Issuu on Google+

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 42 • 31 mai - 27 iunie 2014

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 5-7 Omul care învie Păltinișul Pag. 9-25 Ziua Aviației 2014 pag. 26-27 Incuboxx - provocare pentru performanță în IT&C


sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

1

5-7

cover story Omul care învie Păltinișul

Copyright Cosmin Giurgiu

ENERGIE VERDE

32-34

Pol românesc în excelență fotovoltaică

29 EVENIMENT Sibiu, valoare adăugată investiției tale

47 INVESTIȚIE

39

TURISM

Tetarom SA, o nouă etapă de dezvoltare

Hotel Brădet, noua perlă a stațiunii Sovata

TRAVEL Băile Figa, relaxare la superlativ!

52-53


2

proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Timișoara vrea să fie Capitală Culturală Europeană în 2021 „Oricum ar fi orașul astăzi, avem șansa să-l amenajăm, să-l promovăm, să-i dăm noi funcționalități prin pregătirile pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021”. Este un crâmpei din mesajul Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană pentru timișeni.

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană a luat ființă în anul 2011, la inițiativa Primăriei Municipiului Timișoara și a societății civile, având sprijinul a numeroase instituții publice. Această inițiativă s-a bucurat în scurt timp de sprijinul larg venit din partea a peste 100 de reprezentanți ai instituțiilor culturale, instituțiilor publice, ai asociațiilor și organizațiilor implicate în proiecte pentru interesul comunității, ai mediului de afaceri, dar și din partea unor personalități din diferite domenii. În urma analizei programului european Capitale Culturale Europene pentru Timișoara s-a hotărât să se pună bazele acestei organizații. Așadar, Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană este o organizaţie nepatrimonială, neguvernamentală, apolitică şi independentă, având o misiune profund culturală şi instructiv-educativă. Rolul asociației este, în acest moment, să pregătească dosarul de candidatură al orașului pentru a câștiga titlul în anul 2021. „Pentru aceasta, în decursul acestui an, vom elabora conceptul și sloganul candidaturii. Conform graficului nostru de activitate, vom finaliza această etapă până la sfârșitul primăverii anului 2014”, arată reprezentanții

asociației. Desigur, aceasta etapă presupune o muncă de consultare cu mediul specialiștilor locali în domenii precum: arhitectură, planificare urbană, industrii creative, arte vizuale, muzică, artele spectacolului, literatură, istorie, științe politice, sociologie, psihologie etc. Totodată, pregătirea acestui dosar de candidatură pentru Municipiul Timișoara presupune și o expertiză în programul Capitale Culturale Europene, întrucât Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană are sarcina de a gestiona candidatura orașului conform normelor impuse de programul Capitale Culturale Europene. „Desigur, vor urma etape din ce în ce mai solicitante pentru noi, asociația, etape în care noi vom coordona proiecte specifice în cadrul acestui program european, vom coordona pregătirea Programului Cultural pentru anul 2021 și vom monitoriza toate activitățile derulate în scopul atingerii acestui obiectiv. Cronologic, urmează etapa de evaluare 2015-2016, apoi etapa pregătirii programului pentru anul 2021 – planificarea evenimentelor, buna derulare a acestora, asigurarea de fonduri necesare organizării, promovării și realizării programului -, iar ul-


proiect

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

terior anului 2021, va urma o activitate continuativă de sprijinire și dezvoltare de proiecte culturale în folosul comunității”, mai subliniază reprezentanții organizației neguvernamentale. Consiliul Director al Asociației a decis ca în toamna anului trecut să contacteze și să invite la Timișoara o serie de experți străini, care au făcut parte din echipele de pregătire și de implementare a unor Capitale Culturale Europene. În acest sens au fost organizate două seminarii în 2013, unde au participat experți în programul european și la care au fost invitate să participe toate părțile interesate din Timișoara. A fost prezentat modul în care un oraș își pregătește candidatura, rolurile pe care le are fiecare din părțile implicate în procesul candidaturii (Primăria, Asociația, instituțiile culturale, ONG-urile, partidele politice, mass media, comunitatea business) și, mai ales, care sunt momentele în care este nevoie ca toate aceste entități să se implice. „Au fost două evenimente foarte reușite la care au participat peste 300 de persoane. Concomitent cu organizarea acestor seminarii, am început să organizăm câteva grupuri de lucru, formate din specialiști din mediul universitar și reprezentanți ai societății civile și din mediul administrativ local, care aduc o valoroasă contribuție la elaborarea conceptului candidaturii”, spun reprezentanții asociației. Prin intermediul câtorva mii de materiale de informare și promovare (broșuri, pliante, afișe distribuite în sute de puncte din oraș, distribuite în zeci de cafenele, restaurante, pub-uri, hoteluri, tricouri și căni cu grafică specială pentru susţinători și voluntari), Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană a derulat o activitate de informare și conștientizare a publicului larg în perioada 15 ianuarie - 31 martie 2014 asupra etapelor pe care orașul le are de parcurs pentru a-și atinge acest obiectiv: pregătirea dosarului de candidatură și depunerea lui la sfârșitul anului 2015, etapa de evaluare și nominalizare pe lista scurtă (2016-2017) – o etapă în care va avea loc, pe lângă completarea dosarului, mobilizarea timișorenilor pentru susţinere, și, ultima etapă, cea a nominalizării, ce va avea loc în anul 2017, după care urmează pregătirea anului cultural 2021, un an cultural unic și specific spiritului timișorean, de interes pentru toată Europa, din postura unei Capitale Culturale Europene.

Mesajul Asociației către timișoreni

Mesajul nostru rămâne constant: avem în viitorul apropiat o oportunitate, dar și o provocare. Implicarea timișorenilor este esențială pentru a câștiga. Este, de asemenea, un test pentru a vedea dacă suntem în stare să lucrăm împreună. Considerăm că e important ca fiecare timișorean să înțeleagă că acest program înseamnă doar beneficii și avantaje. Iar dacă vrem să vedem și „dezavantaje”, în lista aceasta am putea spune că va trebui să muncim mai mult, să acceptăm să lucrăm planificat, pe baza unor strategii pe termen lung, să ne dorim să fim mai buni în tot ceea ce facem. În acest proces vom învăța să ne iubim orașul cu părțile lui bune și mai puțin bune, pentru că e casa noastră. Și poate vom învăța să lucrăm împreună, să comunicăm mai ușor unii cu alții. Oricum ar fi orașul astăzi, avem șansa să-l amenajăm, să-l promovăm, săi dăm noi funcționalități prin pregătirile pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Le doresc timișorenilor să profite de orice ocazie de timp liber și divertisment de a accepta evenimente noi, provocări noi, de a găsi bucuria în a face lucruri împreună, fără să țină cont de diferențele pe care le văd la prima vedere. În istoria noastră am dovedit că suntem un exemplu unic de multi- și interculturalitate, că aici au trăit pașnic numeroase grupuri culturale, religii și confesiuni. În Timișoara există spiritul european, iar noi trebuie să ne mândrim, să promovăm și să vorbim despre acest lucru. Îi îndemn pe toți locuitorii acestui oraș să susțină candidatura, să-și dorească titlul, să vorbească despre asta ori de câte ori au ocazia și să intre în spiritul european. Șansa de a deveni o Capitală Culturală Europeană înseamnă o dezvoltare în plan social, economic, educativ, turistic prin intermediul culturii, procesul contribuind la dezvoltarea urbană, a industriilor creative şi la promovarea imaginii oraşului atât în țară cât și pe plan internaţional. Statutul de Capitală Culturală Europeană generează sute de lucrări de construcţie şi restaurare, sute de evenimente culturale în anul în care orașul respectiv deține titlul, dar și după încheierea lui, servicii pentru toate acestea şi, implicit, noi locuri de muncă, intrarea oraşului în topul destinaţiilor turistice. Cu alte cuvinte, titlul conferă oraşului posibilitatea modernizării infrastructurii, a atragerii de noi investiţii, a dinamizării imaginii oraşului şi a întregii regiuni.

3


4

esenţial Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Arabii. Japonezii.

Americanii. Cine-i

Editor: Lucian Lazăr

aduce?

Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Inițiative locale. Particulare. Cine să-i unească? Hohe Rinne – Păltiniș a aniversat, pe 10 iunie, 120 de ani de la înființarea stațiunii montane de către Asociația Carpatină Ardeleană. Întemeiat de o asociație de turism eminamente germană, în vremea administrației maghiare, construit de meșteri români din Rășinariul lui Cioran, Goga, Șaguna, Păltinișul renaște azi și cu investiția de sub managementul lui Daniel Țepes de 7 milioane de euro în renașterea hotelului ce poartă prima denumire a stațiunii: Hohe Rinne. Parcul Balnear Băile Figa de lângă Beclean. Finanțare europeană finalizată și extinsă de administrația orașului condus de primarul Nicolae Moldovan. Nămol ca la Techirghiol conform specialiștilor balneari. Obiectiv realist: 200 mii de turiști vara aceasta. Un plus pentru atracția zonei îl constitue atât Herghelia Beclean, un loc de mare tradiţie în creşterea raselor de cai Semigreu Românesc şi Lipiţan, cât și Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Haiducilor pe palierul de agroturism. Sovata are o nouă atracție turistică. Ca urmare a unei investiții de 7,2 milioane de euro, Danubius Health Spa Resort Brădet a devenit cel mai modern complex turistic din stațiunea mureșeană. Pe de altă parte, investițiile consistente în stațiunea mureșeană, devenită celebră datorită Lacului Ursu, continuă în ritm alert și Sovata redevine cocheta perlă a turismului balneoclimateric. La Cheile Grădiștei încet dar consecvent și sigur se dezvoltă un alt punct reper pe harta timpului liber. Despre Arieșeni și moții întreprinzători în agroturism sau despre realizările primarului din Garda de Sus, drum spre Scărișoara și proiecte europene pe ce însemna o casă moțească adevărată ca acum 150 de ani, cu toate meseriile specifice Apusenilor, merită să scriem, aflăm, popularizăm. Despre Vața sau Geoagiu, ar fi cazul. Despre Covasna și Șuior, ar trebui alocat spațiu editorial. Despre Poiana Brașov și Felix sau Predeal și Maramureșul istoric ar fi redundant pentru cunoscători. Și totuși cine îi adună pe acești antreprenori și investitori privați sau ai comunităților locale? Români și străini. Operatori în țara noastră. În cazul revistei noastre, în Transilvania. Să nu ne așteptăm la minister sau agenție, funcție de ce importanță are sau ba în guvern partidul sau politicianul desemnat să poarte numele de ministru al Turismului. Ne-am amăgi degeaba. Trebuie să reamintim că în anii dictaturii, ce-i drept a lui Carol al II-lea, Monarhia a acceptat să plătim un grandios film despre România turistică casei de film Paramount Pictures. Film difuzat după 1930 în rețelele cinematografice europene și transatlantice. Nu insist cu albumul Eterna și Fascinanta Românie din epoca Iliescu-Costea Paris. Nici la banii aruncați în vânt de Elena Udrea cu frunza stilizată. Dar dacă 200 de mii de turiști japonezi ar putea să lase în două săptămâni de sejur românesc câte 2000 de dolari, modo grosso, cine știe prețurile la Publicitate în cele două principale cotidiane nipone ce sunt editate zilnic în peste 30 milioane exemplare? Câți dintre cei nominalizați azi și cei foarte mulți existenți în Ardeal au fost la târgurile de turism de la Tokyo sau alt mare oraș din Țara Soarelui Răsare? Dacă tot avem Fly Dubai și Qatar și alte ultrabogate state arabe au rute dinspre România, cine face un traseu în țară cu mai mult de 3 zile la București și una-două la Mare sau la Munte, generic, unul ce să includă aceste minunate oaze de sănătate și turism în Transilvania, și nu numai… că să fie pline cursele și dinspre Orient spre Carpați? Știu că sighișorenii din Asociația Turistică fac eforturi – dar prea mari, exclusive pentru comunitatea cetății – și participă la marile târguri ale planetei… Câte grupuri mari de americani sau canadieni ați văzut prin țară?! În afara celor reîntorși cu amici de acolo în patria mumă… Dar cât am investit în online-ul de specialitate de pe continentul american?! Pâlcuri – pâlcuri se vor aduna cei care vor, pot, știu. Să nu fie extrem de târziu… Rămâne totuși un mare ajutor pe care o strategie națională de decenii pe turism ar putea să o reprezinte pentru dezvoltarea unui turism care să aducă singur la buget banii pentru salarii decente dascălilor și doctorilor. Arabia și Orientul. Lumea evreiască. America. Rasa galbenă. Europenii sunt prea aproape și pot oricând pleca… Trebuie aduși… degustând și vânzând… vor reveni. Aurelian GRAMA P.S. – Clasicul că avem noi multe de făcut nu ține. Charles a venit pentru autenticitate…, asta e de vândut publicitar ca să-i atragem…


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cover story

Omul care învie Păltinișul

de Cristiana FOTA | foto coperta: Cosmin Giurgiu, www.ghidvideoturistic.ro

La un an de la preluarea hotelului Hohe Rinne Păltiniș Hotel & SPA, omul de afaceri Daniel Țepeș renaște istoria primei stațiuni montane din România și reconstituie imaginea și reputația Păltinișului.

5


6

cover story

Rămasă mult în urma Sibiului care se bucură de o puternică dezvoltare în ultimii ani, stațiunea din Munții Cindrel a reușit să-și păstreze cel mai puternic avantaj: natura neatinsă. Potențialul zonei pentru business-ul hotelier a fost factorul deteminant pentru investiția asumată de Daniel Țepeș la Păltiniș. ”Am fost aici de multă vreme și mi se pare foarte diferit față de ce găsești în România. Este o stațiune mult mai retrasă, mai sălbatică, natură cvasi-virgină, natura nu este distrusă aici. Este o resursă pe care mulți o caută, iar eu o caut. Investiția hotelieră este foarte mare pentru că business-ul hotelier este foarte greu și cere foarte multe resurse”, spune Daniel Țepeș. Este hotărât să ”reconstituie imaginea și reputația Păltinișului”, care înainte era ”un loc uitat, cu servicii proaste”, ”cartierul abandonat al Sibiului”, oraș de care aparține. Investiția în oameni și servicii de calitate s-a reflectat din primul an de la preluarea hotelului. Omul de afaceri, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul bursier, deține acum pachetul majoritar al hotelului cu 95% din acțiuni. Dacă, în aprilie 2013, hotelul a avut un grad de ocupare de 9%, în iunie 2014 a ajuns la 40%. Istoria și poziționarea stațiunii Păltiniș o diferențiază de restul locațiilor din țară. Stațiunea și-a conservat imaginea naturală și istorică pe care omul de afaceri vrea să o reînvie.

120 de ani de Hohe Rinne

Puțini cunosc faptul că în data de 10 iunie 1894 a fost inaugurată oficial stațiunea Hohe Rinne (Păltiniș). Aniversarea a 120 de ani a fost marcată printr-un eveniment de excepție, lansarea monografiei realizată de dr. Mircea Drăgoteanu ”A fost odată Hohe Rinne. Istoria Păltinișului”. Staţiunea Păltiniș, care a avut iniţial denumirea germană “Hohe Rinne”, a fost înfiinţată de către Asociația Carpatină a Turiștilor din Transilvania (Siebenburgischer Karpathenverein - S.K.V.). Dintre întemeietorii stațiunii Hohe Rinne, o contribuție majoră au avut avocatul Carl Conradt, primul președinte la nivel național al S.K.V, și medicul militar g-ral dr. Julius Pildner von

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Steinburg, cel care a propus înființarea stațiunii. ”Ocazia să aniversăm Păltinișul este unică pentru noi. Beneficiem de o istorie cu care puține stațiuni montane se pot mândri în întreaga Europă și în lume. Vrem să evidențiem această valoare inestimabilă pe care o avem. Este munca unor oameni curajoși și antreprenori competenți care acum 120 de ani au avut această inițiativă și au dat startul la ceea ce a urmat ulterior. Este o mare mândrie pentru noi și pentru Sibiu, orașul din care facem parte și care, oricum, s-a ridicat la un nivel de recunoaștere europeană de apreciat și greu de atins”, a declarat Daniel Țepeș. Povestea Păltinișului scrisă de dr. Mircea Drăgoteanu a fost rostită chiar de autorul cărții, care a fascinat invitații prin expunerea informațiilor extrem de valoroase și documentelor cuprinse. ”Păltinișul este un loc a cărui istorie este cu adevărat deosebită. Studiind istoria Păltinișului am întâlnit și evenimente pe care am considerat că este imperios necesar și pentru cei de azi și pentru cei de mâine să le cunoască. Fără istorie nu avem valoarea, chiar dacă acești munți sunt extraordinar de frumoși”, a concluzionat dr. Mircea Drăgoteanu . ”A fost odată Hohe Rinne. Istoria Păltinișului” prezintă istoria locurilor de la intemeierea stațiunii până la sfârșitul Primului Război Mondial, continuarea urmând să fie structurată într-un al doilea volum. Organizată de Hohe Rinne Păltiniș Hotel & SPA și Ambient, partener exclusiv al evenimentului, aniversarea a 120 de ani de la inaugurarea Păltinișului s-a bucurat de prezența unor invitați de marcă. Evenimentul a fost onorat de consulul Germaniei la Sibiu, Judith Urban, prefectul județului Sibiu, Ovidiu Sitterli, omul de afaceri Ioan Ciolan, de oameni de cultură și iubitori ai muntelui. Cartea, realizată în condiții grafice deosebite, va fi expusă pentru cei interesați în încinta hotelului.

Hohe Rinne Păltiniș Hotel & SPA

Situat în inima vechiului centru al stațiunii, Hohe Rinne Păltiniș Hotel & SPA oferă turiștilor o gamă variată de servicii. Resortul dispune de 88 de camere, din care 13 apartamente moderne, restaurant cu terasă exterioară, salon de fumători, cafenea: GUTT CAFE, loc de joacă pentru copii complet echipat, mese de biliard pentru oaspeți, locație special amenajată pentru grătar, pentru grupuri de minimum 25 persoane. De asemenea, turiștii pot alege diverse modalități de relaxare, aici găsind SPA, piscină, jacuzzi, 4 saune, salină, duș de senzație, cameră de relaxare, cabinete de masaj și sală de fitness. Cei interesați de activități în aer liber pot practica biking, hiking sau schi, atunci când anotimpul permite. Complexul dispune și de săli de conferință complet echipate. Hohe Rinne Păltiniș Hotel & Spa se află la doar 200 m de pârtia Oncești, la 3 km de pârtiile de la Arena Platoș și la aproximativ 10 minute de mers cu mașina de Arka Park, locația perfectă pentru amatorii de aventuri. Stațiunea Păltiniș este situată pe coasta de Nord-Est a Munților Cindrel, la o altitudine de 1448 m, a doua cea mai înaltă stațiune montană din Romania, și la aproximativ 30 kilometri de orașul Sibiu.

”A fost odată Hohe Rinne. Istoria Păltinișului”

Considerată ”cea mai frumoasă stațiune la Est de Karlovy VaryHohe Rinne Păltiniș”, cea mai veche stațiune montană de pe teritoriul României, ascunde istoria fascinantă a locurilor și oamenilor din Transilvania secolului XIX. Povestea stațiunii Păltiniș, a cărei primă denumire a fost în limba


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

germană ”Hohe Rinne”, a ieșit anul acesta de sub condeiul dr. Mircea Drăgoteanu, după 20 de ani de documentare intensă, și este dedicată ”tuturor celor care au iubit sau vor iubi vreodată Păltinișul”. Monografia ”A fost odată Hohe Rinne. Istoria Păltinișului” reînnoadă viața stațiunii montane din munții Cindrel pe care autorul cărții o aseamănă cu o ”poartă de intrare civilizată” între oameni și munți. ”Bărbați extraordinari au făcut posibilă întâlnirea nostră din vremea de azi cu muntele, cu pădurea, cu cerul, cu ploile torențiale și poienile spuzite de flori, cu zăpezile Păltinișului, cu aerul său atât de curat, aproape numai oxigen, cu mirosul inconfundabil, amestec de lemn afumat și de rășină” (citat, din carte capitolul ”Istoria Păltinișului: între munți, cer la Hohe Rinne).

Gândit de sași, ridicat de meșteri români

Modelul alpin german și austriac preluat de comunitatea din Transilvania a stat la baza nașterii primei stațiuni din Munții Carpați. Asociația Carpatină Transilvană (S.K.V.), o asociație săsească, a fost înființată în anul în 1880 cu scopul de-a facilita drumețiile montane. Încă de la acea vreme, avocatul Carl Conradt, primul președintele S.K.V., și generalul dr. Julius Pildner von Steinburg au susținut necesitatea înființării unei stațiuni balneoclimaterice în zonă. Monografia realizată de Mircea Drăgoteanu cuprinde documente unicat și ilustrate extrem de valoroase din perioada când s-a pornit construcția stațiunii. Potrivit documentelor, locația a fost aleasă la propunerea pădurarului din Cristian, Gustav Condrad, lângă un izvor ”cu apă limpede și rece” care se numea ”Hohe Rinne” (tradus” jgheabul de sus”), terenul aparținând comunei Cristian. Astfel că S.K.V. a hotărât ca în imediata apropiere a izvorului să se construiască o Casă de Cură destinată atât celor suferinzi, cât și celor care vroiau să meargă la munte. Terenul pus la dispoziție de comuna Cristian a fost concesionat pe o perioadă de 50 de ani S.K.V.-ului, iar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial asociația a pierdut dreptul de proprietate asupra stațiunii, la presiunea Armatei Roșii. Modelul construcțiilor din viitoarea stațiune Păltiniș a fost cel folosit la cabanele alpine tiroleze, iar clădirile au fost construite de meșteri români din Rășinari, conduși de Șerban Cruciat, cel care făcea lucrările din lemn. Lucrările de construcție a Casei de Cură de la Păltiniș au început în primăvara anului în 1982 dar, din cauza unui incendiu care a afectat pădurea, meșterii au fost nevoiți să aducă lemnul necesar de la zeci de kilometri distanță. În primăvara anului 1894 au fost finalizate lucrările la cel de-al doilea pavilion al clădirii, o pistă de popice și clădirea destinată băilor. Cele trei clădiri au fost realizate după model tirolez.

cover story

Ziua de 10 iunie 1894 a fost aleasă pentru darea în folosință Casei de Cură, festivitatea urmând să aibă loc la Hohe Rinne. Pregătirile extrem de minuțioase ale evenimentului, precum și primele ilustrate cu stațiunea dau un farmec aparte descrierii vechilor timpuri. Cabana avea un regim special, găzduia oaspeți și turiști. Oaspeții erau cei care veneau la sanatoriu și nu erau primiți fără o vizită medicală făcută la Sibiu. Ei beneficiau de prezența în stațiune a unor medici, iar tratamentul era interzis celor cu probleme neurologice, psihiatrice sau boli contagioase. Turiștii erau cazați la Casa Turiștilor, construită în 1895, deasupra clădirillor Casei de Cură. Ei rămâneau, în medie, două nopți. Munții erau obiective turistice pentru cei care nu aveau probleme de sănătate. Un fapt remarcabil este că, la vremea respectivă, S.K.V. a reușit să marcheze drumurile din zonă, ușurând, astfel, drumețiile turiștilor.

Cea mai frumoasă stațiune

Perioada după inaugurarea stațiunii a însemnat pentru Păltiniș consolidarea statutului de cea mai frumoasă stațiune din Carpați. Autorul cărții redă textul scris de un tânăr, în 1906, pe o carte poștală: ”Nicăieri în munți nu este mai frumos la răsărit de Karlsbad (Karlovy Vary) ca aici, la Hohe Rinne”. Creșterea numărului de turiști îi determină pe adminstratorii stațiunii să recurgă la strategii speciale pentru ca localnicii din zonă să nu se simtă agresați. Robert Gutt, președintele S.K.V.-ului pe Sibiu, este cel care a inițiat o sărbătoare, ”Darurile Domnului”, prin care S.K.V.-ul mergea în fiecare an într-un sat de sub munte și le făcea cadouri copiilor săraci de Crăciun. ”Așa au încercat să se apropie de comunitățile ancestral ostile străinilor din zonă pentru a-i face să simtă că turismul este o oportunitate specială pentru ei”, menționează autorul. Regăsim în monografie informații istorice extrem de valoroase, date și ilustrate cu prima emisie de timbre poștale de la Păltiniș, o carte poștală trimisă de Carl Conradt la Viena, informații despre cum s-a construit în 1898 Casa Medicilor de la Păltiniș, actuala cabană Bufnița, unde erau cazați medicii curanți și medicii voluntari. Veneau în perioada sezonului de vară, Păltinișul fiind până în 1926 stațiune de iarnă. În 1902 -1904 apare o nouă clădire, actuala ”Cabană a Cerbilor”, unde medicul Karl Ungar, fost președinte al S.K.V.-ul, a încercat înființarea unei grădini botanice. Povestea Păltinișului se oprește, pentru scurt timp, în perioada Primului Război Mondial, când ostilitățile afectează și viața stațiunii care este evacuată și suferă pierderi însemnate. Cunoscător al fiecărui petec de pământ din Păltiniș, Mircea Drăgoteanu este de părere că stațiunea are o frumoasă perspectivă prin faptul că s-a dezvoltat ”cumva bilobar”. ”Construcțiile noi, de la intrarea în stațiune, au salvat de la a demola, de la a perverti, atmosfera vechiului centru al stațiunii care este foarte frumos să rămână așa cum este. Ar fi imperios necesar să se salveze acest ansamblu”, conchide Mircea Drăgoteanu.

7


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2014

Aniversări: miracolul zborului La aniversarea a 100 de ani de aviație comercială la nivel global, aeroporturile românești înregistrează un trafic de peste 10 milioane de pasageri anual, iar proiectele de dezvoltare sunt optimiste. Compania Națională de Transporturi Aeriene a României – TAROM aniversează 60 de ani și caută să-și extindă orizonturile. Romaero a sărbătorit 20 de ani de la semnarea parteneriatului strategic cu gigantul Boeing. Asociația Aeroporturilor din România împlinește 15 ani. Românul Călin Rovinescu, președinte și CEO Air Canada, este pentru un an președintele International Air Transport (IATA), fiind numit la summitul mondial desfășurat la Doha, în Qatar, între 1-3 iunie. Care sunt planurile în România și tendințele globale în proiectul special – Ziua Aviației 2014. Desigur, sărbătorim împreună, la Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition, pe 21 iunie, la București.

