și de a o pune în spatele unor ghiduri și protocoale. Acest lucru este foarte bun și a dus la îmbunătățirea rezultatelor pentru că ghidurile și protocoalele sunt rezultatele experienței a numeroase clinici care fac acest

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lucru și este evident acel Evidence Based Medicine care stă la baza activității medicale moderne în acest moment-medicina bazată pe dovezi. Totuși, din punctul meu de vedere nu trebuie să uităm nici faptul că medicina este mai mult decât o meserie pe care să o ascunzi în spatele unor protocoale și ghiduri, medicina este o profesie, medicul trebuie să fie capabil de a se apropia de pacient, de suferința lui, de a interacționa cu familia acestuia și de a se ridica la nivelul suferinței pacientului. Din punctul meu de vedere, un medic în general și un chirurg în special nu pot să abandoneze acea intuiție și anumite elemente pe care nu le poți găsi în anumite protocoale. De multe ori, mă refer la experiența mea profesională, în timpul experienței chirurgicale facem anumite gesturi, lucruri pe care ni le dictează intuiția. Aceste lucruri nu pot fi scrise în cărți, este acea parte a medicinii care excede acele ghiduri și protocoale, acea parte a medicinii reprezintă diferența pe care o regăsim între rezultatele unui chirurg sau altul. Intuiția medicală și empatia fac să apară diferențe între prestația anumitor medici. Nu putem toți medicii să fim ca niște roboți în spatele unor protocoale, există ceva în plus, acel har care face diferența. Părerea mea este că a trecut și perioada acelor titani ai medicinii care la momentul în care intra bolnavul pe ușă știa ce diagnostic are, pe baza experienței. Dacă vrem să ne considerăm într-o țară modernă, cu o medicină modernă, singura cale de urmat este Evidence Based Medicine, nu mai putem face medicină așa cum credem noi că este bine, trebuie să ne racordăm la niște protocoale europene. Aceasta este ordinea, medicina bazată pe dovezi, dar dublată de o experiență și o intuiție care nu pot să-i lipsească unui medic.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

SĂNĂTATE

11


I

COOPERARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nadia Crişan, Managing Director McGuireWoods Romania:

“Mi-aș dori să văd o unitate a poporului român pentru un bine național” de Raluca URSU și Aurelian GRAMA

Nadia Crişan, Senior Vice President and Director, International Government Relations, Managing Director McGuireWoods Romania, a fost în echipa de negociatori care a facilitat preluarea uzinei din Craiova de către compania americană Ford. „Pe 12 octombrie a început o nouă etapă în colaborarea cu Ford, se resetează interesul Ford pentru România prin faptul că se va produce noul model EcoSport care este pregătit pentru succes şi va determina un volum de producţie mai mare la Craiova. Ar trebui să vedem o creștere a numărului de mașini Ford, produse în România, pe șoselele din Europa. Este o poveste de succes, de şansă, care a generat peste o mie de noi locuri de muncă”, punctează Nadia Crișan în interviul acordat Transilvania Business. Important este că România devine punctul central al interesului SUA în regiune, prin organizarea la București, între 16-24 octombrie, a misiunii economice a Guvernului american Trade Winds, aflată la a zecea ediție, eveniment detaliat de diplomatul român. “România este mult mai atrăgătoare pentru americani față de țările din regiune. Avem baze NATO, vom avea scut antirachetă, am avut cea mai mare creștere economică din Europa, în timp ce relaţiile bune pe care le avem SUA ne creează un avantaj competitiv”, a mai subliniat Nadia Crișan, în interviu.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COOPERARE

Care sunt cele două întrebări care nu vi s-au adresat niciodată în Romania şi peste Ocean de către presa americană? În America mi-aş dori să mă întrebe lumea mai mult despre felul de a fi al poporului român, despre valorile pe care le avem, despre atracţia pentru Statele Unite și pentru visul american. Din păcate, curiozitatea americanilor pentru noi e destul de limitată la ceea ce au văzut pe marile ecrane, perfecțiunea Nadiei Comăneci sau legendele legate de Dracula. Dar noi, în cadrul Ministerului Culturii și cel al românilor de pretutindeni, ar trebui să scriem mai mult în limba engleză, spaniolă şi în alte limbi vorbite pe teritoriul SUA? America este un continent uriaş şi atunci nivelul de penetrare e limitat în funcţie de resursele umane. Ambasada de la Washington face lucruri foarte frumoase: concerte, expoziţii, simpozioane şi sunt foarte activi. Dar, cred că e nevoie de mai mult efort la firul ierbii, grassroots cum zic americanii. Omul de rând e cel care votează, care alege între o politică sau alta şi acolo mi se pare că nu reuşim să penetrăm suficient de bine. Mai ales că destul de puţină lume din diaspora vorbește despre România. Cred că preferă să se implice în comunităţile americane locale şi să vorbească mai mult despre sectoarele în care lucrează: despre IT, despre finanţe sau energie. Românii ar putea să se ducă la americani şi să le spună: “Uite, în seara aceasta gătesc româneşte și te invit la mine să-ţi arăt o poză cu bunicii mei din timpul perioadei Imperiului Austro-Ungar” sau similar, astfel încât să înţeleagă cine suntem, valorile şi legăturile noastre, în Transilvania, cel puţin, cu Imperiul Austro-Ungar. E important să găsim elemente fundamentale comune. Cei mai de succes în prezent sunt neo-protestanţii din SUA, care prin activităţile religioase atrag foarte mult suport american. 50 de oameni au făcut în 1848 Revoluţia, Mica Unire şi Independenţa. Astăzi, din statisticile pe care le avem, sunt 50.000 de români foarte bine poziţionaţi care trăiesc pe planetă, cei mai de vârf în SUA. Ce anume v-ar determina să veniţi, şi o faceţi mare parte dintre voi, pentru a schimba radical această ţară şi să recuperăm cei 60 de ani cu care suntem în urmă? Deşi este mai unită decât în trecut, comunitatea românească se află într-un mediu extrem de competitiv, iar bătălia se dă asupra timpului, timpului liber şi a alocării acestuia într-un fel care aduce satisfacţie fiecărui român de acolo. Poate pentru unul e important să aibă o vacanţă în România sau să-şi aducă părinții în vizită în SUA. Indiferent care ar fi nevoile lor, nu cred că România are încă multe poveşti de succes pentru tinerii care au studiat acolo. Eu nu ştiu de vreun român, om de afaceri de acolo care să fi deschis un business în România. Probabil sunt, nu-i cunosc pe toţi, dar oamenii trăiesc prin exemplu. Ce spuneaţi mai devreme despre cei 50 de oameni de la 1848, toţi erau într-un singur loc, aveau un singur obiectiv şi nu aveau alternativă. Pentru cei minim 50.000 de români din SUA care trăiesc în 50 de state, la distanţe de 6 ore cu avionul, e mai greu, neavând nici coeziunea de spaţiu, nici de timp şi nici de priorităţi. Aşa că e foarte greu să îi determini să lase ceea au făcut printr-o muncă extraordinar de dificilă. Dacă te uiţi la un medic român care a câştigat loteria vizelor să zicem la 40 de ani, are şansa să reia cursurile de acolo pentru acreditare, ceea ce mai durează vreo 5 ani, sau are şansa să meargă să lucreze pentru o firmă din domeniul farmaceutic şi trebuie să o ia de la zero, în condiţiile în care acest om mai are maxim 25 de ani de muncă la 40 de ani. Și cred că, în aceasta ipoteză, reîntoarcerea lui

în România e foarte puţin probabilă. Consider că nu e nici platforma potrivită, nici natura comunităţii noastre potrivită şi nu sunt nici poveşti de succes, trebuie să fim realişti. Îmi pare rău, nu e foarte optimist ce spun. Pentru cititorii Transilvania Business care ar dori să afle ce a însemnat pentru dvs. momentul Ford şi cum s-a luat această decizie de a investi în România? Îmi amintesc că eram la Ambasadă în 2005 când Ford şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte România mai bine după ce vizitase anterior fabrica de la Craiova. La acel moment, General Motors a decis să nu preia fabricile din România. Statul era în dificultate prin joint-venture-ul cu partea coreeană şi avea opţiunea să rămână într-o operaţiune care, după mine, mai devreme sau mai târziu se stingea pentru că nu aveau absolut nicio eficienţă. Am purtat la un moment dat o discuţie informală alături de Ambasadorul Sorin Ducaru cu Ford şi ni s-a spus atunci că, dacă demonstrăm că suntem serioşi din perspectiva demersurilor necesare de a-i plăti pe coreeni, care erau foarte interesaţi să plece, vor investi. Aşadar era triplu interes: interes din partea României să-l atragă pe Ford, interes din partea Ford să vină şi interes pentru coreeni să se retragă. Dacă aveam o altă administraţie la vremea respectivă care nu avea deschiderea necesară şi era concentrată strict pe luptele între partide, Ford nu venea niciodată în România. Am avut mare noroc cu un bun prieten care lucrase în Senat şi lăsase cariera politică şi se angajase la Ford. Prin acea relaţie personală cu el, am continuat să ne vedem, ne-a vorbit despre interesele lor, la vremea respectivă, Ford dorea să producă mai mult în Europa şi România era un teren interesant. Îmi amintesc că am trimis telegrame preşedintelui şi premierului României de la acea vreme, este vorba de Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, spunându-le că Ford are un interes de a investi şi că ar fi oportun să facă o vizită la sediul Ford din SUA. Ca urmare, Traian Băsescu a făcut a doua vizită a sa în SUA şi s-a întâlnit cu Bill Ford şi s-a angajat că va face personal demersurile necesare. A fost o plăcere să urmăresc procesul, pentru că s-a trecut peste orice emoţie personală, ură, cum vreţi să-i spuneţi şi cei doi şi-au unit forţele pentru a aduce Ford în România. Pentru mine e o mare realizare, este motivul pentru care m-am întors în 2007 în România. Puteau să se certe, Ford putea să plece. Pentru noi a fost o fereastră de oportunitate. Dacă nu se făcea încheierea acelui acord până la finele lui 2007, noi renunţam din proprie iniţiativă, dar în 2008 renunţam din forţă majoră pentru că a venit criza financiară şi scandalul cu Lehman Brothers, nu mai avea nimeni nevoie de capacitate de producţie după ce pieţele căzuseră.

II


III

COOPERARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe 12 octombrie 2017 a început o nouă etapă în colaborarea cu Ford, se resetează interesul Ford pentru România prin faptul că se va produce noul model EcoSport care este pregătit pentru succes şi va determina un volum de producţie mai mare la Craiova. Ar trebui să vedem o creștere a numărului de mașini Ford, produse în România, pe șoselele din Europa. Este o poveste de succes, de şansă, care a generat peste o mie de noi locuri de muncă. Ford e aici să rămână, iar partea română ar trebui să-și îndeplinească angajamentul asumat benevol, prin alocarea resurselor necesare pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, pentru buna implementare a investiției Ford de la Craiova. Drumul Craiova-Piteşti este absolut necesar. Dacă nu se va realiza, sunt convinsă că oricât de mult succes ar avea noul model, succesul va fi umbrit semnificativ de lipsa infrastructurii. Este inadmisibil să mergi de la Craiova la Bucureşti şi să faci 4 ore cu maşina. Înțeleg că există angajamente politice şi sunt necesare resurse financiare pentru a duce proiectul acesta la bun sfârșit. Dacă vrem să fim corecţi în astfel de proiecte, statul trebuie să fie partener.

România - țară ancoră Menționați astăzi venirea în România a 37 de investitori americani săptămâna viitoare, ne puteţi spune cum vor decurge negocierile acestora cu partea română? Este pentru prima dată când România face parte din selecţia Departamentului Comerţului pentru o misiune comercială destinată IMM-urilor. Companiile care vin în această săptămâna în România sunt companii care până acum nu au fost interesate de ţara noastră, deoarece nu au aceeaşi forţă pe care o au multinaţionalele să trimită experţi în evaluarea regiunii. În contextul discuțiilor politice de la Washington privind modificarea sau desființarea NAFTA (n. red. Acordul Nord-American de Comerț Liber), precum și acordurile cu statele din America Latină, IMM-urile americane își caută noi parteneri. Aşadar, prezenţa acestor companii la Bucureşti confirmă ceea ce spuneam încă din timpul Administraţiei Obama, şi anume un interes crescut pentru România din perspectiva creşterii economice, securităţii regionale şi stabilităţii politice cu toate schimbările de peste ani sau de mai multe ori în timpul anului şi, de asemenea, capacitatea românilor de a se face plăcuţi şi de a le prezenta americanilor ce înseamnă un IT-ist român în comparaţie cu un IT-ist din India. Fără niciun fel de discriminare, nu există comparaţie între ce înseamnă


COOPERARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

un birou local din Cluj, Iaşi sau Timişoara al unei companii americane cu unul din oricare altă ţară din Asia. Și nu e vorba doar de relaţia creştină, care pentru americani e foarte importantă, sunt multe alte valori şi standarde care ne apropie. Din ce parte a venit iniţiativa aceasta? Din partea McGuireWoods, din partea Ambasadei României sau din partea Departamentului de Comerţ din SUA? A fost meritul Ambasadei SUA care a prezentat România cu toți indicatorii relevanți, arătând creşterea economică fără precedent din ultimii ani şi peste aşteptările multor instituţii. Indiferent de schimbările politice, a existat consecvenţă în ceea ce priveşte politica pro-americană, tratamentul față de investitorii străini a rămas acelaşi. McGuireWoods a ajutat la luarea acestei decizii la Washington printr-o serie de povești de succes americane, prin buna reputaţie şi reprezentarea pe care o avem şi, nu în ultimul rând, prin credibilitatea pe care o au unii colegi de ai mei care au fost senatori sau deputaţi în Congresul American asupra foştilor lor colegi de partid. Astfel, Ambasada SUA la București a inițiat acest demers, Departamentul Comerţului a făcut evaluarea şi România a fost validată ca ancoră a Trade Winds 2017. Atunci când am aflat că România va fi punctul central al evenimentului şi că celelalte țări vor fi opționale cu două obligatorii dintre cele patru, am început să facem pregătirile necesare. Din nou, noi suntem aici doar pentru a confirma capacitatea României, tot meritul îl are Guvernul american şi partea românească. Metafora de România - ţară ancoră se referă la faptul că ţara noastră e poziţionată superior? Da, din toate punctele de vedere. România este mult mai atrăgătoare pentru americani față de regiune. Avem baze NATO, vom avea scut antirachetă, am avut cea mai mare creștere economică din Europa, în timp ce relaţiile cu SUA sunt importante. Niciuna dintre celelalte ţări nu au asemenea relaţii și trebuie să recunoaștem acest avantaj competitiv. E un semnal sănătos pe care l-au dat românii, pentru că, dacă se purtau diferit, dacă ţara asta ar fi luat o întorsură greşită, nu am fi avut astăzi

această discuţie. Pentru că sunt o mulţime de valori pe care Ambasada le ia în considerare: dreptul la libertate, la economia liberă, dreptul de a practica diverse religii, toate aceste valori sunt extrem de importante pentru americani. România le-a îmbrăţişat, nu sunt partide extremiste, acţiuni violente în stradă, toate protestele au fost paşnice. Aţi adus vorba despre domeniul IT şi diferenţa dintre cei de aici şi cei din India şi mulţi alţii care au o experienţă vastă în acest domeniu în comparaţie cu noi.

Despre Nadia Crișan Nadia Crișan s-a alăturat echipei McGuireWoods în februarie 2007 pentru a ajuta compania să deschidă biroul din București. Datorită abilităților în diplomație și relațiilor media și internaționale, Nadia Crișan se concentrează, în principal, în activitate pe consilierea strategică a investitorilor autohtoni și străini, relații guvernamentale, comunicare strategică, diplomație comercială și dezvoltare de business. Înainte de a se alătura firmei, Nadia a activat ca Secretar I al Ambasadei României în Washington, fiind responsabilă de promovarea politicilor și intereselor României în fața Congresului Statelor Unite ale Americii, de întărirea relațiilor cu investitorii americani în România și consolidarea aspectelor privind securitatea internațională, în special privind rolul României în zona Mării Negre. Nadia Crișan a fost, de asemenea, consultant al International Olympic Truce Center din cadrul Ministerului Republicii Elene pentru Afaceri Externe și jurnalist. Deține un masterat la Tufts University în Drept Internațional și Diplomație și este licențiată în Științe Politice și Limba Spaniolă a Illinois State University. A studiat și a predat în Mexic la Universidad Nacional Autonoma de Mexico în Taxco, Guerrero și la Babes-Bolyai University din Cluj-Napoca. Sursa: www.mwcllc.com

IV


V

COOPERARE Există în intenţiile pe care le aveţi şi un sprijin pentru start-up-urile româneşti sau vom rămâne doar la statutul de a lucra şi a-i ridica pe aceştia? Este important de menţionat că misiunea americanilor din această săptămâna este una comercială, nu una de investiţie. Misiunea are ca obiectiv identificarea de parteneri români, în eventualitatea în care acea companie care participă la misiune va dori să aibă o prezenţă în România, să ştie cu cine are următoarea întâlnire dintre potenţialii parteneri. Aceste întâlniri sunt planificate de aproape un an. Companiile americane au vrut să întâlnească persoane cu experienţă în business. Săptămâna aceasta se vor discuta aspecte destul de generale, după care vor urma întâlnirile private unde se va discuta despre oportunităţi, necesități etc. Am convingerea că la momentul întoarcerii în America, dacă sunt impresionaţi de România, vor spune mai departe investitorilor americani în start-up-uri despre cei de aici. Misiunea celor care vin acum în România e oarecum diferită. Iar Clujul are o politică destul de bună şi cred că singura problemă existentă acum în Cluj, şi nu numai, este cea de resurse umane. Ştiu mai multe companii americane care s-au interesat de Cluj, dar problema lipsei resursei umane a fost un impediment. În afaceri, lucrurile sunt foarte clare, americanii spun size matters. E foarte important și cum se prezintă România ca asamblator în regiune. Dacă unul dintre cei peste 100 de reprezentanți americani se va duce în Bulgaria şi omul de afaceri bulgar se va prezenta mai bine decât omul de afaceri român, nu mai contează că România e de trei ori cât Bulgaria. Am mai spus-o, contează foarte mult capacitatea noastră de a ne prezenta şi de a-i ţine într-un momentum până se decid ce să aleagă. Aşadar, modalitatea prin care omul nostru de afaceri reuşeşte să-l atragă pe american e foarte important, la fel ca transparenţa şi onestitatea. E important să fii corect şi serios cu un american şi să îi spui ce poţi şi ce nu poţi să faci, să fim cinstiți şi să nu pretindem că suntem ceea ce nu suntem, pentru că e ok să-i spui unui american că nu poţi. Traduceţi puţin pentru oamenii de afaceri români ce înseamnă lobby şi dacă e important să se legalizeze şi în ţara noastră. Conceptul de lobby în America a început în holul hotelului Willard din Washington, de asta se numeşte lobby, unde se întâlneau diverși senatori şi deputaţi cu oamenii de afaceri despre business, idei, concepte şi aşa mai departe. Ulterior, lobby-ul a fost legiferat. Am ajuns astăzi să avem foarte multe tipuri de lobby: pentru drepturile minorităţilor, pentru comerț, pentru industria cărnii etc. Lobby-ul se face ca la carte, singura condiție este transparenţa. Dacă eu am societatea X şi am un contract cu firma Z din România care produce carne şi vrea să exporte carnea în America şi Japonia pentru că au decis că ar avea un profit bun din asta, atunci eu, societatea X, o să aduc argumente în faţa autorităţilor din America şi Japonia pentru încurajarea acestui demers. Asta înseamnă lobby. Câte state competitive ca şi România nu au legea lobby-ului şi cum arată o campanie de advocacy? Cred că în Europa sunt foarte multe ţări care nu au legea lobby-ului. Europa nu este făcută pentru lobby în mod formal ca SUA, cred că face parte din cultura europeană. În SUA aceasta se realizează în mod formal, instituțional și foarte transparent. Pentru o campanie de advocacy, să luăm, de exemplu, firmele care își doresc să facă comerţ liber, care își doresc continuarea NAFTA, aceştia l-au anunţat direct şi transparent pe preşedinte că vor avea o campanie foarte

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

agresivă pe toate canalele, prin asociaţii, sindicate, biserici pentru a-şi continua acordul de liber schimb. E de urmărit dacă va câştiga Trump, care a avut atâţia alegători, sau va câştiga industria. E o bătălie care abia acum începe. Cum vor arăta relaţiile româno-americane peste 10 ani? Dacă în România va continua să existe predictibilitate, seriozitate şi transparenţă ca şi până acum, peste 10 ani ne putem trezi cu 137 de companii americane venite în misiuni comerciale. Dacă acesta va fi parcursul nostru, cred că şi relaţia va fi semnificativ îmbunătăţită, dar deja este la un nivel foarte bun şi mulţi spun că ar fi foarte bine doar să ne menţinem la nivelul acesta. Dacă mai sunt lucruri pe care aţi dori să le adăugaţi. Mi-aş dori să văd o unitate a poporului român pentru un bine naţional, pentru un bine de imagine, ca să nu le mai fie ruşine românilor să vorbească limba română în Marea Britanie pentru a nu fi prejudiciaţi sau să nu spună în Italia la un hotel că sunt din România pentru că s-ar putea să fie trataţi diferit şi mi-aş dori să avem o abordare mai constructivă. Sunt destul de dezamăgită de criticile neconstructive. Dacă am critica pozitiv, cred că am fi mai bine percepuți. Exemplul Poloniei vorbeşte de la sine. Cred ca o astfel de abordare ne-ar duce în direcția potrivită.

Trade Winds 2017 Europa de Est Trade Winds este cea mai mare misiune economică anuală a Guvernului Statelor Unite ale Americii, care leagă companii și organizații de afaceri din SUA de oameni de afaceri și lideri guvernamentali din cele mai promițătoare piețe. În urma celor nouă evenimente internaționale Trade Winds, echipa Departamentului de Comerț al SUA a facilitat exporturi de peste 240 milioane de dolari ale companiilor americane. România, Bulgaria, Croația, Grecia și Serbia sunt cele cinci state vizate de misiunea de comerț Trade Winds, între 16-24 octombrie. Reprezentanții celor 37 companii americane, din state precum Tennessee, North Carolina, Texas, Florida sau California, vor fi prezenți la București, la Athenee Palace Hilton. Conferința va avea loc între 18-20 octombrie, în același loc anterior amintit. Domeniile prioritare de interes pentru companiile americane sunt energia, telecomunicațiile, automotive și agricultura.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

Desant japonez în Transilvania Trimișii celor mai puternice companii japoneze cu activitate în România au venit la Cluj-Napoca pentru a-și dezvălui potențialul de business. 27 de oameni de afaceri din Japonia, însoțiți de ambasadorul acestui stat la București, Kisaburo Ishii, și-au prezentat oferta la Cluj. Noua strategie a JETRO și JBA: să își promoveze activitatea mult mai agresiv și să nu se mai limiteze la București. Japan External Trade Organization (JETRO) și Japan Business Association in Romania (JBA) au decis să organizeze la Cluj prima întâlnire regulată a acestora din țara noastră din afara capitalei noastre. „JETRO este o organizaţie guvernamentală care contribuie cu succes la sprijinirea și promovarea comerţului și investiţiilor între România şi Japonia. În România există peste 160 de companii japoneze (cu peste 10 % capital japonez)”, spune Keisuke Mizuno, directorul Organizației Japoneze pentru Comerț Exterior – JETRO Bucharest Office. Facultatea de Business din Cluj-Napoca vrea să creeze legături între antreprenorii români și companiile străine care activează pe piața locală. La Universitatea BabeșBolyai (UBB) s-a înființat un Centru Cultural Japonez (CCJ), dar și primul birou al unei universități din Japonia în România, cea din Kobe. La rândul său, UBB a anunțat că în curând va deschide un birou în Japonia, devenind astfel prima instituție de învățământ superior cu reprezentanță în statul asiatic. “Cluj-Napoca a devenit capitala antreprenoriatului românesc în ultimii ani. Orașul nostru găzduiește trei companii mari cu capital japonez: NTT DATA, Fujikura și Ursus, a căror implicare în comunitate este exemplară. Clujul și zona Transilvaniei sunt interesante pentru investitorii străini, implicit pentru cei din Japonia, în special în domeniile automotive și IT. La Cluj, companiile sunt atrase de nivelul înalt de calificare al pieței muncii, situație datorată prezenței în oraș a șase mari universități de stat, ce acoperă majoritatea domeniilor de activitate”, a declarat Ioan Alin Nistor, decanul Facultății de Business. Ambasadorul Japoniei a amintit de prezența mediului de afaceri din țara sa în România și în Europa, în special în domeniul componentelor auto, la care se adaugă produsele IT. Ishii susține că biroul pe care UBB îl va deschide în Japonia, dar și Centrul Cultural Japonez din Cluj vor contri-

bui la creșterea colaborării dintre mediul universitar și cel al afacerilor româno-japoneze, mai specific în sectorul industriei hi-tech. “Principalele noastre active sunt oamenii. Ei trebuie să respecte trei principii: onestitatea, responsabilitatea - să ia deciziile cele mai bune și imaginația - să inoveze și să creeze modele de business”, remarcă Makato Kurahashi, general manager al Mitsubishi Corporation Bucharest Liaison Office. Aceeași viziune o au și cei de la NTT DATA, însă ceva mai nuanțată. “Nu te poți baza doar pe clienți și să îți neglijezi angajații, însă nici nu te poți concentra doar pe salariați ca să îți meargă afacerea. Cele două componente trebuie să meargă mână în mână. Noi credem că parteneriatele pe care le avem cu universitățile și introducerea pe scară largă a

VI


VII

EVENIMENT

tehnologiei vor constitui cheia succesului în această industrie, cea a informaticii. Pe de altă parte, o companie trebuie să sprijine și evenimentele culturale, sportive, să fie implicată în societate”, consideră Titus Mic, head of group operations la NTT DATA România. Producătorul japonez Asahi Breweries are din acest an operațiuni și în România, prin preluarea activelor din Europa Centrală și de Est ale SABMiller. “De curând, compania noastră a intrat în grupul Asahi. Avem în portofoliul nostru trei mărci care sunt lidere de piață pe segmentele lor: Timișoreana, pe cel mainstream, Ursus,

Planuri de investiții în România Bridge Construction (infrastructură): construirea podului dintre Tulcea și Brăila, în colaborare cu o companie italiană, investiție de 500 de milioane de euro Sichida (educație): rețea de școli în România, în cadrul primei expansiuni în Europa Calsonic Sensei (automotive): nouă fabrică în Ploioești, unde va angaja 1.000 de oameni până în 2020 Asahi (producție bere): cinci capacități de producțieîn România, în cadrul unei tranzacții totale de 6,8 miliarde de euro Mitsui (agricultură): a cumpărat partea de fertilizatori a grupului american Monsanto și va acționa pe piața Europei de Sud-Est Roki (automotive): fabrică în parcul industrial din Arad, unde va produce componente auto precum sisteme de filtrare Sensus Japonica (comerț): magazinul de produse alimentare japoneze Iori în București Pole to Win (jocuri): centru de servicii în București, al doilea hub dupăMarea Britanie NTT DATA România (IT): nou sediu în Cluj, cu o investiție de 15 milioane de euro, cu un prag deja depășit de 1.500 de angajați SEWS-R (automotive): unitate de producție nouă în Petroșani, a noua fabrică din România Mitsubishi (medicamente): dezvoltarea fabricii din București pentru a produce cu 45% mai multe capsule pentru uz medical Nidec (electronice): preluarea fabricii Ana Imep producție de motoare pentru mașini de spălat și uscătoare și distribuire în Europa

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

pe cel premium, și Ciucaș, pe cel economic. 70 % dintre ingredientele pe care le folosim în berea pe care o producem provin din România. Totodată, suntem unul dintre cei mai mari plătitori de taxe la bugetul de stat”, a spus Dan Toader, director Ursus Breweries Cluj-Napoca. Cel mai mare seminar destinat activității companiilor japoneze din România a fost organizat de către UBB, JETRO și JBA la Cluj, cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România. Seminarul a fost deschis de ambasadorul Japoniei în România, Kisaburo Ishii, și de președintele JBA, Tetsuji Yoshizawa, după care au avut loc prezentări ale companiilor japoneze care activează în țara noastră. JETRO este o organizație guvernamentală înființată în 1958, care are ca obiect de activitate promovarea comerțului și investițiilor reciproce dintre Japonia și restul lumii.

Importul din Japonia, de șase ori peste export Principalii investitori japonezi din România sunt Nomura Securities (industria de anvelope), Calsonic Kansei (componente auto), Sumitomo Electric Wiring System (componente electrice auto), Yazaki Corporation (componente auto), Takata (auto, centuri de siguranţă), Koyo Seiko (rulmenți). Schimburile comerciale între cele două state, România și Japonia, au totalizat 607 milioane de dolari în 2016 (în creștere cu 8,78% față de anul precedent), din care export românesc 239 de milioane de dolari (+2) și import, 368 milioane de dolari (+13%).


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITฤ‚ลขII GERMANE

VIII


12

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BEROBA devine Cameră de Comerț Bilaterală de Ionuț OPREA

Asociația de afaceri Belgia-România „BEROBA” și Ambasada Regatului Belgiei la București anunță schimbarea statutului asociației în Cameră de Comerț Bilaterală. Această modificare survine în urma acreditării BEROBA ca membră a Federației Camerelor de Comerț belgiene (BLCCA) în iulie 2017.

Evenimentul are loc la aproape patru ani după înființarea BEROBA și marchează începutul unei noi etape în evoluția instituției și a relațiilor comerciale dintre Belgia și România. Astfel, BEROBA se poziționează alături de alte instituții similare, printre care Camera de Comerț Bilaterală britanică BRCC și Camera de Comerț și Agricultură franceză. „Belgia este de mulți ani unul dintre cei mai importanți investitori străini în România și, din anul 2013, reprezintă cu succes interesele comunității de afaceri belgoromâne. Facem acest lucru prin crearea de oportunități de afaceri în cadrul comunității noastre active care numără 85 de membri, printr-un contact strâns cu Ambasada Belgiei în România, dar și prin calitatea noastră de membru activ în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), o inițiativă privată ce reunește cele mai reprezentative organizații din mediul de afaceri din România cu scopul de a construi un dialog instituțional coerent și substanțial, în special cu guvernul român. BEROBA va lucra la îmbunătățirea vizibilității și accesibilității sale pentru a crește numărul de oportunități de afaceri prin intermediul rețelei de membri și parteneri. O abordare proaspătă, multă pasiune, conexiuni puternice în comunitate, toate acestea reprezintă angajamentul meu personal. Începând cu anul 2018, BEROBA va avea și un stil nou, așă că mai multe informații vor urma”, a declarat președintele BEROBA, Alain Schodts. „După patru ani de poziționare dinamică pe scena de

afaceri din România, BEROBA a fost acreditată de Uniunea Camerelor de Comerț Exterior Belgia-Luxemburg (BLCCA), un grup al Federației „Camerelor de Comerț belgiene”. Această acreditare este o garanție a managementului profesionist al BEROBA și a bunei reputații de care se bucură asociația în dezvoltarea relațiilor economice belgo-române”, a declarat și Ambasadorul Belgiei în România, E.S. Thomas Baekelandt. Înființată în 2013 la inițiativa Ambasadei Belgiei la București și a investitorilor belgieni în România, BEROBA s-a dezvoltat de-a lungul timpului ca organizație autonomă, care numără în prezent 85 de membri, majoritatea companii și oameni de afaceri belgieni sau entități având interese belgiene în România. Încă de la început, asociația a organizat întâlniri de networking și dezbateri lunare pe o varietate de subiecte de actualitate, reușind să construiască o comunitate solidă de oameni de afaceri interesați de dezvoltarea relațiilor româno-belgiene. Evenimentul proeminent al asociației este Săptămâna belgiană, care are loc în fiecare an în luna aprilie, la București sau în alte orașe mari din țară și care reunește ateliere, inițiative sociale și seminarii de afaceri, alaturi de tradiții culinare și alte mărci caracteristice stilului de viață autentic belgian.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

13


14

SĂNĂTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

15

La mulți ani investitorilor germani! La mulți ani, Germania!

An de an, salutăm, în paginile revistei Transilvania Business, performanțele investitorilor germani în România, într-o secțiune specială dedicată Zilei Unității Germane, sărbătoarea națională a Republicii Federale Germania. Data de 3 octombrie ne reamintește momentul istoric de reunificare politică, legislativă, teritorială și administrativă a Germaniei din 1990, petrecută după căderea Zidului Berlinului din 9 noiembrie 1989, un alt reper important al istoriei germane contemporane. La nivelul relațiilor comerciale, Germania este primul partener al României, cu care se derulează o cincime din volumul comerțului exterior al țării noastre, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe. Germania este al treilea investitor direct în economia românească (după Olanda), cu 9,25 miliarde de euro, respectiv 13,2 % din totalul investițiilor, la sfârșitul anului 2016, potrivit datelor BNR. Pe parcursul ultimilor 5 ani se menține trendul ascendent al schimburilor comerciale bilaterale, cu o medie de creștere de circa 10-11%/an, în privința exporturilor românești realizându-se creșteri medii anuale similare (10-11%/an). Investitorii germani s-au orientat cu precădere către sectorul industrial, servicii profesionale, comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul, construcţii, turism şi transporturi. La mulți ani, Germania! La mulți ani investitorilor germani care activează în România!


16

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fabrici de educație în stil nemțesc Companiile germane cu activitate în țara noastră și-au propus să investească în viitorii lor angajați încă de pe băncile școlii. Sau ale grădiniței. Experți în educație din Europa au identificat, la Universitatea Babeș-Bolyai, principalele coordonate pe care ar trebui să se axeze învățământul din România. Avem deja două astfel de fabrici de educație, una în Stuttgart și alta într-un oraș învecinat. Statul trebuie să ofere un sistem complet de educație, cu clădiri, echipamente, dotări. La noi nu diferă cu nimic acestea de laboratoarele universităților. Cu tot angajamentul unor firme ca Siemens, Bosch sau Daimler nu se putea face nimic fără implicarea statului german”, a subliniat Rainer Gadow.

Universitatea Tehnică a stopat exodul inginerilor “Modelul german de învățământ dual impune un contract între companie și școală în care se decide câți elevi vor fi pregătiți profesional. În cadrul învățământului profesional nedual din România se poate înființa o clasă de școală profesională și fără acest parteneriat cu o anumită companie. Au fost cazuri și la noi în care s-au făcut parteneriate doar pe hârtie cu firme aflate în insolvență sau care nu aveau angajați. AHK va propune crearea unor centre regionale pliate pe nevoile companiilor care activează în acele regiuni. În Germania, camerele de comerț sunt cele care au rolul de a supraveghea calitatea pregătirii profesionale, ele verifică instruirea ucenicilor, cum sunt ei plătiți, organizează examenele în sistem unitar - scris și oral - care nu există în România. Țara noastră nu are un organism care coordonează, care organizează examenele de absolvire a ucenicilor”, observă Matilda Soare, reprezentant al AHK România.

Marcel Popa, profesor la Universitatea Tehnică din ClujNapoca, susține că această instituție face totul ca tinerii să se angajeze în domeniile în care se pregătesc. “Am reușit ca 75 % dintre absolvenții noștri de inginerie să rămână în țară și doar 10 % își fac doctoratul la noi sau în Germania, deci puțini sunt care pleacă. Important este să știm ce se întâmplă cu acești absolvenți: adică fac ceea ce au învățat la școală sau nu sunt plătiți corespunzător și atunci aleg alte domenii. Cu toate că avem colaborări cu marile companii din Germania, noi ne orientăm în special către întreprinderile mici și mijlocii. La Cluj ar trebui să se înființeze licee cu predare în limba germană, de unde să ne putem lua viitorii studenți. Așa s-a creat o asemenea instituție la București, unde statul german a contribuit cu 5 milioane de euro. Ar trebui să se întâmple și la Cluj, iar partea română să vină cu terenurile și cu partea de autorizări. Numai astfel vom putea să devenim un pol al învățământului german în România, nu doar în Transilvania”, consideră Marcel Popa.

Cum se implică statul german Corupția și strada fără ieșire Instituțiile de profil din țările germanice au o cu totul altă strategie decât cea pe care o aplică diriguitorii învățământului românesc. “Universitățile din Germania sunt orientate spre practică, iar nivelul de angajări care se concretizează este cerut de aceste instituții. În mai multe țări din Europa există plângeri față de ecartul mare dintre învățământ și practică: noi avem mai multe centre în lume și ne lovim în multe țări de această problemă. În special, în țările din Sud-Estul Europei și din Federația Rusă există deficiențe majore în privința pregătirii profesionale”, a menționat Michael Jaumann, coordonator al DAAD-IC București. Rainer Gadow, decan la Universitatea din Stuttgart, a prezentat modelul pe care universitarii din această zonă deja l-au replicat în cadrul învățământului tehnic. “România se află într-o stare de tranziție și este mai greu să performeze decât într-un sistem înrădăcinat. La universitatea noastră pregătim personal specializat care să instruiască meseriașii.

“Fără investiții, România intră pe o stradă fără ieșire. Până în 2018 nu ne vom mai permite alte investiții pentru că sistemul de asigurări sociale riscă să se prăbușească. În mod normal, încă de la nivelul grădiniței ar trebui să pregătim oameni care să fie direcționați către învățământul tehnic, iar apoi integrați pe piața muncii”, consideră Christian Schuster, lector la Universitatea Babeș-Bolyai. Acesta a găsit și explicațiile veșnicei goane după fonduri din învățământ. “Statul român nu are resurse financiare pentru că marea corupție face ca acești bani să nu ajungă la toate școlile, ci doar la cele 4-5 din oraș considerate drept cele mai bune. Așa ne trezim că nu avem ce face cu masa de absolvenți care provin din familii fără posibilități. Investițiile din partea statului trebuie să meargă și pentru straturile inferioare ale societății, nu doar pentru elite, pentru cei bogați. De asemenea, există o discrepanță majoră la noi între alocările pentru universități și cele pentru învățământul primar și secundar”, a mai punctat Christian Schuster.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

17

Sustenabilitatea - una din preocupările importante ale AHK România AHK România se implică cu deosebită atenţie şi energie în domeniile sustenabilitate, educaţie şi stabilitate juridică, creându-şi propriile structuri strategice. În ultimii ani am dezvoltat trei inițiative noi, și anume: econet romania, EduPro și Curtea de Arbitraj, care reflectă activitățile noastre în domeniile mai sus-amintite. Sub umbrela econet romania (www.econet-romania.com) desfăşurăm toate activităţile din zona tehnologiilor verzi, fiind activi în mai multe domenii: energii regenerabile, eficienţă energetică, tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, dezvoltarea sustenabilă a orașelor etc., cu alte cuvinte tot ce ţine de sustenabilitate este grupat pe această platformă. În cadrul inițiativei econet romania, organizăm conferințe, simpozioane, delegaţii în Germania pentru companiile și instituțiile interesate din România și în România pentru firmele din Germania care doresc să intre pe piața din țara noastră. Participanții la aceste delegații își pot face o primă impresie despre țara vizitată, despre cum funcționează anumite soluții și tehnologii, despre cadrul legislativ în vigoare și pot, de asemenea, lucru foarte important și apreciat de altfel, stabili contacte cu potențiali parteneri de afaceri. Pentru a veni în sprijinul activității desfășurate de membrii noștri, am înființat în cadrul econet romania două grupuri de lucru: unul ce tratează problematica mediului și un al doilea privind energia. Cu ambele grupuri suntem reprezentați și în cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României. Germania este, de ani buni, vârful de lance al Europei în ceea ce privește tehnologiile verzi, eficiența energetică, construcțiile durabile. Pentru a realiza mai concret transferul de know-how credem că ar trebui intensificate schimburile de experiență între România și Germania, de exemplu în ceea ce privește administrația locală și dezvoltarea orașelor. La acest aspect încercăm să contribuim prin organizarea conferinței anuale „Cities of Tomorrow”, la care invităm experți din Germania și reprezentanți ai companiilor și ai autorităților locale din România tocmai pentru a găsi modalități de colaborare și pentru a învăța împreună cum putem contribui la dezvoltarea efectivă a orașelor viitorului. Să aflăm modalitatea în care orașele, regiunile și, in extenso, întreaga Românie pot deveni mai competitive și mai atractive pentru noi, cei ce trăim deja aici sau pentru cei ce o vor face în viitor. A cincea ediție a „Cities of Tomorrow”, cea din acest an, s-a consacrat atât prin numărul mare de participanți, peste 300, cât și prin calitatea acestora și prin interesul manifestat în timpul conferinței ca o importantă platformă de interacțiune între mediul public și cel privat, oferind posibilitatea unui schimb intens de informații, de experiențe și, nu în ultimul rând, crearea de noi contacte de afaceri. De asemenea, organizăm anual în octombrie (anul acesta pentru a șasea oară consecutiv) standul comun al României la târgul EXPO REAL München - cea mai mare expoziție europeană pentru proiecte imobilia-

re și investiții la nivel internațional (www.exporeal.de). Expozanții noștri provin atât din mediul privat cât și din cel public, noi ocupându-ne de tot ce înseamnă participarea și promovarea acestora. Participarea la EXPO REAL este, în opinia noastră, o excelentă oportunitate pentru companii și instituții de a-și prezenta proiectele de investiții sau produsele și serviciile pe care le oferă. În fiecare an, în prima zi a târgului organizăm și o conferință dedicată României. La aceasta participă pe lângă invitații de seamă și foarte mulți vizitatori ai târgului.


