Page 1

REVISTĂ ECONOMICĂ auditată Brat • 9000 EXEMPLARE • DISTRIBUȚIE NAȚIONALĂ • PREȚ 10 LEI • an IV • NR 41 • 25 apr - 30 mai 2014

Fondator: Aurelian Grama

Pag. 16-18 Vinurile Liliac reînvie tradiţia Pag. 20-21 Meşteşugul familiei Moldovan merge, cu succes, mai departe pag. 37 25 de milioane euro în energie verde


sumar

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

16-18

cover story Vinurile Liliac reînvie tradiţia

AGRICULTURĂ

26-27

Agraria, două decenii de succes

14-15 ZOOTEHNIE Cercetare de elită în Stațiunea Regelui Carol

42-43 AFACERE

55

MARKETING

„Îmblânzitorul” de mistreţi de la poalele Parângului

Victor Gavronschi: „Suntem dedicaţi 100% clienţilor”

EVENIMENT Relansări Kron Tour și TTF

46-47

1


2

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Grandemar, arta extracției pietrei

de Codrin PÂRCĂLAB

Compania Grandemar ocupă un loc privilegiat în cadrul producătorilor de materiale de construcţii din România, carierele sale fiind amplasate în centrul Transilvaniei, în zona în care s-au pus bazele activităţii de extracţie și prelucrare industrială a pietrei pentru construcţii încă din anul 1873, prin deschiderea carierei Poieni, sub patronaj privat. Societatea Grandemar a fost înființată în anul 1991, prin reorganizarea fostei întreprinderi de stat IPIC Cluj, compania clujeană desfășurându-și activitatea, în momentul de față, în șapte cariere, cinci în județul Cluj, una în județul Sălaj, iar cea de-a șaptea în județul Bihor. În 1996 a fost realizată o majorare de capital, prin intrarea în acționariat a unui partener străin, compania transformându-se în societate pe acţiuni. Începând cu anul 1997 are ca acţionar majoritar societatea olandeză Bloem International BV. Un alt acţionar important este compania de construcţii Strabag Hungaria Epito Kft, societatea maghiară deținând aproximativ 42% din portofoliul de acțiuni al societății, în timp ce acționarul majoritar, Bloem International BV, are peste 56% din companie. În ultimii 13 ani, acționarii străini au realizat o serie de investiții masive în reorganizare și retehnologizare, fiind dotate carierele de la Poieni, Bologa şi Moigrad cu instalaţii complete de concasare-granulare-sortare, de mare capacitate şi performanţă, furnizate de lideri mondiali în domeniul utilajelor pentru industria extractivă. De asemenea, în perioada 2011-2012 s-a echipat, în totalitate, cariera de la Pietroasa, județul Bihor. Mai mult, în acest moment, compania Grandemar reechipează cariera de la Morlaca, fiind și cea mai mare investiție a companiei, asta și datorită faptului că aceasta este locația de unde s-au procurat materiale pentru construirea Autostrăzii Transilvania. „Perioada 2007-2008, când au început lucrările la autostradă, au fost cei mai buni ani pentru noi, probabil că pentru foarte multă lume a fost, însă noi am reușit ca profitul pe care l-am avut în 2007 să îl putem repeta

și în 2011. Cel mai important lucru este că am trecut prin acea perioadă de criză fără să suferim pierderi și am reușit, cu foarte mare efort, să aducem contracte care să ne mențină pe linia de plutire. Cu toate acestea, au fost ani grei deoarece am ales să investim într-o perioadă în care alții de abia reușeau să producă. Îmbunătățirea și reînnoirea echipamentelor tot la doi ani, și aici vorbim de sume între 1,5 și două milioane de euro a fost împovorătoare, dar, astăzi, datorită procesului continuu de modernizare, suntem capabili să livrăm, fără probleme, aproximativ 5-6 milioane de tone de materiale pe an. De asemenea ne mândrim că în perioada de criză economică nu am scăzut salariile, ci, din contră, am făcut angajări datorită celor două cariere, pe care le-am deschis în acea perioadă. În acest moment, salariul mediu în companie este de aproximativ 550 de euro/persoană”, a declarat Carmen Ionescu, directorul general al companiei Grandemar.

Învățături olandeze

SC Grandemar SA este o companie cu acționariat majoritar olandez și membru fondator al Asociaţiei Profesionale a Producătorilor de Agregate Minerale (APPA), asociaţie creată în 2004, fiind membră a Asociaţiei Producătorilor de Agregate Minerale din Europa (UEPG) cu sediul la Bruxelles. Carmen Ionescu spune că Grandemar a învățat foarte multe din experiența occidentală și din colaborările cu alte companii de profil din Europa. “În cadrul carierelor de piatră pe


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

care le deținem se respectă toate normele de mediu, olandezii fiind extrem de duri în ceea ce înseamnă protecția mediului și ne putem mândri cu respectarea standardelor europene, dar și cu drumuri foarte bune, care să ne permită viteze de deplasare ridicate. Totodată, ne putem mândri și cu o productivitate crescută datorită învățăturilor olandeze: dacă ai o instalație pe care nu o folosești la capacitate maximă, cu siguranță, pierzi, astfel judecând, fiecare mișcare și ban investit sau cheltuit trebuie să fie profitabil sau să aducă anumite beneficii”, a declarat Carmen Ionescu, directorul general al companiei. Compania Grandemar a pătruns, de curând, și pe piața maghiară, fiind una dintre puținele companii care reușesc să mențină ridicat standardul de calitate în țara vecină. “Am reușit să intrăm pe piața maghiară, putem spune că a fost lumina de la capătul tunelului și asta datorită capacității de producție și a rocii de foarte bună calitate pe care o livrăm. În momentul de față suntem singura companie din zonă care îndeplinim standardul de calitate AAA, atât de necesar, de exemplu, la construirea căii ferate de mare viteză și pentru topul autostrăzii. Anul trecut am livrat aproximativ 300.000 de tone de piatră spartă către Ungaria, iar în acest an sperăm să livrăm mult mai mult. Am ajuns să încheiem contracte cu patru mari constructori din țara vecină și noi sperăm că, în cazul în care se vor relua lucrările pentru autostradă spre Borș, cu siguranță vom fi prezenți pentru livrarea de materiale, fiind la doar 90 de kilometri de graniță”, a continuat Carmen Ionescu. Pe lângă clienții din Ungaria, Grandemar mai are înțelegeri și cu multe companii implicate în construirea, întreținerea și repararea șoselelor și a autostrăzilor din România. Printre cele mai importante societăți care au înțelegeri cu Grandemar se numără UMB Grup, ARL, Strabag sau FCC. Compania clujeană a livrat către aceste companii materii prime, cum ar fi piatră spartă, inclusiv pentru primul tronson de cale ferată reabilitată, în zona Predeal-Câmpina. Acest produs este și cel mai solicitat de către companiile partenere, însă procesul tehnologic de obținere a sa este cât se poate de complicat și costisitor, fiind nevoie de fonduri consistente pentru decopertarea terenului și, mai apoi, pentru obținerea unui produs care să respecte calitatea impusă de normele europene.

Bani din piatră seacă, o expresie nefondată

Când vine vorba de costuri, acestea nu pot fi neglijate, mai ales când este vorba de o companie care produce aproximativ șase milioane de tone pe an. Doar pentru decopertare, care se realizează cu explozibil, pentru a ajunge la piatra care urmează a fi distribuită, se plătește aproape un euro/tonă. După ce se finalizează procesul de decopertare, piatra obținută trebuie concasată, cariera de la Bologa dispunând de cel mai mare utilaj pentru concasarea pietrei din România, Big Papa, acesta având capacitatea de a prelucra între 600 și 700 tone de piatră pe oră. Îmbunătățirea tehnologiei de extragere și prelucrare a pietrei este una extrem de costisitoare, aceasta ajungând să coste între 1,5 și 2 milioane de euro, iar valoarea tehnologică a carierei de la Morlaca se va ridica, după finalizare, până la trei milioane de euro. La toate acestea se adaugă utilajele și consumul lor, aproximativ 1,5 milioane

afacere

de litri de motorină pe an. Chiar și așa, profitul obținut de către Grandemar i-a permis companiei clujene să investească în noi cariere, locația de la Pietroasa a fost cea mai recentă achiziție a sa. Cariera a fost achiziționată în anul 2012, investiția ridicânduse la aproximativ două milioane de euro, bani care au fost folosiți și pentru echiparea și dotarea acesteia. “Încă din 2012 am început lucrările la cariera de la Pietroasa, tehnologizarea și echiparea ei cu utilaje, cu capacitate de procesare între 350-400 tone/oră, echivalent cu cele de la Moigrad și Poieni, restul fiind mai mari. Cariera Pietroasa era gata încă de anul trecut, puteam să începem activitatea încă din iunie-iulie 2013, dar din păcate nu a existat cerere, fiind nevoiți să stagnăm jumătate de an. Anul acesta însă, cred că vom produce 300.000 de tone de materiale din acea locație. Dorința noastră este de a ne extinde, dar nu oricum și nu oriunde. Cheltuielile fixe pe care le avem sunt împovărătoare, dar profitabilitatea cea mai mare pe care am avut-o de-a lungul activității noastre a fost undeva la 20%, deși mai există și ani, cum a fost cel de anul trecut, cu un procent de profitabilitate între 5-10%. Consider că suntem o companie puternică datorită angajaților, avem o echipă puternică de specialiști. De exemplu, știu că o carieră din Moldova, care produce jumătate din producția de la Pietroasa, a costat 7.5 milioane de euro, din bani europeni, în timp ce noi am realizat dublu cu doar 1,5 milioane de euro. Pot să spun că acest lucru s-a întâmplat doar datorită angajaților pe care îi avem”, a continuat directorul Grandemar. Profitul realizat anul trecut se ridică la 700.000 de euro, toți acești bani fiind reinvestiți, decizie luată unanim de către adunarea generală. “De când am achiziționat cariera de piatră de la Moigrad producem și piatră cubică și ne putem mândri cu faptul că piatra folosită în renovarea centrului istoric al municipiului Cluj-Napoca și la aleile din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca provine din carierele noastre. Acest produs a început să aibă succes, însă noi, inițial, odată cu deschiderea carierei, am dorit să ajutăm comunitatea, înființând acest punct de lucru, și am calificat în acest domeniu oamenii din localitate cu ajutorul fondurilor europene. În acest moment avem 20 de oameni calificați ca cioplitori de piatră, care, deși nu aduc profit mare din această activitate, suntem încântați că putem ajuta comunitatea din Moigrad”, a încheiat Carmen Ionescu.

3


4

esenţial Fondator Aurelian Grama

Brand Manager Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EDITORIAL

Editor General Ligia Voro (0740-686.015) ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Să ne aducem acasă tinerii școliți la

Editor: Lucian Lazăr

universitățile lumii

Redacția

Redactori: Sorin Trocan, Laura M. Bondrilă, Dan Lungu, Sara Bianca, Codrin Pârcălab, Alex Toth, Alice Valeria Micu, Cristiana Fota, Augustin Stanciu, Carmen Cosman-Preda, Ionel Albu (editor online) DTP: Răzvan Matei, Raul Matei

Administrația Manageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj Ioana Lucăcel (0742-123.782) ioana.lucacel@transilvaniabusiness.ro Maramureş Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Marius Morar (0746-130.439) marius.morar@transilvaniabusiness.ro Braşov, Bucureşti, Covasna Ionuţ Oprea (0721-197.559) ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Satu-Mare Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş Lili Trocan (0744-804.269) lili.trocan@transilvaniabusiness.ro Arad Dorel Vidican (0736-651.166) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro Bucureşti, Cluj Ştefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureş Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Atilla Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager: Emo Veres Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Novaprint Management SRL Târgu Mureș Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Revistă editată de Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Zirkon Media abonamente@zirkonmedia.ro Tel: 021.255.1800 Fax: 021-255.1866 TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro Revistă economică distribuită naţional

Corifeii Școlii Ardelene. Celebra statuie de la Cluj din fața Universității Babeș-Bolyai. Gheorghe Șincai. Petru Maior. Samuil Micu Klein. Mișcarea iluministă. Ar trebui să-i recitim și să readucem în prim-plan rolul lor creator de conștiință națională. Avem nevoie de conștiință națională și de elite care să gândească planul pe douăzeci – treizeci de ani al acestei țări. Am promis că în Transilvania Business creștem – descoperim – informăm despre ce-i bun în economia României și, mai ales, a Transilvaniei. În acest spirit nu spunem – scriem ce nu s-a făcut. Dimpotrivă, ci ce ar trebui să se facă. Dacă una dintre marile binefaceri ale Școlii Ardelene a fost cartea și numărul consistent de tineri români educați în universitățile de la Buda și Pesta, Viena și Vatican, Roma, Paris și din orașele germane, atunci să aducem în prim-plan și una dintre libertățile recucerite după revolutia din 1989. Exact recuperarea acestui spirit de cetățean european, de cetățean al lumii libere. Avem zeci de mii de tineri – că doar la 20 de ani au plecat cei mai mulți – și valul mare nu a fost în anii 90. Mai sunt tineri. Zeci de mii care au învățat în Europa Occidentală, America și Canada, dar și la universități din Japonia, Israel sau din Nordul Europei. Unii din familii simple care au beneficiat exclusiv pe forțe proprii, burse sau credite, alții din elita economic-financiară românească, unii cu părinți conștienți că acolo au un viitor sigur și cu eforturi majore, alții preluați de vânătorii de capete trimiși de marile universități după olimpicii și studioșii liceeni, altii degustând mirajul și valorile amintite în faza de masterat sau doctorat și mai mulți în etapa specializărilor. Majoritatea au absolvit. Mulți au joburi și cariere de mijloc și spre vârf în profesiile lor. Pe un drum clasic. Mulți s-au întors acasă și s-au lovit cu capul în birocrația și imposibilitatea aproape de a-și găsi un rost, un job, o carieră, un salariu, un venit – cât de cât apropiat celor de afară. Mulți sunt stupefiați de-a dreptul de nerecunoașterea în România a unor universități de top mondial – chiar dacă au diplomă. Mulți au calificări inexistente în codul meseriilor acceptat de statul român… Nu-i spațiul plângerilor și al neajunsurilor celor ce ar vrea să și ofere mintea și calitățile dobândite țării mamă. Tocmai în acest sens am invocat readucerea în prim-plan a mitului déjà al Școlii Ardelene. Personal, cu atât mai mult că sunt din Reghin precum ilustrul nostru înaintaș Petru Maior sau pentru că fiul meu face carte la Gheorghe Șincai la Cluj, trebuie să-i recitim pe corifeii de atunci. Societatea civilă, partidele politice, elita financiar – economică, lumea academică, într-un spirit strategic de repunere a țării pe un drum stabilit clar măcar până în 2040, trebuie să conlucreze pentru a-i anunța, a-i determina să revină acasă. Bugete sunt, dacă asta-i calea… La cât de bogată e țara asta – cât ar fi de greu să le oferim salarii cât afară, să construim măcar trei noi mini-orașe cu dotări occidentale, să le asigurăm drepturile și fișa postului cu care sunt obișnuiți. Să le facem loc pas cu pas în ministere și agenții. Să le cultivăm spiritul creativ antreprenorial, dar și cadrul legislativ pentru schimbări rapide fără birocrații exagerate. Să le dăm mână liberă să conducă țara. Bani sunt. Elite avem. Vrere să fie…! Dacă nu lor – împreună cu elitele generațiilor lor din țară – care își au partea lor de reconstrucție a țării – atunci cui? Să nu fie prea tarziu… Dacă istoria se repetă, hai să o recitim și-n cheie iluministă și nu politic, ci economic și de iluminare a nației…

Aurelian Grama


UBB, universitatea recunoscută internațional EDUCAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea Babeş-Bolyai este o instituţie publică din învăţământul superior a cărei misiune este să promoveze şi să susţină în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională dezvoltarea unor componente specifice.

Universitatea Babeş-Bolyai are în structura sa 21 de facultăţi: Facultatea de Matematică şi Informatică, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Facultatea de Biologie şi Geologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Litere, Facultatea de Drept, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Facultatea de Studii Europene, Facultatea de Business, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie GrecoCatolică, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Facultatea de Teologie Reformată, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Facultatea de Teatru şi Televiziune; 91 de departamente, 12 extensii. În cadrul Universităţii Babeş-Bolyai există următoarele domenii mari de învăţământ: matematică şi ştiinţe ale naturii, ştiinţe biologice şi biomedicale, ştiinţe inginereşti, ştiinţe sociale, știinţe umaniste şi arte. Numărul total de studenţi este de 40.000 care, în urma absolvirii, acumulează competenţe la nivel de licenţă şi la nivel de master. Strategia de cercetare a universităţii încurajează dezvoltarea cercetării fundamentale, şi cercetării aplicate cu caracter multi şi interdisciplinar, a inovării şi transferului tehnologic. Domeniile prioritare în activitatea de cercetare la UBB, pentru care s-au probat competenţe şi s-au înregistrat performanţe, au fost stabilite în concordanţă cu priorităţile de cercetare formulate în cadrul programelor europene şi în acord cu domeniile prioritare de cercetare stabilite de către autorităţile naţionale: Sisteme nanostructurate şi artificiale; procese şi (bio)tehnologii la scară nanometrică; Lumi virtuale, informatică aplicată, bioinformatică, analize în baze de date; Dezvoltare durabilă: resurse naturale, dezvoltare economică, socială şi ecologică; Calitatea vieţii şi a mediului; valori şi comportamente socioumane; Integrare prin religie şi cultură. Tematicile de cercetare prioritare sunt în domenii precum: Nanoştiinţe, Efectele Încălzirii Globale, Gestionarea eficientă a resurselor naturale, Lumi virtuale, Cercetări Interculturale, Cercetarea Populaţiei, Reforma Instituţională şi Administrativă a Uniunii Europene, Motivaţia în Societăţile Democratice. Cercetarea se concentrează în jurul unor unităţi de cercetare consacrate cum sunt: Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Stiinte , Institutul de Cercetări Chimice “Raluca Ripan”, Institutul de Tehnologie, Institutul de Studii Central Europene, dar şi în unităţi de cercetare recunoscute sau în curs de afirmare, afiliate facultăţilor din UBB, cum sunt: Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală, Institutul Internaţional de Coaching, Institutul de Cercetări Europene, Institutul de Fizică "Ioan Ursu", Institutul de Pragmatici ale Comunicării, Institutul de Istorie Ecleziastică etc; Centrul de Cercetări Geologice Integrate, Centrul de Geografie Regională, Centrul de Cercetare a Hazardelor şi Riscurilor Geografice, Centrul de Chimie Supramoleculară

Organică şi Organometalică, Centrul de Heterochimie Fundamentală şi Aplicată (Metalomica), Centrul de Cercetare în Domeniul Industriei de Proces Asistate de Calculator, Centrul de Microscopie Electronică, Centrul de Cercetare: Inteligenţa Computaţională Aplicată, Centrul de Filosofie Aplicată, Centrul de Studii Romane, Centrul Intercultural de Cercetare a Literaturilor Central şi Est-Europene, Centrul de Cercetări Literare şi Enciclopedice, Centrul de Cercetări în Informatică Economică, Centrul de Cercetare în Administraţie Publică, Centrul de Studiere a Populaţiei etc.

Recunoaştere intenaţională

În anul 2011, UBB devine prima universitate românească vizibilă în analiza Academic Ranking of World Universities (ARWU: http://www.shanghairanking.com/Search.jsp) care realizează cel mai influent şi reprezentativ clasament (Clasamentul Shanghai) pe baza unor criterii incluzând următorii indicatori: premii Nobel, citări (Highly Cited Researchers), lucrări în NATURE şi SCIENCE (ultimii 5 ani), lucrări în ISI-Web of Science, Science Citation Index Expanded (SCIE) şi Social Sciences Citation Index (SSCI) (publicate în ultimul an), performanţa academică per capita.

5


6

educație În University Ranking by Academic Performance, UBB s-a situat pe locul 732 din cele 2000 de instituţii de învâţământ superior ierarhizate la nivel mondial, pe locul 306 din cele 696 instituţii din Europa prezente în clasament şi pe primul loc în ierarhia universităţilor româneşti. În clasificarea pe domenii, UBB ocupă poziţia 514 în domeniul ştiinţelor naturii. Printre realizările deosebite ale Universităţii Babeş-Bolyai se evidenţiază următoarele: rezultate deosebite ale studenţilor la concursuri de matematică - International Mathematics Competition for University Students, International Internet Mathematical Olympiad; Premii obţinute de studenţi la concursuri de Informatică (locul II, faza mondială Imagine Cup Sydney 2012, locul I faza naţională şi locul VI faza mondială Imagine Cup, secţiunea Software Design - New York 2011, ACM Contest); La nivel de cercetare, activităţile de excelenţă competitive la nivel internaţional ale Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie sunt reunite în cadrul International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapies and Applied Mental Health (Institutul Internaţional de Studii Avansate în Psihoterapie şi Sănătate Mentală Aplicată). În plus, revista Institutului “Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies” este singura revistă de profil din Europa Centrală şi de Est indexată de omson ISI/SSCI – Web of Science; de asemenea, ea este indexată prin rezumate în baze de date internaţionale ca SCOPUS, PsychInfo şi IBSS, precum şi “full text” în EBSCO şi ProQuest. Se remarcă realizările deosebite ale Facultatăţii de Teatru şi Televiziune; Participări şi numeroase premii obţinute la festivaluri de teatru internaţionale şi naţionale: GALA HOP, Gala Tânărului Actor, Festivalul Fără Bariere Satu Mare, Festivalul Naţional de Teatru din Ungaria, Festivalul Interetnic de Teatru, Colocviul Teatrelor Minoritare, Festivalul DraMA, Festivalul Internaţional de Teatru Interferenţe, Festivalul Universităţilor de Teatru din Tg. Mureş. Tineri masteranzi şi doctoranzi care studiază la universităţi renumite din Europa: e Institute for Performing Arts De-

UBB, „comunitatea egalilor”

UniversitateaBabeș-Bolyai (UBB) – cea mai mare universitate a României contemporane – este, în același timp, cea mai recent între cele trei universități de prestigiu internațional situate în capitalele marilor provincii istorice (București, Iași și Cluj-Napoca), fiind înființată, ca instituție românească, abia în 1919, la scurtă vreme după Marea Unire. Dar, în înțelesul ideii medievale, originare, de universitate – se știe că EvulMediu a dat naștere acestor „corporații ale magiștrilor și discipolilor”. UBB este cea mai veche universitate de pe teritoriul actualei Românii, ea fiind creată la 1581, în zorile epocii moderne, sub formă de Colegiu Major iezuit, cu limba de predare latină, cu trei facultăți (teologică, filosofică și juridică) și cu menirea acordării tuturor celor trei titluri consacrate (baccalaureus, magister artiumșidoctor), aidoma instituțiilor de învățământ superior similare din Italia, Germania sau Franța. De-atunci, Alma Mater Napocensis are o istorie aproape continuă, deși plină de avataruri, studiile derulându-se, până la 1918, în latină, maghiară și germană, cu profesori și studenți italieni, polonezi, germani, maghiari, evrei, români etc. În timpurile actuale, preluând marile tradiții naționale și europene, UBB, după o experiență de aproape patru secole și jumătate, cuprinde trei linii de studiu, în limbile română, maghiară și germană, precum și variate programe în engleză, franceză, ebraică, ucraineană, limbi nordice etc., și-i pregătește pe tineri pentru marile provocări ale mileniului al treilea. Cu acest statut, UBB se prezintă lumii drept o „comunitate a egalilor”, uniți sub semnul învățăturii și educației, prețuitori ai tradiției, dar și ai excelenței prezente și viitoare, hotărâți să cultive prosperitatea patriei române, în rând cu toate celelalte patria și în acord cu idealurile europene de pace, de dreptate și de democrație. Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rector Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

velopment (IPAD) at the University of East London (UEL), Royal Academy of Dramatic Art London, University of Glasgow, Universite Libre de Bruxelles şi altele.

Cooperare internațională

Universitatea Babeş-Bolyai se diferenţiază în mediul academic naţional şi internaţional ca o universitate cu un profil multicultural puternic afirmat şi cu o deschidere naţională şi internaţională limpede formulate. În anul academic 2012-2013, numărul studenţilor internaţionali la UBB a fost de 1133 (studii complete, studenţi ERASMUS/CEEPUS, studenţi în baza acordurilor, bursieri „Eugen Ionescu”, participanţi la şcolile de vară). Cele mai multe oportunităţi de mobilitate (studiu şi plasamente) pentru studenţii UBB sunt oferite în cadrul Programului ERASMUS, efectuate în baza celor peste 500 de acorduri de studiu şi 20 de plasamente (în diverse domenii: audit, contabilitate, IT, servicii hoteliere, biotehnologii, asistenţă socială, producţie radio, cercetare). În anul universitar 2012-2013, 334 de studenţi au beneficiat de perioade de mobilităţi de studiu, dintre care: 310 studenţi în cadrul programului ERASMUS, 18 studenţi în baza acordurilor, 6 studenţi în cadrul reţelelor CEEPUS. În anul universitar 2012-2013, un număr de 145 studenţi vor beneficia de plasamente ERASMUS. UBB găzduieşte cea mai mare reţea de centre culturale din România (15): Centrul Cultural German, Institutul Francez din Cluj, British Council, Centrul Cultural Italian, Institutul Confucius, Centrul Cultural Coreean, Centrul Cultural Rus (singurul centru cultural rus din ţară), Centrul Cultural Polonez, Centrul Cultural Brazilian "Casa do Brasil" şi Biblioteca de Studii Latino-Americane, Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, Institutul de Studii Iudaice şi Istorie Evreiască "Dr. Moshe Carmilly", Biblioteca Austria, Biblioteca de Studii Americane "John F. Kennedy", Centrul pentru Studiul Literaturii Belgiene, Centrul pentru Studii Canadiene şi Quebecheze. Universitatea clujeană colaborează cu aproximativ 200 de universităţi prin acorduri interuniversitare, facilitând schimbul de studenţi/cadre didactice, cercetarea, publicaţiile etc. Pe lângă partenerii tradiţionali ai UBB (Franţa, Germania, Ungaria, Italia, SUA), au fost substanţial îmbunătăţite relaţiile de parteneriat cu universităţi din Peninsula Iberică (Spania), Orientul Extrem (China, Japonia, Coreea de Sud), statele din CSI (Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, Kazahstan), Africa (Nigeria, Mauritania, Africa de Sud, Egipt) sau America Latină (Brazilia, Venezuela). UBB pune accent pe dezvoltarea relaţiilor cu mediul universitar din Ungaria, existând 13 de acorduri interuniversitare şi 12 acorduri interdepartamentale cu universităţi de prestigiu/institute de cercetare. Pe lângă acestea, UBB a semnat 14 acorduri ERASMUS şi participă la 12 reţele CEEPUS. Programele de joint master sau double degree cu universităţi din Ungaria (3), Germania (4), SUA (2) sau Franţa (1) sunt dezvoltate în baza acordurilor interuniversitare.


8

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Școala Doctorală de Studii Literare, nucleu al excelenței

Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureş a devenit, prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 667 din 28 martie 2007 Instituţie Organizatoare de Studii Universitare Doctorale, în domeniul Filologie. Şcoala doctorală de Studii Literare de la Universitatea "Petru Maior" şi-a început activitatea din anul universitar 2007-2008. Calitatea de conducători de doctorat a fost instituită prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 1071 din 15.05.2007 pentru trei cadre didactice: prof. univ. dr. Iulian Boldea, prof. univ. dr. Alexandru Cistelecan, prof. univ. dr. Cornel Moraru, ulterior alăturându-se Şcolii Doctorale şi dl conf. univ. dr. Dorin Ştefănescu. Aceste cadre didactice coordonează activitatea didactică şi ştiinţifică a doctoranzilor în domeniul Filologie. Şcoala doctorală este o structură instituţională aflată în subordinea Universităţii „Petru Maior” şi reuneşte toţi conducătorii de doctorat din domeniul filologiei. La nivelul Şcolii doctorale s-a constituit un Consiliu Ştiinţific, care e responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi de pregătire. Organizarea şi gestionarea programelor doctoranzilor înmatriculaţi la şcoala doctorală se realizează în cadrul Consiliului ştiinţific al Şcolii Doctorale. Doctoratul se derulează pe baza unui contract de studii doctorale, încheiat între doctorand, conducătorul de doctorat şi I.O.S.U.D, în care

sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi implicate în ciclul de studii universitare de doctorat, în aşa fel încât să fie realizate standardele şi principiile de asigurare a calităţii. Studiile de doctorat se desfăşoară în două etape fundamentale de pregătire: Programul de pregătire universitară avansată, derulat pe baza planului de învăţământ aprobat de Senatul Universităţii "Petru Maior", cu o durată de un semestru şi Programul de cercetare ştiinţifică, ce are o durată de 5 semestre, fiind organizat în domeniul de cercetare prin care s-a consacrat conducătorul de doctorat. În cadrul Şcolii Doctorale funcţionează şi un Laborator de studii literare doctorale, unde sunt finalizate proiecte de cercetare, sunt pregătite volume colective ale doctoranzilor, se desfăşoară activităţi ştiinţifice. Până în prezent, există 46 de absolvenţi ai Şcolii Doctorale de Studii Literare, dintre care 33 sunt absolvenţi ai Şcolii Doctorale ale căror teze de doctorat au fost validate de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,


educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Diplomelor şi Certificatelor Universitare. În cadrul Şcolii Doctorale, unsprezece doctoranzi au fost implicaţi în trei proiecte POSDRU, obţinând burse doctorale. De asemenea, un număr de şapte doctoranzi şi-au publicat tezele de doctorat, acestea fiind bine receptate în mediul academic şi literar românesc. Sub egida Şcolii Doctorale au fost organizate două conferinţe cu participare internaţională, care au reunit peste 300 de doctoranzi, fiind editate, între anii 2009-2013, trei volume colective ale doctoranzilor. În anul 2013 au absolvit studiile doctorale un număr de treisprezece doctoranzi, ale căror teze au fost foarte apreciate de către comisiile de susţinere.

Structură şi organizare

Câteva cuvinte despre structura şi modul de funcţionare ale Şcolii Doctorale. Şcoala Doctorală de Studii Literare este o structură instituţională aflată în subordinea conducerii Universităţii „Petru Maior” şi reuneşte toţi conducătorii de doctorat din domeniul filologiei. La nivelul Şcolii doctorale s-a constituit un Consiliu Ştiinţific care e responsabil de organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi de pregătire doctorală din domeniul respectiv. În vederea gestionării activităţilor curente, Consiliul Ştiinţific al Şcolii doctorale alege un director. Numirea directorului Şcolii doctorale se face prin ordinul rectorului. Organizarea şi gestionarea programelor doctoranzilor înmatriculaţi la şcoala doctorală se face la nivelul facultăţii. Consiliul facultăţii are obligaţia să reglementeze activitatea secretariatului în aşa fel încât organizarea şi gestionarea programelor de studii ale doctoranzilor să se realizeze în cele mai bune condiţii. Doctoratul se derulează pe baza unui contract de studii doctorale, încheiat între doctorand, conducătorul de doctorat şi IOSUD, în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi implicate în ciclul de studii universitare de doctorat, în aşa fel încât să fie realizate standardele şi principiile de asigurare a calităţii. Şcoala doctorală se derulează în două etape fundamentale de pregătire: Programul de pregătire universitară avansată, care se desfăşoară în cadrul Şcolii doctorale pe baza planului de învăţământ aprobat de Senatul Universităţii „Petru Maior” şi are o durată de un semestru şi Programul de cercetare ştiinţifică, ce are o durată de cinci semestre, fiind organizat în domeniul de cercetare prin care s-a consacrat conducătorul de doctorat. La dispoziţia doctoranzilor este pus şi un Laborator de studii literare doctorale, unde vor putea fi finalizate proiectele de cercetare ce se vor derula în cadrul Şcolii doctorale de studii literare. Metodologia de admitere la Şcoala Doctorală de Studii Literare se găseşte la Decanatul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere (secretara Şcolii Doctorale este secretara-şefă a Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, doamna Marcela Cojoc), dar şi pe site-ul Şcolii doctorale, la adresa web http://www.upm.ro/scoala_doctorala. O condiţie pre liminară pentru înscrierea la concursul de admitere la doctorat este existenţa unei activităţi ştiinţifice anterioare a candidaţilor, materializată într-o listă de lucrări publicate. Concursul de admitere propriu-zis constă într-un examen scris pe baza unei tematici şi a unei bibliografii şi un interviu în care candidaţii îşi prezintă, sintetic, intenţiile metodologice şi ştiinţifice ale viitoarei teze de doctorat. Menţionez că cei trei conducători de doctorat coordonează un număr de 39 de doctoranzi, unii dintre ei nume consacrate ale culturii şi literaturii române actuale (Dan Culcer, Marius Iosif, Gabriel Pe -

tric), alţii în curs de afirmare (Dumitru-Mircea Buda, Cristina Timar, Dan Lotoţchi, Călin Crăciun, Lia Faur, Igor Ursenco etc.).

Realizări academice şi recunoaştere ştiinţifică

Să precizăm că toate tezele susţinute până în prezent în cadrul Şcolii Doctorale de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş au fost validate de Consiliul Naţional de Acordare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Aş vrea să amintesc câteva nume ale doctoranzilor şi titlul tezelor susţinute până în prezent: Dan Culcer, Cenzura şi literatura în România după 1945, Dumitru-Mircea Buda, Protest şi literatură în opera Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca, Laura Maria Rus, Ion Creangă. Abordare semantică a artei narative, Bianca Han, Traducerea: comunicare, controverse, globalizare culturală, Diana Cantacuz, Expresionismul poetic românesc, Cristina Timar, cu teza Romanele tranziţiei, Nagy Imola, cu teza Interferenţe narative româno-maghiare în prima jumătate a secolului XX, Viorel Nistor, Pactul ficţional şi istoria, Elena-Elvira Moldovan, Eros şi thanatos în opera lui Mircea Eliade, Lia Faur, Avatarurile feminităţii în opera lui Camil Petrescu, Bogdan Raţiu, Poetica dublului în opera lui Mircea Cărtărescu şi Veronica Buta, Formele poetice ale ironiei. Trebuie să menţionez că fragmente din tezele de doctorat ale doctoranzilor noştri au fost publicate, în decursul celor trei ani de studii doctorale, în reviste de cultură româneşti şi străine sau au fost prezentate la simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale. Nu pot decât să elogiez efortul susţinut al doctoranzilor noştri care, în cei trei ani ai studiilor de doctorat, s-au documentat cu minuţiozitate, studiind asiduu bibliografia temei alese şi, în final, redactând teze de doctorat temeinic structurate, vaste ca întindere, amplu argumentate, cu ipoteze de lucru interesante şi cu puncte de vedere noi asupra subiectului cercetării.

Prof. univ. dr. Iulian BOLDEA Director al Consiliului Ştiinţific al Şcolii Doctorale de Studii Literare

9


10

educație

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Doctoranzi susţinuţi pentru cercetare ştiinţifică la UMF Târgu-Mureş

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu-Mureş oferă 70 de burse doctoranzilor şi postdoctoranzilor Universităţii în cadrul unor parteneriate strategice derulate în cadrul a trei proiecte POSDRU, împreună cu universităţile de medicină şi farmacie din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie, profesorul doctor Leonard Azamfirei, ne vorbeşte într-un interviu despre aceste proiecte, dar şi despre o altă noutate. A consemnat Teodora MÎNDRU

Ce înseamnă aceste proiecte pentru doctoranzii şi postdoctoranzii Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş? Este vorba despre trei proiecte, care cuprind mai multe componente, toate fiind legate de formarea şi perfecţionarea resursei umane în domeniile medical şi farmaceutic, evident cu o preocupare specială pentru doctoranzii şi pentru postdoctoranzii care aparţin Universităţii de Medicină şi Farmacie. Doctoranzii reprezintă o categorie importantă pentru noi, pentru că, de fapt, dintre ei se vor recruta viitoarele cadre didactice ale universităţii, iar postdoctoranzii reprezintă deja cadre didactice universitare, care au doctoratul susţinut, care sunt formate în domeniul profesional în care

activează şi care au oportunitatea să fie finanţaţi prin aceste proiecte pentru o temă de cercetare specifică profilului în care activează. Universitatea de Medicină şi Farmacie va susţine financiar un număr total de 40 de doctoranzi şi 30 de postdoctoranzi. Practic, pe perioada derulării acestor proiecte, doctoranzii, respectiv postdoctoranzii au obligaţia să conducă o cercetare ştiinţifică pe un anumit domeniu pe care şi l-au ales, asumându-şi, totodată, şi obligaţia de a publica un număr de articole ştiinţifice din domeniul pe care l-au studiat. Noi vom asigura o bursă lunară acestor doctoranzi şi postdoctoranzi. Pentru doctoranzi, bursa lunară este în jurul sumei de 1.800 lei/lună, iar pentru postdoctoranzi, fiind o cercetare mai avansată şi mai complexă,


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

educație

bursa este de 3.400 lei/lună şi acoperă o perioadă de aproape un an şi jumătate. Pe de altă parte, dincolo de această susţinere financiară, care va fi în beneficiul doctoranzilor şi postdoctoranzilor, publicaţiile lor vor contribui şi la creşterea vizibilităţii ştiinţifice a universităţii. Din experienţa proiectelor anterioare, cum credeţi că se va derula acest proiect? Pe parcursul acestei perioade, de un an şi jumătate, ei vor trebui să facă cercetarea ştiinţifică pe care şi-au asumat-o şi la sfârşitul perioadei vor avea obligaţia de a publica două articole în reviste care sunt indexate în baze de date internaţionale. Este un obiectiv ambiţios pentru că, inclusiv, procesul de publicare a unui articol este destul laborios, dar eu cred că dacă luăm în considerare şi experienţa proiectelor anterioare pe care leam derulat, lucrurile vor fi duse la bun sfârşit. Este atât o obligaţie de natură ştiinţifică, cât şi una de natură contractuală cu efecte juridice. Cred că noi finanţăm şi în egală măsură avem şi pretenţii, pentru că până la urmă acesta este mecanismul care trebuie să devină funcţional. Nu poţi să ceri perfecţionare ştiinţifică fără să oferi susţinere financiară în schimb. De altfel, întreaga politică de dezvoltare a universităţii încearcă să creeze, în primul rând, mecanisme de a obţine anumite rezultate şi cred că pe aceeastă zonă a cercetării ştiinţifice deja există rezultate semnificative. De pildă, numărul de articole publicate de către membrii universităţii în anul 2013 este aproape dublu comparativ cu anul 2012, ceea ce este un semn că universitarii sunt preocupaţi de acest domeniu şi că există un potenţial de dezvoltare pe care noi îl susţinem. Câte persoane au fost admise şi în ce a constat selecţia acestora? Au fost mai mulţi aplicanţi şi sunt 70 de persoane admise. La postdoctoranzi numărul de aplicaţii a fost aproape dublu faţă de numărul de locuri pe care le-am avut la dispoziţie şi tocmai din această cauză am organizat şi un concurs de selecţie, care a constat în două probe: în evaluarea dosarului ştiinţific al aplicantului şi un interviu în care aplicantul şi-a prezentat planul de cercetare în faţa unei comisii. Înscrierea a avut loc sfârşitul lunii aprilie şi concursurile au avut loc la începutul lunii mai. Astăzi (n.r. 9 mai) se vor afişa listele cu câştigătorii, vom avea o perioadă de contestaţii aşa cum cere legea, iar după ce vom finaliza şi această procedură vom semna cu ei contractele de finanţare. Ce alte noutăţi sunt la Universitatea de Medicină şi Farmacie?

Pe lângă aceste trei proiecte POSDRU, universitatea mai este implicată într-un proiect POSDRU recent câştigat, extrem de important, care are ca obiectiv ameliorarea abilităţilor practice ale studenţilor şi acest proiect se leagă de Centrul de Simulare şi Abilităţi Practice pe care noi îl avem acum în funcţiune. În opt luni de la inaugurarea acestuia au trecut prin centru peste 2.000 de studenţi. Obiectivul nostru viitor este să trecem la un nivel superior de dezvoltare a activităţii în Centrul de Simulare, în care să fie implicaţi ca şi cursanţi şi medicii rezidenţi în vederea formării lor în specialitate. De altfel, noi am înfiinţat o societate de curând, şi anume Societatea Română de Simulare în Medicină şi în luna iunie va avea loc o primă întâlnire de lucru a tuturor universităţilor de medicină din ţară, care au sau intenţionează să dezvolte un centru de simulare, urmând ca în primăvara anului viitor să organizăm un congres internaţional de simulare în medicină la TârguMureş.