9


10

ZIUA AVIAȚIEI 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Bucharest International Air Show &

General Aviation Exhibition (BIAS 2014)

Provocarea pe care Compania Națională Aeroporturi București și-o propune anual ca exercițiu al performanței este mitingul aerian Bucharest International Air Show&General Aviation Exhibition. Propunându-ne să ridicăm ștacheta cu fiecare ediție, este nevoie să păstrăm formula care a dat rezultate, condimentată cu elementele surpriză și optimizată de experiența din ce în ce mai bogată și fertilă a organizatorilor. de Sorina TĂNĂSOIU – Şef Serviciu Comunicare CNAB

Continuăm, așadar, să oferim publicului cel mai mare show aerian din România la Aeroportul Băneasa pentru că aici a început totul, aici își are originea istoria aeronauticii române. Este, prin urmare, cel mai potrivit loc pentru parada care reunește elita acrobației aeriene mondiale și pentru a cărei reușită avem nevoie de parteneri de nădejde. Continuator al tradiției începute în 1920, odată cu fondarea Aeroclubului Regal al României din inițiativa prințului George Valentin Bibescu, Aeroclubul României

este o unitate de pregătire și perfecționare a personalului aeronautic civil, precum și o structură sportivă de performanță cu profil aeronautic, implicată în organizarea mitingurilor aeriene în țară, dar și în străinătate. În ce privește colaborarea cu C.N.A.B. în realizarea spectacolelor aeriene din ultimii ani, putem vorbi de un succes garantat în mod constant de evoluția echipei naționale de acrobație aeriană Hawks of Romania, programele de zbor în formație executate de Vulturii Tricolori, dar și demonstrațiile lotului național de parașutism, care atrag întotdeauna un public numeros și entuziast, ca și zborul cu balonul cu aer cald sau tânăra echipă acrobatică de zbor cu planorul White Wings. Și armata e, ca în fiecare an, cu noi, Forțele Aeriene Române urmând să-și facă simțită prezența suplă, dinamică și omogenă cu aeronavele pe care le utilizează în misiunile de intervenție: IAR 99, MIG 21, C 27 SPARTAN, IAR 330 PUMA, 2 YAK 52. Principalele misiuni ale Forțelor Aeriene Române, care constau în asigurarea continuă a suveranității în spațiul aerian al României, prin executarea Serviciului de Luptă Poliție Aeriană, cooperarea cu statele aliate în cadrul misiunilor de menținere a păcii, participarea la înlăturarea urmărilor calamităților naturale sau în cazul unor situații de urgență. Forțele Aeriene Române funcționează ca o structură de forțe și mijloace ale armelor de bază bine definită, integrată și eficient articulată, capabilă să-și îndeplinească misiunile încredințate.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Invitați speciali

Vârful de atracție al celor două zile de spectacol aerian vor fi, însă, fără îndoială, invitații speciali ai BIAS 2014, aflați în premieră, la București, Aero Klub Galeb și Veres Zoltán, alături de Baltic Bees, care se vor strădui să reediteze succesul de anul trecut. Înființată în urmă cu 5 ani, echipa de acrobație aeriană Baltic Bees evoluează pe cinci aeronave de tip L-39C Albatros, fabricate în Republica Cehă, preconizând ca, până la sfârșitul anului 2013, să-și mărească flota cu încă patru aeronave. Prima echipă profesionistă de acrobație aeriană înființată în statele baltice, trupa letonă este compusă din piloți experimentați, având la activ mii de ore de zbor pe aeronave militare și pe aeronave de acrobație de mare viteză și manevrabilitate. Sunt recunoscuți după stilul unic de pilotaj, executând manevre artistice de maximă dificultate. Prezent pentru prima oară la BIAS, Zoltán Veres, instructor - căpitan pentru Boeing-737, examinator - șef și coordonator al Departamentului de licențiere din cadrul Autorității Aeronautice Civile Ungare, ne va bucura cu un spectacol inedit realizat în forţă cu un avion MXS! Zoltán poartă aventurile sale îndrăznețe dincolo de cabina de pilotaj, participând la curse de motociclete, maşini și avioane MIG. Două dintre cascadoriile sale celebre sunt panglica inversată tăiată la o înălţime de 10 de metri deasupra solului și 3 snaproll-uri la aproximativ aceeași înălțime. Aeronava sa preferată este MXS. Aceasta este cea de-a şasea aeronavă produsă de MXR Technologies. Este un avion de înaltă performanță care îi permite să se dezvolte chiar mai mult, executând acrobaţii incredibile ce vor extazia mulțimea. Aeroclubul Galeb („pescăruș” în limba sârbă), originar din Belgrad, se evidenţiază prin devotamentul personalului clubului și al membrilor săi pentru restaurarea și conservarea aeronavelor vechi și afișarea lor în spectacole naţionale ori internaţionale. La mijlocul anilor nouăzeci, ca urmare a unui tratat regional de control al armelor, fosta Forţă Aeriană Iugoslavă a fost nevoită să reducă inventarul său la 155 de avioane de luptă și 53 de elicoptere de luptă, rezultând o retragere masivă de aeronave din serviciu. Opt Soko G-2 Galebs au fost achiziționate de către compania anglo-sârbă Shuttle Air. Aeronavele au fost dezarmate și restaurate și sunt operate și întreținute de clubul Galeb și de proprietari privați, unele dintre aeronave fiind în curs de vânzare. Printre aeronavele utilizate de către piloții aeroclubului Galeb regăsim Soko J - 20 Kraguj, Utva 66 și Zlin 526F, toate de origine iugoslavă. Printre alte proiecte ale clubului se află și restaurarea aparatului Soko 522; prima aeronavă de acest tip a fost restaurată cu succes, este expusă, iar acum se doreşte repunerea sa în funcţiune. Aeroclubul Galeb a participat la numeroase spectacole aeriene internaționale, doar câteva dintre acestea fiind Czech International Air Fest în Hradec Kralove și Brno, Slovak International Air Display la Bratislava, Royal International Air Tatoo în Fairford RAF, airshow-uri din Biggin Hill, North Weald, Oshkosh, Belgrad, Tivat, Podgorica. Unul dintre cele mai impresionante momente ale showului aerian îl asigură, de fiecare dată, multiplul campion mondial Jurgis Kairys, ale cărui pasiune, experienţă şi spirit creativ ne fac să aşteptăm, în fiecare an, ceva nou şi extraordinar. Colaborarea sa cu Iacării Acrobaţi – în proiectul “Air Bandits” – ridică nivelul de senzaţional al evoluţiilor, oferind spectatorilor o experienţă inedită, gustată, în egală măsură, de vizitatorii ocazionali, ca şi de obişnuiţii mitingurilor aeriene. Asociaţi cu celebrul slogan corporate “Red Bull îţi dă aripi”, băieţii de la Flying Bulls nu aveau cum să lipsească de la Bucharest International Air Show, revenind în România

ZIUA AVIAȚIEI 2014

pentru a stârni interesul și admirația spectatorilor. De neratat este și colaborarea dintre Inspectoratul General de Aviaţie al M.A.I. și Serviciul Român de Informaţii, într-un exercițiu de Poliție Aeriană care se bucură întotdeauna de o mare popularitate în rândul publicului cu vârste diferite.

Expoziția, atu suplimentar

Pe lângă toate celelalte surprize, spectatorii prezenți la eveniment vor putea alterna momentele de intensitate vizualemoțională a evoluțiilor aeriene cu încă un element de interes: o expoziţie pentru promovarea aviaţiei generale din România şi din străinătate, General Aviation Exhibition. Aflată la cea de-a doua ediție, expoziţia este dedicată producătorilor, dealerilor şi proprietarilor de aeronave și alte aparate de zbor – de la parapantă la businessjet-uri, societăţilor comerciale care oferă servicii de aviaţie generală, şcolilor de zbor şi centrelor de pregătire/ excelenţă în aviaţie, furnizorilor de echipamente şi articole cu tematică aeronautică. În imediata apropiere a hangarului care găzduiește expoziţia, va fi amenajată şi o zonă de static display. După atâta adrenalină, spectatorii vor intra într-un alt ritm, unul muzical, de data acesta, cu rolul de a le alterna senzațiile, seara aducând o altă surpriză, asigurată de Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu Super Grup. Curaj, pasiune, talent şi profesionism! Acestea sunt reperele pentru care și-au angajat eforturile cele peste 500 de persoane implicate în organizarea celui mai mare show aerian din România: Bucharest International Air Show& General Aviation Exhibition - o nouă provocare, în fiecare an, pentru Compania Națională Aeroporturi București, pe care reușim, cu consecvență, să o transformăm într-o poveste de succes, ce așază Bucureștiul pe harta internațională a evenimentelor din domeniul aviatic.

11


12

ZIUA AVIAȚIEI 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gateway to Transylvania

Un brand care se impune tot mai mult pe plan european, o poziţionare geografică privilegiată şi o evoluţie dinamică în ceea ce priveşte numărul de pasageri deserviţi în ultimii patru ani, iată doar câteva dintre principalele avantaje care recomandă Aeroportul Internaţional “Transilvania”Târgu Mureş. Pentru a afla şi mai multe detalii privind strategia şi proiectele de dezvoltare viitoare ale Aeroportului “Transilvania” am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului de Administraţie al regiei, Vladimir Vasilescu. A consemnat Nicolae POP | Foto: Adi Coco - Cocographic.com


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2014

Reporter: Domnule preşedinte, pentru început aş dori să ne spuneţi care este conceptul strategic al Aeroportului Internaţional “Transilvania” în context regional şi naţional? Ce îl diferenţiază faţă de alte aeroporturi din zonă? Vladimir Vasilescu: Suntem “Gateway to Transylvania” (Poarta de acces spre Transilvania) cu o arie de deservire (catchment area) care cuprinde judeţele Mureş, Harghita, Covasna, parţial Bistriţa, Braşov, Suceava și Sibiu, cu o populaţie de aproximativ 2.700.000 locuitori. În acest context, strategia noastră urmăreşte să identifice pentru Aeroportul “Transilvania” poziţia de aeroport low cost pentru întreaga Transilvanie prin menţinerea unui standard maxim de calitate şi siguranţă, care să implice costuri minime. Scopul nostru este impunerea rolului Aeroportului “Transilvania” în zonă, posibilitatea sa de a se detaşa de celelalte aeroporturi oferind servicii de calitate la cel mai bun preţ de pe piaţa din România. Strategiile de evoluţie pe care le avem în vedere sunt similare aeroporturilor europene folosite în mod frecvent de companiile low cost precum cele din Luton şi Stansted (Londra), Charleroi (Bruxelles), Hahn (Frankfurt), Girona (Barcelona). Mai trebuie spus că avem în vedere promovarea traficului de aviaţie generală şi de afaceri şi, implicit, a serviciilor ce trebuie prestate pentru acest tip de trafic. Traficul de aviaţie generală, deşi nu aduce un număr mare de pasageri, creşte numărul de operări de pe aeroport şi recunoaşterea aeroportului în lumea aviatică, ne permite diversificarea serviciilor oferite şi posibilitatea de încasări din infrastructura aeroportului. În condiţiile în care operatorii de aviaţie generală sunt, în general, oameni de afaceri sau turişti pasionaţi de aviaţie, iar aeroporturile concurente au tarife mari şi descurajează acest segment de trafic, acesta poate constitui pivotul principal al mişcării oamenilor de afaceri din diverse domenii de activitate către întreaga zonă deservită. Un serviciu nou, esenţial, este asigurarea alimentării cu AVGAS, care garantează aterizarea la Aeroportul “Transilvania” a aeronavelor de mici dimensiuni aparţinând segmentului de aviaţie generală şi zboruri private, Aeroportul din Târgu Mureş fiind singurul aeroport din Transilvania unde AVGAS este disponibil la vânzare 24 de ore.

“Cel mai dinamic aeroport din ţară - un rezultat de echipă”

Rep: Conform celor mai recente date, Aeroportul “Transilvania” este cel mai dinamic aeroport din ţară din punct de vedere al creşterii numărului de pasageri. Cum aţi reuşit această performanţă notabilă? V.V: Este un rezultat al întregului colectiv de la Aeroportul “Transilvania” înregistrat în ultimii patru ani, datorat în egală măsură şi conlucrării cu echipa Consiliului Judeţean Mureş. Anul trecut, spre exemplu, Aeroportul Internaţional “Transilvania” Târgu Mureş s-a situat pe locul al patrulea între cele 16 aeroporturi din România, după cele din Otopeni, Cluj şi Timişoara în ceea ce priveşte numărul de pasageri deserviţi. Este un rezultat care ne bucură şi, deopotrivă, ne obligă să căutăm în permanenţă soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor noastre, pentru condiţii cât mai bune oferite atât pasagerilor cât şi companiilor aeriene partenere. Asigurăm, în prezent, legături aeriene cu zece destinaţii europene precum Barcelona, Budapesta, Dortmund, Frankfurt, Londra, Madrid, Milano, München, Paris şi Roma la care se adaugă şi zborurile interne către Bucureşti (Otopeni), iar în perspectivă dorim ca numărul acestor destinaţii să crească.

Rep: Ce măsuri preconizaţi pentru menţinerea acestor rezultate sau chiar îmbunătăţirea lor? V.V: Aşa cum vă spuneam ne dorim ca numărul destinaţiilor efectuate de la Aeroportul Internaţional “Transilvania” Târgu Mureş să crească. Pentru a obţine acest lucru menţinem o legătură permanentă cu operatorii aerieni, dar și cu toţi ceilalţi actori implicaţi în sectorul aviației. Pentru extinderea şi dezvoltarea traseelor aeriene (rute aeriene) şi pentru a fi la curent cu noutăţile în domeniu am luat parte la mai multe evenimente europene care ne-au permis contacte cu operatori aerieni interesaţi de potenţialul Aeroportului “Transilvania” Târgu Mureş. Aceste întâlniri ne-au permis să promovăm brand-ul Aeroportului astfel încât prezentarea potențialului Aeroportului “Transilvania” să atragă noi clienți interesați de viitoare colaborări.

13


14

ZIUA AVIAȚIEI 2014

„Zona Cargo - platforma multimodală - extinderea pistei de aterizare – decolare”

Rep: Se vorbeşte tot mai mult şi pe bună dreptate despre dezvoltarea fluxurilor comercial şi conectarea lor la infrastructuri industriale şi de transport moderne şi eficiente, transportul cargo fiind din ce în ce mai căutat de companii. Ce planuri de dezvoltare preconizează Aeroportul Internaţional Transilvania din acest punct de vedere? V.V: Poziţionarea geografică extrem de favorabilă a Aeroportului “Transilvania” Târgu Mureş şi existenţa naturală în apropierea celorlalte moduri de transport constituie un avantaj extrem de important. Aeroportul Internaţional “Transilvania” Târgu Mureş are o amplasare naturală favorabilă în apropierea căii ferate Deda-Războieni, a Şoselei E60 Bucureşti-Budapesta şi a viitoarei Autostrăzi Transilvania. Pe lângă poziţia geografică centrală, care permite ca într-un interval de timp aproximativ egal să se poată ajunge la zonele de graniţă ale României se adaugă accesibilitatea superioară prin amplasarea aeroportului în toate localităţile din zonă pe calea rutieră E 60 la 200 m şi pe calea ferată Deda/Războieni la 600 m este un aspect apreciat de oamenii de afaceri străini ca platformă multimodală cât şi de către operatorii aerieni ca facilitare a afluxurilor de pasageri. Astfel preconizăm să dezvoltăm proiecte pentru Zona Cargo, platforma multimodală şi extinderea pistei de aterizare –decolare.

Rep: Strategia de dezvoltare a unui aeroport regional este strâns legată de cea de dezvoltare economică a zonei deservite. Conlucraţi pe aceste coordonate cu organismele administrative ori entităţile de afaceri implicate în dezvoltarea economică a regiunii? V.V: Conducerea Aeroportului, cu sprijinul direct al Consiliului Judeţean Mureş şi-a propus promovarea potenţialului regiunii deservite şi a serviciilor aeroportuare la nivel naţional şi european de asemenea manieră încât acest lucru să devină un factor

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

major în dezvoltarea economică a regiunii şi Aeroportul Transilvania să devină un pol economic regional. Atingerea acestui obiectiv presupune şi o colaborare cu organismele reprezentative de pe plan regional cum ar fi Camere de comerţ, asociaţiile de turism reprezentative, Consilii judeţene şi Primării, în special cele din localităţile cu potenţial turistic, organizaţii patronale, instituţii de cultură, universităţi şi alte instituţii de învăţământ, centre de tratament medical şi furnizori de servicii balneare.

„Transilvania - un nume cu renume”

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre brandul Aeroportului? V.V: Noi avem şansa extraordinară să ne numim Aeroportul Transilvania, fapt care ne face unici în faţa celorlalte aeroporturi din regiune. Prin promovarea aeroportului împreună cu regiunea deservită, Transilvania, dorim să obţinem o schimbare a polilor de trafic de la traficul outbound (reprezentat de pasagerii care călătoresc de la Tîrgu Mureş în afară) la un trafic inbound (pasageri care vin în România pentru a vizita Transilvania folosind Aeroportul Târgu Mureş). Acest lucru va aduce un plus de trafic care va genera venituri aeroportului, dar şi zonei de deservire prin serviciile turistice ce vor fi furnizate către aceştia. În aceeaşi măsură, dacă vom reuşi dezvoltarea unui nou trafic inbound, acesta va putea atrage şi atenţia altor companii aeriene care să iniţieze zboruri către Târgu Mureş. Transilvania este o regiune deosebită atât din punct de vedere cultural-istoric cât și prin peisajele sale de o frumusețe rară care reprezintă adevărate atracții turistice. Transilvania este mai mult decât un nume, este o regiune cu renume și în același timp un brand puternic în care noi credem, reprezentând unul dintre principalele noastre avantaje. Rep: Vă rog să ne faceţi o proiecţie a activităţii aeroportului pentru următorii 2 ani din perspectiva dezvoltării infrastructurii şi a creşterii numărului de pasageri. V.V: Anul trecut am reuşit să extindem terminalul de plecări internaţionale, iar în prezent împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Mureş gândim o extindere a aerogării de sosiri internaţionale. Prin amenajarea peisagistică a spațiului din fața clădirii în care funcționează Aeroportul “Transilvania” Târgu Mureş proiectăm crearea de noi locuri de parcare și amenajarea unei alte căi de acces în parcarea Aeroportului, paralelă cu drumul către Parcul Industrial. Totodată considerăm că se impune crearea unei zone pentru aviaţia generală şi dezvoltarea traficului de aviaţie generală alături de dezvoltarea traficului low cost şi a celui de tip charter. Unul dintre proiectele de investiţii importante pentru Aeroportul“Transilvania” este cel care are în vedere balizarea și iluminarea căii de rulare şi a platformei Alfa. Pe termen mai lung ne gândim la un proiect de prelungire a pistei de decolare-aterizare, la construirea platformei multimodale, luând în calcul construirea unei noi aerogări, precum şi a unui hangar pentru aviaţia generală.


Aeroportul Internațional Sibiu, prezență de top

16

ZIUA AVIAȚIEI 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Situat în cel mai important punct turistic din centrul geografic al României, Aeroportul Internaţional Sibiu înregistrează un nivel de dezvoltare şi o infrastructură modernă şi performantă care îl poziţionează pe primele locuri între aeroporturile româneşti. Aeroportul Internaţional Sibiu este localizat într-o poziţie geoclimatică extrem de favorabilă din punct de vedere al condiţiilor de zbor şi deserveşte un areal cu o rază de 150 km, cu un total de peste 3 milioane de locuitori în 9 judeţe.

Printre atuurile Aeroportului Internaţional Sibiu se numără: Locaţie favorabilă în sud-estul Europei. Regiunea Sibiu este situată în zona de dezvoltare Centru, în inima Transilvaniei, înregistrând o populaţie de aproximativ 450.000 locuitori; Nod major de infrastructură. Datorită poziţiei sale avantajoase, oraşul este conectat direct la infrastructura rutieră (EV, NS) şi feroviară europeană - E81, E68 Timişoara - Arad - Braşov - Bucureşti - Constanţa; Oraş apreciat internaţional. Prima alegere pentru citybreak în ţară, Sibiu este singurul oraş din România care a fost onorat cu trei stele Michelin, în ediţia 2011 a Ghidului Verde, recomandând Sibiul ca o locaţie ce trebuie vizitată, atât în "Idei pentru weekend" cât şi "un tur esenţial al României" (o călătorie de 17 zile în România); Aeroport modern. Aeroportul Internaţional Sibiu este unul dintre cele mai moderne aeroporturi din ţară, recent dotat cu echipamente performante, terminal nou, piste şi căi de rulare, redeschis în iunie 2008;

Obiective de dezvoltare

Managementul Aeroportului, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, intenţionează stabilirea unor legături aeriene cu alte aeroporturi din Europa pentru crearea de noi deschideri comerciale şi de turism, bazându-se pe considerente economice de piaţă potenţială pentru extinderea serviciilor companiilor aeriene atât tradiţionale cât şi lowcost, dar mai ales pe modificarea tendinţelor de călătorie în regiune şi nivelul ridicat al cererii. De creşterea numărului de rute şi expansiunea companiilor aeriene pe Aeroportul Internaţional Sibiu va beneficia atât comunitatea sibiană, dar şi locuitorii din Sudul Transilvaniei şi din judeţele învecinate (Alba, Braşov, Hunedoara, Mureş şi Vâlcea) şi turiştii sau oamenii de afaceri ce au ca destinaţie judeţul Sibiu şi regiunea Centru. În plus, extinderea traficului aerian vine să susţină

prospectele de creştere economică şi investiţii în regiune, cu precădere în valorificarea potenţialului turistic, dar şi la nivel de transport şi comerţ internațional, prin dezvoltarea unui terminal CARGO conectat la un sistem intermodal de transport rutier şi de cale ferată.

Ajutor de stat pentru noi rute

În luna mai 2013, a fost emisă Decizia Comisiei Europene CE(2013) 3095-SA. 35908, Ajutor la înfiinţare acordat companiilor pentru deschiderea de noi rute aeriene cu plecare de pe Aeroportul Internaţional Sibiu. În urma primei proceduri de selecţie, o nouă conexiune aeriană a fost lansată pe relaţia Sibiu-Londra Luton, începând cu data de 14 iunie 2014, operată de compania aeriană Wizz Air. Cele două frecvenţe săptămânale au fost anunţate oficial pe 13 februarie 2014. Datorită cererii foarte mari, la începutul lunii aprilie 2014, compania aeriană Wizz Air a adăugat o a treia frecvenţă săptămânală.

Servicii pentru pasageri

Pentru călătorii care aleg Sibiul ca destinaţie sau punct de plecare, Aeroportul Internaţional Sibiu se distinge prin excelenţa în serviciile acordate pasagerilor săi, oferind o experienţă de călătorie cât mai plăcută. Cu accent pe diversificare şi calitate între acestea se disting opţiunile de tip rent a car, restaurant, duty free şi business. Salonul VIP al Aeroportului Internaţional Sibiu este o locaţie cu un decor modern. Serviciile oferite la Salonul VIP sunt acordate atât oficialităţilor statului cât şi mediului de afaceri şi implică asigurarea unui pachet complet „meet & assist” atât la plecarea, cât şi la sosirea dintr-o călătorie, pentru zboruri interne şi internaţionale operate prin curse regulate sau de aviaţie generală.


A turning point for regional airports

ZIUA AVIAȚIEI 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

19

by Ionut OPREA

is year’s 7th annual ACI EUROPE Regional Airports Conference & Exhibition was held in Funchal, Madeira – hosted by Aeroportos da Madeira. e event provided an opportunity to review trading conditions and key challenges for regional airports.

face significant headwinds – with network instability, seasonality risks and fierce inter-airport competition”.

Economic sustainability & connectivity

Looking at air traffic developments over the past years, ACI EUROPE revealed that regional airports’ growth has significantly underperformed the industry average – with passenger traffic growing by just +3.4% between 2008 and 2013 compared to an overall industry average of +11%. Olivier Jankovec, General Director of ACI EUROPE said “After 10 years of extremely dynamic growth, the global financial crisis was really a turning point for regional airports across Europe. eir traffic recovery has lagged behind the industry average. is is mainly due to the fact that airlines have not added much capacity in the market and that they have tended to retrench on hubs, trunk routes and larger markets which are able to deliver higher yields”. While the first quarter of 2014 indicates that passenger traffic at regional airports is finally growing more in line with the rest of the industry, the slow pace of the economic recovery and continued structural market changes are pointing to the permanence of slower growth prospects and increased competitive pressures. Jankovec added “Low Cost Carriers are moving upmarket, increasingly targeting primary or larger airports. At the same time, Full Service Carriers tend to limit capacity growth to their long-haul network out of their hub airports, while Regional Airlines are focused on survival. All this means regional airports will continue to

e number one challenge for regional airports remains economic sustainability. e traffic recovery has not yielded an improvement in profitability, with 58% of airports with less than 5 million passengers per annum and 75% of those with less than 1 million passenger per annum now being loss making. eir ability to increase their aeronautical charges is almost non-existent, due to the impact this would have on keeping existing air services and attracting new ones. With public financing retreating and tighter EU State aid rules, the only way forward appears to be cutting costs further. Jankovec warned “In the wake of the financial and euro-zone crises, most regional airports have already gone through extensive cost cutting. ere is very little low hanging fruit remaining and we now face the very real prospect of airport closures in several countries – notably in the UK, France, Germany and Italy”. omas Langeland, Chair of ACI EUROPE’s Regional Airports Forum and Director of Avinor, Kristiansand Airport in Norway commented “Policies and regulations in Europe need to be more supportive of regional airports so as to safeguard their unique contribution to local economies. is includes making sure the review of the recently adopted State aid guidelines in 4 years’ time will still allow for operating aid for smaller airports. is also includes banning the one bag rule through the revision of EU legislation on passenger rights and tackling the increases in Terminal Navigation charges which directly hurt our competitive position”.