18

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DWNT: Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord

O rețea pentru investitori vorbitori de limba germană în România Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord (DWNT) reprezintă un forum pentru companii din Germania, Austria, Elveţia şi România, unde oamenii de afaceri vorbitori de limba germană au ocazia de a interacţiona.

Firmele membre ale clubului, în prezent în număr de 140, sunt informate în cadrul întâlnirilor lunare, precum şi prin newslettere de specialişti cu experienţă cu privire la informaţii de bază din domeniile economie, drept şi finanţe. Pe lângă reprezentarea intereselor membrilor săi faţă de autorităţi şi diverse instituţii, membrii DWNT au acces la o reţea mare de firme, instituţii şi informaţii din toată România. DWNT oferă, astfel, toate premisele pentru relaţii economice şi sociale în România. Clubul este şi un punct de contact pentru firme care vor să investească în România, în special în Transilvania de Nord. Prin colaborarea strânsă a DWNT cu alte cluburi economice din România, cu Camera de Comerţ Româno-Germană din Bucureşti (AHK), precum şi cu reprezentanţi diplomatici şi instituţii culturale şi de educaţie, DWNT oferă o reţea completă și complexă pentru relaţii de afaceri de toate tipurile. DWNT este partenerul Guvernului României în desfășurarea programului ”Învățământul dual profesional în zona Cluj” și și-a propus să implice tot mai multe companii în acest program, cu scopul de a le facilita accesul la forță de muncă calificată. Clubul DWNT are, de asemenea, o relaţie foarte bună cu universităţile locale, precum Universitatea Tehnică și, mai ales, cu Universitatea Babeş-Bolyai - cu liniile sale de studiu din limba germană pe domeniile de economie şi ştiinţe ale naturii. În plus, membrii Clubului au ocazia să se cunoască, să lege parteneriate și să facă schimb de informații și de experiență în cadrul întâlnirilor, seminariilor sau a altor tipuri de activităţi și evenimente formale și informale organizate de club, precum:

4 Neujahrsempfang - recepția de Anul Nou - organizată în fiecare an în luna ianuarie. La acest eveniment de networking participă circa 250 de invitați, personalități din domeniul politic, economic, cultural, educațional și de business clujean și nu numai. 4 Sommerfest - petrecerea tradițională de vară - organizată în fiecare an în luna iunie. Este vorba despre o petrecere cu o componentă caritabilă, la care participă toți membrii Clubului, împreună cu familiile și partenerii de afaceri. Cei aproape 300 de invitați au ocazia să liciteze diverse obiecte pentru o cauză caritabilă, în timp ce se bucură de o seară cu adevărat de gală pregătită de organizatori. 4 Herbstfest - Festivalul de Toamnă al Economiei Germane - se desfășoară în primul weekend din octombrie (de vineri până duminică), a ajuns la ediția cu numărul 6 anul acesta și a depășit recordul de participanți: peste 18.000! 4 ”Meet the Mayor” - eveniment bianual, la care participă membrii clubului DWNT, alături de cei ai cluburilor similare de afaceri din Cluj (olandez, francez, britanic, italian etc.). La această întâlnire se dezbat punctual, împreună cu primarul Emil Boc, punctele de interes ale fiecărei firme prezente. Pe lângă această întâlnire, clubul DWNT facilitează permanent, prin contactele sale, accesul către toate instituțiile din Cluj, prin discuții directe cu reprezentanții Consiliului Județean, ai Primăriei, ai Prefecturii.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

19

Since its foundation, 18 years ago,

DWS has undergone a structural and qualitative development The German Economic Club Siebenbürgen (DWS) is home to about 170 active member companies, including institutions such as the German Democratic Forum in Romania, the German-Romanian University, Sibiu City Hall, the Hermannstädter Verwaltungsschule and the German-speaking media, Hermannstädter- und Allgemeine Deutsche Zeitung, detailed Jurgen Schmidt, the president of the club, for Transilvania Business Magazine. What is the German Economic Club Sibiu? The German Economic Club Siebenbürgen (DWS) was founded in Sibiu-Hermannstadt in 1998 as a non-profit organization. Harald Gehrig, the current Consul General of the Federal Republic of Germany, was the forerunner of today’s business club, and formed a business group table in which German businessmen who worked in Hermannstadt participated. The group consisted mainly of smaller companies, which had first experiences with South-East Europe and hoped for mutual aid and a lively exchange of experience. As the round grew steadily and the tasks increased, the German business club became today from the main table. Since the members always met in Hermannstadt and no one should feel excluded, because there were also members from Kronstadt and Klausenburg at the meetings, the name „Deutscher Wirtschaftsclub Siebenbürgen” (DWS) has been quickly elected. Since its foundation and its entry into the association of companies, 18 years have now passed and the economic club has undergone a structural and qualitative development. The DWS also opened up to entrepreneurs from other German-speaking countries, who are active in Siebenbürgen - predominantly in the Hermannstadt area. How many active companies are there in the club and to which business sectors they belong to? Today, DWS is home to about 170 active member companies, including institutions such as the German Democratic Forum in Romania, the German-Romanian University, Sibiu City Hall, the Hermannstädter Verwaltungsschule and the German-speaking media, Hermannstädter- und Allgemeine Deutsche Zeitung. Mainly all big German, Austrian, Swiss and Dutch companies are member of DWS. They come from the following fields: Automotive suppliers, Banks & Insurance, Construction & Real Estate, Consultation, Book, printing & packaging, Electronics, Energy & Engineering, Trade & Service, Woodworking, Information Technology, Plastic & Glass, Agriculture & Food, Metalworking, Organizations & Persons, Lawyers & Tax Advisors, Textiles & Confection, Tourism & Gastronomy and Transportation. Is the club involved in any CSR projects? How is your collaboration with the local authorities? Our main Projects in sponsoring are to support German language in schools and university especially the Bruckental Lyceum. The ladies of the better halves (a union of women from the

DWS and the women of the men in the club) organize a bazaar one or two times a year, with the proceeds of which they support state kindergartens. The companies that are members of the club are amongst the biggest employers in the region and important contributors to the budget. Are these companies having problems in finding labor force and what do you believe should be done in order to overcome this difficulties? The labor force situation is well known, all companies – German, French, Romanian, big or small have problems to get people in all kind of qualification. For this reason some cities, and one of these is Sibiu, are crowing. People move to the places where they find work. For these cities means that they have to prepare there infrastructure to this situation. Building new areas to live and connect these areas with streets and public transportation to the existing infrastructure. On the other side, the country have to follow on to invest in education in universities as well as in “Duale Ausbildung”. What do you think authorities should do, in order to make Romania more appealing to foreign investors? Legal certainty should be much higher, the amount of “fast decisions” should be much lower.


20

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Companie a grupului Peppermint,

Ertex International, o firmă de top în domeniul textil european de Nicolae POP

Ertex International Braşov a fost înființată în urmă cu 12 ani, la Brașov, unde are în prezent o fabrică cu trei secții de producție. Despre companie și planurile de viitor ne-a vorbit Alin Dîrloșan, Directorul General al Ertex International.

Compania a fost înființată în Brașov în anul 2005. Când ați preluat dumneavoastră, în calitate de director general, compania și care sunt principalele etape ale istoriei Ertex Internațional Brașov? Producția efectivă a început în anul 2006 cu un număr de 32 de mașini vechi aduse de la societatea “Ertex Jacquard” din Germania, reprezentată prin domnul Andreas Asch, dumnealui este și adminstrator la Ertex International. Ambele firme sunt societăți care fac parte din grupul nostru, Peppermint Holding GmbH. Anul 2012 reprezintă anul în care am început colaborarea cu Ertex International, iar în anul 2013 am preluat compania în calitate de director general. În perioada 2012-2013, având oportunitatea finanțării prin fonduri europene, am demarat o investiție într-o nouă secție de producție care conține 36 războaie de țesut cu jet de aer și mașini Jacquard de ultimă generație. În anul 2013 am reușit să trasăm o direcție clară spre care să se îndrepte compania și să facem un plan pe termen mediu

și lung. Astfel, în anul 2014, am continuat cu dezvoltarea firmei prin utilarea celei de-a treia secții de producție cu noi războaie de țesut cu jet de aer și mașini Jacquard. În anul 2016, am decis că este timpul să modernizăm întreaga fabrică, astfel am investit din nou în echipamente de producție, înlocuind războaiele de țesut vechi, aduse din Germania în 2006. În prezent, firma noastră lucrează doar cu tehnologie de ultimă generație din domeniu. Ertex International Brașov produce țesături fine și complexe de tip Jacquard. Vă rog să ne oferiți mai multe detalii privind produsele companiei. Compania Ertex International este un producător de țesătură Jacquard, tip damasc, țesătură care se comercializează, în special, în Africa pentru confecționarea îmbrăcăminții tradiționale “Boubou”. Damascul african este un material foarte fin, realizat din fir de bumbac, care își găsește utilizarea în confecționarea acestor robe tradiționale africane.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

De asemenea, producem țesături tip damasc din bumbac, pentru textile casnice, cum ar fi lenjeria de pat și fețele de masă destinate, în special, segmentului de lux din industria hotelieră. Lenjeria de pat din damasc poate fi descrisă ca fiind plăcută la atingere, mătăsoasă, cu un luciu subtil care conferă un aspect deosebit. Așadar, prin ceea ce producem, ne diferențiem de celelalte firme din domeniul textil din țară. Bineînțeles că avem o concurență cât se poate de serioasă pe piața internațională, însă în urma investițiilor am reușit să ne dezvoltăm business-ul și să devenim una dintre cele mai moderne și eficiente țesătorii din Europa. Care sunt clienții Ertex International? Ce tehnologie folosiți? Clienții noștri finali sunt producători în confecționarea robelor tradiționale africane din damasc și producători renumiți de lenjerie de pat, care creează colecții de înaltă calitate cu materialele noastre. În prezent, producem cu războaie de țesut de ultimă generație, cu productivitate ridicată și eficiente din punct de vedere energetic. Tehnologia folosită este cea a războaielor de țesut cu jet de aer, mașini Jacquard controlate electronic și instalaţii de climatizare, cu ajutorul cărora controlăm permanent umiditatea și temperatura necesare în hala de producție. Care este valoarea investițiilor la Ertex International Brașov în această perioadă mai sus menționată și care a fost evoluția cifrei de afaceri în ultimii 5 ani? Începând cu anul 2012 și până în prezent, investițiile realizate au fost în jur de 16 milioane de euro. Am reușit astfel, în această perioadă, datorită acestor investiții să creăm noi locuri de muncă în Brașov. Evoluția cifrei de afaceri în ultimii cinci ani a fost una pozitivă, aceasta urmând un trend ascendent simultan cu investițiile realizate. Cifra de afaceri în anul 2016 este mai mare cu 140 % față de anul 2012, an de referință pentru demararea investițiilor. Textilele Jacquard necesită specialiști bine pregătiți. Cum i-ați găsit la Brașov? Cum i-ați pregătit? În primii ani am reușit să atragem personal bine pregătit în domeniul textil din orașul Brașov și zonele limitrofe acestuia. Ulterior, ne-am confruntat cu aceeași problemă, ca și alte firme din România, și anume lipsa personalului calificat. Ne-am adaptat situației și am reușit prin școlarizări în cadrul firmei sau al firmelor din grup să calificăm personalul necesar. În momentul de față avem oameni bine pregătiți, strategia noastră de atragere și şcolarizare a pesonalului a fost una bună, acest lucru fiind confirmat și de fluctuația foarte scăzută a personalului.

Ați început preparativele pentru o nouă facilitate de producție. Ce presupune noua investiție? Câte locuri de muncă se creează acolo? În ce stadiu sunteți? Compania noastră a achiziționat un teren situat în județul Brașov unde dorim să investim într-o nouă fabrică, însă, de data aceasta, ne orientăm în altă zonă a textilelor, cerută pe piața internațională. Numărul de locuri de muncă nou create prin acest proiect va fi pentru început în jur de 120 de persoane. În prezent, proiectul pentru această investiție este finalizat și suntem în stadiul obținerii autorizațiilor necesare demarării lucrărilor de construcție. Ce înseamnă această investiție pentru grupul Peppermint? Peppermint este un grup german cu sediul la Berlin, care își desfășoară activitatea principală în domeniul confecțiilor textile. Fondat în anul 1997, grupul Peppermint deține, în prezent, 5 centre de producție în Europa. De câțiva ani, Ertex este unul dintre pilonii de bază ai grupului. Investiția viitoare este foarte importantă pentru grupul Peppermint deoarece prin fabrica nouă țintim să ne extindem domeniul de producție și în alte ramuri ale industriei textile. Cum vedeți Ertex International Brașov peste 10 ani? Ținând cont că, în ultimii ani, toate proiectele de dezvoltare ale Ertex International au avut un impact pozitiv asupra grupului, considerăm că, în următorii 10 ani, în funcție de conjuctura economică pe plan național cât și internațional, Ertex va urma un trend ascendent în domeniul textil și va reuși să întărească poziția grupului Peppermint pe piața mondială.

21


22

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Unul dintre liderii industriei la nivel mondial, de doi ani în România

ifm - close to you! Grupul ifm Măsurare și control. Când vine vorba de tehnologie de automatizare, grupul ifm este partenerul ideal. De la înființarea acestuia în 1969, ifm s-a dezvoltat, a produs și vândut senzori și sisteme pentru industria automatizării, la nivel mondial. Astăzi, grupul ifm are mai mult de 6.000 de angajați din 70 de țări și este unul dintre liderii industriei la nivel mondial. ifm combină internaționalizarea și puterea inovatoare a unui grup de companii în creștere cu flexibilitatea și contactul apropiat cu clienții ai unei companii de dimensiuni medii.

ifm - close to you! La ifm, oamenii stau la baza succesului. O echipă de vânzări și service de aproximativ 1.450 persoane sprijină clienții din întreaga lume. Experții noștri cunosc condițiile regionale și asigură suport individual și de încredere. Mai mult de 820 de persoane în cercetare și dezvoltare lucrează în parteneriat strâns cu clientul, precum și cu instituțiile de cercetare și universități pentru a găsi soluții pentru cerințele de mâine. Cele mai mult de 750 de brevete sunt rezultatul acestui angajament.

ifm în România ifm electronic și ifm efector ifm electronic România a prins viață în 2006 și reprezintă partea de vânzări a concernului. De atunci, a evoluat de la un număr de cinci la 20 de angajați. Are aproape peste 2.700 de clienți și a trecut, în anul 2016, de o cifră de afaceri de 4 milioane de euro. Din dorința de a fi și mai aproape de partenerii săi, din octombrie 2013, ifm România s-a mutat într-un sediu nou, dotat cu săli de conferință și sală de training, sediu care reflectă întocmai stilul și filozofia concernului. În 2016, ifm electronic a sărbătorit 10 ani pe piața din România, un moment important atât pentru companie, cât și pentru echipa dedicată care a contribuit la obținerea acestui succes. Transparența este principală caracteristică a companiei. Atât în ceea ce privește relația cu clienții, cât și cu proprii angajați. Un citat din filozofia ifm spune, că: <ifm electronic nu oferă o carieră. Voi veți face o carieră, pentru voi înşivă, pe baza șanselor pe care ifm vi le oferă!”

Ne mândrim, de asemenea, cu calitatea produselor noastre. Familia de produse a crescut constant, de la primul senzor de proximitate inductiv, în 1969, la peste 11.000 de produse, astăzi. Piatra de temelie a fabricii ifm efector Romania a fost așezată pe 22 iunie 2015. Punctul de lucru deschis la Sibiu este o investiție germană, centrată pe producția de senzori, componente vândute ulterior la nivel mondial. Producția primului senzor la Sibiu a avut loc pe data de 23 noiembrie 2015 și, la numai un an de la începerea activității, a fost produs senzorul cu numărul 1 milion. Planurile de viitor includ o creștere anuală constantă a numărului de angajați, astăzi în cadrul companiei activând peste 170 de persoane. Pentru fabrica de la Sibiu, obiectivul principal este să ofere un mediu de lucru plăcut, în care angajații să-și dorească să petreacă o lungă perioadă din viața lor profesională, toate acțiunile de motivare fiind îndreptate în acest sens. Pe acest considerent, de curând a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului Family Day, prilej atât de prezentare a locului de muncă și celor dragi, cât și de relaxare si petrecere a timpului într-o atmosferă prietenoasă. Misiunea companiei ifm efector SRL, un reper de referință în Zona Industrială Vest, este aceea de a fi nu un simplu furnizor, ci un real partener. Motto-ul companiei, „close to you”, accentuează apropierea de clienți, contribuind, totodată, la întărirea brandului ifm efector. „Close to you” se aplică și în cazul angajaților, ifm fiind o companie cu un management deschis, orientat pe om. Este mai mult decat un simplu motto, reprezintă filosofia ifm, este abordarea față de client și, totodată, modul în care se încearcă satisfacerea nevoilor acestuia. „Familia ifm” este formată din oameni onești, cu spirit de echipă, integri și cu inițiativă, valori pe care compania și-ar dori să le regăsească și în viitorii colegi.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

23


24

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Coresi Avantgarden - generator de fericire urbană în Brașov

Lumea se schimbă, iar viitorul pare rezervat proiectelor imobiliare mixte, care îmbină componenta de rezidențial cu cea comercială sau de birouri, oferind un ecosistem complet. Acesta este principiul după care s-au ghidat și dezvoltatorii celui mai amplu proiect de regenerare urbană din România - Immochan și Avantgarden Invest. În calitate de urbaniști, nu doar de dezvoltatori imobiliari cu competențe complementare, cei doi asociați vizează animarea de comunități urbane, venind în întâmpinarea nevoilor oamenilor și orașelor. Remodelarea suprafeței de 124 de hectare ale uzinei Tractorul a început în 2012, când Immochan a achiziționat acest teren și a pus pe hârtie planurile pentru zona comercială și rezidențială. Terenul nu mai păstra nimic din aspectul impunător de altădată al uzinei brașovene, ci cuprindea doar ruine, hale dezafectate, buncăre și mult moloz. Primul pas a fost construcția Coresi Shopping Resort centrul comercial mult așteptat de brașoveni, inaugurat în martie 2015. După darea în folosință a celor 24 hectare destinate spațiilor comerciale, viitorul cartier Coresi a cunoscut o dezvoltare rapidă a infrastructurii. Demarat în 2016, complexul rezidențial Coresi Avantgarden reprezintă etapa a treia a proiectului ce revitalizează circa 8% din suprafața utilă a orașului Brașov. Se construiește pe ruinele fostei platforme industriale Tractorul, zonă cu o puternică încărcătură emoțională pentru brașoveni.

Proiect urbanistic de poveste Coresi Avantgarden se adresează brașovenilor care își doresc o locuință de calitate și un stil de viață modern. Ceea ce îl diferențiază față de alte proiecte este, în primul rând,

conceptul. Un proiect mixt cuprinde mai multe zone de interes, de exemplu o componentă de comerț, o zonă de birouri, o zonă rezidențială și poate chiar o clinică medicală, unități de învățământ (grădiniță, afterschool) sau alte funcțiuni. Complexul rezidențial este parte a unui proiect de amploare. Complexul rezidențial Coresi Avantgarden este locul unde o nouă comunitate prinde viață, în întâmpinarea căreia dezvoltatorii vin cu soluții, parteneriate, servicii și momente animate, pentru a îndeplini promisiunea: Viața trăită din plin. Coresi Avantgarden își propune să ofere clienților bucuria de a trăi într-o comunitate plină de vitalitate, un loc unde vecinii au toate facilitățile pentru a socializa și a trăi într-un mediu armonios și dinamic. Centrul comercial Coresi Shopping Resort completează bucuria de a locui într-un cartier care propune un cadru deosebit din punct de vedere arhitectural, prin oferta de activități și atmosfera plină de viață. Printre atuurile acestui proiect se numără și amenajarea unor spații la parterul blocurilor, unde să fie deschise cabinete stomatologice sau notariale, saloane de înfrumusețare sau soluții mob&deco, precum și alte servicii de care au nevoie locuitorii unui cartier, dar care nu există în proximitate. Noul cartier


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

Coresi beneficiază de infrastructura rutieră dezvoltată recent, de proximitatea cu cel mai mare parc al orașului, dar și cu zona de activități terțiare și universitare. Întreg proiectul Coresi Avantgarden va fi dezvoltat în cinci etape și va cuprinde peste 2.200 de apartamente. Apartamentele din prima etapă au fost contractate integral, iar cele din faza a doua s-au vândut în proporție de peste 80%. Studiourile, apartamentele cu 2 și 3 camere sunt situate în imobile cu un regim de înălțime de 5, 6 și respectiv 8 etaje. Primele 5 blocuri se află în diferite stadii de execuție, iar cele 6 blocuri din a doua etapă vor fi finalizate pe parcursul anului 2018. Procesul de vânzare pentru cea de-a treia etapă a proiectului a fost demarat în toamna acestui an, iar cele 4 imobile vor fi finalizate pe parcursul anului 2019.

Un concept pentru prezent și viitor Ansamblul a fost desemnat proiectul anului în cadrul celei de-a 12-a ediții a Galei Premiilor Imobiliare pentru Europa de Sud-Est – EuropaProperty SEE Gala Awards, care s-a desfășurat la București, în luna aprilie 2017. Nominalizat la categoria Proiectul rezidențial al anului alături de alte ansambluri din România și Bulgaria, Coresi Avantgarden a fost desemnat câștigător. Este un proiect inovator, complex, dar construit cu minime repercusiuni asupra mediului înconjurător. Strategia abordată asigură un plan de dezvoltare elaborat pentru o perioadă de zece ani, coerenţă şi funcţionalitate, elemente esenţiale în dezvoltarea unui cartier modern. Dorim să tratăm strada, parcul sau aleea ca pe o componentă integrată a unui spaţiu de locuit deoarece fiecare element reprezintă o extensie a locuinței. Ne dorim să utilizăm inteligent şi eficient fiecare suprafață de teren sau spațiu comun din cadrul condominiului. Normele în construcţii actuale și obţinerea unui certificat de performanţă energetică în România impun atingerea unui nivel de eficienţă energetică modest, ceea ce se traduce în costuri de energie crescute pentru clienții finali pe perioada deţinerii locuinţei. În general, procesul de audit energetic oferă prea puţine stimulente pentru ca dezvoltatorul să fie motivat să urmărească o performanţă mai bună. Suntem responsabili de dezvoltarea unui concept pentru prezent și viitor... În general, construcțiile consumă cantități mari de energie și materii prime, ceea ce provoacă răni greu de vindecat mediului natural. Facem demersuri pentru a satisface cerințele generației prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi, prosperitatea economică și conservarea mediului reprezentând o prioritate.

Fiind un proiect mare și cu impact asupra orașului, au fost gândite și proiectate multiple îmbunătăţiri ale pereţilor, plafoanelor şi podelelor. Complexul este construit din materiale de cea mai bună calitate, oferind cumpărătorului alternativa unei investiții rezidențiale durabile, ce îi va conferi condiții de înalt confort într-un spațiu amenajat după un concept arhitectural modern. Confortul clienților este important pentru dezvoltator, motiv pentru care s-a apelat la cele mai adecvate și eficiente soluții pentru o izolare termică și fonică de excepție. Structura de rezistență a blocurilor este executată din beton armat, iar planșeele sunt realizate din beton și elemente prefabricate de tip LEP, care contribuie la sporirea coeficienților de izolare termică și fonică. Închiderile exterioare sunt realizate cu zidărie de cărămidă de 30 cm grosime și termosistem pentru fațadă de 15 cm grosime. S-a optat pentru eficiență și calitate superioară, față de normativele în vigoare. Cu cât grosimea termosistemului este mai mare, cu atât se asigură reducerea cheltuielilor la încălzire, creșterea duratei de viață a clădirii, eliminarea punților termice și îmbunătățirea climatului din interior. Zidăria exterioară și interioară are un rol foarte important: acela de a atenua pierderile de căldură și de izolare fonică. Pereții despărțitori între apartamente sunt executați din beton armat, iar cei interiori sunt realizați pe structură de cărămidă de 25 cm, peste care se aplică tencuieli mecanizate, glet și vopsea lavabilă. Se asigură, astfel, izolarea corespunzătoare a fiecărei unități de locuit în parte față de exterior și față de ansamblu, păstrând temperatura ambiantă în limite rezonabile chiar și în zonele comune, reducând la minim efortul de reglare a temperaturii spațiului de locuit, indiferent de anotimp. Ferestrele termopan pe profil PVC au sistem cu 6 camere și 3 foi de sticlă termoizolantă, fiind, în același timp, elegante și moderne ca aspect, fiabile și rezistente la diverse solicitări. Optând pentru acest sistem de construcție, dezvoltatorul dorește ca astfel cheltuielile ulterioare ale clientului din punct de vedere energetic și al impozitelor să fie cât mai restrânse. Dezvoltatorul urmărește să obţină, astfel, pe lângă reducerea costurilor de întreţinere a unui imobil şi un aspect urbanistic plăcut al întregului cartier, prin amenajarea spaţiilor verzi, a locurilor de parcare, a pistelor pentru biciclete, a căilor de acces către imobil. Toate aceste elemente duc la creşterea calităţii vieţii locuitorilor pe termen mediu și lung. www.coresi-avantgarden.ro

25


26

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

27

Wessling România. Dezvoltare în folosul comunității Wessling România, companie din Tîrgu Mureș cu capital majoritar german, este una dintre cele mai performante firme din România din domeniul protecției mediului înconjurător și al siguranței alimentare. Ioan Hașegan, directorul general al WESSLING România, ne-a oferit detalii despre activitatea firmei în 2017. Care sunt, pe scurt, cele două mari linii de activitate pe care le are WESSLING România? Ioan Hașegan: În România, ca și în celelalte țări în care este prezentă, WESSLING funcționează cu două linii de business: protecția mediului înconjurător și siguranța alimentară, unde furnizează servicii de analize și consultanță. Dacă în domeniul protecției mediului avem o vechime de 15 ani, în piața servicilor de siguranță alimentară suntem de aproape 5 ani. În ambele domenii de activitate avem un renume de profesionalism și de încredere, de independență și imparțialitate. În viziunea noastră despre dezvoltarea companiei ne autodefinim ca fiind o companie care învață (learning company), ceea ce înseamnă că suntem foarte flexibili, venind în sprijinul clienților cu servicii optime. Ne dezvoltăm în același timp cu clienții noștri, ajutându-i să se dezvolte în mod sustenabil. La acest moment, două treimi din cifra de afaceri a WESSLING România provine din linia de business protecția mediului, iar o treime din zona serviciilor de siguranța alimentară. Divizia de siguranța alimentară are un ritm de dezvoltare mai accelerat, urmând ca în puțini ani să egalizăm ponderea celor două divizii la dezvoltarea WESSLING România. Lucrați pentru companii importante? Ce vă recomandă pentru relația cu acestea? Ioan Hașegan: Desigur, lucrăm cu companii importante din România, cum ar fi Egger, CRH, Kronospan, Tenaris Silcotub, OMV Petrom, Rompetrol, Romgaz, Transgaz, Continental, CE Oltenia, Selgros, Bosch, Reinert, Heineken, Westfleisch, Convenience, Kandia, Fuchs, Dr Oetker, Goodies, Eisberg, Bunge, Lafarge Holcim, Saint Gobain, Arctic, Rombat, Siemens, Autoliv și altele, dar la fel de bine lucrăm și cu companii locale, primării, regii de apă, operatori de deșeuri sau chiar și cu autoritățile - Agenția și Garda de Mediu, Apele Române, Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA. În relația cu toți acești clienți ne recomandă, în primul rând, acuratețea serviciilor oferite, care oferă încredere în rezultatele noastre, profesionalismul și seriozitatea, independența și imparțialitatea. Pentru că am demonstrat aceste caracteristici ale activității noastre de-a lungul timpului, se poate observa că din portofoliul de clienți fac parte companii concurente în aceeași piață și, în același timp, autorități care reglementează aceste piețe, deci ambele tabere, ca să folosesc un termen de strategie de război. Noi suntem profesioniști și ne servim clienții cu aceeași abordare corectă și cinstită. Nu ne implicam în partizanate politice, etnice sau de oricare alt tip, sau în jocuri de corupție. Nu facem rabat de la calitatea serviciilor oferite, susținând pe criterii științifice rezultatele noastre.

Spuneți-ne câteva lucruri despre importanța factorului uman în domeniul în care activați. Ioan Hașegan: Deoarece suntem o companie care oferă servicii, factorul uman este foarte important în calitatea servicilor. Din păcate, în ultimii ani, oferta de forță de muncă în România este în scădere, atât cantitativ cât și calitativ. Am ajuns, la sfârșitul anului 2017 la un efectiv de peste 65 de angajati și colaboratori, însă recrutăm continuu, deoarece trebuie să găsim persoanele care corespund atât culturii noastre organizaționale cât și cerințelor profesionale. Avem o echipă tânără, responsabilă și dedicată profesional, dornică de dezvoltare. Ce le recomandați firmelor care au nevoie de servicii în domeniul în care activați? Ioan Hașegan: Dacă priviți sigla WESSLING, veți observa sloganul „Quality of Life”, adică vorbim de „Calitatea Vieții”, respectiv calitatea vieții noastre și a familiei noastre, a copiilor noștri, a părinților noștri, a tot ceea ce ne înconjoară, și veți întelege că noi ne-am propus să ne dedicăm profesional acestui aspect. De aceea, recomand firmelor și, în special, factorilor de decizie din firme să analizeze toate aspectele înainte de a decide alegerea furnizorilor de servicii în domeniile protecției mediului și siguranței alimentare, deoarece responsabilitatea lor este mare. Nici nu realizează, probabil, cât de mare este această responsabilitate, în obținerea, menținerea și îmbunătățirea calității vieții noastre. Un furnizor de servicii care urmărește doar avantajul financiar în detrimentul corectitudinii profesionale, realizează, prin rezultatele eronate, voluntar sau involuntar, nu are importanță, un atentat la calitatea vieții noastre, la calitatea propriei vieți și a celor din jurul lui. Așa că le recomand să ia decizii cu responsabilitate.


28

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Conceptul CENTRE CAPAROL - Locul unde inspirația și viziunea arhitecților întâmpină și desăvârșește aspirația clienților

Misiunea asumată a companiei DAW BENTA este ca, prin gama de produse reunite sub brandul CAPAROL, să se asigure ca întotdeauna oamenii se simt mult mai confortabil și în siguranță în spațiile în care locuiesc sau își desfășoară activitatea, atunci când produsele CAPAROL le decorează și protejează. Urmărind constant și coerent acest țel, sub denumirea de Centre CAPAROL, au fost realizate în mai multe orașe din țară spații specializate, în care utilizatori și beneficiari ai materialelor de finisaj și decorare pot să identifice cele mai potrivite soluții pentru lucrările în care sunt implicați.

Semnalizarea Centrelor CAPAROL începe la exterior prin imagine standard unitară, care urmărește identificarea imediată a locației. ( vezi Bv, Cj sau Pl )

În cadrul Centrelor CAPAROL, serviciile oferite utilizatorilor de finisaje, constructori și meșteri aplicatori se completează în mod firesc cu informațiile, mostrele și conceptele de finisaj prezentate către beneficiari, arhitecți și designeri. Astfel, conceptul nostru este de a deveni o destinație locală pentru munca zilnică a


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

Gama completă de produse prezentă la raft și serviciile de colorare computerizată a vopselelor sunt un ajutor rapid și usor de accesat pentru aplicatori în activitatea zilnică meșterilor și o sursă de inspirație pentru cei care caută frumosul în spațiile în care își desfășoară viața. Gama CAPAROL acoperă o multitudine de soluții și sisteme ambientale care îmbină în mod inspirat atât necesitățile decorative cât și cerințele concrete tehnice sau de protecție pentru acoperirea pereților, tavanelor sau pardoselilor la interior sau exterior. Începând cu vopsele lavabile de interior și exterior, sunt prezentate diverse grade de luciu, aplicații specializate antilalergice, antistaticefef sau ecologice, cu posibilități de colorare în mii de nuanțe. Este expusă o gamă vastă de tehnici decorative de interior și exterior în variante de șpaclu, lazurare sau tapet, urmărind cele mai noi tendințe moderne sau vintage, studiate și adaptate la centrul de design – COLOR DESIGN STUDIO – din Germania. Betonul aparent, tehnicile de marmură, cărămida aparentă și sticla pisată sunt propuneri actuale pentru fațadele clădirilor cu diverse destinații, care creează individualități și pot fi desăvârșite cu ajutorul sistemelor CAPAROL. Sistemele de termoizolație nu mai sunt demult o noutate pe piața românească, însă subtilitățile de adaptare a acestora la diverse aplicații cerute sunt aspecte tot mai importante care fac diferența și sunt relevate prin prezentări și explicații din partea specialiștilor noștri. Aplicații specializate de acoperiri și protecții epoxidi-

„Ne dorim ca acest univers creat de noi al materialelor CAPAROL să se înscrie în linia elementelor care reunesc în mod fericit și concret inspirația și viziunea arhitecților și designerilor cu talentul și îndemânarea aplicatorilor, astfel încât să se desăvârșească scopul final de împlinire a aspirațiilor celor care investesc în spațiile de muncă sau locuit. Conceptul Centrul CAPAROL și-a dovedit succesul pe piața finisajelor și ne determină să perseverăm în promovarea acestuia, adaptându-ne permanent solicitărilor pieței” Remus Aurel Benta, director general DAW BENTA Romania ce de diverse grade de complexitate, adaptate cerințelor specifice sunt prezentate și documentate relevant, atât ca propuneri tehnice ale proiectelor cât și ca modalități de realizare practică pentru aplicatori. Necesitățile în acest segment sunt tot mai actuale și stricte în domeniul industrial, parcuri, logistic dar și în aplicații decorative pentru clădiri rezidențiale.

29


30

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

31

La mulți ani, Dürkopp Adler România! Dürkopp Adler România este un reper pe piața mondială a mașinilor de cusut. Firma din județul Mureș a împlinit 20 de ani. Managementul companiei ne-a oferit amănunte despre ce reprezintă Dürkopp Adler pentru industria din care face parte.

Johann HermanN - Manager general și administrator Cum a fost începutul și care au fost principalele etape de dezvoltare? Johann Hermann: Dürkopp Adler SRL și-a început activitatea în 1997, având ca principale obiecte de activitate producția de mașini de cusut până în anul 2008 inclusiv, piese de schimb pentru mașini de cusut și subansamble automate, dar și sisteme de transport. În anul 2000 a fost ridicată prima hală la actualul sediu al firmei din Sângeorgiu de Mureș. Nivelul producției a crescut în fiecare an, iar de la 60-70 de angajați, în 1998, fabrica a ajuns acum să implice în producție, vânzări și administrație peste 380 de oameni. Ce reprezintă Dürkopp Adler România pentru grupul din care face parte? Johann Hermann: Dezvoltarea noastră continuă și constantă, un raport preț-calitate imbatabil au condus la statutul de principal furnizor de piese și componente pentru toate unitățile de producție din concernul DÜRKOPP ADLER, MINERVA, BEISLER, PFAFF, KSL sau fabricile din China. De asemenea, aproape toate piesele de schimb pentru aceste produse sunt fabricate la noi. La ora actuală, fără noi s-ar opri toate benzile de montaj.

monitorizării utilajelor, eficiența personalului etc. În acest sens, noi avem trei rețele intranet pe fibră optică. Una pentru monitorizarea producției, alta pentru Voice Ip. și una pentru internet și SAP. Doar prin simpla introducere a sistemului digitalizat în producție – server pentru comenzi deschise, programe CNC, pontaj etc., monitorizarea funcționării utilajelor și vizualizarea permanentă a stării acestora, a reperelor la care se lucrează, a timpilor de lucru și a numărului de piese produse, am reușit o creștere a productivității cu ca 10-12 %.

Ce înseamnă Dürkopp Adler pentru economia județului? Johann Hermann: Îmi place să cred că suntem unul din principalii angajatori din județ. Cu aproape 400 de oameni, care lucrează într-o întreprindere modernă, cu școală profesională proprie, care anul acesta a fost din nou acreditată pentru următorii 4 ani, oferim o perspectivă atractivă forței de muncă din județ.

Ce rol are echipa în această ecuație în care tehnologia ocupă tot mai mult loc? Johann Hermann: Pentru programarea, reglarea și întreținerea utilajelor ultra moderne pe care le deținem și care, de altfel, reprezintă peste 80 % din parcul de mașini, este nevoie de ingineri sau tehnicieni foarte bine pregătiți. În acest sens, conlucrăm foarte eficient cu facultățile din oraș, prin oferirea de locuri de muncă în perioada de vacanță, sau part time, chiar în perioada studiului. Personalul de deservire a utilajelor, lăcătușii, sudorii etc. este pregătit, în general, prin cursurile școlii noastre profesionale, cursuri de calificare la locul de muncă. Nicio mașină nu e mai deșteaptă decât cel care o deservește, iar calitatea se produce doar prin disciplină tehnologică, cu utilaje, scule și personal de bună calitate.

Cât de digitalizată este acum activitatea Dürkopp Adler România? Ce înseamnă digitalizarea pentru performanță? Johann Hermann: Noțiunea de industrial 4.0 este un deziderat pe care toate întreprinderile moderne încearcă să-l implementeze pentru urmărirea – on line – a planificării producției, a

Ce noi investiții preconizați ? Johann Hermann: Dezvoltarea razantă din ultimii ani a condus la lipsa spațiului în actuala locație, fapt pentru care anul trecut am închiriat clădirea unei firme din vecini, pentru extindere. Acum, în cadrul noii strategii de dezvoltare am cumpărat această locație cu un teren aferent de cca. 5.600 m², pe care urmează să ne extindem. Avem planificat pentru anul viitor încă o hală de producție de cca. 2.000 m², noi spații sociale, cantină, vestiare, dușuri, toalete etc. De asemenea, vom continua ritmul accentuat de investiții în utilaje, noua hală urmând să adăpostească unitatea de producție graifere. Ambiția noastră este să devenim lideri pe piața de graifere.