11


Belgian Business Week WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

EVENIMENT

13

Belgian Romanian Business Association organized, between April 22 and May 1, at Crowne Plaza, Belgian Week - an event to sustain the commercial relationship between the two countries, with a focus on cuisine and social networking events, and a Belgian Business Day Gala Dinner. Transilvania Business magazine also organized the seminar – “Dynamic tools to enrich your business”, on April 25. by Nicolae POP

“As a business association we like to stimulate doing business in Romania, and during the week we had Belgian companies organizing seminars and also ensure that the business relationship that we have with Romania is further developed. We have an exceptional ambassador, he is able to find on any subject you can imagine a link between Belgium and Romania", Carl Rossey, president of BEROBA said. Transilvania Business seminar - "Dynamic tools to enrich your business" was scheduled on Friday, 25 of April, and included presentations by: Mihaela Draghici – Communication Manager, Crystal Tower Bucharest Heliport, Valentin Boldeiu – EU Funds Coordinator, UniCredit Tiriac Bank Romania, Florentina Feraru – Sales & Marketing Manager, Phoenicia Express Hotel – Bucharest, and Ionut Oprea – Brand Manager, Transilvania Business magazine. “e Belgian business community is small but very active in different areas, our role is more related to know-how in different areas. It was the second edition of the Belgian Week which was a success with several seminars on various topics, Open Business Day and a splendid Gala Dinner. All the period you could enjoy typical Belgian food. BEROBA is only in the second year and for a small community in Romania we are reaching already 60 members”, Alain Schodts, director Van Moer Group Romania, explained. “I believe that is very remarkable in the Belgium context is that there is a steady continuity of Belgium business to Romania. First of all, in 2013 we have had a new record, after 2012 was a record in the bilateral trade, so that means that as well export and import went up with 13%. I had the figures last Friday, for the first month – January, and again was 10% up, so that means that in trade there is a confidence. Secondly, in this steady

aprroach, and I am very much a believer in that, is that there is a regional policy that you cannot see Romania, without other countries surrounding Romania. You have analyze Romania and see what are the most important factors that bring us to several new investors, which not because of lobby or because of emotion, but because of true interest come to Romania. I think is a much better policy than to say come to Romania, it’s the most beautiful country, no, make people show what you really have on hand. We have several companies that have now started investments in regional economic activities, like La Lorraine the company in Campia Turzii, they have now developed a new production line for Serbia, Greece, eventually moving up to Hungary which is an indication that they have understood what means regional comparative advantage, or VPK in Salonta, that has also developed with extension last year a new market segment not only in Romania but also in the region. So what I believe is important is that when there is an investment, is one that has some roots, that is not there to leave after 5 years, 10 years, to a cheaper labour country. For the infrastructure, you have to look forward, not to look backwards into a development which is absolutely BEROBA is business organization necessary, in road, rail – not to forget which aims to promote the Belrail, as well as ports of course. I hope gian-Romanian trade and investthat the latest development in Conment by supporting and defending stanta will lead to more stability, to the interests of our future memmore transparency and to more guarbers and in the same time to proanties for true business environment, vide information to our members than things will move into a good diabout doing business in Romania rection”, E.S. Philippe Beke, Ambassaand Belgium. www.beroba.com. dor of the Kingdom of Belgium to www.vanmoergroup.com. Bucharest, said.


14

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Agraria, două decenii de succes

de Codrin PÂRCĂLAB

Cea de-a 20-a ediţie Agraria, Târgul Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară si Zootehnie şi-a deschis porţile la finele lunii trecute, la Cluj-Napoca. Peste 250 de expozanţi din 11 ţări, printre care România, Ungaria, Austria, Spania, Italia şi Danemarca și-au expus produsele la Centrul expoziţional Expo Transilvania. Vizitatorii au putut viziona, în cele patru zile de expoziţii, cele mai importante noutăţi din domeniul tehnicii agricole, industriei de seminţe şi produse de protecţia plantelor, energiei regenerabile şi inovaţii în materie de echipamente zootehnice. Târgul a fost împărțit pe mai multe categorii, maşini şi echipamente agricole, zootehnie, seminţe, produse pentru protecţia plantelor, alte inputuri, industrie alimentară şi ambalaje, energie regenerabilă, echipamente şi unelte pentru ferme şi gospodăria ţărănească, flori şi grădinărit, consultanţă, finanţare, asigurări, învăţământ, cercetare şi ştiinţă. Pe lângă prezentarea de produse, maşini şi utilaje agricole, au fost organizate şi două expoziţii, una

dedicată animalelor de rasă şi alta produselor bio si celor tradiţionale.

Bun venit la Agraria

Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a spus că Agraria este, în momentul de faţă, al doilea târg de profil ca importanţă din România. „Acest târg a crescut de la an la an şi iată că am ajuns sa fim principalul târg agricol din Transilvania şi al doilea din ţară, după Bucureşti. Datorită acestei evoluţii a târgului, cred că municipiul Cluj-Napoca va avea nevoie de un alt spaţiu expoziţional. Consiliul Judeţean participă pentru prima dată cu trei instituţii care au standuri, respectiv Produs de Cluj, Camera Agricolă şi AgroTransilvania Cluster”, a spus Horea Uioreanu. Bernd Koch, Managing Director al DLG International GmbH, organizatorii Agraria, a afirmat că anul acesta peste 250 de companii şi-au prezentat produsele. „Agraria este cel mai important târg agricol din Transilvania, iar anul acesta am contat pe mai mult de 250 de expozanţi, din 11 ţări. Este, aşadar, un târg mai internaţional decât niciodată. Pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi am adunat peste 250 de expozanţi. Anul trecut ne-au trecut pragul 17.000 de vizitatori şi ne-am bucura să primim la fel de mulţi oameni şi în acest an”, a spus Bernd Koch, la deschiderea evenimentului. La finele Agraria, organizatorii “au tras linie”, peste 20.000 de persoane trecând pragul Centrului expoziţional Expo Transilvania. Şi Valeriu Steriu, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, a mărturisit că 2014 este un an important, fiind primul an când exportăm mai multe produse agricole decât importăm. „Astăzi exportăm mai multe produse agricole decât importăm, este primul an în care avem această performanţă. Şi cred că la aceasta a con-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AGRICULTURĂ

tribuit şi Agraria, pentru că de aici s-au putut dota fermierii cu echipamente agricole mai bune, de aici au învăţat cum să producă mai ieftin şi mai competitiv. Iar politicienii au învăţat aici cum să construiască politici agricole mai adaptate fermierilor”, a declarat Valeriu Steriu. La deschiderea oficială a târgului Agraria a fost prezent şi Ambasadorul Regatului Danemarcei în România, Michael Sternberg, care s-a declarat plăcut surprins de activitatea fermierilor danezi în România şi a anunţat proiecte româno-daneze, în sectorul horticulturii. “Ceea ce n-am ştiut când am venit în România, acum trei ani, a fost că fermierii danezi sunt prezenţi aici într-un număr atât de mare. Am fost uimit să aflu că peste 150.000 de hectare de teren agricol din România sunt deţinute de fermieri danezi”, a încheiat Excelenţa Sa, Michael Sternberg.

Cu şi pentru fermieri

În cea de-a doua zi a târgului Agraria a fost prezent şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Acesta a explicat importanţa accesării de fonduri europene în perioada 20142020. “Fermerii care înţeleg integrarea producţiei, cei care produc, procesează, depozitează şi comercializează vor avea prioritate în obţinerea de fonduri europene în următorii şapte ani. Sunt 163 de Grupuri de Acţiune Locală (GAL) la nivel naţional cu alocare financiară extrem de importantă. Aţi avut la dispoziţie în perioada 2007 - 2013 suma de 340 de milioane de euro. Trebuie să faceţi un efort extraordinar şi să ne asigurăm că aceste fonduri de care vorbeam nu vor fi pierdute. Avem ambiţia ca pe PNDR să avem o absorbţie de 100% prin premisa că putem să facem acest lucru. În PNDR 2014 – 2020, sumele aproape că s-au dublat. Avem 640 de milioane de euro numai finanţare pe care trebuie să-i accesăm”, a explicat Daniel Constantin. Tot sâmbătă a fost sărbătorită şi Ziua Fermierului în cadrul Centrului expoziţional Expo Transilvania, cu această ocazie, într-un cort amenajat pentru acest eveniment s-au adunat peste 700 de fermieri care au asistat la spectacole de muzică populară, invitaţii fiind Aurel Tămaş, Mariana Morcan, Adina Hada şi Ghiţă Dorel Nica. În cadrul evenimentului au fost acordate premii pentru cei mai buni fermieri prezenţi la târg, pe diferite categorii, bubaline, ovinecaprine, bovine şi păsări. Au fost înmânate diplome pentru cel mai bun şi cel mai tânăr fermier, seniorului din fiecare categorie, pentru cea mai frumoasă ascensiune în 2013, dar şi diplome de excelenţă pentru fiecare categorie în parte. De asemenea a fost acordată şi “Bursa Agraria”, în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, pentru competitivitate, performanţă şi responsabilitate socială.

Istorie și prezent

Târgul Agraria a fost organizat, pentru prima dată, în 1995, acesta devenind, în timp, cel mai important eveniment de acest fel din Transilvania, constituind o punte de legătură, unde participanţii pot încheia contracte noi, îşi consolidează relaţiile cu clienţii şi discută despre tendinţele şi inovaţiile din agricultură, industria alimentară şi zootehnie. Mai mult, din anul 2010, Agraria este inclus în programul manifestărilor de prestigiu internaţional, organizate de DLG Intermarketing. În cadrul manifestărilor organizate de către DLG se numără şi târgul de la Hanovra, din Germania, cel mai important eveniment agricol la nivel global. Potrivit organizatorilor, anul trecut, târgul Agraria s-a bucurat de prezenţa a peste 17.000 de vizitatori, anul acesta trecând pragul târgului nu mai puţin de 20.000 de persoane. Mai mult, anul acesta a crescut şi numărul de participanţi străini la Agraria, 55 de reprezentanţi ai companiilor din ţările vecine au avut standuri expoziționale. Ungaria a avut cei mai mulţi expozanţi, 13 la

număr, printre care Hunduna Sro, Pepiniera Holland Alma Ungaria, Galco Kft, Magyar Nemzeti Videki Halozat. Danemarca a fost şi ea foarte bine reprezentată cu 11 expozanţi, Austria a avut 10 standuri, Germania a avut opt reprezentanţi, Italia şapte, Polonia trei, iar Spania şi Olanda câte un expozant.

Expozanţii, mulţumiţi de Agraria

Participanţii la Târgul Agraria s-au declarat extrem de mulţumiţi de organizarea târgului, aceştia afirmând că au reuşit să încheie contracte avantajoase în cele patru zile de expoziţii. Baschir Filip, reprezentant al companiei Maschio Gaspardo, a declarat că Agraria a fost un succes, din toate punctele de vedere. “A fost primul an în care am participat la târgul de la Cluj-Napoca, dar, cu siguranţă, vom fi prezenţi şi anul viitor. Din cele 14 utilaje cu care am fost prezenţi, am rămas doar cu şase, am reuşit să adunăm peste 124 de contacte de la fermierii din zonă şi am creat noi legături cu dealerii locali. Clujul a devenit astfel unul din cele mai importante zone din portofoliul nostru”, a declarat Baschir Filip. Şi Liviu Ceclan, directorul de marketing şi vânzări din cadrul companiei Tehnofavorit, a fost de aceeaşi părere. “Pentru noi, târgul a fost unul bun, cu mulţi clienţi interesaţi şi potenţiali investitori. Mulţi dintre cei prezenţi au fost interesaţi pe termen lung, pentru proiecte mari, dar am avut şi clienţi care ne-au achiziţionat produse pe loc. Anul viitor, cu siguranţă, vom fi din nou prezenţi cu un stand Tehnofavorit la cel mai mare târg anual de profil din Transilvania”, a mai spus Liviu Ceclan.

15


16

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vinurile Liliac reînvie tradiţia

de Augustin STANCIU

După o perioadă mult prea lungă, în care vinurile produse în podgoria de la Lechinţa au fost date uitării, un investitor austriac a decis să reînvie tradiţia seculară a licorii bahice din această zonă. În mai puţin de patru ani, acesta a reușit să creeze un brand puternic, apreciat atât de către consumatorii români, cât şi de specialiştii internaţionali.

Ioana Micu, executive manager al Amb Vine, compania care produce vinurile Liliac, ne-a explicat cum a început istoria vinului de Lechința și cum a fost consolidat acest brand, clădit pe investiţii majore și cultivat pe un teren propice. Combinate, acestea au făcut ca, în mai puţin de patru ani, vinurile produse la Batoş să fie cunoscute şi apreciate atât pe plan local, cât şi internaţional. “Lechinţa este o podgorie cu tradiţie în România şi, mai important, este situată într-o zonă propice pentru cultivarea strugurilor în această parte a Transilvaniei. Povestea de la Lechinţa începe din cele mai vechi timpuri, o contribuţie importantă în istoria mai recentă a viticulturii româneşti din această zonă o au grupurile de colonişti ger-

mani, care au readus la lumină viticultura, în secolul XII. Un sprijin real a fost dat de saşii transilvăneni care, într-o primă fază, au trimis vinurile către Casa de Habsburg, vinurile de la Lechinţa fiind cunoscute drept vinul împăraţilor. În perioada comunistă, podgoria de la Lechinţa furniza vinuri care erau exportate, preponderent, către Rusia, din această cauză aceste produse nu erau atât de cunoscute pe piaţa locală în aceeaşi măsură ca şi vinurile din alte zone ale României. Lechinţa cuprinde mai multe centre viticole - Lechinţa, Vermeş, Batoş sau Culpiu, podgoria ocupând suprafeţe de teren atât din judeţul Mureş cât şi din Bistriţa. Chiar dacă suprafeţele pe care se poate cultiva viţă de vie nu ajung la dimensiunea celor de pe Târnave, de exemplu, în schimb calitatea strugurilor şi a producţiei este una deosebită”, povestește Ioana Micu. Povestea vinurilor Liliac a început în 2010, atunci când un investitor austriac a preluat mai multe hectare de teren din zona Batoş, investiţia în achiziţionarea terenului, dar şi pentru dezvoltarea unei afaceri sustenabile în acest domeniu fiind de aproximativ patru milioane de euro. “Există un investitor austriac, Alfred Michael Beck, care a dezvoltat în România business-uri sustenabile în partea de agricultură, păduri sau imobiliare. Acesta a ajuns la un moment dat în Batoş, a văzut plantaţia şi a decis că trebuie să investească în această zonă. În 2010, când s-au făcut primele achiziţii de terenuri, plantaţia era deja pe rod, era în anul trei. Investiţia iniţială a fost făcută de un alt proprietar, pe fonduri europene, dar a fost lăsată în paragină din cauza dificultăţilor financiare. În 2010 când am preluat aceste terenuri am investit masiv în reabilitarea plantaţiei, am scos via din rapiţă, de exemplu, după care am construit o cramă nouă. Când am preluat noi această parte a podgoriei, în zona Batoş nu exista o cramă. Noi am construit-o de la zero. Este o cramă modernă cu tehnologii moderne, de ultimă generaţie pe lângă asta am investit


AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

într-o cabană de degustare, o cabană minimalistă din lemn şi sticlă, în mijlocul plantaţiei, pe care noi o folosim pentru degustări. De asemenea, am investit foarte mulţi bani şi în completări de goluri, respectiv în plantarea de butuci lipsă, s-au investit sume importante şi în refacera sistemului de susţinere a butucilor pentru a putea să exploatăm via corespunzător, plus că am replantat şi noi suprafeţe destul de mari, care anul trecut au intrat pe rod. Din 2010 şi până acum s-au investit peste patru milioane de euro, bani care au mers pe partea de reabilitare a plantaţiilor, replantări, construirea unei noi crame, achiziţia de tehnologii plus tot ce înseamnă cumpărarea de maşini pentru exploatare”, rememorează Ioana Micu, ultimii patru ani din istoria podgoriei.

Românii, îndrăgostiţi de vinurile Liliac

Ioana Micu mai spune că vinurile produse la Batoş sunt foarte apreciate de către consumatorii români. “În prima fază am produs vin pe 38 de hectare, iar în momentul de faţă avem 52 de hectare plantate. Pentru noi a fost ideal că s-a achiziţionat via în anul trei pentru că 2010 a fost primul an în care, chiar dacă producţia a fost extrem de slabă, dar cel puţin ne-am putut da seama exact ce fel de struguri, ce fel de calitate putem obţine şi care va fi direcţia noastră de vinificare. În momentul de faţă, în podgorie, producem, atât soiuri tradiţionale, cât şi internaţionale. Astfel, ca şi soiuri tradiţionale româneşti avem Fetească Albă, Fetească Regală şi Fetească Neagră, soiuri specifice pentu Transilvania, Neuburger şi Traminer şi soiuri internaţionale, respectiv Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Pinot Noir şi Merlot. Feteasca Regală este extrem de apreciată de către consumatori pentru că atinge potenţialul maxim de exprimare a soiului în zona respectivă. De asemenea, un alt soi foarte apreciat este Sauvignon Blanc, consumatorii români considerând, pentru al treilea an consecutiv, că acest vin este cel mai bun Sauvignon Blanc de pe piaţă. De asemenea, este foarte apreciat cupajul de Chardonnay cu Pinot Gris, acesta este un vin baricat, un cupaj îndrăzneţ şi care nu mai există pe piaţa din România. Mai mult, în ultimii doi ani am fost sold out cu vinurile rose în mai puţin de o lună şi jumătate ceea ce spune multe despre cât de mult au fost apreciate pe piaţă. Inclusiv vinul roşu a fost o surpriză plăcută pentru toţi consumatorii. Chiar dacă ne-a fost mai greu să convingem clienţii că putem face vinuri roşii de calitate în Transilvania, în momentul de faţă, cupajele noastre de Fetească Neagră cu Merlot sunt extrem de apreciate pe piaţă”, explică executive managerul Amb Vine.

Lumea nouă întâlneşte tradiţia

Calitatea extraordinară a vinurilor Liliac este dată, în primul rând, de zona în care sunt produse, dar şi de tehnologia de vinificaţie. „În anul 2010 când am început să vedem care este efectiv potenţialul zonei şi potenţialul strugurilor am constatat că în Lechinţa avem o aciditate ridicată naturală în struguri. Avem un profil aromatic extraordinar de pronunţat şi împreună cu această aciditate ridicată reuşim să facem vinuri care aduc mai mult cu lumea nouă a vinului, adică ceea ce înseamnă vinificaţia din Statele Unite ale Americii, Australia sau Noua Zeelandă. Vinurile produse de noi sunt expresive, sunt vinuri cu un profil aromatic foarte clar şi foarte bine exprimat. Aciditatea ridicată dă nişte note de prospeţime extraordinară în vinurile noastre şi chiar dacă gradul alcoolic este relativ ridicat, ajunge până la 13 procente volumetrice în vinurile albe, alcoolul este foarte bine integrat şi face ca aces-

tea să fie foarte bine balansate. Am şi mers pe această idee de lume nouă a vinului cu arome bine exprimate, vinuri curat vinificate tocmai pentru că ne doream să ne apropiem de consumatori. În România, nu multă lume merge pe stilul acesta de vinificaţie pentru că este relativ greu să gestionezi profilurile aromatice şi mai ales aciditatea. Este foarte greu să aduci un echilibru perfect în vinuri între arome, aciditate şi gradul alcoolic şi cred că acesta a fost unul dintre atuurile noastre, iar zona ne ajută extraordinar de mult din acest punct de vedere”, mai afirmă Ioana Micu. Executive managerul Amb Vine speră ca în anii următori producţia să crească constant, fiind foarte probabil ca podgoria să producă, în scurt timp, aproximativ 300.000 de sticle de vin anual. „Iniţial am început de la o producţie de 38.000 de sticle, iar mai apoi am crescut la 48.000 de sticle în anul doi, iar anul acesta vom ajunge la peste 110.000 de sticle. Din aceste cantităţi, aproximativ 10% din producţie merge către export, mai precis spre Austria. Ca şi piaţă de desfacere locală, Liliac este un brand exclusiv HoReCa, respectiv poate fi găsit în restaurante, hoteluri sau magazine specializate. Pe lângă Liliac am produs o nouă gamă, Crepuscul, pentru că am fost cooptaţi de către reţeaua Mega Image, care îşi doreau să dezvolte o colaborare cu crame care produc vinuri premium. Pentru mine a fost un real ajutor pentru că, având preponderent vinuri albe, era destul de complicat să promovez soiul Gewurztraminer pe HoReCa în condiţiile în care acest soi nu este neapărat uşor de promovat pe partea aceasta. Între Liliac şi Crepuscul nu există nicio diferenţă, vinurile sunt aceleaşi, tehnologia este aceeaşi, noi nu facem o diferenţiere de tehnologie nici în vie şi, nici în cramă legat de vinuri, diferenţa majoră, ca să spun aşa este faptul că pe Liliac vor exista tot timpul soiurile pure, iar pe Crepuscul vor fi, în general, cupaje. Volumele vor tot creşte, pentru că am continuat să plantăm şi încă nu toată suprafaţa este pe rod. În momentul acesta avem doar 42 de hectare pe rod din cele 52 existente şi în următorii ani vom mai creşte pentru că va intra restul plantaţiei în producţie. Nivelul maxim la care vom ajunge va fi undeva la 260.000 - 300.000 de sticle pe an. Dar acest lucru se va întâmpla în aproximativ doi - trei ani”, crede Ioana Micu.

Giuvaerul coroanei de la Lechinţa

Unul dintre produsele cele mai apreciate, dar şi premiate vinuri ale Amb Vine este Nectar de Transilvania, un vin unic în România. “Ca şi produs cu totul special, care este foarte solicitat şi care de departe este vedeta cramei este Nectar de Transilvania, un vin pe care îl obţinem printr-o tehnologie specială, Schilfwein.

17


18

AGRICULTURĂ Procesul de producere a acestui vin este destul de complicat, dar rezultatul este cât se poate de spectaculos. Astfel, undeva în luna septembrie recoltăm strugurii din soiul Muscat Ottonel, în faza lor normală la fel ca şi toate celelalte soiuri. Apoi, mutăm strugurii în nişte tunele care arată ca şi solariile de legume, iar în interiorul solariilor există nişte rafuri care au rogojini de paie. Pe rogojinile respective, strugurii se pun într-un singur rând şi rămân în solariile respective din septembrie până aproximativ la finele lunii februarie. În prima fază se deshidratează şi încep să arate ca nişte stafide. Mai mult, în timpul zilei când este soare afară, iar, în solaria, temperatura se ridică, deci uşor se dezgheaţă se petrece un soi de macerare naturală care face ca pieliţele să elibereze foarte multe arome în must. Totuşi, acest proces face ca din cantitatea iniţială să pierdem aproape 60 % din vin. Mai mult, avem o persoană specializată care în fiecare săptămână se duce şi învârte ciorchinii, culege fiecare bob care este deteriorat, iar, la sfârşitul lunii februarie, după ce traversează procesul acesta de îngheţ îi presăm cu o presă manuală, foarte încet pentru că astfel se sparg şi sâmburii, lucru care ar putea compromite calitatea produsului final. Apoi începe fermantaţia alcoolică în baricuri de stejar, proces care durează aproximativ două luni, după care mutăm vinul din baricurile de stejar în tanc, îl răcim şi menţinem vinul la patru grade Celsius timp de încă aproximativ două luni până se stabilizează şi doar după aceea începe faza de filtrare şi condiţionare. Este un proces foarte complex şi foarte greu de realizat. Există riscuri destul de mari, dar produsul finit este cât se poate de special”, spune Ioana Micu.

Pleiadă de medalii

Vinurile produse la Lechinţa s-au bucurat de un real succes, atât la concursurile de profil din România, cât şi la cele din

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

străinătate, chiar dacă la Lechinţa se produc vinuri, în această formulă, doar de trei ani, calitatea produselor a fost recompensată cu zece medalii de aur şi 11 de argint. Astfel, vinurile produse la Batoş au obţinut în 2012, la International Wine Challenge din Londra, o medalie de argint pentru Nectar de Transilvania 2011, aceeaşi medalie fiind obţinută de acest vin și la Decanter World Wine Awards - Londra 2012. Tot în 2012, Nectar de Transilvania a primit medalia de aur la Premiile de Excelenţă Vinul.ro, eveniment desfăşurat la Bucureşti. În 2013 Fetească Regală 2012 a obţinut medalia de aur la International Wine Contest, din Bucureşti, în timp ce cupajul de Sauvignon Blanc şi Fetească Regală 2012, din gama Crepuscul, a obţinut argintul. La competiţia Berliner Wein Trophy, Nectar de Transilvania a fost recompensată cu o nouă medalie de aur, vinurile Liliac mai obţinând, în cadrul acestei competiţii, alte trei medalii de aur pentru Crepuscul - Sauvignon Blanc & Fetească Regală 2012, Merlot Private Selection 2011 şi Liliac Fetească Neagră & Merlot 2011. Totodată, în cadrul festivalului berlinez, alte două produse ale cramelor de la Lechinţa au primit medalii de argint, respectiv Feteasca Albă 2012 şi Fetească Rosé 2012. Vinurile produse la Mureş au mai obținut două medalii de aur pentru Crepuscul Sauvignon Blanc & Fetească Regală 2012 şi Liliac - Fetească Neagră & Merlot 2011, la Austrian Wine Contest, în timp ce Fetească Albă 2012, Fetească Regală 2012 şi Sauvignon Blanc 2012 au primit argintul. Vinurile de la Lechinţa au mai câștigat alte două medalii de aur pentru Crepuscul - Sauvignon Blanc & Fetească Regală 2012 şi Merlot Private Selection 2011, în timp ce Liliac - Rosé 2012, Liliac - Fetească Regală 2012 şi Liliac - Fetească Neagră & Merlot 2011 au fost premiate cu argint la Mundus Vini – München, eveniment desfăşurat în 2013.


20

AGRICULTURĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Meşteşugul familiei Moldovan merge, cu succes, mai departe

Compania Cosm-Fan Carmangerie, unul dintre cei mai importanţi jucători clujeni de pe piaţa cărnii şi a preparatelor din carne, a sărbătorit în luna aprilie 20 de ani de activitate. Afacerea a pornit din pasiunea pentru prelucrarea tradiţională a cărnii a celor doi bărbaţi ai familiei, tatăl Ştefan şi fiul Cosmin. La două decenii distanţă, compania numără peste 200 de angajaţi, 27 de magazine, o unitate de producţie şi o fermă.

Povestea Cosm-Fan este, de fapt, povestea familiei Moldovan, istoria afacerii şi cea a familiei îmbinându-se atât de bine încât una fără cealaltă nu au sens. Totul începe cu Ștefan Moldovan din Sânnicoara, stăpânul unui meşteşug dobândit pe vremea când meseriile se învăţau mai mult în familie, nu în atelierele de ucenici. Pasionat de ce făcea, Ştefan a ajuns foarte repede să fie cunoscut ca unul dintre cei mai pricepuţi măcelari şi preparatori de carne din Cluj. „În anii ’80, tot Gheorgheniul (cartier clujean – n. red.) ştia că Moldovan făcea cel mai bun salam de vară. Tata pusese la punct un mic atelier de carmangerie la unitatea militară din Someşeni, unde era angajat, şi acolo prepara de toate: mici, cârnaţi, salam de vară”, îşi începe povestea Cosmin Moldovan, fiul lui Ştefan şi directorul general al Cosm-Fan Carmangerie. În ’94, odată cu valul restructurărilor pornit, atelierul din Someşeni s-a închis, iar familia Moldovan s-a aflat în faţa luării unei decizii. Pe care a „tranşat-o” în faţa unui butuc. „Sâmbăta tăiam lemne ca maică-mea să aibă pentru toată săptămâna. Acela era momentul în care discutam şi noi. Pe atunci nu mergea nimica. Şi ne-am zis: Hai să ne facem aici, în curtea noastră, un atelier cum a fost ăla din Someşeni. Zis şi făcut. Din bucătăria de vară şi din garaj am început să facem atelierul. Am lucrat acolo doi ani. L-am făcut cum am putut, singuri. Numai la pus faianţă şi gresie am angajat nişte oa-

meni. Am vândut un apartament primit de tata de la unitatea militară şi din banii ăia am cumpărat utilajele. După asta, am rămas fără bani de marfă, aşa că a trebuit să mă angajez”, rememorează Cosmin Moldovan. Şi-a găsit de lucru în oraş, „la un privat”. Domnul Briceag, căci acesta era numele angajatorului, a fost atât de impresionat de îndemânarea şi meşteşugul de care dădea dovadă tânărul din Sânnicoara, încât, atunci când i-a auzit planurile şi impasul în care se găseşte, a decis să îl împrumute cu bani. Condiţia era să-i dea lui toată marfa pe care o obţinea în micul atelier de carmangerie din curtea casei. A vrut chiar ca să devină asociatul celor doi Moldovan, dar aceştia au preferat să-şi croiască singuri drumul şi să aibă mai mulţi clienţi, nu doar unul. „Eu şi cu taică-meu am devenit antreprenori direct din producţie. Un an jumate am muncit amândoi de dimineaţa până în următoarea dimineaţă. Unu’ mergea la culcare pe la 4.00-5.00 şi la 7.00 se trezea să livreze, iar celălalt lucra până la 7.00 şi se trezea la 10.00 şi iar începea activitatea”, spune Cosmin. Primul client a fost Rolicom, o firmă de tradiţie azi în Cluj, care şi acum lucrează cu Cosm-Fan. Cei doi Moldovan au început să fie tot mai solicitaţi şi să îşi mărească încet, dar sigur, portofoliul de clienţi. În ‘94 Cosmin s-a căsătorit cu Amelia şi cu banii de la nuntă au făcut la poarta casei primul magazin


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

în care vindeau produse proprii. Carnea o cumpărau la început de la ferma din Jucu, iar mai apoi de la complexul Bonţida şi o transformau după reţete numai de Ştefan Moldovan ştiute în salam de vară, cârnaţi trandafir, salam Victoria, parizer, tobă, muşchiuleţ Montana. Dacia cu care intrase Amelia în căsnicie era maşină de transport marfă, de sărbători şi de familie. Şi-au angajat primii doi oameni şi au luat decizia să deschidă un magazin cu produsele lor în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca. „Toţi cei de la unitatea militară din Someşeni, unde lucrase tata, stăteau în Gheorgheni. La complexul Mercur din acel cartier era un chioșc de vânzare, l-am cumpărat, dar am aşteptat un an întreg până să-l deschidem. Ne-am păcălit un pic cu el, dar până la urmă a fost cea mai bună investiţie pe care Cosm-Fan a făcut-o până acum. Am investit în el 10.000 de mărci, dar a fost magazinul care ne-a propulsat foarte mult. Şi azi, în 2014, din toate cele 27 de magazine e pe primul loc ca vânzări. 2,8 miliarde de lei am făcut cu el anul trecut. Lumea vine acolo ca la bolda din sat, fără să se mai uite la preţuri, ştie ce vrea şi ştie că totul e bun”, povesteşte Cosmin Moldovan. A urmat al doilea magazin, cel din Cojocna, şi din ce în ce mai multă producţie: „De la 5 porci pe săptămână, cum era la început, ajunsesem să tranşăm 10 porci pe zi”. Lucrurile au început să meargă mai greu odată cu declararea zonelor defavorizate. „Patru ani a fost o perioadă de stagnare. Industria cărnii era în Baia Mare, unde se deschisese fabrică după fabrică. Fiind declaraţi zonă defavorizată erau scutiţi de tot felul de taxe. Aveau preţuri foarte mici şi nu puteai să vinzi nimic de ei. În perioada aceea abia am rezistat, trăiam de pe adaosul magazinului şi atelierul micuţ de acasă. Când s-a terminat perioada zonelor defavorizate, am început să ne stabilizăm”, explică tânărul Moldovan. Încet-încet numărul magazinelor a crescut, ajungând în 2004 să existe 3 astfel de unităţi. Un an mai târziu, Cosm-Fan Carmangerie a deschis primul magazin în centrul Clujului, pe strada David Ferenc: „Era primul magazin cu chirie mare, chirie de Cluj, de oraş. Pentru 35 mp plăteam 1.000 de euro. Ne întrebam dacă vom scoate atâţia bani, dacă vom reuşi să îl ţinem. Magazinul a funcţionat însă foarte bine. Primăria a început atunci să facă pieţe noi, iar 2007 a fost cel mai bun an. A fost explozie, de-a dreptu’. În micul nostru atelier făceam 2 tone de produse pe zi, cam cât facem aici, în fabrica mare, într-o zi slabă”. Vremurile noi au adus însă cu ele alte provocări. Cum regulile Uniunii Europene impuneau renunţarea la tăierea animalelor în gospodăria proprie, familia a trebuit să ia o nouă decizie: vor închide micul business care nu mai corespundea normelor de atunci sau vor face o investiţie mai mare? Decizia a fost luată împreună cu un vechi prieten şi consultant al familiei, inginerul Ioan Sas. Au hotărât împreună că este nevoie

AGRICULTURĂ

să investească într-o fabrică, prima de acest fel din zonă, aşa că şi-au angajat consultanţi pe proiecte de finanţare SAPARD. Au depus proiectul la Biroul Regional SAPARD din Satu Mare pe ultima sută de metri, dosarul având o foaie goală în locul scrisorii de confort a băncii. „BCR îşi luase angajamentul că finanţează acest proiect, dar cum suma era mare trebuiau două acorduri, şi de la Bucureşti şi de la Cluj. De la ora 14.00 la 19.30 am stat şi am aşteptat, lângă fax, la Satu Mare, scrisoarea de confort. Toată lumea suna după ea, ba la Cluj, ba la Bucureşti. Până la urmă a venit, ne-au luat dosarul şi a fost ok”, îşi aminteşte Cosmin, acum râzând. Nu au curs lucrurile lin nici după acest pas, fiind nevoie de credite suplimentare pentru a putea duce investiţia la bun sfârşit, dar familia Moldovan nu s-a dat bătută. Şi-a achitat toate ratele şi a început să deschidă magazine în alte localităţi din judeţ, ajungând astăzi să numere 27 de astfel de unităţi. În dezvoltarea afacerii şi a reţelei proprii de magazine, un rol esenţial l-a avut soţia lui Cosmin, Amelia, managerul de vânzări al companiei. Cu o tenacitate ieşită din comun, ea a creat şi a dezvoltat o reţea comercială solidă, care constituie, de fapt, cheia succesului companiei. Mereu în pas cu noile tendinţe comerciale şi cu o putere de muncă remarcabilă, Amelia s-a constituit în motorul de dezvoltare al companiei. Şi pentru că e mereu cu un pas înaintea concurenţei, la 20 de ani distanţă de începuturi, familia a demarat un nou proiect îndrăzneţ. Împreună au decis că e nevoie să se diferenţieze pe piaţă şi, ca urmare, au investit într-un proces de rebranding. Astfel, în centrul Clujului a fost deschis la începutul lunii martie un magazin sub noul nume, Moldovan – Carmangeria Sânnicoara, şi având la bază un concept care concurează oricând, fără probleme, cu magazine de profil din ţările europene. Cât despre exporturi, compania livrează deja în ţări precum Marea Britanie, Ungaria, Italia, Belgia, Spania, Franţa. De asemenea, participă la târguri de profil, naţionale şi internaţionale, fiind de fiecare dată printre cele mai asaltate standuri de către vizitatori. Istoria carmangeriei din Sânnicoara a fost un drum plin de piedici, emoții și rezolvări în ultimul moment. Familia a dus însă cu putere şi tenacitate povestea înainte, între granițe și peste ele, succesul companiei fiind apogeul celor 20 de ani de căsnicie. Astăzi, familia Moldovan se află din nou în fața unui butuc, pregătită să continue istoria. Meşteşugul merge mai departe.

21


22

INDUSTRIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Puiul de Crăiești, un brand bine crescut! deFlorin Marcel SANDOR

Zaharia Oprea și Victoria Oprea s-au numărat printre numeroșii români care, după 1990, s-au lansat în afaceri, pornind pe un drum greu, cel al producției de carne de pasăre. Cei doi soți au cumpărat o fermă într-o localitate mureșeană și au modernizat-o, lansând astfel ceea ce, după câțiva ani, avea să devină un brand important în Transilvania, Puiul de Crăiești. Activitatea a fost demarată în 1993, când familia Oprea a achiziționat o fermă în localitatea Crăiești-județul Mureș, a făcut investiții și a orientat producția spre un alt tip de afacere. Zaharia și Victoria Oprea au renunțat să vândă la clienți persoane fizice, orientându-se spre firme. Astfel, a apărut necesitatea abatorizării. În 1998, prin intermediul unui program FAER, Oprea Avicom a luat un credit și a construit un abator. Așa a apărut pe piață brandul “Puiul de Crăiești”, în 1998. Cei doi fii ai soților Oprea, Emanuel și Ovidiu au intrat la rândul lor în producție când și-au terminat studiile, astfel că Puiul de Crăiești este produsul unei afaceri de familie. Emanuel Oprea, directorul economic al firmei, își amintește că începutul nu a fost deloc ușor și crede că politica de investiții foarte chibzuită și coeziunea familei au fost cele mai importante elemente care au contribuit la dezvoltarea companiei. În anul 2000, Oprea Avicom a făcut o nouă investiție, fiind achiziționată o stație de incubație la Sighișoara. După lucrări de modernizare, aceasta a fost integrată în activitatea companiei. Au urmat achiziționarea unei ferme în localitatea Pogăceaua, din județul Mureș, și o nouă extindere a abatorului,

printr-un proiect SAPARD în 2005. „Am construit cărămidă cu cărămidă, an de an, preferând să călcăm pe teren sigur, adică să creștem natural, fără să ne dorim salturi spectaculoase. Dezvoltarea a fost constantă, echilibrată și frumoasă”, a spus Emanuel Oprea. La Oprea Avicom lucrează acum 260 de angajați, angrenați în activitatea fermei de reproducție de la Șincai, una dintre cele mai moderne din România, în munca de la stația de incubație de la Sighișoara, la fermele de creștere și din magazinele proprii.

Producție lunară de 500 de tone

Oprea Avicom a investit și într-o rețea de 26 de magazine proprii, unde este comercializată o parte din producție, dar lucrează și cu multe supermarket-uri importante din Transilvania. În momentul de față, aproximativ 500 de tone de carne de pasăre sunt abatorizate lunar sub marca Puiul de Crăiești.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

INDUSTRIE

Mare parte din produsele firmei Oprea Avicom ajung în magazine din centrul Transilvaniei, în Mureș și județe învecinate, dar există tot mai multe companii și din alte părți ale țării interesate să comercializeze Puiul de Crăiești. Referitor la aprecierea de care se bucură produsele Oprea Avicom și la dezvoltarea continuă a companiei, Emanuel Oprea consideră că unitatea de viziune a întregii familii a fost factorul determinant. De asemenea, directorul economic al firmei mureșene pune mare parte din succes pe seama stabilității forței de muncă: “Avem mulți oameni care lucrează în firmă de 20 de ani. Cred că experiența oamenilor și stabilitatea sunt factori importanți în evoluția favorabilă a unui business. În plus, cred că noi am ales bine fiecare moment în care am făcut o investiție”.

Rasă, casă și masă de calitate

Referitor la calitatea produselor și la raportul calitate-preț, Emanuel Oprea a ținut să sublinieze faptul că prețul foarte mic nu a constituit o țintă pentru compania mureșeană. “Nu ne-am dorit niciodată să fim cei mai ieftini, pentru că acest lucru ar însemna să facem compromisuri la calitate. Am ales să nu avem prețul cel mai mic, dar să oferim în schimb produse bune. Începând de la partea de genetică, continuând cu incubația, creșterea și apoi partea de abatorizare, am încercat tot timpul să menținem un standard de calitate ridicat, pentru ca, în final, produsele din magazine să fie de cea mai bună calitate. Noi avem deplină încredere în ceea ce oferim pe piață și consider că nu am fi reușit să ajungem unde suntem, dacă nu am fi fost foarte atenți la calitatea produselor. De aici și sloganul nostru: Puiul de Crăiești, un pui bine crescut. În domeniul nostru există o expresie care poate caracteriza eficiența, succesul: trebuie să ai rasă, casă și masă. Adică o rasă bună, deci genetică de calitate, condiții bune de creștere, într-un mediu curat, cât mai apropiat de mediul natural al animalului sau al păsării și hrană bună. Sigur, niciodată un pui de casă nu va fi la fel cu unul crescut într-o fermă, dar diferența esențială ține de timp. Cel crescut în fermă este sacrificat la o lună și jumătate, în timp ce un pui de casă crește și se dezvoltă o jumătate de an. Același lucru se întâmplă și în cazul porcului. Niciodată purcelul de lapte nu va avea același gust cu porcul tăiat de Crăciun. Proverbul cu găina bătrână care face zeama bună e adevărat.”

Despre legendele din mass-media

Leagat de calitatea produselor și de controversele care au existat în mai multe rânduri pe piața producției de carne de pasăre, Emanuel Oprea a vrut să facă unele precizări: „Fie din nepricepere, din reavoință sau din dorința de a ieși în public cu ceva senzațional, s-au spus multe lucruri eronate. Îmi amintesc, de exemplu, de niște persoane care spuneau la televizor că ouăle produse în România nu sunt bune din cauza

găinilor stresate. Or știm foarte bine că la orice animal, atunci când există stres, printre primele funcții care sunt inhibate este reproducția, pentru că nu e un element esențial în acel moment. Deci o găină stresată nu mai face ouă. Ca și fermier ești interesat să ai găini care fac multe ouă, deci ești preocupat de starea acelor găini. Mai există o temere legată de antibioticele care le sunt administrate puilor. Niciun om, mai ales un sportiv, nu ia antibiotice preventiv sau ca să aibă performanțe sportive. Antibioticele sunt folosite izolat, când chiar este nevoie, nu ca hrană. Pentru orice producător, antibioticele reprezintă un cost, deci e total greșit să credem că puii primesc antibiotice în mod obișnuit. Pentru noi este foarte bine nu să dăm nimic în afară de hrană. Puii sunt vaccinați, așa cum suntem și noi oamenii, așa că nu se îmbolnăvesc ușor. Există situații excepționale în care apare o boală, atunci fiind folosite pentru vindecare antibiotice. Ca și pentru un om, în scop terapeutic. Și tot ca la om, în câteva zile aceste antibiotice sunt eliminate din organism. Din fiecare lot de producție sunt trimise probe la diferite laboratoare din țară, fiind urmăriți zeci de parametri, de natură fizică, chimică și biologică. Eu cred că pe piața din România nu există probleme majore. Normativele europene sunt foarte clare, iar consecințele extrem de grave pentru cei care nu le respectă.” Referitor la planurile pentru anii care urmează, Emanuel Oprea a precizat că, în continuare, firma pe care o conduce mizează pe o creștere ușoară a activității, urmărind, ca și până acum, să scoată pe piață produse de calitate. Printre investițiile vizate pentru anii următori se numără construirea unei fabrici de furaje și a unui abator nou cu o secție de semipreparate și mezeluri. Totul cu preocupare pentru calitate.