Regional Airports’ Forum is the dedicated ACI EUROPE group for regional airports. It currently comprises more than 350 airports. e Chairman is omas Langeland, Director of Avinor, Kristiansand Airport in Norway. e Vice-Chair is Alberto Martin, Director of Aena - Gran Canaria Airport. In 2011, 51% of airports with less than 5 million passengers per annum and 65% of airport with less than 1 million passengers per annum were loss-making.

ACI EUROPE released on 4th of June its traffic results for the month of April across the European airport network, revealing an impressive year-on year increase of +8.0% in passenger traffic compared to April 2013. EU airports showed an increase averaging +7.4%, while passenger traffic at non-EU airports increased +10.0%, when compared with the same month last year. Aircraft movements for the whole of Europe reported grew by +2.0%, while freight traffic posted an encouraging yet modest increase of +3.0%. Airports that experienced the highest increases in passenger traffic per group, when comparing April 2014 with April 2013 were: GROUP 1 Airports – London LGW (+15.4%), Istanbul IST (+11.9%), Barcelona BCN (+10.8%), Moscow SVO (+10.6%) & Moscow DME (+9.6%); GROUP 2 Airports - Istanbul SAW (+33.6%), Tel Aviv (+33.0%), Athens ATH (+28.0%), Gran Canaria (+22.3%) and Lisbon (+18.1%); GROUP 3 Airports – Heraklion (31.2%), Lanzarote (+20.7%), Faro (+17.7%), Birmingham (+16.7%) and Catania (+15.9%); GROUP 4 Airports – Montichiari (+1,097.1%), Santorini (+55.8%), Chania (+48.3%), Belgrade (+46.1%) and Chambery (+45.8%)


20

ZIUA AVIAȚIEI 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

State of the Air Transport Industry 100 years of commercial aviation

by Ionut OPREA

Tony Tyler, General Director and CEO IATA, shared his perspective after 100 years of commercial flight at 70th IATA Annual General Meeting, world air transport summit, Doha, 1-3 June 2014. Also, Calin Rovinescu, President and CEO of Air Canada, has assumed his duties as Chairman of the IATA Board of Governors for a oneyear term. Airline leaders will assemble again in Miami, in June 2015.

“We work in an amazing industry. Scheduled commercial aviation began with a 23-minute journey across Tampa Bay, Florida on 1 January 1914. Since then, it has changed our world immeasurably for the better. As we celebrate our industry’s first 100 years we can be proud of our achievements. Flying is a team effort that started with the partnership of four visionaries: Percival Fansler, an entrepreneur who saw commercial opportunity in the technology of flight; omas Benoist, who built the aircraft; Tony Jannus, who safely piloted the plane to destination, and Abram Pheil, the hero of the day who purchased the first ticket. e airline industry quickly grew from a single aircraft, one route and a lone passenger. is year we will connect 3.3 billion passengers and 52 million tones of cargo, over 50,000 routes with 100,000 flights a day. Today, aviation is the life blood of the global economy. e industry supports over 58 million jobs and $2.4 trillion in annual economic ac• Consumers have more choice. tivity. It creates jobs for Kenyan farmers e number of city pairs has douwho sell fresh flowers in world markets. bled since 1994 It facilitates global supply chains so that • Flying is an even greater bargain. workers in many nations can collaboYou can circle the world for about rate to build computers, cars and even the cost of four iPads airplanes. Aviation delivers many of the • And passengers are enjoying betreal world goods that are traded in the ter products. US airlines, for examvirtual shops of internet commerce. As ple, are investing almost $1 billion a catalyst for economic and social dea month in product upgrades this velopment, aviation and the businesses year that we support have spread prosperity • In 100 years we have turned our and lifted countless people from enormous planet into a small poverty. e intangibles create even world. In doing so, we have created greater value. Flying brings people toa very big future for us all. gether—families, friends and business colleagues. It helps minds to meet and exchange ideas. It gives people the freedom to be almost anywhere in just 24 hours. And it has turned our wonderfully big planet into a wonderfully small world of enormous and wonderful opportunities.

Global connectivity

Global mindset

As we stand at the dawn of commercial aviation’s second century, what will define our future success? We can take some inspiration from the Chicago Convention - which is marking its 70th anniversary this year. It set the framework for postwar aviation. In it governments declared that “the future development of international civil aviation can greatly help to create and preserve friendship and understanding among the nations and peoples of the world”. We are achieving the vision of the Chicago Convention on an enormous scale. Now airlines fly more people in a day than in the entire year that the

Convention was signed. Even with the enormous growth over the last 100 years, there is plenty of potential still to be achieved. e key to unlocking that potential is a “global mindset”. We are the industry that connects people and business to make “global” possible. Securing our future potential with a global mindset begins with our immediate challenges: to be profitable, safe and secure businesses; to provide efficient, customer-focused services, and to be sustainable in all that we do. On the first of these challenges—our financial performance - there is much to be done. As a global industry, our financial performance does not yet match the value that we deliver. is year we expect airlines to achieve a collective global profit of $18 billion. at sounds impressive. But the brutal economic reality is that on revenues of $746 billion we will earn an average net margin of just 2.4%. at’s less than $6 per passenger. Some airlines will do better. But even if you’re smart or lucky enough to be one of those, every day is still a struggle to keep revenues ahead of costs. e good news is that airline profits are improving. e average return on invested capital today is 5.4% - up from 1.4% in 2008. But we are still far from earning the 7-8% cost of capital that investors would expect. Airlines are, however, working towards solutions that deliver value to both customers and investors”.


ZIUA AVIAȚIEI 2014

Vreau să fiu Stewardesă WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

21

Anca Dumitrescu și Georgiana Ene au dezvoltat în ultimele 9 luni prima platformă românească dedicată viitorilor însoțitori de bord. Articole de informare, cursuri și simulări de recrutare completează pregătirea temeinică a unei viitoare cariere în zbor. A consemnat Ionuț OPREA

Cum a apărut proiectul? Anca Dumitrescu, co-fondator Vreau să fiu Stewardesa: A venit ca o consecință a informațiilor disparate și incomplete existente până atunci despre meseria de însoțitor de bord în mediul online. Niciuna dintre noi n-a fost stewardesă, suntem ambele jurnaliste la bază, însă am avut norocul să atragem în echipa noastră persoane cu mii de ore de zbor la activ în cadrul marilor companii aeriene din lume. Și uite așa, am crescut frumos și ne-am tot mărit echipa. Care sunt beneficiile? Anca Dumitrescu: Astăzi, proiectul are deja două linii mari de dezvoltare. Online, suntem prima sursă de informare atunci când vine vorba de această meserie, prin articolele pe care le publicăm zi de zi pe site-ul nostru: știri, reportaje, interviuri, experiențe din viața însoțitorilor de bord, joburi disponibile în domeniu. Offline: pregătim viitori însoțitori de bord pentru recrutările organizate de companiile aeriene. Organizăm conferințe și cursuri în care îi învățăm pe viitorii însoțitori de bord ce au de făcut ca să reușească să treacă cu succes de interviul la o companie aeriană. Am pus bazele unui proiect nișă, era nevoie de astfel de informații și de oameni care să îi ghideze pe cei interesați în viitoarea carieră ”printre nori”. În România, aplică anual mii de persoane pentru un post de însoțitor de bord atunci când o companie aeriană (cu precădere arabă) vine să recruteze. Bătaia pe aceste locuri este extrem de mare și doar cei mai bine pregătiți reușesc să fie selectați. Aici intervenim noi: cu informații care să le fie utile despre ce înseamnă acest întreg proces de recrutare la o companie aeriană. Care sunt principalele realizări până acum? Anca Dumitrescu: Am organizat prima conferință din România dedicată viitorilor însoțitori de bord, pe 23 noiembrie 2013, peste 100 de persoane din toată țara au participat la conferința care a avut loc la București. Printre invitați s-au numărat însoțitori de bord de la companiile aeriene din

Platformă premiată

România (Tarom, Carpatair, Wizz Air), Școli de Aviație (Școala Superioară de Aviație Civilă și Carpatair Flight Training), stewardese de carieră și specialiști HR. Evenimentul a fost gândit ca un instrument util de informare pentru Acum platforma Vreau să fiu Stewtoți cei aflați la început de carieră, reardesa este citită lunar de peste unind, la aceeași masă, reprezentanți 40.000 de persoane interesate de importanți ai aviației românești. Am domeniul aviației. “Astăzi ne mânorganizat cinci cursuri de pregătire drim cu o comunitate deja bine pentru interviul la o companie aeriană conturată în jurul acestui proiect. și un curs de “English for future flight Mai mult decât atât, munca noastră attendants”. În toată această perioadă, din ultimele luni a fost răsplătită în am încercat să venim în sprijinul cititoluna iunie și cu un premiu. Astfel, rilor noștri nu doar în online, ci și în of“Vreau să fiu Stewardesa” a fost fline, printr-o serie de cursuri intensive premiat în cadrul secțiunii “Proiecde pregătire. Cursurile noastre pretul special al anului” din cadrul supun pregătirea, pe parcursul mai Galei de premiere “Digital Divas”, multor zile, a persoanelor care urmează organizată pe 3 iunie la Palatul să participe la interviul de angajare la o Ghika”, a mai spus Anca Ducompanie aeriană. Un însoțitor de bord mitrescu. cu peste 10 ani experiență în aviație și un specialist HR îi învață despre ce au de făcut astfel încât la momentul interviului să se prezinte fără de cusur în fața recrutorilor. După cele 5 cursuri organizate din februarie si până acum, o mare parte din cursanții noștri au fost deja angajați în cadrul unor mari companii aeriene (Qatar Airways, Etihad, Fly Nas, Ryanair și Wizz Air). Aceștia au fost primii pași pe care i-am făcut cu proiectul Vreau să fiu Stewardesa, urmând ca pe parcursul acestui an să reușim să creștem și mai mult vizibilitatea lui și rolul de ghid pe care îl are în viitoarea carieră de însoțitor de bord a celor care ne citesc.


ZIUA AVIAȚIEI 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cer senin și entuziasm

foto Vlad Iosif

22

Andrei Zincenco, vicepreședintele Asociația Piloților și Proprietarilor de Aeronave (AOPA) România, despre proiecte și bucuria zborului. A consemnat Ionuț OPREA

Care este rolul AOPA România? AOPA România este Asociația Piloților și Proprietarilor de Aeronave. Este înființată în anul 2006 ca urmare a inițiativei a nouă piloți și proprietari de aeronave. Asociaţia îşi propune să contribuie la promovarea, protejarea şi susţinerea intereselor membrilor în domeniul aviaţiei generale din România. Aviaţia Generală este definită ca fiind totalitatea operaţiunilor de aviaţie civilă, altele decât serviciile de transport aeriene comerciale sau operaţiunile de lucru aerian. Care este structura asociației, principalele proiecte derulate, avantajele membrilor? AOPA România este un ONG condus de un consiliu director format din 4 piloți. Președintele AOPA România este Liviu Ionescu, pilot și proprietar de avion. Începând din anul 2007, Asociația a fost unul dintre principalii parteneri de dialog social ori de câte ori Ministerul Transporturilor a inițiat schimbări legislative în domeniul aeronautic, schimbări cu impact în zona de aviație generală. AOPA România a contribuit de-a lungul timpului la forma finală a nu mai puțin de patru legi. Ultimul act normativ HG 912/2010 este și astăzi în vigoare. În prezent, AOPA România reprezintă interesele membrilor săi și nu numai, în discuțiile cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) privind îmbunătățirea reglementărilor specifice înregistrării aerodromurilor, IADC 2014. În scurt timp vom ajunge împreună cu reprezentanții AACR, MT și a celorlalți parteneri de dialog la o formă finală care avem încredere că va simplifica, în termen de cerințe, timp și bani, procedurile de înregistrare a unui aerodrom. Toate propunerile Asociației sunt rezultatul consultărilor interne cu membrii care au experiența directă în domeniul respectiv ceea ce face ca acestea să fie foarte pertinente. Membrii AOPA România au acces la avantajele globale rezervate membrilor AOPA din întreaga lume. Suplimentar există o serie de facilități de care beneficiază la nivel național prin parteneriatele încheiate cu furnizori români de produse sau servicii.

Ce evenimente organizează/susține AOPA? AOPA România susține de ani de zile evenimentele de aviație care promovează zborul în rândul publicului larg. Și anul acesta am susținut promovarea mitingului aerian de 1 iunie de la Clinceni, miting la care publicul a venit în număr foarte mare. În cadrul mitingului, aproape toate aeronavele particulare care au zburat la show au aparținut membrilor AOPA România. Promovăm, printr-un parteneriat devenit tradițional, manifestarea de aviatie AEROMANIA ce se va desfășura la Aerodromul Tuzla, la malul Mării Negre, în data de 19 iulie. Suntem implicați, ca și anul trecut, și în promovarea celui mai mare airshow din Romania – Bucharest International Airshow – ce se va desfășura pe 21 iunie pe Aeroportul Băneasa. La BIAS suntem prezenți și în zona de display static cu multe aeronave și invităm publicul să vină să ne viziteze. În plan internațional, AOPA România este afiliată încă din prima zi de la înființare celei mai mari organizații de profil din lume: International Council of Aircraft Owners and Pilots Association, prescurtat IAOPA. În cadrul acestei organizații mondiale care reprezintă interesele filialelor locale, AOPA România este membru cu drepturi depline și o prezență constantă la cele două EU Regional Meetings care se organizează anual. Care este mesajul AOPA în avanpremiera Zilei Aviației Române și a Forțelor Aeriene? Invităm publicul larg să aibă curiozitatea și să experimenteze bucuria zborului. În vecinătatea fiecărui oraș mai mare se află un teren de zbor unde piloți entuziaști pot executa zboruri de agrement. Membrilor noștri le urăm Cer senin și mulțumiri pentru implicarea în crezul Asociației. Mulțumim pe această cale pentru profesionalism controlorilor militari de trafic care împreună cu colegii civili de la ROMATSA ne ajută prin informări și dirijare să zburăm zilnic în siguranță.


Romaero – Boeing, 20 de ani WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ZIUA AVIAȚIEI 2014

23

de Ionuț OPREA

Romaero, compania aerospațială înființată în 1920 prin decret regal, a aniversat, la mijlocul lunii mai, 20 de ani de la semnarea în 1994 a contractului cu partenerul american Boeing. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei Marcel Bogdan Pandelică a primit joi, 15 mai, delegaţia companiei Boeing condusă de Henryka Bochniarz, vicepreşedinte al companiei. Marcarea celor peste 20 de ani de relaţii comerciale neîntrerupte dintre Romaero şi Boeing a avut loc în cadrul unei festivităţi organizate cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, eveniment la care au participat reprezentanţi ai celor două companii, precum şi numeroşi oficiali români şi americani, oameni de afaceri şi specialişti din domeniul industriei aviaţiei şi a celei de apărare. “Boeing a fost prima companie aerospațială occidentală care a încheiat un parteneriat cu Romaero după căderea comunismului și suntem mândri să continuăm colaborarea în cadrul programelor de aeronave comerciale, acum și în viitor. Producția Romaero susține atât clienții noștri, cât și competitivitatea produselor Boeing oferind cea mai bună valoare, o calitate excelentă, livrare la timp și fiabilitate”, a declarat Kent Fisher, vicepreședinte și director general Boeing Commercial Airplanes Supplier Management. “Boeing a început să ia în considerare încheierea unui parteneriat cu Romaero în anul 1993, iar primul contract a fost atribuit în 1994, la doar patru ani după ce România a devenit o țară democratică. A fost o provocare să învățăm

să lucrăm cu Boeing și pentru Boeing. Acest lucru a devenit posibil datorită dăruirii, cunoștințelor și abilităților personalului Romaero. Acum înțelegem mai bine că pentru orice provocare avem un răspuns, “da, putem”, a declarat Constantin Dinischiotu, directorul general al Romaero. Romaero este specializată în fabricarea de aerostructuri, întreținere și reparații pentru aeronave de transport civile și militare și produce peste 300 de piese pentru programele comerciale Boeing.

Școală de însoțitori de bord la Cluj

RSC Consulting a lansat, miercuri, 28 mai, la Grand Hotel Italia Cluj Napoca, proiectul “Însoțește-ne la bordul carierei!”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!”. Managerul de proiect, Steluța Racolța a prezentat activitățile proiectului care vor fi desfășurate în cele 18 luni de implementare, respectiv în perioada 1 mai 2014 - 1 noiembrie 2015. “Obiectivul general al proiectului este de a îmbunătăți capacitatea de ocupare pe piața muncii pentru femei. Prin acest proiect, 564 de femei vor fi sprijinite prin diferite măsuri pentru a li se maximiza șansele de ocupare în raport cu alte persoane care dețin deja compețente și abilități. Prin intermediul acestui proiect, candidatele eligibile vor beneficia de cursuri de calificare (350 femei), respectiv specializare (214 femei) în ocupația de însoțitor de bord”, a explicat Steluța Racolța. Programele de formare profesională vor fi autorizate de Autoritatea Națională pentru Calificări și Autoritatea Aeronautică Civilă din România. Certificatele de absolvire

și atestatele de membru al echipajului de cabină vor fi recunoscute în toate țările Uniunii Europene. Grupul țintă va fi selectat printr-o metodologie de identificare a persoanelor care întrunesc cerințele minime specifice ocupației de însoțitor de bord și un scurt interviu din care să rezulte aptitudinile comportamentale, esențiale unei astfel de ocupații. Aceasta etapă de prescreening se va derula în 8 orașe importante din România: Cluj-Napoca (Cluj), Pitești (Arges), Brașov (Brașov), București (Ilfov), Craiova (Dolj), Galați (Galați), Suceava (Suceava) și Timișoara (Timiș). Toate cursurile vor avea loc la Cluj-Napoca, iar candidatele care au domiciliul în alt oraș vor beneficia de cazare și masă gratuit. Sesiunile de instruire vor respecta metodologia de formare și proporția impusă de legislație, 1/3 teorie și 2/3 practică. În cadrul proiectului se va achiziționa un simulator de zbor care le va permite cursantelor să exerseze o mare varietate de scenarii realiste (inclusiv incendiu și fum, depresurizare, aterizare de urgență și amerizare). Detalii și înscrieri: www.rsc-consulting.ro. (I.O.)


Elicoptere? Piața așteaptă decolarea

24

Ziua Aviaţiei 2014

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Laurențiu Simionescu, managing director Indes Aviation, reprezentantul Bell Helicopter în România, analizează ritmul pieței românești de profil. A consemnat Ionuț OPREA

Care este pe scurt istoria Indes Aviation și cum se încadrează în tabloul economic românesc? Indes Aviation este una dintre cele mai tinere companii ale grupului de companii româno-britanic IDS prezent în România din 2005, a fost înființată în 2010 și are ca obiect principal de activitate vânzarea de elicoptere noi și second-hand și mentenanța motoarelor de aeronave. Compania are relații economice private cu Bell Helicopter, Enstrom Helicopter Corporation, Makino, Semmco și colaborări cu multe altele. Vizăm colaborarea cu operatori aerieni privați și beneficiari ai serviciilor aeronautice, un sector unde există potențial, tradiție și pricepere, dar și paradoxuri. Este ciudat să asiști la realizarea lucrărilor aviochimice spre exemplu, cu aeronave vechi de decenii, lumea să fie împânzită cu piloți români, dar să angajezi sezonier personal aeronautic din Moldova. Cum apreciați dinamica mediului de afaceri din România din sectorul în care activați? Este marcat de birocrație cu trăsături balcanice, lentoare în procesarea solicitărilor, proceduri cu numeroase etape care duc la pierderea de oportunități și bani, descurajarea celor care ar îndrăzni să activeze în acest domeniu, care altfel este promițător și productiv. Un alt aspect este legat de finanțarea proiectelor. Sunt puține companiile pregătite financiar pentru investiții în aviație, iar când sursele de finanțare sunt externe există condiționări care îngrădesc, direcționează sau descurajează decizia. Care sunt, după părerea dvs., trăsăturile pieței românești? Într-o enumerare aleatorie: reticența la nou, reacția lentă, suntem o piață puternic ancorată de costul de achiziție, neîncrederea este o altă trăsătură. Nu contează ce face, cât ne costă întreținerea sau exploatarea, contează cât dau pentru achiziția respectivului produs. Varianta „dau că merită” este, mai degrabă, o excepție decât o regulă cotidiană. Personal nu cred în achiziționarea de aeronave „second-hand” sau a celor produse cu două decenii în urmă, chiar dacă viața unei aeronave înseamnă în medie cel puțin 20-30 ani de exploatare. Și încă un lucru. Lipsește viziunea. Afacerile se proiectează pe termen prea scurt. Ori în acest domeniu, spre exemplu, livrarea unei aeronave durează cel puțin câteva luni în cel mai fericit caz pentru că în acest domeniu nu se produce decât ca urmare a unei comenzi. Care considerați că sunt perspectivele domeniului? Sunt multe lucruri care pot și ar trebui realizate, vă dau un exemplu: elicopterele cu masă la decolare mai mare de 4.000 kg. Când podul de la Ruse-Giurgiu a fost închis traficului greu pentru reparații, au existat cereri de trans-

port aerian pe care n-a avut cine le satisface. Toată lumea a fost nemulțumită și au pierdut bani și transportatorii și beneficiarii. Turismul de grup, construcțiile speciale, transportul de materiale voluminoase în locuri greu accesibile sunt domenii unde elicopterele ar putea face o diferență. Nu există în acest moment, în România elicoptere care să aibă sarcină la cârlig peste 2.000 kg, iar, când vrei să construiești o telecabină pe o pârtie de schi, o asemenea facilitate înseamnă viteză și ca atare economii. Deplasarea spre Delta Dunării, Nordul Moldovei, Maramureș sau spre destinații mai particularizate ar fi mai plăcută, mai scurtă, mai confortabilă. Un zbor charter București/Băneasa -Delta Dunării pentru un grup de familii sau prieteni, care să se încheie în curtea pensiunii după doar o oră de zbor înseamnă o zi de pescuit sau relaxare câștigată. Costurile sunt adesea distorsionate de dorința și graba operatorului de a amortiza investiția. Cine va înțelege că un hectar chimizat cu un Enstrom 480B costă de aproape trei ori mai puțin decât aceeași suprafață tratată cu ajutorul unui Ka-26 va avea avantajul de a domina piața din domeniu și va câștiga o competiție care nu se oprește la primul hectar chimizat, ci va însemna începutul înlocuirii unei flote exclusive de elicoptere excelente, dar aflate la capătul unei cariere de peste 49 de ani.


Aviația a fost dragostea mea dintâi WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Aviaţiei 2014

25

de Alice Valeria MICU

Dumitru Dorin Prunariu, știe fiecare român, este primul nostru cosmonaut. Nu știu însă câți știu că aviația a fost dragostea sa dintâi. Mai multe însă într-un interviu pe care domnia sa l-a acordat Transilvania Business.

Sunteţi membru fondator și din 2011 președinte al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, însă drumul până la nemărginitul Univers a pornit de la fascinaţia zborului. Cât de mare este pasul de la zborul din vis la cel spre stele? Dacă la un moment dat realizezi faptul că visul tău din copilărie reprezintă menirea ta în viață și începi să o urmărești cu perseverență, drumul nu pare atât de lung. Desigur, în realizarea visului apar destule obstacole. Important este să privești peste ele, să găsești soluții, să le depășești și să-ți continui drumul (în cazul meu) spre stele. La bordul lui Saliut 6 au avut loc numeroase experimente ştiinţifice. Mai sunt relevante azi rezultatele de atunci? Mă gândesc, de exemplu, la experimentul Reo şi aplicaţiile sale în cazul piloţilor de aviaţie. Reo a reprezentat investigarea rheografică a stării circulației sângelui cerebral central și periferic al cosmonautului în timpul activității și al odihnei. Aceasta reprezintă, de fapt, un test funcțional cardiovascular care generează o înregistrare grafică a fluxului de sânge prin vasele sanguine. Unele experimente medicale efectuate de mine la bordul stației orbitale Saliut-6 au avut scopul de a releva aspecte ale comportării organismului uman în condiții deosebite, chiar extreme, rezultatele putând fi aplicate și în aviație. Dacă rezultatele sunt relevante și astăzi, recunosc că nu știu, deoarece eu am fost subiectul investigației și nu cercetătorul care a urmărit ulterior valorificarea rezultatelor furnizate de mine. În cadrul experimentului Biodoza aţi cultivat ceapă verde. Aţi gustat din ea la întoarcere? Lăsând gluma la o parte, ce a cuprins acest experiment? Faptul că am dus, să spunem, „neoficial”, la bordul stației spațiale, o mână de ceapă verde pentru comandantul expediției principale, la cererea soției lui, sau faptul că la bord se creștea, în condiții specifice cosmice, puțină ceapă verde, reprezintă o realitate, care nu a avut de a face cu experimentele științifice efectuate de mine. Între experimentele efectuate de mine au fost și unele care vizau studierea radiațiilor cosmice, a tipului și intensității lor, pentru a determina ulterior protecția necesară cosmonauților pentru a nu le fi afectată sănătatea, dar și comportamentul altor materiale biologice în condiții cosmice. Experimentul de bază în acest domeniu a fost MINIDOZA, care a vizat studiul condițiilor de radiații la bordul stației orbitale în funcție de parametrii orbitei, în special la trecerea prin Centura de Radiații în zona Anomaliei Magnetice din Atlanticul de Sud. Pot spune că în acea zonă detectorul de radiații digital pe care l-am folosit îmi indica valori ale radiației și de 20 de ori mai mari decât în alte zone deasupra Terrei la aceeași altitudine. Experimentul INTEGRAL asociat a urmărit înregistrarea volumului total de radiații de-a lungul experimentului. Anul trecut aţi aniversat ieşirea în spaţiu la Zalău, la invitaţia doamnei Florica Pop, managerul Bibliotecii Judeţene Sălaj. Care dintre evenimentele de atunci a refuzat

“zborul” şi a rămas ataşat memoriei dumneavoastră afective? Doamna Florica Pop este un manager foarte activ și perseverent. A reușit să mă aducă din nou la Zalău unde a organizat multe activități legate de aniversarea zborului meu cosmic. Atât în oraș, cât și în comunele aferente, unde m-am deplasat, am întâlnit oameni foarte inimoși, doritori de cunoaștere și noutăți dintr-un domeniu incitant de activitate. Cele mai afective întâlniri rămân, totuși, cele cu copiii. Am deja trei nepoți, din care doi sunt la școală, și simt în familie ce important este să ai pe cineva care să îți fie exemplu, care să te stimuleze să abordezi anumite domenii de cunoaștere, iar în timp am constatat ce au reprezentat întâlnirile cu mine pentru cariera altor tineri ajunși demult la maturitate. Vi s-au pus de-a lungul anilor nenumărate întrebări, cele mai multe ridicol de banale, repetate la infinit, cărora le-aţi răspuns mereu cu o generozitate admirabilă. Există vreo întrebare ce nu v-a fost pusă niciodată şi al cărei răspuns credeţi că ar trebui adus la lumină? Ce nu ştim despre Dumitru-Dorin Prunariu? Dacă v-aș răspunde la o astfel de întrebare credeți că ar mai avea cum să mi-o pună încă de zeci de ori de-a lungul vremii și alți jurnaliști? Să le oferim și lor șansa să se gândească la ea chiar dacă nu vor primi nici ei un răspuns concret! Vă invit să adresaţi câteva cuvinte celor ce sărbătoresc Ziua Aviaţiei. Aviația a fost dragostea mea dintâi. Aceasta reprezintă zborul care m-a captivat de mic. Am plecat din aviație ca să realizez un zbor cosmic și m-am întors în rândul colegilor mei din aviație, unde am activat mulți ani, deși, paralel, cosmosul devenise preocupare principală. Aviatorilor le urez multă sănătate și pe cât se poate bunăstare, pentru că după o viață de zbor cu problemele medicale profesionale asociate, cu stresul care de multe ori le scurtează semnificativ viața, merită drept compensare măcar mai multă bunăstare. La mulţi ani tuturor de Ziua aviaţiei atât celor care zboară sau au zburat ca civili sau militari, cât și celor care asigură sau au asigurat la sol tot ce este necesar ca aviaţia să funcţioneze în siguranţă!