32

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

20 de ani de performanță Vajda Ibolya, Finance Manager De cât timp activați la Dürkopp Adler România? Cum a evoluat activitatea în această companie? Vajda Ibolya: Exact în această lună se împlinesc 17 ani de când lucrez la Dürkopp Adler. Nu știu dacă e mult sau puțin, dar mie mi se pare că acești ani au trecut foarte repede. Având un mediu extern stabil, cu legi și reglementări bine puse la punct, a trebuit să adaptăm și să armonizăm aceste prevederi cu cele din legislația românească. Cum nu se potrivește în totalitate concepția germană cu cea de la noi, a trebuit să introducem anumite ajustări pentru a putea întocmi rapoartele, situațiile financiar contabile, declarațiile, atât pentru firma mamă, cât și pe plan local. În 2004 am implementat un nou program informatic SAP, de fapt un sistem informatic complex, utilizat în toate compartimentele societății. Personalul a fost instruit și pregătit atât în Germania, cât și cu ajutorul unor specialiști, la locurile de muncă. Sectorul economic interacționează practic cu toate compartimentele și departamentele. Trebuie să asigurăm resursele materiale și financiare, să menținem un echilibru între încasări și plăți, să asigurăm recuperarea la termen sau în timp cât mai scurt a creanțelor, să prevenim și să combatem risipa, prin reducerea timpilor de lucru, a pierderilor tehnologice și să reducem stocurile de materiale. Toate aceste deziderate le putem îndeplini, având în vedere că și în acest sector avem un personal bine pregătit, harnic și bine închegat. Care sunt cifrele cele mai relevante în ceea ce privește volumul activității, profit, investiții? Vajda Ibolya: În perioada 2014-2016, investițiile au fost de circa 1 milion de euro pe an. În anul 2017 am achiziționat deja 3 centre de prelucrare verticala HAAS de mare viteză, urmând să mai achiziționăm anul acesta 1 bucată, două strunguri CNC Nakamura, două aparate de reglat instrumente de lucru, un teren de 5.600 mp împreună cu o clădire, unde funcționează compartimen-

tul de vânzări service. Totalul investițiilor în primele 9 luni ale anului curent a fost de peste 1,4 milioane de euro (6,3 milioane de lei), urmând să mai investim în utilaje până la finele anului circa 280 mii de euro. Finanțarea investițiilor efectuate a fost făcută din surse proprii și achiziții în leasing. În ultimii ani, cifra de afaceri a crescut anual cu circa 12 % față de anul precedent, astfel că de la 32 milioane de lei realizați în anul 2013, am ajuns la 53 milioane lei în anul 2016. Pe primele nouă luni ale anului curent am realizat o cifră de afaceri de 42 milioane lei și un profit de 2,5 milioane lei. Cum stați cu forța de muncă? Vajda Ibolya: La ora actuală, numărul mediu de angajați este de 380, iar pentru anul 2018 preconizăm o creștere cu 5 %. La personalul administrativ avem o mare stabilitate, iar, în producție, fluctuația forței de muncă este de aproximativ 10 %. Ne confruntăm cu lipsa de personal calificat pe piața forței de muncă, în special operatori CNC. Pentru a contracara acest neajuns, organizăm cursuri de formare profesională. Chiar în acest an, am actualizat școlarizarea lectorilor și am obținut avizele pentru recertificare, în plus și pentru meseria de lăcătuși mecanică fină. Angajații noștri au acces la tehnologie performantă, posibilitatea de a se dezvolta profesional, în condiții de muncă foarte bune. Creșterea volumului de producție și vânzări le-a adus angajaților o serie de premii și bonificații. Acordăm tichete de masă și cadou. Femeilor și copiilor minori ai angajaților li se acordă premii, conform legislației în vigoare. Decontăm abonamentele de călătorie la și de la locul de muncă ale salariaților, acordăm ajutoare pentru nașterea copiilor angajaților noștri, pentru intervenții chirurgicale sau cazuri de deces în familie. De asemenea, asigurăm posibilitatea de efectuare a unor controale medicale periodice și preventive (cardiologie cu EKG, oftalmologie, verificarea nivelului de glicemie etc.).


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

33

Calitate marca Dürkopp Adler În domeniul automotive, tapițerie și aplicații speciale, Dürkopp Adler este lider de piață. Ceea ce ne preocupă foarte mult este recuperarea prezenței pe piață în domeniul confecțiilor, cu mașini noi ultraperformante, pe care am început să le promovăm pe piața românească. Am format un subdepartament pentru industria confecțiilor care se ocupă de promovarea și buna reprezentare a firmei în teritoriu. Un alt obiectiv major este întărirea echipei de vânzări-service prin recrutarea de personal tânăr pe care să-l formăm în cadrul companiei.

Barat Marta - manager Departament Managementul Calității Ion Bârlean - Manager Marketing și Vânzări Cum ați caracteriza activitatea departamentului de vânzări din Dürkopp Adler România? Cum a evoluat de la începerea activității până acum? Ion Bârlean: Departamentul vânzări, înființat în anul 2001, a intrat pe piața românească la început doar în sectorul industrial al materialelor grele, mobilă tapițată, tapițerie auto, confecții de piele, încălțăminte și marochinărie. În decursul anilor, am avut o evoluție constant ascendentă, atât datorită calității produselor noastre, cât și calității serviciilor. Consultanța, garanția extinsă sau competența personalului nostru de service au făcut ca în decursul anilor să ocupăm un rol conducător pe piață. În acest sector suntem incontestabil nr. 1 în România. Ce calități au oamenii dvs., ce îi recomandă pentru munca lor în cadrul companiei? Ion Bârlean: Oamenii mei sunt profesioniști pe care mă bazez cu mare încredere. Cunoașterea produselor, a serviciilor și a capacităților de înțelegere a problemelor generate de utilizarea produsului vândut și găsirea soluțiilor optime pentru satisfacerea necesităților clientului, care este un factor esențial de dezvoltare și de credibilitate, sunt atribute care le caracterizează activitatea. În ceea ce privește Departamentul “SERVICE” și acesta este format din specialiști, școlarizați și atestați de firmele din concern, având dotarea logistică necesară pentru intervenții rapide în perioada de garanție și post-garanție, pe tot teritoriul României. Sunteți la un nivel optim de vânzări? Ce vă propuneți pentru perioada următoare? Ion Bârlean: Întotdeauna există loc de mai bine, dar scopul nostru permanent este ca echipa de vânzări și service să fie antrenată pentru performanță. În acest sens, fiecare angajat, indiferent de nivelul lui de maturitate profesională trebuie să își maximizeze performanțele. Principalul nostru obiectiv este consolidarea prezenței noastre pe piața românească în toate sectoarele de activitate (confecții, automotive, industrial, încălțăminte și marochinărie, aplicații speciale).

Care ar fi ultimele noutăți legate de Managementul Calității în Dürkopp Adler România? Barat Marta: Și anul acesta am angajat ingineri tineri. Implementarea Sistemului de Management al Calității prin specializarea pe game de produse a dus la necesitatea creșterii gradului de calificare din sistemul calității. Pentru fiecare gamă de produse avem ingineri de sistem, care împreună cu tehnologul și programatorul definesc procesele de fabricație, procese care conțin atât tehnologia de producție, logistică internă a produselor cât și tehnicile și frecvența măsurătorilor. Aceștia urmăresc procesul de la avizul de lucru până la autocontrol și recepția finală a pieselor. Pentru aceasta avem un laborator de măsurători, dotat cu mașini de măsurat în coordonate și cu personal specializat în măsurarea digitală a reperelor. Ce înseamnă Managementul Calității la Dürkopp Adler, cât este de important? Barat Marta: Managementul Calității are un rol deosebit de important la Dürkopp Adler. Cu ajutorul inginerilor de sistem se urmărește disciplina tehnologică, depistarea abaterilor și eliminarea lor. Managementul calității implică școlarizarea și conștientizarea personalului implicat, respectiv îmbunătățirea procedurilor și a documentației, în așa fel încât sarcinile și obligațiile să fie clar definite, evitându-se suprapunerile de responsabilitate și definirea clară a segmentului de responsabilitate.


34

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

35

În anul aniversar de aderare a României la UE,

Cea mai reușită ediție a Festivalului de Toamnă al Economiei Germane Aproape 18.000 de oaspeți, peste 6.000 de litri de bere, 2 tone de carne, 5.500 metri de wurști, 3.000 de bucăți din celebrii covrigi bavarezi Bretzel. Acestea sunt cifrele cu care ne lăudăm de Ziua Germaniei, în urma celor trei zile de poveste ale #Herbstfest2017 - Festivalul de Toamnă al Economiei Germane. Evenimentul a avut loc în weekend-ul 29 septembrie - 1 octombrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

A șasea ediție a Festivalului a fost cea mai reușită de până acum, consideră organizatorii. “Sunt foarte mulțumit de ce am reușit în acest an. Per ansamblu, bineînțeles, pentru că au fost și scăpări, mai sunt și mecanisme la care trebuie să lucrăm pentru a fi complet eficiente. Satisfacția vine însă din faptul că am adus elemente noi, care au făcut conținutul festivalului mai variat, adaptat valorilor germane și, totodată, caracteristicilor unui oraș universitar, cultural, cu un mediu economic performant și dinamic. Am încercat să îmbunătățim calitatea a ceea ce a fost în edițiile trecute (muzică, divertisment, ofertă culinară tipic germană), dar, în același timp, să facem mult mai mult decât un Oktoberfest, să accesăm mediul economic, academic și cultural prin dezbateri cu teme de actualitate în contextul european și al relațiilor strânse dintre Germania și România. Am avut o serie de oaspeți foarte valoroși, rezonanța acestor evenimente a fost extraordinară, fapt care ne onorează și ne obligă, totodată, să continuăm pe acest drum: să aducem valorile și conținutul experiențelor de succes germane mai aproape de Cluj. Ele pot fi înțelese mai bine printr-un dialog deschis la care să accepte să participe personalități implicate în economie, cultură, politică, învățământ și în spațiul public în general, la cel mai înalt nivel în ambele țări. Eu cred că acest model este unul eficient nu doar pentru regiunea Transilvania, ci și pentru România în susținerea trendului de dezvoltare și găsirea de soluții la diferite probleme importante pentru societatea noastră”, a declarat Florin Sabou, vicepreședintele DWNT și CEO Bielomatik Romania, unul dintre partenerii principali ai festivalului. În cadrul Festivalului de Toamnă al Economiei Germane - Herbstfest2017 au fost organizate 4 dezbateri publice, pe teme de politică, învățământ, economie și cultură, la care au participat nume grele din toate domeniile: ambasadorii Cord Meier-Klodt și Emil Hurezeanu, ex-premierul Daci-

an Cioloș, jurnalistul Moise Guran, fostul negociator-şef al României cu UE, Vasile Pușcaș, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane – AHK, Dragoș Anastasiu, europarlamentarul Daniel Buda, CEO NTT DATA România, Daniel Metz, și mulți alții. Sala Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai, partener de înaltă ținută al festivalului, s-a dovedit neîncăpătoare pentru participanții la aceste dezbateri, mulți fiind nevoiți să stea în picioare. Tematicile abordate, precum necesitatea acordării unei importanțe mai mari locurilor de muncă din zona privată, expertiza pe care oamenii de afaceri germani o aduc în România sau felul în care Germania vede acceptarea țării noastre în Spațiul Schengen au constituit subiecte de știri, materiale de presă și dezbateri naționale. Festivalul de Toamnă al Economiei Germane - Herbstfest a fost organizat de Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord – DWNT şi Avalon Events, cu sprijinul Primăriei, al Consiliului Local ClujNapoca, al Consiliului Județean Cluj, al Universității Babeș-Bolyai și al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane-AHK. Parteneri principali: NTT DATA, Bielomatik, Bosch. Parteneri: Absolute Jobs, Add PR, Appy, Arovit, Auto Walter Rent a Car, Centrul Cultural German din Cluj, Colegiul Național ”George Coșbuc”, Cosmpolit a la Cluj, Cube02, DAW-Drink After Work, Eximtur, FSP Global, Gühring, Gutenberg, Haufe-Lexware Romania, Happy Color Cluj, HopHead Brewing, Infomunca, Irina Silaghi, Karl Heinz Dietrich, Kaya Tech Atelier, KRN Design, LMT Ingenieure, MaPK, Numai Usi, PAC Cabinet de Avocat-Law Office, Pony Car Sharing, Psihoselect, Quick Smart City, Rems, Sigina Luca, Studio Impress, Testo, TopEvents, TPA, Unicredit, UBA Accomodation, UTCN- Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Werzalit.


36

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rețeta succesului german, dezvăluită în Ardeal Personalități din mediile de business, politic și academic au prezentat la Festivalul de Toamnă al Economiei Germane de la Cluj ingredientele cu care cea mai mare putere economică a Europei a răzbătut în vremuri de restriște, inclusiv după ultima criză mondială. Modele de urmat pentru o Românie care încă își caută identitatea.

Ludger Thol - președintele DWNT, Sebastian Metz – managerul general AHK Romania, Emil Hurezeanu – Ambasadorul României în Republica Federală Germania, Dacian Cioloş – ex-premier al României, Florin Sabou - vicepreședinte DWNT, Dragoș Anastasiu - preşedintele AHK Romania, CEO Eurolines, Daniel Metz – CEO NTT DATA România, Sebastian Burduja Managing Partner RISE Consortium

Campionii ascunși ai economiei Clujului “Sunt numai de nouă luni în România, dar pot să spun că există oportunități concrete aici. România trebuie să scoată la iveală poveștile de succes pe care le-a avut. Iar eu, din București, cred că la Cluj este o poveste de succes perfect. Inclusiv din poveștile încă nespuse - adică Untold - pe care orașul le oferă. Acești campioni ascunși din economia Clujului care produc tehnologie la un nivel înalt constituie un atu psihologic care poate fi folosit la nivel internațional”, a transmis Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Republicii Federale Germania în România.

Dacă vine Mercedes, te faci luntre și punte “Noi, ambasadorii, suntem, de fapt, brokeri onești la nivel economic. Cancelarul german Angela Merkel este de 12 ani în funcție, va mai avea încă 4, iar în toată această perioadă a avut ca interlocutori o mulțime de premieri din România. Există interes din partea germană, la o vizită acolo a reprezentanților Guvernului României au venit 40 de oameni de la cele mai mari firme, inclusiv Gerald Schweighofer, marele proprietar de păduri. Sunt 26.000 de locuri de muncă înființate aici de companiile germane, la Sebeș, Cugir, se fac componente pentru unele dintre cele mai competitive automobile din lume, asamblate la Stuttgart și exportate apoi în SUA, deci suntem racordați la cele

mai mari circuite economice mondiale. În Germania se vorbește despre români ca despre cea mai bine integrată comunitate pe piața muncii în UE, însă e drept că în ziare apar mai mult hoții de buzunare din Alexanderplatz decât cei 6.000 de doctori, mulți dintre ei eminenți, sau cei 6.000 de măcelari din Germania. Artiștii români sunt unii cei mai bine vânduți acolo, mai ales Adrian Ghenie, din școala de la Cluj, iar la o licitație cu tablouri ale lui Cornel Brudașcu au fost 1.000 de participanți. România are nu numai potențial artistic, ci și economic. Pentru acest lucru însă trebuie să ai predictibilitate fiscală, șefi de agenții cu competențe. Dacă Mercedes vrea să aibă și o fabrică de asamblare a automobilelor atunci tu, statul, trebuie să îi faci și șoseaua de acces, și cei 5 km de linie ferată în interiorul platformei, nu să îi zici “fă-ți-le singur, că ai bani, dacă tot vii cu o investiție de 500 de milioane de euro”, a afirmat Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Republica Federală Germania.

76 % dintre alegători, la urne în Germania „Diferența între Germania și România este implicarea. În Germania a ieșit la vot 76 % din populație, în condițiile în care se știa că iese Angela Merkel, în România, 40 %. La noi, când vin alegerile, parcă se prăbușește totul. Noi, românii, cam știm ce trebuie să facem, dar nu avem nici resursele umane, nici banii necesari. Și organizațiile de afaceri trebuie să se implice. Adică să le dăm mură în gură guvernanților textele de lege gata elaborate, însă nici aceasta nu este destul, pentru că, de multe ori, când legile


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ies din parlament, nu le mai recunoști. Una dintre șansele țării noastre este turismul pentru că germanii încă nu cunosc potențialul deosebit al României decât atunci când ajung aici și spun “vai, ce peisaje frumoase aveți aici”, sau îi auzi pe expați, după un an, “m-am îndrăgostit de țara asta”. Acest mesaj trebuie să îl ducă însă mulți alții”, a fost mesajul lui Dragoș Anastasiu, președintele AHK România.

Interes în scădere pentru România “Industria germană este parte a economiei românești, deși trebuie să o recunoaștem, a fost o perioadă în care investitorii erau mult mai interesați de România. Aceștia au impresia acum că nimeni nu se implică în rezolvarea problemelor critice din piața muncii, mai ales că România are lacune mari în domeniul educației, în modernizarea administrației și a instituțiilor publice. Aici să ne concentrăm pe calitatea educației pe care ne-o dorim și nu pe câți elevi avem, pe rata de școlarizare sau pe câți oameni lucrează în sistemul de învățământ”, a avertizat Sebastian Metz, directorul executiv al AHK Romania.

Motorul economic al Uniunii Europene “Germania nu este orice investitor în România. Sunt IMM-uri care vin aici nu doar cu bani, ci și cu know-how, pe termen lung. Ne leagă nu numai relații comerciale, ci și strategice, dar și tradiții. Germania este un motor economic al Zonei Euro și al Uniunii Europene (UE) și ea dă greutate în luarea deciziilor la nivel european. Tocmai de aceea, noi trebuie să ne apropiem de nucleul dur al UE, de Germania, de Franța, nu de diverse grupuri și grupulețe, să împărtășim valorile germane. Mai mult, trebuie să avem relații și cu landurile “grele” din această țară, pentru că acolo este puterea economică, nu neapărat la Berlin. Există o comunitate puternică româno-germană, sunt românii care muncesc în Germania, este comunitatea de sași și de șvabi care a plecat acolo și care are nu numai principiile sănătoase germane, ci și este atașată cu inima de aceste meleaguri. Aceste comunități pot constitui o punte de legătură între economiile celor două țări”, a subliniat Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură.

Salariile germane, de nereplicat în România “Noi oferim salarii competitive pentru România, însă nu avem cum să facem față acestui fenomen al migrației Succesul economiei germane - Nivel de calificare a angajaților, know-how, inovație - Domenii de nișă acoperite de IMM - Sistem de învățământ adaptat continuu cerințelor economiei - Stabilitate legislativă, predictibilitate - Asociații antreprenoriale în dialog intens cu autoritățile - Politică externă de susținere a exportului Sursa: DWNT

ZIUA UNITĂŢII GERMANE

37


38

ZIUA UNITĂŢII GERMANE românilor. În fiecare lună pierdem cam 2-3 oameni de valoare, pe care i-am pregătit intens în domeniile lor, în detrimentul altor firme din Europa. Clujenii sunt însă mai legați de casa lor decât persoane din alte țări, asta am putut constata. Eu nu pot să promit că de mâine vom plăti salarii germane, dar nici nu vom da salarii de nimic. Nu putem lupta cu succes împotriva acestei tendințe, dar au fost cazuri în care oameni atrași în Germania cu sume frumoase s-au întors după un an, întrebândune dacă nu pot să lucreze din nou la Bosch”, a declarat Jürgen Ruprecht, director comercial al Bosch Cluj.

Nivelul investiților germane în România (2003-2015) 2005 2,3 mld. euro 2006 3,4 mld. euro 2007 5,0 mld. euro 2008 7,5 mld. euro 2009 6,7 mld. euro 2010 6,3 mld. euro 2011 6,2 mld. euro 2012 6,4 mld. euro 2013 6,7 mld. euro 2014 7,4 mld. euro 2015 7,9 mld. euro Sursa: BNR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aderarea la euro, examen greu de trecut “Dacă România adera la Zona Euro în 2015, atunci când acesta era 4,3 lei - acum este aproape 4,6 lei - rezultă că trebuia să aibă o creștere a productivității muncii de 10 %, adică un progres foarte mare. Trebuie să te gândești bine înainte de a intra în Zona Euro. Un asemenea proiect este unul pe termen lung, introducerea euro este bună, dar există pericolul să pățiți precum Grecia pentru că nu vă veți putea întoarce la leu, iar fără mărirea competitivității șansele economiei se apropie de zero”, consideră Hanns Ulrich Dietrich, președintele Karl Heinz Dietrich.

Ne pregătesc nemții forța Cum păstrăm românii în țară de muncă

“Marea problemă în România este că salariile sunt mici și de aceea pleacă lumea și va pleca în continuare. Avem milioane de români, Unde au investit companiile din populație activă, care lucrează în Germania alte țări, anual sunt tineri care au Industrie 44,8% câte 5-10 oferte de burse în străiComerț 22,5% nătate. Trebuie să creștem salariServicii 12,3% ile în România, altfel ne pierdem Financiar 5,2% populația, anual câte 200.000 de Transport 4,9% oameni ne părăsesc. Trebuie să Sursa: ONRC crească salariile în mediul privat, și în cel public, chiar dacă acolo reducem personalul, însă nu mai putem avea funcționari publici plătiți cu 1.200 lei/lună. La compania noastră am urcat salariile cu 24 % în ultimii ani. Aici avem studenți în IT și ei sunt șansa de a scoate țara din noroi, cu condiția să focusăm învățământul primar pe matematică și fizică, iar universitățile, pe informatică”, crede Daniel Metz, CEO NTT DATA România.

Industrie da, agricultură nu “Există mai multe puncte forte ale acestei rețete a economiei din Germania. Ele sunt nivelul de calificare a angajaților, know-how și inovație, domenii de nișă acoperite de întreprinderile mici și mijlocii (IMM), sistem de învățământ adaptat cerințelor economice, nivelul infrastructurii, stabilitate legislativă, strategie externă de susținere a exporturilor, dar și asociațiile profesionale în dialog Exporturi germane intens cu autoritățile. Investițiile Auto 29% germane în România au ajuns la 7,9 Mașini 14% miliarde de euro în 2015. Cel mai Chimice 9,1% mult au investit în industrie, apoi Electronică, IT 8,2% în comerț și servicii, acestea fiind Componente electronice 6,1% concentrate în zona Transilvaniei Farmaceutice 5,9% și mai puțin în zona de sud sau în Metale 4,9% Moldova, ceea ce indică o dispunere Mașini speciale 4,1% geografică neuniformă. Mai puțin Sursa: VDA sunt prezente companiile germane în agricultură și turism, prima fiind socotită drept un domeniu cu risc”, a punctat Florin Sabou, vicepreședinte al Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania Nord.

“Calea germană este singura din Europa care este spre integrarea europeană. Totuși, pentru a intra în Zona Euro și în Spațiul Schengen trebuie să avem o convergență reală, nu doar nominală. Germania a fost prezentă în România nu numai în plan economic, a avut programe excelente de pregătire a administrației publice sau pentru reforma în justiție care din păcate au dispărut. Au rămas doar companiile. Bosch pregătește acum forța de muncă la Blaj, la Cluj, însă și noi avem nevoie de acești angajați. Din nefericire, între timp 3 milioane de români au plecat pentru că nu au găsit Europa la ei acasă. În următorii cinci ani vom avea un deficit de forță de muncă bine calificată dacă nu facem toate eforturile necesare”, a afirmat Vasile Pușcaș, negociator șef al României cu UE.

Plătim Europei de două ori: avem bani, dar nu-i folosim “În România mi-aș dori politici mai clare și mai elaborate. Strategiile acestea trebuie aplicate în primul rând în zonele rurale. Orașele s-au schimbat mult, însă satele au rămas la fel, de zeci de ani. Și birocrația este prezentă peste tot. Dacă în Germania fac un proiect de cercetare de 50 de pagini, mi se spune că nu sunt în stare să sintetizez; în România, dacă nu fac un proiect de cel puțin 300 de pagini pentru cumpărarea unui tractor, nu mi-l ia nimeni în seamă. Între timp așteptăm o procedură de infringement pentru deșeuri de la Comisia Europeană, iar altul pentru apă, deși noi am avut la dispoziție aceste fonduri, însă acum trebuie să plătim amenzi. Cum ar veni, plătim de două ori”, a subliniat Johannes Becker, consultant TPA România. Investițiile germane în România - Revitalizarea industriei, creșterea exporturilor - Transfer de know-how competitiv - Îmbunătățirea calității serviciului - Direcționate către producția în serie, industria prelucrătoare - Comerțul focusat pe piața de consum - Alocări scăzute în turismul și agricultură (0,24%) - Dispunere geografică neomogenă Sursa: DWNT


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA ELVEȚIEI

39

Secretele succesului în Real Estate-ul românesc.

Impactul investițiilor cu capital elvețian Titirez.ro este portalul de imobiliare în care se întâlnesc în perfectă armonie agențiile, dezvoltatorii și proprietarii cu cei care se află în căutarea achiziționării, vânzării sau închirierii unei proprietăți. Gama variată de oferte este una dintre multiplele particularități oferite, Titirez.ro fiind de altfel și locul în care agenții imobiliari pot găsi cel mai user-friendly CRM imobiliar, pentru a-i ajuta în publicarea anunțurilor într-un mod rapid pe o rețea extinsă de platforme imobiliare.


40

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INEDIT

41


42

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INTERVIU

43

“Credem că industria noastră merită să fie mult mai vizibilă” de Ionuț OPREA

Cosmin Pătlăgeanu, noul președinte al ABSL România, explică, în sinteză, pulsul unui sector tot mai dinamic în economie, înaintea conferinței anuale ABSL – “Shifting Perspectives. Envisioning the New World”, programată pe 14 noiembrie. Cum ați defini conceptul și rolul ABSL în România, respectiv într-un context regional? ABSL este cea mai mare asociație profesională a companiilor din industria de outsourcing și servicii externalizate. Ne dorim să dezvoltăm și să ducem la nivelul următor această industrie, ca demers catalitic în dezvoltarea economică a României. Aducem în atenția guvernanților potențialul și oportunitățile de dezvoltare și facilităm un dialog real prin care măsurile legislative adoptate să încurajeze dezvoltarea sustenabilă, să sprijine aceste industrii care susțin un procent seminificativ în totalul de angajați ai acestei țări. La nivel regional, asociațiile surori din Cehia și Polonia au reușit, de asemenea, să coaguleze comunități importante și să se implice activ în îmbunătățirea cadrului legislativ. Care au fost proiectele reper ale ABSL România în ultimii ani și care sunt noile obiective? Am înțeles cât de important este să investim în formarea competențelor necesare industriei noastre, adică în tinerii studenți sau absolvenți. Astfel, am dezvoltat un program de Business Services Master în colaborare cu Academia de Științe Economice din București. Acum căutăm modalități de a extinde programul și în țară. Timișoara este următorul oraș de pe lista noastră. În scurt timp vom analiza si fezabilitatea lansării ABSL Academy, un program mai complex, de formare a tinerilor în competențe lingvistive, financiare și de business. Programul va fi dezvoltat atât cu ajutorul membrilor noștri, cât și prin atragerea de fonduri europene. Bineînțeles, continuăm și strategia ABSL de până acum, de a dezvolta și transforma industria serviciilor de business. Aducem noi membri în asociație, să contribuie cu expertiza lor în proiectele comune și care vin cu o voce puternică, susținută de informații și analiză la zi. Credem că industria noastră merită să fie mult mai vizibilă, în special în rândul tinerilor absolvenți care pot găsi oportunități de carieră atractive în acest domeniu. Companiile din industrie derulează proiecte importante, interesante, și cred că e un moment bun să vorbim mai mult despre ele. Ne bazăm pe tineri: cu ei s-a lansat industria de outsourcing în România, cu ei ne-am dezvoltat și tot cu ei urmează să lansăm proiecte relevante pe viitor. Care este structura membrilor, numărul curent și care sunt în sinteză beneficiile pentru membri? Suntem 44 de membri, companii (BPO, SSC, ITO, R&D, sau modele hybrid) companii cu un ritm de creștere foarte mare, cu o dezvoltare spectaculoasă, a căror evoluție viitoare depinde în mare măsură de resursa umană – dezvoltarea acesteia fiind un punct extrem de important pe agenda ABSL. Membrii ABSL sunt companii al căror obiect de activitate se înscrie în industria serviciilor de afaceri și pot

fi membri deplini avand dreptul de a alege și a fi aleși în Consiliul director, membri asociați sau membri suport, care nu sunt jucători în industria noastră, dar îi susțin pe aceștia, prin serviciile pe care le furnizează. Beneficiile membrilor sunt, în primul rând, accesul la informația și expertiza cumulată a comunității, disponibilă prin intermediul evenimentelor de tip knowledge-sharing: Professional Corners, Business Mixers, Conferința Anuală. Asociația oferă în acest fel oportunități de networking, know-how și access la o rețea de lideri care investesc în resursa umană locală. Am înțeles cu toții că reușita înseamnă colaborarea pentru un scop comun, să creștem și să educăm cu ajutorul ABSL. Cum vedeți evoluția pieței de real estate și impactul companiilor din sectorul ITO/BPO/SSC/R&D pentru următorii ani? Asistăm la o creștere substanțială a acestei industrii, iar trendul ascendent se va menține și în anii ce vor urma. Singura limitare pe care o vedem este disponibilitatea forței de muncă, însă vom putea continua să avem un avantaj competitiv în zonă, față de Polonia și Cehia, dacă vom ști să ne păstrăm forța de muncă specializată, dacă vom găsi modalități ingenioase de a ne uni resursele și a crea programe prin care să calificam profesional tinerii. Toate acestea ar putea lărgi numărul de candidați disponibili pe piața de muncă pentru oricare dintre companiile noastre. Industria noastră este în prima linie când vine vorba de adoptarea schimbărilor tehnologice și nevoia rapidă de adaptare. Automatizarea proceselor, inteligența artificială, roboții – toate acestea sunt deja realitate și își manifestă efectele. Stabilitatea economică joacă, de asemenea, un rol critic în menținerea atrativității României în cadrul acestei industrii.


44

ZIUA AVIAȚIEI

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PRIA Aviation, la Aeroportul Tuzla de Ionuț OPREA

PRIAevents organizează în România cele mai complexe conferințe destinate sectorului aviatic – PRIA Aviation în Bucuresti și PRIA Aviation la Aeroportul Tuzla. Ediția 2017 a PRIA Aviation va avea loc vineri, 18 august, la Tuzla. Sâmbătă, 19 august, Aeromania va face, din nou, neîncăpător Aeroportul Alexandru Podgoreanu din Tuzla. Participanții vor putea afla detalii despre costurile întreținerii unui avion, ale cursurilor de pilotaj, obținerea brevetului de zbor, care sunt taxele de aeroport sau aerodrom, dar și cum poate influența aviația viața lor de business și cea personală. PRIA Aviation este singurul eveniment destinat aviației care reunește cei mai importanți lideri ai industriei aviatice, dar și ai mediului de busineess în general, oficialități guvernamentale, reprezentanți ai consiliilor județene, producători şi operatori aerieni, proprietarii de aeronave, chartere, jet-uri și elicoptere, companii care au produse luxury, şcoli de zbor, aerocluburi, furnizori de echipamente şi articole de aviaţie. Nu vor lipsi piloții de aviație de business și de aviație generală, dar și cei care sunt pasionați de aviație. De asemenea, vor fi prezente la conferință şi industriile conexe prin reprezentanți ai hotelurilor, ai companiilor de închirieri automobile, investitori, companii de asigurări, bancheri, avocați, consultanți, dar și reprezentanți ai mass-media. „În secolul nostru, mixul dintre aviație și business reprezintă unul dintre cele mai importante ingrediente ale creșterii afacerilor. De aceea, următorul eveniment pe care îl organizează PRIAevents este acest concept premium PRIA Aviation 18-19 august 2017, cu sloganul “Fly. Experience. Meet. Display. Demo. Fly”. Este singurul de acest gen organizat în România - un weekend luxury ce reunește CEO, președinți, antreprenori, top manageri din mai multe domenii de business, reprezentanți din aviație, dar și alte tipuri de business conexe aviației – o reuniune importantă a comunității aviatice și a pasionaților de aviație, a mediului academic și de business din România”, declară Raluca Voivozeanu, CEO, PRIAevents. PRIA Aviation va avea loc în 18 august 2017, la ora 14, la Hangar Cafe la Aeroportul Tuzla. A doua zi, pe 19 august, PRIA vă oferă locuri la secțiunea VIP la mitingul aviatic AEROMANIA, pe Aeroportul Tuzla. Participanții își pot lua familile să se bucure de acest weekend minunat de aviație. Parteneri de tradiție ai conferințelor PRIA Aviation sunt, de fiecare dată, Gulfstream, Regional Air Services, Aircraft Owners and Pilot Association Of Romania, Cirrus Romania, E&M Corporation, Pilotshop.ro, AROPA și MICRI Gold.

Avioane private, beneficii speciale Cirrus Aircraft a anunțat, la început de an, lansarea noului model 2017 G6 – modelul cel mai inteligent, cel mai sigur și cel mai avansat ale celor mai bine vândute avioane cu piston: SR22T, SR22 și SR20. Punctul de referință pentru aeronavele cu cele mai înalte performanțe, cu un singur motor, a fost, din nou, creat de Cirrus pentru a include noua dezvăluire de viteză extrem de ridicată Cirrus Perspective de către plat-

forma Garmin, iluminare de vârf de aripă inspirată de automobilele Cirrus Spectra, conectivitate premium în cabina de pilotaj, soluții și multe altele. Cea de-a șasea generație Cirrus este disponibilă pentru a fi comandată imediat, iar livrările către clienți sunt în desfășurare. Lansarea G6 continuă un an record de creștere a întreprinderii la Cirrus Aircraft. În luna iunie, Cirrus a deschis un nou centru de service pentru fabrici de la aeroportul McGhee Tyson din Knoxville, TN, la domiciliul noului campus Vision Center. În octombrie 2016, Cirrus a certificat primul personal Jet cu un singur motor în lume – Vision Jet – și a început livrările clienților jetului definitoriu de categorie la scurt timp după decembrie. De asemenea, Cirrus și-a extins amprenta de producție în decembrie deschizând o nouă Unitate de Finisare de 6317 metri pătrați în Duluth pentru a accelera producția Vision Jet. Și Gulfstream Aerospace Corp. a anunțat că a livrat cel de-al 550-lea Jet Gulfstream G550, consolidând poziția aeronavei ca unul dintre cele mai populare Jet-uri folosite pentru afaceri. „Această livrare de referință confirmă cererea continuă pentru modelul G550, unul dintre cele mai fiabile și mai căutate aeronave din lume”, a declarat Mark Burns, Președintele Gulfstream. „Faptul ca este cel mai bun din gama lui, cu cea mai utilă sarcină din această clasă, i-au câștigat Jet-ului G550 o reputație de durată, fiind o aeronavă versatilă pentru aviația de afaceri și o platformă ideală pentru misiuni speciale”. Având două motoare robuste Rolls-Royce BR710 C411, G550 are cea mai lungă gamă de jet de afaceri din clasa sa. Poate transporta cu ușurință până la 19 pasageri între capitalele de afaceri ale lumii și poate zbura opt pasageri și patru membri de echipaj, la 6.750 nautice/12.501 kilometri, conectând New York cu Dubai la Mach 0.80 sau Londra cu Los Angeles la Mach 0.85.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI

45


46

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

CEE Property Forum For the fifth time in Vienna By Ionut OPREA

On 19th September 2017 the fifth edition of CEE Property Forum, organized by Property Forum in partnership with the Royal Institution of Chartered Surveyors (RICS), gathered leading real estate professionals and top executives from Central & Eastern Europe to analyse the potential of the regional real estate market from a global perspective. 70 speakers and more than 400 visitors were together in Vienna, creating a unique networking opportunity. The event included a panel discussion on Romania – “Robust economic growth, sustainable development pipeline. Is Romania on the right path this time?” Chaired by Tim Wilkinson MRICS, Partner, Capital Markets, Romania, Cushman & Wakefield Echinox with Ana Dumitrache, Country Manager, CTP, Răzvan Gheorghiu-Testa FRICS, Partner and Head of the Real Estate Practice Group, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Lila Pateraki, Chief Investment Officer, Zeus Capital Management, Andrei Vacaru, Associate Director Capital Markets, JLL Romania and Ioannis Xanthopoulos, Principal, Atum Properties. As shown also in the new RICS Occupier Sentiment Index (launched on September 20), Tim Wilkinson stated in the panel that the outlook for Romania will improve. “The Romanian property market has shown clear signs of growth

in both levels of activity and investor interest, supported by several years of strong economic growth. Occupier demand has increased across all sectors and steep growth in retail sales has helped to drive rental growth in the retail sector. The manufacturing sector continues to attract new entrants to the market, with logistics being fuelled by the trend in retail sales. Foreign investor activity has gradually increased in 2017 and the overall level of interest in the market is significantly higher than 2016. The Romanian market retains a yield advantage for investors over more core markets of CEE, while offering a risk profile which is lower than often perceived. A positive outlook for the market heading into 2018” - Tim Wilkinson MRICS, Chairman of RICS in Romania, stated. And still as another proof after the statements in Vien-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

na, CTP, the leading premium industrial parks developer and long term manager in Romania and Central and Eastern Europe, continues to strengthen its status on the domestic market through a series of important investments in the development of CTPark Bucharest West, which is designed to become the largest logistics park in Eastern Europe, with the fastest growth rhythm in Romania. The total investment in the CTPark Bucharest West will exceed 150 million euros by the first quarter of the next year. The company currently has 100,000 m² under construction in CTPark Bucharest West, and significant plans to continue this expansion. In order to achieve this, CTP acquired land in the area so that it could reach a built area of more than 700,000 m² by 2020, a figure that would make CTPark Bucharest West the largest industrial park in Eastern Europe. In cooperation with local authorities, CTP aims to heavily invest in improving the infrastructure surrounding the park, located at 23 km West of Bucharest, as well as creating additional access roads and several highway exits to facilitate the transportation of goods for its tenants. “CTP has major targets for both Bucharest and the rest of the country. We are in a continuous expansion process and we want CTPark Bucharest West to become the most important logistics park in the region, in terms of built area, the development rhythm and the quality standards. This last aspect is extremely important to us, which is why we make significant investments to ensure our customers do benefit of services above market standards. We currently have 30 tenants in CTPark Bucharest West, a number we wish to increase. We are committed to providing premium services and helping our customers grow their business. I strongly believe that a long-term owner, such as CTP, who is constantly expanding its logistics spaces, who does not compromise on quality of the buildings and who manages its properties with the utmost responsibility, will attract valuable customers and will build long lasting business relationships with them”, said Ana Dumitrache, Country Head of CTP Romania. CTP also acquired one more logistics park, situated in the vicinity of Bucharest, Chitila Logistic Park (CLP). The transaction was concluded in September 2017 and the value of the investment reaches EUR 17.3 million. CLP has been purchased from UBM Development, the leading European real estate developer. This acquisition is part of CTP’s strategy of reaching a total leasable area of approximately 1 million m² in Romania by the end of 2018. In Romania, CTP is the leading warehouse developer and manager, with a GLA of 650,000 m² of Class A warehouses spread in 10 cities: Arad, Bucuresti, Cluj-Napoca, Deva, Pitești, Sibiu, Timișoara, Turda, Ineu and Salonta.

REAL ESTATE

“Generally, the perception of Romania has been quite stable in the last two years. The three credit rating agencies maintain their views unchanged and the 10Y government bond yield is roughly the same as two years ago. The fast growth of the Romanian economy (+4.8% in 2016 and +5.6% in H1 2017) has been reflected in the development and occupier markets with industrial and office take-up and supply at or close to historic highs, but only to a lesser degree in the investment market. Nevertheless, an increasing number of international investors have been assessing the country and specific opportunities in recent months. Looking at the ongoing transactions, we expect to see new investors as well as an increased activity from investors that at the moment have a smaller presence in Romania. From a geographic standpoint, the main sources of capital recently acquiring in Romania are South Africa and CEE (mainly Czech Republic and Poland). US and German funds have become more interested and hopefully they will also successfully transact in the next 12 months”, says Andrei Vacaru, Associate Director of Capital Markets at JLL Romania.

More Property Forum events Property Forum events – real estate focused conferences, business breakfasts and workshops – are organised all over Europe: in Belgrade, Bratislava, Bucharest, Budapest, London, Prague and Vienna. Property Forum events are characterised by high-level networking opportunities and unique professional content thus attracting over 2,000 people annually and making Property Forum one of the leading event hubs of the CEE real estate industry. Property Forum’s core values are the inspired format, the quality of content and the commitment to seek out the most interesting and most inspiring speakers in the industry and let them share their knowledge and passion. “In 2017 Property Forum continued its expansion by the introduction of a new format. Over 20 speakers and more than 100 visitors came together in the Czech capital for the first ever Prague Property Summit in April. A few weeks later a similarly sized crowd analysed the potential of the Slovak market at the first Bratislava Property Summit. 2018 is expected to be another year of growth for Property Forum with the introduction of new locations and new editions of other events such as the Emerging Europe Property Forum in London”, said Csanád Csürös, CEO of Property Forum. The Royal Institution of Chartered Surveyors (RICS) is the official event partner for all Property Forum events.

47


48

LA MULȚI ANI, ITALIA!

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

49

Start pentru AFI Brașov de Ionuț OPREA

AFI Europe a pus piatra de temelie a celui de-al treilea centru comercial al companiei în România, în cadrul unei ceremonii speciale cu parteneri și clienți, pe 12 septembrie, la Brașov. Spațiile deja alocate depășesc 80 %; proiectul va genera aproximativ 2.000 de noi locuri de muncă.