23


ListaFirme idei pentru afaceri! WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AFACERE

25

ListaFirme reprezintă modul nostru de a contribui la dezvoltarea relațiilor de afaceri din România. ListaFirme este, spunem noi, în primul rând un instrument perfect pentru a-ți evalua competitorii, a-ți cunoaște partenerii de afaceri. Compania Borg Design a lansat, în luna martie, o nouă versiune a bazei de date Lista Firme, versiunea 10.1.0, incluzând peste 614.000 de companii active cu informații complete de contact. Printre noutățile integrate se numără adăugarea a 31.841 firme noi, modificarea sau completarea a 10.290 adrese de email sau adăugarea ori completarea a 101.255 numere de mobil. Tot în noua versiune, Lista Firme 10.1.0, au fost actualizate 17.771 adrese web și 45.941 numere de telefon fix. Cum ar fi să poți contacta toate companiile active din România? Sau cel puțin pe cele care te interesează? Mai mult, cum ar fi ca, pe langă datele de identificare oficiale ale firmei, să ai și numărul de telefon, adresa de email și datele financiare din ultimii ani? Informațiile utile sunt esențiale, astfel că pentru cei care vor să fie informați, să verifice și să își cunoască partenerii, pentru cei care vor să interacționeze cu o mare parte din clienții

lor și nu numai sau să își promoveze afacerea, prin activități esențiale de marketing, baza de date ListaFirme este instrumentul care răspunde cerințelor mediului actual de business. Informații suplimentare găsiți pe www.listafirme.ro sau ne puteți contacta la numerele de telefon 021 3106791/92.


Cercetare de elită în Stațiunea Regelui Carol

26

ZOOTEHNIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Liliana BRAD

La Arad, în unica Stațiune de cercetare pentru creșterea bovinelor de stat de la Dunăre la Tisa, în urma studiilor genetice au fost produse vaci campioane. Acestea sunt prezente la expozițiile din întreaga țară, de unde se întorc acasă cu o mulțime de premii. La rasa Bălțata românească, arădenii concurează cu succes cu orice fermă de elită din Europa. Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad a fost înființată de către Regele Carol al II-lea în anul 1922 și s-a numit „Stațiunea Pepinieră Ceala”. Regele Mihai al României a promulgat, în anul 1945, Legea 617 pentru înființarea unei Facultăți de zootehnie la Arad, care a preluat Stațiunea ca unitate didactică cu numele „Ferma Ceala”. Cinci ani mai târziu a devenit „Ferma experimentală Ceala” și a avut în efectiv toate speciile de animale exploatate într-o fermă de producție. În anul 1957, Facultatea de zootehnie este mutată la Timișoara, iar ferma devine „Stațiunea experimentală Ceala” care a aparținut în continuare de facultate, până în anul 1962. În 1981, prin decret a fost înființată „Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Arad”, care în 2000 a devenit „Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad”. Acum, Stațiunea este fermă de elită pentru rasa „Bălțata Românească”. Ea este domeniul public al statului român, fiind subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”. „Este unica Stațiune de cercetare a statului de la Dunăre la Tisa”, a explicat ec. Gheorghe Săplăcan, directorul Stațiunii.

Selecție genetică pentru vaci de elită

La 1 ianuarie 1990, Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad a avut un efectiv de 5.000 de bovine, cu 2.000 de vaci de lapte. Însă a existat suspiciunea de TBC și întreg efectivul a fost eradicat. Atunci a fost unul dintre momentele în care s-a crezut că Stațiunea va fi desființată. Numai că în 1995 s-a reînceput repopularea. A

existat o suprafață de teren de 3.400 de hectare, care a asigurat o independență furajeră pentru animale. Ec. Gheorghe Săplăcan, actualul director al Stațiunii, își amintește că în 1996 și-a impus o țintă de 350-400 de vaci cu lapte. „Ca să supraviețuim din producția de lapte, tăurași și juninci trebuia să avem 400 de vaci cu lapte”, spune Gheorghe Săplăcan. În 1996 existau doar 45 de capete, dar s-a început creșterea efectivului. „Practic, am crescut efectivul în Stațiunea de cercetare. Am început să le înmulțim, să le selectăm, să mergem pe selecție genetică. Am reținut cele mai valoroase exemplare și în câțiva ani am ajuns să avem vaci renumite, care au câștigat concursuri de Miss”, povestește Gheorghe Săplăcan. Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad a putut supraviețui, fără a avea credite bancare. Acum s-a ajuns la un efectiv de 700 de bovine, din rasele „Bălțată românească” și „Brună de Maramureș”.

Bălțată românească de top, la Arad

Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad s-a dezvoltat pentru a putea face față concurenței. Fiind o instituție de stat, ani de zile nu s-au alocat fonduri pentru cercetare. Terenul, situat în apropierea orașului, a fost „vânat” de speculanții imobiliari. Însă, dorința și implicarea ec. Gheorghe Săplăcan au făcut ca Stațiunea să supraviețuiască, să se dezvolte și să ajungă o fermă de elită. „La efectivul de Bălțată românescă concurăm cu succes cu orice fermă din Europa”, a explicat directorul Gheorghe Săplăcan. A avut norocul unui colectiv valoros, care s-a implicat în activitatea de cercetare chiar dacă banii au fost puțini. În cadrul unui proiect derulat cu Banca Mondială, a fost construită o hală modernă de muls. A fost construit și un laborator de genetică ultraperformant. Dar, banii pentru investiții în utilaje au fost puțini. S-a încercat accesarea unor proiecte europene, însă Stațiunea nu a reușit să se califice din cauza formei de proprietate a terenului. Așa că, încă se mai lucrează cu tractoare U 650, cumpărate dinainte de 1989.

Cercetare genetică pentru campioane

În cadrul Stațiunii de la Arad se aplică tehnologia performantă de creștere a bovinelor. „Importantă e genetica. Folosim taurii cei mai performanți din Europa”, a explicat ec. Gheorghe Săplăcan. Cercetarea performantă a făcut ca unica Stațiune de cercetare a statului de la Dunăre la Tisa să se impună și să producă vaci campioane la rasa Bălțata Românească. „Primele campioane au apărut în


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

2000, în urma unei atente selecții genetice. Aproape în fiecare an, Stațiunea a scos câte o campioană. Nu există expoziție la Arad, Cluj sau București, unde să nu participăm”, a explicat directorul Stațiunii arădene. La concursurile de frumusețe, s-au obținut numeroase titluri de Miss Vaca. Competițiile nu sunt deloc ușoare. Vacile trebuie pregătite, periate, aranjate pentru a defila în fața unui juriu. Acesta evaluează concurentele, după mai multe criterii: dezvoltarea corporală, dezvoltarea membrelor, a ugerului şi calitatea laptelui, cantitatea de lapte. Stațiunea arădeană a devenit cunoscută în rândul crescătorilor de bovine, care achiziționează exemplare valoroase. „Avem colaborări cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara. Ei vin cu grupe de studenți în practică. Stațiunea colaborează cu cercetători și crescători de bovine din Austria, Elveția, Germania și cu tot ce înseamnă crescători de animale în zona noastră. Rolul Stațiunii este de a produce material genetic de valoare și de a-l da apoi la privați. Crescătorii nu au posibilitatea să producă un fond genetic”, a declarat ec. Gheorghe Săplăcan. De exemplu, au fost obținute rezultate foarte bune la încrucișarea între rasa Bălțata românească și rasele de carne. Desigur, ar fi benefic pentru fermieri dacă Stațiunea ar putea să producă cât mai multe exemplare pe care ei să le poată cumpăra.

Vaca nu știe să citească ziarul

Directorul Stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad spune că o vacă valoroasă este

ZOOTEHNIE o adevărată investiție. „Vaca nu știe să citească ziarul. Ea trebuie furajată, mulsă, trebuie să fii în permanență lângă ea. Altfel nu ai cum să progresezi, să obții rezultate”, a explicat ec. Gheorghe Săplăcan. Cu toate că aici se produc vaci campioane, încă mai există copii care vin în vizită la Stațiune și întreabă de ce vacile nu sunt mov, ca Milka. „O vacă valoroasă produce 40 de litri de lapte pe zi și un animal pe an. Ajunge la 600-750 de kilograme și în cinci lactații produce cinci sau mai mulți produși. Apoi, o valorifici și obții banii din carne”, arată directorul Stațiunii arădene. Bălțata românească este o rasă mixtă de carne și lapte și este extrem de căutată.

Tauri din străinătate pentru vacile noastre

Începând din 2009, în România, câțiva ani, Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie nu a mai făcut bonitări „la zi” și nu s-au mai păstrat registrele, nu s-au mai întocmit clasamente. SEMTEST-ele din România nu au mai achiziționat tăurași de valoare din țară și, acum, taurii folosiți la inseminări sunt de producție germană. Ultimul animal, dat în testare de arădeni, a fost transferat la scurt timp în Germania. „Dacă fondul genetic dispare, nimeni nu îl mai reface”, spune, cu amărăciune, Gheorghe Săplăcan, directorul Stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad. Arădenii speră însă că vor reuși să producă în continuare vaci campioane, care vor urca pe podiumurile concursurilor de frumusețe din întreaga țară.

27


28

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Vinest - prietenii lângă un pahar de vin

de Alice Valeria MICU

Pe cât de nobil, pe atât de vechi, vinul are o istorie tumultuoasă, a cărui început se află, se pare, în Georgia de azi, iar prima cramă, undeva în Armenia. Adorat sau detestat, motiv de a petrece, de a lega şi cultiva prietenii ori de despărţiri furtunoase, vinul a fost mereu subiect de inspiraţie şi de muncă istovitoare, dar plină de satisfacţii. V-aş fi împărtăşit întreg poemul lui Omar Khayyam, Vinul – eliberator, dar am fost prieteneşte sfătuită să mă limitez la paginile suplimentului Transilvania Cultural dacă mă gândesc la poezie, aşa că, ascultătoare din fire, când e vorba de şefi, mă mulţumesc, deocamdată, cu un singur vers, dar nu garantez că nu voi mai strecura câte unul pe ici pe colo, atât cât să vă fac să înţelegeţi cumva poezia unui pahar de vin, aşa cum am perceput-o la Timişoara. Cinci zile am petrecut, înconjurată de magia inegalabilă a vinurilor, a celor ce transformă bobul de strugure în vin, a celor ce îi descoperă valenţele, îl evaluează şi a tuturor celorlalţi, care, prin efortul şi priceperea lor, ne ajută ca de sărbători ori alături de prieteni să ciocnim în pahare vinuri româneşti de calitate. A fost Vinvest, ediţia cu numărul 11, fapt care denotă atât statornicia organizatorilor, cât şi perseverenţa producătorilor de vinuri, care se străduiesc an de an să obţină, din soiurile autohtone ori din lumea largă, vinuri capabile să satisfacă pretenţiile unei clientele tot mai cunoscătoare. Cele trei zile cât a durat Salonul internaţional au fost precedate de un concurs de vinuri la care au participat 100 de vinuri şi băuturi alcoolice distilate. Am reuşit să stăm de vorbă cu câţiva membri ai juriului în pauzele dificilului proces de evaluare a vinurilor înscrise şi cu toţii au mărturisit admiraţia şi plăcuta surprindere în faţa vinurilor roşii.

„Am avut din toate categoriile, şi vinuri roşii şi albe, rose, spumante sau distilate. Însă, faţă de alţi ani, multe vinuri seci. Vinurile sunt foarte bune, foarte apreciate calitativ de degustători, ceea ce se şi vede prin punctajele foarte strânse pe care le-au obţinut acestea. Asta demonstrează mai multe lucruri, faptul că producătorii români fac vinuri de o calitate foarte bună, în mod constant, dar şi faptul că s-a ridicat ştacheta, iar concursul este o competiţie reală între vinuri”, a afirmat Petre Badea, inspector de specialitate, oenolog şi degustător expert, preşedinte al juriului. Concursul Vinvest a devenit, după nouă ani, un eveniment de referinţă pentru concursurile de gen, atât de necesare producătorilor, după cum mărturisea dr. Ioan Buia, directorul Complexului de Vinificaţie de la Jidvei, membru al juriului. Punctajele obţinute la concursuri ajută vinificatorii să afle mai multe despre vinurile lor şi ale celorlalţi producători, care sunt elementele de forţă, care aspecte trebuie îmbunătăţite şi unde trebuie să insiste pentru a obţine vinuri de calitate superioară. „Vinurile de anul acesta au fost atât de bune, încât nu am găsit niciun vin „greşit”, aşa cum s-a întâmplat la alte concursuri, şi diferenţierea s-a făcut cu dificultate. Obiectivitatea jurizării a fost asigurată tocmai de înalta calitate a vinurilor înscrise, ceea ce a făcut aproape imposibilă identificarea vinurilor proprii şi punctarea lor în consecinţă. Este un lucru bun, care spune multe despre vinurile româneşti”,


EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a mai afirmat dr. Ioan Buia, pe care abia aştept să-l văd la Cramele Jidvei. De altfel, generozitatea cu care preşedintele juriului, Petre Badea ne-a oferit atâtea detalii se înscrie în efortul Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România de a alege cele mai bune vinuri, dar şi de a educa publicul pentru a face posibilă distingerea vinurilor de calitate şi descoperirea adevăratelor plăceri ale degustării şi consumului de vinuri româneşti. Gazda generoasă şi sufletul Salonului Internaţional Vinvest 2014, doamna Lucia Pârvu a coagulat producători de vin şi retaileri de vinuri, utilaje de vinificaţie, butoaie, baricuri sau dopuri, dar vedeta incontestabilă a Salonului a fost, evident, vinul. „Am reuşit să ridicăm standardele în vin şi vinificaţie, atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. Am reuşit să educăm oamenii, să îi facem să înţeleagă că vinul este un aliment, nu o băutură, iar consumat cu moderaţie este chiar benefic pentru organism. Am reuşit să facem un pas înainte şi în turism, ca publicul să înţeleagă cât este de frumos să vezi cum se culege via şi se face vinul. Toate acestea ne-au dat puterea să continuăm, oricât de greu ni s-ar fi părut la un moment dat, toate acestea ne-au motivat să mergem mai departe”, ne-a mărturisit aceasta. Aşa s-a făcut că jurnaliştii prezenţi la Salonul internaţional au fost invitaţi să viziteze două podgorii, una mai frumoasă decât cealaltă. Prima a fost cea de la Petro Vaselo, unde am fost întâmpinaţi de tânărul vinificator Marco Feltrin, de la care am încercat cu toţii să obţinem cât mai multe informaţii, dar am şi degustat câteva vinuri excelente, din care amintesc un Pinot Noir vinificat rose spumant, un cupaj de Merlot cu Cabernet Sauvignon şi un Chardonnay, dar nu pot să nu remarc un Pinot Noir vinificat în alb pe care l-am degustat în cea de-a doua zi a salonului. A doua zi a însemnat pentru jurnalişti vizita la Mâşca, în judeţul Arad, la podgoria Elite Wine, unde ne-a primit cu generozitate ing. Ervin Walter Szikler şi cele şapte vinuri pe care le-am degustat acolo, spumante sau liniştite, puternice şi aromate, dar şi vesela mustoasă, o delicatesă pe cât de rară, pe atât de impresionantă. Să vă mai spun despre arborele sequoia pe care l-am admirat de pe terasa cramei sau despre gulaşul la ceaun cu care ne-au aşteptat gazdele? Vă spun doar că Walter Szikler a fost în juriul concursului Vinvest şi mi-a promis că vom sta de vorbă pe îndelete despre micile detalii care fac marile vinuri. Dar vinul e un suflet ce dă desăvârșire, spune acelaşi poet persan, iar Salonul internaţional a consemnat în prima sa zi sărbătoarea Serbiei, prin prezenţa producătorilor de la Crama Nedin şi Bahus, a showului gastronomic realizat de Restaurantul sârbesc Karadorde, condimentate de un ansamblu de dansuri sârbeşti. A fost prezent Consulul General al Republicii Serbia la Timişoara, Lazar Manojlovic. Ziua Vinului, Gastronomiei şi Culturii Serbiei a fost o premieră pentru Vinvest, completată de una a Spaniei, însufleţită de Consulul Onorific al Spaniei la Timişoara, José Miguel Viñals. „Participăm pentru că noi considerăm că Spania are o mare tradiţie în domeniul vinului şi este o ocazie frumasă să fim prezenţi, să ne arătăm angajamentul faţă de România şi faţă de Timişoara. Noi am pregătit un ansamblu de momente speciale pentru ziua de sâmbătă, vom avea gastronomie, dans flamenco şi sperăm că asta vă va face să încercaţi vinurile noastre. Am fost la Târgul de Turism de la Barcelona şi am remarcat un interes foarte mare al publicului spaniol de a vizita România, ceea ce ne bucură foarte mult. Cred că este un potenţial impresionant al României şi ne bucurăm de tot ceea ce faceţi aici”, a declarat, la inaugurare, Consulul Onorific al Spaniei. Pentru că lucrurile bune vin câte trei, seria degustărilor a fost completată la oenoteca Savoia cu vinurile Boieru şi nu

mai socotesc splendorile cu care au fost întâmpinaţi, în cele trei zile ale salonului, timişorenii ce au vizitat Centrul Regional de AfaceriTimişoara, atât vinurile, cât şi showurile gastronomice oferite de Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism. Am aflat şi o veste excelentă pentru producătorii autohtoni, pe care ne-a adus-o fostul ministru delegat al IMMurilor şi Turismului, Maria Grapini: „Mă bucur să vă anunţ că legea IMM-urilor a fost votată marţi în Parlament şi cuprinde pentru prima dată un proiect, o finanţare de la buget, în care orice brand, indiferent că este vorba de vin, de mobilă sau îmbrăcăminte, va fi promovat cu bani de la buget prin două ediţii, primăvară-vară şi toamnă-iarnă. Practic, eu sper să facem o ediţie Vinvest la Bruxelles şi să putem să schimbăm imaginea României”. În vin cel înțelept găsește extazul celora Aleși, iar noi ne-am găsit prieteni vechi şi noi, alături de Nicolae Pop, Florin Arjocu, Gabriel Arsene, Mihai Gălăţanu şi Florin Albu, împreună cu care am descoperit zi de zi de-a lungul Salonului Internaţional Vinvest magia vinului, aşa cum ne-a dezvăluit-o, cu graţie şi pricepere, doamna Lucia Pârvu. Cei mărginiţi la minte şi cei trufaşi susţin Că între trup şi suflet ar fi deosebire. Eu ştiu un singur lucru: tu vei afla în vin Uitarea care-mpacă nemărginita fire.

29


Daniel Buda și priorități economice pentru România

30

INTERVIU

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

„O prioritate și, totodată, o necesitate pentru viitorul economiei, fie că vorbim de sectorul industrial, agricol sau de turism, o reprezintă adoptarea de măsuri legislative privind flexibilizarea absorbției fondurilor europene și aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene privind modul de atribuire a acestora. Este opinia deputatului Daniel Buda, președintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, exprimată într-un interviu inedit acordat Transilvania Business.

Ca președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, ce măsuri legislative ar face mai clar viitorul economiei României? Industrie? Agricultură? Turism? Cu toate că țara noastră se bucură de o stabilitate economică recunoscută astăzi în Europa, România, ca stat membru al UE, mai are de recuperat decalaje considerabile față de celelalte țări europene. Este importantă promovarea pe plan european a prosperității și dezvoltării durabile a României, bazate pe o creștere economică echilibrată și pe o economie de piață competitivă. O prioritate și, totodată, o necesitate pentru viitorul economiei, fie că vorbim de sectorul industrial, agricol sau de turism, o reprezintă adoptarea de măsuri legislative privind flexibilizarea absorbției fondurilor europene și aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene privind modul de atribuire a acestora. Nu este suficient să le avem la dispoziţie dacă hăţişul birocratic este foarte mare şi ne opreşte să dispunem efectiv de bani europeni pentru dezvoltarea celor trei sectoare. Menţinerea nivelului fondurilor europene destinate agriculturii şi obţinerea pentru fermierii români de subvenţii egale cu cele ale agricultorilor din Germania, Franţa şi celelalte state membre ale UE reprezintă obiective majore de realizat în Parlamentul European pentru o piaţă competitivă. Județul Cluj a reușit să se impună ca fiind unul dintre cele mai importante centre economice din țară, însumând o valoare totală a proiectelor cu finanțare nerambursabilă contractatate, indiferent de programul de finanțare, de 589

milioane RON (~ 130 mil EUR) și o valoare totală a proiectelor în pregătire de 181 milioane RON (~ 40 mil EUR). Această performanță se poate atinge și în celelalte județe. Cum convingem investitorii americani, europeni, asiatici și arabi să aducă capital în România? Crearea climatului investițional favorabil investitorilor străini rămâne una dintre cele mai importante sarcini ale politicii economice a României. Libertatea economică și fiscalitatea prietenoasă, alături de o infrastructură modernă sunt principalele modalități de atragere a investitorilor străini. Din păcate, nu a fost construit niciun kilometru nou de autostradă în ultimii doi ani. Clujul poate fi considerat pe plan național un exemplu în atragerea capitalului străin prin acordarea de facilități economico-financiare, reușind să aducă investitori precum NOKIA, BOSCH, DELONGHI. Utilizarea fondurilor europene în vederea dezvoltării economice creează premisele atragerii capitalului străin. Cele mai importante investiții finanțate prin bani europeni sunt parcurile industriale TETAROM I și IV, dezvoltarea industriei celulozei și hârtiei la Dej sau dezvoltarea turismului prin investiții de modernizare precum Salina Turda. Cum și când pot fi egali în tratamentul facilităților economico-financiare investitorii străini și români? Protejarea capitalului autohton și, totodată, atragerea capitalului străin reprezintă soluția pentru o creștere durabilă a


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

economiei. Este importantă adoptarea unor măsuri de protejare a capitalului autohton, a celor care exportă sub brand propriu. Așa cum în Franța și în alte țări europene, mărcile proprii sunt protejate prin măsuri fiscale, și în România mărcile proprii trebuie protejate pentru a nu se repeta ceea ce s-a întâmplat cu Ursus sau Iris. Jolidon a rămas singura fabrică clujeană care a dezvoltat puternic o marcă românească, nefiind angrenată în producția de lohn care a monopolizat activitatea majorității fabricilor de profil din România. Tratamentul egal al investitorilor străini și români este absolut necesar, luând în considerare faptul că totul pornește de la piață, poți investi, dar trebuie să și vinzi. Investitorii străini vin cu piețele câștigate, în timp ce investitorii români trebuie să muncească pentru asta. Această egalitate de tratament se poate obține cu ajutorul UE. În urma unui proces de evaluare intermediară a Programului Operaţional Regional 2007-2013, realizat de echipa de evaluatori KPMG în colaborare cu AM POR, Polul Naţional de Creştere Cluj-Napoca a fost selectat ca exemplu de bună practică și cel mai activ pol de creştere din România. Câteva cifre care demonstrează performanțele Clujului: grad de depunere - 131,97%, grad de contractare - 115,64%. Aceste performanțe atrag capital străin și creează cadrul necesar obținerii egalității de tratament al investitorilor. Chiar dacă PNDR a absorbit procentual cei mai mulți bani UE, cum putem consuma în agricultură 90- 100 105% din banii UE? În urma subvențiilor directe primite din fonduri europene, lucrurile au evoluat în România în privința creșterii productivității în agricultură. Putem observa în 2014 o evoluție a gradului de competitivitate, dacă analizăm structurile de producție agricolă, producția, importul și exportul, comparativ cu anul 2007. Din această cauză, este importantă folosirea calitativă a fondurilor care vin de la UE, România urmând să beneficieze în baza Politicii Agricole Comune 2014-2020 de 19 miliarde de euro, din care 11 miliarde pe plăți directe și 8 miliarde pe dezvoltare rurală. Prin urmare, este important să direcționăm evoluția productivității și utilizarea banilor europeni într-o direcție pe care dorim să o dăm sectorului agricol în funcție de regiune. În contextul dezvoltării agriculturii românești, problema înstrăinării terenurilor agricole trebuie tratată cu maximă seriozitate. Liberalizarea pieţei funciare este consecinţa directă a negocierilor făcute în grabă de PSD pentru aderarea României la UE. Legea privind vânzarea terenurilor agricole are consecinţe devastatoare pentru România deoarece liberalizarea pieţei funciare i-a prins pe români nepregătiţi şi compromite siguranţa alimentară. România nu dispune în acest moment de mecanisme juridice sau instituţionale pen-

INTERVIU

tru a schimba situaţia, deoarece legea este elaborată pe baza Tratatului de aderare la UE negociat de PSD. Mai mult, nu s-au depus eforturi nici măcar în vederea obţinerii unei amânări, precum a făcut Bulgaria sau a unei derogări specifice, cum a obţinut Polonia în zonele de graniţă cu Germania. Puteam lua exemplul altor state care au negociat ca liberalizarea pieţei funciare să se realizeze în termen de 7 ani de la aderare sau a Ungariei, care a negociat un regim diferit pentru terenurile agricole, care nu este supus regulilor europene. Este obligaţia noastră să ne folosim de toate instrumentele financiare pentru a preveni un dezechilibru pe piaţa funciară. Strategic cum vedeți pilonii economiei României generatori de real progres și salarizare măcar pe locul 7 din Europa și când vom fi egalii celor ce sunt azi pe locul 7? Este importantă atingerea unui nivel minim unitar de salarizare la nivelul UE în mandatul 2014-2020 pentru a reduce diferențele care astăzi există între statele membre UE. Chiar dacă România are o stabilitate economică la nivel european, economia și sectorul financiar rămân în continuare vulnerabile. Prin îmbunătățirea cheltuielilor de capital, colectarea mai bună a veniturilor și implementarea unui sistem de control al cheltuielilor și întărirea transmisiei politicii monetare se poate realiza un progres la nivel economic. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat, dar autoritățile trebuie să accelereze rezolvarea problemei creditelor neperformante. Europarlamentarii PDL au susținut, în cursul negocierilor privind cadrul bugetar 2014-2020 al UE, protejarea investițiilor în creșterea economică și crearea de locuri de muncă și s-au asigurat că fiecare euro din noul buget poate fi cheltuit acolo unde este mai mare nevoie, reușind să obțină includerea în cadrul bugetar a unei abordări suficient de flexibile pentru a permite gestionarea unor priorități urgente care ar putea apărea până în 2020.

31


„Transilvania”, cel mai dinamic aeroport AVIAȚIE

32

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Alex TOTH

Aeroportul Internaţional „Transilvania” din Târgu-Mureş este cel mai dinamic aeroport din România din punct de vedere al creşterii numărului de pasageri în perioada 2010-2013, potrivit unor date făcute publice de Asociaţia Aeroporturilor din România şi citate de Ziarul Financiar. Astfel, în ultimii patru ani, creșterea este de +388,7%.

Președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Internaţional „Transilvania”, Vladimir Vasilescu, s-a declarat mulţumit de rezultatele înregistrate în anul 2013 şi şi-a manifestat optimismul că, odată cu finalizarea tronsonului din Autostrada Transilvania care va tranzita judeţul Mureş, numărul de pasageri va creşte. „La câștigarea concursului de manager s-a spus că, prin venirea mea, s-a reușit depolitizarea Aeroportului Internațional „Transilvania”. Mă bucur că primele rezultate reale sunt vizibile și că acestea au ajuns să fie remarcate. Echipa de la Aeroport, împreună cu cea de la Consiliul Județean, reușesc să poziționeze Aeroportul „Transilvania” pe primul loc în topul celor mai dinamice aeropor-

Topul evoluţiei aeroporturilor între 2010-2013 Aeroport

Pasageri 2010

Târgu-Mureş Tulcea Arad Craiova Henri Coandă (Otopeni) Iaşi Bacău Constanţa Cluj Oradea Sibiu Baia Mare Satu Mare Timişoara Suceava Aurel Vlaicu (Băneasa)

74.353 363.398 426 1.887 13.257 39.901 24.884 40.291 4.916.964 7.622.727 159.615 231.933 240.768 307.488 74.587 77.286 1.028.907 1.035.438 40.404 39.440 198.751 189.269 18.952 16.778 18.859 16.341 1.136.645 757.078 34.437 19.981 2.117.668 6.036

+388,7% +343,0% +201,0% +61,9% +55,0% +45,3% +27,7% +3,6% +0,6% -2,4% -4,8% -11,5% -13,4% -33,4% -42,0% -99,7%

10.099.477 0.765.272

+6,6%

Total

Pasageri 2013

Evoluţie 2013/2010

turi din țară, din perspectiva creșterii numărului de pasageri. În 2013 am atins maximul istoric al fluxului de pasageri și de zboruri operate, ceea ce ne încântă, dar nu ne limitează în eforturile de sporire a numărului de curse și de pasageri. Zilele trecute am prezentat, la Marseille, în fața mai multor operatori aerieni, oportunitățile oferite de Aeroportul „Transilvania”, precum și de zona în care funcționăm, un aspect deosebit de important fiind conectarea noastră cu Autostrada Transilvania. Am convingerea, după aceste întâlniri, că în scurt timp vom putea să comunicăm noutăți importante din perspectiva viitorului Aeroportului „Transilvania”, a afirmat Vladimir Vasilescu. Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional „Transilvania”, Luminiţa Gherendi, a punctat investiţiile realizate sau în curs de realizare pentru asigurarea unor condiţii demne de un aeroport internaţional. „În ultimul an am făcut eforturi considerabile, din perspectiva contactelor cu operatorii existenți în programul de curse operabile pe Aeroportul „Transilvania”, dar și cu alte companii, care pot deveni potențialii noștri colaboratori. De asemenea, extinderea terminalului plecări a creat condiții civilizate pentru beneficiarii serviciilor oferite de Aeroportul „Transilvania” și este încă o confirmare a drumului pe care îl parcurgem, pentru a ne justifica statutul de aeroport internațional. Amenajarea peisagistică a spațiului din fața clădirii în care funcționăm va crea sute de locuri de parcare, ceea ce va spori gradul de confort pentru clienții noștri. În paralel, lucrăm și la un sistem nou pentru accesul în parcare, ce ne va permite să acordăm gratuitate pentru un număr limitat de minute, pe care autoturismele îl pot petrece în incinta Aeroportului. Urmează și amenajarea unei alte căi de acces în parcarea Aeroportului, paralelă cu drumul către Parcul Industrial, proiect care va rezolva problemele de circulație existente în prezent pe Drumul European E60. Aceste proiecte, realizate în comun de managementul Aeroportului și Consiliul Județean Mureș confirmă că suntem o echipă tânără și dinamică, ale cărei obiective de bază sunt orientate spre interesul public”, a declarat Luminiţa Gherendi.


Blaturi arădene pentru bucătăriile de lux din Germania AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

33

de Liliana BRAD

Rudolf Wann, un investitor din Germania, a venit în urmă cu opt ani în România pentru a vizita o fostă angajată. I-a plăcut zona, oamenii și a decis să-și deschidă o mică afacere în județul Arad. Acum, produce blaturi pentru bucătăriile luxoase ale nemților și este extrem de mulțumit că a ales să investească în România. Rudolf Wann își amintește că, în urmă cu câțiva ani, în Germania, a intenționat să-și dezvolte afacerea. Acest lucru a însemnat crearea unor noi locuri de muncă. „Am avut nevoie de muncitori în Germania”, povestește Rudolf Wann. Așa i-a cunoscut pe români, pe care i-a avut angajați. Apoi a intermediat forță de muncă din România pentru alte firme din Germania. Nu i-a plăcut când a aflat că oamenii nu au fost prea bine tratați de către angajatorii germani. „În urmă cu 10 ani am angajat o femeie care a provenit din Banat, din Tisa Nouă, și așa am ajuns să și vizitez această localitate”, spune omul de afaceri neamț. I-a plăcut zona, oamenii și a decis să-și înființeze o firmă în județul Arad, la Tisa Nouă. „Am constituit o firmă. Am închiriat o hală. Am adus utilaje din Germania, am căutat alți oameni pe care i-am angajat și de atunci au trecut opt ani de zile. În atelierul de tâmplărie muncesc câțiva oameni, toți foarte bine calificați”, povestește Rudolf Wann.

Blaturi cu brevet

La Tisa Nouă, în fabrica lui Rudolf Wann se produc blaturi pentru mobilă de bucătărie de lux. Întreaga producție, extrem de căutată pe piața de profil, pleacă în Germania. „Producem plăci de lemn pentru mobilă de bucătărie în Germania. Aceste plăci pot să fie din piatră, laminate și sunt multe modele. Practic, sunt blaturi pentru mobila de bucătărie”, a explicat Rudolf Wann. A fost adesea întrebat dacă produsele existente pe piață nu îi fac concurență. „Ceea ce producem noi nu există pe piața românească”, a spus investitorul neamț. El a arătat că produce blaturi de o calitate foarte bună, care se vând la prețuri mari, pentru că se folosesc la fabricarea mobilei de bucătărie din segmentul de lux. „Avem tot felul de patente, tot felul de brevete. Un exemplu ar fi blatul special cu protecție pentru aburi, dar și pentru utilaje de bucătărie. Un metru liniar din blaturile fabricate la Tisa Nouă poate să coste 24 de euro, dar poate să ajungă și până la 1000 de euro, în funcție de calitate”, a arătat Rudolf Wann. Produsele fabricate în județul Arad sunt căutate pe piața din Germania. Ele sunt comercializate de peste 1.000 de distribuitori. În schimb, în România, ele se vând foarte rar pentru că se adresează unui segment îngust, cel al mobilierului de bucătărie de lux.

România are forță de muncă calificată

La Tisa Nouă există un program complet, care oferă toată gama de astfel de blaturi. Între timp, a mai fost înființat un atelier unde se fabrică diverse accesorii pentru mobila de bucătărie, inclusiv uși. Fabrica este profitabilă pentru că, în

„Am constituit o firmă. Am închiriat o hală. Am adus utilaje din Germania, am căutat alți oameni pe care i-am angajat și de atunci au trecut opt ani de zile. În atelierul de tâmplărie muncesc câțiva oameni, toți foarte bine calificați”, Rudolf Wann România, salariile sunt mai mici, deși forța de muncă este calificată. Pentru a putea produce blaturi pentru bucătăriile de lux, cu procedee mai sofisticate, angajații au urmat cursuri speciale. „Aici se produce partea manuală care în Germania costă foarte mult”, a explicat Rudolf Wann. El spune că este un investitor mulțumit. A meritat să vină în România, unde cu o investiție nu foarte mare a reușit să obțină de la început profit. A găsit angajați calificați pentru această meserie, iar românii s-au adaptat foarte bine cerințelor de calitate germane. În urmă cu doi ani și-a cumpărat o casă în Tisa Nouă, a amenajat-o și acum când sosesc colaboratorii săi din România sau din Germania, aceștia sunt cazați la el acasă. „A fost foarte simplu, n-am avut niciodată vreo problemă”, a concluzionat Rudolf Wann.


Noul Cod al Insolvenței, disecat la Tîrgu-Mureș

34

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Tribunalul Specializat Mureș și Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, Filiala Mureș, găzduiesc, în perioada 23-24 mai 2014, Seminarul de pregătire profesională. Temele ce vor fi dezbătute în cadrul evenimentului ce va avea loc la Hotel Plaza se circumscriu noului Cod al insolvenței, în special, dar vor fi abordate și alte tematici. Tribunalul Specializat Mureș și Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, Filiala Mureș, cooperează pentru a facilita desfășurarea Seminarului de pregătire profesională, în cadrul programului comun de pregătire profesională a magistraților și practicienilor în insolvență. Seminarul care va avea loc în perioada 23-24 mai 2014, la Tîrgu-Mureș, la Hotel Plaza, se va derula sub egida și în organizarea Institutului Național al Magistraturii și a Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență. Tematica aleasă pentru acest seminar se va concentra asupra noului Cod al insolvenței, primul panel fiind intitulat „Aspecte procedurale în noua Lege a insolvenței”. Astfel, conf. univ. dr. Florin Moțiu – judecător formator INM, consilier al Ministrului Justiției, va prezenta lucrarea „Particularități ale lichidării bunurilor din averea debitorului în contextul noului Cod al insolvenței”. Președintele Tribunalului Specializat Mureș, judecător-sindic Natalia Floarea Roman va vorbi despre „Atribuțiile judecătoruluisindic în contextul noului Cod al insolvenței”, în timp ce prof. univ. dr. av. Ion Turcu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca, va aborda în prezentarea sa aspecte juridice reunite sub titlul: „Fiducia poate proteja împotriva creditorilor?”. În partea a doua a primei zile, av. Arin Octav Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, se va axa asupra „Insolvenței grupului de societăți”.

Președintele Secției a II-a Civile din cadrul Curții de Apel TîrguMureș, judecătorul dr. Andreea Ciucă, va analiza în lucrarea sa „Principiul celerității – soluții legislative și reverberații jurisprudențiale”. Prof. univ. dr. av. Radu Bufan – practician în insolvență, de la Universitatea de Vest din Timișoara și-a ales să răspundă, în prezentarea sa la una dintre întrebările esențiale ridicate de noul cod, și anume: „Realizează noul Cod al insolvenței o mai echilibrată protecție a diferitelor categorii de creditori?” Prima zi se va încheia cu un studiu de caz ce are ca temă: „Reorganizarea judiciară în condițiile reglementărilor actuale”. Prezentarea îi aparține ec. Todor-Soó Ignație, practician în insolvență, asociat coordonator SMDA Mureș Insolvency SPRL. Ziua a doua va mai cuprinde două prezentări, susținute de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea – practician în insolvență, asociat coordonator Rominsolv SPRL, pe tema „Creanțele garantate și creanțele curente în procedura insolvenței”, respectiv de Stan Tîrnoveanu – practician în insolvență, asociat coordonator ZRP Insolvency SPRL, care va aborda problematica: „Legea insolvenței. Modificări cu impact semnificativ asupra derulării proceselor de insolvență în corelare cu noul Cod de procedură penală și Codul penal”. La final, formatorii vor trage concluziile și vor răspunde la întrebări. (L.V.)


25 de milioane euro în energie verde WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

energie verde

37

de Laura M. BONDRILĂ

Primul parc fotovoltaic dintr-o serie de patru astfel de investiţii aparţinând unei firme austriece a fost inaugurat în localitatea Şandra din judeţul Timiş. Parcul va produce 950 kilowaţi/oră şi va costa în total 25 de milioane de euro. Parcul va asigura, într-o primă fază, iluminatul public stradal şi va alimenta peste 300 de gospodării din zonă.

Tot mai multe proiecte care vizează “energia verde” iau avânt în Timiş. O nouă investiţie pe acest segment a fost, de curând, inaugurată în apropiere de Timişoara, în localitatea Şandra, după ce o companie austriacă a cheltuit nu mai puţin de 25 de milioane de euro pentru un amplu proiect, care se va derula în mai multe etape. Potrivit preşedintelui Consiliului Județean Timiș (CJT), Titu Bojin, este vorba despre o investiție care a început acum un an și care va rezolva o serie de probleme în zonă, mai exact parcul fotovoltaic construit va veni în sprijinul locuitorilor din Şandra şi din împrejurimi. „Pentru noi, parcul fotovoltaic este o sursă de venit și este prima investiție dintr-o serie de patru, care va avea o valoare totală de 25 de milioane de euro”, a declarat şeful CJT. Acesta a mai adăugat că investitorul, o firmă austriacă, intenţionează să construiască şi o fabrică de peleți, care va crea mai multe locuri de muncă și va fi importantă pentru agricultori, care vor putea valorifica paiele și alte materiale. La rândul său, Luchian Savu, primarul comunei Şandra, situată în partea de vest a judeţului, la aproximativ 20 de km de Timişoara, spune că, în prima fază, parcul fotovoltaic va rezolva iluminatul public din localitate, precum şi alimentarea cu energie pentru nu mai puţin de 300 de gospodării. “Suntem una dintre puținele comune care au un plan urbanistic general aprobat, în care am rezervat 70 de hectare pentru investiții și șase hectare pentru servicii. Deocamdată, la parcul fotovoltaic vor lucra cinci angajați și tot atâția la întreținere. Iluminatul din comună va fi rezolvat și se va trece pe un sistem cu leduri, iar prețul va fi unul mai bun”, a declarat Luchian Savu. Parcul fotovoltaic de la Şandra se întinde pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi şi poate produce 950 kW pe oră. „Sper ca aceste investiții să vină în sprijinul cetățenilor din Șandra și din zonă. Astfel de investiții vor continua în județul nostru și nu doar în materie de energie”, a mai afirmat preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin. Autorităţile au mai explicat că aceasta

este o primă investiţie dintr-o serie de partru în energia verde. Peste 300 de case vor putea fi alimentate cu energie electrică „verde” produsă de panourile fotovoltaice.

Investiții similare

Pentru anul 2014, o investiţie similară, de 50 de milioane de euro, se va contura şi la Lovrin, una dintre cele mai mari comune din Timiş, aflată în apropiere de Şandra. Primul mare parc fotovoltaic din vestul ţării, cu o putere de 1 MW/h, a fost inaugurat anul trecut, la Buziaş, acesta având capacitatea să asigure energia electrică pentru o mie de familii din oraş. De asemenea, Giulvăzul a fost prima comună din judeţul Timiş care a anunţat construirea unui parc fotovoltaic, cu o producţie de 7,38 de MWh, ca urmare a încheierii unui parteneriat cu un investitor străin. Valoarea investiţiei a fost estimată la circa 15 milioane de euro. Concret, primarul a discutat cu reprezentanţii unei companii sârbe deţinute de Gazprom (este vorba despre cea mai mare societate din domeniul energiei din Serbia), care s-a arătat interesată de dezvoltarea de proiecte pentru exploatarea energiilor nepoluante: solară, eoliană şi geotermală.