Incuboxx – provocare pentru performanță în IT&C

26

IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Laura M. BONDRILĂ

În dorința de a veni în sprijinul tinerilor care activează în domeniul IT&C și doresc să își construiască o afacere, autoritățile locale timișorene au avut ideea de a crea pentru acești întreprinzători un incubator de afaceri. Așa a prins contur și s-a materializat ineditul proiect numit ”Incuboxx”. O investiție care se ridică la aproape 20 de milioane de euro.

Începând cu luna iulie 2014, tinerii timișoreni care pornesc afaceri în domeniul IT&C pot contracta spațiu adecvat desfășurării activităților specifice acestui domeniu, într-o clădire nouă, modernă, special dedicată tehnologiei informației. Primăria Municipiului Timișoara a inițiat și finalizat un important proiect care să vină în sprijinul tinerilor întreprinzători din domeniul IT&C, în condițiile în care orașul de pe Bega reprezintă unul dintre cei mai importanți ”furnizori” de specialiști în domeniu din România și din partea de Sud-Est a Europei. Așa a luat ființă proiectul ”Incuboxx”, inaugurat de curând la Timișoara, care își deschide porțile începând cu luna iulie și care ar urma să fie ocupat

”Am creat condiţii pentru iniţierea unor afaceri, pentru tinerii care doresc să îşi înfiinţeze firme în acest domeniu, în primul rând, şi pe măsură ce afacerea creşte oferim condiţii adecvate. Aşadar, după perioada de început, când se lucrează cu câţiva angajaţi, se poate coborî la nivelurile mai joase ale clădirii unde este spaţiu mai generos şi unde pot fi desfăşurate activităţi şi de către firme de clasă medie. În continuare, vom asigura condiţii pentru dezvoltarea de anvergură în acest domeniu” Nicolae Robu, primar municipiul Timișoara

în proporție de sută la sută până în toamna acestui an. Vorbim despre o investiție ultramodernă, cu dotări și facilități de ultimă generație, a cărei valoare s-a ridicat la 17,7 milioane de euro, cu finanțare europeană. Pe lângă un spațiu generos destinat birourilor sau parcării subterane și supraterane, moderna clădire are în dotare panouri de cățărare, bucătărie cu cantină și inclusiv sală de fitness cu dușuri. Toate acestea sunt puse la dispoziție de Primăria Timișoara firmelor de IT din capitala Banatului, care se află la început de drum. Nu doar utilitatea proiectului, ci și designul construcției este unul cu totul inedit. În exterior, clădirea a fost îmbrăcată cu policarbonat, un material special, adus din Elveția, Incuboxx fiind prima construcție din Timișoara acoperită cu acest tip de material. Potrivit arhitectului Ioan Andreescu, care a proiectat împreună cu Vlad Gaivoronschi incubatorul de afaceri din Timișoara după modelul celui din Barcelona, materialul folosit pentru pereții exteriori aduce o mulțime de beneficii. “Una din problemele importante când se lucrează la computer este strălucirea monitorului. Atunci când pui pereți din sticlă, care oricum ca să corespundă pentru o asemenea suprafață sunt extrem de scumpi, trebuie să iei măsuri complexe de reducere a strălucirii. Adică, trebuie să pui jaluzele, să tratezi sticla ș.a.m.d. Materialul pe care l-am ales noi pentru avantajele sale este unul folosit cam de vreo 10 ani: policarbonat multistrat. Un număr considerabil de clădiri din străinătate, clădiri de birouri, sociale, muzee sunt acoperite cu el. În


IT & C

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

principiu este folosit la clădiri unde trebuie să existe o reducere puternică a strălucirii. Avantajul lui este faptul că, din punct de vedere termic, este de câteva ori mai eficient decât sticla cea mai scumpă cu putință. Asta înseamnă că această clădire pierde de câteva ori mai puțină căldură decât dacă ar fi fost îmbrăcată în sticlă. Cheltuielile instalației de încălzire sunt substanțial mai restrânse decât dacă ar fi fost acoperită clădirea cu sticlă”, a mai spus Ioan Andreescu. Acesta a mai adăugat că: ”Faimoasa universitate IT din Copenhaga – terminată anul trecut -, Facultatea de Artă din München – aripa nouă – arată la fel înăuntru, ca și Incuboxx; este o chestie de design”.

O șansă reală pentru cei mai buni

Centrul are patru etaje şi o suprafaţă desfăşurată de aproape 6.400 mp. Aici pot fi găzduite peste 50 de firme mici şi mijlocii, iar pentru cei care sunt la începutul afacerii există posibilitatea de a se extinde şi de a obţine mai mult spaţiu. Noua clădire este dotată cu spații pentru recepție, spații pentru birouri – preincubare, 28 pentru incubare, 24 pentru consolidare, 2 birouri “all inclusive”, spații pentru organizarea de evenimente – sală expozițională, 2 săli de conferință care se pot uni într-o singură sală, trei săli de seminar și alte trei de ședință, un birou preincubare, spații pentru consultanță și contabilitate, dar și spații informale: cantină, două birouri administrație, bucătărie, sală de fitness cu dușuri. În plus, există inclusiv birouri dotate cu tehnică de calcul și aparate multifuncționale. Business-ul va funcționa pe nivele de performanță. Autoritățile locale spun că la parter vor funcționa serviciile de consultanță, la etajele 1 și 2 cele care au trecut deja de faza de incubare și se află în stadiul de consolidare, cu peste nouă angajați, iar

la etajele 3 și 4, cele care se află la faza de debut. “După perioada de început, când se lucrează cu câțiva angajați, firma poate coborî la nivelurile mai joase, unde se oferă spațiu mai mult, unde pot fi desfășurate activități și de către firme de clasă medie. În continuare, vom asigura condiții pentru dezvoltarea de afaceri de anvergură într-un parc din zona Torontalului, în care vom pune la dispoziție terenuri pentru construcții corespunzătoare. Aici se asigură susținerea inițierii afacerilor. Desigur că nu toate firmele care vor incuba vor fi și viabile. Cele care vor eșua, evident că nu pot să țină spațiile blocate, cu ușile închise. Dacă indicatorii lor economici nu arată viabilitate, vor trebui în final să plece”, a explicat primarul Nicolae Robu. Cu alte cuvinte, vom asista și la un fel de competiție în domeniul IT autohton sau un soi de selecție naturală, unde cel mai bun va rămâne (inclusiv pe piață), iar cel care nu va ține pasul va trebui să plece.

27


Pol românesc în excelență fotovoltaică WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ENERGIE VERDE

29

de Laura M. BONDRILĂ

Cel mai puternic microscop din Sud-Estul Europei a fost de curând instalat la Timișoara. Utilizarea acestuia în cercetare va transforma capitala Banatului într-un autentic pol românesc în excelența fotovoltaică. Inedit este, însă, și faptul că fabulosul microscop a... ”născut” practic o clădire cu totul și cu totul aparte, clădirea cameleon. O construcție cu totul și cu totul aparte în peisajul urbanistic, nu doar bănățean, ci și românesc, este pe cale să devină sediul central al cercetării și excelenței în domeniul fotovoltaic din țara noastră și din Balcani. Este vorba despre o construcție cu totul deosebită, care atunci când treci pe lângă ea îți taie realmente respirația, întrucât își schimbă efectiv culoarea în funcție de unghiul din care o privești. De aceea, timișorenii au ”botezat-o”... clădirea cameleon. Puțini știu însă ce ”comoară” a cercetării românești „ascunde” această fabuloasă construcție. Situată lângă Universitatea „Ioan Slavici”, clădirea cameleon aparţine Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată din Timişoara şi e placată cu o tablă specială care oferă o bună ecranare pentru radiaţia electromagnetică. Acest lucru face ca faţada clădirii să îşi modifice continuu culoarea, în funcţie de modul în care razele soarelui cad pe ea. Nu doar construcția în sine este unicat, ci și ceea ce adăpostește aceasta. Este vorba despre aparatură ştiinţifică deosebit de performantă, între care ”vedeta” absolută este un instrument unic în țară și în partea de Sud-Est a Europei. Vorbim despre microscopul electronic de mare putere S/TEM de tip „Titan G2 60-200”, care „vede” atomul individual, cu precizarea că astfel de echipamente mai există doar la Viena (Austria) şi Varşovia (Polonia).

Clădirea cameleon

Dacă în mod uzual ne adaptăm nevoile în funcție de spațiul în care ne derulăm activitatea cotidiană, clădirea cameleon are și din această perspectivă un statut aparte. Practic, ea a fost construită în jurul acestui microscop – o investiţie unică în România. Echipamentul, care cântărește peste 4 tone şi 3,5 m înălţime, a sosit recent în orașul de pe Bega, iar specialiștii s-au pus imediat să îl instaleze, lucru nu tocmai facil. În acest spațiu funcţionează deja aparatură pentru fabricarea, caracterizarea şi testarea celulelor solare şi a materialelor necesare pentru transformarea energiei solare în alte surse de energie (electricitate, hidrogen etc.). Investiţia totală se ridică la peste 8 milioane de euro, din care numai microscopul de mare precizie şi echipamentele de preparare a probelor valorează aproape jumătate din întreaga investiție, mai exact, aproximativ 3 milioane de euro. Clădirea este autogestionată din punct de vedere energetic – are pompe de căldură, fiind o clădire sută la sută ecologică. Este foarte bine izolată termic, nu are foarte multe ferestre, pentru micşorarea variaţiilor de temperatură între zi şi noapte şi, desigur, pentru funcţionarea optimă a aparaturii. Camera microscopului este placată cu aluminiu pentru ecranarea electromagnetică suplimentară, fiind prevăzută cu tampon termic, sistem special de termostatare şi de filtrare a aerului şi perdele antifonice, toate

realizând o curgere laminară a aerului în interior. Aparatul este poziţionat pe o dală flotantă, coloana microscopului fiind amplasată pe un suport special, prevăzut cu amortizoare pneumatice de vibraţie. Cel mai probabil, la sfârşitul lunii iulie, microscopul va fi funcţional în întregime, acum fiind încă în teste.

Excelență fotovoltaică

Șeful Laboratorului de Energii Regenerabile – Fotovoltaic, dr. Radu Bănică, explică faptul că „microscopul e destinat caracterizării la nivel atomic a materialelor utilizate în construcţia sistemelor fotovoltaice şi nu numai. Se pot distinge individual atomii, tipul acestora şi distanţele dintre ei. Ar fi interesant de dezvoltat în această zonă un pol de excelenţă fotovoltaică, care să unească entităţile cu preocupări în domeniu”. Specialistul mai precizează că, în momentul de faţă, sunt vizate atât instituţiile de învăţământ şi centrele de cercetare locale cât şi din ţările din zonă - Serbia şi Ungaria: ”Un centru de excelenţă care să înglobeze de la cercetare, unităţi de învăţământ, până la unităţi economice”. Cercetările care se realizează aici permit atât evaluarea potenţialului solar al celulei fotovoltaice cât şi randamentul de conversie. Constructorii vin cu o anumită propunere de peliculă, iar cercetătorii pot efectua un studiu de fezabilitate. În urma cercetării celor mai promiţătoare soluţii se poate îmbunătăţi randamentul produsului. Se pot face recomandări asupra procesului tehnologic, se poate caracteriza un anumit tip de celulă, se acumulează informaţie.


UAC, extindere locală pentru componente Airbus

30

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

UAC Europe este compania cu cea mai rapidă şi constantă dezvoltare din regiune şi nu numai. Iulian Gheorghe, directorul general al companiei şi omul care a gestionat acest proces amplu, vorbeşte într-un interviu despre realizări şi perspective atât prin prisma companiei, cât şi a impactului în comunitatea locală. de Ioana LUCĂCEL Ce a însemnat investiţia de la Dumbrăviţa în ultima perioadă? Răspunsul poate fi axat pe două direcţii: ce a însemnat pentru noi şi ce a însemnat pentru comunitate. Şi am să încep cu ce înseamnă pentru noi, ca firmă. Dezvoltarea din România este de departe cea mai de anvergură, comparativ cu ceea ce facem în SUA. Am depăşit deja 600 de angajaţi, din care aproape o treime sunt din comuna Dumbrăviţa. Dacă îmi aduc bine aminte, când am venit eu, poate erau 40 de oameni din comuna Dumbrăviţa angajaţi la fabrică. Pentru noi, această dezvoltare înseamnă o capabilitate demonstrată de a fi un producător în care industria de aviaţie are încredere. Suntem un producător venit de scurt timp în România, care am reuşit în scurt timp să devenim cel mai bun producător pentru Airbus. Acest lucru ne dă posibilitatea să ne uităm către viitor, pentru că această dezvoltare nu se opreşte neapărat aici. În ultimii doi ani de zile ne-am dezvoltat foarte mult şi foarte repede. Am pornit cu extruziunea, am adăugat partea de turnătorie, dar, în principal, în ultimii doi ani, mare parte din dezvoltare a fost axată pe partea de prelucrări prin aşchiere şi asamblare. Şi tot de aici vine dezvoltarea noastră pe viitor. Începând de anul acesta vom construi încă 9300 de mp, asta înseamnă hale de prelucrări prin aşchiere, o extindere a capabilităţii existente, înseamnă tratamente de suprafaţă, un lucru pe care noi, la ora actuală, nu-l putem face în România, îl externalizăm în Europa de Vest, în Germania, în Franţa, şi va constitui, de asemenea, o dezvoltare a ceea ce noi numim Asamblare, pe care la ora actuală o facem mai restrâns. Asamblarea este partea pe care ne dorim să ne dezvoltăm cel mai mult în viitor, mai exact în perioada 2014-2016, ca număr de angajaţi şi volum de lucru. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, la finele lui 2016 ne dorim să ajungem la 800 de angajaţi şi nu ne vom opri neapărat aici. Bineînţeles, toată gama de produse va fi axată pe aviaţie, nu facem decât aviaţie. Această dezvoltare va însemna şi „challenge”, în ceea ce priveşte formarea pesonalului angajat, ne dorim să realizăm cursuri de formare profesională cu comunitatea, astfel încât să putem să absorbim mai multă forţă de muncă din comunitate şi fără doar şi poate să ne menţinem numele şi reputaţia. Pentru noi este o perioadă de consolidare şi confirmare a poziţiei noastre ca producător, dar şi o consolidare în ceea ce priveşte gama de produse. De când am venit în România am spus că ne dorim o dezvoltare verticală, în aşa fel încât să nu producem doar produse extrudate, ci şi subansamble şi să facem totul în România. Este într-adevăr o consolidare a poziţiei şi viziunii noastre. Aţi crezut că se va ajunge aici? Bineînţeles. Dacă nu crezi într-un lucru, nu se întâmplă. Sunt într-adevăr multe lucruri şi uneori îţi pui întrebarea

cum le poţi face, dar nu trebuie să te îndoieşti nicio secundă că le poţi face indiferent cât va fi de greu. Avem şi am avut întotdeauna un plan strategic foarte bine pus la punct în ceea ce priveşte investiţiile şi avem norocul de a avea finanţare pentru proiectele pe care dorim să le facem. Ne dorim să construim durabil, rapid şi eficient. Principiul meu este că trebuie să faci lucru bun de la început şi orice lucru se face în echipă. Tot ceea ce s-a făcut la Dumbrăviţa s-a făcut în echipă. Reuşim să demonstrăm că îndeplinim viziunea pe care o avem nu numai faţă de companie, ci şi faţă de comunitate. Şi reuşim să ne ţinem de cuvânt nu numai în ceea ce priveşte investiţiile pe care le realizăm, dar şi în ceea ce înseamnă implicarea noastră în comunitate. Şi, ca să revin la întrebarea anterioară, aş vrea să explic ce înseamnă această dezvoltare pentru comunitate.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sunt de trei ani aici, nu pot să pretind că cunosc comunitatea perfect, dar mă consider un om al comunităţii şi cred că am un oarecare grad de înţelegere a comunităţii. Desigur, şi comunitatea a reuşit să mă cunoască pe mine şi, prin mine, compania pe care o conduc. Eu o văd ca pe o relaţie de încredere, prietenie şi vecinătate. Iar vecinii sunt vecini pentru că trebuie să se ajute unii pe alţi. Dezvoltarea noastră cu siguranţă va avea efecte benefice şi pe viitor asupra comunităţii, pentru că ne dorim să înţelegem nevoile comunităţii prin instituţiile locale şi încercăm să venim în întâmpinarea nevoilor comunităţii. Pentru mine un lucru extrem de important este faptul că reuşim să angajăm din zonă, dar şi că înţelegem nevoile comunităţii. Nu să defineşti nevoile comunităţii, ci să le afli nevoile şi să le cunoşti prin vocea comunităţii. Pe această cale doresc să-i mulţumesc domnului primar Felician Ciceu, preoţilor, doamnei director, tuturor partenerilor de la nivel local. Ce vă doriți pe viitor? Îmi doresc să terminăm cu succes proiectele de dezvoltare. Investiţia din punctul meu de vedere nu se încheie odată ce ai reuşit să construieşti clădirile. Momentul cel mai important este acela în care reuşeşti să livrezi material constant. Părerea mea este că din punct de vedere a construcţiei, proiectul se va finaliza în prima parte a anului 2015, concomitent va începe recrutarea şi formarea de personal şi, de ce nu, începând cu finele anului 2014, producerea de material într-o scară mai mică la început şi creşterea producţiei treptat până la finele anului 2015 - începutul anului 2016. Contracte avem, important este să recrutăm personal adecvat şi să livrăm material de calitate, la timp şi în volumul solicitat. Vom ajunge la 800, poate 1000 de angajaţi.

INTERVIU

31

Pentru relaţia cu comunitatea îmi doresc să continuăm să dezvoltăm proiectele pe care le avem şi să venim cu proiecte noi, orientate către comunitate, tineretul este foarte important pentru noi, pentru că este viitorul nostru. Ne dorim să avem angajaţi tineri, care ies de pe băncile şcolii. Ne dorim un mediu educaţional care să le permită să exceleze în ceea ce fac, să creem programe educaţionale axate pe nevoile companiei. Care sunt realizările de care sunteţi cel mai mândru, mai mulţumit? În primul rând nu cred că ai vreodată destule realizări. Dacă mă uit în România și la ceea ce am reuşit să fac în carieră, sunt două lucruri foarte importante: unul este întradevăr colectivul şi modul în care lucrează, un colectiv foarte unit şi care funcţionează foarte bine. Al doilea lucru de care sunt într-adevăr mândru este legat de prestigiul acestei companii în ceea ce priveşte dezvoltarea şi partea tehnică, care a fost cariera mea cât am fost în Statele Unite şi unde compania a putut fi apreciată prin valoarea ei tehnică şi această dezvoltare am încercat şi cred că am reuşit să o aduc în România. Acolo s-a consolidat şi această politică a unei echipe unite, care se respectă reciproc, pentru că respectul reciproc este cărămida de bază în ceea ce priveşte orice fel de relaţie, de business sau interumană. Pentru mine a fost foarte important să demonstrăm la nivelul comunităţii că ne dorim o dezvoltare durabilă, serioasă, onestă. Că ne ţinem de cuvânt. Aş dori să le mai mulţumesc oamenilor care m-au cunoscut. Sunt mulţi oameni cărora ar trebui să le mulţumesc, în primul rând familiei, îmi apreciez foarte mult soţia pentru susţinerea pe care am avut-o pe toată durata carierei, copiilor, apoi angajaţilor, comunităţii.

64 de pagini trimestriale despre agricultură în Transilvania. Căutați-l la standurile de presă.


Sibiu, valoare adăugată investiției tale

32

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Cristiana FOTA

Zeci de ambasadori, consilieri și atașați economici și comerciali ai ambasadelor din Europa și Orient s-au declarat determinați să promoveze potențialul economic și turistic al zonei, în urma Conferinței Internaționale Oportunități de Investiții în Județul Sibiu-Valoare Adăugată Afacerii Tale. Conturarea colaborării existente între comunitatea mediului de afaceri sibian, administrația națională și administrația județeană a transformat Sibiul într-un model de atragere a investitorilor străini, semnalul lansat fiind de continuitate și predictibilitate. Conferința Internațională Oportunități de Investiții în Județul Sibiu-Valoare Adăugată Afacerii Tale, organizată de Consiliul Județean (CJ) Sibiu, în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Sibiu a reunit la Sibiu, la începutul lunii iunie, reprezentanți ai misiunilor diplomatice din 18 state. Polonia, Cipru, Bulgaria și Slovenia au fost reprezentate la nivel de ambasadori, Slovacia și Irlanda de viceambasadori, iar Germania de consulul Judith Urban. Timp de două zile, diplomații au participat la dezbateri economice în cadrul cărora s-au prezentat proiectele strategice prioritare de dezvoltare a județului Sibiu și au putut analiza direct oportunitățile de investiții în sectorul privat. “Județul Sibiu este una din cele trei destinații de investiții în România.(…) Am reușit ca la nivelul Sibiului, din luna iunie, să oferim un model de vizare și autorizare, Ghișeul Unic, în încinta sediului CJ. Este singurul loc unde se depun actele pentru investiții, iar autorizația de funcționare se primește în 30 de zile maxim de la depunerea actelor. Este un lucru care ne individualizează la nivel național“, a declarat președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, în deschiderea lucrărilor.

Șase motive pentru Sibiu

În cadrul forumului economic găzduit în sala de ședințe a CJ Sibiu, diplomaților străini le-au fost prezentate șase motive pentru care Sibiul poate fi recomandat drept locație optimă pentru investiții. Seful administrației județene, Ioan Cindrea, a subliniat accesibilitatea zonei prin autostrăzi și drumuri nationale, precum și existența Aeroportului Internațional Sibiu. De asemenea un punct important îl constituie infrastructura dezvoltată prin rețele de apă și canalizare, spitale, școli, parcuri și zone industriale, parcuri de servicii și managementul deșeurilor. O motivație în plus pentru dezvoltarea sau pornirea unei afaceri este dată de economia diversificată: 187.000 de angajați la nivelul județului, cu 85.000 de șomeri la dispoziția angajatorilor. Exporturile anuale sunt de aproximativ 5.000 euro/angajat, zonele industriale dezvoltate fiind în jurul Sibiului și Mediașului. Existența Universității ”Lucian Blaga” asigură educație performantă și forță de muncă tânără și bine pregătită. În Sibiu studiază aproximativ 25.000 tineri la 5 universități, licee și școli de meserii, iar peste 8.000 de noi contracte de

muncă se încheie în fiecare an pentru tineri. Dezvoltarea sustenabilă a dus la poziționarea echilibrată a noilor investiții: 3 parcuri industriale operaționale, 9 zone industriale și 5 microregiuni de dezvoltare a județului. Un semnal important pe care sibienii l-au transmis a fost crearea unei administrații prietenoase prin reducerea birocrației și toleranță zero la corupţie, aici fiind înființat primul Ghişeu Unic din țară unde investitorii pot să-și depună actele pentru investiții și să obțină autorizațiile de funcționare în termen de 30 de zile.

Județ fruntaș în România

Prezența investițiilor germane de zeci de ani în zona Sibiu și argumentarea deciziei acestora oferită în cadrul forumului economic de consulul Germaniei la Sibiu, Judith Urban, a întărit mesajul pozitiv. Continuitatea economică a fost justificată prin prezența a aproximativ 500 de firme membre în Camera de Comerț Româno-Germană și de existența la Sibiu a unuia dintre cele mai importante cluburi economice germane, cu un număr de de 150 de membri activi. ”Un aspect foarte important este infrastructura care trebuie să existe în condiții foarte bune, atât cea rutieră, cât și ce pe calea ferată. Din acest punct de vedere, județul Sibiu este unul din județele fruntașe din Romania. Un alt criteriu important este poziția geo-strategică, poziționarea favorabilă


EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a județului în România, datorită faptului că nu numai că ușurează accesul către alte țări din Sudul și Sud-Estul Europei, ci este și un punct de plecare foarte important pentru a ajunge la toți locuitorii României”, a declarat Judith Urban în prezentarea motivației pentru care firmele germane aleg Sibiul. Consulul Germaniei la Sibiu spune că, potrivit unui sondaj realizat de Clubul Economic German în rândurile companiilor germane, ”peste 80% din investitorii germani din Sibiu și împrejurimi ar dori să continue activitatea lor, sunt mulțumiți și o recomandă, în continuare.” Valoarea capitalului german în România depășește 4 milioane de euro.