AFI Europe a pus piatra de temelie a celui de-al treilea centru comercial al companiei în România și anunță avansarea lucrărilor de construcție. Centrul comercial AFI Brașov include 200 de magazine, insule și zone de servicii, rata de alocare a spațiilor depășind deja 80 %. Prima etapă a construcției include un centru comercial cu o suprafață totală închiriabilă de 45.000 mp (160.000 GBA) și unul din cele două turnuri de birouri Clasa A care se întind pe o suprafață de 25.000 mp GLA. Investiția în această etapă însumează peste 120 de milioane de euro. Compania estimează că data livrării proiectului este primul trimestru din 2019. Retailerul francez Carrefour, prima ancoră a centrului comercial, ocupă o suprafață de 6.500 mp. Centrul comercial AFI Brașov va oferi vizitatorilor un mix foarte atractiv de chiriaşi. Grupul Inditex va aduce pe o suprafață de 7.000 mp, principalele mărci din portofoliu, precum Zara, Bershka, Stradivarius, Pull and Bear, Oysho și Zara Home. Alte branduri internaționale de top precum Sephora, Tommy Hilfiger, Swarovski, Teilor, Kultho, Meli Melo, Optiplaza, Lee Cooper, Kenvelo, Tom Tailor, Intersport, Cărturești, MAC se alătură pentru a oferi vizitatorilor o experiență deosebită de cumpărături. Noua investiție va crea peste 2.000 de locuri de muncă și își propune să devină noul centru de interes al orașului și destinația preferată pentru pasionații de shopping, turiști, dar și pentru comunitatea de business și companiile multinaționale din domeniul IT&C. „În viziunea noastră, rolul unei companii trece dincolo de granițele afacerilor, iar orice succes trebuie să fie și un succes al comunității. De aceea, acest moment simbolic ce reprezintă așezarea pietrei de te-

melie a primului nostru proiect din Brașov, marchează ceea ce ne dorim să devină principalul punct de interes al orașului, atât pentru locuitori, cât și pentru comunitatea locală de afaceri și multinaționale. Varietatea de branduri de fashion, locația perfectă, accesibilitatea, facilitățile de petrecere a timpului liber și divertisment reprezintă mixul perfect prin care ne dorim să setăm noi trenduri și să oferim vizitatorilor o nouă experiență de shopping”, a spus David Hay, CEO AFI Europe Romania. O zonă extinsă cu facilități pentru petrecerea timpului liber, servicii și o zonă interactivă inovatoare, ce aduce un nou stil de food court vor completa experiența de shopping pentru locuAFI Properties este membru al AFI itorii orașului Brașov, dar și pentru Group, un grup de trusturi și de cei care vizitează această frumoafonduri de investiții internațional, să destinație turistică. Noul cencu subsidiare active în domenii tru comercial va pune la dispoziție precum: real estate, construcții, clienților peste 1.700 de locuri de infrastructură, industrie și hoteparcare și va dispune de o terasă verluri (www.afigroup-global.com). de de 3.500 de metri pătrați, o zonă Compania este activă pe piață din de cinema cu 10 săli la standarde 1971. AFI Properties a fost listată la VIP, un cazino pe 600 mp, 1.200 mp bursa din Tel-Aviv în 2004. Comde spații de divertisment, teren de pania este activă în Europa din joacă și alte atracții pentru copii, re1997 prin subsidiarele AFI Europe staurante, cafenele. AFI Brașov este de pe piețele din Europa Centrală cel de-al treilea centru comercial pe și de Est. AFI Europe operează în care AFI Europe îl dezvoltă în RomâRomânia, Cehia, Polonia, Germania, după AFI Cotroceni (90.000 mp nia, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi GLA) din București, cel mai mare Letonia. AFI Europe operează în centru comercial din țară, și AFI România din 2005. Ploiești (34.000 mp GLA).


50

REAL ESTATE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cel mai amplu ghid de investiții al unei țări în CEE,

Anuarul de real estate al României, ediția 5-a, lansat la Viena și Munich de Nicolae POP

Transilvania Business a publicat și distribuie a 5-a ediție, aniversară, a ghidului de investiții în real estate – „2017/2018 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks in Romania”, care include prezentări de proiecte comerciale, studii de piață și interviuri sau tendințe pentru România și spațiul CEE – un proiect exclusiv, print și online, în limba engleză, cu distribuție națională și internațională. Cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane și al partenerilor din industria de profil, publicația „2017/2018 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks in Romania” a fost disponibilă la standul României, în cadrul celei mai mari expoziții europene B2B pentru proprietăți comerciale, proiecte de dezvoltare și investiții la nivel internațional – Expo Real 2017, la standul României (A1.234), la forumul special „Romania – new market dynamics and opportunities”, programat în prima zi a evenimentului internațional, cu participarea unor manageri, investitori, promotori etc., ai pieței românești și internaționale, dar și în întâlniri de business la eveniment, ori la standul Transilvaniei și la conferința “Transylvania – market trends and investment opportunities” (5 octombrie 2017). De asemenea, publicația va fi distribuită, până în luna august 2018, printr-o matrice extinsă și inovativă de evenimente exclusive B2B selectate special, în București și în principalele orașe – poli de dezvoltare ai României, dar și în Europa la Budapesta, Varșovia, Londra, Praga, Bratislava, Viena etc. (lista fiind permanent extinsă datorită unor parteneri internaționali - publicații de specialitate sau organizatori de conferințe) și, în plus, prin distribuție controlată către top manageri de companii în România. „După lansarea în premieră la CEE Property Forum – Vienna (21 septembrie 2017, prin intermediul partenerilor – Property Forum), pentru a 3-a oară consecutiv la Expo Real Munich, cei interesați de investiții în România au putut răsfoi cel mai amplu și expresiv ghid dedicat unei piețe din CEE – România. Având privilegiul de a descoperi proiecte noi, simultan cu relansarea pieței europene de real estate și redefinirea celei autohtone, inițiatorii acestui proiect și-au asumat și rolul de a promova impactul pozitiv al acestor investiții, liderii și viziunile lor, noi oportunități, și în afară, sau mai departe de grupul specific de oameni activi doar în această industrie, prin distribuție controlată către companii în România, prezența în evenimente selecționate B2B în plan intern, sau distribuție la evenimentele reper în Europa, către și mai mulți potențiali chiriași, furnizori de servicii, investitori sau influenceri, media sau antreprenori activi, precum și către cluburi de afaceri, camere de comerț bilaterale, ambasade și reprezentanți diplomatici într-un context internațional de competiție accentuată între jucători sau chiar între țări pe scena CEE sau globală. Am vrea cu această ocazie să mulțumim în mod special tuturor sponsorilor noști strategici, parteneri, autori și furni-

zori de studii, celor care ne-au oferit idei, partenerilor de distribuție și networking, fără sprijinul tuturor ar fi fost imposibil să conturăm acest anuar”, a declarat Ionuț Oprea, Publisher al „2017/2018 Yearbook: Office, Logistic and Industrial Parks in Romania”. Anuarul reunește, în 158 de pagini, prezentări de proiecte (existente și în derulare), oportunități de investiții, interviuri și analize, fiind special construit și structurat pentru a prezenta argumentele strategice ale dezvoltatorilor majori activi în piața din România, rapoarte curente și perspective sau propuneri pentru evoluția pieței și proiectelor, într-un format exclusiv (capitole dedicate - office, logistică/industrial) – cu scopul de a genera business și a atrage noi investiții, precum și de a furniza date relevante de contact. Pentru a comanda ediția tipărită sau oferte speciale de promovare în ediția 2018/2019: ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro; 0721 197 559.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRAVEL

51


52

ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

REAL ESTATE

53

“Am învățat că totul este despre client” de Ionuț OPREA

Claudia Tudor, Executive Director The Concept, explică repere cheie pentru succesul unei companii de consultanță într-o piață de rezidențial ce își regăsește efervescența și în România. Ce elemente definesc succesul unei companii de consultanță imobiliară și care sunt atuurile echipei The Concept? Fără doar și poate – serviciile sunt cele care fac diferența în sectorul companiilor de consultanță imobiliară. Atuurile noastre sunt bazate chiar pe client, fie acesta dezvoltator, fie client fi nal. În cei peste 6 ani și jumătate de când există The Concept, am învățat că totul este despre client. Până în prezent am învățat să facem asta oferind servicii prin echipa noastră și cu ajutorul partenerilor noștri. Clienții care cumpără cu noi nu plătesc nimic pentru serviciile pe care le primesc, de altfel acesta a fost principiul pe care The Concept a funcționat încă de la început. Ne-am reorganizat și în privința clienților dezvoltatori și am găsit o rețetă bună pentru aceștia. Le oferim pachete complete de consultanță cu servicii integrate pentru un proiect rezidențial așa-numit “la cheie”, expertiză și analiză zonă; evaluare potențiali clienti & targetare; analize prețuri; servicii de pre-vânzare; servicii de marketing targetat; consultanță de vânzare directă. Totuși, mai important decât orice este despre cum oferi și livrezi serviciile tale către client. Care au fost bornele în evoluția The Concept în ultimii doi ani și care sunt obiectivele strategice pentru 2017/2018? Întâmplător sau nu, chiar ultimii doi ani au adus cele mai mare schimbări în companie. Odată cu permanenta îmbunătățire a serviciilor, așa cum menționam mai sus, încă din primăvara anului 2016 am început să fi m mai atenți la cum prezentăm și comunicăm serviciile noastre și am crescut zona de comunicare și marketing. În toamna anului trecut am fondat și o divizie premium – Heritage Properties – pentru că piața a cerut un serviciu dedicat. Iar spre fi nalul anului 2016, The Concept s-a afi liat cu una dintre cele mai bune agenții de marketing rezidențial de pe piață – The Skills - și au format astfel The Concept Group, cu scopul de a livra servicii complete către dezvoltatori. 2017 a fost și este un an de mare tranziție pentru noi și încercăm să învățăm din tot ce ne oferă piața și clienții noștri. 2018, însă, credem că va fi un an foarte interesant la trazacționare, pentru că 2017 a anunțat foarte multe dezvoltări, după cum bine știm. Iar noi, vom fi acolo să-l asistăm, după un an ca acesta în care am învațat (și învățăm) foarte multe lucruri, iar adaptabilitatea este cuvântul-cheie în fiecare experiență a noastră. Ce servicii noi, adaptive/inovative sunt nevoite să dezvolte agențiile de consultanță sau să ofere în contextul maturizarii pieței pentru a câștiga cotă de piață, noi clienți? Într-o piață atât de interesantă precum cea rezidențială, în care oameni de business importanți aleg să investească și să contribuie la construcția de locuințe, menirea noastră este să comunicăm elocvent produsele în oferte și despre cum transformăm rezultele în locuințele oame-

nilor. Cred că aici adaptabilitatea își arată conversia și ne ajută să înțelegem care sunt nevoile clienților în timpurile noastre. Și pentru că noi suntem cei care stăm zi de zi în legătură cu clienții, ar trebui să știm ce a devenit astăzi cel mai important pentru ei. Astfel, și dezvoltatorii vor ști mai bine cum să construiască noi locuințe. Iar, în prezent, cel mai îmbucurător pentru noi este că acum clientul știe ce vrea și a învățat să își ofere timp să ia o decizie de cumpărare a unei locuințe, nu a unui produs. Cum ați descrie sentimentul investitorilor față de piața rezidențială din România, evoluția acestui sector în ultimii 2-3 ani? Desigur că am putea să vorbim despre piedicile birocratice, despre cum este nevoie de o infrastructură sănătoasă pentru a putea oferi un produs sănătos către consumator. Sau despre cât timp și muncă se dedică pentru obținerea avizelor sau autorizațiilor, dar acestea sunt deja bine cunoscute. Ceea ce vedem clar, însă, este că niciun un investitor nu se oprește dacă își dorește cu adevărat să participe la creșterea comunității urbane. Autohtoni sau străini – consiliați corect, vor ști și vor accepta demersurile locale, pentru că scopul lor este acela de a oferi pieței ceea ce are nevoie - noi locuințe.


54

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Secretul leadershipului este să te înconjori de oameni competenți” A consemnat Ligia VORO

Pe Aliz Kosza am întâlnit-o la Tîrgu Mureș, într-o dimineață de septembrie, pentru un interviu. M-a frapat lumina de pe chip și din ochi. Interviul a alunecat spre cei 38 de ani de experiență de business pe care îi are, din care 25 dintre ei a condus companii de top precum Orkla Foods România, MOL România sau Fabryo Corporation, “contribuind la modelarea şi inovarea altor companii din industrii foarte diferite”, după cum se descrie. Cum vede Aliz Kosza leadershipul, antreprenoriatul românesc, cât de important e să evoluezi în domenii diferite și multe alte răspunsuri pe care ni le-a oferit, le veți descoperi lecturând interviul pe care ni l-a acordat. Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am citit din biografia dvs. este faptul că ați absolvit Filologie și apoi ați ocupat funcția de CEO la mai multe mari companii, tot timpul m-am întrebat cum se împacă Filologia cu managementul unor companii mari, care vizează performanța și profituri cât mai ridicate? Chiar la ultima conferință m-a întrebat un tânăr antreprenor cum poate să fie cineva CEO dacă nu este economist, dacă nu a absolvit ASE, a fost foarte contrariat. Este vorba despre leadeship pentru că, până la urmă, ca să conduci oameni nu ai nevoie de expertiză tehnică, secretul leadershipului este să te înconjori de oameni competenți, care sunt foarte buni în management și tu să te ocupi de ei, de latura lor umană, ca să performeze cât mai bine și să integrezi informațiile. Este vorba de

rol, acesta este rolul liderului, de aceea țara aceasta nu funcționează pentru că nu avem leadership. Eu sunt un performer în business self-made, am învățat de jos, pe proces, și întotdeauna am crezut că cifrele sunt doar consecințele faptelor noastre, deci dacă facem lucrurile corect, la momentul și timpul potrivit, înseamnă că vin și cifrele. Iată că un brand pe care l-am construit este și astăzi studiu de caz la London Business School, la MBA. Este vorba despre Savana, e un succes de răsunet pentru că în 9 luni a ajuns lider de piață și pentru toată lumea a fost o revelație, în plină recesiune. Povestiți-ne succint despre Savana. Ideea este că în 2009 când a început recesiunea, alții tăiau bugete, apropos de cifre, ești filolog creativ sau


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ești matematician tabelist. Faptul că sunt filolof nu m-a împiedicat să știu să interpretez cifrele pentru că managementul financiar constă în partea analitică, iar managementul strategic constă în a folosi partea analitică în raportarea de management în favoarea business-ului strategic, iar eu asta am făcut. Am integrat lucruri, cifre, contexte, oameni, resurse, și am ajuns la leadershipul în plină recesiune, în 9 luni, cu Savana. A fost un fel de overperforming, un fel de supraperformanță. Am citit că sunteți o persoană curioasă, ce v-a motivat să schimbați atât de multe domenii, dincolo de curiozitate? Nu știu dacă a fost neapărat curiozitatea, vedeți că și în cazul guvernelor succesiunea e la patru ani, patru ani sunt suficienți ca să faci o strategie și să o implementezi și să lași ceva în urma ta pe care să o continue ceilalți care vin. De acum 10 ani promovam eu modelul de leadership care astăzi a devenit contemporan și a devenit modelul de leadership fără de care nu se mai poate lucra, pentru că nu mai fac față liderii. Și modelul de leadership pe care eu l-am promovat și îl promovez fără să pretind că există definiții pentru acesta, este modelul pe care l-am practicat eu pentru că, uite, eu am simțit instinctiv asta, nu pot să vă explic științific acest lucru. Filolog fiind, eu știam că cu cât experimentezi mai multe domenii de activitate și cu cât am în spate mai multă experiență, în food, în producție, în FMCG, în achiziții și fuziuni, în marketing, în vânzări, în management, cu atât voi face față mai bine unor companii de o complexitate mai mare, companii mai complicate. Fabryo a fost cel mai dificil, complex și cel mai complicat proiect pe care l-am avut de top management. Pentru că nu exista nimic acolo, nu erau structuri, sisteme, leadership, era un business pe care antreprenorul l-a dus la o cifră uluitoare, după care s-a blocat pentru că nu putea să facă față strategic. Cu cât ai trecut prin mai multe experiențe, cu atât e mai ușor să integrezi. Din food – de la Kraft și din Orkla am importat knowhow în vopsele. Am fost primii care am dat amorsă gratis la vopsea cum se făcea în FMCG. Și acum se practică chestia asta. Primii care am făcut display-ul de găleți, găletușe goale pe care le-am agățat în piața tradițională în fața magazinelor de bricolaj. Noi am inventat noțiunea de baie și bucătărie, cu Savana cu teflon, apoi am inventat sistemul antimucegai și am început să vindem sisteme, nu doar produse, și toți ne-au copiat după aceea, dar asta nu are relevanță, cineva este trendsetter. Dacă tu ești în mai multe industrii, atunci este trendsetter acolo unde ești, pentru că combini acel know-how. Ați activat în foarte multe domenii, diferite, de la energie la IT, de la industria alimentară la cea a vopselurilor, care este numitorul comun? Oamenii și principiul sănătos de business. Ce înseamnă să ai un principiu sănătos de business? Să ai viziune strategică. În general, leadershipul nu are o definiție. Leadershipul strategic, în speță, în engleză se numește strategy deployment, care înseamnă că oamenii fac parte din toate procesele, nu sunt niște instrumente și nu sunt niște sarcini, nu sunt niște roboți, oamenii au suflete, sunt creativi, iar, dacă tu îi ajuți să se relaxeze în jurul tău, ei devin atât de creativi încât nu trebuie decât să integrezi toate elementele pe care ei ți le aduc din punct de vedere strategic, pentru că nu

INTERVIU toată lumea are gândire strategică, dar deploymentul se referă la tot procesul, adică construim împreună cu oamenii toată strategia, eu pot să am veto ca lider, să integrez, să creez noi combinații. Leadershipul cum nu are definiție, fiecare trebuie să își găsească propria rețetă, important este focusul pe oameni, elementul comun, 80 % leadershipul este despre oameni, nu despre cifre, nu despre tabele, nu despre profit, acelea sunt consecințe pozitive sau negative. Strategia e un proces creativ, 100 % creativ, nu logic. Punem toate lucrurile pe masă, fără cifre, cifrele vin după ce am făcut strategia. Am ajuns ca în ultimul job să schimb regula jocului, cu un fond de investiții suedez în spate, și le-am spus: nu mă mai zăpăciți cu cifrele, haideți să facem strategy meeting, făceam strategy meeting anual, s-au învățat și acum le implementează în toate companiile pe care le au. Cum se construiește strategia de business plecând de la importanța viziunii? Companiile care nu își definesc viziunea au o problemă majoră, viziunea este sensul existenței acelui business, oricare ar fi el, pe termen lung. Tot ceea ce se întâmplă în compania aceea în 10 ani, în 2 ani, în 50 de ani, într-o sută de ani, este în jurul unei viziuni pe care construiești misiunea, misiunea fiind cum ajungi la acea viziune. Foarte puțini CEO știu care este viziunea companiei pe care o conduc, e paradoxal, dar așa se întâmplă. Bill Gates, în 1984, a definit viziunea Microsoft așa: “One computer on every desk in every home” și a adăugat acum 10 ani „for every age”. În jurul acestei viziuni se construiește în fiecare an strategia – vreau să fiu lider de piață în segmentul în care sunt, păi, strategia mea vizează în permanență leadershipul de piață. Cum ajung la leadershipul de piață? Și atunci vin ideile strategice din spate și după ce eu am adunat cu oamenii direcții strategice pe un model de business corect, pentru că acesta e secretul să ai un model de business adaptat viziunii, pentru că lumea se schimbă în permanență, dar viziunea rămâne. Strategia este instrumentul suprem în jurul viziunii, este arta de a integra toate elementele business-ului, nu numai cifrele, nu numai elementele de marketing, nu numai brandingul, nu numai infrastructura, operaționalul, ci și oamenii, cu suflete, cu emoție cu tot, de a integra toate elementele într-un singur cerc unitar, pentru că ele sunt interconectate. Organizațiile funcționează ca o ființă umană, trebuie să se închidă cercul, dacă nu se închide cercul, nu funcționează nimic integrat. După ce ai construit strategia pe termen lung, de acolo derivă cea pe termen scurt și mediu, nu invers, la noi e totul invers, facem pe termen scurt și apoi ne mai gândim că în 2028 facem un studiu de fezabilitate pe Valea Prahovei, le-ai colectat de la oameni, le integrezi și după aceea prioritizezi – ce ne aduce profitul cel mai mare, unde avem cele mai puține informații, unde avem riscurile cele mai mari și atunci începi să elimini. În etapa de construire a strategiei nu te gândești nici la buget, nici la riscuri, nici la resurse, te focusezi pe ideea care poate să îți aducă leadershipul pe care l-ai țintit. După ce ai prioritizat, pui bugetele. Dacă bugetul nu îți ajunge, începi atunci să remodelezi, ca să încapă totul în buget fără a afecta rezultatele pe care le-ai scontat cu proiectul. Și din acest moment vine strategy deployment, adică am niște direcții, am o strategie aprobată de către un consiliu de administrație. Tu ești coordonator, direcția strategică care e? Să luăm piața tradițională de vopsele, cum facem asta? Punem

55


56

INTERVIU

pe hârtie, avem niște direcții, vrem un produs nou, mai angajăm oameni, trainuim oamenii distribuitorului din Mureș. Pune pe hârtie cum faci tu asta ca manager de vânzări și atunci intervine deploymentul, ei construiesc planurile de implementare pe care eu, ulterior, le aprob, după care ei le execută. Dar dacă ei le construiesc, se identifică și își asumă responsabilitatea. Dacă omul nu ia decizii, nu își asumă. E psihologie pură la nivelul individului și, dacă principiul acesta nu se respectă, să respecți omul din individ și motivația lui personală și nevoile lui personale și profesionale, degeaba dai planuri în brațe și dai bani, nu funcționează, eu vă garantez și am 38 de ani în spate. Dacă 1% preiei de la el și îi dai un pic de amploare, pentru că are sens, funcționează. De la el să vină, pentru că oamenii știu ce vor. Ați făcut un studiu asupra antreprenorilor români, sub 40 și peste 40 de ani, povestiți-ne ce ați constatat? Antreprenorul peste 40 de ani vrea să dețină controlul, prin structura lui pasională și f lexibilă, cum e, el adună în jurul lui oameni după propria întruchipare, după ce vrea să vadă și să audă, nu după criteriul “Din 2012, sunt business mentor şi strateg, transferând experienţe şi principii de business antreprenorilor şi managerilor care doresc să îşi reinventeze afacerea prin: leadership, transformare organizaţională, abordare pragmatică şi eficientă a afacerii, bazată pe definirea şi implementarea corectă a strategiilor integrate şi construirea de modele de business sustenabile pe termen lung. Mi s-a părut cel mai firesc lucru ca după 38 de ani de experiență s-o împărtășesc cu ceilalți, ajutându-i să-și crească sănătos afacerile, să facă performanță, să fie mulțumiți. Toți. Deopotrivă angajatori și angajați. Am creat brandul Conferinţele Sufletul în business, ajuns acum în al treilea an de existenţă. Am scris istorie în business fiindcă am transformat în performanță orice afacere pe care a condus-o, toate aceste afaceri fiind fiabile și surse de profit pe termen lung. Iar asta s-a putut întâmpla pentru că am a învățat totul făcând. Cred în oameni, în forța creativității lor, și toate rezultatele mele se datorează oamenilor. Dacă m-ar întreba cineva care este cea mai mare realizare a mea, i-aș spune, fără să clipesc: „Faptul că am reușit să rămân om în jungla businessului.“ www.alizkosza.ro/despre-mine/

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de competență, el nu angajează după competență, ci după criteriul e din familie, e de încredere, e prieten, e de încredere și e loial, nu o să am probleme cu el, nu o să mă fure, și din acest motiv, el trebuie să dețină controlul pentru că este foarte implicat emoțional, pentru că sunt banii lui acolo și suf letul lui și viața lui. Nevoia asta de control nu este neapărat autoritate, se poate numi și autoritate, nevoia de control este, de fapt, lipsa competențelor manageriale. El nu știe să își construiască tool-uri, instrumente prin care să dețină acel control de la distanță. El trebuie să fie în cc. Spre exemplu, un antreprenor din zona materialelor de construcții are numărul de telefon pe produsele pe care le comercializează. Antreprenorii tineri au mai mult cultură de business comparativ cu cei trecuți de 40 de ani, dar nu au resursele, iar în momentul în care pornește o afacere, face totul. Problema este că, psihologic, se încrustează acest lucru în creier, în suflet, în trup, și în momentul în care începi să ai 10 angajați, uiți să mai delegi, se formează un automatism de tipul tu faci totul, tu controlezi totul. Momentul acela de desprindere este cel mai dificil pentru ei, echilibrul acesta între hard și soft. Dar oamenii se pot educa. Dacă aveți o companie în care sunt multe persoane angajate pe alte criterii decât competența, rude, prieteni, după cum spuneați mai sus, cum procedați, ce îl sfătuiți pe acel antreprenor? Înainte de toate este foarte important să vezi dacă cei care nu au neapărat competențe, au potențial să învețe, să fie dezvoltați. Au fost situații când din interior am promovat verișoara care a devenit manager de operațiuni, era ascunsă la facturare. Acesta e cazul fericit. A doua opțiune este să vezi ce competențe are, potențial dacă nu are, măcar să vezi ce știe să facă cel mai bine și îl muți pe orizontală, cu acordul omului. A treia este să renunțe la ei și a patra este, mai în glumă, mai în serios, dacă vrei să ții omul acesta, ține-l acasă și plătește-l, dar trimite-l din companie pentru că e un exemplu negativ pentru restul. Din punctul dvs. orice persoană poate să fie antreprenor, e potrivită pentru business? Eu cred într-un singur lucru, că fiecare om este un lider, fiecare om, fără excepție, dar, dacă el nu cultivă acest leadership pe propria viață, nu va putea fi niciodată nici în business. Pentru că sunt oameni care sunt mai supuși și sunt executanți, sunt oameni care au inițiativă și devin manageri, din ambiție sau din talent. Dacă omul e liderul propriei vieți, atunci poate să fie liderul oricui și, implicit, atunci poate să aibă și un business. Percepția acum 10 ani era că business-ul e o junglă și că tu când te bagi în junglă, tu trebuie să îi dai în cap celuilalt, ca tu să te ridici deasupra, ceea ce eu nu am făcut niciodată, eu nu încurajez acest lucru, chiar am un articol “Gândirea cooperantă vs. gândirea competitivă”. Eu nu cred în gândirea competitivă. Acum, nimeni nu vrea să mai construiască un business cu alt business, s-a terminat era aceea, este era H2H, nu mai este B2B. Eu vreau să construiesc o relație cu omul din tine, aceasta e tendința, la asta ne întoarcem, dar merge foarte greu. Cum ați decis să aveți un business propriu? Am o vârstă, este un element important, ritmul a fost foarte alert în ultimii ani, am prins companii unde efortul și uzura au fost uriașe și am acumulat o anu-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

mită experiență care cumva trebuia să se întoarcă în societate. Iar din postura de corporatist, în ghilimele, pentru că nu am fost în viața mea corporatistă, nu am putut să fac asta. S-a produs în mod natural, este o etapă a vieții care vine natural. După 50 de ani, cine nu se gândește la asta, înseamnă că este sinucigaș, sincer. De la un punct încolo trebuie să schimbi balanța, să te ocupi mai mult de tine. Eu am făcut doar ce am vrut și mi-am dorit în viață, culmea, dar cu toate acestea tot am simțit nevoia să mă eliberez și mai mult, deși am fost un om foarte liber toată viața. Spunem de multe ori că nu avem timp, cum vă raportați la timp? Și aici, culmea, totul depinde de noi. Nu timpul ne face pe noi, noi facem timpul. Toată lumea spune că timpul ne presează și văd cursurile acestea de time management, nu pot să ai o listă de „to do” de 100 de lucruri, pentru că ziua se compune din atâtea ore și 12 ore e noapte, iar până la noapte, tu trebuie să te ocupi și de tine, aceasta e toată povestea. Înainte am căzut și eu în capcana asta cu timpul, când eram și eu manager mai tânăr, dar după aceea am început să gestionez lucrurile altfel, pentru că, în general, oamenii care nu deleagă și nu colaborează cu alții, aceia sunt oamenii care nu au timp. Timp nu este pentru că oamenii își asumă prea multe și vor să facă prea multe, în loc să se focuseze pe ceva anume. Lipsa de timp este lipsa prioritizării și focusării, nu e altceva. Spuneați că veți scrie o carte... Lucrez la trei cărți. Esența uneia e suflet în business din toată experiența mea profesională și personală, de fapt, mesajul acestei cărți, care este axată pe leadership, pe stilul meu autentic de leadership ce m-a propulsat în viață și în carieră, darul de la Dumnezeu pe care l-am primit, esența cărții este, de fapt, cum să rămâi om în jungla business-ului. A doua carte este despre maladiile organizaționale, pe care urma să o scriu cu o prietenă care este expertă în psihologie, dar m-am oprit, acolo mergeam pe teoria organizațională a lui Carl Gustav Jung, ea, eu veneam cu studiile de caz, descrise punctual și ea plia teoria pe practică. Va fi o carte în premieră, nimeni nu a mai scris așa ceva, un practicant din business și un psiholog în psihologia organizațională să pună cap la cap, adică ea pune diagnosticul, eu descriu simptomele și soluțiile prin care le-am tratat. A treia ar fi, e doar în mintea mea, deocamdată, este despre profilul psihologic și zbuciumările antreprenorilor din zona aceasta balcanică. Considerați că ne afectează, ne influențează genetica aceasta balcanică, mediul în care evoluăm? Da, da. Stilul smuls, profilul balcanic, nu prea putem scăpa de el. Noi le știm pe toate, la mine nu funcționează... Esența acestei cărți, e acel triunghi, uite nici despre asta nu am vorbit niciodată, aici sunt miturile antreprenorilor români, greci, sârbi, bulgari. Miturile sunt, de fapt, credințele întipărite, de genul – “dacă nu fac eu, nu va funcționa în veci” sau „așa e la noi” sau „merge și așa”. După aceea, ei vin la tine cu niște cerințe, cerințele astea se bat cap în cap cu credințele, nu au nicio legătură. Credința e sfântă. Cerința vine din nevoia identificată care nu poate să bată miturile și de aceea vin la tine pentru ajutor. Aici sunt realitățile, și acestea sunt în contradicție cu celelalte două. Și am sute de exemple de prezentat.

INTERVIU

57


58

OPINIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Intuiția în business - atu-ul unui CEO Am cunoscut-o pe Aliz Kosza la București, pe vremea când ea era CEO la ORKLA, apoi la Fabryo, liderul pieței de lacuri și vopsele din România, iar eu Marketing Manager la CAPAROL și consultant în marketing strategic. I-am urmărit aparițiile media și realizările, practic o relație virtuală de Mentor – Mentee, care, iată, s-a concretizat, 15 ani mai târziu. Intuiția m-a făcut să aprofundez această relație și mă bucur să vă pot împărtăși câteva considerații despre oportunități, valoarea unui mentor real și relația dintre intuiție, performanță și strategie, într-un antreprenoriat. O relație de mentorat presupune, fără îndoială, un transfer de know how, dar și inspirație, adoptarea unor modele și practici valoroase, care să fie mai întâi funcționale, în mediul de business din România. Am descoperit în timp, la companiile cu care lucrez în calitate de consultant, nevoi similare legate de definirea modelului de business și a strategiei de urmat. Antreprenorii conștientizează faptul că experiența, entuziasmul, determinarea și multele ore de muncă depuse în slujba afacerii proprii nu sunt de ajuns. Dincolo de revizuirea strategiilor de marketing și planificarea unor programe care să aducă un avantaj competitiv și creșterea cifrei de afaceri, este nevoie mai întâi de adoptarea unui model de business funcțional, de leadership și de mentorat. Dar care sunt modelele și liderii de la care ne inspirăm? Ne ajută cursurile pe modele venite din vest și cărțile de business de peste ocean? Explorând această întrebare, am avut bucuria să organizez, în luna septembrie 2017, la Tîrgu Mureș, o întâlnire premieră – din seria conferințelor ”Sufletul în Business” susținută de Aliz Kosza. Timp de aproape 3 ore, am urmărit alături de doamnele invitate, un manager de top, vorbind despre ”Intuiție – al șaselea simț în business și în viață”, o conferință născută din experiența de CEO, de femeie, om de afaceri, manager, mentor și strateg. Și, mai ales, din dorința de a contribui la dezvoltarea comunităților de business din România prin transferarea unor competențe și know-how. Dincolo de percepția publică asupra unei femei care, timp de 25 de ani a condus companii de top în România, in extenso asociată cu fuziuni și achiziții de companii, Aliz ne-a transmis că intuiția este cel mai înalt nivel al inteligenței. Să fii CEO este o poziție de forță, care presupune competență, determinare și performanță, însă noi am descoperit un lider autentic, îmbrăcat în rochie, care nu își ascunde latura umană, zâmbetul, emoțiile sau entuziasmul. Pornind de la experiențe personale, la sincronicități ciclice și studii de caz din cariera ei, Aliz ne-a vorbit despre intuiția în business, ca un parametru funcțional, o abilitate care contribuie la construcția unui model de business echilibrat. Unde managementul performant înseamnă să privești mai întâi spre oameni și apoi spre cifre. Această abordare funcționează, spune Aliz, atât la companiile din Top 100, cât și la antreprenoriate, la afacerile de familie dezvoltate local și regional. În special, deoarece afacerile se dezvoltă prin oameni, cu emoții, atitudini și comportamente dominante din interior care cresc în jurul unor valori comune, a unei viziuni, a unui lider, în jurul unui țel comun. Am primit multe mesaje, după Conferința ”Sufletul în Business”, de la managerii care au identificat propriile lacune și nevoia de a le îndrepta, dar și-au exprimat, totodată, îndoiala asupra capacității lor de a genera și implementa schimbare în organizațiile pe care le conduc. Chiar dacă

sunt conștienți că schimbarea este necesară și benefică, implementarea unor modele din exterior s-a dovedit lipsită de eficiență. În acest context, au nevoie managerii și antreprenorii de un mentor? Cine poate fi Business Mentor și care este rolul lui, în reușita strategiilor de business din companiile românești? În viziunea mea, Business Mentoring House by Aliz Kosza deschide o oportunitate de învățare și schimbare, către managerii și antreprenorii români, pe baza unui model original denumit INWARD Business Mentorship, dezvoltat de Aliz Kosza, pe baza unei experiențe extensive. Am apreciat la procesul de mentorat cu Aliz Kosza faptul că presupune ascultarea, conștientizarea și valorificarea resurselor interne, prin ”vocea interioară” a organizațiilor. Este o școală atipică, pentru cei mai inovativi oameni: oamenii de afaceri, manageri și antreprenori. O școală de business practic, unde materialul de studiu este afacerea ta, iar examenul final este succesul ei. În perioada următoare, Business Mentoring House va organiza și în orașele din Transilvania, pentru comunitățile de business și antreprenorii locali, programe și proiecte de mentorat, cursuri de diagnoză și strategie. Mai multe detalii și calendarul cursurilor vor fi disponibile pe www. alizkosza.ro. Despre Simona Mărginean, Contributor Simona.marginean@mprconsult.ro Simona este antreprenor, manager și om de marketing cu peste 15 ani de experiență. Orientată spre dezvoltarea de programe de marketing în mediul online și modele de comunicare cu consumatorii, are în portofoliu proiecte de fidelizare de succes. A lucrat în peste 10 industrii și a dezvoltat programe de marketing pentru companii românești printre care CAPAROL, ALUTERM, MOBILA DALIN, ABIES, PARKOMATIC, RENNANIA, PRODIAL, INTERBIZ, VALEA IZVOARELOR, SOBIS SOFTWARE, PĂSTRĂVĂRIA ALBOTA și altele. Recent, Simona a dezvoltat conceptul HOMEPRODUCT, o platformă de mobilier premium care vine în sprijnul micilor producători romani, oferindu-le promovare online a brandului și produselor, precum și accesul la o piață în continuă ascensiune în ultimii ani.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

59

Conferința Internațională de Facility Management la ROFMEX 2017 de Ionuț OPREA

În perioada 9-10 noiembrie, ROFMA vă invită să luați parte la Conferința Internațională organizată în cadrul ROFMEX – Romanian Facility Management Experience Days, eveniment prin care își propune să aducă în atenția celor care activează sau interacționează cu industria de facility management o analiză aprofundată a provocărilor, tendințelor, inovațiilor tehnologice și oportunităților din domeniu.

Conferința îi are ca invitați speciali pe Peter Ankerstjerne, CMO al ISS, pe Ian Ellison, cofondator 3edges Workplace și lector al Universității Sheffield Hallam, și, nu în ultimul rând, pe Anne Lennox-Martin, director general FMP360 Ltd. Peter Ankerstjerne este o personalitate recunoscută la nivel internațional, autor de studii despre evoluția serviciilor de facility management, workplace management și impactul noilor tehnologii asupra acestora. Anne Lennox-Martin este una dintre cele mai influente personalități feminine din facility management conform FM World, autoarea “Good Practice Guide to Customer Care” – una dintre lu-crările de bază ale industriei. Cu o experiență de peste 18 ani atât în workplace și facility management, cât și în domeniul educației, Ian Ellison contribuie la îmbunătățirea mediului de lucru din organizații prin consultanță, traininguri și cercetare. Pe parcursul celor două zile, participanții la conferință vor asista la prezentări pe teme de interes pentru piața

de facility management, precum tendințe și tehnologii în workplace management, digitalizare și big data în facility management și KPI ca instrumente valoroase ale sistemului de măsurare a performanței. La acestea se adaugă seminarul educațional “Workplace leadership for FM”, susținut timp de 3 ore de Ian Ellison, și două dezbateri: “Mentenanța tehnică și costul ciclului de viață al clădirilor și echipamentelor” și “Valoarea adăugată a FM-ului în relația proprietar - property manager - facility manager - beneficiar fi nal”. În paralel cu Conferința Internațională, în perioada 9-11 noiembrie se vor mai desfășura în cadrul ROFMEX o serie de workshopuri pe subiecte precum protecția la incendiu, riscul seismic și tendințe în echipamentele de protecție. Nu în ultimul rând, pentru a sublinia importanța pe care ROFMA o acordă segmentului educativ, va avea loc și un curs de inițiere în facility management. Mai multe informații pe www.rofmex.ro și la office@rofma.ro


60

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


ENERGIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

61

Acționarii Romgaz chemați să aprobe majorarea capitalului AGRI LNG

Proiectul AGRI revine în prim-plan Acționarii SNGN Romgaz SA Mediaș se reunesc în 16/17 noiembrie, într-o ședință extraordinară, pentru a aproba majorarea capitalului social al AGRI LNG, din care cel mai important producător de gaze autohton face parte. Proiectul AGRI ar putea fi resuscitat, dacă va fi cuprins de Comisia Europeană pe lista Proiectelor de Interes Comun 3. În 6 octombrie, Societatea Națională de Gaze Naturale ROMGAZ SA Mediaș, prin raportul curent semnat de către directorul general al companiei, Virgil-Marius Metea și înaintat Bursei de Valori București, a anunțat convocarea în data de 16/17 noiembrie a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor. Principalele puncte din convocator se referă la aprobarea majorării capitalului social al S.C. AGRI LNG Project Company S.R.L, respectiv a modificării actului constitutiv al societății amintite anterior, pentru a reflecta majorarea capitalului social. AGRI LNG, deținută în părți egale de Romgaz, Georgian Oil & Gas Corporation (Georgia), SOCAR (Azerbaijan) și MVM (Ungaria), are în prezent un capital social de 168.400 de lei. Majorarea propusă este de 124.000 de euro, adică 558.000 de lei, la un curs de 4.5 lei/1 euro, fiecare asociat urmând să primească contra contribuției în numerar 25 % din cele 55.800 de părți sociale. „AGRI este o companie proiect care momentan are doar cheltuieli, astfel pentru a funcționa în continuare este nevoie de majorarea capitalului, până la momentul în care acționarii vor lua o decizie cu privire la proiect”, ne-a explicat Biroul de Presă al Romgaz rațiunea acestei majorări de capital.

Capital diminuat Proiectul AGRI nu a fost inclus pe lista a doua a PCI-urilor de către Comisia Europeană, astfel că, în octombrie 2016, Consiliul de Administrație al asociatului Romgaz SA Mediaș a propus diminuarea capitalului social al companiei, propunere aprobată de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor. „Diminuarea capitalului s-a realizat în conformitate cu prevederile articolului 15324 din Legea Societăţilor Comerciale nr. 31/1990, care prevede următoarele: Dacă dizolvarea companiei nu a fost decisă de acţionari, atunci compania are obligaţia, ca cel târziu până la sfârşitul anului financiar următor anului în care s-au constatat pierderile, să scadă capitalul social cu valoarea cel puţin egală cu pierderea care nu a putut fi acoperită din rezervele companiei, dacă, în acea perioadă, valoarea netă a activelor nu a fost restabilită până la valoarea cel puţin egală cu jumătate din capitalul social”, ne-a transmis Biroul de Presă al Romgaz.