“Suntem una dintre puținele comune care au un plan urbanistic general aprobat, în care am rezervat 70 de hectare pentru investiții și șase hectare pentru servicii. Deocamdată, la parcul fotovoltaic vor lucra cinci angajați și tot atâția la întreținere. Iluminatul din comună va fi rezolvat și se va trece pe un sistem cu leduri, iar prețul va fi unul mai bun” Luchian Savu, primarul comunei Şandra


38

eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cutii de viteză marca Daimler, la Sebeș

de Dan LUNGU

Star Transmission, filiala concernului german Daimler în România, a început, în aprilie, lucrările de construcţie la o nouă fabrică de montaj cutii de viteză de ultimă generaţie. Aceasta îşi va începe producţia în 2016, urmând să asambleze cutiile de viteze automate în 9 trepte 9G-TRONIC. Investiţiile de la Sebeş se ridică la peste 300 de milioane de euro şi vor fi create peste 500 de locuri de muncă. Star Transmission, filiala concernului german Daimler în România, a inaugurat, în 4 aprilie, la Sebeş, lucrările de construcţie la o nouă fabrică de montaj cutii de viteză de ultimă generaţie. La evenimentul prin care s-a pus piatra de temelie a unei noi investiţii pe care concernul german Daimler urmează să o realizeze în următorii doi ani la Sebeş a participat şi premierul Victor Ponta, Ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk, ministrul Transporturilor, Dan Şova, ministrul Economiei, Constantin Niţă, omul de afaceri Ion Ţiriac, fostul ministru de Interne Ioan Rus, precum şi numeroase oficialităţi locale şi judeţene, dar şi reprezentanţi ai concernului Daimler. Noua fabrică va purta numele de Star Assembly şi îşi va începe producţia în 2016, urmând ca în cadrul acestei unităţi să se asambleze cutiile de viteze automate în 9 trepte 9G-TRONIC. Investiţiile de la Sebeş se ridică, potrivit oficialilor Daimler, la peste 300 de milioane de euro şi vor fi create peste 500 de locuri de muncă. Noua fabrică Daimler de la Sebeş va monta, începând din 2016, cutia de viteză automată în 9 trepte 9G-TRONIC, de la Mercedes-Benz. Potrivit oficialilor companiei aceasta este prima cutie de viteză automată din lume cu nouă trepte şi convertor de cuplu pentru vehiculele premiu şi se distinge

prin extraordinarul confort oferit şi schimbarea de viteze aproape imperceptibilă. Noile modele de autovehicule 9GTRONIC îşi depăşesc predecesorii atât în privinţa consumului cât şi a emisiilor de CO2. Markus Schäfer, membru al Consiliului de Administraţie a diviziei Mercedes-Benz Cars, a declarat în cadrul ceremoniei că noua investiţie de la Sebeş va satisface cu succes cererea în continuă creştere de cutii de viteză automate. „Capacităţile suplimentare pentru montaj în Sebeş completează, în mod optim, producţia de la fabrica Mercedes-Benz Untertürkheim. Acestea reprezintă şi un factor de contribuţie important la profitabilitatea fabricaţiei noastre interne de lungă tradiţie. Prin această investiţie vom satisface cu succes cererea în continuă creştere de cutii de viteză automate”, a declarat Markus Schäfer.

Dorințe de premier

Premierul Victor Ponta a declarat cu această ocazie că îşi doreşte ca de la cutii de viteză să se ajungă la un autoturism Mercedes fabricat în România şi atunci le va permite miniştrilor să folosească aceste autoturisme pentru că vor fi „Made in România”.


eveniment

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ponta a spus că îşi doreşte să vină la Sebeş şi în momentul în care va fi inaugurată noua unitate de producţie a cărei piatră de temelie a fost pusă la începutul lunii aprilie. „În mod sigur sper să fiu în 2016 la momentul în care prima din acele cutii faimoase de 9 viteze va fi produsă şi că în mod sigur ca orice român îmi doresc ca la un moment dat de la cutii de viteză să ajungem poate şi la un autoturism Mercedes fabricat în România. În felul acesta, miniştrii mei, cărora le-am cerut să circule doar cu autoturisme fabricate în România, vor putea să se întoarcă la Mercedes-urile pe care înaintaşii lor le aveau în funcţie. Până atunci, merg cu maşini made in România. Eu voi fi foarte fericit să ştiu că în lume sunt maşini Mercedes cu cutii de viteze fabricate la Sebeş”, a mai spus Victor Ponta. Premierul a adăugat în discursul său că România a redevenit şi trebuie să rămână o ţară competitivă, o ţară care a trecut prin momentele cele mai grele şi acum poate să-şi folosească adevăratul potenţial. „Acest lucru se poate întâmpla doar dacă avem parteneri excepţionali şi cred că proiectul pe care astăzi îl pornim aici, la Sebeş cu Daimler este, de fapt, o carte de vizită pentru capacitatea României de a avea investiţii serioase, de a avea investiţii de viitor, de a crea şi locuri de muncă, dar şi performanţă şi calitate (…) Eu cred foarte mult că toţi cei care într-un fel sau altul au avut curajul de a investi în România pe termen mediu şi lung şi-au dovedit că este o investiţie bună şi că România merită să fie considerată o ţară în care poţi să dezvolţi proiecte importante, cu oameni foarte bine pregătiţi, cu o capacitate de adaptare extraordinară”, a mai spus Victor Ponta. Evenimentul de la Sebeş a cuprins şi un moment simbolic în cadrul căruia premierul Victor Ponta împreună cu oficialii Daimler şi primarul din Sebeş, Alexandru Dăncilă, au introdus într-o primă piatră care va fi pusă la temelia noii fabrici un tub în care au pus un plan al construcţiei, o roată dinţată, un breloc cu simbolul Mercedes, o diplomă, un ziar local de vineri şi câteva monede. Premierul a fost cel care a pus ultimul o punguţă cu mai multe monede, iar apoi fiecare s-a semnat pe o placă amplasată pe piatra de temelie.

este important”, a mai adăugat Victor Ponta. Premierul a spus că, în schimbul acestui sprijin al autorităţilor române, investitorii aduc în România investiţii tehnologice şi creează locuri de muncă, plătesc taxe şi impozite şi ajută dezvoltarea învăţământului dual. „În schimbul acestui sprijin investitorii, cum sunt cei de la Daimler, aduc aici investiţii tehnologice şi creează locuri de muncă şi asta cred că este important pentru noi. Plătesc taxe, impozite şi ajută inclusiv la dezvoltarea învăţământului din România prin susţinerea învăţământului dual. Aşa că toată lumea e mulţumită”, a încheiat premierul.

Premierul Victor Ponta a făcut şi promisiuni oficialilor Daimler şi s-a angajat în numele Guvernului că în 2015 de la poarta fabricii din Sebeş până la graniţa cu Ungaria se va merge pe autostradă. Şeful Guvernului a declarat că va oferi sprijin investitorilor serioşi astfel încât să depăşească anumite bariere administrative sau să primească ajutoare de stat, cum a fost şi cazul companiei Daimler pentru investiţia de la Sebeş. „Referitor la ceea ce-i de făcut în viitor eu cred că investitorii din România nu sunt interesaţi atât de mult de viaţa politică internă, ci de ceea ce face România pentru a sprijini investiţiile. M-am angajat în numele Guvernului şi pe baza a ceea ce domnul Şova a prezentat că în 2015 de aici de la poarta fabricii din Sebeş până la graniţa cu Ungaria se va merge pe autostradă şi asta e important pentru dânşii. M-am angajat uitându-mă spre domnul ambasador (n.r. Ambasadorul Germaniei) că foarte curând şi aeroportul din Sibiu şi cel din Timişoara vor fi aeroporturi Schengen şi asta iarăşi cred că e important pentru dânşii. M-am angajat în faţa Parlamentului României că toate contribuţiile de asigurări sociale la angajator vor fi reduse cu cinci puncte procentuale şi asta cred că este un lucru important pentru toţi cei care investesc în România. Şi m-am mai angajat că orice investitor serios, aşa cum este Daimler, va avea din partea Guvernului acelaşi sprijin pe care l-au avut şi dânşii, ajutor de stat, bariere administrative şi asta iarăşi cred că

Compania Star Transmission este una dintre primele companii din România care susţine un sistem de educaţie dual după modelul statului german BadenWuerttemberg. Scopul sistemului de educaţie dual este acela de a oferi tinerilor din zona Alba perspective bune pentru a-şi creiona o carieră, asigurând în acelaşi timp dezvoltarea tinerelor talente pentru Star Transmission. Din septembrie 2013, odată cu inaugurarea Şcolii Profesionale Germane Alba, şcoală profesională de tip dual care funcţionează în Alba Iulia, STC instruieşte, alături de alte cinci companii din judeţ, tineri în profesii tehnice cum ar fi electro-mecanică sau turnător modelier. De asemenea, pentru a optimiza şi mai mult condiţiile de muncă ale celor 1200 de angajaţi, Star Transmission oferă, de la sfârşitul anului trecut, un program de sănătate într-un cabinet medical din cadrul fabricii unde se fac controale medicale gratuite şi se oferă sfaturi angajaţilor. În plus, o dată pe săptămână, angajaţii pot beneficia de consultaţii de la medici specialişti, printre care cardiologi, dermatologi şi nutriţionişti.

Autostradă promisă

Susțin învăţământul profesional dual

39

Daimler – din 2001 în România

Filiala Daimler Star Transmission a fost înfiinţată în 2001, iar de atunci se produc la Cugir roti dinţate, axe şi componente prelucrate pentru motoare, cutii de viteză şi sisteme de direcţie. Tot aici se află şi centrul de tehnologii din care face parte şi producţia de prototipuri şi un centru de instruire. La Sebeş s-a început montajul de cutii de viteză automate cu 5 trepte în 2013. Startul dat la Sebeş anul acesta pentru montajul transmisiilor 7G-DCT cu dublu ambreiaj oferă capacităţi suplimentare faţă de procesele concentrate anterior exclusiv în Stuttgart. În prezent, compania are în fabricile de la Cugir şi Sebeş aproximativ 1200 de angajaţi. Compania româno-germană Star Transmission Cugir a fost înfiinţată în 2001 în urma unei asocieri dintre Daimler AG care deţine 78% din acţiuni şi Compania Naţionala ROMARM S.A. care deţine restul de 22%.


Mediu de 9.5. Milioane de euro, la Continental

40

INVESTIȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Laura M. BONDRILĂ

Concernul german Continental din Timişoara anunţă că va investi 9,5 milioane de euro pentru protejarea mediului înconjurător. Mai excat, compania va introduce noi procese tehnologice, numite „Tehnologii cu plasmă rece”, care au menirea de a neutraliza moleculele de miros ce rezultă în urma procesului de vulcanizare a anvelopelor care se produc aici. Continental Automotive Products Timişoara este prima şi cea mai mare investiţie a concernului german în România, care însumează, în prezent, peste 170 de milioane de euro. Compania care activează în Timişoara a fost înfiinţată în anul 1998 ca proiect greenfield, iar în 20 octombrie 2000 a fost inaugurată oficial şi a început producţia de serie a anvelopelor pentru autoturisme, aşa încât, la ora actuală, din mâinile bănăţenilor ies zilnic nu mai puţin de 40.000 de anvelope. Oficialii companiei au anunţat în cursul acestei luni că urmează un nou val de investiţii, de data aceasta pe segmentul protecţiei mediului înconjurător. Concernul german Continental, care a sfidat criza şi, în noiembrie 2012, a finalizat o investiţie de 20 de milioane de euro, creând aproape 2000 de locuri de muncă, a anunţat că va realiza o infuzie de încă 9,5 milioane de euro pentru introducerea unei „Tehnologii cu plasmă rece”, ce va neutraliza moleculele de miros ce rezultă în urma procesului de vulcanizare a anvelopelor. Comparativ cu sumele investite de-a lungul timpului în fabrica de la Timişoara, care ating în total peste 300 de milioane de euro, actuala investiţie ar putea părea neglijabilă, însă tehnologia modernă, de ultimă oră, care vizează sănătatea comunităţii şi a mediului înconjurător o face poate chiar mai importantă decât oricare altă investiţie existentă în Banat. Reprezentanţii companiei Continental au explicat că soluţia găsită de ei, denumită Non-ermal Oxidation – Cold Plasma Technology (active oxygen)/Oxidare Non-Termică – Tehnologie cu Plasmă Rece (oxigen activ) constă într-un curent alternativ ce generează un câmp de plasmă care descompune oxigenul și apa din aer în radicali de oxigen (oxigen activ). Ast-

fel, se produce o reacție de oxidare la contactul cu aerul din procesul de producție a anvelopelor, care, la rândul ei, neutralizează moleculele de miros rezultate în procesul de vulcanizare a anvelopelor. „Prin acest proiect dorim să ne continuăm strategia de dezvoltare durabilă, care are printre obiectivele principale îmbunătățirea continuă a proceselor noastre și, în același timp, reducerea constantă a impactului operațiunilor noastre asupra vecinătății”, a declarat Klaus Ohlwein, directorul general al fabricii de anvelope din Timișoara. „Programul pe care dorim să îl implementăm în Timișoara constituie una din cele mai moderne tehnologii implementate de către Continental pentru protecția mediului”, a adăugat Ohlwein. De asemenea, reprezentanţii companiei Continental au mai anunţat că vor instala, în aria de mixare, un echipament denumit Regenerative ermal Oxidation (RTO) – Oxidare Termică Regenerativă. „Acest echipament va distruge compușii organic volatili, apăruți în cadrul procesului de producție, prin oxidarea acestora la temperatură înaltă”, au mai precizat reprezentanţii Continental. Investiţia pentru cele două echipamente se ridică la 9,5 milioane de euro, acestea urmând să fie instalate până la finalul anului 2015.

Carte de vizită

Fabrica din capitala Banatului se situează pe locul trei în cadrul companiei, care are un total de 19 unităţi de producţie la nivel global. În 2012 au fost produse 14 milioane de anvelope Continental la Timişoara, iar, în 2013, producţia a ajuns la 16 milioane de bucăți. Grupul Continental a fost fondat în anul 1871, cu sediul central în Hanovra, Germania. Germanii de la Continental au investit aproape 600 de milioane de euro în România, din care aproape 300 de milioane euro au fost dirijaţi pentru ridicarea fabricii de anvelope din Timişoara, încă din 1999. Aproape 2.000 de timişeni au fost angajaţi la fabrica din capitala Banatului, în timp ce numărul de angajaţi ai Continental în România – Timişoara, Sibiu şi Iaşi – depăşeşte în prezent 10.000. Cu o cifră de afaceri preliminară de aproximativ 33,3 miliarde de euro în anul 2013, Continental se numără printre cei mai importanţi furnizori pentru industria auto la nivel mondial. Prin intermediul produselor sale din domeniul sistemelor de frânare, al sistemelor şi componentelor de propulsie şi de rulare, instrumentare, soluţii infotainment, sisteme electronice pentru autovehicule, anvelope şi produse tehnice din elastomeri, Continental îşi aduce contribuţia la siguranţa în trafic şi la protecţia mediului. În plus, Continental este un partener competent în comunicarea auto interconectată. În prezent, Continental are aproximativ 178.000 de angajaţi în 49 de ţări.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Suntem un parc tech dinamic și efervescent

IT&C

41

Ecosistemul Liberty Technology Park Cluj prinde culoare

Am avut plăcerea să găzduim până în prezent o serie de evenimente: de la inaugurarea parcului din decembrie, odată cu evenimentul „ITC in the Park”, urmat de gala de decernare a premiilor BATRA și evenimentele din cadrul Spherik Accelerator. În luna aprilie am luat parte cu drag la lansarea colecției „Tudor Personal Tailor Primavară/Vară 2014”. Acum ne pregătim pentru festivalul internațional de fotografie „Photo Romania Festival” a cărui „Zi a Tehnologiei” va fi sărbătorită în parcul tehnologic. Suntem entuziaști și deschiși către manifestări culturale, expoziții, concerte și festivaluri.

Susținem antreprenoriatul

La sfârșitul anului 2013 Liberty Technology Park Cluj a devenit membru fondator al Spherik Accelerator, alături de Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din ClujNapoca și Banca Transilvania. Scopul acceleratorului de business constă în promovarea antreprenoriatului în vederea identificării celor mai bune idei de afaceri care pot fi implementate, finanțate și care, prin dezvoltarea de noi companii, pot avea un impact prin crearea de valoare, locuri de muncă și proprietate intelectuală. Spherik Accelerator derulează în perioada decembrie 2013 – mai 2014 programele Spherik Student și Innovation Labs Cluj, două programe de încurajare a antreprenoriatului în tech dedicate studenților și proaspeților absolvenți, facilitând interacțiunea a 17 echipe cu antreprenori și mentori cu experiență în dezvoltarea de produse software. Activitatea Spherik continuă cu lansarea în luna mai a programului de pregătire pentru start-upuri românești din IT aflate la început de drum și în căutare de o primă finanțare. Printre membrii boardului de mentorat se numără Radu Georgescu, antreprenor în serie și investitor, și Irina Anghel, Managing Director al South Eastern European Private Equity and Venture Capital Association.

Iubim IT-ul și nu numai

Proiectul Liberty Technology Park Cluj este ocupat de rezidenți din domeniul IT în proporție de 85%. Companiile pe care avem plăcerea să le găzduim până în prezent completează profilul parcului și adaugă valoare conceptului nostru. Suntem mândri că, din 6 decembrie 2013 de când ne-am deschis porțile și până în prezent, parcul tehnologic găzduiește 6 companii clujene: Halcyon Mobile, Recall, Makronetz, Ecuson, Spherik Accelerator. Makronetz este o companie de software development. Ecuson Studio este un studio de branding, web design și web development de origine clujeană. Halcyon Mobile, companie specializată pe dezvoltarea și crearea de aplicații mobile pentru iOS, Android și în general tot „tot ce este mobile”. Recall se ocupă cu managementul securizat al informațiilor.

Suntem în continuă dezvoltare

Ne aflăm în plin proces de selecție a antreprenorului general pentru etapa a 2-a a proiectului. Aceasta va fi livrată la finele acestui an, oferind un total de 13.412 m2 aparținând clădirilor D și E. Suprafețele generoase per etaj – 3600 m2 – oferă companiilor oportunitatea de a ocupa un nivel întreg. Interiorul spațiilor este tip „open space” cu o distribuție excelentă ce permite nu doar o compartimentare eficientă, ci și personalizarea spațiului în funcție de specificul companiilor. Lucrările pentru faza 2-a vor demara în luna iunie. În luna mai se va deschide restaurantul „La Casa”. Conceptul lor este unul diferit pentru piața românească, oferind o gamă variată de produse din peste 120 de sortimente. Complexul „La Casa” din cadrul Liberty Technology Park Cluj cuprinde un restaurant cu terasă și va oferi rezidenților specialități culinare din panificație, patiserie, cofetărie și gastronomie. De asemenea, proiectul amenajării peisagistice a parcului este în plină derulare. Momentan lucrăm la „amenajarea verde” corespunzătoare primei etape. Acesta are o suprafață de 13 250 m2 ce include terenuri multifuncționale de sport, o grădină cu pomi fructiferi, o fâșie de apă și mult doritele piste de biciclete. Până în iulie 2014 vom avea 100% din faza I închiriată. Interesul companiilor este ridicat și pentru faza 2, unde am semnat antecontracte pentru 30% din suprafața totală a etapei, spațiile urmând să fie ocupate în lunile decembrie 2014 și ianuarie 2015. Dezvoltat de Fribourg Development, Liberty Technology Park Cluj oferă rezidenților un mediu dinamic și efervescent intensificând conexiunile și comunicarea dintre companii ce activează în domenii similare cu scopul de a genera și susține inovația și progresul. Parcul tech revoluționar, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, este o inițiativă a Fribourg Capital sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.


Victor Gavronschi: „Suntem dedicaţi 100% clienţilor”

42

MARKETING

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Victor Gavronschi, Managing Director al Agenţiei de marketing Loopaa din Cluj-Napoca, una dintre cele mai proaspete şi dinamice societăţi de profil din Transilvania, consideră că reţeta succesului unei asemenea agenţii este respectul de sine şi faţă de ceilalţi, abordări noi şi creative, dezvoltare continuă a celor ce lucrează în agenţie, suportul comunităţii în care activăm şi, nu în ultimul rând, atenţia la detalii. de Augustin STANCIU

Ce este Loopaa, şi mai mult, de ce ar trebui un client să lucreze cu această agenţie? Loopaa este locul de joacă pentru nişte „dependenţi” de marketing şi publicitate. Cred că aceasta ar fi cea mai bună şi corectă descriere. Mai pe scurt, Loopaa îmbină creativitatea cu cele mai noi tehnologii pentru a livra clienţilor săi valoare. Nu livrăm doar expunere sau materiale promoţionale. Înainte de toate, analizăm business-urile clienţilor şi încercăm să urmărim creşterea acestora. Până la urmă, asta e tot ce contează şi cred că de aceea ar trebui un client să lucreze alături de noi. Îl ghidăm în tot acest proces, îl implicăm şi suntem dedicaţi 100%, ceea ce este indicat şi de către sloganul nostru: Agenţia ta de marketing dedicată! (en. Your dedicated marketing agency)

mult sprijin au fost proactivitatea acestora, interesul către creşterea vânzărilor, asumarea responsabilităţii în ceea ce privește obiectivele clientului… Per general, vorbim de o abordare pe termen lung a unei relaţii cu clientul, nu doar urmărirea încheierii unui contract. Ca să fac referire la partea de hard-skills, ei bine, nu cred că mai putem vorbi de o agenţie care să nu aibă capacităţi ce ţin de marketing online.

Care este filozofia după care vă ghidaţi? Filozofia după care ne ghidăm reprezintă şi baza pe care am lansat această agenţie. Mai mult decât atât, ştim că o entitate fără o filozofie a existenţei sale nu poate dăinui pe termen lung. Tocmai de aceea, credem în respectul de sine şi faţă de ceilalţi, abordări noi şi creative, dezvoltare continuă a celor ce lucrează în agenţie, suportul comunităţii în care activăm şi, nu în ultimul rând, atenţia la detalii. De fapt, această ultimă valoare m-a determinat să fac primul pas în antreprenoriat. Experienţa mea ca şi client al agenţiilor de publicitate m-a convins de faptul că atenţia acordată clienţilor şi resurselor acestuia poate face o diferenţă. Şi până acum, se dovedeşte a fi o nevoie reală în piaţă.

Cum vedeţi piaţa advertisingului în România, în momentul de faţă şi care este profilul consumatorului/clientului român de publicitate? Trebuie să recunosc că sunt un optimist incurabil, aşa că sunt încrezător în creşterea acestui domeniu. Observ o creştere a numărului de clienţi mai “educaţi” în ceea ce priveşte marketingul, clienţi ce conştientizează faptul că business-ul lor are nevoie de marketing şi nu e doar un moft sau o gaură neagră a bugetului lor. Cum e clientul român de publicitate? Mai educat, constrâns de mediul de afaceri să fie pregătit pentru orice şi orientat către o eficientizare a activităţii desfăşurate. Nu mai putem vorbi de bugete aruncate pe fereastră. Clienţii îţi cer rezultate, iar tu trebuie să fii pregătit să i le oferi. Estimez o creştere uşoară a pieţei de advertising şi în acest an, în special datorită serviciilor de marketing online. Ce mă bucură în schimb este faptul că apelează la noi clienţi mici ce solicită strategii de marketing, ceea ce era destul de rar acum câţiva ani. Există o schimbare de perspectivă în rândul clienţilor. Sunt presaţi să obţină rezultate acum, dar ştiu că au nevoie de o direcţie pe termen lung pentru ca afacerea lor să dăinuie.

Dacă dumneavoastră aţi fi clientul, ce aşteptări aţi avea din partea unei agenţii de publicitate? După cum spuneam mai devreme, am fost clientul unor agenţii de publicitate, iar punctele în care mi-aş fi dorit mai

Chiar dacă pare un truism, dar de ce credeţi că ar trebui o companie să-şi stabilească o strategie de marketing? Mai mult, care sunt liniile directoare pe care ar trebui să meargă o companie când realizează o asemenea strategie?


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MARKETING

O strategie de marketing vine în susţinerea întregului tău business şi îţi relevă opţiunile strategice de creştere şi/ sau anticipare a unor schimbări din mediul de afaceri. Existenţa unei astfel de strategii indică abordarea pe termen lung, timp în care inexistenţa ei poate să însemne confuzie, lipsa unor obiective clare şi eforturi zadarnice în ocuparea unei poziţii clare în piaţă. Există atâţia concurenţi pe fiecare domeniu astfel încât este imperativ să-ţi cunoşti foarte bine clienţii şi concurenţii deopotrivă, pentru a avea o şansă în a te diferenţia şi a-ţi creşte afacerea. Practic, o strategie de marketing îţi permite să ai o viziune de ansamblu a afacerii tale şi îţi răspunde unor întrebări precum: care este poziţia ta actuală, care poate fi poziţia ta viitoare, modul în care îţi poţi îndeplini obiectivele, metodele specifice ce ar trebui să le utilizezi şi, nu în ultimul rând, modul în care te asiguri că îţi vei îndeplini obiectivele şi vei rămâne pe traseul dorit. Cum îi convingeţi pe clienţii care, în mod normal, nu ar avea nevoie de o campanie de marketing să apeleze la voi? Şi aici mă refer, în primul rând la companiile care produc exclusiv pentru export sau sunt specializate pe outsourcing şi care în mod normal nu ar avea nevoie de o asemenea strategie. Orice companie are nevoie de marketing. Şi aici nu vorbim strict de activităţi de marketing îndreptate spre atragerea de clienţi. Marketingul cuprinde mai multe dimensiuni, de la marketing intern şi până la identificarea de noi pieţe pentru noi produse sau servicii. De regulă, clienţii din România apelează la noi când simt că ceva nu funcţionează corect sau că ar putea să vândă mai mult. În schimb, marketingul nu e ceva ce faci o singură dată, iar mai apoi îl arunci deoparte. E un proces continuu ce este menit să-ţi eficientizeze activitatea de plasare a produselor şi serviciilor tale în piaţa ta ţintă. Aş recomanda ca oamenii de business să nu mai aştepte acel moment nefast în care realizează că ceva nu merge. O analiză din partea unei agenţii de marketing îţi conferă întotdeauna o perspectivă nouă ce te poate ajuta să-ţi duci afacerea pe cele mai înalte culmi sau chiar să o salvezi de la faliment. Există şi aşa numiţii “clients from hell”, acele firme cu care ai face orice altceva decât o colaborare? Aţi avut asemenea clienţi? Ne puteţi da un exemplu de situaţie în care aţi fi dorit să nu lucraţi cu un client? Desigur că ne-am regăsit în diverse posturi cu anumiţi clienţi. Până la urmă, în relaţia unei agenţii cu un client, vorbim de o asumare reciprocă a unui ţel comun. Aşadar, există o oarecare doză de risc şi ceea ce este în puterea noastră, a agenţiei, este să arătăm că propunerile noastre sunt înrădăcinate în analize atente ale pieţei în care activează clientul. Problema intervine în momentul în care clientul nu îşi doreşte asumarea unei direcţii consistente şi ne solicită servicii pe termen scurt. Lipseşte astfel răbdarea de a obţine rezultate şi nimic nu se poate realiza peste noapte. Dar ceea ce vreau să punctez este faptul că este de datoria agenţiei să educe clientul în aşa mod încât acesta să înţeleagă importanţa marketingului în afacerea sa. Mediul online câştigă tot mai mult teren în faţa printului în ceea ce priveşte bugetele de promovare. Ne putem aştepta, ca în viitorul apropiat, tipăriturile să dispară? Mai mult, care credeţi că este reţeta de succes a unei campanii de marketing online reuşită? Depinde mult de publicul tău ţintă. Fiecare mediu de comunicare joacă un rol important în mixul de promovare atâta timp cât va exista un public activ acolo. Mediul online are câteva avantaje clare: este uşor cuantificabil, (încă) implică bugete mai restrânse decât media clasice şi a devenit principala sursă de informare pentru oricine. Cu toate acestea,

există actualmente reviste sau ziare print care au publicul lor şi care nu pot fi de neglijat în comunicarea advertiserilor. Noi credem în campanii integrate de comunicare şi vom investi cât mai eficient bugetele clienţilor, încât să aibă un impact cât mai mare, ţinând cont de toate mediile de promovare, indiferent că vorbim de online sau offline. O campanie de marketing online reuşită este aceea care îşi depăşeşte obiectivele stabilite. Reţeta de succes a unei astfel de campanii constă într-o analiză şi o planificare atentă cât şi într-o implementare adaptată la nevoile clientului şi la aşteptările publicului ţintă. În privinţa mixului de canale online folosite, acesta diferă de la companie la companie, aşa că nu putem generaliza. Chiar dacă oficial nu am ieşit din criza economică, semnalele dinspre mediul politic, dar şi de business sunt tot mai încurajatoare. Observaţi o schimbare în ceea ce priveşte interesul companiilor de a se promova mai mult faţă de anii trecuţi, când dădeau vina pe criză pentru a micşora bugetele de marketing? Care este situaţia pieţei de publicitate, în momentul de faţă, din perspectiva dumneavoastră? Acea micşorare de care amintiţi cred că ar fi mai bine să o denumim optimizare. Bugetul alocat trebuie să fie în corelaţie cu obiectivele urmărite şi, dacă reuşeşti să-i demonstrezi unui client faptul că acţiunile întreprinse îi cresc vânzările, credeţi-mă că bariera bugetului dispare. Marea provocare este să fii capabil în a propune acţiuni eficiente, fie că vorbim de bugete de sute de euro sau zeci de mii de euro. Într-adevăr a existat o oarecare tendinţă de a tăia din bugetele de marketing în momentul instalării crizei. Şi cu toate aspectele ei negative, această criză economică ne-a învăţat să fim, de fapt, mai atenţi la ceea ce reprezintă indiciul unui mediu de afaceri “călit”. Concluzia mea este: arată-i clientului ce rezultate va obţine, iar el va investi. Principala întrebare care ar trebui să-ţi fie adresată de către client este “De ce?” şi ar fi bine să ai răspunsul pregătit.

43


44

ADMINISTRAȚIE

Alba Iulia continuă „bătălia” pentru banii europeni WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

A consemnat Dan LUNGU

Primăria municipiului Alba Iulia are la dispoziţie în acest an un buget de peste 33 de milioane de euro, jumătate din această sumă fiind destinată investiţiilor. Primarul Mircea Hava a declarat într-un interviu pentru Transilvania Business că printre priorităţile municipalităţii în următorii ani se află atragerea de finanţări europene şi dezvoltarea turismului prin valorificarea cetăţii istorice. Ce buget are la dispoziţie în acest an municipalitatea din Alba Iulia şi cum este acesta în comparaţie cu anii trecuţi? Intrăm în forţă direct în miezul problemei oricărei municipalităţi: banii. Cum credeţi că poate fi bugetul oricui, instituţie publică, societate comercială sau persoană după cinci ani de criză economică? Destul de strâns, mai ales că, niciodată, niciun primar nu va spune şi nici măcar nu va crede în forul său interior că are un buget îndestulător. Întotdeauna nevoile de acoperit sunt mai mari decât bugetul, cu atât mai mult în oraşele care se dezvoltă, iar Alba Iulia este un astfel de oraş. Să ne înţelegem, nu mă plâng, ci spun doar ceea ce simţim cu toţii, că mai mulţi bani, sunt mai buni. Noi, la Alba Iulia am reuşit să umplem unele goluri bugetare create de criza economică prin banii care au intrat în oraş prin proiectele de dezvoltare finanţate din fonduri europene. Pot spune că la Alba Iulia a funcţionat exemplar ideea aceea că absorbţia fondurilor europene este o şansă de ieşire din criză. Păcat că nu a funcţionat la fel de bine la nivel de ţară, dar noi, aici ne-am făcut treaba cum trebuie! Bugetul din acest an este de 152.719.520 de lei, adică 33.491.122 de euro. Faţă de bugetul pe anul precedent este mai mic cu aproape 9 milioane de euro, dar aceasta, în primul rând, pentru că cele mai multe dintre proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene au fost finalizate şi deci de aici nu mai intră în acest an la fel de mulţi bani. Aşteptăm să vedem forma finală a Acordului de Parteneriat dintre România şi Uniunea Europeană, direcţiile şi domeniile pentru care se dau finanţări europene şi bineînţeles că vom apela din nou la acest tip de finanţare. Dar, deocamdată, niciun stat european nu a încheiat acest acord, deşi sperăm să fie gata prin toamna acestui an. Din bugetul anului 2014, jumătate este alocat investiţiilor. Care sunt priorităţile stabilite prin bugetul pe acest an? Priorităţi? Totul este o prioritate pentru că noi lucrăm cu cetăţenii, cu plătitorii de impozite şi toţi cred şi vor ca problema lor să fie rezolvată de primărie cu prioritate! Desigur că nu se poate şi facem o prioritizare şi în funcţie de solicitările cetăţenilor şi în funcţie de finanţările externe care sunt disponibile şi care vin direcţionat pe anumite domenii... În general rezolvăm problemele cu cei mai mulţi beneficiari şi care aduc un beneficiu general cât mai consistent pentru oraş. Deci pot spune că avem două criterii mari de prioritizare a investiţiilor. Avem alocaţi bani, în acest an, pentru reabilitarea iluminatului public în zona centrală a municipiului Alba Iulia, pentru reabilitarea şi modernizarea străzii Tudor Vladimirescu între sediul BCR şi magazinul Unirea, finalizarea lucrărilor la noua staţie de epurare, modernizarea a 52 de străzi de pământ din cartierele unde se extinde municipiul – Miceşti, Bărăbanţ, Oarda, Pâclişa, Partoş... Vrem să achiziţionăm teren pentru construcţia de noi obiective, extindem reţeaua de canalizare în zona străzilor Varesse, Nazareth Illit, Valea Popii, debutează lucrările la skate park-ul din zona

istorică, la noul ştrand. Va fi finalizat Bazinul Olimpic! Un obiectiv foarte important este certificarea energetică a clădirilor publice în pregătirea viitoarei alocări bugetare europene în care avem informaţii că vor fi sume consistente pentru eficienţa energetică a imobilelor. Noi vrem să rezolvăm clădirile pe care le avem în administrare, iar banii pe care-i economism astfel să-i folosim la alte obiective din oraş. Pentru unii, poate că nu este un obiectiv spectaculos, dar este un foarte important obiectiv de administraţie. Fără îndoială că vom lucra în continuare în Cetate, şi anume continuăm restaurarea bastioanelor, ravelinelor curtinelor pe Traseul Nordic şi la Bastionul Sfântul Carol, amenajăm mai multe intersecţii cu sensuri giratorii, dotăm mai bine poliţia locală. Cetatea Alba Carolina este o prioritate pentru municipalitate. Veţi investi şi în 2014 în această atracţie turistică? Reuşeşte Cetatea să aducă venituri pentru Alba Iulia? Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic este o prioritate pentru Alba Iulia. Acum a venit momentul să ne gândim mai ales cum să păstrăm şi să valorificăm ceea ce am realizat deja. Există „amănunte” importante cum sunt limitarea accesului autovehiculelor în Cetate, parcările, amenajarea


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

toaletelor publice şi a unui centru de informaţii pentru turişti. Şi să nu uităm promovarea, mai ales promovarea în exteriorul judeţului Alba, ba chiar în exteriorul ţării, dacă vorbim de atragerea turiştilor. Vorbind despre venituri trebuie să stabilim că este un bun câştigat, inclusiv păstrarea sau crearea de locuri de muncă, iar în anii în care s-a lucrat şi în Cetate şi pe alte proiecte în municipiul Alba Iulia s-au păstrat, s-au creat circa 1500 de locuri de muncă. Avem deja mici afaceri cu suveniruri sau în alimentaţia publică ce demarează acum şi vrem să încurajăm acest trend. Ba chiar vrem să-l facem mai consistent odată cu concesionarea prin licitaţie publică a 12 spaţii în interiorul zidurilor Cetăţii, spaţii care se pretează atât pentru restaurante, cât şi pentru expoziţii, magazine de suveniruri ori alte activităţi cu turiştii şi localnicii, de ce nu? O primărie nu creează ea direct locuri de muncă, este un lucru simplu, dar nu ştiu de ce, foarte greu de înţeles pentru unii. O primărie creează condiţii pentru investitori mari sau mici, exploatând resursele şi specificul locului. Dacă a adus Cetatea venituri pentru Alba Iulia? A adus, în primul rând, chiar banii cu care a fost restaurată. Aceste multe milioane de euro au fost venituri pentru oraş. Dacă putem vorbi acum despre venituri din turism şi crearea de locuri de muncă în Cetate este pentru că am avut aceste venituri. Cetatea Alba Carolina, azi, reprezintă cel mai amplu proiect de regenerare a unui sit istoric din România şi, totodată, cel mai mare proiect materializat în Alba Iulia de 300 de ani de când a început construcţia cetăţii Vauban. Mergând mai departe, anul trecut gradul de ocupare în unităţile de cazare din Alba Iulia şi împrejurimi a fost mai mare cu 15-20 la sută faţă de anul precedent. Au fost şi foarte mulţi turişti care au stat doar o zi, dar au mâncat aici, şi-au cumpărat o amintire, au intrat la Muzeul Unirii. Toate acestea sunt venituri pentru afacerile respective care acum au început să se dezvolte şi pentru bugetul local prin taxele şi impozitele plătite. Cel puţin 150.000 de turişti au vizitat Alba Iulia anul trecut. Scopul nostru acum este să aducem investitori, să-i încurajăm pe cei autohtoni pentru a creşte atractivitatea oraşului nu numai ca un loc spectaculos, ci şi ca unul cu activităţi interesante, apreciate. Ce planuri are administraţia din Alba Iulia pentru dezvoltarea economică a municipiului şi pentru atragerea de investitori? Avem o Zonă de Dezvoltare Economică în care s-au instalat deja două firme importante, una românească – Supremia care produce condimente şi amelioratori alimentari - şi una belgiană, VCST – care produce roţi dinţate pentru angrenaje auto. Sunt firme care au investit mult (peste 40 de milioane de euro), care au arătat că au venit aici cu un plan pe termen lung, nu firme care acum vin şi mâine pleacă. Cele două firme chiar au cumpărat terenul pe care s-au instalat pentru că investiţiile făcute de ele depăşesc 5 de milioane de euro. Este o facilitate pe care o avem pentru Zona de Dezvoltare tocmai în ideea de a stabiliza aici investitorii. Investitori de această talie sunt greu de găsit. Dar pentru această zonă îi preferăm. Pentru cei care

ADMINISTRAȚIE

investesc aici 1,5 milioane de euro minimum în active corporale, terenul este oferit gratuit, dar revine municipiului dacă activitatea investitorului încetează. În alte zone din oraş există şi alte firme mari care produc pentru export porţelan, confecţii, cablaje auto, piese turnate. Deţinem încă 40 de ha în această zonă şi ne continuăm eforturile de a atrage investitori credibili, serioşi pentru valorificarea economică a acestora. Avem acum şi argumentele conferite de credibilitatea unui municipiu care deţine un serviciu de rating Moody’s favorabil sau care este apreciat de către Banca Mondială pentru politica sa de dezvoltare. Interesul investitorilor pentru Alba Iulia este în creştere şi datorită deschiderii parţiale a autostrăzii spre Nădlac şi Constanţa, chiar dacă Guvernul mai are încă de lucrat la finalizarea tronsoanelor dintre Deva şi Timişoara şi la celebrul tronson dintre Sibiu şi Piteşti. Ne aflăm la doar 14 kilometri de această autostradă şi aşa cum am văzut în proiectul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), dat în dezbatere în această lună, se doreşte atacarea şi finalizarea cât mai rapidă a coridorului european de transport de la Timişoara la Ungheni (graniţa cu Republica Moldova). Primul segment pe listă de priorităţi al viitorului POIM este Sebeş – Turda (în cadrul căruia am obţinut pentru Alba Iulia două noduri rutiere foarte utile pentru dezvoltarea viitoare a oraşului şi legarea autostrăzii cu zona Munţilor Apuseni) urmat de segmentul Turda – Ogra – Târgu Mureş. Astfel se creează condiţiile unei integrări economice între municipiile Alba Iulia şi Sebeş, chiar dacă există încă destule orgolii, chiar şi la nivelul cetăţeanului simplu. Cu timpul eu cred că cele două localităţi vor forma o unitate, dacă nu administrativă, economică cu siguranţă. Aceeaşi percepţie o am şi în ceea ce priveşte culoarul de dezvoltare economică spre zona Galda de Jos - Teiuş.

45


46

ADMINISTRAȚIE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Proiecte pe bandă rulantă la Consiliul Județean Cluj

Președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a vorbit, într-un interviu acordat Transilvania Business, despre proiectele administrației județene pe care o conduce de doi ani, dar și care sunt planurile pentru următoarea perioadă.

de Augustin STANCIU

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai importante realizări ale administraţiei judeţene pe care o conduceţi de aproape doi ani? Într-devăr, în curând voi avea doi ani de la preluarea funcției de președinte al Consiliului Județean Cluj și nu pot spune că sunt foarte mulțumit de ceea ce am reușit să fac. Eu aveam experiența administrației locale prin prisma celor trei mandate și jumătate de consilier local, dar aici am avut parte de provocări noi. La momentul depunerii jurământului am preluat o serie de proiecte demarate de fosta conducere administrativă a județului, din păcate, toate cu probleme. Dar pentru că aceste proiecte sunt importante pentru comunitate, împreună cu echipa cu care lucrez ne-am străduit să le ducem mai departe, reparând din mers toate „defecțiunile”. Acum pot să spun că, după aproape doi ani de muncă, suntem în linie dreaptă cu aceste proiecte și că pe parcursul acestui an le vom încheia. Până acum, am reușit să finalizez lucrările de construire a noii piste a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj, inaugurată în octombrie 2013, când aeroportul a primit și un nou nume, pe care am reușit să-l impun. Tot la aeroport, am construit un sens giratoriu chiar la intrare, pentru a crește gradul de siguranță al participanților la trafic. Apoi am reușit să finalizăm și să dăm drumul la patru stații de epurare a apelor menajere, la Dej, Gherla, Huedin și Cluj-Napoca, astfel că acum toți clienții Companiei de Apă Someș, beneficiază de apă curată, la standarde europene. Este de reținut că stația de

epurare de la Cluj-Napoca este a doua ca mărime din țară, după cea de la Glina, care deservește Bucureștiul, și că este producător de energie verde, jumătate din energia electrică necesară funcționării stației fiind obținut din biogaz. Am finalizat și alte proiecte mai mici, dedicate, în special, sistemului de asistență socială și protecția copilului, toate fiind realizate cu finanțare comunitară. Nu pot să nu amintesc și de înființarea stației SMURD de la Mociu, entitate care deservește zece comune din Câmpia Transilvană, cu o populație de aproape 30 de mii de locuitori. De altfel, ISU se bucură de o atenție sporită din partea noastră, în ultimii ani, Consiliul Județean achiziționând autospeciale necesare la intervenții. Tot la capitolul reușite pot aminti înființarea Clusterului IT, Cluj Innovation City, dar și a parcului științific TETAPOLIS. Sunt două entități care se adresează sectorului IT, extrem de bine reprezentat la Cluj, și absolvenților universităților clujene. Cea mai mare realizare, în opinia mea, s-a concretizat de curând: semnarea contractului de construire a parcului industrial TETAROM IV, cel amplasat în Feleacu. În curând se va semna și contractul pentru lucrările de extindere la TETAROM I și să nu uităm de obținerea titlului de parc științific pentru TETAPOLIS, singurul parc de profil din România cu acționari exclusiv instituții publice. Odată cu demararea proiectului TETAPOLIS, dar, în aceeaşi măsură şi a Cluj Innovation City, judeţul Cluj va


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

deveni un pol important în ceea ce priveşte inovaţia la nivel regional. Chiar dacă poate suna ca un truism, de ce credeţi că sunt importante aceste proiecte, care va fi impactul asupra economiei locale şi, mai mult, în ce fel ajută administraţia judeţeană realizarea acestor proiecte? E simplu: s-a demonstrat faptul că industria IT este, la această oră, una dintre cele mai viabile ramuri ale economiei, cu un progres extraordinar. Iar Clujul este al doilea pol IT din România ca număr de firme, după capitală, dar se situează pe locul întâi pe țară ca valoare a exporturilor. Iată că veniturile generate de companiile specializate în înaltă tehnologie sunt profitabile, aduc venituri și la buget. Pe de altă parte, Clujul stă extrem de bine la forța de muncă necesară domeniului, universitățile clujene fiind adevărate pepiniere pentru companii. În plus, numărul mare de firme existente și salariile oferite specialiștilor în IT sunt motive în plus ca tinerii absolvenți cu studii de specialitate să rămână acasă, oferta de locuri de muncă fiind destul de mare, iar veniturile se situează mult peste media celor din alte domenii. Având aceste argument, a fost normal să ne implicăm în cele două proiecte și sunt convins că peste trei-patru ani și TETAPOLIS și Cluj Inovation City își vor demonstra viabilitatea. La fel cum a fost cu TETAROM, proiect al Consiliului Județean Cluj, devenit azi model la nivel național și nu numai. Zilele trecute a fost semnat contractul de construire a Parcului Industrial TETAROM IV. Ce presupune această investiţie şi, mai mult, cum va afecta, din punctul dumneavoastră de vedere, acest proiect comunitatea locală? Şi aici mă refer la locuri de muncă sau impozite către economia locală. Aici este vorba despre o investiție în valoare de 54.912.262,01 lei, din care 34.963.454,20 lei o reprezintă finanțare eligibilă, din care 14.335.016,22 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (41,00%) și 3.146.710,88 lei finanțare nerambursabilă din bugetul național (9%). Consiliul Județean Cluj contribuie la acest proiect cu suma de 17.481.727,10 lei (50%). Conform proiectului, lucrările se vor finaliza în maximum 20 de luni, iar deschiderea efectivă a parcului va însemna înființarea de noi locuri de muncă, de ordinul miilor. Foarte important este faptul că aceste locuri de muncă se vor adresa absolvenților de studii superioare, în special tehnice, ceea ce este îmbucurător, deoarece tinerii vor avea de lucru și vor rămâne acasă. De asemenea, Primăria Feleacu va beneficia direct de impozitele pe salarii și alte taxe provenite din activitățile desfășurate în parc. Mai mult, constructorul parcului ne-a anunțat că va angaja locuitori din Feleacu pentru executarea unor lucrări. Iată că, înainte de a fi gata, TETAROM IV aduce beneficii comunității locale. Apoi faptul că aici se va construi un parc fotovoltaic reprezintă un mare avantaj pentru economia județului, pe de o parte pentru că este vorba despre energie verde, pe de altă parte pentru că această energie este mai ieftină. Când ne putem aştepta ca alţi investitori de talia Bosch sau DeLonghi să îşi deschidă subsidiare sau unităţi de producţie la Cluj? Ne puteţi spune dacă sunteţi în discuţii cu companii pentru a investi în Cluj, şi dacă da, din ce domenii sunt? Mai mult, ne putem aştepta ca în acest an să apară, pe una din platformele industriale ale Clujului un nou investitor puternic la nivel global? Știți că secretul negocierilor în afaceri este sacru… Nu pot sa vă dau date sau nume, dar, pentru că ați pomenit de Bosch și DeLonghi, o să vă spun doar că veștile bune vin în cascadă, așadar trebuie să aveți un pic de răbdare. Refacerea, reabilitarea şi construirea drumurilor judeţene este o piatră de moară tot mai grea pentru fiecare administraţie judeţeană. Care este situaţia drumurilor

ADMINISTRAȚIE judeţene din Cluj, în momentul de faţă, şi mai mult, ce proiecte are administraţia judeţeană pentru acest capitol? Nu sunt chiar o piatră de moară, dar nici ușor nu este. Acum ne străduim să reziliem, pe cale amiabilă, contractul cu unul dintre constructorii care au contract semnat în 2012 de fosta administrație. Nu este deloc ușor pentru că, deși exista o înțelegere verbală, în ultimul moment, constructorul a pus condiții, iar plenul a decis amânarea proiectului. Pentru a putea intra pe drumuri și să lucrăm, e obligatoriu să reziliem acest contract. Sper ca la viitoarea ședință să putem face acest lucru, astfel ca societatea noastră de drumuri și poduri să poată să înceapă lucrările de întreținere și modernizare a drumurilor județene. Sistemul pentru Managementul Integrat al Deşeurilor se lasă tot mai mult aşteptat. Chiar dacă au apărut o serie de probleme care nu ţin neapărat de managementul lucrărilor, lucrările sunt pe drumul cel bun. Când ne putem aştepta la o inaugurare? Altă piatră de moară… După ce am reușit să deblocăm proiectul, a apărut alunecarea de teren și, de aici, întârzieri de peste un an. În acest moment există șanse reale ca la finele lui 2014 să inaugurăm noua groapa ecologică a județului. Lucrările sunt executate în proporție de aproape 70%, au început să vină și utilajele, sperăm ca și vremea să țină cu noi. Odată cu inaugurarea pistei de 2100 de metri a Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj, acesta a devenit unul dintre cele mai importante aeroporturi din România. Totuşi, administraţia judeţeană mai are în plan dezvoltarea acestuia prin realizarea conexiunii intermodale și a prelungirii pistei până la 3500 de metri. Când vor fi demarate aceste proiecte, care va fi valoarea investiţiei şi când estimaţi că vor fi finalizate? Prelungirea pistei la 3500m este condiționată de devierea Someșului. Primele fonduri pentru această lucrare au fost alocate, eu sper ca în maximum doi ani să finalizăm proiectul. Este posibil să începem lucrările la pistă din capătul dinspre Apahida, pentru a nu întârzia foarte mult. Cât privește transportul intermodal, proiectul este în derulare, suntem la faza de proiect tehnic, după care va veni licitația de construire. Până atunci, trebuie să încheiem parteneriate cu Primăria Cluj-Napoca și cu CFR, deoarece proiectul include proprietăți ale municipalității și ale Căilor Ferate. Nu le vom cere neapărat și contribuție financiară, dar nu putem supra sau subtraversa drumul fără acordul primăriei și nu putem lega aeroportul de gara Someșeni fără acordul CFR. Valoarea investiției o va da proiectul tehnic și tot atunci vom afla și durata de execuție. Compania de Apă Someș a depus un nou proiect consistent pe fonduri europene. Despre ce este vorba, mai precis, și în ce fază este proiectul? Compania de Apă Someș este cel mai serios operator de profil de pe piață și și-a propus ca până în 2020 să finalizeze lucrările de alimentare cu apă și rețelele de canalizare din județ. Despre asta este vorba, proiectul este finalizat, sincer nu știu dacă a fost deja depus. Dar sunt sigur că va primi finanțare! Sunteţi, în momentul de faţă, aproape de jumătatea mandatului. Care ar fi proiectele concrete pe care le-aţi propus în campania electorală şi pe care sunteţi sigur că o să le finalizaţi până la finele mandatului? Continuarea lucrărilor de modernizare a aeroportului, crearea a circa 15.000 de noi locuri de muncă, modernizarea drumurilor județene, demararea lucrărilor de construire a spitalului regional de urgență, introducerea de apă în școli și grădinițe, sprijinirea investitorilor și a micilor întreprinzători, susținerea agroturismului, dar și a micilor producători autohtoni, sprijinirea instituțiilor de cultură.

47


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FASHION

49

Colecția Outline, rafinamentul bărbatului puternic

Tudor Personal Tailor a venit din nou cu o lansare inedită pentru colecția de Primăvară/Vară 2014 intitulată “OUTLINE”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Liberty Technology Park Cluj, unde iubitorii de frumos și pasionații de modă au admirat noutăție sezonului. de Codrin PÂRCĂLAB Evenimentul deșfășurat la mijlocul lunii trecute a fost unul cât se poate de elegant şi interactiv, cu invitaţi şi parteneri speciali. Numeroase personalităţi din media autohtonă, din modă şi din mediul de afaceri s-au bucurat de rafinamentul serii oferit de organizatori şi parteneri. Când vine vorba de noile tendițe, designerii Tudor Personal Tailor propun pentru sezonul primăvară/vară 2014 ținutele care iau în calcul necesitatea de confort din sezonul cald, iar ţesăturile utilizate în noua colecție sunt stofele răcoroase cu fineţe sporită, 100% din lână sau lână cu in, bumbac sau mătase. Noile game de țesături impermeabile, antistatice sau rezistente la șifonare vin în întâmpinarea nevoilor bărbatului activ de business sau a domnilor care călătoresc foarte mult. Dacă anul trecut, în această perioadă, colecția ne propunea costumele cu revere ascuțite, în nuanțe de gri și bleumarin-indigo, dar și alternative pastel în nuanțe de galben sau chiar roz, anul acesta domină preponderent nuanţele de bleu, lila, nisip, mov sau bleumarin electric. Mesajul pe care Tudor Personal Tailor a dorit să-l transmită prin intermediul noii colecții a fost realizat prin dansul unui model-dansator profesionist, adică libertatea de mişcare a bărbatului puternic, sigur pe el, care pune accentul pe imaginea neîncorsetată şi pe visul masculin de a-şi construi un stil de viaţă premium, prin selectarea atentă a celor mai bune produse şi servicii. La evenimentul de prezentare a noi colecții a fost prezent și Nicolae Voiculeț, poate cel mai în vogă naist al lumii, care a încântat audiența, la începutul serii, cu interpretările sale muzicale de mare finețe artistică. Rafinamentul serii a fost completat și de sortimentele premium de vin oferite de Alira și delicii culinare pregătite special pentru această ocazie. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Liberty Technology Park Cluj, Alira, Brands International, El Unico, Aegon Romania, Stage Entertainment, SmartBuy Ecomax, Geta Ungureanu, 313.ro.

Tudor Personal Tailor a adus pentru prima dată în municipiul Cluj-Napoca sistemul Made To Measure, serviciu care permite domnilor să-și personalizeze costumul sau cămașa până la cel mai mic detaliu. Practic, clienții pot să-și personalizeze ținuta dorită, de la alegerea materialului, nasturilor și a tuturor componentelor de bază ale produsului. Gama vestimentară Tudor Personal Tailor include costume, cămăşi, pantofi şi accesorii power business, general business, de ceremonie şi casual pentru toate sezoanele. Fondat în anul 2010, Tudor Personal Tailor a reușit să se extindă și pe piața internațională din Monaco și Londra. Tudor Personal Tailor este prezent în trei showroom-uri exclusive din București, în cadrul Hotelului Athenee Palace Hilton, pe strada Cuza Vodă nr. 95, dar și pe str. Episcopiei 1-3, totodată fiind prezent și în Cluj-Napoca în cadrul Hotelului Ramada.


Outsourcing pentru Top Fortune Global 100

50

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Laura M. BONDRILĂ

Compania americană Accenture, care are 280.000 de angajaţi la nivel mondial, şi-a deschis o filială la Timişoara, a doua din România după cea înfiinţată la Bucureşti. Din capitala Banatului, specialiştii români vor oferi servicii de consultanţă în domeniul financiar-contabil şi cel al managementului resurselor umane pentru câteva dintre cele mai puternice companii din lume. Economia timişoreană, bazată în principal pe producţia de automotive, îşi diversifică sfera de interes şi se orientează şi spre domeniul serviciilor. Nu orice fel de servicii însă, ci spre sfera consultanţei de nivel internaţional. Mai exact, o companie americană, care numără nu mai puţin de 280.000 de angajaţi la nivel mondial şi care are deschise birouri în toate colţurile mapamondului, a ales să deschidă filiale şi în România. Astfel, Timişoara devine cea de-a doua entitate înfiinţată pe teritoriul ţării noastre, după cea existentă deja la Bucureşti. Este vorba despre cunoscutul concern din Statele Unite ale Amercicii, Accenture, care deţine o adevărată reţea reprezentativă în întreaga lume şi care oferă servicii de outsourcing pentru concerne internaţionale de mare prestigiu de pe mapamond. Potrivit directorului departamentului BPO al companiei, Răzvan Pătrunoiu, clienţii companiei, atât cei care activează în România, cât şi din străinătate, sunt, fără excepţie, numai companii multinaţionale, aflate pe primele 90 de locuri în Topul Fortune Global One Hundred, şi care activează în diverse domeniicheie, precum cel al petrolului şi gazelor, logistică sau pe segmentul aerian. Acesta a explicat că, de la Timişoara, se va ţine contabilitatea şi partea de resurse umane pentru câteva companii de mare prestigiu şi anvergură din lume. „Vom oferi aceste servicii pentru unităţile lor din România şi din străinătate, cu precădere din Zona EMEA (Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa – n.n.). De asemenea, vom livra servicii şi către subsidiarele lor din România, cu precizarea că toţi clienţii, fără excepţie, sunt companii multinaţionale”, a mai spus Pătrunoiu.

Mediul universitar, principalul atu

Timişoara a venit ca o alegere normală pentru companie atunci când s-a decis deschiderea unei noi sucursale. Dacă Bucureştiul

„Timişoara a venit pe un loc fruntaş din mai multe puncte de vedere. În primul rând vorbim despre sistemul universitar care pentru noi oferă un număr important de candidaţi cu calităţile pe care noi le căutăm. De asemenea, ei vin cu o bună cunoaştere a limbilor străine. În plus, sunt oameni cu experienţă în aceste domenii, fie pe segmentul financiarcontabil, fie pe cel al resurselor umane. Căutăm şi absolvenţi de facultate, din diverse domenii, din cel economic, dar şi din domeniul ştiinţelor socio-umane, precum şi oameni cu experienţă în domeniile respective, iar Timişoara oferă toate acestea”, Răzvan Pătrunoiu, director departament BPO – Accenture

a fost o opţiune firească, având în vedere că majoritatea investitorilor străini îşi au sediile centrale din România în capitala ţării, alegerea Timişoarei a avut la bază un mix de factori, între care mediul universitar de calitate şi cosmopolitismul specific acestei urbe vestice. „Am optat pentru Timişoara din mai multe considerente. În primul rând Bucureştiul, acolo unde este prima noastră unitate, se dezvoltă foarte rapid şi noi aveam nevoie de o a doua locaţie care să ne suporte creşterea. Ne-am uitat care ar fi opţiunile şi Timişoara a venit pe un loc fruntaş din mai multe puncte de vedere. În primul rând vorbim despre sistemul universitar care pentru noi oferă un număr important de candidaţi cu calităţile pe care noi le căutăm. De asemenea, ei vin cu o bună cunoaştere a limbilor străine. În plus, sunt oameni cu experienţă în aceste domenii, fie pe segmentul financiar-contabil, fie pe cel al resurselor umane. Căutăm şi absolvenţi de facultate, din diverse domenii, din cel economic, dar şi din domeniul ştiinţelor socio-umane, precum şi oameni cu experienţă în domeniile respective, iar Timişoara oferă toate acestea”, spune Pătrunoiu.

O sută de angajări, din start

Pentru început, compania a angajat 100 de oameni, iar până la finalul anului 2014 se estimează că va mai angaja peste 200 de specialişti. Şeful diviziei BPO al companiei americane spune că alegerea României nu a avut în principal în vedere preţul mic al forţei de muncă, ci a cântărit mai cu seamă calitatea forţei de muncă. „Este vorba despre calităţile pe care noi, ca şi ţară, le putem oferi. Românii pot învăţa foarte uşor, sistemul universitar în România este unul dezvoltat, de asemenea”, a mai declarat Pătrunoiu. Acesta a mai arătat că prezenţa companiei americane în peisajul business-ului românesc nu va fi una pe termen scurt, ci corporaţia doreşte să scrie aici istorie şi să dezvolte una dintre cele mai puternice şi profitabile filiale din lume.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

consultanţă juridică

Noi probleme la vânzarea terenurilor agricole din extravilan

53

Capcana modelului:

Prin recenta Lege nr.17/2014 s-a instituit un controversat drept preferenţial la cumpărarea terenurilor agricole din extravilan, în favoarea coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi statului. Acest drept poate fi exercitat de către titulari, la prețul și cu respectarea tuturor celorlalte condiții din oferta vânzătorului, în cadrul unei proceduri de publicitate a vânzării. În această procedură sunt implicate primăria pe raza căreia se situează terenul în cauză și o structură centrală sau teritorială a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Dacă se exercită dreptul de preempţiune în termen, vânzarea se poate realiza pe baza avizului final eliberat de către structura competentă a MADR, iar dacă nu, terenul se poate vinde pe baza adeverinței emise de către primărie. Normele metodologice de aplicare a Legii 17/2014, elaborate ca prim proiect de către MADR, modifică în mod nepermis prevederile acesteia, amplificându-i deficiențele de reglementare deja existente și creând premisele aplicării denaturate a legii. În continuare atenționăm exclusiv cu privire la modelul de ofertă de vânzare propus potrivit proiectului normelor metodologice publicat pe site-ul MADR (http://www.madr.ro/ro/proiecte-de-acte-normative), în speranța că acesta nu va mai fi reglementat în versiunea sa finală. Aceasta pentru că experiența ultimelor două decenii a demonstrat că aproape orice documentațiemodel inclusă în anexa unui act normativ își pierde rapid caracterul orientativ, de “model”, interpretându-se de autorități drept o formă de la care nu se poate deroga. Îngrijorarea provine din faptul că modelul de ofertă instructează vânzătorul să completeze doar suprafața terenului ofertat și prețul la care este dispus să vândă, dar nu să includă și alte condiții care particularizează oferta sa (precum termenul și condițiile de plată, penalități, clauze de limitare a răspunderii sau de modificare a termenului de prescripție ș.a.m.d.). Mai mult, declarația pe proprie răspundere a vânzătorului, propusă de aceleași norme metodologice, sugerează că terenul de vânzare ar trebui să fie liber de sarcini și să nu facă obiectul unor litigii sau executări silite. S-ar putea interpreta oare că nu se mai pot vinde terenuri agricole în extravilan grevate de sarcini sau afectate de litigii? Sau s-ar putea susține că formularul de ofertă de vânzare ar împiedica potențialul vânzător să stabilească toate celelalte condiții (pe lângă preț) în care este dispus să vândă? Potrivit normelor motodologice, da, există riscul ca autoritățile implicate în vânzare să ajungă la această concluzie. Legea 17/2014 însă nu instituie vreo interdicție de vânzare asupra terenurilor grevate de sarcini sau litigii; în ceea ce privește cuprinsul ofertei, legea chiar impune indicarea condițiilor esențiale ale vânzării pentru scopul exercitării dreptului legal de preempțiune și pentru a asigura caracterul comparabil al ofertelor. Prețul nu este, în sine, singurul element definitoriu al ofertei. La preț identic, vânzarea la un preț plătibil imediat nu este comparabilă cu vânzarea cu plata amânată sau chiar în rate, după cum nici vânzarea cu limitarea maximă a răspunderii vânzătorului nu poate fi comparată cu cea în care răspunderea vânzătorului este agravată față de prevederile dispozitive ale legii.

Având în vedere că mare parte din destinatarii legii sunt persoane fără studii juridice, care pot fi tentate sau presate de timp să utilizeze modele acceptate facil de autorități, credem că modelul de documentație simplist, chiar lacunar prin raportare la cerințele legii, și totodată tendențios, sugerând imposibilitatea vânzării unor terenuri grevate de sarcini sau litigii, nu catalizează aplicarea corectă a legii. Apreciem că fiecare persoană care dorește să vândă un teren agricol trebuie ajutată să se gândească la toate detaliile tranzacției astfel încât oferta sa să fie completă și ofertantul să fie mulțumit dacă un preemptor îi va accepta oferta pur și simplu. Iar modelul oferit de autoritatea executivă ar trebui să slujească acestui scop. Totuși, în ipoteza în care normele metodologice ar fi aprobate în forma propusă de MADR, sugerăm oricărui potențial vânzător să își elaboreze propria ofertă, în care să evidențieze toate elementele esențiale ale vânzării. Nu uitați: modelul de ofertă este unul orientativ, deci nu este obligatoriu.

Eva Forika Avocat senior Coordonator al biroului NNDKP Timișoara


54

afacere

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Silvania împarte energia termică în comunitate

Una dintre cele mai prospere fabrici de prelucrare a lemnului a hotărât să ofere gratuit timp de un an energia termică produsă de o centrală modernă de cogenerare pe bază de biomasă achiziționată anul trecut. Și când va plăti serviciile oferite de Silvania Internațional, Primăria Lunca Ilvei va face o economie de aproximativ 300.000 de lei. de Bianca SARA

Anul trecut, omul de afaceri Emil Iugan, care controlează M.I.S Grup, specializat în exploatarea și prelucrarea lemnoasă și, mai nou, construcții, și-a modernizat fabrica de prelucrare a lemnului Silvania Internațional din Lunca Ilvei, grație unui proiect care a beneficiat de finanțare europeană prin FEADR. Valoarea acestuia a ajuns la două milioane de euro. Finanțarea a transformat fabrica omului de afaceri într-una dintre cele mai moderne unități de prelucrare a lemnului din Transilvania. În cadrul acestui proiect s-a achiziționat și o modernă centrală de cogenerare pe bază de biomasă, menită să asigure energia termică și electrică la fabrica din Lunca Ilvei. Moderna centrală a costat nu mai puțin de 850.000 de euro. În momentul de față, centrala produce mai mult decât are nevoie fabrica, motiv pentru care administratorul Emil Iugan s-a gândit să doneze surplusul comunității locale. Astfel, Primăria Lunca Ilvei se folosește de energia termică primită gratuit anul acesta de la Emil Iugan pentru încălzirea unei săli de sport, a două blocuri ANL și a unei creșe. Începând de anul viitor, primăria și locuitorii comunei Lunca Ilvei vor fi nevoiți să plătească aceste servicii. Decizia luată de omul de afaceri Emil Iugan este mană cerească pentru autoritățile locale din Lunca Ilvei, asta pentru că, în comună, din cauza temperaturii scăzute, centralele merg 8 luni pe an. Costurile de încălzire pentru sala de sport, blocurile ANL și creșă ajung la 200.000 – 300.000 de lei anual, iar serviciile oferite de Silvania Internațional, chiar și când vor fi achitate, scad costurile la 20.000-30.000 de lei. Sistemul urmează a fi extins anul care urmează la școală, grădiniță și dispensarul din localitate. „Este un sistem foarte nou și primul de acest gen din mediul rural românesc. Noi aici, în Lunca Ilvei avem nevoie de căldură 8 luni pe an, pornim centralele la 15 septembrie și le închidem la 1 iunie, așadar avantajele unui asemenea sis-

tem sunt mari. (...) Până mai ieri, tot ce însemna coajă sau rumeguș era pe malurile apelor, iar sistemul acesta valorifică la maxim aceste materiale”, explică primarul comunei Lunca Ilvei, Flaviu Lupșan.

Emil Iugan, unul dintre cei mai bogați bistrițeni

Emil Iugan, în vârstă de 64 de ani, administrează M.I.S. Grup, ce desfășoară activități de exploatare, debitare și prelucrare primară și superioară a lemnului în trei centre specializate din Bistrița-Năsăud, precum și în alte puncte de lucru din județele limitrofe. Compania este formată din trei firme, toate controlate de membrii familiei Iugan. Este vorba despre Montana Iugan, Silvania Internațional și M.I.S. Grup, care au fost înființate imediat după Revoluție, mai exact în perioada 1990-1993. Grupul de firme s-a dezvoltat constant, ajungând de la 16 angajați la 700. Baza materială a companiei este formată din numeroase utilaje de exploatare forestieră, două fabrici de prelucrare a lemnului, precum și un centru de valorificare superioară a lemnului subțire și a deșeurilor. Principalele produse oferite de cele trei firme sunt cherestea de diferite tipuri și dimensiuni, elemente de construcții, rame din lemn fixe și pliabile pentru ambalaje, elemente lamelare stratificate îmbinate în dinți, folosite la tâmplărie sau căsuțe de vacanță. Produsele ajung atât în state din Uniunea Europeană cât și în țările arabe. De mai mulți ani, Emil Iugan este prezent cu averea sa în Topul Forbes al celor mai bogați români. În 2012, Emil Iugan s-a situat pe poziția 474, cu o avere estimată la 5 milioane de euro. În ultimii ani, averea milionarului pare să scadă, înainte de 2010 aceasta trecând de 11 milioane de euro.


„Îmblânzitorul” de mistreţi de la poalele Parângului AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

55

Un bărbat din Petroşani a găsit o afacere „de nişă” în care să investească şi a pus pe picioare prima fermă de porci mistreţi din Valea Jiului. A pornit de la trei scroafe şi un vier, apoi a mai cumpărat 5 scroafe, pentru ca acum să ajungă la aproximativ 35 de exemplare care, oricât de cinic ar suna, se pregătesc să devină materie primă pentru restaurantele cu specific vânătoresc din Valea Jiului, dar şi din judeţele limitrofe. de Carmen COSMAN-PREDA Cristian Lupşoiu este primul fermier din Valea Jiului care creşte porci mistreţi. Deocamdată nu vorbeşte despre profit sau despre vânzarea porcilor, ci se gândeşte doar să investească în continuare, pentru a se extinde. La 37 de ani a avut curajul sau nebunia – cum obişnuieşte să spună – să pună pe picioare o fermă de porci mistreţi, un domeniu prea puţin exploatat chiar şi la nivel naţional. A început anul trecut, la început cu trei scroafe şi un vier, a mai cumpărat imediat încă 5 scroafe şi, încet – încet, s-a extins. Când va ieşi pe piaţă, vrea să poată fi pregătit să asigure cererea în mod continuu. „Am început anul trecut şi, încet – încet, am mărit ferma. Primii porci mistreţi i-am adus de lângă Oradea, trei scroafe şi un vier la început. Oricum, în primii trei ani, însă nu mă gândesc să vând, îi ţin doar pentru reproducţie”, povesteşte Cristian Lupşoiu. A investit, în total, aproximativ 6.000 de euro pentru achiziţionarea animalelor, iar alte cheltuieli au fost generate de amenajarea fermei, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 3.000 de metri pătraţi. E greu, e costisitor? Bărbatul nu poate să răspundă şi nici nu stă să cuantifice.

Hrana, în stare crudă

„Greutatea nu se poate măsura în cifre. Este greu, e adevărat, dar până la urmă ce este uşor?! Cred că trebuie să îţi placă ceea ce faci, să fii un pic nebun când te apuci de acest lucru. Recunosc, eu am o slăbiciune pentru porci. Când m-am apucat de crescut porci mistreţi, am avut o cumpănă şi am zis să iau în calcul şi această variantă. Dar, între timp, a început să-mi placă cu adevărat”, spune Lupşoiu. Bărbatul susţine că, fără pasiune, nu poţi duce la bun sfârşit acest tip de activitate, mai ales că trebuie să iei în calcul absolut toate aspectele. Nu este vorba doar de hrănirea animalelor sau de curăţenia în ţarcurile lor, ci şi de rearanjarea pământului – de exemplu – pe care, ca orice mistreţ, îl întorc şi îl scurmă şi de 50 de ori pe zi. Iar mai apoi este necesară şi asigurarea

hranei adecvate. Cristian Lupşoiu a plantat lucernă, pe care o foloseşte atât ca hrană, cât şi ca aşternut pentru animalele de la fermă. Iar în completare vine uruiala, sfecla furajeră, cartofii, dar totul în stare crudă, să fie cât mai apropiată de hrana pe care mistreţii şi-o procură în cadrul natural. Şi în plus le aduce jir din pădure, care, în acest an, ca niciodată, a fost din abundenţă, după cum spune crescătorul de msitreţi.

Clienţii – restaurantele

Porcii mistreţi care acum învaţă traiul în captivitate la poalele Parângului vor ajunge, în cele din urmă, materie primă pentru restaurantele cu specific vânătoresc. „Mă gândesc să îi vând pentru carne, în special, la restaurantele cu specific vânătoresc, care se dezvoltă şi în Valea Jiului. Este vorba despre asigurarea unui vânat continuu, nu doar în urma partidelor de vânătoare, un vânat proaspăt, nu congelat. Asta este baza de la care plec. În România, în general, şi în Valea Jiului, în special – pentru că aici este piaţa la care mă raportez – a început lumea să consume vânat în mod constant. Oricum, aşa cum spuneam, primii 3 ani nu vreau să vând deloc, vreau doar să investesc, să mă extind”, mai spune investitorul. Iar planuri sunt destule. Despre profit nu poate vorbi acum şi nici nu ar avea cum. Ferma este doar la început, deşi de la 8 scroafe şi un vier s-a ajuns acum la aproximativ 35 de porci mistreţi, dintre care o parte sunt puii abia fătaţi. Abia când va ieşi pe piaţă va trage linie şi va putea face calcule, dar oricum, dincolo de acest lucru, rămâne pasiunea investiţiei în care, dincolo de muncă asiduă, a pus o bucată mare din suflet.


56

AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Recalificarea, o nouă şansă pentru şomeri

de Augustin STANCIU

Persoanelor trecute de prima tinereţe le este mult mai greu să-şi găsească un loc de muncă, mai ales dacă au fost disponibilizate după o perioadă bună petrecută în cadrul unei companii. Totuşi, există şi o soluţie salvatoare, şi anume recalificarea.

Camelia Bakri, managerul societăţii de formare profesională a adulţilor Arini din Cluj-Napoca, spune că în oferta companiei sale se află mai multe cursuri prin care adulţii pot să se recalifice. Toate cursurile organizate de Arini se finalizează cu o diplomă atestată de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii, putând fi utilizate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană sau, în anumite cazuri, şi în Israel. “Arini este o firmă de formare profesională în domeniul educaţiei adultului care activează de zece ani în acest domeniu, la nivelul judeţului Cluj. Am desfăşurat programe de formare profesională în diverse domenii, dar suntem specializaţi, în mare parte, pe două direcţii, respectiv domeniul industrial, unde identificăm nişe de nevoi foarte înguste, şi în domeniul serviciilor sociale unde formăm, în principal, îngrijitori la domiciliu, infirmiere, realizăm cursuri de igienă sau de prim-ajutor. Chiar şi aşa, avem interes şi pentru cursurile de dezvoltare personală, dar doar acele programe care sunt autorizate de stat. În general desfăşurăm numai programe autorizate, deci, toate programele noastre se finalizează cu o diplomă eliberată de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii care este validă atât în România cât şi în Uniunea Europeană. Mai mult, cursurile de îngrijire la domi-

ciliu şi infirmiere sunt recunoscute şi în Israel”, a explicat Camelia Bakri pentru Transilvania Business.

Arini a format pentru Nokia

În momentul de faţă, societatea pe care o conduce Camelia Bakri realizează cursuri de calificare pentru montatori subansamble şi confecţioneri îmbrăcare volane în piele, aceste două profesii intrând în momenclatorul de meserii la sugestia companiei Arini. „În zona industrială avem cursuri de formare pentru montatori subansamble, confecţioneri îmbrăcare volane în piele, confecţioneri textile sau profesii de nişă extrem de înguste, cum ar fi operatori la presă care lucrează în structuri plastice. De asemenea, identificăm nevoi de nişă care nu au COR, propunem standardele ocupaţionale şi ne asumăm demersurile introducerii acestora în nomenclator. De exemplu, profesia de montator subansamble este una dintre meseriile pe care noi le-am introdus în nomenclatorul calificărilor şi acum pregătim documentaţia pentru a introduce în nomenclator a doua


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

meserie, respectiv cea de confecţioner îmbrăcare volane în piele. În România există foarte mulţi oameni care lucrează în aceste domenii şi sunt necalificaţi, iar corporaţiile care iau angajaţi ar dori să şi califice. Am colaborat şi cu companiile, însă colectivul redacţional îl facem noi şi tot noi preluăm şi structurăm întreaga informaţie şi tot demersul propriu-zis. Companiile ne sunt de foarte mare ajutor, în special pe analiza ocupaţională”, mai spune Bakri. Aceasta afirmă că respectivele cursuri de calificare pot dura între trei şi nouă luni şi cuprind, atât o parte teoretică, cât şi una practică „De obicei aceste programe de dezvoltare profesională şi de formare profesională a adultului, care nu avut oportunitatea de a-şi încheia cariera şi a-şi gestiona o profesie, au o parte teoretică şi una practică. Pentru partea practică avem contracte cu diverşi beneficiari economici care au obiectul de activitate în domeniul respectiv. Avem contracte de colaborare cu dânşii, ei ne primesc cursanţii şi la nivelul acestor firme se face partea practică sub supervizarea lectorilor noştri”, subliniază Bakri. Aceasta spune că printre rezultatele cele mai notabile ale societăţii pe care o conduce este cel prin care a participat la calificarea angajaţilor Nokia de la fosta fabrică a producătorului de telefoane mobile de la Jucu. „Unul din contractele noastre cele mai importante a fost cel realizat cu producătorul de telefoane mobile Nokia, care şi-a calificat personalul în domeniul montării subansamblelor. Lor le-am certificat 650 de persoane. Din câte am înţeles, compania finlandeză a desfăşurat acest program doar la facilităţile de producţie din România, lăudându-se cu rezultatele bune ale acestui proiect”, se mândrește Camelia Bakri.

Meserie bănoasă în străinătate

Un alt domeniu în care compania excelează este cel de formare în domeniile sociale, mai precis în meseriile de îngrijitor persoane la domiciliu „Întrucât meseria mea de bază

AFACERE

57

este cea de medic, pe care încă o profesez şi o iubesc, am simţit eu ca medic de familie, lovindu-mă mereu de această problemă în profesia mea de zi cu zi că pacienţii vârstnici au nişte nevoi care nu sunt acoperite de familie. Atunci mi-am dat seama că acest domeniu va fi unul care, la un moment dat, va exploda pe piaţă. Acest lucru s-a dovedit a fi adevărat în condiţiile în care în momentul de faţă sunt multe centre de îngrijire la domiciliu, sunt multe azile, dar care nu fac faţă cererii şi cred că, dacă s-ar dubla numărul lor, n-ar fi suficient pentru a acoperi nevoile care sunt în momentul de faţă în teritoriu. Cursurile de îngrijitori la domiciliu au, la fel, două componente: partea de teorie se desfăşoară în sălile noastre de curs, iar partea practică o realizăm în centrele de îngrijire cu care avem contract. O parte din oamenii pe care îi calificăm îşi găsesc foarte uşor un job în acest domeniu în România, pentru că, după cum am spus, este o lipsă foarte mare de îngrijitori la domiciliu, dar cea mai mare parte din ei, din păcate, pleacă în străinătate. Este o profesie din care încă se câştigă destul de bine la un nivel de calificare mediu”, conchide Camelia Bakri. Managerul societăţii spune că, până în momentul de faţă, în cadrul companiei sale, la cursurile organizate au participat peste 2000 de persoane, pe diverse calificări, specializări, perfecționări şi competenţe, în timp ce peste 1000 au trecut prin procesele de evaluare. Totodată, Arini a implementat o serie proiecte POSDRU. De asemenea, a câştigat şi proiectele “Continuă să te califici” sau “Fii activ, PREocupate pe piaţa muncii”. Totodată, Arini a colaborat, cu societatea Smart Job la calificarea șomerilor Nokia sau cu Primăria Buteni, din judeţul Arad, la un program de calificare pentru profesia de confecționer cablaje auto. În momentul de faţă, Arini derulează o serie de cursuri, fără scoatere din producţie, respectiv, cursuri de calificare (confecţioner cablaje auto, cameristă, îngrijitor la domiciliu bătrâni, îngrijitor la domiciliu bolnavi, baby-sitter, ospătar, infirmieră, confecţioner articole din piele şi înlocuitori, montator subansamble), cursuri de perfecţionare/specializare (cursuri de igienă şi sănătatea muncii, cursuri de prim-ajutor, cursuri de igienă, mentor, metodist, confecţioner îmbrăcare volane, inspector SSM, maistru în industria textilă, pielărie) sau cursuri de competenţă (curs de limba engleză, curs de antreprenor).


Business Days, relansare la Cluj

58

EVENIMENT

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Ionuț OPREA

După noi recorduri înregistrate la Timișoara, update-uri în format și conținut, decor și inspirație din Ardeal și multe noutăți, urmează Cluj Napoca Business Days, între 9-10 iulie, la Grand Hotel Italia.

Prima ediţie din anul 2014 a suitei de evenimente Business Days s-a desfășurat în perioada 2-3 aprilie, la Timişoara, în cadrul Centrului de Evenimente Hotel Club Senator & Expovest. Business Days a revenit la Timişoara penCe a reprezentat tru a treia oară şi a adus, pe lângă Timișoara Business formatul deja consacrat al evenimentelor din serie, speakeri internaDays 2014: ţionali specializaţi în domenii de • 1.223 participanți înregistrați din ultimă oră din lumea afacerilor. Ediţia 12 județe aniversară a celor 4 ani de existenţă pe • 116 speakeri piaţă a celei mai de impact serii de • peste 10.000 de interacțiuni reaevenimente de business din România lizate prin platforma meet-me de a inclus, printre altele: 4 conferinţe, 16 matchmaking, din care peste 78% workshopuri, 4 mese rotunde. Una au fost solicitări de schimburi de dintre noutăţile ediţiei a fost organidate de contact zarea unui workshop special dedicat • peste 250 de întâlniri realizate în persoanelor de conducere, susţinut de zona de business networking renumitul dirijor şi specialist în • 48% dintre participanți au fost neuroştiinţe Giorgio Fabbri, despre manageri (top și middle manageri) un nou tip de inteligenţă pentru un majoritatea din companii mari și leadership inovativ. medii „Printre preocupările noastre cons• Decorurile au fost semnate Getante rămâne dezvoltarea spiritului noveva Hosu, managing partner al antreprenorial şi sprijinirea celor care Primera Interiors Cluj Napoca vor să pornească pe drumul, nu lipsit

de provocări, al întreprinzătorilor”, declară Laszlo Pacso, coordonatorul Business Days. “Credem în continuare că dezvoltarea relaţiei de colaborare între mediul academic şi mediul de business poate juca un rol esenţial în crearea unei culturi antreprenoriale sănătoase în ţara noastră şi poate ajuta tânăra generaţie pentru a-şi găsi mai uşor rostul în societate. Vom continua să dezvoltăm parteneriate cu toate universităţile importante din ţară şi să ajutăm, ca şi catalizator, în crearea unor punţi funcţionale de comunicare şi interacţiune cu mediul de business. Platforma Business Days va juca un rol esenţial în acest demers. Vom continua să dezvoltăm relaţiile cu administraţiile locale, pentru a facilita discuţiile şi derularea unor proiecte cu mediul de business şi, mai ales, în generarea unor soluţii viabile pentru implementarea strategiilor de dezvoltare ale marilor aglomerări urbane. Credem că dezbaterile şi discuţiile din cadrul meselor rotunde Business Days contribuie în mod semnificativ la crearea primilor paşi pentru acest demers”, mai spune Laszlo Pacso. Cu o arhitectură unică în România, evenimentele Business Days le oferă participanţilor posibilitatea de a asimila informaţii pe patru paliere, astfel încât să aibă un câştig triplu: inspiraţie, idei şi posibili parteneri de afaceri: conferinţe, workshopuri, sesiuni formale de business networking, start-up suport.


Corund, colţul de paradis de lângă Sovata WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

59

A consemnat Alex TOTH

Localitate de referinţă a Ţinutului Sării, totodată centru veritabil al artei populare transilvănene, Corund se află la 18 kilometri de staţiunea Sovata, în judeţul Harghita, într-o zonă pitorească, la poalele vestice ale Harghitei de Nord. Primarul comunei, Katona Mihály, ne-a prezentat câteva dintre atuurile locale pentru practicarea turismului. Pentru început, vă rog să prezentaţi structura administrativă a comunei Corund. Comuna Corund se compune din cinci localităţi: Corund, care e centru de comună, localităţile Atia, Valea lui Pavel, Fântâna Brazilor şi cătunul Calonda. În prezent, infrastructura se prezintă în felul următor: în localitatea Corund avem alimentare cu apă, reţea de canalizare şi staţie de epurare şi 9,4 kilometri de drumuri comunale asfaltate din fonduri europene, respectiv Măsura 322 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea stilului de viaţă în zona rurală. În localitatea Atia, avem alimentare cu apă, dar canalizare nu avem deoarece este vorba de o localitate destul de îmbătrânită, unde doar o casă din trei este locuită şi nu merită deoarece sunt distanţe mari, de sute de metri, între familii. Desigur, avem intenţia de a face reţea de canalizare fiindcă staţia de epurare din localitatea Corund este în aşa fel proiectată astfel încât ar putea deservi şi localitatea Atia. În momentul actual însă nu avem fondurile necesare şi nu e nicio prioritate deoarece problema se poate rezolva cu bazine individuale. Care e situaţia în celelalte sate componente? În localităţile Fântâna Brazilor şi Valea lui Pavel situaţia este interesantă deoarece aceste localităţi au o structură destul de atipică, întrucât casele se află la o distanţă una de cealaltă şi de un kilometru şi din punct de vedere economic nu merită să fie făcută nici reţea de alimentare cu apă, nici reţea de canalizare, iar analiza cost - beneficiu scoate în relief nişte sume imense pe care oamenii le-ar avea de plătit lunar pentru serviciile respective. Întrucât se mai întâmplă ca vara să fie probleme cu apa, intenţionăm ca pe viitor să forăm cel puţin un puţ. În acelaşi timp, ne bucurăm deoarece localităţile respective au peisaje tradiţionale care pot fi valorificate din punct de vedere turistic. În ceea ce priveşte cătunul Calonda, aici este o situaţie aparte deoarece locuiesc doar 28 de persoane în cinci - şase gospodării, care au curent electric. Acolo nu intenţionăm să dezvoltăm infrastructura deoarece este vorba de nişte ferme. De ce ar fi nevoie pentru a dezvolta turismul în localitatea Corund? Pentru o mai bună dezvoltare a turismului ar fi nevoie de o serie de servicii adiţionale. Putem spune că în momentul de faţă avem destul de multe locuri de cazare în Corund, numai că avem puţine servicii. În ultima vreme a început să se dezvolte şi sfera serviciilor, dar e prea puţin pentru a avea un turism de sine stătător. De obicei, turiştii care vin în Corund şi stau o zi sau două merg în vizită la meşterii olari, fac drumeţii pe trasee bine stabilite sau vizitează locurile din zonă, Bicaz sau Lacul Roşu, Sovata, Zetea. Ce ne puteţi spune la capitolul proiecte?

Avem un proiect aprobat pe vremea doamnei Elena Udrea, prin care am vrut să reconstruim o zonă aflată la intrarea în Corund, unde pe vremea austro-ungară, după anii 1700, exista o baie renumită, la nivelul celor din Austria şi Germania, care a fost, din păcate, distrusă aproape în totalitate înainte de comunism. Noi am făcut un proiect în acest sens, care a ajuns pe o listă de proiecte eligibile pentru finanţare. Din păcate, stăm cu aprobarea în mână, cu finanţarea aprobată, dar nu am primit deocamdată niciun leu. În prima etapă, acolo am vrut să facem un ştrand cu mai multe bazine, cu apă dulce, sărată şi minerală. De asemenea, anul trecut au fost depuse cereri de finanţare din partea a două firme, una pentru a construi un hotel într-o vale situată mai sus de localitatea Corund şi una pentru construirea unei pârtii de schi, proiecte care ar fi contribuit la lărgirea paletei de servicii oferite în localitatea Corund.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Aromă de libertate

turism

61

Maggie’s Ranch

de Ionuț OPREA

Frumusețea unor locuri se redefinește printr-o rețetă simplă dar cuceritoare: eleganță și armonie, în vacanțe sau weekend-uri de evadare, pentru echitație și nu numai. Maggie’s Ranch este proiectul cu iz de “pariu” antreprenorial american în Valea Glăjăriei, la 6 km de Râșnov. O descoperire făcută la Transylvania Tourism Fair, organizat la Brașov de Kron Tour Expo.

Care e povestea apariției Maggie’s Ranch? Sorin Marina, proprietar Maggie’s Ranch: Am locuit în America, acolo am cunoscut-o pe soția mea, ea a făcut echitație, prin 2006 – 2007 ne-am mutat în România, am luat terenul în zonă. Noi locuim la Brașov, dar am făcut un mic grajd unde am avut câțiva cai. Cu timpul am crescut numărul cailor, Maggie e mare iubitoare de cai, și acum doi ani ne-a venit ideea de a face și locuri de cazare, să transformăm ce era până atunci doar un hobby într-un mic business. Întreținerea cailor e scumpă, am ajuns la vreo 20 de cai, am zis că, dacă ajungem din ce facem cu pensiunea, cu lecțiile să ne acoperim costurile pentru cai, ar fi foarte bine. Eu în America am avut o școală de tenis, turismul nu e neapărat domeniul meu de bază, am făcut o altă facultate, dar am învățat. De fapt, când am venit din America, am făcut un hotel la Sinaia împreună cu un prieten și atunci am învățat despre turism, dar este vorba despre relații umane și eu în domeniul acesta am lucrat, școala mea de tenis era destul de mare, am avut de-a face cu clienții, am interacționat bine pe partea de networking și customer service. Pensiunea a fost integrată în circuitul turistic în septembrie – octombrie 2013, acum sunt 12 camere cu 29 paturi, dar se lucrează la extinderea cu încă 14 camere și un restaurant de 80 de locuri, am vândut pachete pentru Revelionul 2014 – 2015 pentru noul restaurant, așa că sperăm să fie gata. Ce ar caracteriza spiritul Maggie’s Ranch? În primul rând partea de echitație, ce face Maggie cu caii e ceva într-adevăr foarte diferit de alte locuri și numai prin faptul că ea vine dintr-o altă cultură, civilizație, dintr-o țară unde turism ecvestru și echitație se face de ani de zile, și la noi începe să se dezvolte, oamenii sunt mai educați în sensul acesta, dar la noi calul este încă văzut ca un animal de muncă. Și atunci cred că acesta ar fi principalul punct de atracție, apoi zona, suntem într-o zonă superbă, care oferă numeroase posibilități: trasee de hiking, de plimbare, de bicicletă, de ATV, de ieșit cu caii, cu trăsura și, nu în ultimul rând, condițiile: un concept mai rustic, dar care oferă tot confortul și piscină, saună, jacuzzi, completate de grija noastră față de oameni, încercăm să ne selectăm atent clienții, pentru cei care vin încercăm să fim flexibili și să le facem pe cât posibil toate “poftele”. Deocamdată e un business mic, lucrăm cu patru băieți pentru cai, îngrijitori și intructori, i-am adus din Cluj, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe, plus Maggie care se ocupă personal de detalii, o prietenă veche pe care o considerăm din familie ne mai ajută și mama mea, dar e un business mai de nișă, nu a necesitat până acum o echipă mare, îți trebuie mult bun simț, să faci omul să se simtă bine, să încerci să-i dai o mâncare bună, proaspătă, să-i dai o cameră curată și să-i oferi niște lucruri interesante să facă aici. Cine poate veni pentru echitație? Pentru echitație poate veni oricine, să învețe, să se relaxeze, pentru copii facem și tabere, cu diferite teme, echitație intensiv,

și alte activități. Tariful actual este 180 lei /zi/persoană, cazare și masă în regim full board. Tariful pentru echitație este de 80 de lei/oră și de aici sunt variante ore de grup, ore cu trăsura etc. Noi avem la echitație și din cei care stau și se cazează la noi, dar și clienți care vin săptămânal din Brașov sau doar să călărească, suntem deschiși tot timpul anului. Din scurta experiență, majoritatea celor care ajung aici vine de la București, sper să se întâmple planul acesta cu autostrada, traseul trece aproape de noi, va avea un punct de coborâre undeva tot aproape și atunci accesul va fi foarte facil de la București până aici. S-a mai asfaltat și drumul principal de acces, sunt planuri pentru cealaltă jumătate, am început să facem și promovare, încercăm să fim foarte atenți cu colaboratorii, ne adresăm unui anumit public, am început să creem pachete și vrem să ne adresăm și turiștilor străini. Orice investiții în zonă sunt binevenite.


Comuna Praid se pregăteşte să devină staţiune WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

63

A consemnat Alex TOTH

Cunoscută în special datorită salinei care atrage anual sute de mii de vizitatori, localitatea Praid se pregăteşte, prin demersurile autorităţilor locale, să devină staţiune turistică de interes naţional. Alexandru Bokor, primarul comunei Praid, ne-a prezentat, într-un interviu acordat Transilvania Business, câteva din atuurile turistice ale zonei.

Domnule primar, unde se situează în prezent localitatea Praid pe harta turismului din România? Praid este o comună mare, în devenire oraş, o staţiune turistică de importanţă majoră, de interes local, şi vă spun o ştire în premieră, avem îndeplinite condiţiile pentru a depune dosarul pentru a solicita acreditarea ca staţiune turistică de interes naţional. Anual, peste 400.000 - 450.000 de turişti vizitează Praidul, cifră impresionantă care dă un accent turistic, dar nu numai, acestei localităţi. Pe ce se bazează turismul din Praid? Importanţa majoră o are Salina Praid, cu centrul turistic şi de tratament din subteran, considerată a fi pilonul întâi al turismului local. De altfel, turismul din Praid se bazează pe trei piloni principali, Salina Praid, autorităţile locale şi antreprenorii privaţi - cei care au în proprietate unităţi de cazare şi restaurante. În această formulă, avem o colaborare bună cu salina şi cu ceilalţi factori locali din domeniul turismului. Salina are în proprietate şi un ştrand în aer liber care acum se află în modernizare, proiect în valoare de 1,5 milioane de euro. Dacă în anii buni vechiul ştrand avea între 70.000 şi 75.000 de turişti, sperăm că odată cu darea în folosinţă a noului ştrand acest număr va depăşi 100.000 de turişti anual. Ce investiţii în domeniul turismului realizează autorităţile locale? Autoritatea locală, Consiliul Local, are construit un Centru Welness pentru care se fac demersuri pentru a-l pune în funcţiune în acest an. Până acum am rezolvat o mare parte a investiţiei care se referă la clădire şi apa termală, demersurile fiind făcute la Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Acest complex care va intra în funcţiune, numărul tot mai mare de pensiuni şi restaurante şi al locurilor de cazare sunt atuuri pentru un turism de calitate la Praid. Ce alte puncte de atracţie sunt în Praid? De asemenea, un alt punct de atracţie este canionul de sare care atrage foarte mulţi vizitatori. Acesta se află pe malul râului Corund, la poalele Dealului Sării, iar vizitatorii sunt fascinaţi de peisaj şi de locurile minunate ale zonei. Avem şi o cetate medievală, Rabsonne, care poate fi vizitată datorită faptului că am refăcut drumul forestier de acces printr-un program european. Totodată, avem şi poteci turistice şi ne străduim să facem faţă solicitărilor turistice, care devin din ce în ce mai accentuate. Infrastructura este esenţială în domeniul turismului. Care este situaţia din acest punct de vedere la Praid? Pentru a crea o infrastructură modernă, adecvată unei staţiuni turistice, am realizat şi câştigat un proiect european pe Măsura 322 pentru a realiza asfaltarea tutruror drumurilor locale în localitatea Praid. Proiectul are valoarea de

2,3 milioane de euro, din care 80% din bani sunt pentru drumuri şi 20% pentru reabilitarea unei clădiri. Baza este asfaltarea şi modernizarea a 16 străzi locale. Am realizat deja peste 6.000 de metri de trotuare în localitatea Praid, continuăm cu trotuarele din Ocna de Sus, pe Drumul Naţional care duce spre Odorhei şi an de an alocăm sume de bani pentru amenajarea unor parcuri şi ronduri de flori în staţiune, astfel încât ambientul să fie unul adecvat unei staţiuni moderne. În acest sens, în anul 2012, localitatea Praid a câştigat premiul întâi de „Cea mai curată şi îngrijită localitate din judeţul Harghita” în cadrul unei întreceri organizată la nivel de judeţ. Cam câte locuri de cazare sunt în Praid? Avem cel puţin 1.000 - 1.500 de locuri de cazare. În Praid funcţionează peste 150 de pensiuni private, plus cinci hoteluri cu capacitate mai mare de cazare şi cel puţin patru restaurante mari şi o cramă situată în subteran, în salină. Localitatea este pregătită să primească turiştii, însă obiectivul principal este finalizarea Centrului Welness, unde mai avem de investit circa 100.000 de euro pentru a putea să îl dăm în folosinţă. Per total, valoarea totală a investiţiei pentru Centrul Welness este de 3,3 milioane euro. 10% sunt fonduri proprii şi 90% sunt fonduri de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Am observat o clădire nou-nouţă lângă Primărie. Despre ce este vorba? Din fonduri proprii, în doi ani am construit o clădire nouă, un sediu modern pentru Primărie şi Consiliul Local, recepţionată în data de 2 aprilie 2014, ceea ce va însemna condiţii europene de muncă pentru aparatul propriu şi pentru deservirea civilizată a contribuabililor.


turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ştrand de patru stele la Praid A consemnat Alex TOTH

Demarate la începutul anului 2013, lucrările de modernizare şi extindere a ştrandului din Praid, localitate aflată la 9 kilometri de staţiunea Sovata şi 67 de kilometri de municipiul Târgu-Mureş, se află în linie dreaptă.

Ștrandul va avea aproximativ 5.600 de metri pătraţi şi va fi cel mai mare ştrand cu apă sărată din Transilvania, potrivit şefului Serviciului Turism din cadrul sucursalei Salinei Praid a Societăţii Naţionale a Sării Bucureşti, Ilie Colorian. Investiţia va fi dată în folosinţă la sfârşitul lunii mai, se cifrează la 1,5 milioane de euro şi va însemna un hotel nou de 4 stele cu Centru Spa, două bazine cu apă sărată, ambele cu zonă de plajă, camping amenajat cu restaurant, căsuţe, precum şi zone pentru corturi şi rulote. Când au demarat lucrările la noul ştrand şi care este termenul de finalizare a acestora? Lucrările de modernizare şi reconstrucţie a acestui ştrand au început în primăvara anului 2013. Estimăm finalizarea lui, conform contractului, la sfârşitul lunii mai 2014. Avem toate asigurările constructorului (Izorep SA Târgu-Mureş - n.r.) în acest sens, deci în această vară, la începutul sezonului, vom avea apă în bazine. Cum se va situa complexul pe harta de profil din România? Din datele pe care le avem, complexul de la Praid va fi unic pentru zona Transilvaniei şi, probabil, şi pentru România. Investiţia este una cu o arhitectură deosebită, beneficiază de două bazine, unul de 1.091 de metri pătraţi, iar pentru copii vom avea două zone, una cu un bazin de 253 de metri pătraţi şi alta pentru cei mai mici, de 125 de metri pătraţi. Avem o arhitectură deosebită a construcţiei propriu-zise, exceptând partea de bazine, unde clienţii vor beneficia de două baruri, unul care va fi inclus chiar în bazinul cel mare, şi un restaurant cu autoservire. Ştrandul va avea 1.049 de metri pătraţi luciu de apă şi va beneficia de un sistem modern de filtrare a apei care va fi asigurat prin şase filtre, iar apa va proveni integral de la un izvor salin, subteran, termal.

Va exista şi o zonă de plajă? Da, va fi şi o asemenea zonă care va fi dotată cu peste 200 de locuri pe şezlong şi umbrele de soare. Bazinul va fi iluminat pe timp de noapte, ceea ce înseamnă că cei care vor dori să se bucure şi seara de o baie caldă vor putea veni la ştrandul nostru. Zona de plajă va avea suprafaţa de 2.477 de metri pătraţi. Care este valoarea investiţiei şi în cât timp o veţi amortiza? Valoarea investiţiei este de 1,5 milioane de euro, fonduri proprii, ale Societăţii Naţionale a Sării Bucureşti. După estimările noastre, investiţia va fi amortizată în mai puţin de zece ani.

65


66

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Topliţa, destinaţia ideală pentru călătorii de neuitat

A consemnat Alex TOTH

Topliţa are o tradiţie extrem de bogată în ceea ce priveşte turismul. Stelu Platon, primarul municipiului, ne-a descris oferta turistică a zonei, din care amintim bazinele de apă termală, mănăstirile bogate în cultură şi, mai ales, în istorie, pârtiile de schi, traseele de ciclism montan, herghelia pentru echitaţie, numeroasele pensiuni construite în peisaje paradisiace şi, nu în ultimul rând, localnicii extrem de ospitalieri. Pentru început, vă rog să treceţi în revistă principalele repere ale istoriei turistice a localităţii pe care o administraţi. În primul rând, trebuie să vă spun că în Topliţa există o tradiţie destul de veche în materie de turism. Aş aminti faptul că primul bazin cu ape termale a fost realizat la 1884, în secolul al XIX-lea. Proprietarul terenurilor, familia Bánffy, avea o importantă proprietate acolo. La începutul secolului XX, o altă familie, Urmanczy, a construit al doilea bazin la Topliţa, astfel încât, după anii 1950, lucrurile s-au schimbat, comuniştii au preluat aceste baze şi Topliţa a cunoscut o perioadă înfloritoare. Practic, s-au făcut şi alte investiţii care au atras foarte mulţi turişti, din zona Mureş şi nu numai, şi foarte multe cluburi sportive din prima ligă, de volei, handbal, baschet şi aşa mai departe. Din păcate, la începutul anilor 80, staţiunea Bánffy a cunoscut o decădere continuă astfel încât ne-am trezit prin anii 90 că practic mai avem o tablă prin centrul oraşului care se chemea staţiunea Bradul, care nici măcar nu a fost clasificată. Cel puţin în zona Bánffy, activele au trecut prin mâna a diverse persoane, aşa-zis investitori, au apărut şi unele mici afaceri de familie, dar nu ceea ce aşteaptă topliţenii şi cei care cunoşteau staţiunea Bánffy. Cum susţine Primăria municipiului Topliţa practicarea turismului? De trei ani, Primăria municipiului Topliţa a început un program de reabilitare, mai ales că între timp a apărut şi un domeniu schiabil destul de cunoscut în zonă, pârtia Măgheruş. Acum sunt două pârtii, o pensiune foarte frumoasă cu o herghelie de cai şi, în acest context, Primăria a luat o serie de măsuri, în sensul că am început să lucrăm foarte intens la infrastructură. Astfel, s-a asfaltat parţial drumul de la pârâul Măgheruş, până la baza pârtiei, se lucrează

la o a doua variantă de drum asfaltat pe creastă, prin staţiunea Bánffy până la hotelul de sus şi herghelie pentru că în weekend-uri, când există un aflux mare de schiori, în special iarna, practic acea zonă Măgheruş era blocată complet. Dar în staţiune, care e situaţia? Între timp, am început să lucrăm şi în staţiunea propriuzisă, în ceea ce noi vrem să acredităm în viitor şi să rebranduim sub denumirea de Băile Bánffy. Fiind un brand cunoscut în Transilvania, facem toate demersurile pentru a atesta această staţiune de interes local şi în care să cuprin-


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

dem bazinul acoperit care va fi practic un centru SPA, cu un bazin de 400 de metri, acoperit şi încălzit cu trei saune, sală de fitness şi toate dotările, plus un bazin mai mic, de 200 de metri pătraţi. În acelaşi timp, am constatat că noul proprietar al vechiului bazin a început nişte acţiuni de reabilitare. Sperăm să îşi aducă acest bazin la un standard civilizat pentru că, după 1990, practic proprietarii care s-au perindat pe acolo n-au făcut mai nimic. Vara făceau o uşoară toaletare a zonei, vopseau puţin interiorul bazinului după care îşi încasau bănuţii şi îşi vedeau de treabă. Practic, nu s-a făcut nimic în ce priveşte vestiarele şi tot ceea ce înseamnă infrastructură la bazin. Topliţa atrage şi schiorii. Câte pârtii aveţi în prezent? Avem două pârtii foarte solicitate şi dotate cu tunuri de zăpadă artificială, iluminat de noapte, absolut cu toate condiţiile. Este o investiţie privată 100%, unde statul român nu a investit nimic. Totuşi, noi încercăm ca în acest an să rezolvăm definitiv problema infrastructurii, respectiv a căilor de acces. Tot în materie de schi amintesc Centrul Salvamont al Consiliului Judeţean, care este foarte bine pus la punct din punct de vedere al echipamentelor şi este deservit de un grup de băieţi inimoşi care din păcate nu sunt angajaţi, ci voluntari. Ei asigură siguranţa turiştilor din zona munţilor Călimani, Giurgeului şi Gurghiului, inclusiv pârtia de schi de la Borsec. Anul trecut, echipa de salvamontişti a demarat un proiect interesant, o cupă de schi de tură, o nouă tendinţă în materie de schi care a ajuns la a doua ediţie. Sperăm ca, în anii următori, competiţia să ia amploare internaţională. Ce alte atracţii turistice oferă zona? Pomenind de Salvamont, evident că în zonă se practică drumeţiile, iar în acest sens s-au creat şi o serie de trasee interesante de ciclism montan, în colaborare cu cei de la Salvamont. Avem un proiect interesant pe Tarniţa, un munte ca să spun aşa, foarte aproape de oraş şi foarte spectaculos, deja am creat nişte trasee, iar printre atracţii amintesc căţărare pe stânci şi deltaplanorism, domeniu în care intenţionăm ca în acest an să organizăm şi o competiţie. Practic, concursurile care se ţineau pe Călimani vor fi mutate pe acest munte Tarniţa. Acolo intenţionăm ca în anii următori să amenajăm un parc de aventură cu trasee pe cablu, căţărări şi alte asemenea lucruri. Ce ne puteţi spune despre turismul ecumenic? După cum se ştie, în Topliţa există trei mănăstiri, mănăstirea Doamnei de la 1658 care se află într-un amplu proces de dezvoltare, biserica ortodoxă de lemn fiind una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Transilvania. Se construieşte o nouă biserică, în anii anteriori am rezolvat accesul la

mănăstire, am asfaltat drumul, am asigurat iluminatul şi prin grija episcopului de Harghita se pare că această mănăstire va căpăta o mare căutare. De asemenea, se pare că ea va fi inclusă într-un circuit ecumenic care porneşte undeva în Slovacia, Ungaria, până la Miercurea Ciuc - cu mănăstirea de la Şumuleu, până la Topliţa şi mai departe în Bucovina. Totodată, în zonă mai este mănăstirea Sfântul Ilie, o mănăstire cu biserică din 1850, deosebit de frumoasă. Mănăstirea a fost ctitorită de Miron Cristea, primul patriarh al României, care s-a născut la Topliţa. Cât de pregătită este Topliţa din punct de vedere al capacităţii de cazare? În legătură cu acest aspect, există foarte multe pensiuni turistice în zonă, de exemplu zona de sus a Măgheruşului este plină de cabane, iar acolo s-a construit şi un motel de către un investitor din Târgu-Mureş, iar în staţiunea Bánffy a început o investiţie din fonduri europene de către un topliţean care locuieşte în Cluj. Este vorba despre o pensiune cu circa 30 de locuri de cazare, cu teren de sport multifuncţional. Cum spuneam, s-a construit un motel cu 24 de locuri în partea de sus a pârtiei, iar în staţiunea Bánffy există cel puţin şase - şapte pensiuni. În momentul de faţă, pot spune fără reţinere că avem o capacitate de cazare mai mare decât e necesar, însă iarna când se practică schiatul, locurile de cazare nu sunt suficiente. În concluzie? Topliţa este o zonă cu potenţial turistic, Primăria împreună cu Consiliul Local fac eforturi deosebite pentru a crea infrastructura necesară turismului. Suntem optimişti pentru că, până la urmă, zona aceasta este una nepoluată, spectacuoasă din punct de vedere al naturii, cu multe puncte de interes.

67


TTF, probabil cel mai bun eveniment din domeniu… turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

69

Patronatul ANAT și Primăria Brașov au organizat, între 28-30 martie 2014, la Brașov Business Park, ediția a VII-a a Transylvania Tourism Fair (TTF). Contractantul General al evenimentului, KRON-TOUR EXPO (divizia specializată în organizarea de evenimente a KRON-TOUR LUFTHANSA CITY CENTER) a organizat impecabil acest eveniment, făcându-l să se detașeze net de celelalte manifestări de profil care au loc în țară.

TTF, ca parte integrantă a calendarului târgurilor ANAT 2014, a demonstrat din nou atractivitatea unui concept bine structurat, atât prin diversitatea expozanților, prin cei peste 5.000 de vizitatori care i-au trecut pragul, dar mai ales prin susținerea unor parteneri din domeniu. "Când am preluat activitatea de organizare de evenimente în această locație am început cu Târgul de Turism. Colegii mei din Regiunea Centru au avut încredere în mine, evenimentul a prins, participanții au apreciat calitatea, motiv pentru care eu le mulțumesc încă o dată. Anul acesta față de anul anterior, chiar dacă am avut un număr mai mic de participanți (peste 70), calitatea evenimentului a fost net superioară. TTF se diferențiază de alte evenimente de același profil, prin faptul că este sponsorizat/susținut de companii de notorietate din domeniul de travel. Ne referim aici, în primul rând, la Dertour România, care a susținut evenimentul la ultimele 5 ediții. De asemenea, față de alte evenimente se detașează partea de B2B:practic,

evenimentul reunește sub diferite forme (simpozioane, mese rotunde) actori importanți din domeniul turismului, respectiv tour-operatori romani și străini de renume și agenții partenere", a declarat Sorin Dencescu, director general Kron-Tour Lufthansa City Center. "Aș dori să mulțumesc organizatorilor TTF că ne-au invitat să fim pentru a 5-a oară alături de ei în calitate de sponsor principal și ne bucurăm că acest eveniment a luat amploare și că este realizat profesionist. Prezența noastră aici o considerăm o obligație de onoare, prin care reiterăm sprijinul pe care îl Relansări ale siteurilor KRONoferim agențiilor noastre partenere și TOUR LUFTHANSA CITY potențialului pieței de turism zonale", CENTER și REZERVA.RO a declarat și Cristian Zaha - sales manager & marketing coordinator Câteva detalii despre KRON Dertour Romania. Dertour România, TOUR LUFTHANSA CITY CENunul dintre cei mai importanți tourTER, liderul din zona Centru a operatori, a sărbatorit anul acesta împietei de servicii turistice din ultimii plinirea a 10 ani de când este prezent 17 ani pe piața din România. Grupul Air France KLM a fost prezent pentru prima dată la acest eveniment în calitate de sponsor, iar organizatorii îi mulțumesc pentru acest lucru!. Printre cei peste 70 de expozanți care au fost la TTF 2014 se numără cele mai importante agenții de turism din țară, mari tour-operatori ai pieței de servicii turistice, unele dintre cele mai bune hoteluri din Brașov și din țară, autorități locale, asociații de promovare a zonelor turistice, bănci etc. Autoritatea Națională pentru Turism a României și Oficiul de Turism al Ungariei au fost, de asemenea, prezente. “Noi am fost într-un fel de road show, am pornit cu Târgul de Turism de la București, am fost la Cluj, la Brașov, o zonă foarte interesantă și importantă pentru noi. Cei mai mulți vizitatori în Ungaria sunt din Transilvania și încercăm să extindem acest interes și spre București. Am fost a doua oară la Brașov, este o ocazie excelentă pentru a cunoaște noutățile și a ne reîntâlni, avem ocazia de a avea parteneri noi, anul acesta am avut 8 parteneri din Ungaria, hoteluri cu oferte concrete care caută oferte și parteneri în România”, a explicat Iulia Soos, reprezentantul Oficiului Național de Turism al Ungariei în România.

• KRON-TOUR este prima agenţie de turism cu capital integral privat din Braşov, înfiinţată încă din 1990 • Membru al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) din acelaşi an, agenţia este acreditată IATA şi ISO 9001:2000 / Turism. • Din aprilie 2002, Kron -Tour a devenit membru al lanțului Lufthansa City Center International, cel mai mare lanț de agenții de turism din lume în sistem de franciză: peste 630 de agenții în 84 de țări. În anul 2008 Kron - Tour Lufthansa City Center a devenit Partener de Travel al Casei Majestății Sale Regele Mihai I. În momentul de față activitatea societății se desfășoară în 3 locații, respectiv Head Office / Travel Shop (vânzări directe), Corporate Office (vânzări către clienții corporate/firme) și Kron-Tour EXPO (organizări evenimente la Brașov Business Park). • Site-urile www.krontour.ro și www. rezerva.ro vor fi relansate începând cu 1 iunie și vor integra modalități simplificate de rezervare, adaptate celor mai recente tendințe online.


Cea mai frumoasă cascadă din lume: Bigăr

70

turism

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Laura M. BONDRILĂ

Situată în Banatul Montan, în judeţul Caraş-Severin, Cascada Bigăr este o adevărată minunăţie, o autentică dantelă de apă, unică nu doar în peisajul turistic românesc, ci chiar în lume. Impresionaţi de frumuseţea fără seamăn a locului, specialişti din lumea largă au declarat Cascada Bigăr drept cea mai frumoasă din lume. Cascada Bigăr este una dintre minunile naturale de la noi din ţară, care oferă un impresionant spectacol de lumină şi culoare. Dacă anul trecut site-ul e World Geography declara cascada Bigăr din Caraş-Severin drept cea mai frumoasă din lume, acum Huffington Post o numeşte „un loc desprins din basme”. “Câteodată vezi o fotografie cu un peisaj natural ce ţi se pare ireal. Aşa se întâmplă cu Izvorul Bigăr care parcă e desprins din basme... E un loc magic”, notează publicaţia americană Huffington Post. Căderea de apă din Caraş-Severin poate fi comparată astfel cu o scenă din filmul Disney, “Mica Sirenă”. Stânca acoperită cu muşchi alături de izvorul subteran creează un colţ de natură de o frumuseţe unică. Este uşor de înţeles de ce acest loc situat în Munţii Aninei, în vestul României, este nu doar unul dintre cele mai frumoase locuri din ţară, ci şi din lume, spun americanii. Cascada Bigăr face parte din Parcul Natural Cheile NereiBeuşniţa. La 12 kilometri de localitatea Bozovici, apa izvorăşte de la 200 de metri altitudine şi se varsă în râul Miniş, de pe o stâncă acoperită cu muşchi.

Între Polul Nord şi Ecuator

Nu doar frumuseţea răpitoare o face unică, ci şi poziţionarea. Cascada Bigăr se află la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, chiar pe paralela 45 nord. Din anul 2000, cascada din Banat a fost declarată arie protejată de interes naţional, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – n.n.). Oricine ajunge pe valea Minişului, nu are cum să rateze acest spectacol extraordinar. Trebuie doar să opriţi la km 17 de la Anina, iar în faţă vi se va desfăşura o adevărată feerie. Popasul turistic Bigăr, cum mai este denumit, te întâmpină la marginea drumului, pe partea dreaptă a Cheilor Minişului, acolo unde drumul întâlneşte imaginar paralela 45 - latitudine nordică a globului pământesc. Pe indicatorulsimbol al popasului, finisat de arhitecţii judeţului, cel pe care acum scrie Paralela 45, trebuie să reapară globul pământesc cu icon-ul paralelei, aşa cum a fost făcut iniţial de către constructorii de la Termocentrala de şisturi bituminoase din Crivina-Anina, cu refacerea podeţului de traversare a râului Miniş către izbuc. Aici veţi putea admira în voie Rezervaţia Naturală Bigăr. Un izbuc, o peşteră, un pârâu, o cascadă şi toate la o paralelă… Pe o pancartă o să puteţi citi cîteva rânduri care vă vor rămâne, cu siguranţă, multă vreme în memorie: “Călătorule, eşti în lumea mirifică a Banatului de Sud. Nu lua cu tine decât imaginile acestei lumi. Şi nu lăsa după tine decât urmele paşilor”. Apoi, păşiţi pe poteca ce duce la izbucul Bigăr, unde ajungeţi uşor după mai puţin de 100 m de mers pe jos. În Banat, localnicii numesc “izbuc” izvorul

din care apa iese la lumină de sub stâncă. Apa izbucului Bigăr iese de sub stânca impunătoare a Cârşiei Gozna, înaltă de peste 50 m, formând un ochi de apă de 2 m şi atât de limpede, încât se văd pe fundul lui firişoarele de nisip şi păstrăvii înotând. O parte din apa acestui izvor de o puritate rară este captată şi dirijată spre Păstrăvăria Miniş. Sus, aproape de vârful stâncii, e gaura peşterii cu apă. De la obârşie, vă veţi putea bucura de priveliştea splendoarei de apă ce curge pe stânca înverzită de covorul verde şi pufos de muşchi. Apa cade din treaptă în treaptă, formând o înşiruire de mici cascade, în care verdele întunecat al muşchilor se îmbină cu albastrul cristalin al apei într-o curgere când lină, când spumoasă. După aproximativ 200 de metri de la izbuc, apa se varsă în râul Miniş de pe un con vulcanic cu o cădere de 7 metri şi formează cascada Bigăr sau Coronini, cum mai este cunoscută în zonă. În timp ce vă veţi trage sufletul la foişor, veţi putea admira câteva minute fabuloasa cascadă. Este un fenomen al naturii de o frumuseţe rară. Pe conul de stâncă învelit de un muşchi verde apa se prelinge dantelat şi, mângâiată de razele soarelui, când nici nu te aştepţi, dă naştere unui curcubeu discret pe o perdea de stropi de apă. Pare a fi rochia miresei muntelui.

Promovare trilingvă

Cascada Bigăr este promovată acum şi pe un site de turism în trei limbi: română, sârbă şi engleză. www.banatour.eu a fost realizat cu bani de la Uniunea Europeană. Portalul a fost creat de către Asociaţia Tehimplus, al cărei membru fondator este Agenţia de Dezvoltare Regională V Vest împreună cu Agenţia pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin, Serbia. Site-ul oferă informaţii detaliate atât pentru turiştii care aleg să călătorească cu maşina, cât şi pentru biciclişti. Tot aici sunt indicate cele mai bune locuri de cazare din zonă, la fel şi popasurile şi restaurantele din regiune. Bugetul proiectului a fost de 330.000 de euro.


Cu vaporul pe Bega, din România în Serbia WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism

71

de Laura M. BONDRILĂ

Specialiști din România și Serbia au inițiat un proiect finanțat din fonduri europene ce are ca scop valorificarea potențialului turistic de-a lungul canalului Bega din cele două țări, dar și punerea în valoare a acestuia prin atragerea de bani de la Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de aproape 500.000 de euro. Canalul Bega, cel mai important obiectiv turistic din județul Timiș, va fi pus în valoare în anii următori, după ce specialiști din România și Serbia au inițiat un proiect finanțat din fonduri europene ce are ca scop identificarea potențialului turistic de-a lungul râului, pe traseul pe care acesta îl parcurge în cele două țări, dar și punerea în valoare a acestuia prin atragerea de bani de la Uniunea Europeană. Valoarea proiectului se ridică la aproape 500.000 de euro, acesta fiind inițiat, la începutul lunii aprilie, la Timișoara. Președintele Consiliului Județean Timiș (CJT), Titu Bojin, afirmă că un alt proiect mai vechi care constă în realizarea unei piste de biciclete de-a lungul canalului Bega, din Timișoara până în Serbia, este pe cale de a se materializa. “Lucrările vor începe săptămâna viitoare (la mijlocul lunii aprilie – n.n.). De asemenea, sperăm ca alături de Primăria Timișoara să putem achiziționa vaporașele cu care timișorenii se vor putea plimba pe Bega. Acest proiect transfrontalier cu Serbia dă posibilitatea găsirii de noi soluții de promovare a turismului pe Bega”, a mai explicat Titu Bojin. Sergiu Bălașa, directorul ADETIM, a precizat, la rândul său, că în cel mult cinci ani timișorenii vor ajunge în Serbia nu doar cu bicicleta, ci și cu vaporașul.

Proiect european de 500.000 euro

Proiectul “Valorificarea potenţialului turistic de-a lungul canalului Bega Ro-Se şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune” s-a realizat prin Programul IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia. Partenerii proiec-

tului au fost Camera de Comerţ Zrenjanin (Serbia) şi Agenţia de Dezvoltare Regională Banat-Zrenjanin. Principalul scop al acestuia vizează valorificarea potenţialului turistic al canalului Bega şi diversificarea ofertei turistice locale şi regionale. Implementarea acestui proiect va sprijini dezvoltarea sectorului economic, în paralel cu operaţionalizarea acestui traseu turistic urmând să se dezvolte şi activităţi economice conexe care să acopere sectorul de cazare şi alimentaţie, transportul fluvial, desfacere, instalaţii şi echipamente specifice. Oficialii care vor implementa proiectul susţin că toate acestea vor fi asigurate de agenţii economici existenţi la ora actuală pe piaţă, însă există premise şi este o oportunitate excelentă şi pentru apariţia unor noi investitori. Durata totală a proiectului va fi de 18 luni, iar obiectivul general, atât al autorităţilor din judeţul Timiş, cât şi al celor din Provincia Voivodina (Serbia) este elaborarea unei strategii comune româno-sârbe, respectiv a unui plan de acţiuni cu proiectele prioritare. Urmează să fie elaborate un traseu turistic care să dezvolte şi să diversifice oferta locală şi regională pe acest segment. Specialiştii din cele două ţări au apreciat că, astfel, pe viitor, turiştii vor avea o alternativă competitivă, ceea ce ar conduce la dinamizarea circulaţiei, la creşterea numărului de turişti şi, implicit, a veniturilor directe şi indirecte la buget, precum şi la transformarea municipiului Timişoara într-un pol de dezvoltare turistică, cu port turistic atât în capitala Banatului, cât şi în localităţile riverane. Bugetul total al proiectului se ridică la suma de 499.199 euro, din care 424.319 euro reprezintă finanţarea nerambursabilă, 43.981 euro – cofinanţare de la bugetul de stat, iar diferenţa de 39.000 euro – cofinanţare locală CJ Timiş-ADETIM şi partenerii sârbi.

Răsfoiți noul supliment al revistei Transilvania Business. Cultural. Lunar.


72

agenda evenimente

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Black Sea Defence & Aerospace

Facility management conference

TNT Production Inc. organizează Black Sea Defence & Aerospace, la Romaero Băneasa, între 14-16 mai. Evenimentul include o expoziție și o conferință dedicate industriei aeronautice, apărării, securității naționale, cyber security și securității private. BSDA 2014 are și sprijinul Guvernului României, fiind o expoziție certificată US Department of Commerce, evenimentul fiind organizat cu sprijinul Ambasadei SUA la București. Lista expozanților include participanți din Belgia, Canada, Franța, Germania, Israel, Italia, Kazakhstan, Polonia, România, Slovenia, Spania, Ungaria, Marea Britanie și SUA. Detalii: www.bsda.ro

Evensys organizează Facility & Property Management Conference, între 17-18 iunie, la Crowne Plaza Hotel București. A 6-a ediție a evenimentului este dedicată specialiștilor din zona de mentenanță și gestionare a utilităților din cadrul clădirilor. Cele două zile de conferințe și seminarii vor oferi o introspectivă amplă asupra tendințelor regionale și locale cu care se confruntă această industrie, care sunt semnele pozitive și provocările induse de peisajul economic global și regional asupra acestui domeniu, alături de o sumă de alte subiecte de interes pentru reprezentații din zona de FPM. Detalii: www.2014.facilityconference.ro.

Sibiu Feeric – ediția 7

Tall Ships Regatta 2014

50 de designeri vor prezenta colecții în cea mai mare săptămână a modei din Balcani! Feeric Fashion Days, cel mai inovator festival de modă din Sud-Estul Europei, sunt programate între 17- 22 iunie 2014, fiind un eveniment care transformă anual Sibiul într-un imens “catwalk”. Creativitatea designerilor invitați și frumusețea creațiilor vestimentare este dublată de atmosfera fiecărui spațiu în care sunt prezentate colecțiile. În cele mai multe cazuri, defilările au loc în spații atipice pentru lumea modei: aeroport, depou CFR, fabrică de dulciuri, în râu, în piscine dezafectate, în tramvai etc. Acesta reprezintă, de altfel, și caracterul inovator al proiectului și elementul care a făcut ca evenimentul, ajuns anul acesta la a șaptea ediție, să devină atât de cunoscut pe plan național și internațional. Detalii: www.feeric.ro

Prima întrecere a navelor cu vele desfășurată exclusiv în Marea Neagră cu finish-ul la Constanța, “SCF Black Sea Tall Ships Regatta”, se va încheia pe 27 mai 2014. Navele participante la regată vor concura pe traseul Varna – Novorosiisk – Sochi – Constanța. La finalul cursei, întreaga flotă participantă va rămâne în portul Constanța, în perioada 24 – 27 mai 2014, iar navele vor fi deschise publicului. Totodată, la Constanța va avea loc și ceremonia de premiere a participanților. Din partea României, la regată, va participa şi nava şcoală Mircea, care împlineşte anul acesta 75 de ani de când se află în serviciul Marinei române. De altfel, bricul Mircea a mai participat la astfel de curse şi se bucură de mare apreciere la nivel internațional. Din România vor mai participa alte două nave cu vele: Adornate și Apolodor. Sosirea navelor în portul Constanța este programată sâmbătă, 27 mai, între orele 8-12, iar ceremonia de deschidere are loc în aceeași zi, între orele 13-14. Detalii: www.tallshipsconstanta.ro


ILV AN

W.T RA NS

WW

SS .RO

INE

US

IAB

ines s

Tran bus silvania

Cultural


74

EDITORIAL

Fericirea e o cameră goală

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alice Valeria MICU

Am zărit la Cinematograful Victoria din Cluj-Napoca un afiş care încerca să ne tenteze cu documentare despre fericire, din februarie până în iunie fiind programate titluri diverse, ce cuprindeau, lingvistic, dar şi semantic noţiuni contrare. Asta m-a făcut să rememorez cât de diferite sunt definiţiile fericirii. Norocul meu că n-am avut răgaz de îndelungi introspecţii, pentru că la o cercetare mai atentă am constatat că unii binevoitori au notat direct pe afiş scurte recenzii ale primului documentar, intitulat Eu sunt, avertizând amatorii că ar fi macabru şi, în consecinţă, neindicat celor cu naturelul sâmţitor. Departe de a fi o răutate, o încercare de a sabota succesul primului documentar propus de organizatori, l-am perceput ca fiind, mai degrabă, un demers generos, izvorât din pornirile ocrotitoare ale unui om care ştie să iubească, dintr-un instinct matern/patern protector, menit să îndepărteze oarecum momentul zguduitor al marilor revelaţii existenţiale, până într-un punct în care sufleteşte, mental şi intelectual obiectul ocrotirii sale ar fi capabil să proceseze informaţia, fără efecte devastatoare asupra personalităţii sau conştiinţei sale. M-am îndepărtat cu un zâmbet ce-mi mustea pe buze şi în suflet, la gândul că există generozitate. Acum să nu veniţi să-mi reproşaţi că am interpretat mult prea optimist substratul mâzgălelilor de pe afiş, că se duce tot avântul meu de a scrie despre fericire! Şi da, optimismul are ceva din inconştienţa fericiţilor, a celor care ştiu să zâmbească, deşi n-au un chior prin buzunare, iar notificările de debranşare stau amestecate printre invitaţiile la seminarii generoase despre dezvoltarea personală. Dar mai bine să analizăm puţin termenul de fericire şi să tragem cu ochiul pe la unii, pe la alţii, nu de alta, dar e cam dificil să mai descoperi azi cine-a pus garoafe-n brânza fericirii ori să inventezi gaura din macaroana ronţăită la două capete de o doamnă şi un vagabond. Ce este, credeţi că desenele animate nu sunt despre fericire? Tot despre fericire şi nefericire sunt, că doar trebuie să ne pregătim copiii într-un fel sau altul pentru toate versiunile fericirii. Până vă turnaţi o ceaşcă de cafea şi vă gândiţi la propria definiţie, răsfoiesc Enciclopedia de Filosofie Stanford. Cică termenului de fericire îi corespund două sensuri şi, în consecinţă, două direcţii în literatura de specialitate, una aproximativ sinonimă cu noţiunea de stare de bine sau înflorire, iar cealaltă utilizează noţiunea pur descriptivă a antonimului pentru depresie în dualitatea depresie vs seninătate, linişte sau cum vreţi să traduceţi mai exact termenul tranquility. Filosofia fericirii şi-a propus un proiect interesant, acela de a identifica şi a clarifica, în măsura în care este posibil, despre ce vorbesc scriitorii, când vine vorba despre fericire, care sunt sensurile cele mai relevante ale acestui cuvânt şi cum se conectează ele. Să ne fie clar, oricât am încerca să gândim ori să acţionăm individual, gândim prin noţiuni şi ele sunt exprimate prin cuvinte, iar cuvintele utilizate ne conectează cu anumite grupuri sociale, cărora le corespund nivele de dezvoltare ale umanităţii. Aşadar, e o iluzie să credem că putem face ceva care să se reflecte doar asupra noastră, egoişti, wellcome the club, mereu

vă scapă printre degete firmituri pentru alţii! Ştiu, v-am spus că fericirea e o cameră goală şi am avut tupeul să citez dintr-un poem propriu. Fericirea e şi o casă goală, dar mai înseamnă şi o lume goală în care fiecare vine cu camera lui şi cu casa lui. Ei, da suntem arhitecţii propriei fericiri pe care o umplem după cum ne e gândul, planul şi voinţa proprie, fără să uităm că suntem conectaţi la umanitate şi la energiile din jurul nostru. Vă vine să credeţi sau nu, există o ştiinţă a fericirii, oameni care studiază fericirea şi mă întreb câtă fericire le aduce lor fericirea şi nefericirea altora. Conform acestor arheologi ai sufletului, sensul psihologic al fericirii ar conţine o componentă hedonistă, teoria satisfacţiei vieţii şi teoria stărilor emoţionale. V-aţi aşteptat, probabil să pun şi eu retorica întrebare Ce este fericirea? Sau Ce înseamnă fericirea? Vedeţi cât de greu este să pui întrebarea corectă? Ce vrem să aflăm, de fapt, ce înseamnă cuvântul fericire? În acest caz, demersul nostru ar fi pur lingvistic, asta dacă acceptăm că este posibilă separarea ştiinţelor până la nivelul chimic de puritate. Însă e mult mai atractiv şi mai aducător de satisfacţii să afli ce defineşte noţiunea de fericire, adică ce este însăşi fericirea? Este ea plăcerea, viaţa cu satisfacţii pe diverse componente, prosperitate sau altceva? Până la urmă specialiştii au decis că fericirea este o stare a minţii sau pentru cei ce privesc lucrurile în termeni mai omeneşti, o viaţă care merge bine, în sensul dorit de cel ce o trăieşte. Este cu neputinţă în viaţă să ştii tot, să ai tot, să iubeşti pe toată lumea şi să fii pe placul tuturor, spune Nina Berberova în Cartea fericirii, dar ar fi atâtea opere de enumerat şi atâţia scriitori care au pus în titlurile lor cuvântul fericire, încât am ales la întâmplare doar unul şi vă las vouă, dragilor, libertatea de a alege, pentru că, în mintea mea, fericirea este legată de


EDITORIAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

iubire, iar vorba americanilor, a iubi înseamnă să acorzi libertate şi asta îmi merge la suflet. "A crezut necontenit că e fericită. Prima oară în copilărie, când, găsind în parc un băiat necunoscut, l-a luat acasă cu gândul să-l păstreze numai pentru ea, ca jucărie. S-a înşelat, nu era fericirea, era numai un pas spre aceasta: prietenia. A doua oară, când, luând pe cineva drept altcineva, s-a căsătorit. Nu era fericirea: era o greşeală care i-a adus milă, tristeţe si singurătate. A treia oară, când s-a lăsat iubită, ca să-şi dovedească doar ei că este tânără, liberă şi... fericită. Nu era: propriul trup îi devenise străin. Şi apoi, la un moment dat, a ştiut sigur că nu se mai înşeală. Nu l-a crezut pe el atunci când i-a spus că fericirea e ca aerul, n-o simţi. Ca toate femeile, a simţit-o: o nouă viaţă în viaţa lor şi în trupul ei." (Ioana Pârvulescu, despre Cartea fericirii a Ninei Berberova). Cinstit vorbind, am afirmat cu toţii, cel puţin o dată că suntem fericiţi. Este suficient să utilizăm un motor de căutare şi tastând fericirea este ni se propun definiţii poetice: fericirea este un fluture, fericirea este ceea ce privirea ta dă naştere în inima mea şi zâmbetul tău în sufletul meu, fericirea este sensul vieţii, este ceva ce nu se atinge niciodată. Dar, cum sunt optimistă din fire şi cu dragoste pentru poeţi, nu pot încheia astfel şi aleg un poem al prietenului Bogdan O. Popescu din Cartea dragostei, lansată la Cluj-Napoca de curând, cu gândul că fericirea înseamnă câte puţin, titul propus de autor hexagramei 21 o muşcătură. Recunosc, este un strop de or-

goliu aici. Fragmentul ales de mine este scris, ca multe altele din carte, de ea, muza şi personajul, care alături de el, luminează un basm arhetipal emoţionant. Ce este orgolios aici, este alegerea fragmentului în care ea are aceeaşi zi de naştere cu mine. Și cu asta i-am mulţumit pe cei ce au găsit valenţele hedoniste ale fericirii!

Fiecare comună ar merita o monografie, poate ultima şansă pentru noi de a mai afla chipul de odinioară al satelor şi al străbunilor noştri. Am răsfoit cu drag o asemenea lucrare, scrisă de regretatul pr. Clemente Plaianu, Chiuza, veche vatră românească ţi leagăn al Rebrenilor, o monografie apărută la Editura Viaţa Creştină în 1998. În capitolul dedicat datinilor legate de naştere, căsătorie şi moarte, căsătoria are partea ei binemeritată cu toate etapele, iar versurile rostite cu aceste ocazii au o frumuseţe aparte, dovedind, dacă

mai era necesar, talentul poetic al ţăranului autentic. Cu gândul la Festivalul Nunta Zamfirei, iată ce frumos se rostea la nunta chiuzeană la întoarcerea de la cununie, când nuntaşii erau aşezaţi la masă. Mireasa, sub anumite pretexte, ieşea afară cu fetele chemătoare şi dispărea, mirele rămânând la masă. Era furtul miresei, în forma de odinioară, iar una dintre chemătoare se întorcea la nuntaşi, la mire şi la nănaşi şi anunţa furtul:

„Era o după-amiază de vară cu ţânţari şi plictiseli întinse pe spate mi-era şi foame, şi greaţă, în acelaşi timp, greaţă de toate zilele la fel identice, ca puii de peşte, care se nasc deodată şi înoată în bancuri uriaşe prin marea transparentă, lângă mal foame de ce am visat să fiu. m-aş fi dat cu puţin nămol pe faţă să nu mai fiu recunoscută de zilele mele aş fi sfinţit puţin, cât m-aş fi priceput, în secret căsătoria câte unei perechi de gâze efemere să merit naşterea mea de sfântul valentin aş fi muşcat puţin din mărul otrăvit al vrăjitoarei acestui ţinut mlăştinos sperând să dorm fără vise până apari tu.” (Bogdan O. Popescu, Cartea fericirii, Editura Humanitas, 2014 )

Chiuza, Floarea dintre flori

Frunză verde busuioc Faceţi-mi un pic de loc Frunză verde şi una C-amu vine mireasa Să trăieşti nănaşă mare Viu cu fina dumitale Scoală-te mire-n picioare Să vedem cât eşti de mare Ce de frumos te-am văzut De mare nu te-am ştiut Frunză verde de cicoare Mireasa mi-i lucrătoare Iar de când s-o apucat Mă-sa hazna i-o luat Din casă cu acuţu De-afară cu tot lucru Din casă cu mătura De-afară cu secerea Numa-aşa nu v-o pot da De mi-ar fi mireasa hâdă V-aş da-o fără nimică Mireasa-i ca o pălută Vernică-i să-mi daţi o sută

Tu, măi mire, om gătat Ce stai aşa supărat Şi cu clopu pe ochi dat Ori nu ţi-ai luat pe plac Dar pe plec poate să-ţi fie C-ai rupt o floare din vie Şi-o copilă de-omenie Numai Dumnezeu s-o ţie Ai rupt floarea dintre flori Drăguţa de la feciori Haide mireasă-napoi C-aicea nu li de noi M-oi înturna cu dosu Şi m-oi duce cu totu M-oi înturna cu faţa Şi voi lua mireasa Mirele s-a supăra Frunză verde bob şi linte Iar mă-ntorc înainte Pentru două-trei cuvinte Care mi-o vinit în minte Mirele s-o lăudat Că el dacă s-a-nsura

La mireasă-i va lua Cizme negre cordoane Să o poarte ca pe doamne Frunzucă verde de tei Nu mă face să tot cei Te socoţi şi te gândeşti Şi mireasa mi-o plăteşti. După ce i se plătea mireasa, chemătoarea continua astfel: Io de bani vă mulţumesc Cu mireasa vă cinstesc Frunză verde mărăcină Fă-i nănaşă loc la fină Hai mireasă să te ţuc Şi la mire să te duc Să te pun la mire-n braţă Să trăieşti lungă viaţă Io de bani v-am mulţumit Cu mireasa v-am cinstit.

75


76

Portret alb-negru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La ieșirea din trup a poetului Andrei Bodiu Sometimes when old death makes us an offer we cannot refuse sau

De ziua lui Marlon Brando lui Andrei i s-a făcut o ofertă de nerefuzat. Însuși Bunul, căci și acest înger ultimativ tot al lui este. „Andrei Bodiu călătoreşte spre Raiul Poeziei! Dumnezeu să-l odihnească!” Spune Dan Mircea Cipariu într-o postare pe facebook și așterne următorul poem al lui Andrei Bodiu:

Gară japoneză E o coadă de bărbaţi Bătrâni care privesc În pământ.

La capătul cozii unul Dintre ei ţine un Telefon public la ureche. Ţârâitul se aude Prelung. Sacadat. Acum Bărbaţii bătrâni par Toţi să se cunoască. Dar tac şi ascultă. Tac şi ascultă. Pe Andrei Bodiu l-am cunoscut în anul revelațiilor mele literare, în 2000. Ne-am întîlnit ulterior în momente cheie din viața mea. Chiar a făcut parte din Comisia de Doctorat la susținerea lucrării mele despre Ion Stratan. Vroiam să îl sun, să îi spun că apare zilele astea și că aș fi vrut la modul real să îi fac o lansare și în Brașov. Nu știam că ajunge în Oradea, pentru lansarea volumului California pe Someș al Ruxandrei Cesereanu mă gîndesc, dar nu, ci pentru prezența în comisia ARACIS. Vroia să ne facă o surpriză, poate. Și ne-a făcut-o! Dacă atunci cînd Alexandru Mușina a trecut la cele veșnice soarele tăia la apus șoseaua vestului ca un firez circular incandescent, acum la ”gentle going into that good night” a lui Andrei Bodiu, prima zi de primăvară cu nori a Oradiei își face de cap. Dacă nici lui Traian T Coșovei nu am apucat să îi întind volumul tipărit despre Nino Stratan, iată că nici lui Andrei Bodiu nu îi mai pot returna vreo surpriză în această direcție. Nu știu cum mă simt, dar chiar m-am gîndit să consemnez reacțiile frumoase și triste, stuporile care însoțesc mereu o implozie, ale confraților și admiratorilor din rețeaua facebook. Aș vrea brusc să fiu Silviu Dancu să scriu ceva minunat de poetic, să fiu Ciprian Măceșaru și să scriu strict esențializat sau să fiu Acosmei și să încerc perplexitatea lui. Dar nu mă descurc în momentele astea cînd poezia merge ca un izbuc și se ascunde sub ponoare. Tac o tăcere ca ochii lui uimiți și albaștri. Și îmi las prietenii să spună pentru mine consemnări ale acestei simțiri de unde, de aici înainte paginile nu se mai numerotează, decît în alb. Acum cînd Oradea pare să devină, din ce în ce mai des o poartă stelară. Dintre cele de mai jos nu toate postările cred că s-au

referit la Andrei, dar eu, ca decodificator sub această umbră, le-am considerat astfel.

Așadar:

„Să-i lăsăm pe cei morți în pace să se odihnească, ei sunt mai discreți de felul lor și își văd de-ale lor, doar câte unul se întâmplă să fie mai năbădăios și să-și facă de cap prin visele noastre, dar nici el mereu”. (Ofelia Prodan) Ultimul paragraf al prozei "Blanca (Fragmente din însemnările unui resentimentar)”: Stau în reveria neagră, ţîşnită din aceste ecorşeuri și îmi dau seama că drumul spre Constantina trebuie să străbată iadurile pe care eu le-am deschis. Nu cer îndurare pentru sufletul meu, pentru că eu însumi l-am învăluit cu un dispreţ îngheţat. (Aurel Pantea) Brașov, 2013 - aproape singura fotografie în care l-am surprins de la depărtare pe Andrei Bodiu... care deja nu mai este... „Pe scriitori cîteodată e bine să-i Vezi cîteodată E toxic. Nu prea au ce să-ți zică dincolo


Portret alb-negru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

De scrisul lor par Unii burghezi cumsecade Alții cronici nonconformiști. Duc toți o viață secretă De aceea unii vorbesc prea mult Alții tac tot timpul. Unii socotesc cheia de la apartamentul Lor absolut inutilă și lasă ușa Deschisă alții se baricadează În casă cu yale și Chei peste chei dar te Asigur că Dacă-i vei întîlni Eventual ducîndu-și gunoiul N-ai să-i recunoști.” (Andrei Bodiu (1965-2014), „Nonconformiști, burghezi cumsecade”, din vol. „Oameni obosiți”, 2008), postat de Yigru Zeltil

cântec de adormit ammelie dacă te-ai culcat spune-mi să mă culc și eu, dacă dormi spune-mi să dorm și eu, dacă visezi spune-mi să visez și eu/.

pe hârtie

Pe hârtie ochiul tău drept devine ochiul tău stâng, creierul îți pulsează în pântece ca un fel de placentă, mintea ta e un uter steril de femeie deprinsă să trăiască mai mult în visurile bărbaților unde intră tiptil cu un buchet de camelii în brațe. Pe hârtie umbra ta e mai înaltă ca tine, ammelie cu m de la moarte. Poeme de (și postate de) Octavian Soviany

știam. Obosiți, am lăsat prezența să funcționeze de la sine. Așa cum nici eu n-am lăsat nicio urmă în camera de hotel, nici măcar săpunul lichid adus de acasă. Doar o retragere dintr-un oraș care era cândva pentru mine doar o pagină de wikipedia și care s-a strecurat în unele vise, cu tot cu melodia aceea italo-disco... Dacă stau bine să mă gândesc, m-au speriat munții, aș fi putut să o iau la vale, să o iau la vale, iată ispita gravitației, dar cfr-ul nu mă lasă. Mă întorc uneori în Piața Sfatului, mă așez ca un ciclist obosit pe o bancă, iau o gură de apă, imaginația merge mai departe și umbra încearcă în zadar să o urmeze... ”, postat de Yigru Zeltil Pentru Andrei. Nu pot sa cred. Nu pot. (Christina Snyder post Aerosmith I don’t wanna miss a thing Câteva versuri, frumoase, tragice, premonitorii, ale unui poet important, profesor universitar eminent, prieten devotat, ANDREI BODIU, despre care am aflat, cu stupoare şi tristeţe, că a încetat din viaţă, ieri, in urma unui infarct. Dumnezeu să-l odihnească! Nesigurul interval dintre vîrste Cînd tot mai aproape de mine Dimineaţa sau noaptea explodează Morţile celor dragi... (Iulian Boldea) RIP Andrei Bodiu! Ieri, a murit la Oradea, din pricina unui infarct, poetul, criticul si istoricul literar, profesorul Andrei Bodiu. Îl știam de pe când el era încă student și venea la Colocviul Eminescu de la Iași. În august 1987, i-am apărat poezia de un atac necugetat al criticului Laurențiu Ulici. În primăvară, a vorbit despre antologia mea de poezie la Librăria Cărturești din Brașov. A făcut-o nu doar cu generozitatea sa proverbială, ci și cu competență. După George Crăciun și Sandu Mușina, a plecat și Andrei. Era inteligent, talentat și, cum spuneam, foarte generos, avea toate darurile necesare unui scriitor și unui profesor. Am senzația că Brașovul meu se depopulează... Liviu Antonesei

The loving touch of nature... in her embrace, all can be found. ~ Calista - Ascension Writer & Teacher Postat de Romulus Bucur

Cursa de 24 de h pe viață a lui Andrei Bodiu s-a sf îrșit A plecat brusc, brutal şi nedrept şi Andrei Bodiu! Fără, deja, Paul Grigore, Nic Mercean, Gheorghe Crăciun, Alexandru Muşina, ca să numesc doar cîţiva dintre cei care dădeau conţinut memoriei mele din anii trăiţi în oraşul numit cîndva Stalin, Braşovul se transformă pentru mine doar într-un cimitir tot mai lacom. Plecarea mea din oraşul de sub Tâmpa îmi pare acum o abdicare, o trădare, o fugă laşă… Iartă-mă, dragă Andrei! Iertaţi-mă, dragii mei Paul, Nic, George, Sandu… Am, de asemenea, sentimentul devastator că am “construit” acest blog doar pentru a aprinde, din ce în ce mai des, lumînări pentru sufletele prietenilor mei… Astăzi, declar Gogea’s Blog în doliu pe termen nelimitat… Nu voi mai reveni decît atunci cînd voi simţi că lucrurile se vor face, din nou, mai mult “pe viaţă”, decît “pe moarte”… Cursa de 24 ore (Editura Marineasa, 1994); Vasile Gogea s blog

Dintr-o proză pe care am publicat-o anul trecut în Zona Literaraă, „Valea Prahovei” (pe care trebuie să i-o dedic acum și lui Andrei Bodiu): „Am mâncat la aceeași masă cu Mușina, Țepeneag și Dorin Tudoran: nu știau cum să reacționeze, nici eu nu

"Mi-am amintit azi de/ rochiile tale de/ mijlocul tău de acum/ zece ani de palma mea lipită/ de pielea ta albă/ foarte albă/ neverosimil de albă// De tine întinsă în pat/ Aşteptând să plecăm la mare// De tine întinsă pe plajă/ fierbinte la fel de fierbinte ca/ fruntea băiatului nostru."

NU SE POATE : A murit ANDREI BODIU ! Dumnezeu să-l ţină lângă inima Lui ! Luminița Dascălu

77


78

Portret alb-negru

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

(Ada în vară) de Andrei Bodiu Postat de Livia (Roșca) Lucan Arjoca “Man cannot possess anything as long as he fears death. But to him who does not fear it, everything belongs. If there was no suffering, man would not know his limits, would not know himself.” ― Leo Tolstoy, War and Peace (o postare fără legătură directă dar care mi-a sunat) A murit scriitorul Andrei Bodiu, la doar 49 de ani. Dumnezeu să-l aibă în pază, dacă tot l-a chemat atît de repede la El... (Robert Șerban) Oh, ce veste cutremurătoare! Dumnezeu să-l ierte! (Radu Aldulescu) Groaznică știre: Andrei Bodiu nu mai este. Nici măcar 49 de ani. Un om absolut excepțional, sunt onorat că l-am întâlnit, că am stat de vorbă, că am schimbat mesaje. Odihnească în pace. (Bogdan Suceavă) Cum e posibil? După Mușina? Ce se întâmplă în Brașovul ăla. Bodiu era un om tânăr! Sper să fie o glumă proastă, cum se mai fac pe internet! (Tudorel Urian) Încă un poet pe care o să-l mai vedem doar pe Youtube. Somn liniştit, Andrei Bodiu. http://raduvancu.unspe.com/2014/04/andrei-bodiu-27aprilie-1965-3-aprilie.html https://www.youtube.com/watch?v=Qx7Du5__DOA (Ana Dragu) A făcut aseară un infarct la Oradea. E atât de oribil, încât e neverosimil. Și șocant, și revoltător. (Radu Vancu) Scrisoare de adio Poem aprilian

Omagiu celui care plânge-n noi

Sângele care aleargă prin noi precum o hienă pe nisipul fierbinte. Urme pe pielea umedă, definiția unui diamant. Un animal învins de omenire. Mama care ar ucide, ar trăda, ar sfâșia să își salveze puiul. Bărbatul care iubește silențios, dureros, demn, clandestin. În pace sfidează timpul. Femeia care știe că doar iertarea o face frumoasă. Pâinea caldă se găsește doar acasă. Femeia aceea este acasă. Mama este liniștea. Femeia mamă, roza de piatră. Trandafiriu, trupul său tremurând i se închină lui. Lui care e firul de iarbă răsărit din stâncă. Durerea, durerea vie, durerea pură, durerea neagră, durerea sărată, durerea amară, durerea limpede. Pruncul care se va naște pentru el. Copilăria care nu se sfârsește. Perpetuitate. Lumina, iubirea, credința. Eroii despre morminte. Plecarea despre eterna revenire spre... neant. Muzica inimii, calea vinului din cer către pământ - punte de apă. Împărtășanie. • Ai intrat în viața mea cu naturalețea unui sfârșit de lume. Ai plecat din viața mea cu firescul unui început. În fiecare noapte învățam pe de rost ritmul respirației tale, în tine respiram eu. Finalul nopții era despărțirea noastră. Niciodată nu am știut unde pleci. Niciodată nu ți-am cerut să rămâi. Te întorceai în tăcere, plecai în tăcere. Dacă oamenii m-ar întreba cine ești le-aș spune că nu am vrut să știu niciodată acesta fiind poate, dacă este, mo-

tivul pentru care te-am iubit. Că te-am iubit pentru tristețea ta știu îngerii noștri. Pentru lumina lumânărilor care cădea pe iubire, pentru cântecul de leagăn ce-și găsea loc în mâinile mele când te mângâiam, pentru întunericul verde al ochilor tăi reci, pentru masa ta, pentru apa ta, pentru trupul tău de pământ însuflețit, pentru crucea ta simplă, pentru pielea ta de argint auriu vermeil precum un tablou pe cearșaful negru la lumina lunii care ne vâna îmbrățișarea. Că te-am iubit știu astăzi morții mei, că te trăiesc știu crucile de lemn. Că te păstrez știi tu și nu mă dai din tine. Dorința din cuvânt. Cuvântul din regrete. Noi niciodată n-am cerut tributul neputinței. Am învățat să mergem pe pietre. Nu am strivit roua nopții și dacă ne-am rugat, în taină ne-am rugat. Și dacă te-am strigat în taină ai venit. Pustiul vieții, pașii din trecut, acest firav izvor de mir pe chipul meu, eu te aștept, vreau să te iau cu mine. Crede nespusul. Întoarce-te la tine. Uită cuvintele. Nu face rău. Acoperă-ți privirea. Nu uita să revii. Adio la sfârșit. Aici începi tu. (Scrisorile albe - text needitat) Luminița Amarie A murit Andrei Bodiu! nu cred.... (Dan Dănilă) A rămas gîndul meu la „Studenta Alina” poem cu care nu îl voi uita niciodată pe Andrei Bodiu, tocmai pentru că a fost poemul care mi-a pus poetul lîngă om și lîngă aflarea lui ca poet! Mai trebuie să zic de multe ori „Adio” anul ăsta care nici n-a intrat bine într-a patra? Mihai (Miki) Vieru


Bisericile fortificate promovate de experți SUA WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania la pas

79

de Cristiana FOTA

Bisericile fortificate din Transilvania reprezintă o “resursă fabuloasă” de care dispune România, crede Kennedy Smith, specialist în economia conservării patrimoniului care oferă consultanţă Bisericii Evanghelice din România pentru promovarea şi conservarea bisericilor fortificate astfel încât ofertele României să devină atractive pentru piaţa americană. În urma vizitei făcută în România, în luna aprilie, la invitaţia Bisericii Evanghelice CA, expertul american s-a declarat impresionat de ceea ce a văzut şi spune că “România este încă un teritoriu nedescoperit de americani”, din punctul de vedere al “unicităţii” patrimoniului. “Una din forţele care generează valoarea economică a locurilor este unicitatea. Ceea ce am descoperit este că aveţi o resursă fabuloasă, o concentraţie extraordinară de diversitate culturală. Am fost impresionaţi de ceea ce am văzut”, a declarat Kennedy Smith. Aceasta, fondatoare a CLUE Group, împreună cu Yannis Avramides, din partea World Monument Fund fundaţie specializată în salvarea monumentelor, oferă consultanţă Bisericii Evanghelice pentru relansarea economică a zonelor unde există cetăţi monument. Una din variantele lansate este deschiderea către piaţa americană. “Din perspectiva mea, care vin dintr-o ţară unde cea mai veche clădire are 400 de ani, aceasta este o resursă remarcabilă şi un semn de continuitate între multe generaţii. Oamenii, de-a lungul generaţiilor, şi-au dat silinţa să conserve clădirile şi să le aducă în starea în care sunt acum. Astăzi avem o varietate de şanse, lumea este din ce în ce mai mică, iar România este un teritoriu încă nedescoperit în Statele Unite. Cred că aceasta cooperare va avea o foarte mare deschidere pe piaţa americană”, a spus Kennedy Smith la Sibiu. Workshop-ul destinat conservării şi promovării patrimoniului cultural săsesc din Transilvania a fost organizat de Biroul de Coordonare al Bisericilor Fortificate din cadrul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice CA din România şi a fost finanţat de Ambasada SUA în Romania. Biserica Evanghelică are în administrare aproximativ 200 de biserici fortificate şi biserici medievale săseşti, mare parte supuse procesului de degradare din cauza lipsei investiţiilor. În anul 2010, 70 de biserici fortificate au fost incluse pe lista World Monument Watch a celor mai periclitate monumente din lume.

“Paşapoarte de vacanţă“ pentru turiştii VIP

Sezonul turistic al bisericilor fortificate din România s-a deschis oficial în ziua de Paşte, 20 aprilie, şi va dura până în data de 31 octombrie.

Introdus pentru prima dată anul trecut, „paşaportul de vacanță” lansat de Biserica Evanghelică din România revine şi anul acesta pe piaţă cu scopul de-a permite cât mai multor turişti vizitarea celor mai importante biserici și castele din ţară. “Anul trecut a fost o fază de testare, nu am avut foarte multe, numai 500. Anul acesta am ridicat la 3000 şi ne mai trebuie şi canalele de vânzare ale lor. La biserici nu s-au vândut în mod extraordinar, ci mai mult pe internet, motiv pentru care colaborăm mai intens cu agenţiile de turism care ne susţin”, a declarat Ştefan Cosoroabă, coordonatorul proiectului “Descoperă Sufletul Transilvaniei”. Paşaportul oferă turistului un fel de statut VIP, fiind considerat “un oaspete al bisericilor”. În schimbul sumei de 50 lei, paşaportul de vacanță oferă accesul la 27 de obiective, precum la bisericile fortificate din Cristian și Biertan, la mănăstirea cisterciană de la Cârța și la Biserica Neagră din Braşov.

Tradiţii şi tur ciclist în premieră naţională

2014 aduce în bisericile fortificate peste o sută de evenimente, de la concerte de orgă până la mese tradiționale. „Săptămâna obiceiurilor tradiționale” și turul ciclist „Bike&Like” sunt două evenimente care se evidenţiază. “Săptămâna obiceiurilor tradiționale” se organizează în perioada 22-29 iunie, când oamenii pot descoperi tradiții săseşti, care în cele mai multe locuri sunt pe cale de dispariție. Astfel, zece evenimente dedicate obiceiurilor populare săseşti vor avea loc în mai multe localități din județele Sibiu, Braşov şi Mureş timp de o săptămână. “NO STRESS Bike&Like”, turul ciclist al bisericilor fortificate este primul tur ciclist de acest gen care va reuni, în perioada 11-13 iulie, sportivii și susținătorii lor în locațiile din jurul Sibiului. Turul, organizat în premieră, stă sub patronajul ambasadorului bisericilor fortificate, Cristian Țopescu, și va combina competiția sportivă cu vizitarea și cunoașterea bisericilor fortificate din zonă. În 2013 s-au înregistrat aproximativ 250.000 de vizitatori în cele circa două sute de biserici fortificate, biserici și cetăţi medievale săsești din Transilvania. Coordonatorii proiectului “Descoperă Sufletul Transilvaniei” estimează ca în anul 2014 să se înregistreze o creştere cu aproximativ 10% a numărului de turiști care vizitează bisericile monument.


Festival consacrat Sfinților Martiri Brâncoveni

80

Transilvania la pas

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Sorin TROCAN

În perioada 4-13 aprilie, în organizarea Consiliului Județean și Centrului Cultural Județean, la Arad a avut loc „FILOCALIA”, festival de artă sacră și spiritualitate românească, consacrat Sfinților Martiri Brâncoveni. Au avut loc evenimente inedite, apreciate de către arădeni. „FILOCALIA”, spun organizatorii, și-a atins obiectivul, care a fost atragerea tinerilor spre astfel de manifestări.

Cea de-a doua ediție a Festivalului de artă sacră și spiritualitate românească „FILOCALIA” a debutat cu expoziția „Darul Iconarului”. Expoziția a pus în lumină creatorul icoanei, cu partea sa de trudă şi de har, cât şi faptul că împreună, icoana ca lucrare de artă sacră şi iconar sunt părţi ale unei iconomii a harului manifest în lume. Cele mai multe dintre opere sunt realizate în cadrul unor întâlniri duhovniceşti, de muncă şi discuţii asupra icoanei şi, mai ales, asupra posibilităţii de a exprima prin imagine mesaje spirituale care sunt oferite ca daruri. Curatorul expoziției a fost Doina Mândru, de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești. Exponatele expuse aparțin Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești”, București, Librăriei Bizantine, București, Centrului Cultural „Ion Manu”, Otopeni. Un alt eveniment marcant al Festivalului a fost conferința „Duhovnicii de ieri și de astăzi: Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Arsenie Boca și Teofil Părăian”. Invitat a fost pr. Dionisie Ignat, un apropiat al părintelui Rafael Noica. Acesta trăiește în liniștea mănăstirii Sf. Ilie din Albac, dar iubitor de a duce experiența sa de duhovnic în lume. A cunoscut marii duhovnici români din Sihăstria, Cleopa Ilie și Paisie Olaru, dar și pe cei de la Sâmbăta de Sus, Arsenie Boca și Teofil Părăian. Unii dintre ei, cum ar fi Părintele Arsenie Boca, au avut un rol important în viața părintelui Dionisie, în dorința de a sluji lui Dumnezeu și oamenilor. Un concert deosebit, prezentat în cadrul Festivalului „FILOCALIA”, a fost „Psaltichia rumânească la curtea lui Constantin Brâncoveanu”, susținut de corul psaltic Byzantion. Concertul a fost inedit, atât prin calitatea interpretării melosului bizantin, cât și prin faptul că partiturile folosite la concert sunt manuscrise din fondul istoric de muzică al Academiei Române. A fost o celebrare a artei și frumuseții, întrucât protopsalții din Byzantion sunt printre cei mai consacrați interpreți pe plan internațional, fiind între marile coruri de muzică psaltică din

Europa. Corul activează la Iaşi, cu binecuvântarea IPS Sale Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi sub egida Universităţii de Arte „G. Enescu” din Iaşi. Un moment de excepție al Festivalului a fost „Diaconița Olimpiada”, un spectacol de teatru care a oferit publicului modele de viață creștină într-o lume cu valori în criză și a prezentat confesiunea unei femei aflate în căutarea sensului existenței și a lui Dumnezeu. Piesa este o adaptare după scrisorile Sf. Ioan Gură de Aur către diaconița Olimpiada. Din exil, Sfântul Ioan Gură de Aur a avut o vastă corespondență, din care s-au păstrat 236 de scrisori adresate unui număr mare de persoane. Cele mai complexe și elaborate sunt adresate unui personaj feminin, ,,Diaconița Olimpiada”, cea care a ctitorit prima mănăstire de maici din Constantinopol. Actualitatea textului adoptat constă în faptul că răspunde și multor întrebări ale omului contemporan. El mângâie pe cei în durere și îndeamnă pe cei în suferință și necaz la răbdare și rugăciune. Spectacolul a fost realizat sub coordonarea Prea Sfințitului Varsanufie Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în regia lui Marian Popescu, iar rolul principal a fost interpretat de actrița Ana Calciu. Seria manifestărilor susținute în cadrul Festivalului de artă sacră și spiritualitate românească „FILOCALIA” a fost încheiată de conferința „Suflet românesc”, susținută de actorul și regizorul Dan Puric. A fost o întâlnire de atitudine, de umor și speranță, dar și o încercare de redescoperire a dimensiunilor contemporane ale spiritualității românești. „Există, în sufletul acestui neam, o timiditate în fața lumii. Și cum lumea de astăzi e arogantă, obraznică și îngâmfată, ai sentimentul că în intimitatea lui, sufletului românesc îi e rușine să participe la ea. Dar asta nu dintr-o resemnare, ci dintr-un fel de „zare interioară” care spune că veșnicia nu poate fi atinsă de istorie”, le-a spus Dan Puric arădenilor.


Valorile promovate de Serile Mișcării Arădene WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Transilvania la pas

81

de Liliana BRAD

Serile Mișcării Arădene demonstrează că evenimentele culturale pot fi atractive pentru public. În ultimul an, dezbaterile s-au derulat în fața unor săli pline. Arădenii au abordat subiecte în spiritul protejării și valorificării patrimoniului cultural de arhitectură și istoric al Aradului și conservării valorilor multiculturale care conferă orașului o personalitate aparte. În urmă cu patru ani, membrii Mișcării Arădene au început să se întâlnească în fiecare vineri seara și au abordat subiecte legate de istoria și cultura Aradului. „Am constatat că este un prilej bun să îi atragem și pe alții la dezbaterile noastre. Așa că tematica abordată a pornit din zona culturală”, a declarat Claudiu Cristea, președinte al Mișcării Arădene. Încă de la început, acțiunea s-a dovedit a fi un succes: arădenii, dornici de a dezbate anumite evenimente culturale, au venit în număr mare la Serile Mișcării Arădene. „Promovarea valorilor Aradului nu o facem din considerente nostalgice. Considerăm că valorile trecutului sunt extrem de importante și nu trebuie uitate. Nu trăim o perioadă prea fericită: Aradul se ruralizează. Valorile trecutului sunt înlocuite cu valori discutabile”, a explicat Claudiu Cristea. „Cultura joacă un rol esențial în definirea identităţii indivizilor şi a comunităţii în care ei trăiesc. Avem obligația morală de a ne cunoaşte patrimoniul, istoria, personalitățile și valorile orașului. Doar o comunitate conștientă de identitatea sa și de trecutul său valoros poate garanta protejarea moștenirii lăsate de înaintașii noștri, dezvoltarea spiritului civic, a solidarității și participării la bunul mers al treburilor publice. În acest context, Mișcarea Arădeană a inițiat pentru comunitatea locală un proiect intitulat „Serile Mișcării Arădene”, în spiritul protejării și valorificării patrimoniului cultural de arhitectură și istoric al Aradului și conservării valorilor multiculturale care conferă orașului nostru o personalitate aparte”, a explicat Florica Sarca, managerul proiectului Serile Mișcării Arădene. Proiectul Mișcării Arădene s-a dovedit a fi unul de succes pentru că în ultimul an s-a desfășurat în fața unor săli pline.

Valorile Aradului, apreciate

Claudiu Cristea a povestit că în monografiile oficiale ale Aradului sunt omise mai multe evenimente importante. De exemplu, Aradul a fost primul oraș din România de astăzi în care s-a construit primul automobil. Sau Săgeata verde, primul tren electric interurban din Sud-Estul Europei și al optulea din lume. Subiectele au fost dezbătute în cadrul Serilor Mișcării Arădene, iar participanții au punctat că toate aceste atu-uri ale Aradului ar trebui folosite pentru atragerea turiștilor în zonă. „Toate acestea sunt un punct de plecare pentru politica culturală a Aradului”, a explicat Claudiu Cristea. Au urmat o evocare a vieții academicianului arădean Cornelia Bodea, dezbateri la Sinagogă sau prezentarea părinților fondatori ai industriei arădene, Frații Neumann. Charles Neumann de Vegvar, nepotul baronului Francisc Neumann, a venit special din SUA pentru a participa la acest eveniment. Claudiu Cristea a explicat că printre proiectele viitoare se află evocarea arhitectului Silvestru Rafiroiu, care în perioada interbelică a realizat câteva proiecte care și astăzi sunt admirate la Arad. „Evocându-i pe arhitecții Aradului, vrem să arătăm că la Arad se poate construi frumos. Îi vom evoca și pe foștii primari ai Aradului, dar vom discuta și despre stilurile urbanistice ale Aradului”, a declarat președintele Mișcării Arădene. „Conservarea și restituirea imaginii autentice a patrimoniului cultural și istoric este unul dintre obiectivele Mișcării Arădene. Serile Mișcării Arădene înseamnă socializare, cunoaștere, identitate culturală”, a concluzionat Florica Sarca.


Premiile UNITER, gala excelenței în teatru

82

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Evenimentul mult aşteptat al iubitorilor de teatru din România, Gala Premiilor UNITER 2014 şi-a consumat ediţia cu numărul XXII la Palatul Culturii din Târgu-Mureş. Gala a reunit cele mai importante nume ale teatrului românesc, alături de înalţi oaspeţi printre care Alteţea Sa, Principele Nicolae al României, care a consfinţit, dacă mai era nevoie, legătura de suflet dintre teatrul românesc şi Casa Regală. Gazda galei a fost preşedintele UNITER, Ion Caramitru, care a deschis manifestarea cu o introducere în atmosfera primitoare a Palatului Culturii, o capodoperă a stilului Art Nouveau ardelean, cum a denumit-o acesta, a istoriei acestuia care se leagă frumos de teatru, prin Teatrul Secuiesc înfiinţat în 1946 de Tompá Miklos, tatăl lui Tompá Gábor, unul dintre oaspeții de seamă ai evenimentului. Debutul galei a stat sub auspiciile muzicii aduse de cvartetul Tiberius, Octetul de suflători ai Filarmonicii Târgu-Mureş şi de Cvintetul de alamă “Neumarkt Brass” al aceleiaşi instituţii. Juriul final format din Puiu Antemir, Alice Georgescu, Sanda Manu, Virginia Mirea, Ion Parhon au decis câştigătorii ediţiei 2014 a Galei Premiilor UNITER care a însumat 10 premianţi, 33 de nominalizaţi, la care s-au adăugat Premiul de Excelenţă, premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale oferite de Senatul UNITER. Încă din startul galei, UNITER-ul a dat respectul cuvenit tinerilor prin decernarea premiului de debut, acesta fiind acordat de actriţa Naţionalului târgumureşean, Tompá Klárá, şi de către reprezentantul Raiffeisen Bank, sponsorul principal al galei. Acesta a revenit actrițelor Lucia Mărneanu şi Leta Popescu pentru spectacolul “Parallel”, coproducţie GroundFloor Group şi ColectivA, Cluj-Napoca. Următorul premiu acordat a fost cel la secţiunea Teatru radiofonic, onoarea premierii câştigătorului revenindu-i actorului şi directorul Teatrului Masca, Mihai Mălaimare. “Cred că nimic nu e întâmplător în viaţă, să acord acest premiu la această categorie, deoarece marţi, 29 aprilie, se împlinesc 40 de ani de când am rostit primele cuvinte la radio sub bagheta lui Dan Puican. Sunt foarte bucuros şi onorat să pot oferi acest premiu”, și-a amintit actorul Mihai Mălaimare. Premiul i-a revenit Dianei Mihailopol pentru cele două nuvele de Mihail Bulgakov: “Ştergarul cu cocoş” şi “Beregata de oţel”, dramatizarea radiofonică în regia artistică Diana Mihailopol, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune. “Vreau să mulţumesc echipei cu care am lucrat şi ne bucurăm foarte mult pentru acest premiu”, a spus pe scena Palatului Culturii aceasta.

De la scenograf la scenograf

A urmat primul premiu pentru întreaga activitate din cadrul Galei UNITER 2014, decernat scenografului Anca Pâslaru, care a primit preţiosul premiu de la Kóthay Dobre Judith, la rândul ei distinsă cu acest premiu la Gala UNITER din 2012. ”Vreau să vă spun că inima mi se zbate să-mi iasă din piept. Sunt foarte onorată că în seara aceasta sunt aici cu voi. Mulţumesc UNITER, mulţumesc tututor celor cu care am lucrat, în mod special unor oameni care din păcate nu mai sunt printre noi, Alexandru Tocilescu, Dan Micu şi mulţi

alţii. Vă mulţumesc” , a spus scenograful Anca Pâslaru. Premiile au continuat la categoria Scenografie, juriul UNITER desemnându-l câştigător pe Bartha József pentru scenografia spectacolului “Hamlet”, la Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe. Scenograful a primit premiul din mâna regizorului Laurenţiu Damian. “Mulţumesc în primul rând familiei mele pentru că mă suportă ca artist şi ca om de teatru. Mulţumesc lui Bocsárdi László pentru că este partenerul meu şi, nu în ultimul rând, mulţumesc maşiniştilor şi oamenii din atelierele Teatrului „Tamási Áron”. Fără ei scenografia unui spectacol nu poate să stea în picioare”, a spus Bartha József. Următoarea care a primit aplauzele publicului şi recunoaşterea UNITER a fost jurnalista şi traducătoarea Raluca Rădulescu pentru contribuţia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cărţi fundamentale pentru practica şi teoria teatrului: K. S. Stanislavski - Munca actorului cu sine însuşi”. “Cred că acestei cărţi îi era predestinat să obţină un premiu în cadrul unei Gale UNITER. Cât despre mulţumirile care vreau să le fac, mulţumesc, în primul rând, Editurii Nemira şi, desigur, prietenilor mei care m-au sprijinit în traducerea acestei cărţi”, a spus Raluca Rădulescu, care a revenit la Târgu-Mureş după ce îşi lansa cartea la Naţional în toamna anului trecut.

Cea mai bună piesă cu statut regal

Unul dintre momentele speciale a fost decernarea premiului UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului 2013 dramaturgului Alina Nelega pentru volumul “În trafic”, distincţie aflată sub patronatul Casei Regale a României, premiul fiind oferit de ASR Principele Nicolae al României. “Sunt onorat să fiu prezent în faţa domniilor voastre şi să


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

acord premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2013. Casa Regală a României şi UNITER continuă această frumoasă relaţie de prietenie şi colaborare. Suntem onoraţi să acordăm acest premiu, dovada faptului că aici sunt oameni care fac lucruri de calitate. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a-l felicita, în mod special, pe actorul Victor Rebengiuc, care primeşte la această gală un Premiu de Excelenţă, după ce a fost decorat de bunicii mei anul trecut cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler. Sper ca prin intermediul acestei gale care intră în casele românilor, prin intermediul transmisiunii live, să aducă publicul din nou spre teatru”, a spus Alteţea Sa Regală Prinţul Nicolae al României. După ce în 2000 câştiga acelaşi premiu cu “www.nonstop.ro”, Alina Nelega recidivează frumos cu o nouă piesă câştigătoare, “În trafic”, fiind desemnată Cea mai bună piesă românească a anului 2013. ”Piesa anului este cel mai important şi mai longeviv premiu de dramaturgie din România. El aduce dramaturgul pe scenă în mod simbolic şi îi oferă pentru o seară un statut regal. Sunt foarte bucuroasă că, pentru a doua oară, câştig acest premiu şi sunt extrem de onorată că am urcat pe această scenă, în oraşul natal. Aştept cu nerăbdare ca acest premiu să fie dublat de un alt fel de premiu, de premiul pentru text în spectacol. Este un mod de a legitima prezenţa autorului dramatic în echipa de realizare a spectacolului, o condiţie familiară culturilor europene cu care România începe la rândul ei să se familiarizeze”, a precizat Alina Nelega.

Cei mai buni actori în rol secundar

A urmat apoi să-şi cunoască câştigătorul categoria Cel mai bun actor în rol secundar, el fiind adjudecat de Valer Dellakeza pentru rolul Tót din spectacolul Familia Tót, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu". Tot la categoria rol secundar, dar la actriţe, premiul i-a revenit Nicoletei Hâncu pentru rolul Elmire, soţia lui Orgon din spectacolul Tartuffe, Teatrul Metropolis Bucureşti, primit de la directorul Teatrului Ariel, Gavril Cadariu. ”Aş vrea să dedic acest premiu familiei mele, regizorului Victor Ioan Frunză, colegilor mei şi, nu în ultimul rând, persoanei care mă suportă în fiecare zi. Mulţumesc”, a spus fericita câştigătoare. Al doilea premiu special al galei a fost cel pentru teatruldocument: mâna norocoasă a directorului Teatrului Mic din Bucureşti, Mihai Dinvale, extrăgând din plic numele Gianinei Cărbunariu pentru spectacolul-studiu “Tipografic majuscule”, coproducţie dramAcum şi Festivalul de Teatru de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul Odeon din Bucureşti. “Pentru orice tânăr este foarte important să facă primul pas cu dreptul. Le mulţumesc colegilor mei din echipa artistic, precum şi celor care au făcut posibilă documentarea la acest spectacol. Această piesă îl are în prim plan pe Mugur Călinescu, un elev din Botoşani, care în 1981, la doar 16 ani, a decis să-şi rişte viaţa şi să încerce să provoace printre minţile ameţite ale concetăţenilor săi o reacţie. Unele dintre mesajele care le-a scris pe zidurile oraşului Botoşani rămân îngrijorător de actuale şi astăzi, cetăţeni, trebuie să fiţi conştienţi de rolul nostru în societate şi să spunem un nu hotărât stărilor de lucruri din România”, a spus Gianina Cărbunariu.

Zeno Fodor, răsplătit de UNITER

Al doilea mureşean premiat în cadrul galei de către UNITER a fost Zeno Fodor, răsplătit pentru întreaga activitate în

TRANSILVANIA LA PAS

domeniul criticii de teatru. “În cei 60 de ani de carieră m-am întâlnit cu nenumăraţi oameni de teatru. Fiecare din ei mi-a dat ceva şi, fără aportul pe care eu l-am luat de la ei, nu aş fi astăzi ceea ce sunt. Tuturor acestor oameni le mulţumesc şi le dedic acest premiu greu, atât fizic, dar mai ales spiritual”, a spus Zeno Fodor. Tot la secţiunea critică de teatru, premiul pentru critică de teatru a fost obţinut de Mircea Morariu, premiul fiind înmânat acestuia de către rectorul Universității de Arte TîrguMureș, prof. univ. dr. Sorin Crişan. “Acest premiu este unul special deoarece vine la o distanţă de 30 de ani de când am publicat prima cronică. Nu pot să nu mulţumesc celei care a avut încredere în mine şi care m-a publicat pentru prima dată fără să mă cunoască. O doamnă căruia îi datorez foarte mult, nu doar eu, ci o întreagă generaţie. Este vorba de Mira Iosif Fischmann. Nutresc speranţa ca, pe viitor, Senatul UNITER îşi va aminti de dânsa şi îi va oferi premiul pe care îl merită pentru întreaga ei activitate”, a menţionat criticul de teatru Mircea Morariu. După porţia consistentă de premii şi premianţi, a urmat un moment muzical de excepţie, prin recitalul la pian al tine-rilor actori Petre Ancuţa şi Emilian Marnea, premiu care a precedat Premiul special al senatului UNITER pentru teatru-dans, Miklós Bács anunţându-i câştigători pe Andeea Gavriliu şi Ştefan Lupu pentru spectacolul “Zic-Zac” de Andreea Gavriliu. “În urmă cu un an ne chinuiam foarte tare să jucăm pentru a doua oară acest spectacol, “Zic-Zac” la UNATC, unde s-a şi născut, şi acum iată-ne aici. Cred că ne-am mişcat bine. Mulţumim celor care au făcut ca acest proiect să ia naştere, precum şi părinţilor noştri care cu siguranţă ne privesc acum şi se bucură la televizor”, au rememorat cei doi câştigători.

“Încredere în cultura noastră”

Printe cei prezenţi în cadrul galei s-a numărat şi preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, care a mulţumit celor care au făcut posibil ca Târgu-Mureşul să fie din nou gazda unui eveniment cultural de excepţie, după Anul Centenarului Palatului Culturii din 2013. “Dacă eram întrebat acum doi ani de zile dacă Mureşul este capabil de un proiect cultural aşa cum a fost cel de anul trecut “100 de ani de cultură în Mureş”, când am sărbătorit 100 de ani de existenţă ai acestui minunat Palat al Culturii, cred că m-aş fi îndoit. Astăzi pot să spun că reuşita proiectului nostru s-a completat într-un mod aproape de necrezut prin găzduirea Galei UNITER în acest an.

83


84

TRANSILVANIA LA PAS Pentru acest lucru mulţumesc domnului preşedinte Caramitru, mulţumesc tuturor celor din echipa UNITER, celor din echipa Consiliului Judeţean care au muncit zi şi noapte, împreună cu cei de la TVR şi de la UNITER. De asemenea, mulţumesc Alteţei Sale Regale Principele Nicolae care ne-a onorat cu prezenţa. Cred că cel mai important lucru este acela că am oferit mureşenilor încredere în cultura noastră, de aici din centrul multiculturalităţii, din inima României, din Mureş“, a declarat Ciprian Dobre. Echipa de organizare a evenimentului din partea Consiliului Judeţean Mureş a fost întregită de Mara Togănel, Sergiu Zereş, Anca Mătieş, Anca Florea şi Henn Attila.

Victor Rebengiuc, excelenţa unei cariere

Unul din momentele culminante ale serii a fost decernarea Premiului de Excelenţă al Galei UNITER 2014, premiu oferit marilor personalităţi ale teatrului românesc, el fiind obţinut la ediţiile anterioare de nume mari ale teatrului românesc precum George Banu, Silviu Purcărete, Marcel Iureş, Radu Beligan sau Liviu Ciulei. În acest an, premiul a fost decernat unuia dintre cei mai mari actori români în viaţă, Victor Rebenciuc, nu înainte de a primi laudatio din partea scriitorului Mihai Sin. “Faţă de ce ne oferă astăzi televizorul şi scena politică, Tipătescu, interpretat magistral de Victor Rebengiuc ne apare ca un domn, cu toate defectele lui. Domnia Sa a avut o contribuţie importantă la sfinţirea unor monumente ale literaturii şi culturii române, la receptarea lor de către mentalul colectiv mai mult decât o sensibilitate naţională”, a spus distinsul scriitor mureşean. Sala s-a ridicat în picioare în momentul în care a fost anunţat Premiul de Excelenţă al Galei, Victor Rebengiuc primind astfel binemeritata recunoaştere din partea UNITER. ”În afară de mulţumirile pe care trebuie să le adresez mamei mele, bunicilor mei, soţiei mele, vreau să spun că eu nu am apărut din neant. Fac parte dintr-o generaţie care a absolvit Institutul de Teatru şi Film “I.L. Caragiale” în 1956, o generaţie din care am mai rămas foarte puţini. Stau şi mă gândesc la ce valori extraordinare au dispărut din această generaţie, Amza Pellea, George Constantin şi mulţi alţii. Mă gândesc la ei şi spun că mulţi nu au avut ocazia să primească premii din partea UNITER. Vreau ca Senatul UNITER să schimbe destinaţia acestui premiu şi să-l adreseze generaţiei mele, generaţiei de aur, aşa cum a fost numită fără să ştiu de ce”, a spus actorul Victor Rebengiuc. A urmat ca un alt actor să fie răsplătit de Senatul UNITER, Petru Ciubotaru, actor al Naţionalului ieşean primind premiul pentru întreaga activitate dedicată teatrului. “În cei peste 50 de ani de teatru m-am bucurat întotdeauna de succesele colegilor mei. În această seară, aici la această gală, am avut privilegiul să stau de vorbă cu cei mai mari actori români în viaţă, printre care şi Victor Rebengiuc. În cariera mea mi-am construit singur un spectacol care se numeşte “Tinereţe fără bătrâneţe şi teatru fără de moarte”. Cred că această metaforă i se potriveşte mai bine lui Victor Rebengiuc”, a menţionat Petru Ciubotaru.

Cei mai buni actori

Au urmat să calce pe covorul roşu, cei aflaţi în competiţia pentru cel mai bun actor în rol principal, câştigătorii fiind premiaţi de către actriţa Naţionalului din Târgu-Mureş, Monica Ristea şi de către managerul general Azomureş, Mihai Aniţei. Fericirea mureşenilor din sală a fost cu atât mai mare cu cât câştigătorul desemnat a fost actorul Cornel Răileanu, pentru rolul Personajul din spectacolul “Ce nemaipomenită

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

aiureală” de la Teatrul Naţional Cluj, absolvent al şcolii târgumureşene de teatru în 1981 la clasa profesorului Constantin Codrescu. ”Dragi prieteni, oaspeţi, întotdeauna m-am întrebat dacă mi se va întâmpla şi mie să mă confrunt cu momentul acesta. Voi începe un şir interminabil de mulţumiri. Este momentul oportun care te îndeamnă la gratitudine. Îi mulţumesc bunului Dumnezeu pentru că mi-a acordat privilegiul de a sluji Măria Sa Teatrul. Vreau să dedic premiul soţiei mele”, a spus Cornel Răileanu. Premiul pentru Cel mai bun spectacol de teatru TV i-a revenit piesei “Hedda Gabler”, regia artistică Dominic Dembinski, producţie a Societăţii Române de Televiziune, regizorul intrând în posesia premiului din mâinile fostului director al TVR, Cristian Hadji Culea. ”În primul rând îmi felicit colegii care au fost nominalizaţi pentru că au avut spectacole foarte bune. Mulţumesc, în primul rând, Televiziunii Române care a început să producă spectacole de teatru. Dedic acest premiu soţiei mele, un om deosebit”, a spus Dominic Dembinski. Nelipsit din cadrul galei a fost premiul oferit de către British Council, reprezentat prin Duncan Mothersill, care a revenit Centrului Cultural al Municipiului Bucureşti-ARCUB, director Mihaela Păun. “Vreau să mulţumesc celor de la British Council şi UNITER-lui pentru acest premiu, în anul în care deschidem un nou centru cultural în Bucureşti. Mulţumesc, de asemenea, echipei mele, oameni foarte frumoşi, oameni foarte deştepţi şi vreau să le spun că îi iubesc şi pentru mine sunt cea mai bună şi mai frumoasă echipă”, a spus Mihaela Păun. La rampă a ieşit şi actorul Nicu Mihoc, cel care a anunţat câştigătorul premiului pentru cea mai bună actriţă în rol principal care i-a revenit Alexandrei Fasolă pentru rolul titular din spectacolul Yentl, montat la Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti. “Dedic acest premiu, în primul rând, tatălui meu, Dumnezeu să-l odihnească, mamei mele, Dumnezeu să o ocrotească. De asemenea, mulţumesc doamnei Maia Morgenstern pe care o iubesc din suflet, care acum are nevoie de suport, când Teatrul Evreiesc se confruntă cu grave probleme”, a spus fericita câştigătoare.

Respect pentru Virginia Itta Marcu

Premiul Mecena oferit celui mai generos susţinător al Galelor UNITER şi-a respectat tradiţia, el revenindu-i pentru a 12-a oară consecutiv lui Carmen Palade Adamescu, preşedintele Unirea Shopping Center. Muzica a revenit pe scena galei cu recitalul de excepţie susţinut de violoncelistul Adrian Naidin, moment care a prefaţat momentele fierbinţi ale galei, printre care Premiul pentru întreaga activitate acordat de către directorul Teatrului Naţional din Craiova, Mircea Cornişteanu, actriţei Virginia Itta Marcu. “Mulţumesc din suflet pentru acest premiu şi pentru cuvintele frumoase care mi-au fost adresate. Mulţumesc tuturor actorilor, regizorilor, scenografilor, corpului tehnic, celor din ateliere, de la costume, oameni cu care am lucrat 51 de ani şi lucrez în continuare. Le mulţumesc că au existat în viaţa mea, că am lucrat împreună, cu sacrificii, cu dăruire exemplară pentru ca teatrul din Braşov să fie unul viu, adevărat. Le mulţumesc şi lor le dedic acest premiu”, a precizat actriţa Virginia Itta Marcu. Şi în acest an, preşedintelui UNITER i-a revenit cinstea de a acorda un premiu special, acesta revenindu-i actorului Eusebiu Ştefănescu. ”M-a surprins acest premiu. Voi spune doar câteva versuri din Nichita Stănescu: Vă spunem la revedere, iar nu la adio, fiinţe care existaţi. Actori, spectatori, noi plecăm, vă spunem la revedere, iar nu la adio”, a spus Eusebiu Ştefănescu.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Lupta pentru cea mai bună regie a Galei l-a avut drept câştigător pe Bocsárdi László pentru spectacolul “Hamlet”, pus în scenă la Teatrul „Tamási Áron" din Sfântu-Gheorghe, care a primit premiul de la actriţa Maia Morgenstern. “Mulţumesc celor cu care lucrez, celor care îmi sunt prieteni şi îi felicit pe toţi care au participat la această gală. Vă mulţumesc”, a spus Bocsárdi.

“Pasărea măiastră” adusă de Ana Maria Galea

Jazz-ul şi-a făcut şi el simţită prezenţa pe scena Palatului Culturii graţie recitalului susţinut de Ana Maria Galea şi Daniel Csikos, care le-a readus aminte celor prezenţi de muzica regretatei Anca Parghel, “Pasărea măiastră”, compoziţia Ancăi Parghel și a lui Mircea Tiberian vibrând frumos peste distinsele personalităţi ale teatrului românesc. Unul dintre cei mai “de-ai casei” oaspeţi prezenţi în cadrul galei a fost regizorul Tompá Gábor, care a prezentat câştigătorul Premiului pentru întreaga activitate, acordat regizorului Mihai Măniuţiu. “În această sală am văzut pentru prima dată în viaţa mea teatru, spectacolele formidabile ale Teatrului Secuiesc de Stat fondat şi condus de tata. Am copilărit, practic, în această clădire, la fel şi mama mea, care vreme de 60 de ani a slujit această scenă şi care se află în sală. Niciodată nu am stat alături, într-o sală de teatru, de mama şi de fiica mea, cum se întâmplă la această gală. Premiul pentru întreaga activitate care îi revine lui Mihai Măniuţiu pe care am onoarea să i-l înmânez este unul foarte special, deoarece personajul care primeşte acest premiu este unul deosebit, poate unul din cele mai complexe ale teatrului românesc. Este probabil cea mai polivalentă figură a teatrului românesc, putând fi comparat doar cu Ion Sava sau Liviu Ciulei. Nu cred că există regizor la care conceptul de teatru, concepţia regizorală să aibă o importanţă atât de mare ca la el. Cătălina Buzoianu care i-a fost profesoară spunea despre el că este cel mai citit şi cel mai deştept student dintre toţi pe care i-a avut. Dan. C. Mihăescu îl definea ca un magician al spaţiilor halucinante şi al coregrafiilor fantastice, dar şi un bijutier al frazei. Spectacolele sale te tulbură prin imaginile putermice, prin actorii emblematici cu care a lucrat în ţară şi străinătate”, a spus Tompá Gábor. Mihai Măniuţiu a mulţumit pentru premiu, despre care a spus că nu este unul personal, în el oglindindu-se munca colegilor cu care a lucrat. “Mulţumesc pentru acest premiu care mă onorează. El, deşi este perceput ca un premiu individual, trebuie să-l accept în echipă, în numele celor 90 de echipe cu care am lucrat de-a lungul timpului. Cunosc bucu-

TRANSILVANIA LA PAS

ria celui care, convins fiind, se simte inspirat de cei cu care a lucrat. Lor li se cuvine acest premiu, iar eu sunt privilegiat să-l primesc în numele lor”, a spus regizorul Mihai Măniuţiu.

Terapia prin teatru ca formă de echilibru

Ultimul premiu acordat în cadrul galei a fost cel pentru cel mai bun spectacol al anului 2013, nu înainte ca directorul Teatrului Naţional Târgu Mureş, Gáspárik Attila, şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, să mulţumească celor care au făcut posibil ca Târgu-Mureşul să devină pentru o seară capitala teatrului românesc. “Mulţumim foarte mult UNITER-ului că a avut încredere în forţa meleagurilor mureşene, a TârguMureşului şi a întregii regiuni. Prin acest pod care se numeşte teatru, văd în sală oameni despre care nu credeam că pot sta împreună, simţindu-se bine, fapt pentru care le mulţumesc foarte mult. Cred că terapia prin teatru dă o formă de echilibru”, a spus Gáspárik. Mulţumirile acestuia au fost completate de ministrul Culturii, Kelemen Hunor care a afirmat: “Mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest eveniment de prestigiu să ajungă la Târgu-Mureş, un oraş important pentru noi toţi şi sunt convins că i se va acorda o mai mare atenţie în continuare.” După desigilarea ultimului plic al galei, câştigătorul celei mai bune piese pentru anul 2013 a fost desemnată producţia Teatrului Maghiar de Stat Cluj, “Victor sau copiii la putere” de Roger Vitrac, în regia lui Silviu Purcărete. În lipsa regizorului, premiul a fost ridicat de către colegul şi prietenul acestuia, Tompá Gábor. “Aplauzele şi meritele revin în primul rând echipei extraordinare care a lucrat la acest spectacol, regizorului Silviu Purcărete, un mare om, regizor şi prieten, unul dintre cei mai generoşi regizori cu care am lucrat vreodată. De asemenea, merite revin compozitorului Vasile Şirli, minunaţilor actori ai acestui spectacol, Áron Dimény, Zsolt Bogdán, Emöke Kató, Csilla Varga, Csilla Albert, Ervin Szűcs, Andrea Vindis, József Bíró, Imola Kézdi, Levente Molnár şi întregii trupe tehnice care au adus acest al optulea premiu UNITER pentru Teatrul Maghiar din Cluj, care a făcut faimă oraşului şi ţării”, a spus Tompá Gábor. Finalul galei a stat sub auspiciile muzicii, pe acorduriule “Traviatei” de Verdi, într-o interpretare de excepţie a Corului Mixt al Filarmonicii, care a tras cortina peste ediţia cu numărul XXII a Galei Premiilor UNITER, nu înainte de a fi stropită cu o cupă de şampanie oferită oaspeţilor galei de către ospătarii Hotelului “Grand” din Târgu-Mureş.

85


86

SMS CULTURAL

Alba Iulia

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Braşov

După Festivalul Roman Apulum şi Zilele Cetăţii, festivalurile continuă în Alba Iulia cu noi evenimente. Din această lună şi până în septembrie, fiecare weekend din Cetate va fi condimentat cu binecunoscutele deja spectacole de schimb de gardă a Cetăţii Alba Carolina, precum şi spectacolele de reenactment antic. În fiecare vineri, începând cu ora 19.00, la Poarta a IV-a a Cetăţii Alba Carolina, Legiunea a XIII-a Gemina şi Lupii Apoulonului vor însufleţi cele mai autentice personaje antice în spectacole şi demonstraţii militare. Tot vinerea, de la ora 21.00, are loc ceremonialul de schimbare a gărzii cu torţe, iar, sâmbăta, de la ora 21.00, are loc ceremonia gărzii cu salve de tun.

Timp de doua zile la Centrul Cultural Reduta au avut loc "Zilele Filmului Românesc”, ediția a V-a, la iniţiativa casei de distribuţie Voodoo Films, condusă de Cristian Mungiu. Evenimenul se adresează publicului larg şi constă în proiecţii ale celor mai noi producţii românești, “Love Building”, regia Iulia Rugină, cu Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol, Dorian Boguţă, “Roxanne”, regia Valentin Hotea, cu Diana Dumbravă, Şerban Pavlu, “Când se lasă seara peste București sau metabolism”, regia Corneliu Porumboiu, cu Diana Avrămuţ, Bogdan Dumitrache şi multaşteptatul “Closer to the Moon”, regia Nae Caranfil, cu Vera Farmiga, Mark Strong, Tim Plester.

A apărut la Editura Tracus Arte, Bucureşti, volumul de proză scurtă “Zăpadă neagră” şi alte povestiri, semnat Anca Goja. „Singur pe drum” şi „La răscruce de lumi” sunt titlurile celor două părţi ale volumului care cuprinde nu mai puţin de 34 de texte, abordând teme divese, drame personale, banalul fapt divers ori catastrofalul cotidian, violenţa ori reconstituirea dramei unei victime a traficului cu carne vie. „Deşi e greu de prevăzut parcursul unui scriitor, credem că debutul ca povestitor al Ancăi Goja este mai mult decât o promisiune. Chiar dacă lectorul are mai tot timpul impresia de déjà vu sau déjà lu, fie în ce priveşte situaţiile, fie personajele, faptul că le regăseşte nu descurajează lectura. Dimpotrivă, îndeamnă la scrutarea a ceea ce se ascunde sub aparenţa de banalitate. Tânăra prozatoare are nu numai potenţialul şi ambiţia de realizare artistică, ci şi stăpânirea unei tehnici departe de ezitările unui începător, la fel şi cunoaşterea căilor de afirmare”, spune despre acest volum şi autoarea Ana Olos.

REACTOR de creație și experiment la Cluj- Napoca a găzduit în 15 aprilie evenimentul Poeticum 1: sKaun Art, un colocviu de poezie. Un concept semnat de profesorul univ. Dorel Găină. Poeticum 1: sKaun Art a reprezentat o întâlnire între poezie și instalație, propusă de profesorul univ. dr. Dorel Găină, o invitație de a lua parte la o călătorie magică în lumea posibilului, de a da un alt sens - aflat sub semnul vrăjii lucrurilor umile și banale, asemeni Micului Prinț al lui Saint-Exupery. Scaunul poartă însemnul umanității noastre prin destinația foarte diversă și încărcătura simbolică bogată atribuită, dar totodată ar putea fi imaginat deopotrivă și ca un obiect zoomorf, animal-insectă cu patru/ trei picioare. Multe scaune cu poveşti, frumoase poeme inspirate de acele instalaţii, am fost cu toţii contaminaţi de inegalabilul profesor Dorel Găină şi capacitatea sa uluitoare de a aduna tinereţea spiritului şi a minţii în jurul său.

Baia Mare

Bistriţa

Principele Radu al României a prezentat la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” două cărţi Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare, de Sandra Gătejeanu-Gheorghe şi propria carte, Trei poduri peste lume. Consemnări între anii 1982-2003. Dacă „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” este o radiografie în imagini a primei femei care va moşteni Coroana României, cu elemente din copilăria, adolescenţa, studiile, viaţa de familie, interesele şi activităţile Principesei Margareta, „Trei poduri peste lume” este jurnalul semnat de Principele Radu, o viziune a autorului despre traversările sale majore între două milenii, două Românii, una comunistă şi una liberă şi democratică, dar şi în plan personal, de la actor la principe regal.

Cluj-Napoca

Zalău

Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș au găzduit în 16 aprilie la Zalău şi apoi la Baia Mare lansarea cărții arhitectului Niels Auner, „100 de biserici de lemn restaurate. 1972 - 2012”. În „Argumentul” cărții, Dr. Ana Barca, Istoric de artă consemnează: „Poate de prea puţine ori un restaurator de monumente istorice care demonstrează experienţă în adoptarea variantelor şi soluţiilor de restaurare, exemplificată în fiecare proiect, simte nevoia de a-şi aşeza rezultatele într-o sinteză. Acest demers este necesar pentru domeniu, iar, în cazul lui Niels Auner, el încununează o lucrare de trei decenii, începută în etapa maturităţii profesionale. E ca şi cum te opreşti să-ţi tragi sufletul, iar gândurile şi ideile se ordonează şi îţi lămuresc încăpăţânarea de a face dintr-o profesie, cuib pentru rostul vieţii tale.” * Zalăul a cunoscut din nou “Primăvara Poeziei”, un festival desfăşurat în sala “Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură şi Artă Sălaj care a adunat peste 20 poeţi români şi maghiari. Debutul festivalului l-a constituit vernisajul expoziţiei pictorului Czanik Ferenc (Kapovar, Ungaria), continuat cu lansarea Antologiei de poezie bilingvă Primăvara Poeziei XIV A Költészet Tavasza, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014. Revista cu acelaşi nume a dedicat un supliment sculptorului Fadrusz János, cel care a ridicat cunoscuta statuie a baronului Wesselényi din Zalău. Lec-


SMS CULTURAL

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

* Asociaţia Trompetiştilor din România Tubilistrum a organizat în avanpremieră la Zalău sărbătorirea Zilei Naţionale a Trompetistului din România în data de 22 aprilie 2014, în sala Dialoguri Europene a Centrului de Cultură şi Artă a Judeţului Sălaj. Evenimentul a conţinut prezentări legate de istoria trompetei, jazz cu cvartetul de suflători ai Asociaţiei Trompetiştilor, Jazz la Cluj Napoca, cu profesorul Ştefan Vannai de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din ClujNapoca, Jazz-ul Latino American şi instrumente de suflat cu conferenţiar universitar doctor Virgil Mihaiu de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Corul Lumină Lină a Catedralei „Sfânta Vinere” din Zalău, dirijat de către profesorul Ciprian Ghiurco a completat evenimentul cu un recital de muzică bisericească ortodoxă românească. turile publice au completat ziua şi au fost susţinute de Nicolae Coande şi Király Farkas, urmate de un recital al poeţilor români şi maghiari, care a încheiat manifestările primei zile a festivalului, cea de-a doua zi, sâmbătă, 12 aprilie, fiind rezervată concursului judeţean de recitare, dedicat elevilor din clasele V-VIII, licee şi colegii din judeţ.

Sibiu

Stagiunea 2013 – 2014 a Teatrul Naţional Sibiu se deschide cu premiera spectacolului "Mozart Steps", realizat de dansatorul şi coregraful Gigi Căciuleanu. Spectacolului marchează 225 de ani de teatru la Sibiu şi este urmat de o întâlnire a publicului cu coregraful.

Rezidenţe de creaţie pentru scriitori români la UBB

Mediul universitar românesc în general şi cel clujean în special dovedeşte mai mereu că este cu un pas înaintea societăţii în ceea ce priveşte integrarea reală în atmosfera culturală şi educaţională europeană. Universităţile vesteuropene de anvergură şi cu lungă istorie, dar şi alte instituţii din aria cultural-educativă alocă, în fiecare an, sume consistente destinate lecturilor publice susţinute de scriitori şi rezidenţelor de creaţie pentru aceştia. Clujul, prin emblema sa, Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), îşi doreşte introducerea acestui tip de programe, unic în peisajul universitar românesc, demersul fiind pus în practică de prof. dr. Ioana Both, de la Departamentul de literatură română şi teorie literară al Facultăţii de Litere, care a inițiat un Program de rezidenţe de creaţie pentru scriitori români la UBB. Una din modalităţile cele mai prestigioase prin care universităţile cu tradiţie din Occident îmbogăţesc viaţa culturală a regiunii/oraşului/statului în care se află sunt programele de tip Writers in Residence: universităţile acordă burse de creaţie unor scriitori prestigioşi şi încă activi, pentru a-şi realiza/completa un proiect în timp ce locuiesc în campusul universităţii respective, pe durata bursei (cazarea în condiţii optime face parte din bursa propriu-zisă). În acest timp, scriitorii participă activ la viaţa culturală şi chiar ştiinţifică a universităţii. După încheierea rezidenţei, aportul universităţii este menţionat de aceştia la publicarea proiectului astfel realizat, iar scriitorii rămân între promotorii respectivei universităţi, prin diverse mijloace. Capacitatea unei universităţi de a organiza şi susţine un asemenea program, de a atrage şi promova scriitori de valoare, este o dovadă a 1. prestigiului universităţii, 2. capacităţii universităţii de a interacţiona cu mediul de afaceri şi cu mediul cultural, de a impune şi promova criterii de excelenţă ale vieţii culturale regionale şi naţionale, 3. interesului universităţii în a promova

interferenţa dintre cercetarea ştiinţifică în domeniul disciplinelor umaniste şi, respectiv, viaţa artistică actuală (în care literatura este o componentă esenţială). Până în prezent, niciuna din universităţile româneşti nu a construit un asemenea program; mai mult, un asemenea program nu există în România, nici chiar în organizarea unor entităţi private. Deşi scriitorii români contemporani au început să fie foarte bine cunoscuţi în mediile occidentale, acasă, ei nu se bucură de asemenea programe care să le stimuleze şi să le susţină creativitatea. UBB îşi poate asuma, credem, iniţierea unui asemenea program, cu sprijinul unor sponsori identificabili în mediile de afaceri regionale şi locale. UBB are, în prezent, specialişti în literatura română şi universală (istoria şi critica literară, medierea culturală a literaturii române spre străinătate, editare filologică, creative writing sunt doar cîteva din domeniile vizate de curricula noastră şi de publicaţiile ştiinţifice ale noastre) care să participe activ la succesul programului. În cadrul programului, pentru început, UBB ar urma să acorde, anual, câte o bursă de 3 luni, în urma unui concurs de selecţie; candidaţii pot opta, în momentul depunerii dosarului, pentru perioada octombrie – decembrie sau martie – mai a anului academic. UBB acordă cazare în regim de gratuitate scriitorului beneficiar al bursei pe toată durata acesteia, într-o garsonieră a Hotelului Universitas, precum şi accesul acestuia la toată infrastructura UBB (internet, biblioteci, muzee, institute etc.) la fel ca pentru orice angajat UBB. Bursa, de 3000 EUR net, urmează să fie asigurată prin sponsorizări din mediul de afaceri local În condiţiile în care Programul, prin succesul său, atrage mai mulţi finanţatori, Consiliul Programului poate avea în vedere creşterea numărului de burse la 2, distribuite simetric pe cele două semestre ale anului universitar.

87


Rostul omului cu ROST (II)

88

TRANSILVANIA LA PAS

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Acum, când showurile culinare ating diverse teme și abordări ale multiplelor concepte din lumea gastronomiei, Mircea Groza a ales întoarcerea spre rădăcini, spre autentic, spre satul natal.

de Alice Valeria MICU

Asta nu înseamnă că i-ar lipsi cumva din meniurile pe care la prepară, la restaurantul unde muncește, rafinamentul gastronomiei internaționale. Doar că Mircea Groza are acea naturalețe a omului care e mândru de obârșiile sale și tratează cu aceeași eleganță icrele negre cu ciupercile culese din pădure, purcelul de lapte umplut cu umila mazăre ori omleta plină de legume cu preparatele tradiționale din carne de porc. E de ajuns să citești rețete a la Mircea Groza ca să te trezești dintr-o dată că realmente îți plouă în gură de poftă, deși erai convins până în măduva oaselor că ai tranșat o dată pentru totdeauna problema cu mâncarea, că nimeni și nimic nu te va mai ademeni vreodată să renunți la dieta care te păstrează pe tine și cântarul tău la o valoare admisibilă. Graiul neaoș cu care alege el să te momească e absolut fermecător, unora le trezește amintiri duioase, altora hohote de râs și bunădispoziție când citesc ceva românește și nu înțeleg decât verbele, prepozițiile și conjuncțiile. Dar efectul este unul garantat și verificat pe propria piele. Cum să reziști, când Mircea Groza vine cu o ceapă proaspăt zdrobită în ștergarul țesut în casă și te îmbie să guști din slănina afumată, cârnațul meșteșugit, șunca cea făloasă, toba și cașul de porc ce abia își mai încap în piele de mândrie. Dacă mai pune alături brânzeturi grase și untoase, legumele dolofane și o pălincă aurie, cum numai în Sălaj găsești, o lași amintirii de dietă, îți spui că viața e scurtă și, dacă n-ai gustat din minunățiile puse înainte cu atâta drag de Mircea Groza, se cheamă că ai trăit aproape degeaba. Iată cum sună rețetele și dacă nu vi s-au înseninat ochii și nu v-a înflorit un zâmbet pe față, să-mi cereți un păhărel de pălincă prima dată când ne-om întâlni, drept pedeapsă că v-am făcut să vă pierdeți timpul. Zămucă de mazăre cu hiribe, creasta cocoșului și agreșe Tăieț doi morcoz, doi petrinjei ș-on dărab mai mnicuț de țeler. Nu le tăieț tare mânânțăl. Tăt așe tri-patru hire de ceapă verde și două de ai verde, da și două tipăruși roșii, dacă aveț, pârgălițî-le o țîră în oloi, amestecaț, hiribele le tăiaț coște mai mari, să le sâmțăști când îmbuci. Doară n-ai carne, da nu-i băga de samă! Dărăbuiești și creasta cocoșului, pune-le-n oală

pă tăte, mai cârcălește-le on ptic. Pune tri jejite de sare, amestecă și mai sloboz două linguri de fărină nulaș, da tăt amestecă!, zvârle și tri porodici zdrobdite ș-o finjie de zamă de porodici. Da de amestecat să nu uiț! Noa amu pui mazărea pă care o-ai hiert on ptic în apă cu sare și cimbru verde (io oam hiert într-o zupă pă care o-am făcut pă niște cioante rămase de la o galiță. Puteț folosâ și zăr ori jintiță) O lăsaț să hiarbă cătingan, cam cum zâc aiștia de la SLOW FOOD. Traje oala la marjinea ploaptănului și pune o finjie-două de agreșe curățate și spălate. Aieste nu trebe să hiarbă, să fac numa din căldura zămnii, atâta cât să sloboadă acreala. Noa! amu-i gata, dacă mai pui și tiper după cum îț place și o tipărușe usturoaie după voia ta. La pusu-n blid sloboade petrinjel verde rupt mânânțăl, ori morar, ori cimbru verde. Să vă hie de bine! Topală de hiribe Așa mi-o făcea bunica (Florica li Hilimon, Hida) prin l96566: "Pui on ptic de oloi, da bun!, tri-patru hire de ceapă verde tăiete mărunțăl, on pumn de petrinjel verde tăiet tăt așe, pui hiribele, cam on șurț, curățate bine, spălate, tăiete mai mărișoare, să le sâmțăști, sare, tiiper, poprică dulce, foc molcom. Amesteci tăt timpu, nu pui apă, nu pui laptie, nu pui mnică, o lași așe că iea lasă apă și tăt ce trebe! Dacă vrei pui numa în blid on ptic de groștior! Să-ți hie die bine!"

Picătura de poezie Moartea pentru Tine, Doamne Isuse Hristoase e o chestiune clasată, face parte din inventarul problemelor rezolvate. Înainte de a cunoaşte febrele ei, sudoarea de sînge, pe care Tu ai cunoscut-o, eu Te iubesc, Doamne, şi cu partea din mine care va muri, cu stratul gros de umanitate, cu omul din mine care se va sf îrşi. Sunt sediul tău precar, Mîntuitorule, păcatul a construit în mine multe fortăreţe, în fiecare din acestea eu sunt soldat împotriva Ta, în fiecare voi muri luptîndu-mă cu Tine, nu întreb,

dar îmi pun problema nimicirii, ce se va întîmpla, Doamne, cu partea din mine care Te iubeşte şi va cunoaşte nimicirea, şi totul mi-e foarte aproape Doamne, sunt aproape bătrîn şi încă n-am învăţat să mor, arta asta nu e niciodată desăvîrşită

Aurel Pantea, din volumul Nimicitorul, Editura Limes, 2012


Profile for Transilvania Business

Transilvania Business 41  

Singura revista de afaceri reigonale din Romania

Transilvania Business 41  

Singura revista de afaceri reigonale din Romania

Advertisement