”Model de bune practici”

Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Florin Jianu a lansat de la Sibiu un mesaj de continuitate și predictibilitate pentru mediul economic subliniind că România are una ”din cele mai solide economii”. Jianu a expus în cadrul lucrărilor ultimele modificări legislative menite să susțină mediul de afaceri din România, printre care și reducerea impozitului pe profitul reinvestit. De asemenea, ministrul delegat a subliniat ajutorul de care pot beneficia firmele care angajează absolvenții, respectiv că IMM-urile pot accesa din iulie subvenții integrale din fonduri europene pentru salariul absolvenților de liceu și facultate din promoția 2014. Valoarea proiectului este de cinci milioane de euro, iar banii sunt destinați numai IMM-urilor care fac noi angajări. „Începând cu luna iulie va fi posibil în Sibiu și regiune un program de locuri de muncă subvenționate din fonduri europene pentru absolvenții 2014, atât din liceu cât și din facultate. Pentru absolvenții de liceu va exista o subvenție de minim șase și

maxim 12 luni în valoare de 900 de lei net în fiecare lună, iar pentru absolvenții de facultate de 1300 de lei net, din fonduri europene”, a declarat ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, Florin Jianu. Susținerea financiară a fost pregătită de Gurven la cererea mediului de afaceri întrucât ”este nevoie de o infuzie de oameni noi în economie”, mai spune ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism. Sibiul a fost catalogat de Florin Jianu drept ”un model de bune practici”, mesaj care a fost transmis și delegației de diplomați.

Impact pozitiv

Prezenți la Sibiu pe perioada desfășurării celei de-a XXI-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru (FITS), reprezentanții misiunilor diplomatice s-au bucurat și de oferta culturală. La invitația președintelui FITS, Constantin Chiriac, oaspeții de seamă ai Sibiului au putut viziona unul dintre cele mai de succes spectacole puse în scenă în România în ultimii ani, ”Faust”, în regia lui Silviu Purcărete. De asemenea, vizitarea zonei de schi de pe versantul nordic Bâlea, din Munții Făgăraș, precum și a stațiunilor balneo Ocna Sibiului și Bazna au contribuit la contuarea unei imagini de ansamblu. ”Doresc să mulţumesc președintelui CJ Sibiu pentru oportunitatea de-a vedea aceste minunate zone. Am fost impresionat și sunt sigur că toți colegii mei sunt, de asemenea, impresionați de acest eveniment. Sper că vom mai avea și alte ocazii să revenim și să dezvoltăm o bună colaborare”, a declarat Pedro Scalisse Neto, ministru-consilier al Ambasadei Braziliei la București. Informațiile oferite în cadrul conferinței ”Sibiu-Valoare Adăugată Afacerii Tale” s-au bucurat de aprecierea participanților.

33


34

EVENIMENT

Păltiniș-Mărginimea Sibiului, zonă turistică integrată pentru 4 sezoane Bâlea, zona de schi pe versantul nordic al Munților Făgăraș Dezvoltarea stațiunilor balneo Ocna Sibiului și Bazna Crearea unui Centru de afaceri la Aeroportul Internațional Sibiu ”Ne-am făcut o impresie fantastică despre Sibiul și posibilitățile de afaceri în zonă. Consider că posibilitățile de investiții sunt mari. Am fost impresionat de numărul companiilor care sunt deja aici, iar informațiile pe care le-am primit de la ei au fost toate pozitive”, a concluzionat Michele Orzan, președintele European Chamber. Inițiativa Consiliului Județean Sibiu de a organiza un eveniment pentru promovarea oportunităților de investiții în zonă a fost considerat de secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe, Radu Podgorean, un ”bun exercițiu de comunicare”. ”Consiliul Județean Sibiu a făcut un demers extrem de util, un exercițiu de comunicare directă cu mediul diplomatic din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

România. Am fost impresionat de prezentarea județului Sibiu. Sperăm ca impactul să fie unul pozitiv și să resimțim o creștere a investițiilor în zonă”, a declarat Radu Podgorean, prezent la eveniment.

Cinci regiuni de dezvoltare

Mărginimea Sibiului, venind dinspre sud pe Transalpina - vestitul „Drum al Regelui” care traversează munţii - se ajunge în satele din Mărginimea Sibiului, renumite pentru meşteşugurile şi industriile legate de creşterea oilor, pentru folclorul autentic, portul popular plin de farmec şi culoare, pentru sărbătorile populare şi îndeletnicirile păstrate din generaţie în generaţie. Mărginimea Sibiului este una dintre puţinele destinaţii din Europa în care agroturismul se îmbină fericit cu turismul montan şi cu cel de agrement. Valea Târnavelor - Datorită vinurilor sale renumite, Văii Târnavelor i s-a mai spus şi „Ţara Vinului”. Valea Târnavelor include o aglomerare a bisericilor fortificate săseşti din România. Două dintre ele sunt declarate monumente UNESCO: Valea Viilor şi Complexul arhitectural de la Biertan. Economia Târnavelor se bazează pe turism şi pe industrii dezvoltate în polul urban Mediaş, precum şi în oraşele Copşa Mică şi Dumbrăveni. Valea Hârtibaciului - Este numită şi „Valea Verde” şi oferă priveliştea unică a naturii sălbatice şi a spectaculoaselor biserici fortificate săseşti. Înconjurate de ziduri de apărare. Aceste clădiri sunt prevăzute cu galerii şi turnuri de strajă – adevărate casele transilvănene. Centrul urbanistic al Văii Hârtibaciului este oraşul Agnita, centrul economic este comuna Şelimbăr, iar priorităţile de dezvoltare durabilă sunt industria, agricultura ecologică şi turismul în natură. Țara Oltului - Oltul a săpat în munte un amfiteatru natural care se înalţă spectaculos până la 2500 m altitudine. Centrele urbanistice ale zonei sunt oraşele Tălmaciu – reprezentativ pentru industria lemnului şi a filaturii – şi Avrig, renumit pentru industria sticlei, preocuparea pentru energie regenerabilă şi independenţă energetică. Din apropierea localităţii Cârţişoara se intră pe Transfăgărăşan, şoseaua alpină cu cele mai spectaculoase serpentine din Europa. Țara Secașelor -Se remarcă prin potenţialul viticol şi prin tradiţiile lumii satului cu specific aparte. Miercurea Sibiului este principalul pol economic, iar Ocna Sibiului este principalul pol turistic al zonei. Lacurile de la Ocna Sibiului au fost pe vremuri mine de sare. Zăcămintele au fost exploatate şi de romani, iar efectul vindecător al apelor saline din zonă e cunoscut încă din Evul Mediul. Staţiunea heliotermală, celebră încă din secolul XIX, a fost modernizată, iar dezvoltarea turismului balnear rural şi în natură legat de legendele şi meşteşugurile de pe arhaicul drum al sării este o prioritate durabilă a Ţării Secaşelor.


36

juridic

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Echipă pentru noul Cod al Insolvenţei Profesioniştii insolvenţei,

Text şi foto: Alex TOTH

Aproximativ 150 de magistraţi şi practicieni în insolvenţă din România au participat, în perioada 23-24 mai, la seminarul de pregătire profesională care a avut ca principal scop pregătirea profesioniştilor din domeniu cu prevederile noii Legi a Insolvenţei. Evenimentul a fost găzduit de Business Hotel, respectiv Hotel Plaza din Târgu-Mureş, şi a fost organizat, în cadrul programului comun de pregătire profesională a magistraţilor şi practicienilor în insolvenţă, de Tribunalul Specializat Mureş, Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Institutul Naţional al Magistraturii (INM) şi Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă. În prima zi, vineri, 23 mai, seminarul i-a avut drept lectori pe conf. univ. dr. Florin Moţiu - judecător formator INM şi consilier al ministrului Justiţiei, Flavius Iancu Moţu judecător sindic şi preşedinte al Tribunalului Specializat Cluj, Natalia Floarea Roman - judecător sindic şi preşedinte al Tribunalului Specializat Mureş, avocat Ion Turcu - prof. univ. dr. în cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, avocat Arin Octav Stănescu - preşedinte al UNPIR, Andreea Ciucă - judecător la Curtea de Apel Târgu-Mureş, preşedintele Secției a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal, Stan Tîrnoveanu - practician în insolvenţă şi asociat coordonator ZRP Insolvency SPRL, şi Todor-Soó Ignație, practician în insolvenţă, preşedinte al UNPIR - Filiala Mureş şi asociat coordonator al SMDA Mureş Insolvency SPRL. Sâmbătă, 24 mai, au susţinut prezentări prof. univ. dr. Gheorghe Piperea - practician în insolvenţă şi asociat coordonator al Rominsolv SPRL, şi avocat Radu Bufan - prof. univ. dr. în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Cele două zile de discuţii intense au fost apreciate ca fiind extrem de utile de către participanţii la seminar. „La acest seminar sunt în calitate de membru UNPIR, profesionist în insolvenţă. Seminarul este foarte benefic pentru toţi practicienii, inclusiv pentru magistraţi, pentru părţile interesate în problema insolvenţei. Sperăm ca prin noul Cod al Insolvenţei, cu ghilimelele de rigoare, pentru că va fi o lege, nu un Cod, să se reglementeze probleme care erau nerezolvate prin Legea 85, Legea Insolvenţei, şi care să ajute şi practicienii în insolvenţă să își desfăşoare în mod corespunzător activitatea”, a declarat Dănilă Buculeu, preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - Filiala Mureş. „În primul rând seminarul a fost instructiv, am învăţat multe în aceste două zile de pregătire, datorită calităţii lectorilor care au prezentat tematicile”, a afirmat Tiberiu Faur, practician în insolvenţă. Nevoia organizării unui asemenea seminar a fost explicată de Florin Moţiu. „Acest proiect a început şi s-a materializat pornindu-se de la semnalele care au venit din practică, de la colegii noştri judecători, de la soluţii diferite din practica judiciară, de la semnalele mediului de afaceri care au sesizat faptul că în procedura actuală e parte înclinată înspre debitori şi că e necesară o echilibrare a intereselor din procedură, pornind de la faptul că şi organismele internaţionale au solicitat o revizuire a legislaţiei în această privinţă. S-a apelat la un consorţiu care a constituit consul-

tantul Ministerului Justiţiei în elaborarea proiectului de lege”, a spus judecătorul formator INM.

Prezentări în rezumat

Flavius Iancu Moţu a prezentat „Particularităţi ale lichidării bunurilor din averea debitorului în contextul noului Cod al Insolvenţei”. „Dezavantajele vânzării prin licitaţie publică au existat şi sub imperiul vechiului Cod de Procedură Civilă şi există şi acum. S-au preluat integral - sunt modificări minime - prevederile din vechiul Cod de Procedură Civilă în ceea ce priveşte licitaţiile. Codul de Procedură Civilă are un sistem de executare silită care nu este gândit să funcţioneze pentru executare colectivă. Este un act normativ care este gândit în perspectiva unei executări silite individuale şi acest lucru are o caracteristică, care funcţionează foarte bine în cadrul unei executări silite individuale care se desfăşoară complet în mediul privat, între creditor, executorul judecătoresc şi debitor”, a spus preşedintele Tribunalului Specializat Cluj. Judecătorul Natalia Floarea Roman și-a concentrat expunerea asupra „Atribuţiilor judecătorului sindic în contextul noului Cod al Insolvenţei”. „A fost păstrat ca principiu în noul Cod al Insolvenţei dispoziţia legală care menţionează că atribuţiile judecătorului sindic se limitează la control de legalitate şi că toate aspectele care vizează oportunitatea sau managementul efectiv al dosarului procedurii de insolvenţă sunt de competenţa administratorilor sau lichidatorilor judiciari şi sunt supuse controlului din partea creditorilor prin organele competente, respectiv Comitetul Creditorilor sau Adunarea Creditorilor. Recunosc că atunci când am citit prima dată unele din atribuţiile date în competenţa sindicului nu am înţeles în totalitate sau atât de bine lucrurile aşa cum le văd după două zile de discuţii”, a concluzionat președintele Tribunalului Specializat Mureș.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prof. univ. dr Ion Turcu a răspuns la întrebarea: „Fiducia poate proteja împotriva creditorilor?”, afirmând: „Aş putea să vă spun, şi mă bucur să vă spun asta, că unii dintre practicienii în insolvenţă au avut mult de câştigat şi pe partea satisfacţiilor nemateriale. Când vrei să faci ceva nou, şi nu sunt două cazuri identice, eşti obligat să fii creativ, să inventezi şi să te informezi pentru că banii altora îi gestionaţi cu atenţie şi va veni o zi când veţi fi întrebaţi: „De ce ai făcut asta şi nu ai făcut cealaltă?” „Insolvenţa grupului de societăţi” a fost tema aleasă de Arin Octav Stănescu. „Aşa cum probabil ştie toată lumea, a fost sesizată Curtea Constituţională de către deputaţi ai PNL care în înţelepciunea lor au considerat că o parte din articolele cuprinse în Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă ar fi neconstituţionale. Noi am încercat să îi convingem că nu sunt astfel de texte în lege, răspunsul a fost pregătit în numele Guvernului de Ministerul Justiţiei şi de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă. Noi considerăm că prevedereile actului normativ nu se încadrează în categoria de neconstituţionale. Curtea a respins sesizarea, aşa că din acest moment actul normativ va merge la promulgare la preşedinte, care are zece zile în care poate să spună una sau alta. Eu consider că, având în vedere poziţia Curţii Constiuţionale care a analizat deja actul respectiv, nu se vor mai găsi motive pentru ca acesta să fie retransmis spre discutare către Parlamentul României şi, dacă va fi aşa, atunci actul normativ va intra în vigoare imediat ce va fi publicat în Monitorul Oficial. Asta înseamnă, după aprecierea mea, că, până în data de 15 iunie, actul normativ va intra în vigoare şi va îşi produce efectul”, a spus președintele UNPIR. Judecătorul, dr. Andreea Ciucă le-a vorbit participanților despre „Principiul celerităţii - soluţii legislative şi reverberaţii jurisprudenţiale”. „Contraargumentele le-am spus, o justiţie expeditivă produce aceleaşi efecte negative, dreptul la apărare, principiul neutralităţii, căi de atac peste căi de atac. Toată lumea zice da, am auzit, acesta este leitmotivul, aveţi foarte multe dosare, ne aude şi Ministerul de ani de zile, ne aude şi CSM-ul în aceeaşi măsură, toată lumea ne aprobă, unii cu empatie mai şi lăcrimează, dar situaţia rămâne neschimbată. Ceea ce face ca în raportul privind starea justiţiei din 2013 să găsim această realitate la fel de gravă ca înainte. Vedeţi ce creştere mare e pentru trei ani, cu 38,51% au crescut cauzele pe rol ale instanţelor, ca urmare a creşterii exponenţiale a numărului de persoane care recurg la justiţie”, a conchis preşedintele Secției a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal. „Reorganizarea judiciară în condiţiile noii reglementări” l-a preocupat pe Todor-Soó Ignație. „O importantă menţinere a prevederilor legii este cea care se referă la creanţele care pot fi plătite şi după închiderea procedurii de reorganizare,

juridic

acordând astfel avantaje atât debitorilor care pot să îşi onoreze datoriile pe o perioadă mai lungă, cu datorii reduse, cât şi creditorilor care pot să rămână un debitor mai solvabil. Aici este, de fapt, o menţinere a acestei prevederi şi consider că este extrem de important că s-a menţinut. Putem afirma faptul că legea actuală este extrem mai bună decât actul modificat, Ordonanţa de Urgenţă 91, în schimb este foarte normal că are carenţe şi legea aceasta şi din punctul meu de vedere este o prevedere enorm de negativă, potrivit căreia sumele de bani existente în contul debitorului la momentul deschiderii procedurii trebuie virate în cinci zile de la solicitare către creditorul care a garantat sumele respective”, a subliniat preşedintele UNPIR - Filiala Mureş. „Legea Insolvenţei. Modificări de impact” a fost subiectul abordat de Stan Tîrnoveanu, practician în insolvenţă şi asociat coordonator ZRP Insolvency SPRL. Acesta a sesizat că: „Este reglementată mult mai clar şi explicit posibilitatea angajării de specialişti. Eu cred că aici lucrurile trebuie clarificate pentru că practicianul în insolvenţă nu trebuie să facă chiar de toate şi chiar nici nu poate să facă, este cel care face gestiunea riscului insolvenţei şi managementul riscului. Am avut ipoteze care până la urmă erau plângeri împotriva unor practicieni în insolvenţă că nu asigură paza. Păi acum, dacă este şi paznic, înseamnă că depăşim orice limită”. Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea a susținut în prezentarea sa intitulată „Creanţele garantate şi creanţele curente în procedura insolvenţei” că: „Aş discuta despre o instituţie nouă care ţine de asemenea de juridica creanţelor ulterioare deschiderii procedurii, este vorba despre finanţarea societăţii aflate în insolvenţă, finanţare care - atenţie - nu se concentrează, nu se focusează pe bănci, poate să fie vorba despre orice bănci şi de orice tip de contract de finanţare. E vorba de articolul 87, alineatul 4, care stabileşte un regim juridic al acestor creanţe, diferit mult faţă de actualul regim juridic. În cazul în care creditorul care beneficiază de o garanţie pentru bunul respectiv este de acord să îşi schimbe obiectul garanţiei sau să fie cumva lăsat mai jos în rangul creanţei lui, atunci totul este în regulă. Dacă însă nu este de acord, judecătorul sindic are o modalitate foarte interesantă de a forţa să fie de acord să renunţe la acest privilegiu”. „Regimul creanţei fiscale în procedura noii reglementări” a fost tema pusă în discuție de prof. univ. dr. Radu Bufan. „În primul rând vreau să vă spun că avem o problemă cu creditorii bugetari. Dacă ne uităm cu foarte mare atenţie pe Legea Finanţelor, de exemplu primăriile sunt creditori privilegiaţi şi pentru sumele pe care le încasează din activităţi economice. Nu numai din impozite şi taxe. Nu mi se pare că ăsta ar fi trebuit să fie scopul legii. Dacă el se comportă ca orice agent economic, el ar trebui să intre acolo unde intră ceilalţi, ar fi trebuit să fie numai la sume constatate din creanţe fiscale, din taxe şi amenzi eventual. Din activităţi exercitate în virtutea de autorităţi publice”, a avertizat acesta.

37


Business Park Bistrița prinde viață

38

PROIECT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lucrările de construcție a Business Park Bistrița, primul parc industrial din județul Bistrița Năsăud, sunt în plină desfășurare. Antreprenorii, Strabag și Serbis, sunt hotărâți să finalizeze chiar înainte de termen, astfel încât sfârșitul lui 2014 ar putea însemna inaugurarea platformei industriale. Ce strategie are însă conducerea administrativă a viitorului parc pentru atragerea investitorilor? Iulius Dumitru, managerul parcului industrial, așteaptă cu nerăbdare finalul anului, pentru că are deja o listă cu investitori interesați de parcelele și de celelalte facilități care le vor fi puse la dispoziție. “Avem deja solicitări din partea unor companii ce activează în domeniul prelucrărilor mecanice. Majoritatea sunt firme locale care doresc să-și mute afacerea, ba chiar să și-o extindă, în viitorul parc. Aceste companii, dacă vom semna contractele, vor ocupa în total aproximativ 10.000 mp, adică 6% din suprafața utilă a platformei și vor crea 40-60 locuri de muncă. Este un început bun, ne bucurăm că am atras mai întâi atenția firmelor locale, afacerilor românești”, explică Dumitru. După mai multe vizite în parcurile industriale importante din România, învățând din experiența altora, managerul Business Park Bistrița este conștient că are nevoie de un investitor “ancoră”, de dimensiuni serioase ori măcar cu un nume sonor. “Aceasta este ținta noastră principală în acest an, să gasim acea ancoră. Apoi, totul devine mai simplu, investitorul respectiv atrăgând după sine alte companii, în general din același domeniu, furnizori, colaboratori etc. Din experiența altor parcuri, am observat că media de timp pentru găsirea acestui investitor strategic într-un parc industrial din România este de 3 ani. Sperăm ca la noi să meargă mult mai repede”, mai spune Dumitru. Potrivit acestuia, principala caracteristică a strategiei de dezvoltare a Parcului Industrial Bistrița Sud o reprezintă schimbarea paradigmei de afaceri, în special prin abordarea unei atitudini proactive, chiar agresive, în ceea ce privește promovarea parcului industrial. Astfel, afirmă Dumitru, concentrarea va fi pe atragerea de afaceri care produc valoare adăugată mare, folosesc

tehnologie modernă și sunt foarte inovative. De asemenea, parcul vizează atragerea în special a capitalului autohton, dacă se poate chiar local. <<Vom folosi conceptul de ”mix de finanțare”, care constă în folosirea capitalului privat (în special autohton) și a finanțărilor nerambursabile. De asemenea avem în vedere transferul tehnologic, în special de la firmele ce folosesc tehnologii de vârf, prin crearea de societăți mixte (joint ventures) și înființarea de vehicule investiționale dedicate (Special Purpose Vehicles). „În ultimele luni, am inițiat demersuri pentru crearea unor firme mixte între companii din străinătate și firme românești. De exemplu am trimis mai multe oferte spre companii high-tech din străinătate – SUA, Marea Britanie, Norvegia - și am demarat discuții cu fonduri de investiții care ar putea să finanțeze aceste firme mixte, prezente în viitorul parc industrial. Dorim, de asemenea, să depunem un proiect cu fonduri nerambursabile – în Programul Operațional Sectorial – Creșterea Competitivității Economice (2014 – 2020) - pentru crearea unui accelerator de business, un concept foarte modern și uzitat în parcurile industriale din Europa și SUA”, explică Dumitru.

Importanța târgurilor investiționale

Acesta a participat, în perioada 5-7 iunie 2014, la un târg dedicat investițiilor, organizat la Londra, iar în perioada 12-13 iunie 2014, la București, la ICEE Fest, un forum unde au participat mai multe fonduri de investiții interesate de tot ceea ce înseamnă Internet în România. În luna iulie, Dumitru intenționează să participe la evenimente similare, prezentând oferta Business Park Bistrița, la Instanbul (iulie), New York (august), Budapesta (septembrie), Varșovia (octombrie). “Foarte importante sunt aceste evenimente, unde se adună marii investitori și vizualizează oferte: spre ce țară merg, ce aleg din acea țară, ce beneficii vor avea acolo. Prezența noastră acolo e obligatorie, dacă vrem să atragem și investitori mari. Așa au procedat ani de-a rândul, promovându-se, și Tetarom Cluj, și Eurobusiness Park Oradea și alte centre industriale, azi de mare succes, din România”, explică Iulius Dumitru.

Despre parc

Parcul Industrial Bistrița Sud, al cărui acționar unic este Consiliul Local Bistrița, a obținut titlul de parc industrial prin Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 262/20.11.2012. Proiectul, în valoare de cca. 10 milioane euro, este realizat cu ajutorul fondurilor europene și are rolul principal de a revigora industria din zonă și de a crea noi locuri de muncă. Parcul se va întinde pe o suprafață de 30 de hectare, iar suprafața utilă va fi de 180.000 mp. Potrivit proiectului, la doi ani de la finalizarea construcției, gradul de ocupare trebuie să ajungă la 26%.


Tetarom SA, o nouă etapă de dezvoltare WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INVESTIȚIE

39

de Augustin STANCIU

Societatea Tetarom SA, administratorul parcurilor industriale Tetarom din județul Cluj, este în plin proces de dezvoltare, după ce autoritățile județene au semnat ordinul de începere a lucrărilor de construire a Tetarom IV, parc industrial care va fi realizat în comuna Feleacu, dar și extinderea cu 12 hectare a Tetarom I. Parcul industrial Tetarom IV va fi construit în comuna Feleacu, din județul Cluj, la mai puțin de 10 km de municipiul Cluj-Napoca, acesta urmând să aibă o suprafață de 850.000 metri pătrați. Investiția totală în realizarea acestuia este de aproape 55 de milioane de lei, din care aproape 35 de milioane de lei o reprezintă finanțare eligibilă, din care 14,3 milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (41 %) și 3,1 milioane de lei finanțare nerambursabilă din bugetul național (9%). Consiliul Județean Cluj va contribui la acest proiect cu peste 17,4 milioane de lei (50%). Conform datelor furnizate de către autoritățile locale, lucrările vor fi finalizate în maximum 20 de luni, adică la începutul anului 2016, câștigătorii licitației fiind asocierea formată din SC ACI SA Cluj, SC Electromontaj SA, SC Nord Conforest SA și SC Erbi Prodcom SRL. Principalele lucrări care se vor realiza vizează construirea de platforme şi drumuri, reţele de ali mentare cu apă, reţele de canalizare, reţele de alimentare cu gaz, racord la reţelele de înaltă tensiune de 110 kV şi 20 kV, o hală IMM şi o clădire de birouri. Alături de această infrastructură de afaceri „la cheie”, vor fi realizate şi condiţiile optime menite să stimuleze dezvoltarea şi a altor activităţi economice din sectorul producţiei, depozitării, tranzitului de mărfuri şi al industriei de înaltă tehnologie, condiţia expresă fiind ca noile activităţi economice găzduite să fie nepoluante. Autoritățile județene afirmă că acest nou parc industrial, administrat de către SC Tetarom SA, companie aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, va genera câteva mii de locuri de muncă în tot județul, încă înainte ca lucrările la acesta să fie finalizate, constructorii anunțând că vor angaja locuitori din zonă pentru a participa la realizarea lucrărilor de construire. Mai mult, după ce lucrările vor fi încheiate, în viitorul parc industrial, cea mai mare parte a angajaților vor avea studii superioare, în special tehnice. De asemenea, autoritățile afirmă că realizarea parcului va aduce beneficii directe și comunității locale, Primăria Feleacu urmând să beneficieze de impozitele pe salarii și alte taxe provenite din activitățile desfășurate în parc. Apoi faptul că aici se va construi un parc fotovoltaic reprezintă un mare avantaj pentru economia județului, pe de o parte pentru că este vorba despre energie verde, pe de altă parte pentru că această energie este mai ieftină.