AGRI propus pentru PCI 3 Pentru concretizarea proiectului interconectorului Azerbaijan-Georgia-România privind transportul de gaze naturale lichefiate, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, Ministerul Industriei şi Energiei din

Republica Azerbaidjan şi Ministerul Energiei din Georgia au semnat, în 13 aprilie 2010, la București, „Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul GNL şi al transportului acestora”. O lună mai târziu, la Tbilisi, aceleași părți au semnat „Protocolul privind constituirea Companiei de dezvoltare a proiectului AGRI”, SC AGRI LNG Project Company SRL, având ca acţionari ROMGAZ (România), SOCAR (Azerbaidjan) şi GOGC (Georgia), iar societatea a fost înregistrată în ianuarie 2011. În martie 2011 au fost aprobate extinderea acţionariatului companiei de proiect cu compania ungară MVM şi creșterea capitalului social al companiei. Pentru întocmirea studiului de fezabilitate a proiectului, AGRI a angajat compania britanică de consultanță „Penspen” Ltd, studiu care a fost aprobat în ianuarie 2015 de Consiliul Director al societății. Așa cum aminteam, proiectul AGRI nu a fost inclus pe lista de Proiecte de Interes Comun din 2015, însă acesta nu a fost abandonat. “În legătură cu continuarea proiectului, se așteaptă decizia Comisiei Europene privind includerea sau nu a proiectului pe lista a 3-a de PIC”, a subliniat Biroul de Presă al Romgaz. Comisia Europeană a lansat, în 21 decembrie 2016, un apel pentru proiecte în domeniul gazelor naturale și electricității, pentru a candida pentru a treia listă de Proiecte de Interes Comun a Uniunii Europene. Apelul s-a închis la miezul nopții de 22 ianuarie 2017, însă lista finală își așteaptă validarea în luna noiembrie a acestui an. „Am reiterat dorința noastră ca minister ca proiectul AGRI să continue. Noi vom susține acest proiect, care permite diversificarea surselor de aprovizionare. Vrem să cerem împreună cu Ungaria includerea acestui proiect pe lista proiectelor de interes comun. Noi, ca minister, vom face tot posibilul să fie inclus, după care compania de proiect va reface studiul de fezabilitate”, a declarat, în această vară, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de agerpres.ro, legat de viitorul AGRI.


62

IT&C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE

63

BRUA, faza a II-a, în consultare publică de Ligia VORO

Transgaz, unicul operator al Sistemului Național de Transport, a continuat în august și septembrie etapele pe care le presupune demararea Fazei a II-a a BRUA, anunțată pentru 2020, cu termen de finalizare 2022. Procedura de consultare a avut loc după un sfârșit de iulie fierbinte. În luna septembrie a.c., Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz SA Mediaș a derulat mai multe ședințe de consultare publică pentru Faza a doua a proiectului BRUA (Bulgaria – România – Ungaria - Austria), după ce la începutul lui august, Autoritatea Competentă pentru Proiecte de Interes Comun din cadrul Ministerului Energiei a aprobat Conceptul privind participarea publicului pentru Proiectul de Interes Comun “Extinderea capacității de transport a gazelor naturale din România către Ungaria până la 4, 4 mld.mc/an” - (BRUA Faza 2). Proiectul presupune realizarea următoarelor lucrări: conductă de transport gaze naturale de la Nodul Tehnologic Recaș, jud. Timiș, la Stația de Măsurare Gaze Horia, jud. Arad (aprox. 50 km), pe un traseu, în general, paralel cu conductele existente ale STGN, amplificarea, prin montarea unui agregat de comprimare în stațiile de comprimare gaze Podișor - Giurgiu, Bibești-Gorj și Jupa – Caraș-Severin – stațiile de comprimare gaze vor fi construite în Faza I a proiectului -, amplificare SMG Horia, prin instalarea unei linii suplimentare de separare-filtrare-măsurare gaze, astfel încât capacitatea de măsurare a staţiei va fi de 500.000 Smc/h.

Cum va impacta BRUA, faza II Impactul asupra populaţiei şi asupra sănătăţii umane este nesemnificativ, lucrările de construcţii montaj urmând a se desfăşura în general în afara localităţilor, după cum se arată în documentația care a precedat consultările publice. Impact potențial negativ redus se poate înregistra asupra faunei și florei, asupra solului, apelor, aerului și climei, în timpul derulării lucrărilor de construcții-montaj. “Pentru diminuarea zgomotului produs de funcționarea stațiilor de comprimare a gazelor naturale au fost luate măsuri prin proiectarea și amplasarea acestora astfel încât să fie asigurat un nivel maxim de zgomot la limita incintei de max. 65 Db(A)”, se arată în materialul publicat pe site-ul transgaz.ro. Proiectul va genera un impact economic pozitiv, însemnând crearea a 140 de locuri de muncă pe durata de construire a BRUA, faza II, din care aproximativ 70 vor fi ocupate de forţă de muncă locală, la care se vor adăuga un număr mare de locuri de muncă generate indirect, susțin reprezentanții Transgaz. Concluziile consultărilor publice se vor regăsi în Raportul sintetic final care va fi depus la Autoritatea Competentă pentru Proiecte de Interes Comun şi va fi postat pe site-ul companiei, pe care îl așteptăm și noi cu interes.

Ungaria rămâne în BRUA Proiectul BRUA va permite interconectarea cu conductele care vor avea ca surse potențiale de alimentare gazele lichefiate de la țărmul Mării Negre (Proiectul AGRI) și gazele din Marea Neagră.

Proiectul BRUA a întâmpinat probleme în vara acestui an, încă înainte de implementarea sa efectivă. În 24 iulie, la o săptămână de la primirea scrisorii din partea operatorului sistemului național de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ, Transgaz anunța pe bursă că: “(...) Prin această scrisoare am fost informați asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficiență economică. (...) În contextul situației descrise și analizând această propunere, Transgaz informează acționarii și potențialii investitori regionali că, din perspectiva companiei, obiectivele și proiectele asumate privnd dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate”. La o săptămână, în 1 august, Transgaz a remis un comunicat potrivit căruia problemele au fost soluționate. “FGSZ și Transgaz doresc să sublinieze angajamentul lor de a continua parteneriatul în vederea dezvoltării capacității bidirecționale la granița dintre România și Ungaria în două etape ale proiectului, care vor asigura transportul gazelor în baza obiectivelor coridorului BRUA. Prima etapă va asigura 1,75 miliarde mc pe an capacitate bidirecțională fermă la granița România – Ungaria până la sfârșitul anului 2019. Acest proiect a fost deja aprobat de autoritățile naționale de reglementare din România și Ungaria, deciziile finale de investiție aferente au fost deja luate, iar proiectul se află în stadiul de dezvoltare conform planificării BRUA. Nu sunt prevăzute întârzieri în perioada următoare. Cea de-a doua etapă va asigura o capacitate bidirecțională fermă de 4,4 miliarde mc pe an la granița României cu Ungaria, până la sfârșitul anului 2022”, se arată în comunicatul remis BVB.


64

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

StartIN - Validezi, standardizezi și optimizezi START-ul în afaceri pornește de la o idee sustenabilă. Iar pentru Andrei Neagu, un tânăr antreprenor de 27 de ani din Brașov, StartIN a fost ideea cu care a intrat în lumea business-ului. Rețeta unui business de succes are doar ingrediente speciale și înseamnă câte puțin din toate. Iei un pic de spirit antreprenorial, adaugi oameni de bază și condimentezi cu inspirație, creativitate și inovație. Împreună, toate acestea formează un produs fi nit, vandabil. Start-up lui Andrei l-am găsit la Brașov, în biroul unei clădiri dintr-o fostă fabrică de confecții. Și în ciuda faptului că este o fi rmă proaspătă în domeniu la nivel național, dar de mare anvergură peste hotare, lucrurile s-au așezat rapid: cine dorește să își construiască o afacere, dar se gândește de două ori înainte să o pună singur pe picioare, apelează la un prieten. Iar StartIN este prietenul celui care vrea să dezvolte un business. Concret, o fi rmă care te ajută să îți dai seama ce afacere are potențial, cum planifici să fie și, mai ales, cât ai de gând să investești pentru a se menține. Și asta pentru că fiecare business nou, are nevoie de un produs care să îl defi nească, o strategie de marketing și conexiuni în ”lumea bună”, mai exact, la acei jucători de pe piață, care devin, ulterior, sursa de fi nanțare. ”La StartIN ne axăm pe patru ramuri: echipă, proces, produs și structură, componente pe care le considerăm necesare pentru validarea și creșterea unei idei. Înaintea de a produce ceva, întotdeauna analizezi cine este clientul tău. Dacă un client are o nevoie și tu poți să o satisfaci, înseamnă că produsul pe care îl creezi este necesar pe piață și are potențial. Este o diferență între a angaja o persoană care să se ocupe doar de marketing, de exemplu, ceea ce implică un angajament pe o perioadă lungă, sau în a apela la noi pe proiecte sau probleme punctuale. Prin structura pe care o avem la StartIN, echipa noastră poate înlocui ramura de activitate necesară partenerilor noștri. Piața din România este în continuă creștere și, din punctul meu de vedere, specialiștii în vânzări se ghidează după două lucruri: educă o nevoie sau satisfac o nevoie. Eu cred că suntem în acest stadiu, de a educa, iar lucrurile care trebuie să crească repede, așa cum se întâmplă dincolo de granițele țării, au nevoie de imboldul micilor structuri care duc la ascensiune”, a explicat Andrei Neagu. Planurile strategice pentru proiectul StartIN au fost deja bine structurate, iar, în acest sens, membrii echipei își doresc implicarea în noi programe de inovare în domeniul IoT, turism și mobile real estate. Și pentru că numai networking-ul poate să susțină expansiunea unui business, echipa dorește creșterea numărului și implicarea altor pioni în comunitatea de Bussines Networking din Brașov (BNBrasov). În viitorul apropiat, StartIn va conduce un curs de validare a ideilor de business prin metoda ”Lean start-up”, care are loc în colaborare cu Universi-

tatea Transilvania și profesorii din departamentul CVTC (Center of Valorization and Transfer of Competence).

StartIN la primul proiect Și pentru că o idee nu vine niciodată singură, Andrei Neagu și-a spus păsul acolo unde a simțit că este ascultat. Și pentru că a trăit o bună bucată de vreme departe de casă, mai exact în Belgia, s-a gândit să angreneze echipa cu care lucrează și în alte proiecte. Unul dintre ele începe să prindă contur. Oamenii pe care îi numește echipă la StartIN îi poți număra pe degete. Ei se împart între job-uri și agitația cotidiană, pentru a da viață proiectului AirQwl


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

(Air Quality Control). Adică, un produs care să reducă semnificativ costurile de încălzire și care să protejeze mediul. Este vorba despre un senzor, montat în căminele studențești, conectat simplu la smartphone și care le transmite consumatorilor printr-o aplicație, cum să mențină o încăpere călduroasă și cum să economisească energie. De ce studenților? Pentru că oamenii din spatele proiectului AirQwl cred cu tărie că schimbarea stă în deciziile celor care ne construiesc viitorul: generația Y. Ei pot înțelege foarte bine, prin deschiderea pe care o au, că un mediu protejat, înseamnă și un mediu sănătos, care va rămâne și generațiilor următoare. ”S-a pornit dintr-o necesitate: necesitatea de a educa studentul și, totodată, de a reduce costurile în căminele studențești. În acest proiect, studenții sunt doar utilizatorii, iar plătitorii sunt administratorii căminelor. Și pentru a-i motiva, trebuie să le oferi ceva în schimb. Ideea noastră este să facem un joc prin care fiecare student în parte poate acumula puncte, în funcție de cât de bine își menține temperatura și calitatea aerului din cameră. Punctele sunt transformate în premii și din câte am observat, studentul este mare băutor de bere”, povestește, zâmbind, Andrei Neagu.

Oamenii cu idei construiesc viitorul În momentul de față se pune la punct baza senzorului. Unul dintre creierele care produc acest sistem este Liviu Dogaru, în vârstă de 53 de ani și care lucrează în domeniul IT din anul 1982. El proiectează modulele de culegere a datelor pentru senzorul de temperatură. ”Cel mai greu este să îmbini utilul cu plăcutul. Adică să faci un produs care să fie relativ ieftin, dar în același timp să aibă și un design, o prezentare bună. Și este destul de greu pentru că pe piață există o multitudine de soluții, iar pentru implementarea acestor module trebuie găsit un echilibru între costuri și funcționalitatea unui produs. Noi căutăm un consum de energie cât mai mic, iar pentru toată lumea asta este o piatră de încercare. Trebuie găsite componente care în următorii zece ani să mai existe pe piață, pentru că degeaba proiectezi cu ceva ce există acum și care în cel mult un an de zile se devalorizează. Și nu putem risca să facem un produs care, nu că nu arată bine sau nu e competitiv, dar e depășit”, a declarat Liviu Dogaru. Matei Muha are 30 de ani și se împarte între job-ul de programator cu normă întreagă pe care îl are la o companie din Brașov și proiectul AirQWL. Se ocupă de programarea senzorului, formatarea datelor și trimiterea lor către un program prin care să fie apoi utilizate de pe telefonul mobil. ”Am destul de mult de muncă la partea de comunicare radiofrecvență. E partea cea mai complexă, dar este un challenge. Mă ajută foarte mult să evoluez pe planul acesta și în tot ce am învățat și acumulat până acum. Lucrez după muncă câte o oră, două și în weekend-uri, dar nu este deloc obositor. E un produs mai futurist, care aduce o notă de modernitate, cu care lumea nu este încă obișnuită. În general, cu genul acesta de automatizări, oamenii nu sunt obișnuiți, dar îți fac viața mult mai simplă”, mărturisește Matei Muha. Între timp, ceilalți colegi din StartIN se ocupă de tot ceea ce înseamnă găsirea materialelor pentru conturarea senzorului, de conectarea lui la o aplicație validă care să fie utilizată de pe telefonul mobil, de spațiile de implemen-

tare și de viitorii investitori. În ceea ce privește direcția de dezvoltare, programul AirQWL se dorește a fi implementat pe piața din Belgia și Olanda, în prima jumătate a anului 2018 și atingerea unui număr de 10.000 de sisteme active până la sfârșitul anului viitor. Iar dacă lucrurile vor funcționa conform planurilor, în următorii ani, studenții vor salva din propria voință mediul înconjurător și, practic, vor trăi într-un mediu mai sănătos.

65


66

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Șansele orașelor mici apar o dată la 50-100 de ani și, dacă nu joci corect, pierzi” Au consemnat Raluca URSU & Marius MORAR

În ultimii cinci ani, Mica Romă, cum este supranumit orașul Blaj, a revenit la viață datorită marilor investitori care s-au locat aici. Atragerea investitorilor se reflectă și în dezvoltarea edilitară, administrația publică locală demarând proiecte mari de infrastructură. Despre dezvoltarea economică și edilitară a orașului de pe Târnava Mare am aflat detalii interesante din partea primarului Gheorghe Rotar, care a acordat un interviu Transilvania Business.

Cum arată Blajul astăzi din punct de vedere economic? În plină ascensiune, o urcare constantă, sănătoasă, normală. Noi putem să ne dăm seama. Din păcate, în primărie nu se centralizează şi nu există un canal de informaţii. În legea administraţiei publice nu se prevede că trebuie să ni se raporteze număr de angajaţi, cifră de afaceri, deci nu deţinem aceste informaţii. Însă sunt nişte indicatori care ne spun exact faptul că 41 % din impozitul pe venit vine la primărie şi putem să ne dăm seama de acolo cum cresc numărul de angajaţi, salariile ș.a.m.d. Sănătoasă, zic eu, de vreo 7 ani încoace, pentru că după criza din 2009 a urmat o stagnare. Există şi la noi criză de forţă de muncă, totuşi, numărul de dosare de ajutor social este în descreştere vertiginoasă, mai avem doar în jur de 200 de dosare, în condiţiile în care, acum 7 ani, numărul acestora era undeva la 800. Tot ce pot să spun e

“Pentru noi, venirea Bosch a fost determinant - am ştiut lucrul acesta şi de aceea ne-am luptat cu Mediaşul, cu Sibiul şi am câştigat. Eu cred că suntem pe drumul cel bun şi trebuie să-l valorificăm la maxim” Gheorghe Rotar, primarul orașului Blaj

că lucrurile merg foarte bine, e un moment foarte favorabil pentru că, din experienţa mea economică, şansele oraşelor mici apar o dată la 50-100 de ani şi, dacă nu joci corect, pierzi pentru că oraşele mari au șanse de dezvoltare relativ constante, interesul e constant. Pentru noi, venirea Bosch a fost determinant - am ştiut lucrul acesta şi de aceea ne-am luptat cu Mediaşul, cu Sibiul şi am câştigat. Eu cred că suntem pe drumul cel bun şi trebuie să-l valorificăm la maxim. Ce proiecte de investiţii aveţi pentru acest mandat? Avem şi proiecte foarte mari, proiecte serioase, de infrastructură. Deja ne apropiem de finalul lucrărilor în Câmpia Libertăţii, un obiectiv valoros, extrem de important pentru noi. Avem alte proiecte mari de infrastructură precum construirea Sălii Polivalente care va începe la anul, bazinul olimpic de înot al cărui executanţi se vor afla prin licitaţie în data de 11 octombrie. Un alt proiect este o pasarelă pietonală pe care o construim peste calea ferată de mare viteză şi pe care o vom construi noi, o punte şi reabilitarea podului peste râul Târnava Mare. Sunt nişte lucrări de anvergură care vizează structura oraşului şi investiţii care se vor reflecta încă 50-100 de ani.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Este de notorietate că Bosch este cel mai mare investitor din zonă. Cum contribuie compania la bunăstarea oraşului? În primul rând, cu locurile de muncă. Sunt undeva între 2500-3000 de locuri de muncă în cadrul Bosch. De altfel, Blajul deserveşte, din toate punctele de vedere ca locuri de muncă, spital, şcoli, întreaga zonă. Deşi noi avem doar 20.800 de locuitori, întreaga zona are 54.000. Mulţi oameni, începând cu cei din zona Cetatea de Baltă până la Mihalţ, lucrează la Blaj. De asemenea, mulţi copii din zonă vin la Blaj după terminarea ciclului secundar de învățământ. Pot spune că Blajul e ca un fel de minicapitală. Revenind la Bosch, acesta contribuie cu 57 % la impozit. Enorm. Şi se întorc foarte mulţi tineri, pentru că, numai anul trecut, Bosch a angajat peste 300 de ingineri. Dar Bosch nu este singurul investitor mare din zonă, mai avem IAMU, Apidava, firme italiene cu 300-400 de angajaţi. Nu mai vorbim de Jidvei şi mulţi alţii din zonă care, deşi nu aparţin de Blaj, suntem oarecum legaţi. Eu în ultima vreme nu m-am mai adresat doar Blajului, ci întregii zone. După cum vă spuneam înainte, Blajul e întrun moment extrem de favorabil care nu trebuie ratat. Eu am obligaţia, în calitate de administrator, să mă asigur că nu pierd această şansă care, repet, în cazul oraşelor mici apare o dată la 50-100 de ani. Cum colaborează administraţia publică locală cu mediul de afaceri? Extrem de bine, mai ales cu agenţiile. Eu văd dezvoltarea într-un fel diferit. Firmele din Blaj merg foarte bine, de la cele mai mici la cele mai mari şi am văzut lucrul acesta. În acel moment am făcut o analiză, un material pentru a vedea ce procent din cifra de afaceri vine către primărie sub formă de impozit şi atunci am văzut că e vorba de un procentaj mic: 0,2 sau 0,3 %, deci cei mari nu sunt

ADMINISTRAȚIE

afectaţi. Astfel am vrut să creăm două feluri de impozite, pentru afacerile mici şi mari. Din păcate, până acum nu a fost posibil. Cum vă spuneam mai devreme, noi luăm 57 % doar de la Bosch, banii pentru dezvoltarea comunităţii nu vin de la cei mici. Ce preocupări are administraţia publică locală şi dvs., implicit, pentru atragerea de noi investiţii? E greu pentru un oraş mic să mai vină un investitor mare. Mai ales că Bosch se dezvoltă în continuare, vor mai face un depozit tehnologic anul viitor, deci cresc încontinuu şi vor ajunge la peste 3.000 de angajaţi. Din punctul meu de vedere nu mai e loc de alte investiţii mari, cel puţin în următorii 5 ani. Pentru că cea mai mare problemă rămâne şi aici lipsa forţei de muncă. Singura şansă spre rezolvarea acestei probleme ar fi întoarcerea celor care au plecat. Din Blaj sunt plecaţi aproximativ 5.000 de oameni şi ar fi extraordinar dacă s-ar întoarce o parte din ei, pentru că aceştia vin, de obicei, specializaţi, cu o altă disciplină a muncii şi o altă disciplină socială. Cum vedeţi Blajul peste 10 ani? Puternic dezvoltat industrial şi economic, cu o infrastructură ireproşabilă, de altfel la ora actuală nu mai există nicio casă fără canalizare, staţia de epurare e nouă de doi ani, sistemul de alimentare cu apă e schimbat. Aşadar, un oraş dezvoltat economic, în care oamenii vor avea un nivel de trai corespunzător, comparabil cu cel de afară. Repet, consider că Blajul este într-un moment favorabil şi consider că este datoria mea şi a colegilor mei să ne facem datoria.

67


68

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Dorin Nistor, primarul Municipiului Sebeș:

“Tot timpul trebuie să încerci să atragi investitori”

de Ligia VORO, Marius MORAR

Administrația publică a Municipiului Sebeș derulează un program ambițios de investiții care vizează modernizarea infrastructurii edilitare, medicale, educaționale, dezvoltarea locativă, beneficiind de veniturile importante atrase din mediul economic privat. Dorin Nistor, primarul municipiului, a detaliat, într-un interviu pentru revista Transilvania Business, transformarea Sebeșului în acest mandat. Cum arată orașul Sebeș astăzi din punct de vedere economic? Este un capitol la care noi ne putem lăuda, dezvoltarea economică la Sebeș există, poate că suntem unul dintre orașele de categorie mijlocie, spun eu, care poate să concureze cel puțin ca cifră de afaceri cu foarte multe orașe mari ale României. Este un oraș dezvoltat care are foarte mulți investitori, și în continuare avem solicitări de dezvoltare din partea investitorilor actuali, dar și din partea altor companii care vin la Sebeș. E drept că ne avantajează poziția geografică, dar și experiența pe anumite domenii de activitate. Ce proiecte de investiții aveți în vedere pentru acest prim mandat? De asemenea, avem în plan investiții ambițioase și de imagine pentru întegul oraș. Dincolo de străzi, pentru că în Municipiul Sebeș avem încă foarte multe străzi care nu dețin toată partea de infrastructură și utilități. Mai avem o zonă, o localitate aparținătoare - Răhău, care până anul trecut nu a avut nici apă potabilă, acum are introdusă rețeaua de apă potabilă, suntem în partea documentară pentru introducerea rețelei de canalizare, am obținut și finanțare, continuăm cu investițiile acolo, vrem să îi aducem din punct de vedere al infrastructurii la nivelul unui oraș, așa cum trebuie să și fie. Dar avem în plan câteva investiții ambițioase și de imagine pentru întregul oraș. Chiar ieri (n.a. 4 octombrie 2017) am organizat dezbaterea publică pentru amenajarea Parcului Tineretului, unde investiția se estimează a fi de 1 milion de euro. Suntem unul din orașele care au avantajul de a avea un lac în centrul lui și e păcat să nu exploatăm acest avantaj, vrem să punem această zonă în valoare, e vorba de parcul în totalitatea lui, cu lacul și cu zonele din jurul acestui lac. Vom păstra ideea ca lacul să fie centrul acestui proiect, pe urmă zona de verde, spații adresate copiilor, tinerilor, în general, și, bineînțeles, că vom încerca să avem o arhitectură a parcului care să fie primitoare din foarte multe puncte de vedere și chiar să fie un centru unde să ajungem să se oficieze căsătoriile. Pentru că vom avea și o astfel de zonă, un foișor dedicat, pentru a oferi cuplurilor care își leagă destinele la Sebeș, o amintire plăcută. Continuăm investiția cu zona centrală, pentru că vorbim de un burg săsesc, cu o zonă istorică, dorim să continu-

ăm investiția din partea de parc pe toată zona centrală, bineînțeles păstrând punerea în valoare a clădirilor istorice, astfel încât strada să fie adecvată, dorim să fie cea mai mare parte a ei pietonală. Asta nu înseamnă că nu vom avea și acces auto. Piața din fața primăriei va deveni o zonă de interes, o zonă pentru evenimente de talie mică. De asemenea, încercăm să punem în valoare și clădirea primăriei, un edificiu vechi de 100 de ani, aflată în zona aceasta centrală, investiția e în derulare, sperăm că anul viitor să finalizăm reabilitarea ei. Bineînțeles, vom încerca să îi păstrăm elementele unice de arhitectură, astfel încât să rămână un simbol al orașului, așa cum a fost și până acum. Mai departe, un proiect la care lucrăm, și este foarte important, este construirea unui ștrand al orașului, a fost o zonă alocată, de ani buni, el nu mai funcționează, și vrem să facem o zonă de agrement în parcul Arini. Un alt avantaj al orașului este acest parc Arini care o bună bucată de vreme a fost lăsat în paragină, dar pe care trebuie să îl revitalizăm și prin ștrand, și prin vegetație, alei și locuri de joacă pentru copii, o zonă de promenadă a orașului. Referitor la investiții, tot pe partea de obiective pe termen, spun eu, scurt, pentru că ne gândim să începem aceste investiții în perioada acestui mandat: e vorba de Liceul Tehnologic. Pentru că tot vorbeam de dezvoltare economică, vrem să îi acordăm o importanță mai mare decât i s-a acordat până acum, avem un liceu tehnologic care funcționează


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cu un efectiv de peste 1200 de elevi, dar care astăzi are trei sedii și am dori să facem o singură clădire, care să satisfacă din toate punctele de vedere un act educațional cât mai modern și cât mai corect pentru toți cei care vor să vină la școala tehnică în Sebeș. Sebeșul trebuie să se pregătească și din acest punct de vedere, întrucât există solicitare pe piața muncii de oameni calificați în diferite domenii de activitate, avem deja această tradiție și cred că trebuie să îi acordăm importanță și în dezvoltarea viitoare. În același context, partea de educație și de servicii oferite comunității, vrem să construim o creșă și o grădiniță, am avut în acest sens o prezentare, o dezbatere publică pe proiect în zona Valea Frumoasei, avem și teren alocat, am găsit și sursă de finanțare, sperăm ca la anul să începem investiția în această direcție. Tot cu sursă aprobată avem și școala din Răhău, unde vom construi un corp de grădiniță și vom reabilita școala în totalitatea ei, deci și pe această linie suntem ambițioși la investiții și sunt convins că le vom aborda. De asemenea, în zona medicală, deoarece clădirea Spitalului Municipal are 100 de ani, nu mai poate să satisfacă toate cerințele momentului, ne vedem obligați să construim o aripă nouă de spital unde să avem partea de primiri urgențe, zona de săli de operație, ATI, partea de pediatrie și maternitate. Care sunt cele mai importante investiții din Sebeș, cum contribuie ele la bunăstarea orașului și, implicit, a locuitorilor săi? Ca istoric economic al Sebeșului, avem câteva domenii de activitate cunoscute la nivel național și internațional încă dinainte de 1989: mă refer la prelucrarea lemnului, industria ușoară, în ultimii ani dinainte de 1990 devenise importantă și activitatea de prelucrări mecanice. După revoluție, partea de industrie a prelucrării lemnului s-a dezvoltat, avem companii cum sunt Kronospan, Holzindustrie, companii foarte mari, de talie mondială, a căror mare parte a activității se desfășoară pe raza municipiului Sebeș. Mai avem un producător de mobilă pentru baie – Savini Due. În industria ușoară, pe partea de pielărie nu s-a mai păstrat vechea fabrică Capris, dar s-au dezvoltat diverse activități, multe companii românești sau străine care lucrează astăzi, la Sebeș, și fac produse din piele, în general pentru dame. Tot în industria ușoară avem fabrica de ciorapi Ciserom care are 90 de ani de funcționare, încă există și chiar merge foarte bine, ceea ce ne bucură, rămâne o emblemă a orașului. Mai nou s-a dezvoltat și o activitate în automotive, partea de construcții părți din automobile, grupul Daimler a investit prin Star Assembly și Star Transmission, companii care sunt în dezvoltare la nivelul municipiului Sebeș și nu putem să spunem decât că este, într-adevăr, un plus pentru Sebeș, pentru noi toți, până la urmă este o încredere dată și altor investitori. Și mai avem foarte multe companii, cum e Elis Pavaje, care produce materiale de construcții, în industria alimentară – Alpin 57 Lux, fabrica de bere care aparține de grupul Borsec

ADMINISTRAȚIE

- Albacher și multe, multe alte companii care poate nu sunt la nivelul cifrelor de afaceri ale companiilor menționate până acum, dar să știți că contează foarte mult. Pot să spun că astăzi, în Sebeș, avem undeva la 14.000 de locuri de muncă, oferite de companii de pe raza municipiului Sebeș, dar pe aceste platforme industriale mai lucrează câteva mii de persoane, între 5.000-8.000 de persoane, în funcție de anotimp și de moment, din companii din afara municipiului Sebeș, care fac diverse prestări de servicii sau activități. Aveți preocupări la nivelul primăriei și al dvs. personal de a atrage și alte investiții, fie românești, fie străine? Mai este loc pe piață? Cu siguranță ne preocupă acest subiect și vă spun că tot timpul trebuie să încerci să atragi investitori, pentru că orașul are tendință de dezvoltare și sunt convins că o va face. Populația municipiului Sebeș, în ultimii ani este în creștere, am ajuns la 32.500, suntem conștienți că va trebui să întreprindem ceva și în acest sens am și început niște discuții de colaborare cu altă unitate administrativă pentru a construi locuințe pentru că una din problemele serioase, în acest moment este dezvoltarea spațiului locativ și pentru persoane care nu neapărat au un venit foarte mare, care au un venit mediu sau unul nu tocmai generos ca să-și poată permite o locuință pe o perioadă determinată de timp, astfel încât ajutăm companiile să se dezvolte. Pe de altă parte, și mediul privat este într-o continuă dezvoltare, mă refer la partea de dezvoltare imobiliară, la Sebeș, prețurile apartamentelor, imobilelor noi sunt destul de mari raportat la alte zone ale țării, acum nu sunt ca la Cluj, pentru că am văzut că ei sunt campionii, dar este un deficit în acest moment de spațiu locativ și e clar că dorința de dezvoltare există. Avem câteva solicitări de autorizații de construcție în acest sens, avem câțiva investitori care lucrează deja. Este bine pentru că piața se reglează singură, atâta timp cât avem dezvoltare economică, avem și această tendință, chiar dacă unii critică, trebuie să recunoaștem că permanent va fi acea tendință ca unii tineri să se mute din anumite zone și să vină spre oraș, să devină activi.

69


70

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primarul Dorin Lojigan:

„PRIN PROIECTUL rEINDUSTRIALIZĂRII, CÂMPIA TURZII VA REDEVENI UN ORAȘ VIVANT” A consemnat Ionel ALBU

Administrația publică a Municipiului Câmpia Turzii le propune investitorilor interesați să își dezvolte o afacere în localitate un proiect de reindustrializare, punctează primarul Dorin Lojigan, într-un interviu realizat de revista Transilvania Business pe tema proiectelor, investițiilor, parteneriatelor și nu numai din localitate. Astfel, Câmpia Turzii va redeveni un oraș vivant, consideră edilul. Cum arată astăzi Municipiul Câmpia Turzii din punct de vedere economic și ce are de oferit zonei economice private? Dacă, la nivelul anului 2012, vechea administrație locală considera că a trecut vremea industriei la Câmpia Turzii, noi suntem de părere că, prin proiectul reindustrializării, municipiul va redeveni un oraș vivant. Pentru aceasta venim în întâmpinarea potențialilor investitori cu o nouă strategie privind fenomenul industrializării, caracterizată prin deschidere și dorința de valorificare a potențialului zonei. Re-zonarea municipiului este un proiect pe care administrația locală din Câmpia Turzii și l-a asumat cu toată responsabilitatea pentru a veni în sprijinul potențialilor investitori și efectele se văd deja prin interesul sporit al agenţilor economici pentru zona noastră. Care sunt investițiile publice din municipiu pe care le implementați în prezent. Ce proiecte intenționați să implementați în viitor? „Planul de mobilitate urbană” reprezintă un document strategic care funcționează ca argument al intențiilor noastre de dezvoltare locală. Unul dintre cele mai importante proiecte în ceea ce privește dezvoltarea durabilă îl reprezintă, în acest moment, atragerea de investitori în Parcul Industrial Câmpia Turzii. În ultimul an am reușit să dăm în folosință patru din cele cinci parcele, iar până la sfârșitul anului 2017 vom avea un grad de ocupare de 100 %. Nu în ultimul rând, considerăm că înființarea parcului industrial Tetarom V este un alt proiect pe care îl vom dezvolta în colaborare cu Consiliul Județean Cluj. Cine sunt cei mai importanți investitori actuali din Câmpia Turzii care oferă municipiului plus valoare și locuri de muncă? Putem enumera aici trei companii care au decis în acest an să se alăture proiectelor noastre de dezvoltare: SC Berg Banat SRL, SC Marco Plast SRL și SC Sosim Trans SRL. Alături de ei, Macromex, Heco Schrauben SRL, SC Cikautxo Ro Rubber & Plastic SRL, La Lorraine SRL își desfășoară activitatea în Parcul Industrial Reiff. Administrația publică locală din Câmpia Turzii este direct implicată în oferirea de sprijin pentru investitorii care aleg să își desfășoare activitatea în zona noastră, cum este de exemplu

Jolidon Import Export SRL sau firme care activează în cadrul ISCT: GreenWEEE International SA, Terran SRL și lista nu se oprește aici. Cum sprijină administrația locală mediul de afaceri local? Care este relatia public-privat în Campia Turzii? Parteneriatul public-privat este unul dintre obiectivele programelor și proiectelor noastre. Punem un accent deosebit pe cooperarea între administrația publică și mediul de afaceri în scopul asigurării construcției, finanțării și întreținerii unei infrastructuri moderne și funcționale. Una dintre temele prioritare ale administrației locale din Câmpia Turzii o reprezintă identificarea și atragerea unor resurse prin implicarea tuturor actorilor sociali și oferirea de facilități fiscale. Succint, suntem orientați spre managementul dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor esențiale ale comunității. Cum plănuiți să atrageți noi investiții în Câmpia Turzii? În vederea dezvoltării antreprenoriatului, administrația locală a adoptat o strategie de rezonare a municipiului și încadrarea investitorilor care ocupă zona industrială în zona D, cu un raport de diminuare de 40 % a impozitului pe teren datorat de către aceștia. Administrația locală consideră că principiul încasării unui impozit mai mic pe teren va avea ca finalitate o creștere a bugetului prin impozitul pe clădiri, la momentul realizării efective a investițiilor. Administrația locală din Câmpia Turzii consideră că strategia fiscală aplicată pentru moment vine în mai mare măsură în sprijinul antreprenorilor care dau startul investițiilor prin costuri locale mai mici. Cum vedeți orașul Câmpia Turzii peste 10 ani? Am ferma convingere că municipiul Câmpia Turzii va deveni un important pol economic și social în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Așa cum am mai spus, Câmpia Turzii este un oraș vivant.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ADMINISTRAȚIE

71

Primarul Cristian Moldovan:

“Ne dorim ca orașul Luduș să fie peste 10 ani un oraș puternic industrializat” A consemnat Ionel ALBU

În ultimii doi ani, orașul Luduș a cunoscut o dezvoltare economică importantă, în urma atragerii unor mari investitori, însă administrația publică locală nu se oprește aici. Este declarația primarului Cristian Moldovan, care a acordat revistei Transilvania Businees un interviu în care vorbește despre investiții, proiectele orașului și alte informații interesante. Astăzi, din punct de vedere economic, cum arată orașul Luduș și ce are de oferit zonei economice private? Din punct de vedere economic, în ultimii doi ani, oraşul nostru s-a dezvoltat considerabil, în primul rând prin prezenţa companiei Leoni, rezolvând, de fapt, cea mai mare problemă a oraşului Luduş de până atunci, şi anume lipsa locurilor de muncă. Bineînţeles, această activitate şi numărul mare de angajaţi au adus un plus de valoare substanţială bugetului oraşului Luduş. Noi, ca administraţie locală, conștientizăm importanța aportului privaților la dezvoltarea economică a orașului, ca atare facem eforturi mari pentru a atrage noi investitori în zona industrială a oraşului, deoarece părţi din fosta platformă a fabricii de anvelope a Luduşului nu au încă o destinaţie industrială. Ne dorim investitori serioşi cu afaceri importante, de nivel naţional şi internaţional, care să asigure o stabilitate în viitor oraşului nostru, atât pe plan economic cât şi a unei forţe de muncă plătite la nivelul standardelor europene. Care sunt investițiile publice din oraș în curs de derulare. Ce proiecte intenționați să le implementați în viitor? În prezent, Primăria Luduş are mai multe obiective de investiţii, printre care amintim: “Modernizarea, amenajarea şi dotarea Parcul Tineretului” şi “Modernizare strada Mureşului şi strada Crângului”, pentru care deja au fost semnate contractele. Urmează să fie semnat un contract de finanţare pentru incluziunea socială a cetăţenilor români de etnie romă, proiect câştigat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Urmează să mai depunem mai multe proiecte pe Programul Operaţional Regional 2014-2020: “Eficienţa Energetică a imobilului Primăria Oraşului Luduş”, “Extinderea, modernizarea şi dotarea Liceului Tehnologic Nr. 1 Luduş”, “Extinderea, modernizarea şi dotarea Şcolii Gimnaziale Ioan Vlăduţiu”, “Eficienţa energetică pentru iluminatul public”, “Construcţia unei creşe noi”. În privinţa programelor de dezvoltare locală, este depus un proiect pentru modernizarea străzilor din cartierul Gheja. De asemenea purtăm discuţii cu Ministerul Transporturilor şi Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere privind realizarea unei coborâri de pe autostradă în zona industrială a oraşului. Cine sunt cei mai importanți investitori actuali din Luduș care oferă orașului plus valoare și locuri de muncă? Investitorii care aduc plus valoare și au creat locuri de mun-

că sunt: Tereos Fabrica de Zahăr, Leoni, Vitafoam, Samarcu, Moak Invest, Poli Izo Construct, Sorin Nemeş. Cum sprijină administrația locală mediul de afaceri local? Care este relația public-privat în Luduș? Am participat la întâlnirile anuale ale oamenilor de afaceri din Camera de Comerţ. Bineînţeles că încercăm să sprijinim cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru a veni în întâmpinarea tuturor problemelor oricărui investitor din oraşul Luduş. Cum plănuiți să atrageți noi investiții în Luduș? Într-o enumerare, care nu e însă limitativă, intenționăm să atragem investiții prin accesarea de fonduri europene, de fonduri guvernamentale și din programe de dezvoltare locală, precum și prin atragerea investitorilor privaţi. Cum vedeți orașul Luduș peste 10 ani? Bineînţeles, ne dorim ca oraşul Luduş să fie la finalul acestor 10 ani un oraş puternic industrializat, un oraş în care lipsa infrastructurii să fie doar o amintire, un oraş în care educaţia şi sănătatea să reprezinte două domenii deosebit de importante, în care lipsurile să fie cât mai puţine, iar serviciile să fie comparabile cu ţările dezvoltate ale Comunităţii Europene, iar educaţia, pe care o consider o prioritate pentru viitorul României, în Luduş să fie un exemplu pentru localităţile judeţului.


72

TRANSILVANIA OPEN 4 BUSINESS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

73


74

LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Three jaw-dropping superyachts honored at the 2017 Monaco Yacht Show by Ionut OPREA

On Tuesday, September 26, the Monaco Yacht Show hosted four hundred privileged guests from across the superyachting industry to distinguish three striking luxury vessels at the 2017 MYS Superyacht Award Ceremony. Gaëlle Tallarida, Managing Director of the MYS, addressed her thanks to the Principality of Monaco and the 580 exhibitors and partners for their active role in the Show’s suc-

cess for 27 years. His Excellency Mr Serge Telle, Minister of State of Monaco, underlined today’s position of Monaco as the world’s leading hub for the superyacht industry. For 4 days, on Port Hercules, the three spectacular luxury vessels honored at the ceremony were showcased for their world debut in Monaco.