Tetarom I, mai mare cu 12 hectare

Un alt proiect important al societății, demarat în ultimele săptămâni, este extinderea Parcului Industrial Tetarom I

Clienții de top ai Tetarom

cu 12 hectare. Astfel, parcul industrial aflat în municipiul Cluj-Napoca, pe strada Tăietura Turcului, va beneficia de o investiție de peste 42,1 de milioane de lei, durata de execuție a lucrărilor fiind de 17 luni. Din acești În momentul de față, cele trei parbani, jumătate provin din fonduri cocuri industriale aflate în adminismunitare, din Fondul European de trarea SC Tetarom SA își desfășoară Dezvoltare Regională, restul repreactivitatea pe aproape două milizentând contribuția Consiliului oane de metri pătrați, parcurile Județean Cluj. Lucrările de construfiind situate în municipiul Clujire vor fi realizate de către asocierea Napoca, Tetarom I și Tetarom II, ACI SA Cluj, Nord Conforest SA și dar și în comuna Jucu, Tetarom III. Electromontaj SA. După încheiarea Cei mai importanți clienți ai lucrărilor, parcul industrial Tetarom societății sunt Emerson, care ocupă I va avea o suprafață totală de 32 de cei 120.000 de metri pătrați ai parhectare, directorul societății Tetarom cului Tetarom II, dar și compania SA, Viorel Găvrea, afirmă că, în Bosch sau De'Longhi, care își au maxim doi ani de la finalizarea sediul în parcul industrial Tetarom lucrărilor, clădirile construite vor fi III din comuna Jucu, aceștia preocupate în proporție de 100 %. „Deși luând o parte din spațiile lăsate lucrările încă nu au început, pot să libere după plecare companiei finafirm că în maximum doi ani de la filandeze Nokia, la finele anului 2012. nalizarea infrastructurii, noua facilitate va fi ocupată în proporție de 100%, deoarece avem deja cereri de locare în parc din partea unor investitori importanți. Chiar dacă nu putem avansa acum sume investite și număr de locuri de muncă, vorbim despre parteneri serioși care așteaptă să vină la Cluj”, a spus Găvrea.


CNIPMMR Arad, un deceniu de existență WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ANIVERSARE

41

de Sorin TROCAN

Peste 15 proiecte cu finanțare europeană, proiecte care se concretizează cu peste 9 milioane de lei fonduri atrase și infuzate în economia locală. Sunt doar câteva din rezultatele CNIPMMR - filiala Arad după un deceniu de activitate. Ce au însemnat acești ani aflăm de la Mihaela Breaz, director executiv al filialei. Cum se prezintă Consiliul Național al Intreprinderilor Private Mici și Mijlocii – filiala Arad, la 10 ani de activitate? Cel puțin în Arad, filiala pe care o coordonez, poate să se laude cu peste 15 proiecte cu finanțare europeană implementate în beneficiul firmelor membre și a angajaților acestora, proiecte care se concretizează cu peste 9 milioane de lei fonduri atrase și infuzate în economia locală. Considerăm că am putut să răspundem unei mici părți din problemele cu care se confruntă IMM-urile în ceea ce înseamnă educația antreprenorială și dezvoltarea afacerii, în sensul în care ne-am orientat cu precădere pe acel gen de activități care să inspire și să încurajeze întreprinzătorii de a se ajuta singuri. Am oferit genul de servicii pentru care întreprinzătorii, în mod normal, ar fi trebuit să plătească și, bineînțeles, vorbim despre accesul la consultanță, asistență, mentorat în dezvoltarea afacerii, dar și la cursuri specializate pentru angajații acestora. Să mergem cu 10 ani în urmă. Cum a fost începutul? Ca orice început, a fost dificil și plin de provocări în sensul că personalitatea juridică am dobândit-o în urmă cu zece ani și ne-am dezvoltat activitatea grație unei finanțări obținută dintr-un program Phare CBC de cooperare transfrontalieră. Acel proiect pot să vă spun că lam întocmit cu un calculator personal, într-un spațiu închiriat și nu aveam decât aceste două active la îndemână: un spațiu și un calculator. De acolo, începând cu mobilizarea și susținerea unui grup inimos de întreprinzători, am pornit la drum. Obținând finanțare a fost ceva mai ușor să asigurăm resursa financiară pentru a dezvolta filiala și, bineînțeles, am crescut exponențial și am atras noi membri. Asta, pentru că am încercat să oferim servicii de calitate, în special pentru dezvoltarea afacerii, am creat parteneriate instituționale, am cooptat și alte organizații profesionale din Arad, motiv pentru care, iată, acum după 10 ani putem să spunem „Mulțumim!” tuturor firmelor care au fost alături de noi și să ne propunem să avem proiecte mult mai ambițioase pentru întreprinzători. Cum a evoluat relația cu autoritățile statului pe palierele care sunt apropiate de domeniul IMM? Întotdeauna lucrurile sunt perfectibile. Noi considerăm că o relație constructivă trebuie creată pe încredere reciprocă, lucruri la care încă lucrăm, pentru că, pe de o parte, întreprinzătorii sunt cei care sunt principalii contribuabili la bugetele locale și de stat și își doresc o abordare corectă și din partea autorităților. Ca și parteneriat instituțional, cel puțin, filiala noastră poate să se laude cu relații bune cu autoritățile publice locale, însă suntem convinși că este loc de mai mult.

Să vorbim puțin despre viitor. Ce proiecte aveți pentru perioada imediat următoare? Ceea ce am construit până acum dorim să amplificăm în sensul în care ne dorim mai multe activități orientate către educația întreprinzătorilor, ne dorim mai multă informație și mai multe parteneriate constructive cu autoritățile, vrem mai multă influență în ceea ce înseamnă decizia pe care administrația publică locală o ia în sectorul IMM la nivel local. Ne-am propus să demarăm o serie de evenimente în acest an aniversar, evenimente în care vom încerca și vom aduce publicului țintă, adică întreprinzătorilor, teme de interes despre finanțări pe diverse sectoare de activitate, inclusiv ruralul și agricultura, dar și lucruri care să puncteze o abordare despre cum să ne ajutăm singuri, cum să ne respectăm reciproc, cum să construim afaceri sincere împreună.


Alege o ținută elegantă pe măsura ta


Cluj Napoca: București:

0730 830 012; cluj@tudor-tailor.com; Str. Calea Turzii 43-49, în cadrul Ramada Cluj hotel 0740 513 165/ 0371 479 302; contact@tudor-tailor.com; Str. Episcopiei Nr. 1-3, în interiorul Athenee Palace Hilton hotel www.tudor-tailor.com


Sovata deschide sezonul cu sărbătoarea Lacului Ursu INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

45

La mijlocul lunii iunie, locuitorii din Sovata și turiștii aflați în stațiunea mureșeană au sărbătorit Zilele orașului, mai exact Zilele Lacului Ursu. Tradiționala sărbătoare aduce în atenție Lacul Ursu, principala atracție a stațiunii Sovata. Primarul orașului, Péter Ferenc, ne-a vorbit despre cele mai recente investiții făcute în stațiune. A consemnat Florin M. SANDOR

Sunteți primarul unui oraș care a reușit să ridice mult în ultimii ani nivelul serviciilor turistice, iar aici a contat infrastructura. Ați finalizat multe proiecte europene. Ce noutăți mai aveți în acest sens? Deoarece momentan nu există noi axe de dezvoltare, anul acesta ne vom ocupa doar de proiectele începute. Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să terminăm proiectul “Drumul Sării”, care va fi construit în jurul Lacului Ursu, cu alei de studiu, cu locuri de popas, cu un turn de observare. Avem unele probleme cu constructorul de la Lacul Tineretului, dar sperăm ca măcar partea de bărci să fie inaugurată în luna iulie. Mai avem în vedere un proiect referitor la reabilitarea drumurilor forestiere, care este deosebit de important pentru Sovata. Suntem în faza de licitație, iar dacă în maxim două luni vom semna contractul, anul acesta demarăm lucrările. În aproximativ 8 luni trebuie să și încheiem realizarea proiectului. Avem și lucrări din fonduri proprii pe care ne străduim să le terminăm în acest an. Mă refer aici la construcția a patru săli de clasă la Școala Generală „Sófalvi Ilyés Lajos”, pentru a putea evita programul de după amiază al copiilor. În septembrie urmează să fie finalizate aceste lucrări. De asemenea înaintăm cu lucrările la Casa Memorială „Kusztos Endre”, unde va fi amenajată o galerie de artă și o galerie personală a graficianului, care ne-a lăsat peste 1.000 de lucrări. O mare parte vor și expuse în această casă memorială. Expozițiile vor putea fi urmărite și de sovățeni, dar și de turiștii care vin în stațiunea mureșeană. Orașul este pregătit pentru sezonul turistic de vară? Desigur. Orașul este curat, cu drumuri și trotuare puse la punct, cu parcuri și alei frumoase, cu multe flori. Suntem convinși că cei care vin la Sovata se vor simți bine și în acest an. Câți turiști vin anual la Sovata? Aproximativ 250.000 de turiști vin anual în stațiunea Sovata. Unii sunt aici pentru tratament, alții pentru sejururi.

„Serviciile hoteliere sunt tot mai complexe, la nivel occidental, cu baze de tratament, SPA, cu săli de conferințe moderne, care atrag multe companii. Prin investițiile din ultimii ani, s-a închis un cerc care permite primirea turiștilor la aproape orice nivel. În continuare susținem orice inițiativă care creează locuri de muncă și care poate crește nivelul de servicii oferite de stațiune” Péter Ferenc, primar oraș Sovata Numărul vizitatorilor este, cu siguranță, mai mare, dar nu i-am socotit pe cei care vin pentru o zi, pentru o baie la Lacul Ursu. Îi luăm în calcul pe cei care se și cazează în Sovata și rămân măcar pentru o noapte în stațiune. La ce nivel se află Sovata, în privința serviciilor turistice? În ceea ce privește nivelul serviciilor turistice, putem spune că acesta a crescut mult în ultimii ani. Turiștii au multiple posibilități de cazare, masă și agrement. Serviciile hoteliere sunt tot mai complexe, la nivel occidental, cu baze de tratament, SPA, cu săli de conferințe moderne, care atrag multe companii. Prin investițiile din ultimii ani, s-a închis un cerc care permite primirea turiștilor la aproape orice nivel. În continuare susținem orice inițiativă care creează locuri de muncă și care poate crește nivelul de servicii oferite de stațiune. Dezvoltarea turismului înseamnă dezvoltarea orașului și, implicit, un trai mai bun pentru fiecare sovățean.


46

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Arabesque și-a inaugurat noul sediu din Bihor Investiție de 8 milioane de euro

La finele lunii mai compania Arabesque, considerată unul dintre cei mai mari furnizori de materiale de construcții și finisaje din România, și-a deschis porțile într-un nou sediu pentru bihoreni. De această dată sediul cuprinde un depozit de produse și un showroom, iar oferta este atât pentru firmele de construcții și micii întreprinzători, cât și pentru persoane fizice. În Bihor, pe calea Sântandreiului, în apropiere de Oradea, a fost inaugurat noul sediu al firmei Arabesque în 29 mai. După o investiție de 8 milioane de euro, Arabesque a deschis un depozit de 25.000 mp, din care 10.000 reprezintă hala de depozitare. Imobilul are în componența sa și un showroom în care orice persoană interesată de materiale de construcții poate vedea produsele disponibile. Astfel, fie că e vorba despre o persoană fizică, fie că e vorba de o firmă de construcții, magazinul oferă peste 20.000 de produse, de la materiale grele (blocuri pentru zidărie, produse metalurgice, betoniere etc.), sisteme pentru acoperişuri (hidroizolaţii, ţiglă ceramică de beton şi metalică, şindrilă bituminoasă, plăci ondulate, policarbonat etc.), produse pentru amenajări interioare (vopsele, gleturi, adezivi, chituri, sisteme de gips carton, termoizolaţii, tavane casetate, parchet, lambriuri, uşi etc.), instalaţii sanitare şi termice, echipamente electrice, corpuri de iluminat, până la materii prime pentru mobilier (PAL, feronerie, blaturi de masă şi bucătărie, lemn stratificat etc.). „Am decis să deschidem depozitul pentru toţi, fie că sunt mari sau mici. Oferim clienţilor experienţa noastră în construcţii de peste 20 de ani, stocurile permanente de marfă şi serviciile specializate, unul dintre ele fiind transportul asigurat cu cea mai mare flotă de autoutilitare din România a unei firme care nu are ca principal obiect de activitate transportul”, a declarat Cezar Rapotan, acţionar majoritar Arabesque, la deschiderea oficială. Pentru a atrage persoanele fizice, compania se bazează pe sloganul prețurilor mici. De asemenea se pun la dispoziție servicii de debitare, căntuire și colorare. Concret, clienților li se prelucrează materialele lemnoase și li se oferă feroneria necesară și li se pregătesc vopselele în nuanța aleasă. Pentru a-și atrage clienți, firmele de construcții Arabesque

pariază pe flota de 1.000 de camioane specializate, pe livrarea mărfurilor în maxim 48 de ore și stocuri mari pentru constructori. În plus, se dezvoltă nivelul de cunoştinţe tehnice ale forţei de vânzare, astfel încât clienţii să poată primi sfaturi avizate. În anul 2014, Arabesque împlinește 20 de ani de existență. Fondată în 1994 în Galați, compania are 18 centre comerciale în țară și 20 în Serbia, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. Pe lângă furnizorii români, compania are parteneri din Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Olanda, Austria, Spania, Suedia, Cehia, Polonia, Slovacia și Elveția. În total, compania are 4.500 de salariaţi, din care 2.700 în România. Prin deschiderea noului sediu, în județul Bihor s-au creat 50 de locuri de muncă noi.

„Am decis să deschidem depozitul pentru toţi, fie că sunt mari sau mici. Oferim clienţilor experienţa noastră în construcţii de peste 20 de ani, stocurile permanente de marfă şi serviciile specializate, unul dintre ele fiind transportul asigurat cu cea mai mare flotă de autoutilitare din România a unei firme care nu are ca principal obiect de activitate transportul”, Cezar Rapotan, acţionar majoritar Arabesque


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TURISM

Hotel Brădet, noua perlă a stațiunii Sovata

47

de Florin Marcel SANDOR

Sovata are o nouă atracție turistică. Ca urmare a unei investiții de 7,2 milioane de euro, Danubius Health Spa Resort Brădet **** a devenit cel mai modern complex turistic din stațiunea mureșeană. „Este un moment extrem de important, atât pentru noi cât și pentru stațiunea Sovata”, a spus, la finalizarea lucrărilor, Fülöp Nagy János - Director General Danubius România. Cu o investiție de peste șapte milioane de euro, desfășurată în două etape, Danubius Health Spa Resort Brădet **** intră în categoria de lux 4* superior a lanțului hotelier Danubius Hotels Group. Lucrările, efectuate de firma Heba Cons Sovata, au început în 2012, fiind finalizate la începutul acestei luni. Brădet stă la dispoziția turiștilor cu 5 apartamente și 88 de camere dotate cu aer condiționat, internet, minibar, TV, seif, mobilier de lux, servicii de SPA și recuperare, acces la restaurantul Magnolia cu specific internațional, toate serviciile fiind adaptate standardelor de 4* din Europa. “Am încheiat cu succes o investiție majoră. Personalul este pregătit pentru a face față unui nivel de servicii foarte ridicat, pe măsura condițiilor de cazare. Hotelul a primit o infuzie de tehnică modernă de ultimă generație pentru a oferi clienților condiții foarte bune de cazare, masă și agrement. Așteptăm cu drag turiștii. Sperăm să avem cât mai multă vreme frumoasă”, a spus Andrei Rusu - Director General Danubius Health Spa Resort Brădet ****. Fülöp Nagy János, Director General Danubius România, consideră că noul Hotel Brădet va reprezenta o atracție turistică majoră pentru Sovata: “Am văzut acum câteva zile la televizor un material filmat despre Băile Herculane. Nu cu mult timp în urmă am văzut cum arată stațiunea Borsec. În acest context, doresc să vă spun că pentru mine, care am crescut în această firmă, lucrând din 1984 aici, investiția de la Hotelul Brădet este, cred, cel mai important moment. A ieșit o lucrare foarte frumoasă. Ne vom strădui să ne ridicăm și cu factorul uman la înălțimea condițiilor pe care le oferă noul Hotel Brădet.” Péter Ferenc, primarul orașului Sovata, a spus, la rândul lui că investiția este foarte importantă pentru oraș: “Cred că la momentul acesta stațiunea poate primi, la orice nivel, turiști din orice țară, pentru că oferă și mai multe opțiuni pentru cazare și servicii de nivel înalt. Ne bucurăm și pentru faptul că lucrările la Hotel Brădet au fost făcute de o firmă din Sovata, ceea ce înseamnă că s-au creat locuri de muncă și în domeniul

construcțiilor.” Aflat la mai puțin de 200 de metri de Lacul Ursu, singurul lac heliotermic din Europa, Danubius Health Spa Resort Brădet **** este destinația ideală pentru turiștii care doresc să beneficieze de servicii de calitate, relaxare în mijlocul naturii sau tratamente balneare. Danubius Health Spa Resort Brădet **** vine în ofertă cu pachete customizate la cele mai înalte standarde, cu servicii de cazare, tratamente balneare, wellness sau fitness. Cei care doresc să scape de stres sau de anumite afecțiuni pot beneficia de împachetări cu nămol, tratamente ginecologice, tratamente dermatologice antipsoriazis, jacuzzi, piscine cu apă dulce și sărată, consultații medicale, sală de fitness, programe de gimnastică individuală și de grup în aer liber sau în apă, cure antialergie, saună, aromasaună, tratamente cosmetice, experiențe gastronomice și organizare de evenimente la nivel înalt. Complexul turistic deținut de Danubius Hotels Group este format din: fostul hotel Sovata, actualmente Danubius Health Spa Resort Sovata, Danubius Health Spa Resort Brădet **** și Hotel Făget.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

travel

Colibița, turism la un alt nivel de Bianca SARA

49

Asociația Colibița 2020, formată din oamenii de afaceri din zonă, are doar câteva luni și deja își face simțite efectele. Începând din acest an Colibița va avea o stagiune muzicală, un sistem integrat de activități sau un sistem online de rezervare. Se pregătește, de asemenea, și specializarea corespunzătoare a personalului necesar.

Localitatea Colibița este situată la 38 de kilometri de municipiul Bistrița și își are începuturile în anul 1850. În acel an, chiar pe locul unde acum se află lacul de acumulare Colibița trăiau doar 14 locuitori, care și-au construit o biserică în 1869. În același an se construiește și un drum care leagă Colibița de Mureșenii Bârgăului, pentru a favoriza transportul de material lemnos. Potrivit localnicilor, numele Colibița vine de la „colibe”, locuințele temporare construite de primii ciobani care au transformat locul pitoresc într-o localitate. În jurul anului 1918, la Colibița vine tâmplarul de origine germană W. Ianitchi care construiește mai multe case și vile pentru sașii din Bistrița. Odată cu prima vilă, construită în anul 1922, se pun bazele unei stațiuni nerecunoscută oficial nici astăzi. În anul 1979, satul este strămutat pe dealurile din apropiere, la Mița, asta din cauza faptului că se începeau lucrările la lacul de acumulare. Strămutarea nu a dus însă la dispariția totală a satului, ci din contră, la dezvoltarea acestuia în noua locație. Deși localitatea s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani, până acum nu s-a reușit obținerea titulaturii de stațiune, deși numărul turiștilor crește cu fiecare an. În urmă cu câteva luni o asociație formată din oamenii de afaceri din zonă s-a ambiționat să dezvolte mai tare zona și să ofere servicii integrate. „Scopul asociației este să promoveze unitar turismul de acolo. Sunt deja undeva la 16-17 locații din Colibița membre active în asociație, care deja vor să se implice în proiectele noastre”, precizează Cristian Munthiu, cel care a pus bazele Asociației Colibița 2020. Un punct important din agenda asociației este conceptul „garantat Colibița”, care reprezintă practic un set de reguli de „bună practică”. Printre regulile incluse se numără: să nu se apeleze la publicitate mincinoasă, să se folosească cât mai multe produse naturale și locale, să nu se agreseze mediul, turiștii să fie tratați ca adevărați oaspeți și să li se ofere un

set minim de servicii de calitate la un preț corect. Produsele turistice, cele alimentare sau gifturile care vor respecta aceste reguli vor beneficia de eticheta cu „garantat Colibița”, care le oferă și un strop de credibilitate în plus. „Oamenii care găsesc semnul acela pe diferite produse să știe că respectă anumite reguli și că este cineva care îl supervizează și e de acord cu el”, completează Cristian Munthiu. O altă problemă care este avută în vedere de asociație este cea legată de forța de muncă calificată. Colibița este deficitară când vine vorba despre toate tipurile de personal specific industriei ospitalității. Asociația intenționează să pună bazele în anii care urmează a unui centru de training, unde să se pregătească personal. Gata este și un dispecerat de cazare, unde practic se va face schimb de informații privind locurile de cazare libere. Acesta va lua forma unei pagine web. La un pas de rezolvare este și transportul, asociația fiind în discuții avansate cu un operator de transport pentru dezvoltarea rutei BistrițaColibița. Vara aceasta, Colibița va mai avea parte de o noutate: o stagiune muzicală sezonieră. În fiecare sfârșit de săptămână, artiști locali sau din județele limitrofe vor susține concerte în aer liber, scena fiind montată chiar pe malul lacului. Pentru a ajunge stațiune, Colibița mai are nevoie doar de un punct medical și o farmacie, documentația în acest sens fiind deja finalizată. Numărul de turiști ajunge anual la 20.000, ritmul de creștere fiind de 30-35%. Bistrițenii reprezintă sub 20% din cei care aleg să viziteze Colibița. Printre turiștii cei mai des întâlniți sunt cei din Buzău, Constanța, Ploiești și chiar Timișoara. „În principiu zona atrage, dar și faptul că la Colibița găsesc altceva. Alegerea de a veni la Colibița este legată și de activitățile care pot fi făcute aici. În momentul acesta Colibița ca cifră de afaceri este printre primele 10 industrii din județul Bistrița-Năsăud”, explică Cristian Munthiu.


50

travel

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Albena, un concediu de vis pentru familii de Codrin PÂRCĂLAB

Albena este o stațiune turistică de pe litoralul Mării Negre în nord-estul Bulgariei, situată la 12 km de Balcic, reședința de vară a Reginei Maria a României, și la 30 km de Varna, capitala maritimă a Bulgariei. Albena a fost construită special ca stațiune turistică, astfel majoritatea hotelurilor, situate chiar pe plajă, au maximă expunere la soare și acces direct la plajă. Albena este stațiunea cea mai potrivită pentru cupluri, familii, vârstnici, fiind una din cele mai sigure stațiuni din Europa, dar și una dintre cele mai liniștite. Plaja are o lungime de 3,5 kilometri și o lățime de 150 de metri, cu nisipuri fine și apă limpede și curată, fiind renumită ca una din cele mai mari și mai frumoase din Europa. De aceea, de peste 15 ani, plajele din Albena sunt deținătoarele premiului internațional “Steagul Albastru”, care indică standarde ridicate de curățenie a plajei, mării și a teritoriului său. Stațiunea Albena are integrată rezervația naturală Baltata. Politica ecologică a staţiunii este orientată spre o activitate sistematică pentru protecţia mediului înconjurător. În mod regulat sunt efectuate cercetări complexe privind puritatea parametrilor principali ai naturii, conform standardelor Uniunii Europene. Albena este singura staţiune din Bulgaria, care dispune de propria sa staţie pentru cercetarea climatului, dotată cu aparatură tehnică de măsurat şi urmărit durata luminii şi a

căldurii solare, temperatura şi umiditatea aerului, cantitatea şi tipul de nori şi precipitaţii, direcţia şi viteza vântului, temperatura apei din mare. Stațiunea dispune de peste 40 de hoteluri, amplasate în două zone, pe plajă și în zone de parc. Hotelurile dispun de toate facilitățile și serviciile pentru petrecerea unei vacanțe cât mai plăcute în familiile cu copii, fiind cuprinse în categorii de la 2 până la 5 stele. Hotelul de 5 stele este Flamingo Grand, situat în centrul stațiunii, cu o arhitectură modernă, creând o atmosferă plăcută și relaxantă. În anul 2008, acest hotel a fost desemnat de căte Asociația Bulgară a Hotelurilor și Restaurantelor “Cel mai bun hotel al anului”, a primit premiul HolidayCheck și “Travelers Choice 2014 Winner Family-Luxury” de la TripAdvisor.

Timp liber în Albena

Majoritatea hotelurilor din stațiune dispun de oferte all inclusive, iar când vine vorba de petrecerea timpului liber împreună cu cei dragi aveți ce să faceți. Pentru copii, fiind foarte important pentru stațiune să își mențină atracția față de familiile cu copii, au organizat cluburi și grădinițe pentru copii, locuri de joacă, piscine cu mini aqua parcuri, sală de jocuri, parc de distracții, programe de animație și multe altele. Iar pentru adulți există o gamă largă de oferte care să le facă vacanța cât mai frumoasă și reușită. Aceștia pot să aleagă de la divertisment, festivaluri de muzică și dans, evenimente culturale, baruri cu karaoke, până la sporturi acvatice și petrecerile pe plajă. Pe lângă aceste activități, pentru cei mai activi, Albena deține una dintre cele mai mari baze sportive și de agrement din Europa de Est. O sală multifuncțională, 7 terenuri de fotbal, 1 teren de hochei pe iarbă, 16 terenuri de tenis, din care 3 sunt acoperite, 25 de piscine, săli


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de fitness și alte posibilități de practicare a sporturilor acvatice. Pe lângă toate acestea, Albena găzduiește anual campionate naționale și internaționale, chiar și tabere de antrenament atât pentru sportivii amatori cât și pentru profesioniști. Pe teritoriul stațiunii funcționează o bază de călărie, unde anual se desfășoară competiții și turnee, iar în apropierea stațiunii se află trei dintre cele mai populare terenuri de golf din Bulgaria, astfel că în Albena se organizează și antrenamente și turnee de golf. Albena are și centre balneo și spa pentru cei care doresc să se relaxeze în concediu. Centrul Medical SPA “Medica Albena” are o experiență de peste 25 de ani în acest domeniu, cu medici și terapeuți renumiți, tratamente personalizate alături de factorii naturali din stațiune, apa minerală, nămol, plante medicinale și biostimulatori naturali. Centrul Medical Albena ocupă o suprafață de 2.500 m pătrați, fiind cel mai mare centru medical de acest gen din Bulgaria, fiind împărțit în mai multe stucturi, balneologie, policlinică, servicii de urgență.

travel

Albena este într-adevăr o destinație turistică pentu familiile cu copii, fiind o stațiune liniștită și sigură care oferă atât de multe oportunități pentru toți turiștii, de toate felurile care caută un concediu de relaxare sau unul plin de activități distractive. În concluzie, Albena le are pe toate.

51


52

TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Băile Figa, relaxare la superlativ!

La mai puţin de trei kilometri de oraşul Beclean, Parcul Balnear Băile Figa a devenit în mai puţin de patru ani un punct de referinţă în turismul balnear din Transilvania. Graţie unor investiţii consistente, autorităţile au reuşit să atragă nu mai puţin de 145.000 de turişti, doar în sezonul trecut, autorităţile aşteptându-se ca anul acesta peste 200.000 de vizitatori să treacă porţile Băilor Figa. După mai multe luni în care autorităţile oraşului Beclean au muncit asiduu pentru pregătirea noului sezon, sâmbătă, 31 mai, a avut loc deschiderea oficială a Parcului Balnear Băile Figa. Nicolae Moldovan, edilul oraşului Beclean, a declarat că turiştii care vor dori să viziteze Băile Figa vor avea parte de condiţii dintre cele mai bune. “Băile sunt gata pentru primirea turiştilor, pe toată durata primăverii s-a lucrat intens la construirea unui nou bazin uriaş cu apă dulce, la curăţarea şi pregătirea bazinelor, la amenajarea şi întreţinerea plajelor, la pregătirea teraselor, a spaţiilor verzi, a amenajărilor florale şi peisagistice, a locurilor de joacă pentru copii şi a terenurilor de sport. Ca noutate absolută în acest an menţionăm bazinul nou în aer liber, cu apă dulce,

un bazin de dimensiuni foarte mari, care va contribui la sporirea atractivităţii Parcului Balnear. De asemenea, au fost amenajate grupuri sanitare şi toalete noi, pentru a ridica standardele staţiunii. S-a construit o terasă nouă, de mari dimensiuni, unde vor fi amplasate mese şi scaune, astfel ca turiştii să aibă locuri suficiente pentru a lua masa în condiţii bune. Au fost extinse plajele şi au fost suplimentate umbrelele parasolare şi şezlongurile. În orăşelul de cabane şi în satul de vacanţă, construite lângă parcul balnear, au apărut deja zeci cabane şi căsuţe de lemn gata să primească pentru cazare turiştii, astfel că în această vară vor exista peste 1000 de locuri de cazare disponibile pentru cei care vor să petreacă sejururi mai lungi sau vacanţe la Băile Figa”, a declarat Moldovan. Acesta mai spune că anul trecut peste 145.000 de turişti au trecut pragul Băilor Figa, autorităţile asteptându-se ca anul acesta numărul turiştilor să crească la peste 200.000. “Pentru sezonul estival 2014 estimăm că numărul turiştilor ce vor trece porţile staţiunii să depăşească 200.000 de persoane, poate chiar mai mulţi, bineînţeles că şi condiţiile meteorologice ale perioadei de vară vor influenţa numărul acestora. În anul 2013 am avut circa 145.000 de turişti, cu o medie de aproximativ 1000 de turişti zilnic”, mai spune Moldovan.

Privelişte şi condiţii deosebite

Edilul din Beclean mai spune că cele mai importante avantaje ale Băilor Figa sunt, pe de-o parte priveliştea splendidă, dar, în acelaşi timp şi condiţiile de cazare şi agrement. “Staţiunea Băile Figa este aşezată într-o superbă depresiune înconjurată de păduri, într-un cadru natural deosebit. Priveliştea este una extrem de pitorească – eşti înconjurat


TRAVEL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

doar de dealuri şi păduri, o mare de verdeaţă şi aer proaspăt în toiul verii. În plus, Complexul Balnear este o oază de sănătate, având în vedere că proprietăţile curative ale apei sărate şi a nămolului ce se găsesc aici sunt asemănătoare cu cele de la Techirghiol, după cum au constatat specialiştii. Turiştii au la dispoziţie numeroase facilităţi de relaxare şi de divertisment, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, iar tarifele practicate în staţiune sunt foarte accesibile tuturor”, mai spune Nicolae Moldovan. “În privinţa utilităţilor şi a serviciilor de care se vor putea bucura turiştii în acest an, pe lângă serviciile din complexul acoperit (piscină cu apă dulce, jacuzzi, saună, sală de masaj, sală de fitness, cabinet medical), cei care ajung la Băile Figa vor avea la dispoziţie un bazin în aer liber, cu apă sărată, două bazine mari cu apă dulce, saună, plaje extinse cu umbrele şi şezlonguri, bazin rustic pentru băi de nămol, un lac cu apă sărată, un râu leneş cu colaci şi cu tobogan acvatic, aqualandul cu cele trei tobogane uriaşe, parc de joacă pentru copii, terenuri de sport (fotbal, tenis) cu gazon sintetic şi terase cu peste 500 de locuri, un loc special amenajat pentru picnic precum şi alte facilităţi turistice”, a continuat edilul.

Lipiţanii, “balerinii” de la Beclean

Pe lângă aceste activităţi, turiştii mai pot vizita şi Herghelia Beclean, aflată la trei kilometri de oraşul Beclean. Herghelia care se întinde pe aproape 220 de hectare adăposteşte cai din rasele Lipiţan şi Semigreu Românesc. “De asemenea, în vecinătatea Băilor Figa se află şi poate fi vizitată Herghelia Beclean, un loc de mare tradiţie în creşterea raselor de cai Semigreu Românesc şi Lipiţan, cu menţiunea că este singura herghelie din Europa unde se creşte şi se ameliorează lipiţanul negru. La herghelie se pot lua lecţii de călărie şi se pot face plimbări cu trăsura sau drumeţii călare pe dealurile

din jurul staţiunii. Prin urmare, avem o ofertă foarte diversificată pentru petrecerea unor vacanţe de neuitat, iată care ar fi principalul atu al Băilor Figa, pentru care turiştii pot să aleagă ca destinaţie de vacanţă oraşul Beclean şi Băile Figa”, a mai menţionat Nicolae Moldovan. Rasa Lipiţan este originară din Lipica, Slovenia, aceste cabaline fiind considerate balerinii din lumea cailor datorită graţiei cu care execută mişcări complicate de dresaj. Lipiţanii pot fi văzuţi în acţiune şi la celebra Şcoala de călărie spaniolă din Viena, Austria. Chiar dacă, în mod normal, Lipiţanii sunt recunoscuţi după culoarea albă, la Beclean s-a luat decizia de a creşte cai de culoare închisă, din cauza cerinţelor pieţei locale.

Milioane, pentru un proiect... de milioane

Proiectul Băilor Figa s-a concretizat în anul 2005 când unul dintre cei mai tineri primari din ţară la acea oră, Nicolae Moldovan, susţinut de Consiliul Local Beclean, a venit cu ideea amenajării unui resort turistic în zona vechii exploatări de sare de la intrarea în satul Figa. Proiectul a primit finanţare din fonduri Phare, în cadrul proiectului mai amplu „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest", derulat printr-un parteneriat al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Cluj şi Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest. Proiectul a costat 4,2 milioane de euro, din care 1,8 milioane de euro au fost alocate staţiunii Băile Figa, restul mergând spre amenajarea Băilor Cojocna (lângă Cluj-Napoca) şi Dej. Turiştii au fost cât de poate de plăcut impresionaţi de potenţialul Băilor Figa, astfel încât, în 2010, anul inaugurării resortului, numărul total al vizitatorilor a trecut de 70.000, în 2011, numărul acestora a crescut spre 100.000, în timp ce, în 2013, numărul vizitatorilor a depăşit 145.000.

53


Future of shopping centers

event

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

by Ionut OPREA, photos: Marian Mocanu

55

Immpuls Real Estate Solutions organized its 3rd signature real estate conference "e Truth Behind the Façade", on 7th of May, at Novotel Bucharest. e event proposed an in-depth analysis of the current and future industry status with key industry players.

Georgios Argentopoulos - CEO Baneasa Developments

Approximately 15% of the shopping centers in Romania could change their destination, the first generation shopping centers built in Bucharest should carry out an extensive process of refurbishments, the key element in building a shopping center, apart from location, is to listen to the audience and create an ecosystem of experiences, the online can become a great opportunity for the shopping centers. ese are a few highlights. Robert Maxim, Managing Partner Ensight Management Consulting, said: "e increase of consumption will also increase the sales of malls by 3.5%". Mr. Maxim stated that "In 2014, we estimate an increase of the consumption with 4.68% for non-food products and services, but also a bigger request of products made in Romania. e prices of food products are expected to decrease by 0.4% this year, with a strong positive impact on the inflation rate. 60% of the Romanians’ spending go to food”. Stephan Mayer-Heinisch, President of the Council of Shopping Centers from Austria declared that the malls have to become the second livingroom for the clients: „If the investors don’t know very well their clients and do not interact with them, they have no chance”. Mr. Mayer-Heinisch considers that an important change comes from the online: „Now the internet means only figures, but the evolution is very rapid”.

"We need to reinvent ourselves"

Ali Ergun Ergen, Managing Partner TBE Solutions, appreciates that: "e key element in building the shopping centers is to listen to your audience and see what expectations it has. ere is a big pressure over the retailers to make feasibility studies for the shopping centers and to take into account the needs of their clients. e new shopping malls must be more than shopping boxes and to offer as many open spaces for the public as possible”. Mr. Ergen thinks that the trend in the next years is to refurbish the shopping malls. In his opinion to find a common language between the owner of the mall, the retailer and the public is a critical element. „Having known

Ali Ergun Ergen TBE, Managing Partner

brands such as Zara or H&M will not guarantee success anymore. You have to offer something different. Design is also very important. e shopping centers market has similarities with the auto market. If a few years ago the industry launched a new model at 5-6 year time, in the last period they also launched a facelift. In the same manner, the shopping centers should have a faster dynamic, to bring something new”. Luiza Moraru, Head of Retail CBRE România, explained: „At the moment, approximately 30-35% shopping centers in Romania are part of the first generation malls and just a few started the process of refurbishment. ere is sufficient technology that can reduce the energy consumption of these buildings up to 20%, but this cutting down cost must be accompanied by major investments”. e repImmpuls reunites an international resentative of CBRE mentioned that the team of real estate experts specialreduction of energy consumption and ized in commercial real estate conthe improvement of services must be a sulting, planning and project priority for those who want to develop management, with the goal to supcommercial centers, in order to be able port its clients in developing and to offer their clients the best prices. operating efficient real estate projRazvan Gaita, General Manager Anects. Immpuls is part of the Luxemchor Group, stated that the first generburger Team Group, founded in ation mall have to go through 2004 in Luxemburg and active in restructuring and repositioning in order Bucharest since 2006. to remain competitive. „We already started to refurbish some malls, and the works will take a year and a half. e dimensions of these shopping centers will remain the same for at least ten years”. Georgios Argentopoulos, CEO Baneasa Developments, concluded: „A shopping center has to gain social capital. Your mall is not as you say it is, but it is as your consumers say it is”. He thinks that the mall has to be integrated in the consumers life. Argentopoulos says that the malls should create positive experiences for the visitors. „If we ensure a social future, we ensure our real estate business. If not, we will remain with empty buildings. e future of shopping malls is technology”.

About Immpuls


56

agenda evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tactici şi riscuri

Inaugurare ARBIO

Mihai Stănescu, executive & business coach la RoCoach, este speakerul evenimentului Meet the MAN!, organizat de Femei în Afaceri în București, marţi, 17 iunie 2014, ora 19:00, la Capital Plaza Hotel. Tema evenimentului va fi Creşterea cifrei de afaceri: tactici şi riscuri. Mihai Stănescu este fondatorul companiei RoCoach, prima companie care furnizează servicii exclusive de coaching de nivel premium ��n România. Detalii: www.femei-in-afaceri.ro

Asociația Română Biomasă și Biogaz (ARBIO) organizează, pe 18 iunie, la Hotel Athenee Palace Hilton București, o conferință eveniment de inaugurare. Evenimentul este conceput pentru a explica avantajele sectorului și trucurile despre cum se pot implementa aceste proiecte. Este special orientat către: investitori, fermieri, industrii cu deșeuri, proprietari de ferme animale sau vegetale, municipii, producători de paleți. Detalii: www.arbio.ro.

FOREN 2014

Cluj Business Days

Asociaţia Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei organizează cea de-a 12-a ediţie a FOREN 2014, Forumul Regional al Energiei din regiunea Central-Est Europeană, între 22-26 iunie la Palatul Parlamentului. Cu tema “Energia pentru mâine: de la viziune la realitate”, FOREN 2014 va reuni decidenţi economici şi politici şi specialişti de înaltă clasă din peste 15 ţări şi va analiza cele mai noi dezvoltări tehnologice, perspectivele sectorului de energie electrică, petrol şi gaze naturale, cărbune, energie nucleară, surse regenerabile de energie, precum şi deciziile economice şi politice necesare. Detalii: www.cnr-cme.ro/foren2014.

Evenimentul Cluj Napoca Business Days este programat între 9-10 iulie, la Grand Hotel Italia. Cu o arhitectură unică în România, evenimentele Business Days le oferă participanţilor posibilitatea de a asimila informaţii pe patru paliere, astfel încât să aibă un câştig triplu: inspiraţie, idei şi posibili parteneri de afaceri: conferinţe, workshopuri, sesiuni formale de business networking, start-up suport. Detalii: www.businessdays.ro Ionuț Oprea, ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

Temperaturi calde, zile lungi si insorite, show-uri pline de culoare si multe activitati in aer liber. Toate acestea sunt ingredientele unui sejur de vis la Hotel IAKI, Mamaia. La fel ca in fiecare vara, IAKI organizeaza si in acest an numeroase evenimente pentru entertainment-ul turistilor. Printre acestea se numara seri cu specific Havana, Live Cooking Show-uri cu Petru Buiuca – Chef Master Winner 2012, show de magie la terasa exterioara, seri White Sensation, petreceri in stilul anilor 80, piese de teatru, animatie, jocuri interactive si face-painting pentru copii. La toate acestea se vor adauga prezentari de moda realizate de renumitul designer Catalin Botezatu. Contact: Hotel IAKI, Mamaia, 0241/831025, 0241/831360, marketing@iaki.ro , www.iaki.ro


SS .RO

INE

US

ines s

IAB

ILV AN

AN S

W.T R

WW

Tran bus silvania

Cultural


58

editorial

Pentru totdeauna o fi început ieri?

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Cu toţii mizăm de-a lungul existenţei pe memorie. În copilărie ne străduim să ne învăţăm câinele să-şi recunoscă numele, apoi sperăm ca un anumit copil să reţină numele nostru şi să ne aleagă în echipa sa data viitoare. Mai târziu ne dorim din tot sufletul ca băiatul sau fata care ne place să-şi întipărească bine în minte numele nostru, profesorul la materia căruia nu am învăţat să nu ne reţină numele şi astfel să scăpăm cu faţa curată. Apoi dăm din coate pentru ca şeful să pună adjective flatante alături de numele nostru şi să nu ne confunde cu portarul de la clubul preferat ori cu şoferul. Declanşăm adevărate atacuri de panică atunci când munca noastră e însuşită de altcineva şi nimeni nu mai ştie că ideea splendidă ne-a venit după nopţi de insomnii. Facem apel la diverse mijloace de sensibilizare, executăm un slalom abil printre evenimente doar ca să rămânem vii în memoria celor care contează, să fim văzuţi în compania potrivită, să nu fim uitaţi. Dacă, la nivelul memoriei individuale, misiunea aceasta e relativ simplă şi depinde adeseori de factori subiectivi, există un nivel superior al memoriei la care accesul este infinit restrictiv. Abia atunci când numele nostru, realizările noastre străpung până în memoria colectivă, ne putem considera cu adevărat norocoşi. Societatea modernă a interpus între noi şi restul lumii o dislocare a memoriei şi a istoriei colective specifice, suntem agresaţi la tot pasul de clişee, de imagini generalizante, care ne poziţionează într-un mental colectiv aglutinant, de unde este din ce în ce mai dificil să pătrunzi în diversele straturi arhitecturale temporale ale memoriei colective. Cu un background din ce în ce mai industrializat, într-o epocă în care evenimentele politice, economice şi sociale se defăşoară cu repeziciune, cotaţia de azi de la bursă va rămâne consemnată doar în statistici şi în sângele celor care vor fi ireparabil afectaţi de valorile ei. O declaraţie politică greşită îi costă pe unii candidatura, pe alţii un serviciu făcut la timp, va fi discutată câteva zile în presă şi în cel mai bun caz va fi menţionată în cursurile de ştiinţe politice la capitolul „Regretabile erori”. Fie că vorbim de memoria economică, fie de cea politică instrumentăm un concept de scurtă durată din punct de vedere istoric. Performanţele financiare ale unei organizaţii se reflectă exclusiv în conturile asociaţilor şi a câtorva membri ai boardului, menţinându-se doar la nivelul executivului. Însă angajatul simplu nu va simţi aproape nimic. O petrecere la sfârşitul exerciţiului bugetar, un bonus infim pe care-l va cheltui pe cadouri de Crăciun, nimic memorabil, nimic să se reflecte definitoriu asupra imaginii firmei. Clienţii vor fi aproximativ aceiaşi, iar o creştere de câteva procente, oricât de multe, a profitului net nu vor modifica semnificativ percepţia colectivă asupra acelui brand. Există însă o latură a societăţii care nu generează profituri cuantificabile în cifre decât arareori. Cultura, singura capabilă să construiască şi, după caz, să recontruiască un ambient care suscită colectivitatea şi se răsfrânge asupra colectivităţii, lăsând urme durabile, căci memoria culturală este de lung parcurs. Să facem un simplu exerciţiu: unul din simbolurile

României este Ateneul, construit prin efortul colectiv al societăţii, mobilizate de un slogan care nu este nici azi uitat „Daţi un leu pentru Ateneu”. Utilizând un motor de căutare, prima opţiune sugerată după tastarea părţii iniţiale, „daţi un leu”, este amintitul slogan, urmat de parodierea sa în versiune xenofobă „daţi nu leu pentru puradeu”. Iată cinci cuvinte care au rămas în memoria colectivă, creatoare de individualităţi culturale, unele care dovedesc percepţia experienţială a spaţiului nostru cultural. Mai ştie cineva azi preţul aurului din acelaşi an 1886, de când datează campania pentru subscripţia publică? Suntem propriii arhitecţi ai memoriei culturale, cuvintele scrise ori rostite, imaginile vehiculate, sunetele emise, pietrele aranjate după o strategie scenografică ce susţine versiunea noastră identitară, toate constituie matricea unor spaţii noi, racordate la memoria colectivă. Orice reprezentare artistică a memoriei devine o lecturare şi o transpunere urbană a spaţiului identitar românesc, atât de duios şi nostalgic restrâns de unii la conceptul de spaţiu mioritic. La un moment dat aspectele sociologice, economice, politice ale memoriei sunt depăşite, iar principala referire care supravieţuieşte este memoria culturală, ca unică formă de manifestare a scheletului cultural al societăţii. Memoria colectivă este felul în care politicile memoriei, adică memoria istorică, interacţionează cu amintirile comune ale societăţii, iar acestea se manifestă în imedialitatea momentului în care ele sunt produse. Diferenţa este că memoria culturală se instalează şi se exprimă ulterior şi doar atunci când depozitarii ei se îndepărtează de evenimentele comune, evoluează pe palierul temporal şi beneficiază, în consecinţă, de o imagine generalizatoare. Memoria culturală se articulează din repere fixe, din evenimente de certă notorietate din trecut şi a căror memorie s-a menţinut prin intermediul informaţiilor


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

culturale specifice - text, ritual, monument, sunet, culoare, formă, rostire şi prin intermediul comunicării instituţionalizate- recitări, observaţii, utilizări. În trilogia „Les Lieux de mémoire”, Pierre Nora a impus în literatura de specialitate conceptul de „locuri ale memoriei” şi identifică spaţii şi locuri concrete ale memoriei, obiecte şi entităţi non-materiale ce definesc spiritul unei naţiuni. Deşi conceptul lansat de autor este plasat într-un registru istoricosociologic naţional şi raportat strict la Franţa, el poate fi regionalizat şi precum a generat identificarea statului francez cu valorile sale şi, în consecinţă, considerat de Nora un statmemorie, matricea poate fi extinsă şi aplicată la noi, ca o

editorial formă de sinteză mioritică doctrinară a cetăţenilor, în strânsă legătură evolutivă cu mentalul colectiv. Dacă reuşim să învăţăm lecţia arhitecturală a memoriei culturale, dacă identificăm resursele de disponibilitate financiară, dacă avem capacitatea de a declanşa mecanismele generatoare de evenimente creatoare, capabile să construiască bucată cu bucată edificiul sensibil al memoriei culturale, ea va deveni emblema grupului la care ne raportăm, va fi imaginea sub care va fi inventariată într-un clar sistem de valori, clasată ierarhic şi asimilată unei structuri de cunoştinţe culturale şi de simboluri ce funcţionează ca nişte mărci inconfundabile, capabile să străbată epoci.

Sculptorul care transformă banalele șeminee în artă

de Bianca SARA

Conduce Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, a pus bazele unui sat artistic, iar de câteva decenii face din banalele șeminee adevărate opere de artă. Este povestea lui Maxim Dumitraș, cel mai cunoscut sculptor de pe meleaguri bistrițene. Maxim Dumitraș are 55 de ani, este căsătorit și are doi copii, unul dintre ei fiind un cunoscut artist. Este sculptor de când se știe, mâinile de aur ale sculptorului din Sângeorz-Băi fiind cunoscute în toate colțurile țării, tocmai pentru că a reușit să combine într-un mod original contemporanul cu tradițiile străvechi. Operele sale de artă au fost admirate și în Franța, artiștii de acolo primindu-l în Asociația Internațională de Artă Paris, dar și în țări precum Egipt, Germania, Olanda, Belgia, Ungaria Elveția sau Letonia. A început drumul în lumea artelor încă din școala gimnazială fiind inspirat de natura care-l înconjura în orașul-stațiune Sângeorz-Băi. După studenție tot în orașulstațiune s-a întors, unde și-a deschis un mic atelier de creație. În anul 1970 a preluat pe atunci muzeul orășenesc din Sângeorz-Băi, pe care l-a transformat în anul 2007 într-un muzeu de artă comparată unic în țară. Peste 1500 de lucrări de artă ale artiștilor contemporani români și străini sunt expuse și depozitate în muzeu. Toate lucrările expuse sunt inspirate din arta populară, în special din obiectele uzuale, de strictă necesitate din lumea satului. Sculptorul Maxim Dumitraș a reușit să recupereze și să introducă în circuitul modern arta populară prin micul muzeu din Sângeorz-Băi. El însuși transformă obiectele aparent banale în adevărate opere de artă. Acest lucru este vizibil și în șemineele pe care le realizează artistul de câteva decenii bune. Arta se îmbină într-o simbioză perfectă cu simțul practic. Nu vrea să vorbească despre prețul și nici despre timpul de execuție, asta pentru că discutăm despre o operă de artă, iar pe artă nu se pune preț și nici nu este condiționată de timp. Un șemineu poate să fie realizat în câteva săptămâni sau chiar în câteva luni. Ultima sa realizare pe care am putut și noi să o admirăm este un șemineu care pune în valoare livingul uneia dintre cele mai speciale case din Sângeorz-Băi, o construcție eco, realizată din cob, cu acoperiș verde. Șemineul în cauză reușește să încălzească două încăperi, datorită unui sistem de direcționare a aerului cald gândit și

59

pus la punct chiar de către sculptorul Maxim Dumitraș. Șemineul este inspirat dintr-un cuptor de pâine și pe lângă polițele care-ți permit să îți încălzești cafeaua și băncuța din lemn încorporată, acesta va permite și realizarea plăcintelor și a pâinii, îndeplinind astfel și funcția de cuptor de pâine. Opera de artă realizată de Maxim Dumitraș este un adevărat spectacol, care îmbină elementele contemporane cu cele tradiționale și spune multe despre zonă. Pe șemineu stă, la loc de cinste, Zeița Hebe, protectoarea apelor curative din Sângeorz-Băi, dar și personalități de marcă din Bistrița-Năsăud, precum George Coșbuc și Liviu Rebreanu, redate pe medalioanele ce îmbogățesc băncuța ce-ți permite să te bucuri de căldură și spectacolul focului în același timp. Fiecare element decorativ necesită o prelucrare ce poate să se întindă și pe o săptămână, astfel că lipsa de predictibilitate a timpului de execuție este lesne de înțeles. Iubirea pentru natură și, mai ales, pentru tradiție este vizibilă și când vine vorba de casa artistului, care este moștenită de la părinții săi. Acesta a păstrat elementele tradiționale și chiar a refăcut-o din temelii după tehnici folosite acum sute de ani, după ce în urmă cu câțiva ani a fost mistuită de un incendiu. Mai mult, pe pământul lăsat moștenire de părinții săi, sculptorul Maxim Dumitraș a pus bazele unui sat artistic la poalele Munților Rodnei, realizat tot de artiști.


60

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cetatea filmului TIFF 2014

de Alice Valeria MICU

La Cluj nu respiri de unul singur, nu bei cafeaua de unul singur şi cu siguranţă nu mergi la film de unul singur, păi a început TIFF! Se fac scheme de vizionare, schimb de informaţii, slalom printre cinematografe, deh, nebunie mare, moncher!