HOME, 49.8m, 2017 - winner of the 2017 MYS/RINA Award The new superyacht delivered by the Dutch shipyard Heesen Yachts received the award of the most environmentally-friendly luxury vessel displayed at the 2017 Monaco Yacht Show. Arthur Brouwer, CEO of Heesen Yachts, and Perry Van Oossanen, naval architect of Home, received the trophy from Ugo Salerno, President and CEO of the


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

LIFESTYLE

Italian company RINA. The evening ceremony also highlighted a decade of recognized expertise in superyacht classification of RINA, who celebrates its 10th anniversary this year. The Monaco Yacht Show/RINA Award honors the superyacht displayed at the MYS whose construction complied with the environmental standards established by the Italian classification company.

SEVEN SINS, 52 m, 2017 - winner of the 2017 MYS Interior Design Award The Interior Design Award rewarded the finest and most state-of-the-art interior designs of the winning superyacht. Designed by Officina Italiana Design Sanlorenzo, Seven Sins combines refined elegance with the latest technical innovation in only 500 tons. Sanlorenzo’s new flagship makes its world debut at the 2017 MYS, highlighting the Italian yard’s experience in luxury yacht builds.

JUBILEE, 110 m, 2017 Winner of the 2017 MYS Exterior Design Award & winner of the 2017 MYS Finest new superyacht Award Climax of the night’s Monaco Yacht Show Superyacht Award Ceremony: the jaw-dropping 110-m luxury vessel Jubilee received two awards. Two awards that distinguished the refined work made by the shipyard Oceanco on the aesthetics of her exterior shapes and interior design, on her high technical and state-of-the-art performances. Captain Roy Dance, on behalf of the Owner, Paris Baloumis, Group Marketing Manager at Oceanco, Rupert Nelson, Director at Burgess and the Owner’s Representative, Igor Lobanov (Exterior Designer) and Sam Sorgiovanni (Interior Designer) received the trophies. The choices of the winning yachts was given by an eclectic jury of yachting-expert journalists from different countries and yachting cultures: Alexander Cheng, Publisher of the Chinese magazines Asia-Pacific Boating and China Boating, Marcus Krall, Editor-in-Chief of the German title Boote Exclusiv, Nabil Farhat, Publisher of the Arabian publication The World of Yachts & Boats, William Mathieson, Editorial Director of The Superyacht Group (United Kingdom), Ben Roberts, Editor-in-Chief of Superyachts.com (United Kingdom) and Charl van Rooy, Editor-in-Chief of Superyacht Times (The Netherlands).

Quai Antoine Ier: superyacht lifestyle exhibition at the 2017 MYS Firmly oriented towards the superyacht end clientele, the Monaco Yacht Show has completely reset the Quai Antoine Ier area to unveil a new exhibition space dedicated to the superyacht lifestyle. The 34,000 attendees extended

their visit in this completely transformed area that presented four exhibitions: the new Starboard lounge-exhibition; the Car Deck (prestige car exhibition); the Tenders & Toys and The Holland Pavilion. The Starboard presented a selection of exhibitors, specializing into superyacht destination, luxury products and arts. The new area also proposed the second official Monaco Yacht Show restaurant-lounge. Indoors or on the terrace visitors and exhibitors enjoyed the snacks and cold dishes, then came back again after 4.30 pm for the Happy Hour with live piano-bar music. The Starboard also housed the Show’s official press centre and Business centre with private meeting rooms (available only for exhibitors’ business meetings). A selection of yachting and lifestyle magazines were freely available. Launched at last year’s MYS, the Car Deck was set alongside the Starboard and presented fifteen or so prestige vehicles, with some available for test drives by the Show’s premium clients. The finest and cutting-edge models of prestige brands were displayed: Aston Martin, Automobili Lamborghini, Bentley, Elemental Cars, Hoffmann & Novague, McLaren, Mercedes-Benz, Shelby by Gentleman Car. Visitors to the 2017 Monaco Yacht Show discovered a brandnew exhibition area devoted entirely to the trendiest luxury tenders and water toys on the market. The Tenders & Toys displayed fifteen or so tenders on two sites, one on the quay (in the extension of the Dutch HISWA pavilion) and the other on the water (opposite the Car Deck and the Starboard). Yacht owners, skippers and future clients were able to choose their tenders from among the variety of products on view. HISWA, one of the longest-standing exhibiting federations at the Monaco Yacht Show, raised again the flag of the Dutch superyachting industry with their Holland Pavilion. Eight exhibiting companies presented their best know-how, expertise and high-end nautical products. The reconfiguration of the Quai Antoine Ier exhibition area created a new epicentre for the activities of the Monaco Yacht Show and stands as a new milestone in the development of the Monaco Yacht Show since 1991.

75


76

LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lac De Verde Golf Club - Amromco Energy Golf Cup

Impresii despre teren și concurs - Hole in One de Călin Păcurar, www.golfinromania.com

Lac de Verde Golf Club a fost printre puținele locații în care nu am ajuns de când am început să scriu pentru Golf în România. Îmi doresc tare mult să ajung la toate terenurile de golf, simulatoare, driving range, școli de golf din țara noastră. La terenuri stau foarte bine, am jucat pe șapte terenuri din opt: Clubul Diplomatic, Transilvania Golf Club, Sun Garden Golf Club, King’s Land Country Club, Golf Club Timișoara – Tite Golfresort, Golf Club Paul Tomiță și, în weekend-ul de sfârșit de septembrie, am jucat și pe Lac De Verde Golf Club. Rămâne de bifat Selas Golf & Polo Club și, bineînțeles, cel de-al nouălea teren de golf din România – Theodora Golf Club – care are inaugurarea oficială pe 14 octombrie și sunt tare bucuros că voi fi prezent la eveniment. Țin să precizez că pe Theodora Golf Club se va putea juca doar din primăvara care urmează. Pe partea de simulatoare și driving range încă nu am fost la Stejarii Driving Range, GolfRoom și noul Champ DuGolf deschis oficial în luna septembrie.

Povestea O cunoșteam pe Alexandra Popescu, managerul clubului Lac de Verde Golf Club, doar din mediul virtual. În plus neam auzit de câteva ori la telefon în ultimul an. Este persoana care îmi trimite periodic update-uri de la club (concursuri, evenimente etc.), informații utile pe care apoi le împărtășesc pe blog. Mai mult decât atât a fost persoana care a avut ideea acestui articol (Where to play golf in Romania & What to Visit) pe care vă recomand să îl distribuiți în mediul virtual. Mi-am dorit tare mult să ajung să o cunosc atât pe Alexandra cât și comunitatea jucătorilor care joacă pe Lac De Verde Golf Club. Zis și făcut: m-am înscris la Cupa Toamnei Amromco Energy. Am luat fetele cu mine (soția și pe cea mică), iar vineri spre seară (după un drum extrem de greu) am ajuns în Breaza la clubul de golf. Nu am mai avut timp pentru a juca câteva găuri, de fapt cred că din cauza oboselii nu le-am

jucat. Recunosc că am luat la pas traseul numărul 1, traseul numărul 2, traseul numărul 8 și respectiv traseul numărul 9. Nu foarte înguste și PAR 3 toate cele amintite mai sus. Totuși terenul unde joc și mă antrenez este King’s Land Golf Club, care are cele mai înguste farwayuri din RO :). • 9 trasee din care două sunt PAR 4, iar celelalte șapte sunt PAR 3 • distanță totală 18 cupe: 3253 m • PAR 58 (18 cupe) • driving range • indoor driving range • restaurant • facilități de cazare • club house

Păreri, impresii Lac de Verde Golf Club La prima vedere, terenul pare ușor, dar nu este deloc așa. Chiar dacă traseul 1 are indexul cel mai scăzut, după nivelul meu de joc aș spune că traseul 5 (PAR 4) ar fi cel mai dificil. Mă tot gândesc și acum la cine are HCP între 36 – 54, ce crosă își alege din golf bag ? Ți-e și frică să dai de acolo pentru că ai în față multe obstacole. Distanța este 360 de metri în coborâre, arbuști la mică distanță de tee, traseul nr. 4 (mult sub, dar e acolo), copaci, ceva poduleț și apoi un landing zone cu dealuri înconjurat de pădure în dreapta și în stânga, nici nu mai țin minte :). La prima trecere am dat o lovitură cu driverul meu King Cobra F7+ genială, aș putea spune. Am trecut de toate obstacolele, iar mingea a mers perfect drept și a ajuns până la 40 de metri de green. Și a doua trecere a fost bună, dar nu


LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

chiar perfectă deoarece mi-a rămas pe ultimul deal (uphill) și mai aveam aproximativ 80 de metri fară să văd steagul.

Traseul 6 - PAR 3 Ca priveliște mi-a plăcut cel mai mult traseul cu numărul 6, PAR 3 – 155 de metri în coborâre abruptă. Panorama asupra orașului Breaza așezat între munți, păduri și văi este absolut magnifică. Este acel traseu de care îți vei aduce aminte întotdeauna. Acel traseu care face unic fiecare teren de golf, iar, când mă voi gândi la clubul Lac de Verde Golf Club, îmi voi aminti, cu siguranță, despre acest traseu. Un Pitch am sperat să fie de ajuns pentru a pune mingea pe green, însă atât la prima trecere cât și la a doua am fost scurt de green cu aproximativ 3 – 4 m. O lovitură aproape perfectă, înaltă, dreaptă dar totuși scurtă. Copaci atât în stânga cât și în dreapta, orice greșeală faci aici, ești taxat imediat. Adevăratul Golgota al terenurilor din România este traseul cu numărul 4. Un PAR 4 cu 260 de metri distanța, uphill, fară să vezi steagul de pe green. Apropo de asta, marea greșeală pe care mi-o asum și de care îmi pare rău că am facut-o a fost să duc cu mine push cart-ul și bag-ul mare. Ok, am scos 5 crose din totalul de 14 înainte de concurs, dar chiar și așa recomand cu mare căldură un bag mic pe care îl luați în spate și o analiză atentă a croselor pe care le puneți înăuntru. Și cum spunea prietenul Nacu Florin, pe propria pagină de facebook…, un long drive de la Oradea la Breaza mi-a adus, pentru prima dată de când joc golf, trofeul Longest Drive, exact la acest traseu.

Concluzie teren Lac de Verde Golf Club Un teren complex cu dificultate mare care te solicită la maxim din toate punctele de vedere. Dacă înveți golf aici, cred că nu ai nicio problemă să joci pe terenurile de afară sau pe alte terenuri de golf din România. Am rămas cu impresia că am jucat bine și mai precaut ca niciodată (mai puțin ultimele două cupe). Cu un total de 36 de puncte înseamnă că mi-am jucat HCP-ul, nu destul pentru o clasare pe podium. Așa cum recomand să încercați toate terenurile din România, recomand și acum să treceți pe la Lac De Verde Golf Club cu mare încredere. Perioada ideală este probabil primăvara și toamna deoarece greenurile suferă și aici în timpul lunilor calde. Există irigație pe suprafața de green, însă aceasta nu este automată ci manuală. Comunitatea jucătorilor care joacă acolo este partea care mi-a plăcut cel mai mult la acest club. Oameni calzi, primitori, zâmbăreți care au aceeași pasiune – jocul de golf. Le mulțumesc pe această cale pentru că în ciuda vremii reci de la munte mi-au făcut șederea mai călduroasă.

Despre Amromco Energy Golf Cup Au fost 45 de jucători înscriși și urma să avem flighturi de 5, dar am impresia că nu au fost mai mulți de 36 – 40, pentru că în flightul meu au fost până la urmă patru jucători. Startul s-a dat la ora 10, în sistem shot-gun. Aproximativ 5 ore a durat parcurgerea terenului. Băuturile energizante de la green-ul trei, respectiv prăjiturile delicioase de la tee-ul cu numărul unu au fost cireașa de pe tort.

Categorii de joc și speciale: • 0 – 9 – stroke play • 9,1 – 18 – stableford • 18,1 – 36 – stableford (cu maxim 28 hcp acceptat la calcul) • nearest to the pin la gaura 7 • longest drive la traseul patru Parteneri și Sponsori Amromco Energy, Alira Vinul, Lac de Verde, Sewa Hotels, Awa Dent, Alexandrion Grup, Editura Ascedent.

Hole in One Anul acesta am fost la câteva concursuri unde au existat autoturisme puse la bătaie pentru un HOLE in ONE. Știm cu toții că este foarte dificil să înscrii unul, mai ales în competiție. Șansele sunt foarte reduse. Aproximativ 1 la 12.500 pentru amatori și 1 la 2.500 pentru PRO, dar și aceste numere sunt doar o medie. În concurs la terenurile de golf din România a mai înscris colegul nostru Stelian Aldea acum doi ani la SunGarden Golf Club. Acolo cu mare noroc, ceea ce ai nevoie pentru un AS. Dacă știți alte persoane care au înscris un Hole in One pe terenurile din România (în concurs), nu uitați să îmi scrieți detalii. Și totuși se poate așa cum ne-a demonstrat jucătorul Dragoș Bădiță. A reușit un AS, primul lui AS de când joacă golf. Chiar în concurs, pe terenul casei – Lac de Verde Golf Club. Poate ar trebui să îl întrebăm pe Dragoș câte lovituri de golf a dat de la început și până acum :). Până aflăm răspunsul zic să îi transmiteți felicitări, pentru că merită. O plasmă TV oferită de Sewa Hotels a fost premiul pentru un Hole in One. După această deplasare și acest concurs rămân cu amintiri frumoase și cu noi prieteni cărora le mulțumesc încă o dată pentru tot sprijinul oferit.

Despre Călin Păcurar, Contributor Călin Păcurar este antreprenor de la vârsta de 21 de ani, voluntar din studenție și, în ultimii ani, jucător pasionat de golf. În primăvara anului 2016 a lansat primul blog de golf din România - www.golfinromania.com, platformă unde își exprimă părerile și opiniile, împărtășește din experiențele sale de jucător și nu în ultimul rănd promovează golful ca și sport în țara noastră. În luna septembrie 2017 conform FeedSpot.com - www.golfinromania.com - este în topul celor mai bune 100 de bloguri de golf din lume.

77


78

LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cupa Academiei de Golf Demis Papillon A noua ediție a Cupei Academiei de Golf Demis Papillon, desfășurată pe terenul de golf de la Clubul Diplomatic din parcul Herăstrău, a fost câștigată de Cornel Dănilă, cu un scor +1 față de scorul terenului. Competiția a avut loc la jumătatea lunii septembrie și a reunit 48 de jucători amatori din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Liban, Mexic și România. În paralel s-a desfășurat și competiția de juniori la care au participat copiii care se antrenează, în mod obișnuit, la Academia Demis Papillon pe terenul de la Clubul Diplomatic din București. „Competiția de anul acesta a fost specială pentru că a adus mulți jucători noi în golf, iar cele două divizii, cea de începători și cea de avansați, au fost corect reprezentate. În divizia de avansați am avut un match play cu Dragoș Tănase, alături de care am început să joc golf cu 4 ani în urmă. Am făcut un birdie (-1) la cupa 1 și așa am câștigat, la o lovitură distanță. Demis este foarte bun în ceea ce înseamnă lecții și reguli, este un bun coach. Cu el am început și eu. Le recomand începătorilor să aloce timp pentru antrenament la driving range și să meargă să joace pe teren pentru că, în acest sport, rezultatele vin proporțional cu timpul pe care îl aloci”, a declarat Cornel Dănilă, câștigătorul Cupei Academiei de Golf Demis Papillon. „Sunt mândru că anul acesta avem un câștigător din România, pentru că am avut o participare internațională foarte bună. A fost cea mai disputată competiție din ultimii trei ani, prima după finala din 2013, câștigată de Bruno Negoiță în fața unui reprezentant din Coreea de Sud, care a avut nevoie de o partidă extra (playoff) pentru desemnarea câștigătorului. Cornel Dănilă a câștigat cu o lovitură în fața lui Dragoș Tănase, după un joc foarte bun. Ambii au început să joace golf la Academia Demis Papillon, în urmă cu 4 ani. Îi felicit pe toți participanții la ediția a noua a Cupei Academiei de Golf Demis Papillon”, a declarat Demis Papillon, fondatorul Academiei de Golf Demis Papillon.

Lobby pentru golf Organizatorii și partenerii lor au punctat, de asemenea, avantajele practicării acestui sport. „Mă bucur să constat că, pas cu pas, golful devine un sport mai apreciat de români. Aici sunt oameni care au potențialul de a face performanță, iar cel mai mare cost pe care trebuie să îl suporte este timpul. Un jucător bun de golf trebuie să dedice mult timp antrenamentului. Mă bucur că această ediție a atras jucători din mai multe țări și am observat, și de această dată, un mix cultural care conferă acestei competiții o atmosferă deosebită. Este, cu siguranță,

un loc în care ar trebui să fie cei care doresc să învețe o lecție despre disciplină, respect și multiculturalism – un mediu perfect pentru a hrăni mințile curioase ale copiilor care descoperă, treptat, jocul de golf”, a declarat Demis Papillon, fondatorul Academiei de Golf Demis Papillon. Ediția din acest an a Cupei Academiei de Golf Demis Papillon este realizată cu sprijinul partenerilor Protguard, Crama Oprișor, kurtmann.ro și Bel Profile. „Golful este un sport frumos, care te învață multe lucruri despre valori, onestitate și disciplină. Acesta este motivul pentru care am ales să devenim partener al Academiei de Golf Demis Papillon și să sprijinim formarea juniorilor, care pot fi campionii de mâine și care ne vor reprezenta cu succes pe plan internațional”, a declarat Adrian Minuța, CEO Bel Profile. Academia de Golf Demis Papillon este o organizaţie nonguvernamentală care militează pentru dezvoltarea şi popularizarea golfului în România. Demis Papillon a fondat în 2009 Academia și vizează, pe termen scurt, dezvoltarea jocului de golf în Bucureşti, urmărind, pe termen lung, creşterea şi formarea jucătorilor de golf din România, Bulgaria și Europa de Est. Din 2014, DPGA a devenit partener al cunoscutei școli de golf Gary Edwin din Australia, școală care are filiale deschise pe toate continentele lumii. În 2016 Academia de golf Demis Papillon s-a mutat la terenul de golf de la Clubul Diplomatic din Parcul Herastrău în București.

Cupa Academiei de Golf „Demis Papillon” 2017 Cștigător (Gross winner): Cornel Dănilă Masculin Divizia I (HCP 0-18): Locul 1: Dragoș Tănase Locul 2: Claudiu Stroe Locul 3: Ionuț Georgescu Divizia II (HCP 19-36): Locul 1: Dan Bota Feminin Locul 1: Gabriela Pop Locul 2: Draga Popa Cherecheanu Locul 3: Luiza Olsen Începători: Locul 1: Robert Mohaseb


LIFESTYLE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

79

Cel mai modern resort de golf din România, inaugurat

Theodora Golf Club. Whole in one. Golf & More Theodora Golf Club, cel mai mare resort de golf din România, a fost inaugurat, în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, în 14 octombrie. Un fost teren viran, acesta s-a prefăcut în doi ani de zile în cel mai frumos și modern, până acum, teren de golf din țară, cu 18 cupe și un PAR 6, de 735 de metri, cel mai lung parcurs din Europa. Investiția se cifrează la 15 milioane de euro. Theodora Golf Club, cel mai modern resort de golf din România, și-a deschis, la jumătatea lunii octombrie, porțile în localitatea Teleac, comuna Ciugud, județul Alba. Cu o investiție de 15 milioane de euro, noul resort cuprinde cel mai mare teren de golf din România, dar și o serie de facilități de cazare și relaxare unice, clasificate la standardul de patru stele plus. Fiecare detaliu din construcția și decorarea clubului poartă amprenta fondatorului, Ioan Popa, și al Theodorei Popa, fiica patronului Transavia, care este, de altfel, cel de-al doilea fondator al clubului. „Suntem extrem de încântați să anunțăm lansarea Theodora Golf Club, un proiect cu viziune pe termen lung, născut din pasiunea pentru golf, un sport pe care îl practic de peste 10 ani. Complexul își propune să devină o destinație pe harta turismului românesc și să crească potențialul turistic al zonei, la nivel național și internațional datorită poziționării sale excelente, chiar în inima țării, în una dintre cele mai valoroase zone românești. Theodora Golf Club este o atracție unică în țară și în lume, ce se remarcă în toate serviciile și facilitățile sale prin atenția la detalii, oferind o experință de relaxare complexă”, a subliniat Ioan Popa, președintele Theodora Golf Club. Resortul a fost construit pe o durată de aproximativ doi ani de zile, designul purtând semnătura unei întregi echipe de profesioniști atât din țară, cât și din străinătate. Terenul de golf va fi deschis jucătorilor în primăvara anului viitor. Theodora Golf Club poziționează România pe harta internațională a golfului, iar principala atracție a complexului este terenul de golf, cu o suprafață de 56 ha, pe care se desfășoară cele 18 parcursuri, fiind cel mai mare teren de golf din țara noastră. Proiectul din localitatea Teleac își propune să asigure dezvoltarea golfului în România, un sport foarte practicat în țările occidentale și cu oportunități de creștere și în țara noastră. O premieră este reprezentată de faptul că terenul de golf va avea cel mai lung parcurs din Europa - PAR 6, de 735 de metri. Terenul de golf cu o lungime totală de 6518 m numără 4 par-

cursuri par 3, 10 parcursuri par 4, 3 parcursuri par 5 și 1 parcurs par 6. Noul club asigură celor interesați de învățarea acestui sport, posibilitatea inițierii și deprinderii tehnicilor de joc, în cadrul zonelor de driving range, atât din exterior, cât și din interior, urmând să fie deschisă și o Academie de golf dedicată copiilor, în viitorul apropiat. Theodora Golf Club este situat la maximum 10 minute cu mașina față de Alba Iulia, fiind totodată o destinație de interes pentru turiștii străini, distanța față de aeroportul din Cluj sau cel din Sibiu fiind între 1 și 2 ore.

Standarde înalte de ospitalitate Resortul Theodora Golf Club este localizat într-o zonă deluroasă, pe malul stâng al râului Mureș, oferind vizitatorilor o priveliște aparte, înconjurată de natură. Acesta cuprinde, pe o suprafață de 7 ha, un ansamblu de 14 vile cu 82 de camere duble la standard de patru stele plus, care sunt disponibile spre rezervare, începând cu 15 octombrie, la care se adaugă cinci vile în regim privat. În completarea facilităților de cazare, resortul deține un restaurant cu o capacitate de 160 de locuri în interior și 100 locuri pe terasă, ce oferă turiștilor și publicului larg un meniu select, cu preparate fine dining și băuturi rafinate. De asemenea, resortul dispune de o piscină exterioară în sezonul cald. Noul resort se poziționează ca o destinație și pentru mediul de afaceri românesc, locația dispunând de o sală de conferințe de 70 de locuri, precum și de o sală pentru întâlniri de business mai restrânse.


80

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

81


82

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romgaz susține Sănătatea în comunitățile rurale din Mureș Text şi foto: Alex TOTH

Într-o însorită zi de toamnă, în sala de consultaţii a Dispensarului uman din Grebenişu de Câmpie, aşezare situată pe drumul judeţean Tîrgu Mureș - Band - Şăulia, la aproximativ 29 de kilometri de municipiul Tîrgu Mureș, s-a derulat un nou episod din cadrul proiectului „Romgaz susţine Sănătatea în comunităţile rurale din Mureş”.

Dr. Ana Maria Prişcă, empatică cu pacienţii La Grebenişu de Câmpie, consultaţiile au fost realizate pe durata a mai multor ore, cu mult profesionalism şi empatie, de doi medici, Ana Maria Prişcă şi Marius-Nicolae Tontea, ambii de la Centrul pentru Medicină Integrativă Lotus Life. „Colegul meu este medic pneumolog şi face spirometrii, consultaţii pneumologice şi pulsoximetrie, adică ceea ce ţine de partea pulmonară, iar eu fac ecografii abdominale. Practic, acum facem numai înregistrările şi captăm imaginile, iar rezultatele vor fi trimise în zilele următoare la cabinetul din Grebenişu de Câmpie, iar doamna doctor de aici le va înmâna pacienţilor”, a declarat dr. Ana Maria Prişcă. Virgil Marius Metea, director general al Romgaz SA Mediaş Iniţiat de compania Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaş, în parteneriat cu Asociaţia Educaţie pentru Europa din Cluj Napoca, Asociaţia pentru Medicină Integrativă Lotus Life din Tîrgu Mureș şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş, proiectul şi-a propus să ofere consultaţii, dar şi sfaturi pentru un stil de viaţă sănătos, pentru 200 de locuitori din mai multe comune ale judeţului Mureş.

Recunoștință și mulțumiri din partea beneficiarilor Ideea proiectului a fost apreciată ca fiind binevenită de beneficiari, în mare parte pensionari care în timpul vieţii şi-au desfăşurat activitatea în agricultură. „Ideea ca nişte medici să vină din Tîrgu Mureș la Grebenişu, ca să ne consulte, este foarte bună. E foarte bine, pentru că nu ne mai deplasăm noi. A mai fost cineva în trecut,


CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Consultaţie pneumologică nişte străini din Iugoslavia, tot cu consultaţii, în rest nu a mai venit nimeni, niciodată, să ne consulte atât de aproape de casă”, a afirmat Cornelia Romanţi. „Ne-au anunţat că vor fi consultaţii şi am venit. E o idee foarte bună, nu ne-am gândit la aşa ceva şi nici nu am ştiut că se poate. Am fost la Tîrgu Mureș, la medic, acum ceva vreme, pentru dureri de mijloc, iar consultaţiile de astăzi au fost binevenite”, a spus tanti Cornelia, care a împlinit, recent, venerabila vârstă de 81 de ani. „Sunt mulţumit de modul cum a decurs consultaţia şi pentru că cineva s-a gândit şi la noi, oamenii care nu prea au posibilitatea să meargă la Mureş, la consultaţii. Le doresc multă sănătate celor care s-au gândit la noi”, a transmis o altă pacientă, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Lotus Life, aproape de pacienți Preşedintele Asociaţiei pentru Medicină Integrativă Lotus Life, dr. Carmen Nicolau a subliniat deschiderea pe care Centrul pentru Medicină Integrativă Lotus Life o are pentru parteneriatele care vizează proiecte cu impact sociomedical în comunitate. „Nu e primul proiect de acest gen la care participăm, cred că este al treilea sau al patrulea din acest an. Am participat la toate invitaţiile pe care le-am avut de-a lungul timpului, suntem ca şi echipă împreună şi pentru faptul că eu sunt convinsă că aceste lucruri sunt extrem de benefice pentru toată lumea, indiferent de nivelul de pregătire pe care îl ai, de vechimea pe care o ai, de entuziasmul în a ajuta oamenii care nu ajung la tine. Să te duci tu, din când în când, atunci când poţi, la ei, este ceva care nu se va termina niciodată aici. Noi tot timpul suntem deschişi la astfel de proiecte”, a declarat dr. Carmen Nicolau. Referindu-se la parteneriatul încheiat în cadrul proiectului „Romgaz susţine Sănătatea în comunităţile rurale din Mureş”, preşedintele Asociaţiei pentru Medicină Integrativă Lotus Life a subliniat importanţa deplasării medicilor specialişti în mijlocul pacienţilor, în comunităţi rurale aflate la distanţă faţă de municipiul Tîrgu Mureș, recunoscut ca fiind unul dintre oraşele medicale de top din România. „Proiectul este iniţiat prin intermediul unui parteneriat între Romgaz, Lotus Life, Asociaţia Educaţie pentru Europa şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş. Iniţiatorul principal este Romgaz, care susţine sănătatea comunităţilor rurale din judeţul Mureş. Localităţile au fost selectate astfel încât să fie la o oarecare distanţă faţă de centrul universitar Tîrgu Mureș, iar medicii din comunele respective să aibă disponibilitatea de a se implica în proiect. Au fost şi cazuri în care ni s-a spus din partea unor medici că nu au nevoie de acest ajutor. Ideea proiectului este să ne ducem

Dr. Carmen Nicolau, preşedintele Asociaţiei pentru Medicină Integrativă Lotus Life în mijlocul pacienţilor, când pot dânşii să vină la consultaţii. Este vorba de consultaţii de specialitate, EKG, spirometrie, ecografie abdominală şi dacă este cazul anumite analize de laborator la pacienţii care se prezintă în ziua când sunt programaţi în cabinetul medical al medicului de familie din localitatea respectivă. Mai mult decât atât, medicul de familie din localitatea respectivă are posibilitatea de a delega el persoanele care sunt eligibile pentru consultaţii, deoarece noi, de la distanţă, nu putem să facem o selecţie. Acolo unde se identifică o problemă şi se impune continuarea investigaţiilor sau aducerea în centrul nostru pentru a fi trataţi, problema respectivă devine o prioritate”, a afirmat dr. Carmen Nicolau.

Implicarea socială, în strategia Romgaz Proiectul a beneficiat de susţinere financiară, conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994 actualizată, din partea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA. Frecvent, compania care are sediul central în Mediaş susţine diverse proiecte sociale şi educative, cu impact benefic în comunităţi, parte a strategiei de responsabilitate socială corporativă a companiei. „Romgaz consideră implicarea socială drept parte integrantă a strategiei sale, un argument puternic pentru a susţine proiecte dedicate comunităţilor locale în care activează şi care vin în întâmpinarea nevoilor cu care se confrunta acestea. Între diferite regiuni ale ţării şi între diferite grupuri populaţionale, se cunosc discrepanţe în ceea ce priveşte accesul la servicii de sănătate, mediul rural continuând să se afle într-o poziție mai dificilă din acest punct de vedere. Implicarea Romgaz în acest proiect, derulat în zonele rurale ale judeţului Mureş, unde prin sucursalele sale compania interacţionează cu comunităţile locale, este un act de responsabilitate socială prin care doreşte să intervină acolo unde nivelul de acces al comunităților la servicii de sănătate standard este limitat. Chiar dacă proiectul reprezintă o soluție parțială, poate fi un impuls pentru identificarea unor soluții permanente care să permită accesul la servicii medicale pentru toate categoriile de populație. Vom continua să fim implicați în proiecte cu impact puternic şi real asupra comunităților locale şi ne vom orienta cu precădere spre acelea care vor contribui la îmbunătățirea calității vieții generației prezente şi viitoare”, a declarat Virgil Marius Metea, director general al Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA Mediaş.

83


84

TRADIȚII

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Povestea tradițiilor la Festivalul usturoiului în Țara Contelui Dracula O nouă ediție a Festivalului usturoiului în Țara Contelui Dracula a avut loc între 1-3 septembrie, în Pasul Tihuța, Piatra Fântânele, pe Pășunea Rusu din județul Bistrița-Năsăud. Târgul de produse meșteșugărești și tradiționale, organizat de Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud” în cadrul festivalului, a adus în premieră 34 de producători locali. Festivalul le-a oferit, de asemenea, participanților multă muzică bună și petreceri de basm. Festivalul usturoiului în Țara Contelui Dracula, ajuns la a cincea ediție, le-a adus și în acest an participanților miturile, tradițiile, obiceiurile și poveștile locale despre zâne, vrăjitoare și strigoi care sunt valorificate pentru a aduce plus valoare Ținutului Contelui Dracula. Tema centrală a fost, cum altfel?, usturoiul, binecunoscut în folclor pentru puterile sale miraculoase, antidot pentru boli și în lupta contra forțelor malefice, regăsit în prezentări ghidușe – cununi și aranjamente - la standurile meșteșugarilor, artizanilor și producătorilor locali prezenți la Târgul de produse meșteșugărești și tradiționale. Organizat de Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud”, târgul a reunit 34 de membri ai asociației – o prezență record - și 20 de reprezentanți ai Asociației „Produs de Cluj” – partener al târgului, care și-au expus creațiile pline de imaginație care îți furau privirea și sufletul sau și-au etalat delicioasele produse gastronomice. Ediția a V-a a Festivalului a propus o bogăție de activități creative, distractive și recreative, pentru toate vârstele și gusturile: Lupii Apoulonului, Jocuri și ateliere de creație Scenica pentru copii, Ateliere de împletit părul, tatuaje temporare și picturi pe față, Concurs de bărbăție, Concurs gastronomic „Super Chef în Ţinutul Contelui Dracula”, Drumeție pe urmele Contelui Dracula – coordonată de Prof. Ioan Bâca, Concursul costumelor și personajelor, vânătoare de vrăjitoare, demonstrații, activități sportive, aventură și surprize din partea Contelui.

Istorie prin joc și povești Jocuri în aer liber, ateliere de creaţie, graffiti şi pictură, un întreg sat al piticilor care se construieşte sub ochii copiilor şi cu ajutorul lor, dar şi extraordinare lecţii de istorie pe viu – au fost surprizele celor care şi-au petre-

cut ziua de sâmbătă la Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula. Soldaţii daci şi romanii din Garda Apulum care şi-au instalat tabăra pe Păşunea Rusu din Pasul Tihuţa au făcut senzaţie cu o impresionantă lecţie de istorie pe viu în care au povestit despre legionarii romani, despre cei 500 de denari pe care îi primeau soldaţii romani pentru serviciile militare, bani cu care aceştia să îşi permită să locuiască cu chirie în Roma un an întreg, să îşi cumpere un sclav mai ieftin, vreo trei porci şi chiar câteva vaci. La fel de impresionante au fost şi prezentarea de arme, precum şi taraba cu mâncare amenajată de Lupii Apoulonului, cu demonstrații de gastronomie antică şi degustări. Din peisaj nu lipsesc nici domniţele care îi inspiră şi sprijină pe soldaţii Legiunii a XIII-a Gemina. Copiii au fost, probabil cei mai fericiţi, pentru că au avut la dispoziţie spaţii nesfârşite pentru a înălţa zmee sau pentru a juca hapuc, miuţă, dar şi panouri destinate celor pasionaţi de graffiti. „Am pregătit copiilor o mulţime de jocuri în aer liber şi ateliere de creaţie, le-am pregătit şi nişte panouri de mari dimensiuni pe care ne vom încerca talentul – pentru prima oară – cu graffiti, dar avem la dispoziţie şi clasicul atelier de pictură. Avem şi materiale speciale şi multe căsuţe de carton stratificat care trebuie pictate şi decorate frumos de copii, pe lângă care se vor putea amenaja străduţe, grădini şi tot ce este necesar într-un sătuc adevărat de pitici...”, a explicat Dora Baba, managerul Clubului Scenica. Artiştii de la Scenica au coordonat, la Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula şi un atelier de ţesături, pentru care au fost cumpărate războaie de ţesut verticale, din lemn, pe care cei mai pricepuţi dintre copii vor putea să ţeasă un covoraş cum făceau bunicile noastre.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRADIȚII

Distracție de basm Povești pe ritmuri de folk, pop, balkanic și muzică populară au fost spuse pe scenă, alături de trupe locale, de artiști de marcă: Delia, Mircea Baniciu sau soliștii Ansamblului Profesionist Dor Românesc: Mirela Petruş, Domnica Dologa, Ioachim Spân, Oana Matei, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, Nicu Cioancă - și mulți alții. Prima seară a Festivalului Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula a fost magică. Sute de oameni au ajuns în locul de basm, acolo unde se reunesc deja pentru a cincea oară. Spectacolul a fost deschis de tânăra trupă Big City, urmați de Vasile Bancea și Sorin Borzoș. Aceștia „au luat un prieten la ocazie” - pe Dani Năsăudean, astfel că pe scenă au urcat trei de data aceasta. Nelipsiți de la Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula, Bancea și Borzoș au încălzit atmosfera așa cum numai ei știu să o facă - s-a râs mult, s-a picurat cu apă în ochi și s-a cântat de s-a auzit pe toată Valea Bârgăului. Maestrul Mircea Baniciu a urmat apoi pe scenă. Toți Vinovații fără vină prezenți în Ținutul Contelui Dracula au simțit magia locului, dar și magia vremurilor trecute. Bineînțeles, Baniciu nu a fost lăsat să plece fără cel puțin un Bis. I-a îndemnat pe toți cei prezenți să contribuie la dezvoltarea locurilor acestea frumoase cu care bistrițenii sunt binecuvântați și a părăsit scena în aplauze. Distracția nu s-a terminat, căci Bancea, Borzoș și Năsăudean au revenit pe scenă și au cântat până târziu. Surpriza serii a fost buna lor prietenă, Angie Cobuț - participantă la Chefi la Cuțite, care a făcut un soi de „backing vocal”, iar atmosfera s-a încins rapid. Muzica a răsunat până târziu în noapte în Ținutul Contelui Dracula. A doua seară a Festivalului Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula a aparținut oamenilor frumoși, oameni care vin pentru a cincea oară să se bucure de muzică, de mâncare gustoasă și de activitățile care se desfășoară timp de trei zile în locul de poveste.

Miile de oameni care s-au adunat în această seară în Ținutul Contelui Dracula au trăit frumos pentru aproape o oră alături de cea mai în vogă artistă a momentului, Delia. Cu o voce care a pus rapid stăpânire pe mulțime, Delia a debordat de energie. A dansat, a cântat, a sărit și i-a făcut pe miile de oameni prezenți în această seară pentru ea să cânte cât i-au ținut puterile. O mare de luminițe s-a aprins, iar artista nu a ratat momentul și a postat pe contul său de Instagram. După aproape o oră, a părăsit scena în aplauze publicului. Petrecerea a continuat până în zori cu “vrăjitoarele” DJ Wanda și Mary Ann Sax. Evenimentul a fost organizat de Asociația de Promovare a Turismului „Turist în Bistrița-Năsăud”, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură, Asociația de Promovare a Turismului „Turist în Bistrița-Năsăud”, A.D.I. „Turism în Bistrița-Năsăud”, în parteneriat cu Primăria Prundu Bârgăului, Primăria Tiha Bârgăului, Primăria Josenii Bârgăului, Primăria Poiana Ștampei, Primăria Livezile și Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud”. Un material realizat de Bistriteanul.ro & Transilvania Business

85


86

CSR

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Soarele de la Electric Castle 2017 a adus lumină în casele a 11 copii Lumânare, opaiț sau focul din sobă: în 2017, acestea sunt metodele de a avea lumină în casă pentru aproape 60.000 de familii din România. Într-un ocean de întuneric, Electric Castle Festival și NN Asigurări au reușit să schimbe viața a 25 de familii din România, în urma campaniei „Rain or Shine” derulate la cea mai recentă ediție a festivalului.