Ploaia a mai încurcat din planuri, problema păturicilor pluteşte în aer, bugetul era deficitar cu câteva zile înainte de începerea festivalului, Ministerul Culturii a promis accesul la fondul de urgenţă, Mihai Chirilov a intrat târziu la inaugurare în Casa de Cultură a Studenţilor din cauza unui reporter insistent care l-a prins la cotitură, gurile rele, veşnicii nemulţumiţi sperau la vedete mai numeroase şi mai VIP, filmele excelente şi toţi pasionaţii oftează iar disperaţi că nu pot biloca cel puţin pe timpul festivalului! Ce dacă ploaia mai pândeşte de după nori, ce dacă e ediţia 13, avem atâtea numere norocoase ce configurează cel mai important eveniment din lumea filmului din România, încât o pisică neagră nu ar face decât să condimenteze atmosfera. Statistic vorbind, anul acesta au rulat 217 filme, lungi şi scurte, iar cele zece zile dedicate festivalului au cuprins o serie de alte evenimente speciale, masterclass, concerte, expoziţii, dezbateri, laboratoare de creaţie, întâlniri. În cadrul secţiunii Zilele Filmului Românesc au fost incluse 22 de producţii, dintre care patru lungmetraje în premieră absolută. Este vorba de Afacerea Tănase, în regia lui Ionuş Teianu, Al doilea joc, regizat de Corneliu Porumboiu, Răzvan Săvescu şi al lui America, venim!, Bucureşti, unde eşti, de Vlad Petri, Câinele japonez, semnat Tudor Cristian Jurgiu, Closer to the moon, a lui Nae Caranfil, Cripta, în regia lui Corneliu Gheorghiţă, La limita de jos a cerului de Igor Cobileanski, de la Chişinău, Poarta albă a lui Nicolae

Mărgineanu, Quod Erat Demonstrandum, regia Andrei Gruzsniczki, Roxanne, în regia lui Valentin Hotea, Cristina Iacob şi a ei Selfie mult aşteptat, Sunt o babă comunistă, în regia lui Stere Gulea, după romanul omonim a lui Dan Lungu, Un ultim an în 114 minute, semnat Daniel Djamo, Cai putere, în regia lui Daniel Sandu, Ela, Panda și Madam, regizat de Andrei Ştefan Răuţu, Kowalski, semnat Andrei Creţulescu, O lume nouă, în regia Luizei Pârvu, Plimbare, semnat Mihaela Popescu, Să mori de dragoste rănită, semnat Iulia Rugină, Tatăl nostru, a lui Sergiu Lupşe, Trece și prin perete, regizat de Radu Jude, precum şi două zile de scurt-metraje. Secţiunea Competiţie, dedicată cineaştilor aflaţi la început, a prezentat anul acesta producţii din Iran, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Norvegia, Italia, Tanzania, Bulgaria, SUA, Spania, Polonia şi România. După alte două ediţii în care filmul românesc nu a intrat în competiţie, filmul alb-negru Quod Erat Demonstrandum, în regia lui Andrei Gruzsniczki, a intrat în concurs pentru Trofeul Transilvania, unde au fost înscrise în cursă 12 filme provocatoare. TIFF înseamnă pentru a treia oară şi Transilvania Talent Lab, organizat de Festivalul Internaţional de Film Transilvania în parteneriat cu Asociaţia Culturală Control N. în perioada 1 – 5 iunie 2014. Transilvania Talent Lab se alătură EducaTIFF-ului şi ate-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

lierului Let’s Go Digital! ca o nouă platformă de training pentru încurajarea şi şlefuirea talentului profesioniştilor şi amatorilor în domeniului filmului. Programul îşi propune să contribuie la perfecţionarea unor tineri cineaşti, la descoperirea unor talente noi şi la dezvoltarea unor proiecte aflate în diferite faze de producţie. Focusul Transilvania Talent Lab se îndreaptă atât spre latura de producţie de film - realizarea unui film de la faza de scenariu până în momentul distribuţiei, cât şi spre zona de organizare de evenimente cinematografice – festival de film, proiecţii de film, cinecluburi şi altele. De asemenea, Transilvania Talent Lab îşi propune să ofere un mediu propice de aprofundare a unor cunoştinţe în domeniul conţinutului audio-video vehiculat în mediul online – crearea de conţinut online sau cross-media, aspecte extrem de necesare şi utilizate frecvent în momentul actual în industria de film din întreaga lume. Poate că unii se mai întreabă şi azi, de ce TIFF la Cluj. Ei bine, poate cel mai ambiţios proiect al TIFF de anul acesta este salvarea Depozitului de filme de pe strada Maiakowski nr. 31-35 şi înfiinţarea unui viitor muzeu al filmului la Cluj, iar argumentele de ordin istoric sunt grăitoare, pentru că povestea filmului aici începe cu prima proiecţie consemnată în 1897. Directorul Teatrului Maghiar din Cluj de la 1913, Jenő Janovics, actor, scenarist, regizor maghiar de origine evreiască, pionier al cinematografiei şi mentor al regizorilor Alexander Korda și Michael Curtiz, a semnat, în colaborare cu Studiourile pariziene Pathé primul film produs în Cluj. Ulterior au fost înfiinţate, de acelaşi Ianovics, un studio şi o casă de producţie, ceea ce a generat o adevărată industrie cinematografică la Cluj, unde au poposit regizori şi cameramani celebri, precum Michael Curtiz, care şi-a pus semnătura pe unul din cele mai cunoscute filme ale tuturor timpurilor, Casablanca, dar şi Alexander Korda. Cel mai cunoscut film a lui Jenő Janovics rămâne cel ce a avut premiera în 1913, intitulat Sárga csikó, ce a cunoscut succesul mondial, pătrunzând pe toate continentele. Vrem să transformăm Depozitul de Filme dintr-un punct pe o hartă, un loc abandonat, îngropat între mii de role de film, într-unul de care suntem responsabili direct, un spațiu care poate deveni unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj, afirmă organizatorii care au conceput o acţiune în două etape. Alături de transformarea fostului Depozit de Filme din Cluj-Napoca, campania „Salvați Marele Ecran!” mai are două componente. Prima o reprezintă site-ul www.salvatimareleecran.ro - o platformă online interactivă care cartografiază toate sălile de cinematograf din rețeaua aflată în proprietatea statului. Cinematografele fac parte din patrimoniul cultural al țării și trebuie protejate, iar platforma își propune să reînvie obiceiul mersului la cinema și să-i facă pe spectatori și pe cei responsabili mult mai conștienți de importanța și valoarea cinematografiei. A doua etapă a campaniei a inclus conferința „Salvați Marele Ecran!” (Cluj-Napoca, 31 mai), în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania. Conferința și-a propus stabilirea unor colaborări pe acest subiect între autorități locale și județene, manageri culturali și Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) pentru analiza posibilității concrete de creere a unei rețele de cinematografe digitalizate.

À La Guerre Comme À La Guerre

Mereu un strop de nebunie, mereu ceva nou, ceva inedit, ceva cu care să rămână în memoria noastră, aşa e TIFF, în secţiunea Competiţie. Directorul artistic Mihai Chirilov, căruia îi plac declaraţiile spectaculoase, gen, „Cu filmele e

TRANSILVANIA LA PAS

ca la bordel, cu banii înainte”, afirma că „nu e vorba de şoc sau de provocare de dragul provocării, ci de ambiţia de a spune o poveste originală sfidând convenţiile sau cărările bătute”. Dacă tot am vorbit de noroc, cel mai „norocos” film din festival este Artificiul, care a câştigat Ursul de aur la Berlin, Mihai Chirilov dixit! Dar TIFF mu e doar locul unde vezi filme bune şi multe, ci este şi un spaţiu care educă. EducaTIFF este un program de educaţie cinematografică pentru elevi, care aparţine ca iniţiativă Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) din Cluj-Napoca încă din 2009 şi este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR). Iată ce spun organizatorii despre acesta: „EducaTIFF este primul program de educaţie media şi cinematografică, ce a debutat cu scopul de a (re)aprinde pasiunea publicului tânăr şi foarte tânăr pentru magia artei cinematografice şi de a influenţa primii paşii către o agendă solidă şi coerentă de programe şcolare de educaţie media. Astăzi, când toată lumea este expusă constant şi adesea agresiv la comunicarea media, cei mai tineri sunt şi cei mai vulnerabili. Filmele pentru copii şi adolescenţi se adresează unui public ale cărui nevoi emoţionale şi culturale ating cote foarte ridicate. Educaţia cinematografică stimulează învăţarea şi percepţia critică, analizele şi dezbaterile asupra emoţiilor şi topicilor stârnite de filme. De asemenea, prin educaţia cinematografică, copiii şi tinerii devin capabili să folosească filmul ca sprijin al propriei creativităţi, iar industria filmului trebuie să le respecte opiniile. Prin dezvoltarea programului EducaTIFF, TIFF îşi asumă misiunea de a forma, începând de la o vârstă foarte tânără, un public de film avizat şi îşi încadrează eforturile alături de cele ale altor proiecte europene similare. „În timpurile în care trăim, analfabetismul este definit şi prin incapacitatea de a pricepe şi utiliza imaginile în mişcare de pe un ecran, nu doar textul, şi de a manevra camera video şi tastatura, nu doar pixul. Copiii şi tinerii trebuie să fie apţi din ambele puncte de vedere pentru a participa totalmente în Societate.” (Film: 21st Century Literacy, A strategy for film education across the UK, 2008, de British Film Institute, UK Film Council, Film Club, Film Education, First Light & Skillset). Pentru ediţia cu numărul şase, organizatorii au pregătit elevilor şi cadrelor didactice o nouă serie de activităţi menite să dezvolte educaţia cinematografică a elevilor.”

61


Limba română e o casă a fiinţei

62

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

La Sighişoara s-a respirat literatură primăvara aceasta şi încă una de înaltă ţinută. Aş putea face o enumerare exhaustivă a numelor sonore care au dat greutate evenimentului Turnirul scriitorilor, prin simpla participare, dar nici nu ar fi destul şi numai simplă nu a fost prezenţa lor între zidurile încărcate de istorie ale Sighişoarei. Miercuri, 30 aprilie, o dimineaţă liniştită în cetatea Sighişoarei, aşa cum n-am văzut-o până acum, fără turişti, fără agitaţie, cu turnul ce măsura trecerea timpului la adăpost de privirile iscoditoare ale prezentului. Fără exces de patetism recunosc totuşi că m-am lăsat sedusă de ideea de a închide ochii. Se auzeau doar bătăile din turn, foşnetul unor ferestre şi pentru câteva clipe, niciun pas n-a anunţat trecerea cuiva pe deasupra pietrelor în piaţetă. Funcţionarii primăriei erau demult îndărătul zidurilor, trăgând cu coada ochiului pe fereastră în aşteptarea celor ce urmau a le trece pragul, o delegaţie elveţiană importantă şi scriitorii la Turnir. După cinci paşi din curtea şcolii au început să răsune glasurile răzvrătite în aşteptarea minivacanţei de 1 mai. Dar am fost mulţumită, am avut pentru câteva clipe cetatea doar pentru mine şi vă rog să nu-mi stricaţi iluzia! M-au bucurat schelele, semn că în cetate se lucrează. Dar şi mai tare m-am bucurat la prima întâlnire cu Mariana Gor-

czyca, pe care o admiram de multă vreme. Apoi m-am trezit în faţă cu Norman Manea. Mă gândeam la reacţiile zgomotoase ale fanilor câte unui star muzical, flancat de bodyguarzi viguroşi, cu ţipete, leşinuri şi alte manifestări furtunoase. Eu mă aflam într-o situaţie similară, dar în faţa mea era un om lipsit de toate atributele gloriei vremelnice ale unei vedete. Mi-a zâmbit firesc şi a continuat să butoneze telefonul. În pauza dintre evenimente am cumpărat două cărţi şi l-am rugat să-mi semneze pe una din ele. De-a lungul celor două zile a găsit mereu câteva clipe şi pentru mine şi nu pot să nu-mi amintesc de cuvintele Papei Francisc: "Per essere grandi bisogna prima di tutto saper essere piccoli.” „Ca să fim mari trebuie, înainte de toate, să ştim a fi mici” şi aceasta este prima lecţie pe care am învăţat-o de la Norman Manea, practicată de domnia sa cu atâta naturaleţe. Ar trebui să vă spun câte ceva despre întâlnirea copiilor cu Florina Ilis. Ştiu, ne plângem că nimeni nu mai citeşte sau o face superficial şi de cele mai multe ori neinspirat ori chiar greşit. Din experienţa mea de bibliotecar, dar şi de părinte am observat că cei mai mulţi copii citesc de plăcere până prin clasa a VI-a, iar răutăcioşii ar spune că elevii care au umplut sala barocă a Primăriei din Sighişoara la întâlnirea cu Florina Ilis erau tocmai în clasele a V-a şi a VI-a, adică exact la ultima strigare pentru lectura de plăcere. Ar putea fi aşa, dacă n-ar fi avut profesoare inspirate, care să aducă în cadrul clubului de lectură spre dezbatere romanul Florinei Ilis, „Cruciada copiilor”. Ar putea fi aşa, dacă nu i-aş fi auzit iscodind-o cu întrebări năstruşnice, inteligente şi neplanificate, drept dovadă că s-au născut dialoguri între elevi şi autoare ce au stârnit până şi invidia lui Norman Manea, care a recunoscut cu generozitatea sa proverbială sentimentul stârnit de aceste scene. Dacă Turnirul scriitorilor a debutat cu lansarea traducerii în limba maghiară a romanului „Vizuina”, semnat Norman Manea, în prezenţa autorului, a traducătoarei Gabriella Koszta şi a unui grup numeros de elevi sighişoreni, partea a doua zilei de 30 aprilie a fost rezervată lansărilor de carte (Norman Manea, „Plicuri si portrete”, Iulian Boldea și Claudiu Turcuș, „Norman Manea - departe și aproape” şi Varujan Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri”. Acestora i s-a adăugat cel mai important moment al zilei, seminarul „Despre memorie și multiculturalitate”, care i-a avut protagonişti pe Norman Manea și Varujan Vosganian. Desfăşurat sub forma unui dialog între cele două personalităţi ale culturii române, seminarul a fost moderat de Carmen Mușat și Ovidiu Șimonca, cărora li s-au adăugat Bianca Burţa-Cernat şi Paul Cernat. Nenumărate au fost momentele de supremă satisfacţie intelectuală de-a lungul dezbaterii, axate pe semnificaţiile exilului, văzut atât în dimensiunea sa geografică, spaţială, cât şi în cea spirituală şi pe adevărata esenţă a scrisului, care rămâne, din punctul de vedere al protagoniştilor, identitatea şi memoria.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Legătura indisolubilă a celor doi cu limba română a fost evidenţiată în numeroase rânduri prin adevărate declaraţii de dragoste. Iată ce spunea Norman Manea: Dacă poemul unui autor către limba rusă a fost: „Dezleagă-mă, lasă-mă să plec”, poemul meu către limba română ar fi fost: „Leagămă strâns, nu mă mai lăsa să plec!” De altfel, scriitorul evreu de origine română Norman Manea, care după atâţia ani de exil continuă să scrie în limba română afirma: „Exilul presupune un salt în gol, pentru că niciodată nu te poţi întoarce de două ori în acelaşi loc. Întoarcerea presupune o răsucire, vii altfel şi îţi găseşti casa altfel, o găseşti răsucită. Exilatul îşi duce amintirea ca pe o casă a melcului”, iar „singurul loc care nu se mişcă şi nu se schimbă este limba, ea presupune regăsirea marginalului, întoarcerea în limbă este singura care asigură o întoarcere deplină. Prin limbă exilul este prezentul, iar pentru mine, limba română este o casă a fiinţei.” Pentru Varujan Vosganian „exilul nu trebuie să impună nişte condiţii, ci să te ducă într-o lume internaţională, să scrii dinăuntrul ei, să ai o temă de interes. (…) Exilul nu este unul pur, este o combinaţie dintre departe şi aproape, dintre exilul geografic şi cel interior, după cum memoria, cea care te ajută să supravieţuieşti acestei teribile combinaţii nu este doar o parte a trecutului.” Apoi „pentru mine, memoria este în prezent. Eu locuiesc în memoria comună împreună cu morţii mei.” (…) Există trei alternative distincte ale memoriei: a uita, a te răzbuna şi a ierta. (…) Nu poţi face din memorie un interlocutor temporal.” Dezbaterea a continuat, iar unul din subiecte l-a constituit cele două evenimente tragice din istoria omenirii, genocidul asupra armenilor din 1915 şi Holocaustul evreilor în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial. Iată câteva intervenţii ale lui Varujan Vosganian: „Recunoaşterea Holocaustului este un fenomen în primul rând cultural şi abia apoi unul politic. Au fost ucişi 6 milioane de evrei şi 1,5milioane de armeni. Nu există o aritmetică a sângelui, nu poţi compara cele două atrocităţi prin numărul victimelor. În asemenea cazuri infinitul începe de la 1, cu prima victimă. (…) Morţii trăiesc într-o lume a lor ca şi noi. Poate că odată cu mine s-a născut în lumea morţilor un Varujan. În cărţile de istorie se vorbeşte despre cifre şi ele sunt fatalmente abstracte. În istorie, timpul e orizontal vectorial vorbind. În cultură, în literatură, timpul este vertical. (…) Poţi aduce morţii laolaltă la masă. Din genocidul armean există doar câteva minute de peliculă, în timp ce germanii au ţinut o cinică evidenţă a victimelor. (…) Nu poţi să mântuieşti o picătură de sânge decât cu o altă picătură de sânge. (…) Iertarea este de departe cea mai responsabilă. Când ierţi trebuie să ştii exact de ce ierţi. Uitarea e un monolog. Iertarea e un dialog. Armenii sunt iertători dacă au pe cine ierta. Turcii nu şi-au acceptat vinovăţia. În 6 luni s-a distrus o civilizaţie de 3 milenii. Au fost transmise condoleanţe armenilor, urmaşilor victimelor genocidului alături de cele adresate victimelor kurde, arabe şi altele. Imaginaţi-vi-o pe Angela Merkel transmiţând condoleanţe urmaşilor victimelor evrei şi germani laolaltă. Norman Manea a punctat alte aspecte importante: „Doar literatura poate da greutate şi expresivitate tragediei individuale şi tragedia colectivă îşi găseşte astfel profunzimea. Aceste tragedii şi orori ale istoriei şi omenirii rămân dincolo de realitatea suferinţei, aşa cum e ea percepută. (…) Iertarea este individuală, chiar dacă acea crimă a fost una colectivă. Tradiţia iudaică nu permite să ierţi în numele altcuiva, de exemplu în numele unui mort. De Anul Nou eşti dator să-ţi ceri iertare de la toţi cei cărora le-ai greşit. Ca să ierţi trebuie să ţi se ceară iertare, ceea ce implicit înseamnă să-ţi recunoşti şi să-ţi accepţi vina. (…) Cele mai bune cărţi despre suferinţă au ca moment perioada de di-

TRANSILVANIA LA PAS

nainte sau de după evenimentul dramatic, iar nu despre dramă în sine. Vina colectivă se transmite şi individual, iar literatura se leagă strâns de individ, nu de colectivitate”. Carmen Muşat a stârnit cu iscusinţă alte reacţii, afirmând că „nu cantitatea defineşte răul” şi adresând o întrebare despre felul în care tratează literatura acest subiect şi care sunt diferenţele faţă de abordarea istoricilor. Varujan Vosganian observa: „Secolul al XX-lea a îmbătrânit în 1914, odată cu atentatul de la Sarajevo, dar secolul XXI s-a născut bătrân, odată cu anul 2001”. „Cultura este un omagiu adus celor învinşi” a spus Albert Camus, la decernarea premiului Nobel în 1957. Adevăratele victime au suferit istoria în loc să o trăiască.

63


64

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

torul ceh Martin Vopěnka, pentru ca mai apoi discuţia să fie una plasată pe tărâmul avatarurilor muncii de traducător, a relaţiei dintre traducător şi autor, presărate cu poveşti picante despre cărţi traduse, traducători care îl cunosc pe autor mai bine decât o face el însuşi ori cei foarte apropiaţi. Au dialogat Varujan Vosganian, Anamaria Pop, excelenta traducătoare a autorilor maghiari Peter Esterhazy şi Péter Nádas, Gabriella Koszta, cunoscută pentru traducerile sale savuroase din literatura română, şi editorul Kőrössi P. József, ce locuiesc cu toţii în Ungaria, alături de care au intervenit Florina Ilis, Ion Cristofor şi Corina Câmpean Bozedean. Afirmaţia cu care Mariana Gorczyca a pus, cel puţin deocamdată, punct subiectului a fost că traducătorii sunt cei care fac, prin efortul lor, să existe literatura la dimensiunea ei universală. După o cafea la care protagonistul următorului eveniment, Alexandru Matei a fost „răpit” alături de alţi participanţi de inimoasa Daniela Ciucan, Bianca BurţaCernat şi Ovidiu Şimonca au moderat un efervescent dialog stârnit de volumul „O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă. 1965-1983”. Privind înapoi fără sfânta mânie, s-a coagulat o discuţie despre evenimente, emisiuni, realizatori, la care Războiul dintre autoritate şi cărţi a fost pierdut de autori- Alexandru Matei a punctat cu datele concrete culese cu migală din arhive şi aproape fraudulos la un moment dat tate. (…) Oamenii au scris mai mult decât pot uita. Dante Alighieri a rămas condamnat până la începutul sec. (iată la ce folosesc prietenii uneori!), iar ceilalţi cu memoXXI să nu se poată întoarce în Florenţa, decât contra unei ria afectivă netulburată de noile mode ideologice. Chiar mari sume de bani. (…) Literatura este mai puternică dacă unii vajnici apărători ai democraţiei nu scapă nicio decât politica şi economia, pentru că este purtătoarea ocazie să denigreze Televiziunea Naţională, ne place sau ideilor care străbat veacurile. Cel care învinge devine vul- nu, aceasta a făcut ani de zile parte din trecutul nostru, după cum comunismul, cu toate metehnele sale s-a supranerabil în faţa celor ce vin după el. Ultimele afirmaţii ale lui Norman Manea au încheiat un pus peste o parte însemnată a istoriei noastre naţionale şi dialog memorabil: „Tragedia colectivă, atunci când este personale. Să fie, oare baba comunistă, de acum devenită oferită publicului, când este comemorată devine un clişeu, celebră, graţie romanului semnat Dan Lungu, o fantomă iar clişeul are o forţă a lui mai puternică decât orice de- desuetă, condamnată pe vecie la exorcizare? Iată cum s-a legat un dialog de substanţă între rotaliu şi dovedeşte veridicitatea mancierul Dan Lungu, autorul rotragediei înseşi. (…) Competiţiile acDorin Stanciu, faimosul toboşar al manului „Sunt o babă comunistă”, şi tuale s-au agravat. Aspirina e glocetăţii Sighişoara „a zis” mereu regizorul filmului omonim, Stere balizare. de-a lungul Turnrului, lucru care sGulea, la care a participat şi Norman Este arta la fel de necesară precum asa repetat la sosirea regizorului Manea cu propria sa raportare la copirina? Dacă unul dintre viitorii citiStere Gulea, întâmpinat cu munism. Dacă tot s-au evocat anectori întâlneşte cartea noastră şi are un inconfundabila replică „Niculae, dote din acea peroadă, regizorul Stere moment de entitate, de singurătate cu unde mergem noi, domnule?” Gulea ne-a mărturisit cui i se autorul, este maximumul care poate fi datorează filmul „Moromeţii”. Ştiu că cerut”. Preşedintele I.C.R., Lilian Zamfiroiu, a renunţat la o de- vor fi voci nemulţumite, dar Elena Ceauşescu a fost cea plasare tentantă în afara ţării pentru a se alătura timp de care a recomandat (şi nu mai contează la sugestia cui), ecranizarea romanului scris de Marin Preda. După tercâteva ore Turnirului scriitorilor. La Turnul fierarilor, un loc special, unde expun artiştii minarea filmului, acesta a rămas blocat de cenzură şi tot plastici mureşeni am trecut la registrul de imagini şi cu- ea a fost cea care a cerut difuzarea filmului. Rămâne de loare propus de Laura Poantă şi Ion Cristofor cu lucrările văzut cât suntem de capabili să convieţuim cu istoria şi cu acest tip de informaţie, dar participanţii au demonstrat că lor în pastel, respectiv ulei, prezentate de Dan Todea. Tânărul pianist Marius Boldea şi maestrul Viniciu Mo- societatea românească ar trebui să aibă maturitatea de a roianu ne-au conectat la frecvenţele subtile ale muzicii accepta toate culorile spectrale din istoria noastră recentă, într-un concert de gală în sala barocă a Primăriei, care a fără iluzorii demersuri de cosmetizare şi memorare selectivă, atât de puţin constructive. Evenimentele au alîncheiat prima zi a Turnirului. Prima zi a fost o demonstraţie de forţă şi valoare a nivelu- ternat cu vizionarea filmului realizat de Andrei Ujică în lui la care se află literatura română şi reprezentanţii săi dialog cu Norman Manea şi s-au finalizat cu vizionarea excepţionali şi, la Sighişoara, extraordinara echipă de la filmului „Sunt o babă comunistă”. Observator cultural a moderat a doua zi noi dialoguri, Sighişoara înseamnă pentru mulţi turism, festival meconcentrate, de această dată, în jurul traducătorilor şi mai dieval, suveniruri, turnul cu ceas şi turnurile breslelor. apoi pe un subiect pe cât de tautologizat, pe atât de sen- Pentru alţii înseamnă Gheorghe Crăciun şi Mariana Gorsibil şi susceptibil la diverse interpretări celor cu vederi czyca. Iată că de anul acesta şi, sperăm pentru mult timp mai radicale: comunismul şi postcomunismul văzut cu de aici încolo, să însemne „Turnirul scriitorilor” pe care iniţiatoarea şi organizatoarea sa îl promite anul viitor pe ochii de acum. Helliana Ianculescu a înlesnit dialogul cu scriitorul şi edi- tărâmul poeziei.



Transilvania Business 42