Echipele organizației „Free Miorița”, cea care implementează campania inițiată de Electric Castle, s-au apucat de treabă imediat după finalul ediției cu numărul V a festivalului. Până în prezent, șase familii din Harghita și Botoșani au primit instalații cu panouri fotovoltaice, care le-au și fost instalate de către voluntarii organizației. Reacția lor? „Erau zile când spuneam Doamne, mai bine să n-am mâncare în casă, dar să am un pic de lumină! Zile de iarnă lungă. Când toată viața ta se oprește. Acum mă bucur pentru fiica mea, ea are altă șansă, să meargă la școală, să crească într-o casă normală”, spune Elena Jiga, din satul Filpea, comuna Subcetate, județul Harghita. Cele 6 familii care au primit instalații până acum au în total 11 copii. Ei pot acum să vadă în casa lor un loc al bucuriei, chiar și în cele mai lungi nopți. Proiectul este posibil mulțumită sumei de 30.000 de euro pe care NN Asigurări a donat-o proiectului, dar și prin donațiile pe care participanții la festival le-au făcut pe platforma www.rainorshine.ro, unde au putut vota starea vremii la Electric Castle. Rezultatul celor peste 9.000 de voturi exprimate a înclinat balanța spre un soare strălucitor („shine”), lucru confirmat, cum altfel, și de cele 5 zile senine de care s au bucurat cei peste 174.000 de participanți la festival. Free Miorița își propune să încheie lucrările la toate cele 25 de case incluse în proiect până în primăvara anului viitor. Pentru acest lucru, e nevoie de cât mai mulți voluntari: cei care vor să ajute pot găsi detalii pe www.freemiorita.ro. În urmă cu 10 zile, echipa Electric Castle a fost prezentă și

în prima zi de școală din Bonțida, pentru a se bucura alături de elevii de aici de renovările făcute peste vară. Un nou teren de sport și dotări în sălile de clasă, investițiile ridicându-se la peste 70.000 de euro, a fost cadoul de „Bun venit la școală” pe care festivalul, alături de Lidl Romania, l-au oferit copiilor. „Acesta este efectul Electric Castle. El durează 365 de zile dintr-un an. Dacă până acum simțeau asta doar participanții la festival, ajungem, mulțumită partenerilor noștri, în locuri care au nevoie de noi, de toți cei care credem cu adevărat că muzica schimbă lucrurile în bine”, spune Andi Vanca, PR Manager Electric Castle Festival. Festivalul va anunța la începutul lunii octombrie perioada de desfășurare a celei de-a 6-a ediții.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

87


88

INEDIT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„Pot să transpun în sârmă orice idee” - Paul Cordoș Artistul Paul Cordoș răspunde într-un material pentru revista Transilvania Business tuturor curiozităților cititorilor și ale noastre despre arta modelării sârmei. Ne propune o incursiune în curente artistice, în activitatea sa și ne dezvăluie din colaborarea cu maestrul Horațiu Mălăele. Despre Art Bending. Art Bending este identitatea cu care am activat pentru o scurtă perioadă la Paris, unde am realizat primele instalații de street art și land art. Acum, Art Bending are potențial să ajungă curent artistic și înseamnă, în esență, lucrări realizate dintr-un fir continuu de sârmă. Materialul pe care îl modelez este dur și foarte rezistent, de foarte multe ori dificil de manevrat, în ultimii cincisprezece ani am exersat și învățat mult, consider că piesele transmit asta. Orice fir metalic se pretează la modelare, atâta timp cât se potrivește cu proiectul care urmează să fie realizat. Am lucrat cu alamă, cupru, fier, inox, argint și fir de aur, păstrez sârma galvanizată ca material principal. Despre curentul outsider art. Sunt outsider artist (mai multe detalii găsești în link: https://en.wikipedia.org/wiki/Outsider_art), de curând, termen întâlnit și în România. Curentul outsider art, în ultima perioadă, este căutat și apreciat în țară. În urmă cu 17 ani, când am realizat prima piesă, abajurul care mi-a schimbat viața, nu îmi închipuiam să parcurg un asemenea drum, am învățat din mers, pe de o parte, publicul și cei care m-au susținut m-au adus aici, pe de altă parte investesc suflet, timp (lucrez câteodată 12 ore) și determinare. Despre wire art, lucrări și expoziții. În perioada 2000-2005 erau prea puține informații despre “wire art”. Pe Alexander Calder (https://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Calder) l-am descoperit într-o galerie la Paris, am rămas impresionat de simplitatea pieselor din sârmă, așa au încolțit primele frământări interioare, viziuni artistice, decepții, încercări și reușite. Până în anul 2007 am realizat câteva piese, am studiat forma în ansamblul ei, apoi liniile, curbele, proporțiile, mi-a luat timp pentru că nu știu să desenez, acum văd lucrarea finalizată în detaliu înainte să încep să o modelez, schițele le desenez mental. Din anul 2008 pot să spun că am început să fiu căutat, după opt ani de încercări am văzut primele rezultate, modeste, dar care miau oferit energia și curajul să fiu mai perseverent. De câțiva ani mă ocup doar de proiecte îndoite, pot să trans-

pun în sârmă orice idee și cred că asta mă susține și îmi aduce notorietate, sunt deschis și îmi place foarte mult să fiu căutat de clienți și mai fericit sunt când reușesc să materializez lucrarea. Îmi plac toate piesele pe care le-am realizat. Desigur, o lucrare cum este un portret realizat din fir continuu de sârmă sau robotul tridimensional, înălțime 200 cm, realizat pentru NTT DATA, în colaborare cu Morphoza, sunt lucrări care ramân în portofoliu. Menționez și punctele de atracție ale orașului ClujNapoca, realizat pentru Class IN, care are dimensiuni impresionante - 550 cm lungime și 100 cm înălțime. Pe de altă parte, lucrările de serie și decorurile unicat de birou sau de perete îmi provoacă creativitatea, bicicleta suport pentru fotografie, fotbalist sau o pereche de căști supradimensionate sunt de impact, atunci când vrei să oferi un cadou personalizat. Îmi place să lucrez pe comandă, astfel pot să ofer clientului experiența de care are nevoie. Mai mult îmi place faptul că sunt mobil, un colac de sârmă, clești, mănuși și pot să merg oriunde sa creez, când susțin prestații live, mă consider o instalație artistică interactivă, încurajez lumea să vină să discutăm și să realizez pe loc o piesă în câteva minute. Performanțe de acest gen m-au ajutat, am susținut la Paris, Viena, Iași, București, Sibiu și, bineînțeles, Cluj-Napoca. Am avut câteva expoziții în țară și am trimis câteva lucrări la Paris, acum pregătesc expoziția Adults Only în toamnă, în România. Despre colaborări. Colaborarea cu maestrul Horațiu Mălăele a început de anul trecut, am interpretat câteva schițe în sârmă, impactul a fost colosal, forma expresiei artistice este apropiată, m-a cucerit minimalismul din lucrările lui. Am ajuns să ne întâlnim prin intermediul echipei de la Crama Gramma pentru care am realizat câteva lucrări și, mai ales, o interpretare după schița desenată de Horațiu Mălăele care se regăsește pe eticheta vinului Cuvee Visan Rose.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

89


90

ANALIZÄ&#x201A;

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


agro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

91

supliment Transilvania Business

România, invitată în marea familie a Bălţatei europene


92

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Andrada și Emil Tempelean, afaceri tradiționale în casa bunicilor de Ligia POPA

În Țara Beiușului a apărut un nucleu pentru scoaterea la lumină și promovarea valorilor tradiționale și a unui stil de viață sănătoasă. Din acesta fac parte și doi tineri care au decis, după ce și-au terminat studiile, să se întoarcă în locurile natale, să refacă casa bunicilor și să o transforme într-o pensiune tradițională, să pună bazele unei afaceri cu produse cosmetice naturale și să pună umărul la redescoperirea rețetelor tradiționale și a obiceiurilor locale din Țara Beiușului. Povestea tinerilor reveniți acasă a fost un model pentru zonă și a atras atenția turiștilor interesați de ceea ce satul românesc le poate oferi: liniște, natură și sănătate, casa bunicii și produse cosmetice 100 % naturale. Andrada și Emil Tempelean sunt dovada clară că mediul rural are ce le oferi și tinerilor foarte bine pregătiți în domenii care, la prima vedere, nu au prea multe în comun cu agricultura. Andrada, de exemplu, a absolvit cursuri universitare de business și publicitate, la Cluj, iar apoi s-a înscris la cursuri de artă fotografică, așa că a ajuns și „artist cu diplomă” și chiar a avut câteva expoziții personale de fotografie. Apoi, pentru câțiva ani, Andrada a fost specialist în Relații Publice, account executive și specialist marketing pentru firme de publicitate. „În ultima mea perioadă petrecută la Cluj lucram pentru o companie care crea jocuri pentru copii pentru gadgeturi. Un mediu foarte creativ și inovativ, de altfel. Stăteam în chirie într-o garsonieră la marginea Făgetului, zona pe care am ales-o special pentru că în fiecare seară sau dimineață alergam în paradisul verde al Clujului. Fiind o persoană activă și responsabilă pentru sănătatea ei încercam să amortizez cumva timpul petrecut la birou, cu ochii în monitor”, poveștește Andrada despre viața ei de angajat al unui domeniu dinamic, specific multinaționalelor din cel mai mare oraș al Transilvaniei. Chiar dacă avea o viață activă, care îi aducea multe satisfacții, tânăra și-a dat seama că are nevoie de altceva și își dorea o schimbare, așa cum, de altfel, își visează mulți corporatiști. Așa a decis să se întoarcă acasă, în Țara Beiușului și a început să muncească de acasă. Și, apoi, și-a întemeiat o familie, alături de Emil…

Satul ca afacere Între timp, Emil a moștenit casa bunicilor, pe care a amenajat-o respectând toate normele tradiționale: fără geamuri termopan, obiecte din plastic sau piese de mobilier modern. Casa, cu curte, cuptor de pâine și grădină cu lavandă a devenit o pensiune foarte tentantă pentru orășeni și pentru străinii îndrăgostiți de România. În paralel, Andrada a dezvoltat o afacere cu produse cosmetice și produce săpun de casă, cu ceea ce îi oferă vecinul ei apicultor, și creme naturale. Ceea ce iese din atelierul fetei este oferit cumpărătorilor online sau la târguri tradiționale, iar faptul că aceste pro-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

duse sunt apreciate au convins-o să se gândească și la lărgirea gamei oferite, la alte creme, la alte săpunuri. Astfel, cei doi tineri îmbină tot ce au învățat, pentru a trăi bine și nu oriunde, ci în mediul rural, pe care l-au ales în urmă cu câțiva ani: „toate au legatură, nimic nu e întâmplator în viață și toate experiențele, mai repede sau mai târziu te vor ajuta la ceva. Eu am crescut într-o familie în care tatăl este foarte patriot și străbunicul meu este un sumănar renumit din Sârbești care a dus faima tradiției românești dincolo de granițe. Mereu am fost legată de viața satului și farmecul lui, chiar dacă nu am avut bunici la țară, unde să mă duc în vacanțele de vară, iar soțul meu este la fel de interesat de obiceiurile bătrânilor. Acest lucru ne-a legat, așa cum ne-a legat decizia de a ne muta împreună în căsuța țărănească, loc pe care într-o vară l-am readus la viață”, mai spune tânăra. Andrada a mai inițiat și un alt proiect, Transylvanian. Acesta a apărut după ce a început să studieze rețetele vechi din bucătăria tradițională din Tara Beiușului, bucătăria cu tot ce înseamnă obiceiuri, ustensile, rețete, tot. „Am vrut să culeg rețetele de la bătrânele satelor și să le și prepar, cât mai simplu și mai sănătos, dar și să combin rețetele moderne cu modalitate de preparare în stilul bunicilor. De exemplu, tatăl meu a cultivat 30 de soiuri de roșii cherry și nu numai Bio, iar produsul pe care l-am realizat sub acest brand este Roșii Cherry din 10 soiuri în bulion gătit din 20 de soiuri de rosii în borcan și conservat cu busuioc. Mai am descoperit o rețetă nouă, pălinca cu lavandă, realizată de soțul meu”, zice Andrada. Și, întorcându-se la produsele cosmetice, de serie mică, pe care le produce, recunoaște că acestea au făcut parte „dintr-un vis din copilărie”. „Cartea mea preferată și analizată zilnic era cea a Mariei Treben despre plante medicinale și leacuri naturale. Imediat după ce ne-am mutat la Drăgoteni, în căsuța noastră tradițională, am insistat să plantăm în grădina 5 ari de lavandă respectiv 1000 de butași”, ne povestește tânăra. Lavanda a ajuns în primele săpunuri handmade făcute de Andrada. Apoi, ideile au curs, așa că, în acest moment, ea produce și balsamuri pentru buze, pentru mâini crăpate, reumatism și circulație proastă și multe altele pe bază de ceară de albine și chiar și un bal-

AGRO TB

sam reparator pentru lăbuțele câinilor. Despre produse, ea spune că o captează total: „contează fiecare etapă din procesul realizării produselor. Aleg cu mare atenție fiecare ulei esențial, unt vegetal sau pulbere naturală să fie din producții certificate Eco și Bio. Inclusiv ceara de albine care dă ceva în plus produselor o aducem din munți”. Cei doi tineri sunt convinși că toate le ies atât de bine pentru că nu fac compromisuri, ci se implică doar în proiectele în care cred și pe care le simt. Și, fiindcă au toate motivele să fie optimiști, cei doi se gândesc foarte serios la accesarea de fonduri europene pentru extinderea proiectelor și pentru trecerea lor la un nivel superior. Astfel, experiența, cursurile și pasiunile Andradei și ale lui Emil au condus la crearea unui pol de progres care ar putea salva satul românesc.

93


94

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România, invitată în marea familie a Bălțatei europene de Alex TOTH

Secretarul general al Asociaţiei Europene de Bălţată, dr. Georg Rőhrmoser, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, dr. Claudiu Frânc, şi preşedintele Organizaţiei Naţionale de Reproducţie şi Însămânţări Artificiale, ing. zoot. Valer Sician, au semnat, la începutul lunii septembrie, un protocol de colaborare între Asociaţia Crescătorilor de Bălţată din Germania şi Federaţia Crescătorilor de Bovine din România.

Ce prevede protocolul Ceremonia a avut loc în Sala Mare a Palatului Administrativ din Tîrgu Mureș, cu ocazia Congresului Internaţional al Rasei Bălţată, eveniment inclus în programul celei de-a doua ediţii a Zilei Naţionale a Bălţatei, iar textul protocolului prevede „susţinerea fermierilor din România, crescători de Bălţată, a membrilor Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România şi a membrilor Organizaţiei Naţionale de Însămânţări Artificiale în următoarele activităţi:

asigurarea pentru Federaţia Crescătorilor de Bovine din România a bonitării, a prelucării datelor de producţie şi evaluarea performanţelor genetice conform sistemului european comun de lucru pentru rasa Bălţată, pentru fermele de elită din România, participarea echipelor tehnice de lucru la întâlniri, simpozioane, expoziţii organizate de către Asociaţia Crescătorilor de Bălţată din Germania, schimb de materiale publicitare, informaţii tehnice pe programe de ameliorare COP şi reproducţie, crearea unui parteneriat în vederea dezvoltării activităţilor comune specifice rasei în interesul ambelor organizaţii.”

95


96

AGRO TB

Reprezentare mai vizibilă la nivel european Invitaţia către Federaţia Crescătorilor de Bovine din România de a fi membru cu drepturi depline al Asociaţiei Crescătorilor de Bălţată din Germania a fost făcută de dr. Georg Rőhrmoser, secretar general al Asociaţiei Europene de Bălţată, totodată şi director al Asociaţiei Crescătorilor de Bălţată din Germania. „Există trei scopuri ale acestei federaţii, cel mai important fiind posibilitatea fiecărei ţări membre de a-şi reprezenta interesele pentru rasa Bălţată, respectiv partea de pregătire tematici, expoziţii, legislaţie armonizată cu cea din alte ţări. Un alt obiectiv îl constituie reprezentarea faţă de instituţiile ţărilor pentru a urmări în comun interesele membrilor. Cel de-al treilea obiectiv este strict tehnic şi se referă la probleme de reproducţie, probleme de programe de ameliorare, controlul oficial al producţiei, programe de reproducţie,

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

strict ceea ce îl evidenţiază pe fermier din punct de vedere tehnic. Un exemplu concret din ce înseamnă activitatea în comun a acestor ţări este faptul că pe testarea genomică sunt aproximativ şapte ţări care lucrează împreună pentru a reduce în primul rând cheltuielile, dar cel mai important obiectiv îl reprezintă constituirea unei baze de selecţie mult mai mare. La ora actuală, au anual 20.000 de animale în acest program. Al doilea punct foarte important este armonizarea din punctul de vedere al instrumentelor de lucru”, a afirmat dr. Georg Rőhrmoser.

Fermieri români, acționari la Semtest-BVN Germania În viziunea preşedintelui Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, dr. Claudiu Frânc, invitaţia către crescătorii de Bălţată din România de a se alătura marii familii europene a Bălţatei reprezintă atât o onoare, cât şi o responsabilitate din mai multe puncte de vedere. „Pentru noi, este o mare surpriză, dar în acelaşi timp şi o mare provocare care mă mobilizează şi mă stimulează. Îmi dă de gândit, la modul cel mai serios”, a spus dr. Claudiu Frânc. „Propunerea este onorantă pentru noi, fermierii români, şi gândiţi-vă numai la un aspect: dovadă a deschiderii Asociaţiei şi a BVN din Germania, în special faţă de fermierii din România, vă anunţ că un număr important de fermieri mari din România, din urmă cu o lună şi ceva, sunt acţionari cu acţiuni la purtător în cadrul Semtest-BVN Germania. Mai mult de atât n-au ce să ne mai dovedească aceşti oameni, deschiderea faţă de fermierii din România, decât faptul că prin acea deschidere, respectiv atribuirea unui pachet important de acţiuni în cadrul Semtest BVN Germania către fermieri importanţi care au performanţă în fermele de Bălţată din România, care au devenit în urmă cu o lună acţionari. Este o mare onoare pentru noi. Ne gândim la modul cel mai serios, odată cu invitaţia făcută de domnul secretar


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

general Georg Rőhrmoser vom avea ocazia ca, introducând efectivele din fermele respective, performante, membre ale Federaţiei, în sisteme unice de evaluare egale pentru toate statele membre care fac parte din această mare familie, vom putea face comparaţie foarte exactă între ceea ce facem noi prin programele noastre naţionale şi evaluările în urma introducerii criteriilor unice aplicabile în acele 12 state. S-ar putea să avem surprize foarte frumoase, ca animale din România să poată să intre în procesul de selecţie unic agreat în cele 12 state. Probabil vor fi şi alte state care vor fi primite în această mare familie a Bălţatei europene în cadrul evenimentului care va avea loc în Franţa”, a completat preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

Moment de cotitură pentru crescătorii de Bălțată Directorul Semtest-BVN Mureş, totodată lider al Organizaţiei Naţionale de Reproducţie şi Însămânţări Artificiale, ing. zoot. Valer Sician, s-a declarat încântat de gestul partenerilor germani şi a explicat, pe scurt, care sunt avantajele crescătorilor români de Bălţată la Asociaţia Crescătorilor de Bălţată din Germania. „A fost un moment de bucurie atunci când invitaţia a venit şi nu din partea oricui, ci din partea secretarului general al Federaţiei Europene de Bălţată. Vine ca o recunoaştere până la urmă a organizaţiilor din România ca şi partenere în structura europeană, probabil a contat mult şi primul congres pe care l-am organizat în 2015, la care am avut structuri importante din afară. Atât pentru organizaţiile din România, cât şi pentru crescători e un moment de cotitură, pentru că intrăm pe o altă direcţie, vom avea de acum înainte acces la masa rotundă la care se discută politici, strategii de creştere şi dezvoltare a rasei. Mai mult decât atât, cu siguranţă că, dacă vom reuşi să gestionăm bine această ofertă, vom ajunge să folosim instrumentele de lucru pe care europenii le folosesc, mă refer la raportări pe controlul

AGRO TB

oficial al producţiei, pe reproducţie şi pe alte instrumente pe care ei pot să ni le ofere. Practic, vom sări câteva etape, dacă aş putea să spun aşa, pentru că ei au o experienţă foarte bogată în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea raselor. Au continuitate de peste 100 de ani în aceste activităţi, iar, cu siguranţă, expertiza lor ne va ajuta. Genetica este, până la urmă, cea care face ca vaca bălţată cu roşu să fie universală. La ora actuală, avem juninci aduse din afară, din toate ţările europene, avem material seminal adus din toate ţările europene, deci s-a uniformizat atât de mult genetica, încât nu mai poţi să faci diferenţă din punct de vedere geografic, într-o ţară sau alta pe rasă, motiv pentru care deciziile luate la această masă rotundă sunt convins că se potrivesc foarte bine şi pentru România. Cu siguranţă, noi trebuie să avem reprezentanţi foarte buni din structurile asociative care să ducă mesajul nostru şi care să aducă acasă strategii şi politici pe care să le poată aplica astfel încât peste 10-20 de ani să putem spune că a fost o decizie corectă şi drumul pe care l-am urmat a fost cel spre dezvoltare, spre progres”, a menţionat ing. zoot. Valer Sician.

97


98

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

O junincă din județul Covasna, Miss Bălțata 2017 A consemnat Alex TOTH

Cu ocazia celei de-a doua ediţii a Zilei Naţionale a Bălţatei a avut loc și o expoziție de animale, organizată în incinta Sălii de Manej a Depozitului de Armăsari din Tîrgu Mureș, la care au participat 37 de vaci din rasa Bălţată din mai multe judeţe ale Transilvaniei. Ce rase creşteţi? Bălţată românească 100 %, iar vaca cu care am câştigat astăzi este o junincă în vârstă de doi ani. Aţi câştigat astăzi Marele Premiu al expoziţiei. Care e secretul? Secretul vine, în primul rând, de la genetica bună, de 30 de ani. Am preluat activitatea de la tatăl meu, pe timpuri, el creşterea vaci cu bunicii mei. În 1987, chiar a câştigat un loc 1 la un concurs organizat la Tîrgu Mureș. Efectiv, de când vă ocupaţi de ferma de acasă? Am preluat ştafeta de la tatăl meu din anul 2010.

Comisia de bonitare, alcătuită din dr. ing. Iacob Lelior (Agenţia Naţională pentru Zootehnie), dr. Johannes Aumann (bonitor internaţional), dr. ing. Lajos Peterfi (Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale din România), ing. Maria Fola (Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie Mureş), dr. Szilard Gerendi (COP) şi dr. Eugen Jurco (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca) a acordat premii atât pentru cele trei categorii, „Vaci multipare”, „Vaci primipare” şi „Juninci”, cât şi la nivelul întregii expoziţii. Marele Premiu i-a revenit fermierului care a primit cele mai lungi aplauze din partea publicului, respectiv lui Kanabe Gergely din județul Covasna, iar trofeul a fost înmânat de dr. Georg Rőhrmoser, secretarul general al Asociaţiei Europene de Bălţată. De unde aţi venit pentru a participa la expoziţia de la Tîrgu Mureș? Tocmai din judeţul Covasna, din satul Sânzieni, de lângă Târgu Secuiesc. Acolo avem o fermă de familie cu un efectiv de 50 de capete.

Lobby pentru asociere Europarlamentarul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, i-a îndemnat pe fermierii participanţi să se asocieze în vederea producerii de valoare adăugată. “În agricultură, în momentul de faţă, asocierea este una dintre cheile reuşitei în acest domeniu. Suntem într-o zonă a Transilvaniei unde avem foarte multe ferme familiale şi pentru a putea reuşi în ceea ce înseamnă achiziţionarea gamei de maşini sau de utilaje cu care să lucrăm terenurile trebuie obligatoriu să facem acest pas, dificil într-adevăr, avem această rezervă de pe vremea CAP-iştilor, dar până la urmă să ştiţi că nu este altă soluţie decât asocierea în agricultură”, a afirmat Daniel Buda, care a mai susţinut că “asocierea îţi dă posibilitatea, pe de-o parte, să-ţi cumperi gama de maşini, pe de altă parte îţi oferă posibilitatea, sigur, să-ţi faci fabrici de lapte, să poţi să produci tu valoare adăugată”.

Care a fost evoluţia fermei? Activitatea a crescut, am pornit de la trei vaci, n-am cumpărat niciodată vaci, doar am crescut şi am înmulţit vacile pe care le aveam. Care sunt satisfacţiile activităţii dumneavoastră? Munca cu animalele este foarte grea, de dimineaţă până seară, uneori şi noaptea, dacă sunt probleme. Energia de a continua ne este dată de rezultatul muncii, când vedem că animalele sunt frumoase şi sănătoase şi dau lapte bun. De asemenea, mai vindem şi viţei. Rezultatele bune ne dau puterea să continuăm.

Mândria de a fi fermier Directorul Semtest-BVN Mureş, totodată lider al Organizaţiei Naţionale de Reproducţie şi Însămânţări Artificiale, ing. zoot. Valer Sician, s-a declarat mulţumit atât de valoarea expoziţiei, cât şi de faptul că din ce în ce mai mulţi tineri se îndreaptă spre sectorul creşterii animalelor. „Ceea ce am văzut astăzi, aici, ne arată faptul că se tratează la un alt nivel creşterea vacilor. M-am bucurat pentru că am văzut fermieri îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ceea ce îmi spune că au venit cu mândrie şi cu bucurie la acest eveniment. Am mai constatat un lucru, am văzut mulţi tineri aici, care şi-au condus singuri animalele, şi aş spune că există un alt trend. Un trend care sper să se generalizeze, un trend al celor care spun „sunt mândru că sunt fermier, sunt mândru că sunt crescător de animale”. Este un slogan pe care aş dori să îl promovăm pentru că deja încep să pară tineri pregătiţi, vin şi din domeniul bancar, ceea ce înseamnă că au calculele în buzunar, vin din alte domenii, am văzut aici studenţi care învaţă la universitatea de profil din Cluj-Napoca sau la alte universităţi, ceea ce înseamnă că se pune accent pe profesionalism şi înseamnă că în viitor vom avea o altă categorie de fermieri”, a declarat ing. Valer Sician.


AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

99

Spectacol al geneticii la Parada taurilor Semtest-BVN de Alex TOTH

Eveniment de tradiţie pentru crescătorii de bovine din România, cea de-a 16-a ediţie a Paradei taurilor Semtest-BVN s-a desfăşurat în 7 octombrie, la sediul societăţii din comuna Sângeorgiu de Mureş, județul Mureș. Evenimentul a confirmat poziţia de lider naţional în domeniul geneticii de top a societăţii Semtest-BVN Mureş, partenerul de încredere al crescătorilor de bovine din România. La evenimentul desfășurat în județul Mureș, 27 de tauri din rasele Bălţată Simmental, Holstein Friză, Limousine, Charolaise şi Angus au defilat, împărţiţi în cinci grupe de prezentare: Eurocarne, Holstein Friza, Euroclasic, Eurotop şi Eurotop Genomic. În debutul paradei, ing. Valer Sician, director general al Semtest-BVN Mureş şi preşedinte al Asociaţiei de Însămânţări Artificiale din România, a făcut un scurt rezumat al Simpozionului ştiinţific cu tema „Reproducţia, o nouă etapă istorică în România”, organizat cu o seară înainte la sediul societăţii din Sângeorgiu de Mureş. „Reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale, ai fermierilor şi ai prestatorilor de servicii, ai mediului academic, ai universităţilor de profil, ai staţiunilor de cercetare şi specialişti au dezbătut o temă importantă privind rolul pe care trebuie să-l aibă fermele de reproducţie în România. De asemenea, în cadrul simpozionului am consemnat un moment foarte important. Începând din acest an, Organizaţia Naţională de Însămânţări Artificiale şi-a dublat numărul de specialişti. Cei mai harnici, cei mai destoinici şi cei mai profesionişti fermieri din toate colţurile ţării, desigur în special din zona Transilvaniei, Moldovei şi Banatului, unde avem acţiune din punct de vedere genetic, au intrat în structura de organizare a Organizaţiei Naţionale de Însămânţări Artificiale prin cumpărare de acţiuni. A fost un gest de deschidere a unităţii noastre faţă de performanţă, faţă de fermele de elită, un gest pe care l-am început cu 38 de fermieri pe care i-am premiat într-un cadru festiv”, a afirmat ing. Valer Sician. Parada taurilor Semtest-BVN a devenit, în timp, un eveniment care atrage specialişti din toate colţurile ţării. La fel s-a întâmplat şi la ediţia din acest an, printre spectatori regăsindu-se crescători de bovine din peste 30 de judeţe ale ţării, precum şi reprezentanţi ai principalelor universităţi de ştiinţe agricole şi staţiuni de cercetare din România.

Susținere din partea BVN Germania La eveniment a participat, ca de fiecare dată, o delegaţie din partea BVN Germania, condusă de dr. Johannes Aumann, directorul programului de ameliorare BVN Germania. „Mă bucur că am sosit din nou la această Paradă a taurilor din 2017. Aşa cum se vede, creştem în număr de persoane participante în fiecare an, anul acesta sunt mai mulţi de-

cât în anul trecut, scopul principal este de a asigura tuturor fermierilor genetică de valoare, genetică de calitate, şi acesta este şi motivul pentru care şi fermierii din România au la dispoziţie această genetică, la fel ca ceilalţi fermieri. Această genetică am remarcat-o atât la rasele specializate pe carne, cât şi la rasele specializate în producţia de lapte şi, cu siguranţă, veţi vedea o genetică de vârf la rasa Bălţată”, a subliniat dr. Johannes Aumann. Au mai luat cuvântul: ing. Sofalvi Szabolcs - primarul comunei Sângeorgiu de Mureş, Claudiu-Sorin Roşu-Mareş secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dr. Claudiu Frânc - Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, şi dr. Kelemen Attila - fost preşedinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

Imn al Reproducției și expoziție de pictură Organizatorii Paradei taurilor Semtest-BVN 2017 au propus celor prezenţi şi două surprize, respectiv o expoziţie de pictură lângă arena societăţii, cu lucrările tematice realizate de pictori amatori şi profesionişti din Sângeorgiu de Mureş, precum şi un Imn al Reproducţiei, scris de ing. Valer Sician şi interpretat live de Marian Someşan şi Diana Marin, pe muzica lui Dan Fulop. Ca în fiecare an, cei mai destoinici colaboratori ai SemtestBVN Mureş au fost premiaţi cu diplome, plachete speciale în formă de tauri şi doze de material seminal.


100

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

101

Inginerul agronom Iustina Lobonțiu o viață dedicată cercetării agricole de Alin ZAHARIE

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş are în componență două sectoare, cercetarea vegetală și cea zootehnică. În ce privește cercetarea vegetală, ea se rezumă la un câmp experimental pe o suprafață de aproximativ 30 de hectare, cu un teren în sol brun roșcat de pădure. „Acest teren este reprezentativ pentru zona Transilvaniei, 70 % din pământul din Ardeal este un sol brun roșcat de pădure. Toate creațiile noi, soiuri, hibrizi, și aici mă refer la păioase, porumb și plante furajere, înainte de a se promova pe piața zonei sunt testate în cadrul acestui câmp experimental. În funcție de rezultatele care se obțin aici, care se pun la dispoziția celor interesați, lumea poate să meargă pe o variantă sau alta. De obicei, după ce se termină testările, se face o clasificare, respectiv o recomandare”, ne-a declarat dr. Ioan Oroian, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Sângeorgiu de Mureş.

Iustina Lobonțiu, sufletul cercetării vegetale De sectorul de cercetare vegetală se îngrijesc doi ingineri agronomi, Zsuzsa Friss și Iustina Lobonțiu. Cel de-al doilea inginer agronom este un adevărat exemplu de tenacitate și longevitate, deoarece la cei 77 de ani continuă să se îngrijească de cercetare în cadrul stațiunii. ”Am lucrat doar în cercetare, la început la Stațiunea Turda, apoi la Institutul Fundulea, iar din 1977 sunt la stațiunea din Sângeorgiu de Mureș. A fost după vreo două luni după marele cutremur, motivul venirii la Sângeorgiu a fost tocmai spaima de cutremur. Atunci aveai o tematică precisă, erai coordonat de forurile superioare, primeai tematica de la academie și de la institut, iar acum faci ce poți. Nici institutul nu stă prea grozav, la fel și stațiunile, tocmai de aceea, prin ce fac eu, nu vreau să se piardă materialul românesc. Cel străin este Slavă Domnului destul, dar materialul nostru, cum e cel de grâu, care are o pondere extraordinară în cultura de cereale pe țară și din punct de vedere al aclimatizării, cu o plasticitate bună, precum și o producție bună, indiferent de condițiile de mediu. Atunci, pe lângă partea de cercetare fac și producere de sămânță, la grâu, la triticale, la soia, cu material românesc”, ne-a declarat inginerul agronom Iustina Lobonțiu. În cadrul stațiunii sunt testate soiuri și hibrizi produși la Fundulea, Turda precum și hibrizi produși de firmele internaționale de inputuri. „De la Fundulea testăm 50 de soiuri și linii de grâu și triticale, de la Stațiunea Turda, care face parte tot din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice de la București, soiuri de grâu și hibrizi de porumb. Avem peste 100 de hibrizi de porumb și 12 linii și soiuri de grâu. De asemenea, avem colaborări cu firme multinaționale, în special pe problema porumbului, prin care își testează hibrizii în condițiile din zona noastră, pentru perioada de vegetație și pentru producție”, a precizat Iustina Lobonțiu.

„Dacă dispare știința agricolă, atunci ce facem?” Deși vârsta nu e una deloc de neglijat, Iustina Lobonțiu nu dă semne de oboseală, pasiunea și dragostea pentru cercetarea agricolă fiind la fel de puternică. „De acest sector de cercetare ne îngrijim două persoane cu studii superioare, eu și cu Zsuzsa Friss, plus o laborantă și câțiva zilieri. Sunt la stațiune din 1977, m-am pensionat în 2000. De multe ori am zis că nu mai vin. Tot timpul am trăit cu o speranță, care pe alocuri e și bolnăvicioasă, că se va schimba ceva. Am tot sperat că se va lua în considerare, se va pune un accent câtuși de puțin și pe cercetare, să nu dispară cercetarea românească. Dacă dispare știința agricolă, atunci ce facem? Vin soiuri străine, concurența este foarte mare, dar după un an, doi de testare depinzi de ei, iar la ei prețurile sunt foarte scumpe. Un soi de Glosa noi îl vindem cu 1,5 lei kilogramul, iar aceeași verigă o cumpărăm de la ei cu 8 lei. Poate țăranul, fermierul de la noi să cumpere în fiecare an soiuri străine la aceste prețuri? Plus că ele nu sunt adaptate la condițiile de la noi, e nevoie de ani de zile, să vezi cum se comportă, să nu ai eșecuri. Pentru un fermier contează enorm de mult”, ne-a declarat Iustina Lobonțiu. Speranța continuă să-și facă loc în sufletul inginerului agronom, poate o dată și o dată lucrurile se vor schimba. „Aștept să se schimbe ceva, de 27 de ani tot aștept. (...) Agricultura nu merge fără cercetare, ele merg mână-n mână. Vital este să promovezi un material care în cercetare s-a validat, să-l dai în producție la fermieri să-l producă. Dacă Dumnezeu mă mai așteaptă, mai aștept să se schimbe ceva în ce privește cercetarea agricolă. Cât o vrea Dumnezeu, am să tot aștept”, a conchis inginerul agronom Iustina Lobonțiu.


102

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Campionii marilor recolte cu Pioneer:

Aedin Celzin, fermierul care a obținut 5.4 tone/ha la floarea-soarelui

Floarea-soarelui este una dintre cele mai rentabile culturi din țara noastră, iar dacă alături de hibrizii de elită este aplicată o tehnologie corespunzătoare, la finalul procesului de recoltare, cântarele nu pot indica decât performanța. Agricultorii care anul acesta au ales hibrizii de floareasoarelui din portofoliul companiei Pioneer au acum motive de bucurie, pentru că producțiile obținute le-au adus nu doar mulțumire, satisfacție și încredere, ci și titlul de Fermier campion Pioneer. Începem prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui cu domnul Aedin Celzin, cel care lucrează în județul Constanța peste 3.000 de hectare. Acesta continuă munca începută de bunicul său, care în anii ‘90 a decis să se implice în agricultură. În prezent dețin o fermă de familie în care performanța este unul dintre cuvintele cheie. Au început cu câteva hectare, iar acum lucrează 3.000 de hectare, dintre care jumătate în proprietate. Anul acesta, în ferma familiei Celzin, structura culturilor a fost împărțită astfel: grâu – 40 %, orz – 20 %, porumb – 20 %, floarea-soarelui – 15 % și 5 % alte culturi. La floareasoarelui, pe jumătate din suprafață, 140 ha, a fost semănat hibridul P64LE99, care i-a adus producții record, pe una dintre sole obținând chiar 5.400 kg/ha. “Lucrez peste 3.000 de hectare în comuna Mereni, județul Constanța, pe raza a 5 localități. La floarea-soarelui aplic aceeași tehnologie de mai mulți ani. Este adevărat că încerc și metode noi, aplic noi produse, cum am făcut și în acest an pe aproximativ 20 de hectare. Am semănat în intervalul 20-25 martie la adâncimea de 5 cm, am optat pentru densitatea de 62.000 boabe germinabile/ha. Odată cu semănatul am aplicat, pe rând, 165 kg/ha de triplu 16. Apoi un erbicid preemergent, iar în vegetație un alt erbicid, însă

nu pe toată suprafața, ci acolo unde știam că am probleme cu buruienile. În momentul în care plantele aveau 10-12 frunze am prășit toată cultura și am mai aplicat 100 kg de azot substanță brută. Am început recoltatul în primele zile ale lui septembrie, media la floarea-soarelui a fost de 3.700 kg/ka”, a explicat Aedin Celzin. Fermierul constănțean a fost mulțumit de producția obținută, iar pe parcursul procesului de vegetație a întâmpinat și probleme, însă nu unele pe care le-ar fi putut controla, fiind vorba despre temperaturile scăzute din perioada 15-18 aprilie atunci când s-au înregistrat temperaturi sub 0°C, iar floarea a răsărit la mai bine de o lună de la semănat. Nici seceta nu a ocolit ferma familiei Celzin, așa cum s-a întâmplat, de altfel, în mai toată țara, însă și în aceste condiții, hibridul P64LE99 și-a respectat statutul de lider și nu a dezamăgit la proba cântarului. Din aceste motive, fermierul Aedin Celzin va semăna și anul viitor hibridul Pioneer, pe cel puțin același număr de hectare.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ&#x201A;

103


104

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Fertilizatorii bio, un nou viitor- soluții biologice pentru agricultura ecologică și convențională Horea CACOVEAN, Ovidiu SECU (Sirio Organic, România)

Asistăm în zilele noastre la un nou salt în ceea ce privește soluțiile oferite de fertilizanții așa-numiți Bio pentru agricultura ecologică și convențională. Practic, în acest moment există soluții care utilizează fertilizanți Bio cu o eficiență mult mai mare decât fertilizatorii și tratamentele chimice utilizate pe scara largă în prezent în agricultură. Pentru toate culturile, acești fertilizatori acoperă integral toate fazele tehnologice, începând cu hrănirea plantelor, continuând cu protecția acestora împotriva fungilor patogeni și a dăunătorilor, iar anumite produse specifice ajută la biostimularea lor. Protecția împotriva ierburilor și a buruienilor se face cu ajutorul unui sistem de grape mecanice care acționează atât între rânduri cât și pe rânduri, determinând o eliminare de peste 95 % a ierburilor, dar și o pierdere de producție de maximum 3 % ca urmare a uilizării acestora. În hrănirea culturilor agricole în agricultura Bio ca și în agricultura convențională, se folosesc fertilizatorii solizi pe baza de NPK S-Mg și carbon organic, azot solid și azot lichid. Cele mai eficiente produse utilizate pentru hrănirea culturilor în agricultura Bio se obțin prin procesul chimic denumit „piroliză”, care

este un procedeu de transformare sau de descompunere chimică a substanțelor organice în condițiile unei temperaturi înalte și fără pătrunderea aerului. Produsele se bazează pe aminoacizi cu greutate moleculară scăzută și medie care rezultă din hidroliza substanțelor puternic proteice de origine animală, iar acestea sunt caracterizate printr-o asimilare lentă și totală în rădăcini. Produsele acestea nu pot fi descrise ca „îngrășăminte cu azot generice”, deoarece sunt realizate dintr-un amestec stabil și natural de structuri complexe (peptide, proteine, enzime) care stau la baza funcțiilor de fito-reglare elaborate ale plantelor. Efectele obținute prin tratamentul rădăcinii sunt următoarele: o activitate crescută a microflorei solului; o disponibilitate crescută a ionilor care sunt prezenți în sol pentru acțiunea naturală de chelare a amino acizilor; un „efect antistres” față de condițiile meteo nefavorabile și paraziți; promovarea proceselor biologice și biochimice pentru a duce la o vegetație crescută și, de asemenea, la producția de flori și fructe. Principalele beneficii ale acestui tip de fertilizatori constă, în primul rând, în asigurarea de elemente fertilizatoare de natură organică pe care acestea le conțin și care satisfac pe deplin cerințele nutritive ale culturilor de câmp, horticole, industriale, fructe și viță-de-vie. Un alt beneficiu important constă în matricile organice, bogate în flora microbiană controlată, pentru creștere sănătoasă și viguroasă a culturilor și care au un efect de sterilizare a fungilor patogeni și distrugere a dăunătorilor. Acești fertilizatori pot fi îmbogățiți cu microelemente chimice precum, bor, mangan, zinc, fier, cupru, molibden, precum și altele pentru o eficiență mult mai ridicată. Produsele obținute din materiale organice pot conține o componentă foarte importantă de microorganisme care acționează ca un sistem protector împotriva fungilor patogeni precum: Fusarium, Verticillium, Rhizoctonia, Phytoftora, Sclerotinia și alții. Practic, acești fungi sunt antagonici fungilor patogeni determinând anihilarea acestora.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Protecția culturilor împotriva ierburilor Pentru protecția culturilor Bio împotriva ierburilor se folosește un sistem de grape cu ajutorul cărora se intervine încă din momentul însămânțării culturilor, acestea având un efect asupra ierburilor încă de la momentul germinației acestora. Se continuă apoi cu grape specializate pe tipuri de culturi, în funcție de distanța de însămânțare a acestora. Dintre modelele de grape prezentăm, pe scurt, câteva: 1. Grapa cu degete extractoare antigerminative ierburilor Caracteristici principale: - se folosește la toate culturile începând de la 3-7 zile de la însămânțare până la 25 cm înălțime; - ajută la spargerea crustei solului; - lățime de lucru: 1,5-24m; - roți de sprijin reglabile pe înălțime cu rulmenți cu bile; - degete extractoare de 6 mm grosime și 380 mm înălțime; - degete extractoare de 7-8 mm grosime și 450 mm înălțime; - sistem de ajustarare a agresivității degetelor extractoare pe 4 nivele de lucru; - sitem de arc bobină pe fiecare deget extractor pentru protecția plantelor de cultură. 2. Grapa cu discuri zimțate antigerminative ierburilor Caracteristici principale: - lățimea de lucru: 3,20 - 12,20 m; - este utilizată la aproape toate culturile de la 10 cm înălțime până la 25 cm înălțime; - procentul de spargere al crustei solului este de 100 % - lățime de lucru: 3,20 - 12,20 m; - roți de sprijin reglabile pe înălțime cu rulmenți cu bile cu ajustarea adâncimii de lucru; - discurile zimțate au o grosime de 7 mm și un diametru de 550 mm; 3. Intercultivator cu sape de lucru și degete plivitoare antigerminative ierburilor Caracteristici principale: - lățimea de lucru: 4-16 rânduri; - este utilizată la culturile care se însămânțează între 250 mm și 2100 mm distanță; - se utilizează de la o înălțime a plantei de 250 mm până la 500 mm;

AGRO TB

- procentul de spargere al crustei solului este de 100 % - roți de sprijin reglabile pe înălțime cu rulmenți cu bile cu ajustarea adâncimii de lucru; - sistem de protecție a plantelor cu „discuri de protecție cu colți” de 470 mm; - sistem „degete plivitoare”; - sistem de prășire cu control electronic și ajustare hidraulică pentru montaj în spatele tractorului.

105


106

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRO TB

107

Agricultura reprezintă o soluție la schimbările climatice actuale Horea CACOVEAN

Tema schimbărilor climatice din perioada actuală devine tot mai importantă, mai ales în contextul politic și economic mondial, în care goana după noi resurse minerale este tot mai mare și în care are loc un adevărat exod de populații și popoare din zonele afectate spre altele mai protectoare.

Problema încălzirii globale devine tot mai serioasă pe an ce trece, fapt ce l-a determinat pe fostul șef al departamentului legat de schimbările climatice din cadrul ONU, Christiana Figueres, să declare că următorii trei ani vor fi cruciali pentru stoparea celor mai grave efecte ale acestui fenomen. Acest fenomen nu afectează doar țările sărace, ci chiar și pe cele bogate, cum ar fi Statele Unite. Cercetătorii au avertizat mult timp că schimbările climatice fără precedent ar putea cauza dificultăți financiare grave statului american în deceniile următoare. Un studiu publicat în revista Science detaliază cum încălzirea globală ar putea afecta în mod disproporționat zonele sărace ale țării, contribuind la lărgirea inegalității economice în rândul americanilor. Profesorul de politică Solomon Hsiang de la Universitatea Berkeley (California) arăta că „regiunile sărace vor deveni mai sărace și regiunile mai bogate vor fi și mai bogate”. Ceea ce vedem în prezent este că schimbările climatice vor avea un impact foarte mare asupra calității vieții și a oportunităților economice în deceniile următoare pentru noi înșine

și pentru copiii noștri”. Hsiang și alți cercetători americani au utilizat numeroase modele climatice de la oamenii de știință din întreaga lume pentru a preciza posibilele impacturi ale creșterilor de temperatură. Ei efectuat mii de simulări, calculând costurile și beneficiile probabile într-o serie de domenii economice. Cum s-ar schimba agricultura, cererea de energie pe măsură ce urcă temperaturile? Cum ar afecta comunitățile de coastă creșterea nivelului mării și uraganele mai intense? etc. Rezultatul final a fost acela că, în ansamblu, economia SUA ar pierde aproximativ 0,7 % din produsul său intern brut pentru fiecare creștere de temperatură globală de 1 grad Fahrenheit (0,55ºC) - cu fiecare grad de încălzire impunând mai multe costuri financiare. Astfel, o treime din teritoriul american, cel mai mult în sud și cel mai redus în Midwest - ar putea susține pierderile economice din ultimele decenii ale acestui secol, care ar fi comparabile cu cele suferite în timpul Marii Recesiuni. Conform modelului elaborat, coasta Golfului Mexic s-ar confrunta cu riscuri majore din cauza


108

AGRO TB uraganelor și a mărilor care încalcă aceste prevederi. Agricultura din midwest-ul american ar putea suferi pierderi egale cu cele din timpul celebrului „Dust Bowl” din anii 1930, doar „aceste schimbări pe termen lung se vor permanentiza”, a spus Hsiang. Zonele de nord și de vest din Statele Unite sunt susceptibile de a se confrunta cu daune mai puțin importante decât alte regiuni, conform opiniei cercetătorilor. Mai mult ele ar putea chiar să beneficieze, în anumite cazuri, de temperaturile în creștere, ceea ce ar putea însemna, în regiunile nordice, o perioadă de vegetație mai îndelungată și costuri energetice mai reduse. În cele din urmă, autorii au concluzionat că „combina-

rea diferitelor tipuri datorate schimbărilor climatice ar declanșa un transfer net de valoare dinspre regiunile sudice, centrale și mijlocii din zona Atlanticului către regiunea Pacificului de nord-vest, regiunea Marilor Lacuri și New England. Astfel că pierderile sunt mai mari în regiunile care sunt deja mai sărace în medie, schimbările climatice tind să crească inegalitatea economică preexistentă în Statele Unite”. În ultimii 10 mii de ani s-au putut observa două lucruri majore: 1) când schimbările climatice sunt puternice ca intensitate, oamenii se deplasează, iar când statele nu-și pot hrăni oamenii, ei mor. După cum o descrie sociologul american M. McMichael, prea puțină sau prea multă ploaie duce la malnutriție și foamete și 2) când popoarele vor fi afectate de o multitudine de epidemii, ceea ce le va forța să se ridice împotriva conducătorilor lor sau să invadeze vecinii lor, sub diferite forme. Pe măsură ce Sahara a devenit tot mai uscată, cu circa opt mii de ani în urmă, agricultorii și crescătorii de animale au migrat în Valea Nilului și au fondat Egiptul. Cu 12 ani înainte de Hristos, o civilizație mediteraneană prosperă în timpul epocii bronzului, prăbușindu-se ulterior în războaie și anarhie, în timp ce refugiații climatici din alte teritorii au încercat să găsească terenuri fertile și apă. Popoarele barbare nu au atacat Imperiul Roman doar pentru a schimba vreun împărat, chiar dacă tehnologic erau la fel de avansați ca și romanii, dar schimbările climatice i-au condus pe frontierele Romei împotriva voinței lor - adesea fiind refugiații climatici. În prezent, unul din germenii războiului civil din Siria se datorează secetei prelungite ce a forțat ca mulți fermieri să plece spre orașe, iar nemulțumirea lor a permis declanșarea revoltei din 2011 și a actualului război civil catastrofal. Orientul Mijlociu are

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

o mulțime de alte astfel de cazuri, cum ar fi cele din Africa sub-sahariană, Liberia și Somalia. La fel și multe regiuni din America Latină și din Caraibe. În prezent, nordul Chinei suferă de cea mai gravă secetă înregistrată în istorie, ducând la pierderi imense ale culturilor agricole, astfel că fermierii și crescătorii de animale sunt disperați în obținerea apei pentru terenurile agricole, pășuni și pentru animalele din gospodăriile lor. Agricultura, prin activitățile sale specifice, poate contribui la creșterile de temperatură, dar în condițiile unor tehnologii adecvate poate contribui și la reducerea efectelor nocive. Astfel, Grupul internațional de experți asupra climatului, a demonstrat că odată cu fenomenele extreme (secete, inundații ...) au dus la scăderi de randamente, punând în cauză productivitatea agricolă și capacitatea de a putea hrăni 9 miliarde până în anul 2050. Agricultura, ca orice sector al activității umane, contribuie la schimbările climatice cu 18,6 % în domeniul gazelor cu efect de seră (GES) din care se remarcă metanul provenit din creșterea animalelor (CH4), protoxid de azot (N2O), împreună cu azotul de fertilizare. Totuși există o soluție, în care agricultura are un adevărat potențial de reducere a emisiilor, care a fost estimat între 20 la 60 % până în anul 2030. Anumite practici din domeniul agriculturii permit reducerea considerabilă a inf luenței gazelor cu efect de seră, dar și a altor fenomene, cum ar fi secetele. De exemplu, practicile agriculturii ecologice legate de culturile agricole acoperitoare, modificarea rotațiilor culturilor, semănatul direct etc. vor permite o stocare mai mare a carbonului în sol sub formă de materii organice (care la rândul lor vor duce la sporirea fertilității solului). Aceste lucrări vor permite o reducere a cantității de inputuri, mai ales a fertilizanților chimici. A vorbi despre schimbările climatice fără a vorbi despre securitatea alimentară devine un fapt extrem de periculos. Într-adevăr, este mai întâi imperios necesar să se asigure că practicile agricole pot reduce impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și, în special, efectul negativ asupra randamentelor culturilor agricole. Dar este, de asemenea, esențial că practicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră nu afectează producția de alimente. Comisia Europeană a propus, în acest sens, un nou regulament care va sprijini fermierii din țările în curs de dezvoltare în aplicarea practicilor agricole „inteligente“, adică prin căutarea unor sinergii corecte între productivitate, capacitatea de adaptare și de reducere a emisiilor nocive, dar fără a impune restricții sau o anumită birocrație pentru fermele individuale. Pentru a contracara criticile ecologiștilor, Comisia Europeană pentru agricultură vrea să devină mult mai atentă la „integritatea mediului“, propunând regula de „f lux neutru sau pozitiv. “În cazul în care, întrun stat membru, o pădure este defrișată, pentru a compensa emisiile de CO2 va trebui plantarea de noi păduri (împădurire) sau de ameliorare a gestionării durabile a pădurilor, terenurilor agricole existente. După unele opinii, numai creditele nete generate la nivel național de către păduri, terenuri cultivate sau pășuni gestionate pot fi transferate și utilizate pentru a se conforma reglementărilor”, a declarat Comisia. Ideea salvatoare a fost că statele membre au opțiunea „de a cumpăra sau de a le vinde între ele absorbții nete“, care ar trebui să le încurajeze să crească eforturile de eliminare a CO2 dincolo de angajamentul lor individual.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ&#x201A;

109


110

AGRO TB

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

PRIA Agriculture & Gala Premiilor Fermierilor Români Conferința PRIA Agriculture organizată de PRIAevents la Bucureşti a fost însoțită și în aceasta toamnă de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia cei mai importanți fermieri ai țării au fost premiați pentru activitatea pe care o desfașoară cu succes în acest domeniu. În cadrul galei au fost recunoscute eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră. Agricultorii care anul acesta au ales hibrizii de floareasoarelui din portofoliul companiei Pioneer au acum motive de bucurie, pentru că producțiile obținute le-au adus nu doar mulțumire, satisfacție și încredere, ci și titlul de Fermier campion Pioneer. Începem prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui cu domnul Aedin Celzin, cel care lucrează în județul Constanța peste 3.000 de hectare. Acesta continuă munca începută de bunicul său, care în anii ‘90 a decis să se implice în agricultură. În prezent dețin o fermă de familie în care performanța este unul dintre cuvintele cheie. Au început cu câteva hectare, iar acum lucrează 3.000 de hectare, dintre care jumătate în proprietate. Anul acesta, în ferma familiei Celzin, structura culturilor a fost împărțită astfel: grâu – 40 %, orz – 20 %, porumb – 20 %, floarea-soarelui – 15 % și 5 % alte culturi. La floareasoarelui, pe jumătate din suprafață, 140 ha, a fost semănat hibridul P64LE99, care i-a adus producții record, pe una dintre sole obținând chiar 5.400 kg/ha. “Lucrez peste 3.000 de hectare în comuna Mereni, județul Constanța, pe raza a 5 localități. La floarea-soarelui aplic aceeași tehnologie de mai mulți ani. Este adevărat că încerc și metode noi, aplic noi produse, cum am făcut și în acest an pe aproximativ 20 de hectare. Am semănat în intervalul 20-25 martie la adâncimea de 5 cm, am optat pentru densitatea de 62.000 boabe germinabile/ha. Odată cu semănatul am aplicat, pe rând, 165 kg/ha de triplu 16. Apoi un erbicid preemergent, iar în vegetație un alt erbicid, însă nu pe toată suprafața, ci acolo unde știam că am probleme cu buruienile. În momentul în care plantele aveau 10-12 frunze am prășit toată cultura și am mai aplicat 100 kg de

azot substanță brută. Am început recoltatul în primele zile ale lui septembrie, media la floarea-soarelui a fost de 3.700 kg/ka”, a explicat Aedin Celzin. Fermierul constănțean a fost mulțumit de producția obținută, iar pe parcursul procesului de vegetație a întâmpinat și probleme, însă nu unele pe care le-ar fi putut controla, fiind vorba despre temperaturile scăzute din perioada 15-18 aprilie atunci când s-au înregistrat temperaturi sub 0°C, iar floarea a răsărit la mai bine de o lună de la semănat. Nici seceta nu a ocolit ferma familiei Celzin, așa cum s-a întâmplat, de altfel, în mai toată țara, însă și în aceste condiții, hibridul P64LE99 și-a respectat statutul de lider și nu a dezamăgit la proba cântarului. Din aceste motive, fermierul Aedin Celzin va semăna și anul viitor hibridul Pioneer, pe cel puțin același număr de hectare. Premiile acordate în cadrul galei PRIA Romanian Farmers sunt următoarele: Domnului Dr. Inginer Costel VANATORU - premiul pentru întreaga sa activitate depusă în slujba cercetării; Federației ROMOVIS, prin reprezentantul său - Domnul Cristian BUTNARIU, premiul pentru activitatea desfașurată în sprijinul sectorului ovin din România; Domnului Dr. Mihai PETCU pentru productivitate și rezultate excelente în zootehnie; D-lui Laurentiu BACIU - premiul pentru meritele și rezultatele constante în beneficiul fermierilor români, cât și pentru faptul că este un bun profesionist cu rezultate excelente la cultura porumbului; Domnului Vasile LUNGU - premiul pentru promovarea și susținerea cultivării semințelor certificate, susținut de Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR); Cooperativei Agricole Tomatina - Marian RADU Managing Partner, premiul pentru inițiativa de succes de asociere a mai multor fermeri de talie mică și pentru ingenioziate în promovare; Domnului Dan LOAGAR - premiul pentru rezultatele deosebite și perseverență în legumicultură; Domnului Florin DUMITRU - premiul pentru seriozitate și continuitate în ceea ce privește activitățile în fermă, dar și în relațiile comerciale; Domnului Claudiu FRÂNC - premiul pentru că a demonstrat ca prin eficientizarea muncii și modernizare se pot obține rezulate excelente în agricultură; Domnului Emil DUMITRU - premiul la categoria tineri fermieri și pentru că militează ca agricultorii români să înțeleagă cât mai bine legislația agricolă națională și comunitară.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ&#x201A;

111


112

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANALIZÄ&#x201A;

113


114

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Primăria Arad într-un comunicat de presă. Potrivit reprezentanţilor municipalităţii din Arad, fabrica producătorului japonez de componente auto ar putea intra în producţie în primăvara anului 2018.

ALBA

CONDUCE TOPUL ORAȘELOR INTELIGENTE

Orașul Alba Iulia beneficiază de cele mai multe proiecte inteligente, devansând Bucureștiul, Iașiul, Timișoara sau Clujul. Potrivit programulului pilot „Harta Proiectelor Smart City”, lansat de Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate (ARSCM), cele mai multe proiecte smart city, respectiv 59, au fost înregistrate la Primăria Alba-Iulia, companiile interesate de dezvoltarea unor proiecte în zona Alba fiind Orange România, Siemens, Microsoft România, Schreder. Primăria Sibiu este o altă autoritate locală care urmăreşte dezvoltarea unui oraş inteligent, aceasta anunţând un număr de 8 proiecte smart, depuse de ANRE şi Tursib. Şapte proiecte smart city au fost anunţate în Cluj-Napoca. Cinci proiecte ar urma să fie implementate în Oradea, companiile care s-au arătat interesate fiind Tpark, Arobs Track GPS, Info Park IT, Compania de Apă Oradea. Câte patru proiecte au fost anunţate de primăriile din Braşov, respectiv Timişoara.

lăcătuşi, sudori sau electricieni vor absolvi școala profesională. Antreprenorul are în fabrica pe care o conduce peste 400 de angajaţi. Anul trecut, Valer Blidar a demarat şi producţia de autobuze şi troleibuze electrice la Arad, o nouă divizie de business, care va contribui la creşterea cifrei de afaceri. Industriaşul a intrat la început de an şi în transportul de călători pe calea ferată, după ce a construit un tren cu şase vagoane şi a pus bazele companiei Transcarpatic. Fabrica Astra Vagoane Călători a finalizat anul trecut cu afaceri de 60,9 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

FABRICĂ DE FILTRE ROKI Compania Roki, unul dintre cei mai mari producători japonezi de componente auto, intenţionează să deschidă o fabrică de filtre în Arad, în incinta parcului industrial din oraş. “Compania niponă ai cărui principali clienţi sunt General Motors, Nissan şi

ARAD

DESCHIDE O ȘCOALĂ DE MAIȘTRI Industriaşul Valer Blidar, proprietarul fabricii de material rulant Astra Vagoane Călători din Arad, a investit în deschiderea unei şcoli tehnice de maiştri după ce în urmă cu doi ani a fondat o şcoală profesională pentru a-şi asigura forţa de muncă în fabrică. În acest an, 70 de tineri pregătiţi pentru meseriile de

Mazda va deschide la Arad primul său centru de producţie din Europa. Producătorul japonez a închiriat, pentru o perioadă de cinci ani, un spaţiu de 5.500 de metri pătraţi în incinta parcului logistic şi industrial CTPark Arad, situat la ieşirea din oraş spre Zădăreni, lângă autostrada paneuropeană. Aici se va amenaja o fabrică de filtre pentru industria auto”, a anunțat

BIO CĂTINA ȚINTEȘTE ASIA ȘI EUROPA „Nouă negociază mai bine ca unul” este motto-ul care unește 9 cultivatori de cătină în cea mai mare coperativă de profil. Cinci fermieri

cu plantații de cătină ecologică au decis, în urmă cu un an, să se asocieze în Cooperativa Agricolă Bio Cătina România. Astăzi, asociația are 9 membri, care dețin cumulat 82 de hectare de cătină în județele Arad, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Olt, Suceava, Vaslui și Vâlcea și sunt cea mai mare forță comercială în producția și comercializarea de cătină ecologică din România. Au investit aproape un milion de euro la nivelul tuturor membrilor cooperatori, iar acum țintesc piețele din Asia și pe cele europene. Conducerea Cooperativei este asigurată de trei dintre cei cinci membri fondatori: Michaela Caruţaşu - preşedinte, Mădălina Giurescu - vicepreşedinte şi Florin Niculescu - director executiv.


115

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MILIOANE DE EURO DIN EXPORTUL DE VIȚEI I.T.L. Agrocomplex din Lechința crește și livrează peste 25.000 de viței pe an, în țări precum Spania, Irlanda, Grecia, Bosnia Herțegovina. Firma, deținută de Karina Ciuruș, este azi unul dintre cei mai mari exportatori de carne din România. În 2016, I.T.L. Agrocomplex a avut o cifră de afaceri de 35,9 milioane lei (cca. 8 mil. euro) și un profit de 3 milioane lei. Karina Ciuruș este și unul dintre administratorii afacerii, însă activitatea sa principală rămâne cea de profesoară de limba engleză. Familia Ciuruș a început afacerea cu viței în 1991, ajungând la 25.000 de capete pe an trimise la export. Fermele companiei dispun de 10 adăposturi pentru îngrășare, desfășurate pe o arie de 8.000 mp, și de un larg centru de colectare. Cele 3 ferme se întind pe o suprafață de 60.000 mp. Un abator acordat cu standardele actuale de funcționare întregește afacerea.

BUCUREȘTI

INDUSTRIA AUTO, MOTOR AL ECONOMIEI Conform studiului realizat de Euler Hermes, industria auto este unul dintre principalii piloni ai economiei românești, angajând în total peste 150.000 de persoane și contribuind la 47 % din exporturi în 2016. De la an la an, industria autovehicolelor se bucură de o rentabilitate

puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creștere impresionantă, + 9 % față de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6 %. În acest ritm, se poate vorbi despre o creștere de 6 – 7 % pe an până în 2020. Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unități de produse în 2016. În prezent, cea mai mare parte a creșterii provine de la producătorii de piese și componente auto. În ceea ce privește piața furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producție proprii, cum ar fi Daimler, cât și numeroși contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar și antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare. Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depășit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piața locală este relativ mică și se concentrează pe vehiculele second-hand. Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volkswagen în calitate doar de comerciant și distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro. Principalii producători de componente și consumabile sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) - 0,5 miliarde euro, Michelin 0,5 miliarde euro și Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro. Potrivit aceluiași studiu, piața auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental și alte grupuri cu prezență globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford și alții).

fost în anul 2016 în valoare de 18,52 miliarde lei (echivalentul a 4,12 miliarde euro), înregistrând o creștere de 2 % faţă de anul 2015, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie Brașov din 4 octombrie. În ultimii ani, industria a evoluat ascendent, activitatea industrială fiind prezentă prin toate ramurile sale. Cea mai mare pondere o deține industria mijloacelor de transport, urmată de industria de mașini și echipamente și productia & distribuția de energie (electrică și termică, gaze, apă). Producția industrială a fost tractată de exporturile care în anul 2016 au atins 2,9 miliarde euro, produsele care s-au exportat cu precădere fiind mașinile, aparatele și echipamentele electrice, mijloacele de transport, articolele din metale comune.

news

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CLUJ

OAMENII DE AFACERI, ÎN SPRIJINUL OPEREI ROMÂNE Clubul Pro Opera Transilvană, proaspăt fondat de Daniel Metz (CEO al NTT DATA România), alături de Răzvan Rimbașiu (medic), Adrian Crivii (firma de evaluare Darian) şi Cornel Cătoi (rector USAMV), va oferi ajutor financiar pentru promovarea și realizarea producțiilor de operă şi a diverselor nevoi pe care Opera Română din Cluj le are. Clubul a oferit însă deja 55.000 de lei pentru lucrările de renovare interioară a clădirii Operei Naționale

BRAȘOV

MIZA PE INDUSTRIE Cifra de afaceri a societăţilor comerciale din sectorul industrial a

Române, monument istoric, ridicat în 1906, aflat în atenţia UNESCO pentru includerea pe lista patrimoniului mondial şi reabilitată doar în exterior în anul 2000. De asemenea, cu ajutorul clubului, au fost inden-


116

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tificate şi recuperate planurile originale de arhitectură a clădirii Operei, copiile urmând să fie aduse de la Budapesta la Cluj. Clubul Pro Opera Transilvană îşi mai propune realizarea primei reviste dedicate Operei Naționale Române din Cluj, Opera Story Magazine, publicarea și lansarea unui volum reper dedicat operei şi valorilor sale, la 100 de ani de la Marea Unire şi punerea în scenă a spectacolului „Spărgătorul de nunci”, de Piotr Ilici Ceaikovski, pentru copiii fără posibilităţi materiale din judeţ.

ENERGOBIT, NOUĂ INJECȚIE DE CAPITAL EnergoBit SA, una dintre cele mai importante companii furnizoare de servicii și echipamente pentru rețelele electrice de joasă, medie și înaltă tensiune în sectorul energetic, a primit o nouă injecție de capital de aproximativ 40 milioane de lei de la acționarii existenți, destinată susținerii creșterii companiei prin asigurarea de capital de lucru, extinderii capacităților actuale de producție și a dezvoltării de noi produse și servicii, au

DACHIM PRODUCE ULEIURI DE 200.000 DE EURO Producătorul agricol Dachim, cu sediul în Turda, s-a listat cu uleiurile Elixir, cea mai tânără divizie a companiei, în Auchan, Cora, Carrefour şi emag şi speră să ajungă anul acesta la o producţie de peste 70.000 de sticle de ulei presat la rece de rapiţă, floarea-soarelui şi soia, în valoare de circa 1 milion de lei. Compania Dachim a încheiat anul 2016 cu afaceri de 38,7 milioane de lei, majoritatea veniturilor fiind obținute din distribuţia de materii

prime agricole şi din tranzacţionarea şi cultivarea cerealelor şi a oleaginoaselor. Anul acesta, Dachim speră la o creştere de 10 % a cifrei de afaceri. Producătorul agricol mai lucrează o suprafaţă de 2.000 de hectare aflate în arendă în jurul oraşului Turda, pe care cultivă cereale şi oleaginoase. Dachim a investit anul acesta 400.000 de euro în utilaje agricole, iar într-o lună urmează să pună în funcţiune o linie automată de ambalat ulei.

de clusterul Cluj IT, organizație în cadrul căreia forul administrativ județean este membru fondator, a avut un scop informativ/prospectiv. În ceea ce priveşte locaţia dezvoltării unei astfel de investiţii, oficialii clujeni au propus ca variantă Parcul Tehnologic Tetarom IV, momentan aflat în construcţie, care ar fi potrivit din punct de vedere al necesităţii de teren, amplasare şi acces la infrastructură. Beijing Genomics Institute (BGI) a fost fondat în anul 1999, în calitate de institut de cercetare în Proiectul Genomului Uman. Institutul s-a remarcat internaţional pentru prima dată în anul 2003, când au dezvoltat un echipament pentru detectarea S.A.R.S. (Severe Acute Respiratory Sindrome). Din 2007, BGI a devenit prima instituţie de cercetare nonprofit, gestionată de cetăţeni din China.

REMARUL 16 FEBRUARIE, ACHIZIȚIE LA AIUD Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca, companie care se ocupă cu construcţia, modernizarea şi repararea materialului rulant de cale ferată, a cumpărat, pentru 4,2 milioane de lei, Uzina de Vagoane Aiud de la acţionarul majoritar Transferoviar Grup. Transferoviar Grup are 33 % din Remarul 16 Februarie, companie cu 14 milioane de lei capitalizare.

HUB DE CERCETARE ÎN BIOINFORMATICĂ

anunțat oficialii firmei. Această injecție de capital este făcută de cei trei fondatori Ștefan Gadola, Pál Péter și Ioan Socea, care vor lucra mai strâns cu echipa de management condusă de Carmen Neagu cu privire la noile inițiative de creștere a companiei, și împreună cu Innova Capital și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) vor coordona dezvoltarea viitoare a companiei.

Beijing Genomics Institute (BGI) din China, una dintre cele mai mari companii de genomică din lume, are în plan dezvoltarea unui hub de cercetare în domeniul bioinformaticii în sud-estul Europei, Clujul fiind una dintre opțiuni. Reprezentanţii companiei Beijing Genomics Institute au fost în vizită la Consiliul Judeţean Cluj, unde s-au informat despre atuurile judeţului Cluj, respectiv despre deschiderea pe care o poate oferi Clujul în vederea edificării unui centru de genomică şi analiză biologică. Vizita, programată și organizată

Uzina de Vagoane Aiud este un atelier de reparaţii şi întreţinere vagoane de cale ferată şi execuţie de subansamble şi piese de schimb pentru material rulant, potrivit informaţiilor de pe propriul site.


117

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

DIGITALIADA LA BĂIȘOARA Școala cu clasele I – VIII Băișoara este una din cele 30 de școli de la sate selectate din cele 125 înscrise în competiție care intră în noul an școlar cu laboratoare complet echipate, cu materiale digitale educative pentru Matematică și Informatică și cu profesorii instruiți prin

programul Digitaliada al Fundației Orange. Digitaliada promovează educația digitală și încurajează utilizarea la clasă a metodelor de lucru interactive și a conținutului digital educativ, pentru a crește performanțele școlare ale elevilor. Programul include platforma cu materiale educaționale www.digitaliada.ro și un proiect dedicat școlilor din mediul rural, în care a fost selectată și Școala cu clasele I – VIII Băișoara, județul Cluj. Prin proiect 82 de profesori din toate cele 30 de școli au participat la sesiuni de formare și au acces la aplicațiile educative instalate pe tablete și la 124 de proiecte didactice adaptate. 3.400 de elevi din mediul rural au acces permanent la laboratoarele dotate cu 826 tablete, 31 de laptopuri, 28 de videoproiectoare și ecrane de proiecție. Fundația Orange a investit în programul Digitaliada de la debut și până acum 800.000 euro. Ediția 2017-2018 se va derula cu sprijinul Asociației Actori Europeni. Programul Digitaliada se desfășoară cu avizul Ministerului Educației Naționale.

HUNEDOARA

22 DE MILIOANE DE LEI PENTRU GAZE NATURALE Complexul Energetic Hunedoara va achiziționa gaze naturale în valoare de 22 de milioane de lei de la Romgaz, producătorul național de gaze, conform unui contract încheiat pe data de 29 septembrie. Complexul energetic va achiziționa cantitatea de gaze în perioada 1 octombrie 2017 — 30 septembrie 2018, pe piața concurențială. Complexul Energetic Hunedoara își va reduce pierderile cu 80 % în acest an, ajungând la un minus de 169 de milioane de lei, față de rezultatul negativ de 858 de milioane de lei afișat pentru anul trecut, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al companiei, aprobat prin hotărâre de Guvern la începutul lunii septembrie. Veniturile totale ale societății pentru acest an sunt estimate la 664,7 milioane de lei, iar cheltuielile la 833,9 milioane de lei. Acestea au avut în vedere inclusiv ajutorul de stat în valoare de 198,8 milioane lei acordat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive Lonea și Lupeni pentru anul 2017, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei. CE Hunedoara a realizat venituri mai mari cu 14,2 % în prima jumă-

plante tehnice cu fibră textilă termoplastă, ecologic și reutilizabil. „Taparo își propune ca și strategie să își dezvolte o platformă de producție pentru material compozit care să asigure producătorilor de mobilă materie primă sau componente care să îi sprijine pentru îmbunătățirea competitivității lor pe piață. Noi vrem să vindem soluții constructive realizate din material compozit care să le ofere un avantaj competitiv față de varianta de astăzi”, a declarat Ioan Filip, președinte al Consi-

news

Compania din Cluj-Napoca preia astfel acțiunile (reprezentând 99,97 % din acțiuni) pe care acționarul său minoritar Transferoviar Grup, operator privat de transport feroviar pentru marfă și călători, le deține la Aiud.

liului de Administrație și proprietar al grupului. Acesta a spus că materialul compozit realizat în cadrul Grupului Taparo este realizat din materii prime vegetale, respectiv din fibre vegetale de in, cânepă și iută și fibre lemnoase de salcie și plop. Una dintre caracteristicile acestui material o reprezintă reciclabilitatea acestuia. Toate deșeurile rezultate în urma procesului de producție cât și structura de rezistență după încheierea ciclului de viață al produsului pot fi reutilizate. Cifra de afaceri a grupului pentru anul trecut a fost de 422 de milioane de lei, iar pentru acest an ținește 500 milioane de lei. Grupul Taparo este o afacere de familie, 100 % românească, care include companiile Taparo, Eurocomfil Invest și 4Brands, specializate în producția de articole tapițate. Grupul Taparo este cel mai mare angajator din țara Lăpușului, având peste 1.700 de angajați.

MUREȘ tate a anului, iar pierderile acestei companii s-au diminuat cu 52,4%.

MARAMUREȘ

TAPARO PROPUNE UN MATERIAL COMPOZIT Grupul Taparo propune producătorilor de mobilă un material compozit obținut dintr-un amestec de

PRIMELE IMAGINI CU MAURER RESIDENCE Maurer Imobiliare a anunțat anul acesta că va investi într-un cartier rezidențial în Târgu Mureș, în zona fostei Fabrici de Zahăr. “Din totalul suprafeței cartierului, 36,5 % va fi reprezentat de spațiu verde. Am mizat pe un ansamblu aerisit, înconjurat de natură, care respiră


118

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

și oferă o stare de bine. Proiectul din Tîrgu Mureș va avea un element nou, și anume un mic lac, tocmai pentru că mizam pe ceea ce terenul conține deja în stadiu natural. Zona de agrement va abunda în vegetație. Ba mai mult, vom amenaja terenuri de sport care vor fi amplasate chiar lângă bulevardul Libertății. Vorbim despre terenuri de fotbal, baschet, piste de biciclete, suntem în discuții pentru amenajarea unei săli de sport închisă și a unui bazin de înot. Totodată, complexul va avea și un supermarket pentru a facilita locuitorilor cumpărăturile de zi cu zi. Practic, ne-am gândit să concepem un mini-oraș în interiorul orașului care să ofere tot ceea ce este necesar unui trai frumos”, a declarat managerul de marketing și vânzări Maurer Imobiliare, Oana Păun.

Proiectul care va demara cel mai probabil în 2018 va presupune construcția a 3500 de apartamente, în blocuri de tip P+4 până la P +7, cu parcări subterane.

NEPI ROCKCASTLE CONSTRUIEȘTE UN NOU MALL NEPI Rockcastle (fuziune a fondului de investiții New Europe Property Investments plc și a fondului imobiliar sud-african Rockcastle) a anunțat că va începe anul viitor construcția mall-ului de la Tîrgu Mureș, locat pe Calea Sighișoarei. Mall-ul va avea 50.000 mp, în jur de 1500 de locuri de parcare, iar fondul de investiții va aloca acestui obiec-

tiv 50 milioane de euro. Potrivit reprezentanților NEPI Rockcastle, centrul comercial va fi inaugurat până la sfârșitul lui 2018. În noiembrie 2016, NEPI Nineteen Offices Investment SRL, companie a grupului de investiții sud-african New

Europe Property Investment, a obţinut certificatul de urbanism pentru construirea unui centru comercial în Tîrgu Mureş. Grupul NEPI a dezvoltat până acum în zona de retail 16 centre comerciale și mai deține în portofoliu clădiri de birouri și facilități industriale.

PORR CONSTRUCT REABILITEAZĂ PISTA AEROPORTULUI După 10 luni de la anunțul WIZZ Air că suspendă operarea curselor de pe Aeroportul Transilvania Tîrgu Mureș, din cauza condițiilor precare ale pistei de aterizare – deco-

19 septembrie, contractul de lucrări „RK suprafețe de mișcare și RESA (inclusiv instalații aferente)”. Asocierea PORR Construct SRL București, lider de asociere, căruia îi va reveni 80 % din valoarea totală a contractului de 53,53 de milioane de lei, și Geiger Transilvania, asociat, va avea la dispoziție 108 zile pentru finalizarea lucrărilor. Subcontractant pentru executarea instalațiilor electrice și instalațiilor de balizaj este firma bucureșteană TIAB SA. Potrivit documentației tehnice, lucrările care vor fi realizate sunt: reparația pistei de decolare-aterizare de 2000 m lungime și 45 m lățime și a acostamentelor aferente, refacerea căii de rulare Bravo de 131 m lungime și 23 m lățime, racordarea căii de rulare Alfa, existentă, la pista pe o lungime de 25 m, refacerea platformei de îmbarcare-debarcare APRON 1 de 170 m lungime și 83 m lățime, refacere drum platformă lungime 170 m și lățime 7,0 m, lucrări de canalizare pluvială în incinta aeroportului, separator de hidrocarburi Q n=400l/s și debit total Q total=1300l/s, lucrări de

balizaj și instalații electrice specifice activității aeroportuare, grup electrogen nou 400 kVa, lucrări de terasamente aferente zonelor de siguranță laterale și a zonelor de oprire de siguranță de la capetele pistei de decolare-aterizare (RESA), lucrări de marcare a suprafețelor de mișcare aeroportuare.

SATU MARE

CEA MAI MARE PLANTAȚIE DE GOJI DIN ROMÂNIA lare, Consiliul Județean, reprezentat de către președintele Péter Ferenc, și PORR Construct, liderul asocierii care a câștigat licitația demarată la sfârșitul lunii mai, au semnat, în

Un localnic din Ciuperceni a reușit performanța de a deține cea mai mare plantație de goji din România, cu pasiune și cu multă ambiție.


119

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plantă prea puțin cunoscută atunci pe meleagurile sătmarene. Acesta a decis să își dedice timpul cultivării de goji, un arbust din familia Solanaceae, originar din Tibet, si a cărui fructe au devenit renumite în lume grație cantităților mari de antioxidanți pe care le conțin. Cu 50 de mii de seminţe, în valoare de 500 de dolari canadieni, Kolbaszer și-a început mica afacere, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Opțiunea bio era de la sine înțeleasă având în vedere că “fructul tinereții” este la mare căutare în industria farmaceutică. Cu cheltuielile de amenajare și întreținere care se ridică la câteva zeci de mii de euro pe hectar, plantația de goji nu este o investiție de neglijat. Se pot cultiva și 3.000 de plante pe un hectar. Un kilogram de fructe goji se vinde la prețuri de trei, patru euro.

companiei. Cele patru unităţi de producţie, două situate în Şimleu Silvaniei, iar două în Nuşfalău, operează sub companiile Simex SA şi Micro SRL. Vânzările şi producţia companiei Simex au crescut cu 37,5 % în primele opt luni din 2017, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la circa 3,7 milioane de euro. Potrivit oficialilor companiei, la final de 2017, vânzările de mobilă Simex ar urma să depăşească 7 milioane de euro. Producătorul vinde cea mai mare parte a producţiei la export în ţări precum Ungaria, Cehia, Slovacia, dar şi în România, prin opt magazine proprii.

TIMIȘ

PARTENERIAT DE AFACERI Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a Provinciei Voivodina au organizat un parteneriat de afaceri multisectorial româno-sârb, cu scopul de a

SĂLAJ

SIMEX, SPRE AFACERI DE 7 MIL. EURO Producătorul de mobilă Simex, care deţine patru fabrici de mobilă în judeţul Sălaj, mizează pe afaceri de peste 7 mil. euro anul acesta ca urmare a reducerii costurilor din fabrici şi a diversificării portofoliului de clienţi, potrivit reprezen-tanţilor

oferi o perspectivă clară asupra dezvoltării pieței, cu accent pe găsirea partenerilor de afaceri potriviți, se arată într-un comunicat al camerei timișene. Delegația oamenilor de afaceri din Provincia Voivodina a fost compusă din reprezentanți a 15 firme din domeniile industrie și comerț al căror interes comun exprimat a fost acela de a stabili colaborări de lungă durată cu parteneri din județul Timiș, în vederea distribuirii și comercializării produselor sârbești pe piața din România. La discuțiile bilaterale au fost pre-

zente 10 firme timișene din domeniile: captare ecologică reziduri petroliere; producție confecții metalice; servicii profesionale de proiectare, execuție și consultanță; industria de automotive; construcții civile și industriale; produse din oţel pentru construcţii; consultanță/proiectare/ execuție suporți galvanici și vopsitorie; amenajări interioare și exterioare; producție ansamble metalice sudate; cabinete de avocatură.

news

Povestea plantației de la Ciuperceni, unică în România, a început în urmă cu șapte ani când proprietarul, Emeric Kolbaszer, a pus bazele unei afaceri în agricultură mizând pe o

COLABORARE INTERUNIVERSITARĂ

Alianța Română a Universităților Tehnice (ARUT), în a cărei componență sunt prezente cele mai importante cinci universități tehnice din România, și Alianța Austriacă a Universităților Tehnice (TU Austria - Alliance of Austrian Universities of Technology), formată prin asocierea universităților tehnice din Viena (TU Viena), Graz (TU Graz) și Leoben (U. Montana Leoben), au pus bazele unei colaborări interuniversitare, au anunțat reprezentanții Universității Politehnica Timișoara (UPT). O premieră pentru universitățile din România, cooperarea constituie premisele unei dezvoltări în comun a unor proiecte novatoare pentru spațiul tehnic central-european. Negocierile au fost purtate în cadrul celei de-a 36-a ediții a Conferinței Rectorilor și Președinților Universităților Europene Tehnice (36th Conference of Rectors and Presidents of European Universities of Technology), desfășurată în perioada 15-16 septembrie 2017 la TU Graz, unde au participat peste 30 de reprezentanți ai universităților de profil din Europa. Din România au participat rectorul Universitații Politehnica Timișoara, Viorel-Aurel Șerban, prorectorul Universitații Politehnica Timișoara, Daniel Dan, rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, și rectorul Universității Tehnice de Construcții București, Radu Văcăreanu. O primă întâlnire între reprezentanții universităților membre ale celor două alianțe va avea loc pe parcursul lunii mai 2018, la UPT.

Pagini realizate de Ștefana MUREȘAN & Ligia VORO Sursa foto: Agerpres Foto, arhivă & companii


120

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO


Profile for Transilvania Business

TB 72  

Singura revista de afaceri regionale din Romania. Distributie nationala. Tendinte internationale. Evenimente.

TB 72  

Singura revista de afaceri regionale din Romania. Distributie nationala. Tendinte internationale. Evenimente.

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded