Page 1

agro Transilvania Business

Anul 3, nr. 12, decembrie 2016 • Apare trimestrial • www.transilvaniabusiness.ro

Salamul de Sibiu, povestea certificării europene – IGP

SUSȚINUT DE

paginile 39-41

DAFCOCHIM

PAG. 4-7 DAFCOCHIM AGRO. 20 DE ANI DE PARTENERIAT WIN-WIN CU FERMIERII ARDELENI PAG. 12-13 RUBANAJUL O METODĂ MODERNĂ DE PREGĂTIRE A FÂNULUI PAG. 22-23 EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN AGRICULTURĂ PREZENTATE LA RALF 2016 PAG. 52-53 OBICEIURILE DE IARNĂ TRADIȚIONALE ÎN TRANSILVANIA


2

supliment Transilvania Business

Fondator:

Aurelian Grama

Brand Manager

Dorel Vidican (0759-022.323) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro

Seniori editori Ligia Popa Alin Zaharie

Editor Ligia Voro

redacția Redactori: Sorin Trocan, Dan Lungu, Alex Toth DTP: Raluca Rogoz

De la Călimănești la Sarvar via Tîrgu Mureș! dr. ing. Gheorghe BOȚOMAN

administrația Manageri publicitate: Dorel Vidican (0759-022.323) dorel.vidican@transilvaniabusiness.ro București, Cluj Ștefan Brumar (0745-868.558) Harghita, Mureș Florin Marcel (0740-075.219) florin.marcel@transilvaniabusiness.ro Alba, Harghita Nicolae Pop (0740-115.167) nicu.pop@transilvaniabusiness.ro București, Hunedoara, Sibiu, Timiș Alin Bolbos (0757-036.817) alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro Bihor, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj Director resurse umane: Anamaria Grama Director difuzare: Attila Szanto (0755-044.851) Responsabil abonamente: Gabriela Belean gabriela.belean@transilvaniabusiness.ro Trafic manager publicitate: Emo Veres publicitate@transilvaniabusiness.ro Contabilitate: Lia Pamfilie Design: Claudiu Popa (0723-511.013) Tipărit la Ceconii SRL Baia Mare Regia de publicitate: Midas Media București Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120 Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului Parteneri cu CCIA din cele 15 județe din Transilvania și Banat Revistă editată de: Transilvania Grup Business SRL Cluj ISSN 2068-5424 Adresă redacție și administrație: Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6 Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1 Tel/Fax: 0265-215.613 Abonamente prin Manpress SRL Se distribuie național prin Autosupermarket și la toate chioșcurile de ziare din Transilvania și Banat. Plus București. Rețele de distribuție controlată - prin Spin Media SRL. TGB SRL prin TB - membru al Biroului Român de audit Transmedia www.transilvaniabusiness.ro www.tb.com.ro www.facebook.com/agrotb Tiraj 9.000 exemplare. Distribuție controlată - 5.000 exemplare prin APIA, DAR, Camerele Agricole din Consiliile Județene și la fermieri.

De câte ori am ocazia, iar revista Transilvania Business mi-a oferit câteva asemenea ocazii, îmi face mare plăcere să vorbesc despre Familia Protecției Plantelor din România! Aș dori în câteva cuvinte să explic celor care citesc aceste rânduri care sunt motivele afirmațiilor mele. În primul rând ca să fii protecționist adevărat trebuie să-ți placă această meserie, să ai răbdare să înveți sutele de boli, dăunători sau buruieni, să cunoști tainele controlului integrat al acestora și, bineînțeles, cele câteva sute de substanțe active, sintetizate chimic sau obținute din surse biologice. Pentru o bună strategie de com­ batere a bolilor, dăunătorilor sau buru­ ienilor, obligatoriu protecționistul tre­buie să cunoască temeinic fiziologia

plantelor și toate segmentele tehnologice de bază ale fiecărei culturi. Mă gândesc cu mare sfială la începuturile activității mele în această nobilă meserie și nu pot să nu-i amintesc aici pe câțiva mentori adevărați, de la care am învățat foarte mult și pe care-i consider un reper pentru sectorul protecției plantelor din România: Dr. Ioan Cupșa, Dr. Nicolae Șarpe, Dr. Tudorel Baicu, Dr. Horia Iliescu, Dr. Mihai Tomșa, Dr. Alexandrina Popescu, Dr. Klaus Fabritius sau iubiții mei profesori, Prof. Gheorghe Boguleanu, Prof. Paul Pasol, Prof. Eugen Docea. Am avut și am în continuare legături foarte strânse de colaborare cu câteva zeci de protecționiști din generația mea sau mai tineri, pe care, bineînțeles, nu o să-i numesc acum și aici, dar datorită lor și împreună cu ei am reușit să ating culmile activității profesionale și să ne simțim foarte bine împreună la anumite evenimente tehnice, simpozioane, vizite de câmp etc. Un vechi proverb românesc sună cam așa: ,,Spune-mi cine ți-e prieten ca să-ți spun cine ești”. Este un mare adevăr în această veche zicală românească, pentru că pe parcursul anilor am avut marea șansă să întâlnesc, în marea familie a protecționiștilor, oameni minunați pe care azi îi pot considera frați de cruce. Îmi amintesc cu emoție de simpozioanele ,,Proplant” organizate în fiecare an la


3

Călimănești, unde amenajam împreună cu colegii mei de la ,,Sandoz” sau ,,Dow AgroSciences” standuri de prezentare pline cu flori, dar și cu bucate alese și zaibăr sau must, iar invitații se simțeau minunat. La un astfel de simpozion, cred că în primăvara lui 1997, Directoarea Comercială de la ,,Oltchim” de atunci, frumoasa Vera Preoteasa, m-a rugat să-i primesc la standul Dow AgroSciences pe doi parteneri loiali ai Oltchimului de la Tîrgu Mureș. Au intrat în standul nostru doi ardeleni, unul bine legat și blond, cam emotiv, dar de mare bun simț și seful lui, un ins înalt, subțirel, zâmbăreț, îmbrăcat la patru ace, care purta un costum impecabil și lăsa să fie perceput un discret parfum bun, pe care colegele mele l-au sesizat imediat! Le-am explicat celor doi, împreună cu colegii mei, despre cele mai noi produse Dow de atunci, Sansac, Lontrel, Reldan, Starane, nu apăruse încă Mustang, Lancelot sau Pallas. Am fost tare surprins că insul înalt și bine îmbrăcat nu prea pricepea despre virtuțile produselor noastre, în schimb tânărul blonduț își lua notițe sârguincios. Ne-am despărțit peste câteva minute bune petrecute la standul Dow AgroSciences și am fost invitat să-i vizitez la Tîrgu Mureș. Am acceptat cu plăcere, mai ales că aveam un motiv foarte serios să nu mai merg la București câteva zile și în drumul meu de la Brașov până la Tîrgu Mureș să fac un popas la Fântâna, satul meu natal, unde trăia încă mama. Ajuns la Tîrgu Mureș am găsit cu mare greutate sediul Dafcochim, undeva pe o străduță urcătoare, pe partea dreaptă. Aveam rezervat un loc de parcare în curtea destul de mică și am fost invitat în biroul șefilor. Atunci am aflat că Dafcochim este condus de doi acționari faini, sufletiști și ambițioși: Liviu Cojoc și Radu Fodor. Primul este insul înalt, îmbrăcat la patru ace, care m-a vizitat la Călimănești, iar pe Radu l-am întâlnit pentru prima dată cu prilejul vizitei la Tîrgu Mures. După câteva minute a fost invitat în biroul șefilor și tânărul bine făcut și blond pe care-l cheamă Marinel Ștefan. Așa a început colaborarea și prietenia cu acești oameni minunați cu care am inițiat primele simpozioane de mare anvergură la Tîrgu Mureș, așa au avut fermierii din centrul Transilvaniei ocazia să cunoască, direct de la sursă, virtuțile produselor Dow și să le găsească în depozitul Dafcochim lo-

opinie

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

cal. Cel puțin doi sau trei ani simpozionul a fost organizat la Hotelul ,,Europa” din Tîrgu Mureș și Dow AgroSciences era unicul participant. După câțiva ani, Liviu Cojoc m-a întrebat dacă accept ca la acest simpozion, devenit deja tradițional la început de an, să participe și firma BASF. Răspunsul meu a fost foarte prompt, DA cu mare plăcere, poți invita și alti furnizori de inputuri, decizia este a ta. Îmi amintesc de primul simpozion împreună cu BASF, când i-am lăsat pe ei să prezinte primii produsele lor. Când a venit rândul nostru, înainte să o prezint pe colega mea Patricia Stegerean, cea care făcea prezentarea tehnică, am luat microfonul și am făcut următoarea afirmație: stimați fermieri, vreau să fac o declarație foarte serioasă și vă rog să tineți cont de ea. Acum am realizat că cele mai performante produse de protecția plantelor aparțin firmei BASF (aplauze), atunci când sunt aplicate alternativ sau asociat cu produsele Dow AgroSciences! Cred cu mare tărie că această afirmație este perfect valabilă și azi, iar cei care sunt îndreptățiți să confirme sunt fermierii. Unde a ajuns Dafcochimul după peste 20 de ani de activitate intensă în domeniul distribuției inputurilor pentru agricultură știe toată lumea. La simpozionul de început de an participă cei mai performanți fermieri din Transilvania, iar în fața lor vin să-și expună noutățile nu numai una sau două firme furnizoare de inputuri, ci mult mai multe. Și, în final, trebuie să vă mărturisesc ceva foarte special pentru mine. Cu toate că în ultimii ani am o activitate de cercetare foarte intensă în domeniul protecției plantelor prin firma AgroProspect, în care este implicată familia mea, reprezint și interesele cultivatorilor de cartof din România ca Președinte al FNCR, am acceptat cu mare plăcere propunerea lui Liviu Cojoc și Radu Fodor să fiu consilier tehnic al echipei Dafcochim Agro, condusă cu mare devotament de Marinel Ștefan. Iată cum se închide cercul prieteniei și colaborării cu oameni adevărați, dedicați trup și suflet agriculturii transilvane, care a început cu 20 de ani în urmă la Călimănești și a ajuns la Sarvar în Ungaria, via Tîrgu Mureș, unde o importantă elită a familiei de protecționiști și fermieri de mare clasă, îmbină utilul cu plăcutul împreună, iar liantul acestui eveniment se numește Dafcochim Agro.


4

PROFIL DE FIRMĂ

supliment Transilvania Business

Dafcochim Agro. 20 de ani de parteneriat win-win cu fermierii ardeleni de Dorel VIDICAN

În urmă cu 20 de ani, Liviu Cojoc și Radu Fodor, proprietarii companiei Dafcochim, pariau pe un nou segment de activitate, valorificând o oportunitate de business: distribuția de semințe, îngrășăminte și pesticide pentru agricultură. Așa s-a născut Divizia Agro a Dafcochim. Despre începuturi, parteneriatul cu fermierii și marile firme multinaționale producătoare de inputuri ne-au vorbit cei doi asociați într-un interviu acordat AGRO TB.


PROFIL DE FIRMĂ

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ați înființat, în 1994, compania Dafcochim, axată pe distribuția de produse destinate combinatelor chimice. Ulterior, în 1996, ați identificat o nouă oportunitate de business, distribuția de semințe, îngrășăminte și pesticide pentru agricultură, dezvoltând în cadrul firmei Divizia Agro. Cum au fost acești 20 de ani pentru acest departament? Liviu Cojoc: Divizia Agro a Dafcochim s-a născut ca o continuare firească a activității începute inițial în 1994, de distribuție a produselor destinate combinatelor chimice. O numim firească deoarece o parte din produsele furnizate de noi combinatelor chimice intrau în procesul tehnologic al fabricării îngrășămintelor sau chiar a produselor de protecția plantelor. Și să spunem lucrurilor pe nume, am văzut o mare oportunitate de dezvoltare a unei activități de distribuție a inputurilor pentru agricultură în zona Transilvaniei, unde aceste produse ajungeau de obicei de la ,,centru”, adică de la furnizori naționali localizați în București. Ce am gândit în urmă cu peste 20 de ani s-a adeverit ceva mai târziu. Dacă trăiești aproape de fermier, îi cunoști nevoile și îl ajuți atunci când trebuie, devii prieten cu el pe viață. Cu cei câteva sute de fermieri, parteneri loiali Dafcochim, am crescut împreună, pe englezește se spune win-win, noi putem traduce că am făcut un rămășag bun din care au câștigat toți. Anul 2016 a fost un an dificil pentru fermieri, în special din cauza achitării cu întârziere a subvențiilor de către APIA. Deci o lipsă mare de cash-flow. Cum a sprijinit Dafcochim nevoile de inputuri ale fermierilor? Radu Fodor: Să știți că toți anii sunt dificili, nu cred că ne putem lăuda în ultimii 20 de ani că unul sau doi ani au fost excepționali. Cu referire directă la răspunsul la prima întrebare, în anii foarte dificili, ,,prietenul la nevoie se cunoaște”. Este adevărat că, în anul 2016, fermierii au avut o mare lipsă de bani lichizi, din motivele deja foarte cunoscute, dar noi i-am înțeles și nu cred că au suferit din cauza noastră să-și respecte tehnologiile, punându-le la dispoziție toate inputurile necesare la timp și fără clauze speciale la contractele standard. Știu că în vară ați organizat pentru fermieri, la Seuca, o prezentare de soiuri de grâu. Care au fost ecourile acestui eveniment în rândurile fermierilor din cele opt județe pe care le deserviți? Radu Fodor: Ferma de la Seuca este o locație specială, mai ales terenul din lunca Târnavei Mici unde au fost realizate loturile demonstrative cu soiuri de grâu și tehnologii Dafcochim. Pe un fond pedo-climatic excepțional și aplicând cele mai avansate tehnologii agricole, și aici ne referim la sămânța de grâu certificată cu potențial biologic ridicat și foarte ridicat, o fertilizare și protecție a culturilor rațională, respectând cu strictețe Bunele Practici Agricole și principiile Managementului Integrat de Combatere a bolilor, dăunătorilor și buruienilor, s-au obținut producții de referință pentru zona Transilvaniei de 8-9 tone la hectar, cu un conținut mediu de gluten de peste 30 %. La evenimentul de la Seuca au participat peste 400 de fermieri din toate județele din centrul Transilvaniei, dar și principalii furnizori de inputuri. Să știți că intenția noastră nu a fost să dăm lecții fermierilor, în marea lor majoritate au culturi impecabile în fermele lor. Ce ne-am propus noi, și fermierii au apreciat acest lucru, a fost să avem un dialog cu ei în fața lanurilor, să pună întrebări, iar echipa noastră tehnică asistată de firmele producătoare să răspundă la întrebările puse, pe loc și cu exemple concrete din câmp.

Care este relația de colaborare dintre Dafcochim Agro și marile firme multinaționale producătoare de inputuri? Liviu Cojoc: Dacă în relațiile noastre cu fermierii am spus că am crescut împreună în ultimii 20 de ani, cu siguranță același lucru este valabil și pentru marile companii multinaționale. Avem relații de colaborare excelente cu marile concerne multinaționale, bazate pe încredere și respectând cu strictețe principiile de bază ale economiei de piață, dar să știți că negocierile cu firmele multinaționale nu sunt tocmai simple, am întâmpinat și unele turbulențe în relațiile comerciale cu unii furnizori multinaționali de inputuri. Practic, noi negociem prețurile, volumele, termenele de livrare și scadențele de plată, astfel încât să le putem oferi la rândul nostru fermierilor cele mai performante produse de protecția plantelor, semințe și îngrășăminte în condiții avantajoase pentru ei și competitive față de alți furnizori de inputuri locali sau naționali. Noi ținem foarte mult la principiile comerciale dar și morale de bază, fie ele scrise sau nescrise, și stabilite inițial de ADIPA (Asociația Distribuitorilor și Importatorilor de Pesticide din Ardeal) unde suntem membrii fondatori. Chiar dacă ADIPA are o prezență discretă pe piață, considerăm normal ca și furnizorii noștri de inputuri să țină cont de aceste principii și să fie imparțiali cu principalii lor distribuitori. Un gând pentru fermieri la început de AN NOU. Liviu Cojoc: Gândul nostru bun în prag de AN NOU pentru partenerii Dafcochim este unul foarte simplu și de bun simț: RĂMÂNEM APROAPE DE VOI, LA BUCURII ȘI LA NEVOI!

Avem relații de colaborare excelente cu marile con­ cerne multinaționale , ba­z ate pe încredere și respectând cu strictețe principiile de bază ale economiei de piață, dar să știți că negocierile cu firmele multinaționale nu sunt tocmai simple, am întâmpinat și unele turbulențe în relațiile comerciale cu unii fur­ nizori multinaționali de inputuri

5


6

PROFIL DE FIRMĂ

supliment Transilvania Business

Socializarea, cheia succesului relației dintre fermieri și Compania Dafcochim Divizia Agro din cadrul Dafcochim a reușit ca prin muncă, oameni devotați, dar mai ales seriozitate să dețină, în prezent, jumătate din cifra de afaceri a companiei, succes datorat, în special, celor care deservesc această componentă Dafcochim, dar mai ales a relațiilor acestora cu fermierii. Un exemplu edificator vine chiar din partea managerului Diviziei Agro, Marinel Ștefan, cel care conduce acest segment important din cadrul Companiei Dafcochim din anul 1999. Mai jos povestea de douazeci de ani a Dafcochim Agro vazută chiar de managerul Marinel Ștefan. (Agro Transilvania Business)

Începuturile și consolidarea afacerii Am fost puțin speriat la început de această numire, de faptul că voi avea o misiune foarte grea, în contextul în care cel care deținea această funcție înaintea numirii mele a fost o persoană cu multă experiență. Toate cunoștințele mele despre agricultură le aveam încă din anii copilăriei, tatăl meu fiind brigadier de fermă, implicat activ în activitatea agricolă. Așa se face că am ajuns să pun în practică experința dobândită în familie prin numirea mea în fruntea Diviziei Agro. Primul an în care am fost numit managerul Diviziei Agro a fost unul dificil pentru mine, am încercat să atrag cât

mai mulți fermieri către Dafcochim, dar și să le ofer soluții performante în condiții avantajoase pentru ei. Conducerea companiei, în general, a avut mare încredere în mine și mi-a oferit tot sprijinul necesar, și aici nu pot să nu-l amintesc pe Liviu Cojoc, cel care m-a sprijinit, îndrumat și ajutat la propriu în toată activitatea mea și căruia îi datorez toată dezvoltarea mea profesională de până acum. La începutul activității mele în fruntea Diziei Agro, clienții fideli erau foarte puțini și ezitanți, iar echipa tehnică de vânzări - la fel. Printr-o politică chibzuită și de bun simț, am încercat să mă apropiu de fermieri, să le înțeleg bine nevoile și le-am oferit tot sprijinul și încrederea mea, iar, în scurt timp, numărul acestora a început să crească. La primele începuturi am încercat să dezvoltăm cu prioritate magazinele, am ajuns să avem un număr de 46 fitofarmacii în zona centrală a Transilvaniei. În paralel am început să dezvoltăm și parteneriatul cu fermierii, mai mari sau mai mici, organizați în societăți agricole la acea vreme. Un lucru care a contat în mod crucial la dezvoltarea Diviziei Agro a Dafcochim, i se datorează în mare masură tot lui Liviu Cojoc, cel care a reușit într-un timp record în urmă cu cca 20 de ani să stabilească parteneriate directe și să câștige încrederea celor mai importante firme multinaționale furnizoare de inputuri pentru agricultură. Îmi amintesc cu mare plăcere de simpozioanele organizate la Tîrgu Mureș de firmele Dow AgroSciences și BASF, practic primele mari firme multinaționale care au avut încredere în Dafcochim. Parteneriatul cu aceste renumite firme multinaționale a avut ca fundament clar relația personală a lui Liviu Cojoc cu managementul acestor firme, Gheorghe Boțoman și


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Iulia Nicola la Dow AgroSciences sau Viorel Blidea, Horea Teodoru și, mai târziu, Tiberiu Dima la BASF, relație bazată pe încredere, respectarea cuvântului de onoare și, în final, rezultate certe. Astfel au ajuns la Tîrgu Mureș, în depozitele noastre, cele mai performante și noi produse de protecția plantelor, de care au beneficiat imediat clienții noștri fideli. Practic, toate negocierile noastre cu aceste multinaționale erau făcute în numele fermierilor, cei care au beneficiat direct de prețuri avantajoase și termene de plată rezonabile, dar și de cele mai performante produse de protecția plantelor existente pe piață la un moment dat. Pe acest fundal strict comercial, ca o primă prioritate pentru noi, a fost dezvoltarea unor relații amiabile și prietenești cu fermierii, care au apreciat în mod direct deschiderea noastră și care au beneficiat de suportul nostru, mai ales în perioade critice pentru ei, în anii agricoli dificili când bilanțul economic la nivel de fermă nu era unul foarte performant. Am fost foarte apropiați de ei în privința onorării prompte a comenzilor dar și prin oferirea de consultanță tehnică constantă, comparativ cu distribuitorii care se considerau naționali și care aveau sediul în București, având un număr limitat de specialiști în teritoriu și o logistică destul de limitată. Odată clienții câștigați, urma segmentul cel mai important, și anume cel al consolidării parteneriatului cu ei și a încrederii reciproce, iar relația umană cu fiecare dintre ei a fost cheia succesului nostru. Pe acest fundament solid am căutat să le oferim fermierilor noștri cât mai multe întâlniri, simpozioane, vizite de câmp, împreună cu principalii furnizori multinaționali de inputuri, să afle direct de la ei care sunt cele mai noi produse disponibile pe piață, să pună direct întrebări și să primească răspunsul competent direct de la sursă. Această încredere s-a consolidat în timp, am reușit sub diferite forme să-i atragem, să socializăm cu ei, ca atare și simpozioanele pe care le organizăm sunt, după spusele lor, ale producătorilor de ”medicamente” pentru plante, cele mai mari simpozioane pe care le organizează cineva în țară, și toți se miră cum de reușim să aducem sute de fermieri la un astfel de eveniment. Am căutat locații care să aibă o capacitate de minimum 200 de camere, tocmai pentru a satisface un număr cât mai mare de fermieri, cum va fi simpozionul din luna ianuarie 2017 din Ungaria, unde vor participa aproape 200 de fermieri, reprezentanții principalelor firme multinaționale și, desigur, echipa tehnică și comercială a Dafcochim în frunte cu cei doi acționari, Liviu Cojoc și Radu Fodor.

De ce sunt importante simpozioanele Dafcochim? Când am organizat prima dată acest simpozion în Ungaria, am fost un pic reticenți pentru că nu știam care va fi efectul

PROFIL DE FIRMĂ

unui astfel de eveniment. Am realizat cu mare plăcere, după două zile intense petrecute alături de fermieri, unde am îmbinat prezentările tehnice cu divertismentul și voia bună, că, de fapt, socializarea reprezintă cu adevărat consolidarea triplului parteneriat între Dafcochim Agro, fermieri și firmele multinaționale. Simpozioanele tehnice și vizitele în câmp la loturi demonstrative sunt foarte apreciate de către fermieri. La asemenea evenimente, pe lângă informațiile pur tehnice oferite, fermierii socializează între ei, își împărtășesc problemele cu care s-au confruntat în timpul anului, dar foarte important găsesc răspunsul la felul în care pot fi rezolvate aceste probleme, fie de la echipa tehnică a Dafcochim Agro, fie de la reprezentanții tehnici ai firmelor multinaționale. Aici cred că este momentul și locul să împărtășesc un crez al meu la care am ținut și țin foarte tare și pentru implementarea căruia m-am implicat trup și suflet: în permanență am solicitat și încurajat firmele multinaționale să îi trimită pe oamenii lor din teritoriu la fermieri, dar să nu se jeneze și să conlucreze foarte strâns, atât cu mine cât și cu echipa mea tehnică. Prin acest parteneriat activ am reușit să formez o echipă care am simțit efectiv că este pe placul și asentimentul fermierilor și să formăm o mare familie în interiorul căreia relațiile umane sunt primordiale. La ora actuală, Dafcochim Agro este o firmă de distribuție a inputurilor pentru agricultură, respectată atât de fermieri cât și de marile firme multinaționale, cu o infrastructură modernă, o logistică impecabilă și cu o echipă de oameni faini cu care mă mândresc. Toate acestea au în spate pe cei doi acționari, Liviu Cojoc și Radu Fodor, din partea cărora primim suport permanent. Și mai este un lucru de mare valoare pentru viitorul firmei Dafcochim: avem oameni tineri în echipă, iar faptul că, în urmă cu trei ani, Silvia Oprișcan a fost direct implicată în conducerea executivă, putem spune cu siguranță că Dafcochim este pe calea cea bună. Doamne ajută!

Marinel Ștefan Manager DAFCOCHIM Agro

7


CULTURA MARE

8

supliment Transilvania Business

Belchim celebrates 30 years of innovative development de Dorel VIDICAN

Belchim celebrates 30 years of activity in 2017. Mr. Frederic Charpentier, Manager North/East/ South Europe, CIS, Africa, recalls the key moments of company’s history, and offers us a picture of the Romanian agriculture in an interview for Agro TB. In 2017 the company you represent celebrates 30 years of activity. What were the moments that have marked the company's transformation into an major european player in the market of plant protection products?  In 1987, Belchim started as a distribution company for crop protection products in Belgium, with focus on customers relationships and sales.  ISK & FMC become partners and bring innovative products to the portfolio of Belchim. Also other R&D driven companies rely on Belchim for their European market access.  Belchim Crop Protection has demonstrated a constant and rapid territory expansion from 2001 onwards.  Growing one step at the time, now covering EU28 with 17 country organisations.  Always focused on parameters of today and tomorrow, next step has been mastering EU regulatory. We managed our own registration dossiers.  With purchase of own products, Belchim was brought in an international picture. How do you see the agriculture in the south-east region of the European Union, especially in Romania?  Agriculture in EU in general has a very high technological and technical level.  Within EU, Romanian agriculture represent a big potential, Country size, farm size, type of soil, geographical position of country, number of crops grown, technical level of people linked to agro-business, represent an asset for the future.  Romanian agriculture is for sure of big interest for a company like BCP. Our portfolio product is mainly turned on products for crops like Corn, Sunflower, Vines, Potatoes, orchards and vegetables as many important crops for the country.  We strongly believe that South-East region of EU will become a very promising region. Due to assets explained above, Romania might lead this region. What technological offeres has Belchim prepared for the Romanian farmers and what are the novelties that you prepare for the future? Belchim is a provider of SOLUTIONS adapted to the

market needs.  Our vision: Innovation is in the DNA of Belchim Crop Protection • Products with potential, fit to the standards and parameters of today & tomorrow. • Products with a good fit in the Belchim portfolio. • Chemical and biological products, to be ready for IPM. (integrated pest management)  Our Technology Sources • own Belchim products • ISK and other R&D suppliers  Our aims: Maximize benefit of all innovations • Number of crops/uses on label; • Mixture development; • Product Life Cycle Management Some thoughts for the farmers in Romania.  We know and are convinced that agriculture is continuously evolving. All of parameters are moving fast. Every day BCP acts in order to support agriculture and to keep as much as possible an added value to all of actors including farmers.  Romanian farmers must believe in their potential, their future, we are believing as well in theirs, which is why BCP invests in Romania with products, people and company structure.


CULTURA MARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Belchim, 30 de ani de dezvoltare inovativă Belchim aniversează 30 de ani de activitate în 2017. Domnul Frederic Charpentier, Manager North/East/South Europe, CIS, Africa, rememorează, într-un interviu acordat Agro TB, momentele cheie din istoria companiei, însă ne oferă și o imagine a agriculturii din România. În 2017, compania pe care o reprezentați aniversează 30 de ani de activitate. Care au fost momentele cheie care au marcat transformarea companiei într-un jucător european major pe piața produselor de protecție a plantelor?  În 1987, Belchim și-a început activitatea ca o companie de distribuție a produselor pentru protecția culturilor în Belgia, concentrându-se pe relaționările cu clienții și pe vânzări.  ISK & FMC devin parteneri și aduc produse inovative în portofoliul Belchim. De asemenea, alte companii din R&D (cercetare - dezvoltare) se bazează pe Belchim pentru a intra pe piața europeană.  Belchim Crop Protection a avut o expansiune teritorială cons­tantă și rapidă începând cu 2001.  Dezvoltându-se pas cu pas, astăzi deținem o rețea de filiale în 17 țări din Uniunea Europeană.  Preocupați întotdeauna de parametrii de astăzi și de mâine, următorul pas a fost însușirea reglementărilor Uniunii Europene. Am gestionat propriile dosare de înregistrare.  Prin achiziționarea propriilor produse, Belchim a devenit parte a unei imagini internaționale. Cum vedeți dvs. domeniul agriculturii în Sud-Estul Uniunii Europene, în special în România?  În general, agricultura în Uniunea Europeană are un nivel ridicat tehnologic și tehnic.  În Uniunea Europeană, agricultura românească are un potențial imens, mărimea țării, a fermelor, tipul solului, poziția geografică a țării, numărul culturilor, nivelul tehnic al persoanelor care activează în agro-business reprezintă bunuri de preț pentru viitor.  Agricultura românească este, cu siguranță, de mare interes pentru o companie precum BCP. Portofoliul nostru de produse este, în principal, destinat produselor pentru culturi precum porumb, floarea soarelui, viță-de-vie, cartofi, livezi și legume, ca și pentru alte culturi importante pentru țară.  Noi credem cu tărie că Sud-Estul Uniunii Europene va deveni o regiune foarte promițătoare. Datorită acestor resurse amintite mai sus, România ar putea fi lider în regiune. Ce oferte tehnice a pregătit Belchim pentru fermierii români și ce noutăți are pentru viitor? Belchim este un furnizor de soluții adaptate nevoilor pieței.  Viziunea noastră:

Inovația este în codul genetic al Belchim Crop Protection. • Produse cu potențial, adaptate standardelor și parametrilor de astăzi și de mâine. • Produse cu o potrivire bună în portofoliul Belchim. • Produse chimice și biologice pregătite pentru managementul integrat al dăunătorilor.  Tehnologia noastră: Surse • Produse proprii Belchim • ISK și alți furnizori R & D  Obiectivele noastre: Maximizarea beneficiului tuturor inovațiilor • Numărul de recolte/utilizări conform etichetei • Dezvoltarea amestecurilor • Managementul ciclului de viață al produsului Câteva gânduri pentru fermierii din România…  Noi știm și suntem convinși că agricultura evoluează continuu. Toți parametrii se dezvoltă rapid. În fiecare zi, BCP acționează pentru a sprijini agricultura și a aduce cât mai multă plus-valoare tuturor actorilor, inclusiv fermierilor.  Fermierii români trebuie să creadă în potențialul lor, în viitorul lor, noi credem, de asemenea, în ei, de aceea, BCP investește în România în produse, oameni și structura companiei.

9


10

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Recomandările Nufarm România de Daliana AST – Director Național Vânzări, Nufarm România

În cei zece ani de prezență pe piața românească, cu suportul special al partenerilor noștri, compania Nufarm și-a construit o poziție recunoscută în piață, astfel că suntem în măsură să aducem în fermele românilor tehnologii fitosanitare complete pentru cele mai importante culturi: cereale păioase, porumb, rapiță, viță-de-vie și cartof. Ne preocupăm continuu să găsim soluții adecvate - unele produse cu spectru larg, altele specializate în agenții patogeni țintă - menținând tot timpul un bun raport eficacitate/cost pentru a veni în sprijinul nevoii fermierilor de a face față provocărilor tot mai diverse cu care se confruntă an de an. Noutățile pe care le-am adus în 2015-2016 în portofoliul nostru sunt cele cinci erbicide - Hudson, Isomexx, Estet, Kyleo și Clinic Xpert, patru fungicide - Timpani, Tazer, Soleil, Prolectus - și un insecticid biologic pe baza de Bacillus Thuringiensis – Bactospeine DF. Portofoliul astfel îmbogățit ne ajută să vă propunem soluții de combatere flexibile, adaptabile la specificitatea oricărei ferme. Astfel, pentru cultura de cereale păioase, vă recomandăm noul nostru fungicid - Timpani (clorotalonil + tebuconazol). Este specializat în controlul septoriozelor, fiind o combinație optimă de două substanțe active cu mod de acțiune dublu: sistemic și multi-site, care asigură o eficacitate ridicată, spectru larg de combatere și protecție de lungă durată. O soluție robustă în managementul combaterii rezistenței, care merită utilizată în culturile dumneavoastră! Pe segmentul de erbicide totale, Nufarm este pregătit cu produsul Clinic Xpert, pe bază de glifosat, ce corespunde noilor reguli ale UE. În plus, vă propunem o alternativă nouă:

erbicidul total Kyleo – o combinație a două substanțe active cu acțiune complementară - glifosat și acid 2.4 D - pentru înlăturarea fenomenelor de rezistență și acțiunea mult mai rapidă asupra buruienilor cu frunza lată. Vă invităm să o încercați în fermele dvs. pentru a vă convinge! Pentru culturile bio, un segment din ce în ce mai atractiv dar complex, Nufarm a adus în piața românească produsul Bactospeine DF (Bacillus Thuringiensis) pentru controlul larvelor din ordinul Lepidoptera. Bactospeine poate fi utilizat cu succes și în culturile convenționale, pentru un management integrat de combatere a dăunătorilor. Produsul este biologic, astfel că recoltele nu vor conține reziduuri. Vă așteptăm cu drag la seminariile din prima parte a anului pentru a vă prezenta pe larg și a dezbate împreună soluțiile tehnologice propuse de Nufarm, personalizate pe fiecare cultură și zonă agricolă și avem convingerea că alături de distribuitorii noștri și cu suportul lor, acordat atât nouă cât și dvs. fermierilor, vom face față cu succes și provocărilor din noul an! Vă asiguram de tot respectul și sprijinul nostru, promitem să vă rămânem aproape și vă dorim din toata inima să aveți un an agricol deosebit de bun, să fiți sănătoși și să aveți recolte bogate și de calitate!


12

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Rubanajul, o metodă modernă de pregătire a fânului de prof. dr. Ioan ROTAR, Facultatea de Agricultură - USAMV Cluj-Napoca

Problema producerii unui furaj de calitate în țara noastră, pentru multe ferme, este încă la nivel de deziderat. Cauzele sunt multiple și nu ne permitem în acest spațiu să le analizăm exhaustiv, ci doar să semnalăm una care pare extrem de importantă, și anume structura bazei furajere. Structură, care trebuie, în opinia noastră, să cuprindă obligatoriu leguminoasele perene, adică lucernă, trifoi roșu sau sparcetă în funcție de condițiile de sol și climă din fiecare fermă. Dacă în perioada de pășunat, asigurarea unei rații alimentare pentru animalele domestice, echilibrată în special în proteină, se poate rezolva în multe moduri, asupra cărora nu vom insista aici, pentru perioada de stabulație lucrurile stau altfel, nu de puține ori deficitul de proteină fiind cel ce limitează obținerea unor produse animaliere de calitate și în cantitate suficientă, de aceea considerăm că în fiecare fermă trebuie să fie o cultură de lucernă, ori trifoi roșu, ori sparcetă. Cunoscând faptul că aceste culturi au un conținut în proteină brută între 15 – 20 % raportat la substanța uscată, arată că alegerea este pe deplin justificată. Nu de puține ori fermierii au, însă, probleme cu recoltarea leguminoaselor perene deoarece pierderile prin uscarea pe sol sunt foarte mari, iar, câteodată, poate duce chiar la compromiterea recoltei. Se apreciază că pe un timp favorabil

uscării fânului de lucernă pe sol pierderile pot ajunge până la 20 %, pierderi cauzate în special de scuturarea frunzelor și a unor ramificații. Avem o alternativă? Avem și afirmăm categoric că noua tehnologie care presupune ca baloții rotunzi să fie înfoliați cu folie de polietilenă (4-5 straturi) la o umiditate de 35 – 40%, pe care o numim cu un termen preluat din limba franceză rubanaj, este acum cea mai modernă tehnologie de recoltare și păstrare a leguminoaselor perene în general și a lucernei în special. Fermentația care are loc în baloții înfoliați este mult mai redusă decât la furajele însilozate după metoda clasică. Pe de altă parte, conținutul ridicat în substanță uscată și presarea foarte puternică a materialului (în cazul nostru a lucernei) limitează fermentația ca și balotarea plantei întregi, fapt ce îngreunează accesul bacteriilor la sucul intracelular comparativ cu situația pe care o întâlnim la silozul clasic unde furajul este tocat foarte mărunt, iar infecțiile cu bacterii


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

homofermentative este mult ușurată. Astfel că sistemul acesta de producere a furajului în baloți înfoliați care au o umiditate de 35 – 40 %, în momentul balotării, se caracterizează printr-o fermentație lactică redusă, printr-o proteoliză scăzută și printr-un Ph ridicat. Metoda se aplică la conservarea ierburilor de pe pajiștile naturale și semănate. După cosirea ierbii, aceasta se lasă pe sol până ajunge la un conținut în substanță uscată cuprins între 35 și 45 % .Valorile superioare sau inferioare pot fi defavorabile fermentației. La această umiditate se balotează și apoi se acoperă cu 1-4 straturi de folie de polietilenă. Acoperirea cu folie de plastic și balotarea foarte presată elimină aerul, iar cantitatea de apă redusă împiedică apariția fermentației butirice, astfel că, în materialul preparat în acest mod se dezvoltă o fermentație lactică.

CULTURA MARE

Tehnologia are o serie de avantaje tehnico-economice, după cum urmează: • realizarea unei capacități de lucru ridicate la balotare, de 50 – 60 t/zi față de 17 – 20 t/zi în cazul tehnologiei clasice de balotare; la umiditatea de 35 – 45 %, se obține o calitate superioară a furajului, cu un conținut ridicat în proteină și caroten; • datorită faptului că frunzele nu se scutură, în procesul de conservare, pierderile sunt sub 5 %, iar metoda poate fi aplicată cu succes pentru conservarea ierbii, în zonele ploioase, posibilitatea de depozitare fiind necostisitoare. Fânul realizat în acest mod are un miros plăcut, o culoare apropiată de aceea a plantelor în momentul recoltării și, mai ales, o valoare furajeră ridicată datorată păstrării aproape în totalitate a frunzelor și ramificațiilor plantelor.

13


14

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Dow Agrosciences lansează o nouă subsţantă activă, Arylex™ Active

este o nouă substanţă activă revoluţionară pentru combaterea buruienilor cu frunză lată la cereale şi alte culturi, rezultat al departamentului de cercetare-dezvoltare al Dow AgroSciences. Ca prim membru al arilpicolinatelor, o nouă clasă structurală din categoria Grupa O din HRAC, Arylex reprezintă noua generaţie cu acest mod de acţiune unic şi oferă o siguranţă, eficacitate şi flexibilitate de excepţie. Arylex va fi baza unei noi game de produse personalizate pentru diferite culturi precum cereale, rapiţă sau floarea soarelui, care le oferă fermierilor un control riguros asupra unui spectru larg de buruieni cu frunza lată, la doze mici, dar şi cu un impact redus asupra mediului şi puţine restricţii.

Mod de acţiune După ce sunt absorbite prin frunzele şi rădăcini, moleculele de Arylex sunt metabolizate în formă activă şi sunt translocate prin sistemul foliar, acumulându-se în punctele de creştere ale plantei. Moleculele de Arylex sunt absorbite rapid în celulele plantei, unde erbicidul imită hormonii naturali prin legarea de receptorii de auxină din nucleul celulelor; complexul astfel format distinge Arylex de alte erbicide sintetice cu acţiune auxinică. Primele simptome vizibile apar în câteva ore de la aplicare, iar combaterea totală se realizează în 2-3 săptămani după aplicare.

Avantaje principale Selectivitate remarcabilă Arylex poate fi aplicat în siguranţă la cereale de toamnă şi de primăvară, între apariţia primelor frunze şi până la ultimele faze de creştere. Eficacitate superioară Arylex™ Active se face remarcat în grupa erbicidelor auxinice sintetice datorită eficacităţii sale superioare la doze reduse de aplicare. În postemergenţă, dozele de substanţă activă de 5 – 7,5 grame la hectar combat eficient numeroase buruieni cu frunza lată, inclusiv anumite specii rezistente la acţiunea ALS sau SU. Compatibilitate ridicată Arylex oferă eficacitate superioară şi compatibilitate ridicată cu numeroase alte substante active. Flexibilitate de excepţie Un avantaj esenţial al Arylex™ Active este dat de flexibilitatea sa. Spre deosebire de alte erbicide auxinice sintetice, Arylex oferă performanţe bune chiar şi în condiţiile de umiditate şi frig specifice toamnei târzii sau primăverii timpurii. Cu Arylex, fermierii se bucură de o flexibilitate deosebită când vine vorba de a stabili rotaţia culturilor. Arylex se descompune rapid în sol şi în reziduurile plantei, permiţând semănarea în siguranţă a diverse culturi de premergătoare şi culturi intercalate semănate de regulă toamna.


16

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Importanța aplicării managementului integrat în protecția plantelor, rolul firmelor producătoare și al distribuitorilor de ,,medicamente pentru plante” dr. ing. Gheorghe BOȚOMAN Managementul combaterii integrate a bolilor, dăunătorilor și buruienilor din culturile agricole și horticole este un concept deja agreat, legiferat și implementat în aproape toate țările membre ale UE. Acest concept se bazează pe cunoștințe științifice în domeniul tehnologiilor agricole și reprezintă o cerință majoră de utilizare durabilă și responsabilă a produselor de protecția plantelor (PPP), coroborate cu alte măsuri și mecanisme de control al organismelor dăunătoare, prietenoase cu mediul înconjurător și care vor conduce la obținerea de producții sănătoase și, în același timp, rentabile pentru fermieri. La nivel național, gestionarea integrată a organismelor dăunătoare are ca bază legislativă Anexa 3 din cadrul OUG numărul 34/2012 completată cu alte acte legislative ulterioare, inclusiv Legea nr. 63/2013, și care stabilesc cadrul instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României. Este în lucru și va fi foarte curând publicat de către Autoritatea Națională Fitosanitară, din subordinea MADR, un ,,Ghid de bune practici de gestionare integrată Acțiunile de com­ a organismelor dăunătoare”. Conceptul controlului integrat batere integrată al organismelor dăunătoare se trebuie să mo­ni­ bazează pe ideea controlului torizeze foar­te strict biologic și chimic al acestora și urmărește conservarea la atât populațiile maxim a dușmanilor naturali orga­nismelor dău­ ai organismelor dăunătoare nătoare cât și a culturilor agricole și horticole, inamicilor na­t u­ prin utilizarea rațională și responsabilă a produselor de rali ai acestora, protecția plantelor (PPP), și, în astfel încât să se același timp, selective pentru stabilească cele inamicii naturali ai organismelor dăunătoare (entomo-fauna utilă). mai potrivite me­ Acțiunile de combatere integrată tode de aplicare a trebuie să monitorizeze foar­ tratamentelor fito­ te strict atât populațiile orga­ sanitare. nismelor dăunătoare cât și a inamicilor naturali ai acestora,

astfel încât să se stabilească cele mai potrivite metode de aplicare a tratamentelor fitosanitare, impunându-se în același timp și respectarea întocmai a principiilor de bază privind: dozele omologate, alternanța substanțelor active, intervalul dintre tratamente și intervalul dintre ultimul tratament și recoltare. Dacă aceste reguli sunt respectate cu strictețe, produsele de protecția plantelor sunt adevărate medicamente pentru


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

plante și sunt de neînlocuit în programele de combatere integrată a agenților patogeni. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură definește foarte clar noțiunea de combatere integrată, astfel: ,,combaterea integrată este un sistem de reglare a populațiilor de dăunători care, ținând seama de mediul particular și de dinamica populațiilor speciilor luate în considerare, folosește toate metodele corespunzătoare într-un mod cât se poate de compatibil și menține populațiile de dăunători la un nivel la care nu produce pagube economice”. La baza sistemelor de combatere integrată stau metodele de prognoză și avertizare moderne, care pot prevedea cu mare acuratețe pragurile minime de dăunare ale agenților patogeni și stabilesc cu precizie momentele optime de aplicare a produselor chimice, biologice sau alte metode și practici agrotehnice corespunzătoare. Gestionarea integrată a organismelor de dăunare presupune ca pe lângă utilizarea rațională și responsabilă a produselor chimice sau biologice de combatere să se implementeze la nivelul fermei o serie de măsuri specifice, ca de exemplu: cultivarea soiurilor și hibrizilor cu toleranță sau rezistență genetică la anumite boli sau dăunători, rotația culturilor/asolamentul, stabilirea și utilizarea zonelor de protecție, fertilizarea echilibrată a culturilor, implementarea sistemului de prognoză și avertizare, promovarea bunelor practici de aplicare în siguranță a produselor de protecția plantelor, utilizarea echipamentelor de stropit calibrate și verificate tehnic etc. Rolul firmelor producătoare de produse pentru protecția plantelor și, implicit, a distribuitorilor este unul de mare responsabilitate și are ca partener principal de dialog fermierul român. Din fericire, industria de protecția plantelor este foarte bine organizată la nivel național prin Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), care a implementat, în ultimii aproape 15 ani de existență, programe sustenabile absolut necesare pentru realizarea unui viitor durabil agriculturii românești. AIPROM susține cu fermitate introducerea de noi procese și metode care implică folosirea de produse avansate de protecția culturilor în conformitate cu standardele de toxicologie și mediu, dezvoltarea de substanțe active noi, prietenoase cu mediul înconjurător, fabricarea, ambalarea și transportul produselor de protecția plantelor, care să asigure protecția oamenilor și a mediului înconjurător, utilizarea sigură și durabilă a acestor produse și promovarea și susținerea practicilor agricole durabile. Îmi place să spun si sunt tare mândru de acest lucru că în România există o elită de profesioniști

CULTURA MARE Rolul firmelor producătoare de produse pentru protecția plantelor și, implicit, a distribuitorilor este unul de mare responsabilitate și are ca partener principal de dialog fermierul român. în domeniul protecției plantelor, care reprezintă, de fapt, familia protecției plantelor din România, iar pe membrii acestei familii îi poți găsi fie activând în rețeaua Autorității Naționale Fitosanitare sau implicați în cercetarea agricolă, fermieri mai mari sau mai mici și, nu în ultimul rând, făcând parte din echipele comerciale sau tehnice ale companiilor multinaționale și ale distribuitorilor locali sau naționali. Pentru implementarea corectă la nivel național a sistemului de management integrat în protecția plantelor este necesar ca membrii acestei familii de profesioniști să conlucreze foarte strâns și să promoveze principiile acestui concept până la nivel de fermă, în folosul final al consumatorului.

Claudiu Necșulescu și Liviu Cojoc apreciază savoarea vinului de JIDVEI la cea mai modernă cramă de vinuri albe din România!

17


CULTURA MARE

18

supliment Transilvania Business

DuPont™ Tripali® ERBICID

PRODUS NOU

ERBICID SELECTIV PENTRU COMBATEREA ÎN POSTEMERGENŢĂ A BURUIENILOR CU FRUNZĂ LATĂ ANUALE ŞI PERENE ÎN CULTURILE DE CEREALE PĂIOASE. Conține: 10,5% florasulam + 8,3% metsulfuron metil + 8,3% tribenuron metil Formulare: granule solubile Ambalat la 200g Tripali® este omologat în România cu certificat nr. 181PC/16.03.2016

AVANTAJE

• Sinergismul şi compensarea reciprocă a celor trei substanțe active asigură combaterea unui spectru larg de buruieni, inclusiv pălămida, turița, macul, muşețelul etc. • Asigură o combatere eficientă a buruienilor cu frunză lată. • Poate fi utilizat pe orice cultură de cereale păioase, fără restricții pentru culturile ce urmează în rotație • Poate fi aplicat din stadiul de 3 frunze până la apariția completă a frunzei stindard. • Compatibil cu produsele fitosanitare folosite la culturile de cereale păioase.

CULTURA

DOZA

RECOMANDĂRI

Grâu

37 - 50 g/ha

Volumul de apă: 200-400 l/ha Tripali® se utilizează în poste­ mergenţă la cereale păioase din stadiu de 2 frunze până la apariţia frunzei standard (BBCH 12-39) pentru com­ baterea buru­ienilor cu frunza lată anuale şi Perene. Momentul optim de aplicare este în perioada de creştere activă a buruienilor în stadiul de 2-4 frunze

SPECTRUL DE BURUIENI COMBĂTUTE BURUIENI SENSIBILE

Ardeiul broaştei (Polygonum persicaria) Busuioc de câmp (Galinsoga quadriradiata) Cruciuliţă (Senecio vulgaris) Haţmaţuchiul măgarului (Torilis arvensis) Lobodă (Chenopodium album) Mac (Papaver rhoeas) Muşeţel (Matricaria recutita) Muştar de câmp (Descurainia sophia) Muştar sălbatic (Sinapis vulgaris) Nu-mă-uita (Myosotis arvensis) Pălămidă (Cirsium arvense) Punguliță (Thlaspi arvense) Rapiţa de ulei, samulastră (Brassica oleifera) Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) Rocoină (Stellaria media) Romaniţă (Matricaria inodora) Scânteiuţa (Anagallis arvensis) Sugel puturos (Lamium purpureum) Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) Troscot de baltă (Polygonum amphibium) Turiţa (Galium aparine) Urda vacii (Cardaria draba) Urzică mică (Urtica urens) Urzica moartă (Lamium amplexicaule) Zgrăbunţică (Lapsana communis)

BURUIENI MEDIU SENSIBILE

Albăstriţă (Centaurea cyanus) Hrişcă urcătoare (Polygonum convolvulus) Troscot (Polygonum aviculare) Ventrilică (Veronica persica) Viorele de ogoare (Viola arvensis)

BURUIENI MEDIU REZISTENTE Doritoare (Veronica hederifolia) Fumariţă (Fumaria officinalis) Talpa gâştei (Atriplex patula)


20

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Programul FERMIERUL CAMPION

“Programul - FERMIERUL CAMPION - lansat în 2016 în România la cele patru culturi de porumb, floarea soarelui, rapiță și soia a reunit fermieri și producții excepționale din toată țara noastră. Suntem mândri de rezultatele obținute cu produsele noastre, dar mai ales de faptul că în România se practică tehnologii de înaltă clasă care aduc satisfacții și profit clienților noștri” Maria Cîrjă Director marketing


22

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Exemple de bune practici în agricultură prezentate la RALF 2016 de Alin ZAHARIE

Romanian Agriculture Leadership Forum (RALF) 2016, eveniment organizat de Boro PR & Communication în 11 noiembrie la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, a reunit marii fermieri din ţară şi străinătate. Cu acest prilej au fost prezentate exemple de bune practici din agricultura românească şi internaţională, exemple şi modele de business, precum şi subiecte de maximă actualitate pentru agricultură, în context european. “Suntem onoraţi să avem oaspeţi de seamă la această primă ediţie RALF, care îşi propune să devină un forum internaţional de agricultură al României, o întâlnire anuală care să reunească la Bucureşti fermieri români şi fermieri din alte ţări europene în acest an, iar, de anul viitor, chiar fermieri din America şi Asia. Simpozionul oferă cele mai bune exemple de bună practică şi exemple de succes din agricultura românească şi cea internaţională. Iniţiativa noastră a plecat din convingerea că fermierii români au nevoie şi merită un astfel de eveniment care să le promoveze reuşitele, unde să-şi poată exprima ideile şi care să abordeze subiecte de maximă actualitate într-un context internaţional”, a precizat, în deschiderea forumului RALF, Bogdan Romaniuc, reprezentant Boro PR & Communication, organizatorul Romanian Agriculture Leadership Forum.

Pekka Pesonen, oaspetele RALF 2016 RALF 2016 a cuprins mai multe sesiuni, printre care „Fermierii și Viitorul Agriculturii”, oaspete fiind Pekka Pesonen din Finlanda, Secretarul General COPA și COGECA, organizaţii care reprezintă interesele a peste 25 de milioane de fermieri. „Acum, mai mult ca oricând, fermierii trebuie fie prezenţi în mod activ la luarea de decizii la nivelul Uniunii Europene, pentru a ne asigura că rolul

nostru este recunoscut. Agricultura românească este un actor-cheie pe piața Uniunii Europene și, ca atare, fermierii și sectorul agroalimentar din România trebuie să-și exprime în mod activ preocupările și să caute soluții împreună cu omologii lor europeni”, a precizat Pekka Pesonen. Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO, a punctat nevoia unei politici agricole menită să ducă la competivitatea fermierilor români. “Constantin Garoflid care a fost ministrul Agriculturii în perioada interbelică a spus un lucru care este mai actual ca oricând: România trebuie să treacă de la o politică agrară la o politică agricolă. Este clar că suntem într-o competiţie cu 28 de state membre şi trebuie să facem politici publice pe de o parte, să consolidăm exploataţiile, să le menţinem competitive şi, pe de altă parte, să oferim şansa celor care au 3,6 hectare, media unei exploataţii în România să-şi reorienteze activitatea, deoarece cu aşa suprafaţă nu putem face agricultură şi să fim competitori cu colegii noştri din celelalte state membre”,


CULTURA MARE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

a precizat Emil Dumitru.

Potențial nevalorificat Printre speakerii sesiunii s-a numărat şi Laurențiu Baciu, Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care nu i-a menajat pe cei care au pus umărul la stadiul actual al agriculturii româneşti. “Au trecut 26 de ani dintr-o agricultură privată, suntem una dintre agriculturile tinere ale Europei şi azi constatăm că suntem pe un loc foarte jos în raport cu potenţialul pe care îl are agricultura românească, loc care, deşi e unul jos, stă datorită unor eroi ai României care prin profesionalismul pe care îl au şi-au dedicat întreaga viaţă bunei desfăşurări a acestui sector de activitate care este agricultura. Spun eroi pentru că, dacă luăm în calcul politicile agrare din cei 25 de ani, trebuia să fim mult mai jos, politici care mai mult ne-au încurcat în a ne desfăşura activitatea, mai mult ne-au încurcat în a performa decât a ne ajuta. Şi aici mă refer la instituţiile statului care, practic, nu au avut nici măcar o viziune pe o perioadă de cinci ani în ce priveşte dezvoltarea acestui sector, despre care toţi vorbesc, dar de făcut nu face nimeni absolut nimic”, a spus Laurențiu Baciu.

Vocea fermierilor români reprezentată de Dimitrie Muscă A doua sesiune a fost dedicată fermierilor de succes din România, printre care se numără și dr. ing. Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici, declarat în anul 2015 “Fermierul anului în România”. “La nivel de mapamond avem parte de o tendinţă de globalizare. Chinezii au cumpărat diferite companii şi tendinţa de globalizare nu o opreşte nimeni. Cândva ne vor vinde pesticidele două, trei firme care vor spune: acesta este preţul minim sub care nu vă dăm, iar noi nu vom avea ce face. Atenţie la aceşti domni care ne vor calcula şi profitul nostru pentru agricultură, nici nu va mai fi nevoie de contabilitatea noastră pentru că ei ne vor face totul şi ne vor lăsa o fărămitură. Este un aspect deosebit de periculos la care trebuie să fim atenţi”, a menţionat Dimitrie Muscă.

Prezenţă mureşeană la RALF 2016 Printre fermierii prezenţi în cadrul forumului internaţional de agricultură RALF 2016 s-a numărat şi inginerul agronom Alin Sicobean, Preşedintele Societății Agricole „Spicul Sălcud”,

printre puţinele, dacă nu singura prezenţă mureşeană la RALF 2016. “Este o întâlnire interesantă cu mulţi fermieri din ţară şi din străinătate care au de oferit multe din experienţele lor, de la care nu avem decât de învăţat, de cum au trecut ei printr-o perioadă pe care noi acum o parcurgem. Preşedintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a fost destul de tranşant la adresa conducătorilor noştri, în vorbele sale stă un mare adevăr asupra situaţiei agriculturii româneşti. Astfel de întâlniri sunt utile, auzi câte ceva din care poţi trage anumite concluzii, poţi învăţa câte ceva de la mai mulţi fermieri. Poţi împărtăşi din experienţa lor, iar din mai multe păreri, cu siguranţă, apare o idee bună”, a precizat Alin Sicobean.

Fermieri din Anglia, Germania şi Polonia Printre invitaţii forumului RALF 2016 s-au numărat şi fermieri din străinătate, Tim Hassell Farm Manager, Goodwood Farm, Fermierul Anului 2015 în Marea Britanie, şi Ulrich Westrup, fermier din Bissendorf, Germania. Lista invitaţilor din străinătate a fost completată de Radoslaw Nienartowicz din Polonia, vicepreședinte CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri, şi Jeroen van Wijk din Olanda, președinte al filialei regionale a LTO Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture. “Noi reprezentăm viitorul, nu doar pentru că suntem următoarea generaţie a majorităţii fermierilor prin definiţie, ci şi pentru că suntem cei mai sensibili la schimbările care au loc în agricultură şi avem o înţelegere mai profundă asupra celor mai bune practici necesare pentru a găsi o soluţie. Situaţia tinerilor fermieri europeni de astăzi va determina situaţia în care se va afla întregul sector agricol peste 10 sau 15 ani, atunci când aceşti fermieri vor alcătui majoritatea populaţiei noastre agricole europene”, a precizat Radoslaw Nienartowicz.

23


24

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Biathlon® 4D – erbicidul pentru cereale păioase, rezistent la ploaie, eficient chiar şi la temperaturi scăzute Eficacitatea produsului e garantată de acțiunea celor două substanțe active, care îi asigură spectru larg de combatere a buruienilor și flexibilitate în aplicare

Erbicidul Biathlon este independent față de condițiile meteo Ploaia, temperaturile scăzute sunt fenomene care pot afecta nivelul de eficacitate a produselor pentru protecţia plantelor. Dar cum ar suna un produs care se poate aplica independent faţă de condițiile meteo? Erbicidul Biathlon® 4D de la BASF este un erbicid pentru cultura de cereale păioase, rezistent la ploaie şi eficient chiar şi la temperaturi scăzute! De regulă, fiecare fermier verifică prognoza meteo, pentru a se asigura că nu va ploua la scurt timp după aplicarea tratamentului. Formularea WG permite erbicidului Biathlon 4D să acţioneze eficient şi să ofere o combatere sigură a buruienilor chiar şi după o ploaie ce apare la o oră de la aplicarea produsului. De asemenea, asigură o combatere eficientă a buruienilor chiar şi la temperaturi scăzute, începând cu 30C.

ienile cu frunză lată, precum Amaranthus retroflexus (stir), Centaurea cyanus (Albastrea), Galium aparine (Turita), Veronica persica (Ventrilica), Chenopodium album (Lobodă porcească) Lamium purpureum (sugel puturos), Matricaria chamomila (muşeţel), Polygonum aviculare (troscot), Papaver rhoeas (Macul de câmp), Sinapis spec. (muştar sălbatic).

Eficacitatea erbicidului Biathlon împotriva buruienilor

Experții BASF recomandă folosirea erbicidului BIATHLON® 4D împreună cu adjuvantul DASH® HC, în doza cuprinsă între 40-70 g/ha + 1 l/ha adjuvant DASH® HC. Adjuvantul DASH® HC maximizează absorbția celor două substanțe active prin creșterea capacității de retenție şi penetrare a frunzelor. BIATHLON® 4D oferă, totodată, și o fereastră largă de aplicare, se aplică postemergent la cultura de cereale păioase, începând cu stadiul BBCH 13 până la stadiul BBCH 39.

Erbicidul Biathlon – flexibilitate În aplicare și spectru larg de combatere Erbicidarea cerealelor cu Biathlon se poate face la o oră după ploaie Erbicidul Biathlon 4D este un produs inovator, care oferă eficacitate împotriva buruienilor dicotiledonate, inclusiv asupra buruienilor greu de combătut, precum turița, ventrilica, știrul, muștarul sălbatic din culturile de cereale păioase. Erbicidul BASF poate fi aplicat pentru protecția grâului de toamnă sau primăvară, orzului de primăvară sau toamnă, ovăzului, secarei și triticalelor. În acest fel, poți asigura ceea ce specialiștii BASF numesc primul control 4D al buruienilor din culturile de cereale păioase, pentru un management mai eficient al fermei tale. Cele două substanțe active ale erbicidului Biathlon® 4D, tritosulfuron şi florasulam, inhibă enzima ALS (acetolactatsintaza) și blochează sinteza aminoacizilor esențiali. După aplicare, substanţele active sunt absorbite de frunzele buruienilor, fiind distribuite în întreaga plantă. Buruienile se opresc din creștere, frunzele lor se ofilesc, iar apoi se necrozează. Erbicidul Biathlon® 4D de la BASF combate eficient buru­

Unul dintre cele mai cunoscute erbicide de la BASF, Biathlon® 4D beneficiază și de o compatibilitate excelentă cu alte produse. Acesta poate fi amestecat în rezervor cu alte erbicide graminicide, cu fungicide sau regulatori de creștere. Înainte de pregătirea amestecului, recomandăm să consultaţi tabelele de compatibilităţi existente sau să contactaţi reprezentantul firmei producătoare. Iată cum vă recomandăm să pregătiţi soluţia de stropit: • Umpleţi cu apă recipientul utilajului de stropit până la jumătate sau trei sferturi din capacitate. • Adăugaţi Biathlon 4D, apoi separat unele de altele, dacă este cazul, alte produse şi, în final adjuvantul Dash, adăugând încet multă apă şi agitând permanent soluţia. • Recipientul se umple apoi complet cu apă, continuând agitarea soluţiei pentru a repartiza uniform produsele în soluţia de stropit. • Soluţia de stropit se utilizează în totalitate, imediat după preparare. Așadar, pentru a fi pregătiţi pentru perioada următoare, nu uitați beneficiile cheie ale produsului Biathlon 4D: • Independent față de condițiile meteo • Spectru larg de combatere • Flexibilitate în aplicare • Compatibilitate excelentă


26

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Implementarea în agricultură a lucrărilor minime ale solului și provocările actuale de Horea CACOVEAN

Într-o agricultură mondială, în care necesitatea elaborării unor strategii de gestionare durabilă devine tot mai importantă, în special pentru a menține și a îmbunătății cali­ tatea solului și de a spori producția agricolă, devine tot mai evident faptul că se impune elaborarea a tot mai multe studii care să pună în lumină existența unei presiuni cres­cânde atât din partea populației mondiale tot mai numeroase cât și a schimbărilor climatice. În ultimii ani, conceptul de agricultură conservativă a fost tot mai mult promovat ca un instrument de management integrat pentru a face față provocărilor viitorului. Conceptul de agricultură de conservare include lucrări de conservare a solului, aplicarea de culturi rotaționale, gestionarea resturilor vegetale și a culturilor protectoare, sunt considerate ca fiind elemente cheie. Multe studii au evaluat impactul diferitelor elemente de conservare a agriculturii asupra calității solului în mod individual, dar puține studii au cuantificat efectul de conservare a solului combinat cu culturi de acoperire. Cu ajutorul lucrărilor conservative, cum ar fi lucrările directe (sau așa-numitul no-tillage), fără utilizarea plugului, sunt universal acceptate ca o metodă eficientă de protejare a solului împotriva degradării structurale și a eroziunii solului. Aceste lucrări de conservare au demonstrat efectele pozitive privind stabilitatea structurală, conținutul de materie organică, conținutul de potasiu, activitatea biologică și rezistența solului la eroziunea hidrică. Pe de altă parte, creșterea densității aparente, la adâncimea 0-25 cm, și creșterea acumulării fosforului și acidității în apropierea suprafeței solului a fost menționată ca fiind unele din dezavantajele lucrărilor directe ale solului (no-till). Cercetătoarea americancă Stacy Zuber, bazându-se pe peste 60 de studii din întreaga lume, tocmai a demonstrat

că lucrările în mod direct ale solurilor promovează biodiversitatea, lucrare microbiană a solului și îmbunătățește fertilitatea solului. Întrebarea ei a fost "punem în magazie plugul?" Includerea culturilor de toamnă sau chiar a celor de iarnă (ex. rapița) în rotația culturilor, puternic dominate în prezent de culturile de vară, pot oferi o gamă largă de servicii ecosistemice vitale și beneficii productivității solului. Numeroasele studii efectuate în ultimii ani au arătat că, prin utilizarea pe scară largă a lucrărilor convenționale (cu plugul), conduce la scăderea conținutului de materie organică din sol. Pentru completarea acestei pierderi se recomandă fertilizarea cu azot cu valori cuprinse între 90 și 180 kg N/ ha, situație ce va permite o reținere a conținutului de carbon în sol în cantități de 1,0- 1,4 Mg ha1. Microorganismele din sol sunt "mașinăriile" de lucrare a solului. Aceste bacterii și fungi distrug resturile vegetale, transformând elementele nutritive - azot, potasiu și fosfor și alți nutrienți – care, în final, îmbunătățesc fertilitatea solului pentru plantele agricole. Pentru a proteja aceste organisme și de a îmbunătăți fertilitatea solului, fermierii americani au abandonat, timp de mai multe decenii, plugul și multe alte utilaje de lucrare a solului. Ele sunt mai mult de o treime de a nu executa nicio lucrare a solului, iar acestea sunt transformate în "tehnici de cultivare simplificate",


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

folosind echipamente care deranjează solul la un nivel minim. În Franța, în anul 2011, 35 % din suprafața ocupată cu culturi arabile nu va mai fi prelucrată cu ajutorul plugului. Păstrarea structurii și umidității solului, creșterea materiei organice din sol, cu lucrări cât mai reduse sau chiar absente a solului au permis microorganismelor să mențină un habitat stabil în sol. Cu toate acestea există o anumită rezistență din partea fermierilor, inclusiv a celor din România, la aplicarea noilor metode de lucrare a solului, din cauza unor provocări ale acestor timpuri, cum ar fi schimbările climatice, lipsa forței de muncă etc. Utilizarea culturilor protectoare a solului și utilizarea unei agriculturi de conservare necesită timp și o planificare laborioasă. Momentul de însămânțare a culturilor protectoare a solului este foarte important și, de multe ori, a coincis, cu cel al recoltei, atunci când pot apărea unele circumstanțe dificile, precum vremea nefavorabilă, forța de muncă ocupată cu recolta și mai puțin însămânțarea culturilor protectoare. Pentru a acoperi aceste neajunsuri, industria mondială de echipamente și utilaje agricole au lansat pe piață o serie de utilaje ce pot face mai multe operații deodată. România alături de alte țări din estul Europei, precum Ucraina și Rusia, sunt recunoscute ca deținând un potențial foarte mare al solurilor fertile, ocupând printre primele locuri în lume privind producția de cereale și plante oleaginoase. La fel ca toate țările, ele se vor confrunta în viitorul apropiat cu efectele încălzirii globale, cu suprafețe agricole care fac obiectul unor riscuri crescute pentru recoltele lor, cum ar fi cele din Dobrogea sau din sudul Câmpiei Române, în timp ce alte zone devin adecvate pentru culturi. Un studiu prospectiv, condus de Biroul de inginerie BRL, a încercat să dea o explicație posibilelor schimbări de amploare în agricultură, prin simularea randamentelor cu ajutorul proiecțiilor climatice. Două scenarii termice au fost aplicate statelor riverane Mării Negre. Într-un prim scenariu, va avea loc o încălzire "moderată", ceea ce va duce la stabilitate în producția de grâu, porumb și floarea-soarelui. Un al doilea scenariu, ce prevede o încălzire "extremă", ar duce la randamente la nivel regional care scad de la puternic la foarte puternic. În acest caz, unele zone din sudul Rusiei și Ucrainei ar suferi de secetă un interval de timp mai îndelungat. Începând cu anul 2005, a existat o mobilizare tot mai mare a tuturor părților interesate, în special în sectorul agricol pentru implementarea lucrărilor directe a solului în scopul creșterii productivității, creșterii biodiversității și a

CULTURA MARE

activităților biologice, inclusiv cu o mai bună gestionare a activităților agricole. Apariția instrumentelor digitale reprezintă o oportunitate importantă în executarea lucrărilor solului, astfel că datele colectate în cantități mari vor fi de mare folos pentru fermier. Pentru ferme, mai ales pentru cele de mare suprafață, utilizarea dronelor, sateliților permit obținerea de informații exacte cu privire la starea de aprovizionare în elemente nutritive a solului, probabilitatea de atacuri de boli și dăunători, apariția eroziunii etc. Modul de a aplica metodele moderne ale agroecologiei se sprijină pe tehnici digitale mult mai precise și inteligente, însă cu condiția ca informațiile să rămână disponibile pe deplin pentru a servi o ecologie comună dincolo de exploatarea solului. Lucrările directe ale solului și tehnicile digitale trec dincolo de nivelul parcelei și a exploatației agricole. Astfel că teritorii întregi devin "inteligente". Se va putea vizualiza mai ușor, pe lângă rezultatul lucrărilor directe ale solului și umiditatea solului, calitatea sistemelor de irigații, circulația apei, răspândirea bolilor plantelor și animalelor întru-un anumit teritoriu. Folosind aceste cunoștințe, fermierul va interveni cu precizie mult mai mare, adică mai bine, mai repede! Ori aceste oportunități vor interesa în mod colectiv și vor crea necesitatea regrupării fermierilor. Investiția în resursele digitale va necesita, probabil, un mod de organizare colectivă, în scopul împărțirii costurilor.

27


28

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Selectivitate şi flexibilitate Camix este un erbicid pentru cultura porumbului cu spectru de combatere împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale. În postemergenţa timpurie acţionează inclusiv asupra buruienilor dicotiledonate perene. Datorită celor două substanţe active, Camix are o fereastră largă de aplicare: din preemergenţă până în postemergenţă timpurie, ţinând cont de stadiul de dezvoltare al buruienilor monocotiledonate (stadiul de ace). Produsul are o eficienţă între 4-6 săptămâni, în funcţie de umiditatea solului. Camix poate fi aplicat în toate culturile de porumb, indiferent de destinaţia recoltei, începând cu loturile comerciale pentru boabe, siloz sau masă verde, loturile de producere de sămânţă, de porumb dulce sau de floricele. Camix nu determină reacţii negative în utilizarea insecticidelor în vegetaţie sau tratament sămânţă din grupa piretroizilor, carbamaţilor sau organofosforicelor. Pe terenurile grele

pe care a fost aplicat Camix, recomandăm arătura, dacă asolamentul se continuă cu rapiţă sau floarea-soarelui. Mod de acţiune: Mesotrione are acţiune multiplă: foliară, sistemică (monocotiledonate anuale şi dicotiledonate), dar şi la sol (antisporulantă şi antigerminativă). S-metolaclor are o activitate unanim recunoscută în combaterea buruienilor graminee anuale, fiind componenta erbicidă cu cea mai mare selectivitate din segment şi fără impact negativ asupra mediului înconjurător. Pentru ambele substanţe active nu sunt semnalate apariţii ale biotipurilor rezistente.

NOU

Puterea Turbo elimină bolile foliare Archer Turbo este un fungicid ce conţine două substanţe active din clase chimice diferite, cu efect preventiv, curativ şi eradicativ. Datorită substanţelor active şi formulării, Archer Turbo actionează chiar şi la temperaturi mai scăzute, făcând acest produs ideal pentru tratamentele timpurii. Având două mecanisme de acţiune diferite, Archer Turbo reduce riscul apariţiei rezistenţei. Primul tratament se efectuează la apariţia primelor simptome de boală (1 % până la max. 3 % din suprafaţa frunzei afectată de boală). Se recomandă aplicarea a maxim

2 tratamente cu Archer Turbo pe sezon, la un interval de minim 21 de zile în funcţie de condiţiile agroclimatice. Produsul se va aplica de la stadiul de dezvoltare al culturii de grâu sau orz de BBCH 29 (sfârşit de înfrăţit) şi nu mai târziu de BBCH 65 (înflorire deplină: 50 % din antere mature).


CULTURA MARE

30

supliment Transilvania Business

La începutul anului 2017,

PRIA Conferences va organiza Gala Femeilor din Agricultură de Dorel VIDICAN

PRIA Conferences își va concentra eforturile pentru a organiza 5 evenimente dedicate agriculturii de-a lungul anului 2017, printre care amintim PRIA Agriculture și Gala Femeilor în Agricultură, pre­ cum și Gala Fermierilor Români, recunoscând im­por­tanța acestui sector și potențialul agricol al României. Evenimentele de business sunt importante pentru imaginea companiei și contribuie la dezvoltarea acesteia. Știind toate acestea, PRIA Conferences devine o extensie a departamentelor dumneavoastră de marketing și comunicare, vânzări și dezvoltare. Evenimentele sunt oportunități perfecte pentru fiecare companie care dorește să își mențină renumele sau să-l crească. Sunt, de asemenea, importante pentru creșterea vânzărilor. Prin intermediul lor pot fi lansate produse noi, se pot deschide noile birouri, pot fi prezentate rezultatele studiilor realizate de compania dumneavoastră, pot fi anunțate noi persoane din conducere sau rezultatele trimestriale si anuale. “Multinaționalele, dar și antreprenorii și managerii din România, aleg să investească o mare parte din bugetele lor în evenimentele B2B”, ne spune Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences. “Dacă doresc ca evenimentele lor să fie de succes și să rămână în atenția participanților își amintesc de fiecare dată să le încredințeze expertilor care vor avea grijă de organizarea ireproșabilă a conferințelor, aniversărilor, lansărilor și a altor evenimente. Pentru profesioniștii ocupați din zilele noastre, care nu își permit să piardă timp foarte important pentru activitatea lor și pentru planificarea și organizarea evenimentelor, aceasta este cea mai bună opțiune, astfel economisind timp, bani și energie, dar și folosind mai puțin din resursele companiei, păstrându-și în același timp standarde înalte”, adaugă Raluca Voivozeanu. Conferințele PRIA aduc mereu în dezbatere teme relevante, beneficiază de prezența speakerilor reprezentativi și reunesc sute de participanți care au aceleași preocupări de business. Noi îi încurajăm pe partenerii noștri să profite de experiența și resursele PRIA Conferences, deoarece echipele noastre sunt echipe bine pregătite ca să coordoneze evenimentele prin servicii excelente și cu pasiune. PRIA Conferences vă pun la dispoziție cele mai eficiente resurse pentru organizarea evenimentelor și vă pot sfătui în orice situatie legată de organizarea acestora.

“Părerea lectorilor, a clienților și a participanților din cadrul evenimentelor noastre este extrem de importantă după fiecare eveniment și faptul că ei continuă să colaboreze cu noi la fiecare ediție sau proiect nou înseamnă că sunt mulțumiți de colaborare și că obțin rezultate bune în urma colaborării cu noi”, ne marturisește Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences. Managerii știu că, alegând să colaboreze cu noi, stabilesc noi direcții pentru că PRIA Conferences găsește cele mai interesante teme, idei noi de dezbatere, nișe pentru care nu au mai fost organizate evenimente în România, evenimente în premieră la noi. Exemple concrete pot fi: Gala PRIA destinată femeilor în agricultură, seria de conferințe destinate proprietății intelectuale pentru sectorul IT&C și un weekend premium de business pentru aviație. Selectăm de fiecare dată locații de 5 stele sau de prestigiu pentru evenimentele ce vor fi organizate atât în București, cât și în Cluj, Timișoara, Iași, Constanța și multe altele. “PRIA este renumită pentru crearea evenimentelor premium pentru fiecare sector de business, evenimente despre care toți cei care au participat își amintesc cu plăcere despre fiecare în parte. Organizarea acestor evenimente interesante și utile, unele dintre acestea în premieră organizate în România, a reprezentat modalitatea noastră de a ne menține poziția de trendsetteri pe piața evenimentelor de business din România”, ne-a declarat Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences.


32

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Îngrășăminte minerale complexe îmbogățite

Soluția pentru fertilizare fazială – NPK+S+Mg 24:4:4 + 10SO3+5MgO Din anul agricol 20162017, AZOMUREŞ intro­ duce pe piaţă gama de îngrăşăminte minerale îmbogăţite. Este o noutate pentru producătorul din Tîrgu Mureș introducerea în portofoliul de produse a sortimentelor de acest gen. “Pentru a veni în sprijinul fermierilor în obţinerea de produse agricole de cea mai bună calitate, am îmbogăţit sortimentele consacrate de tip NP și NPK cu sulfat de magneziu. Pentru realizarea sortimentelor de îngrăşăminte minerale îmbogăţite folosim kieserit-ul, un mineral de provenienţă 100 % naturală, care este de fapt MgSO4, total solubil în apă. Solubilitatea perfectă garantează ca aceste importante elemente nutritive să fie imediat disponibile plantelor. O caracteristică de remarcat al MgSO4, de provenienţă naturală, este că îmbunătăţeşte semnificativ coeficientul de valorificare al azotului aplicat prin fertilizările minerale”, susține Lajos Vass, inginer agronom la Azomureș. “Mg-ul este atomul central al moleculei de clorofilă, având rol decisiv în procesele de fotosinteză. În sinergie cu potasiul participă la realizarea transportului activ al asimilatelor produse prin fotosinteză la extremităţile plantelor. Perpetuează dezvoltarea rădăcinilor, dar şi acumularea de rezervă de metaboliţi în organele generative ale plantelor (seminţe, tuberculi, fructe, etc…)”, explică Lajos Vass. Sulful (S) favorizează valorificarea azotului. Este element structural al aminoacizilor. Activează procese enzimatice importante în metabolizarea acizilor graşi. Are rol esenţial în sinteza uleiurilor vegetale. Mg-ul şi S-ul - influenţează decisiv sinteza şi metabolizarea proteinelor, carbohidraţilor şi al vitaminelor. Pentru a sprijini fermierii în a obţine producţii de cea mai bună calitate, AZOMUREŞ recomandă aplicarea pe vegetaţie al îngră­

şământului mineral NPK+S+Mg 24:4:4 + 10SO3 + 5MgO, cu conţinut ridicat de N, îmbogăţit cu S şi Mg. Având raportul optimizat între toate cele 5 elemente nutritive esenţiale, oferă nutriţie completă şi echilibrată tuturor culturilor agricole pe toată perioada de vegetaţie. Se pretează ca fertilizant fazial complex pentru toate culturile de câmp, în special pentru cele mai pretenţioase, cum ar fi rapiţa, floarea soarelui, soia, cartof, porumb boabe, grâu pentru panificație. Concomitent cu completarea cu N, oferă ușoară suplimentare cu fosfor şi cu potasiu pe lângă un aport substanţial de S şi Mg. Raportul de N/S/Mg se pliază foarte bine pe raportul de elemente nutritive exportate cu recolta la majoritatea culturilor agricole, în special cele oleaginoase şi cele tehnice. “La stabilirea dozelor aplicabile trebuie avut în vedere: necesarul de nutrienţi pentru recolta ce se doreşte a se realiza, aportul de elemente al solului stabilit prin analiză agrochimică, condiţiile pedo-climatice, menţinerea nivelului de fertilitate al solului, susţinerea echilibrului biologic şi fizico-chimic al solului şi “Codul de bune practici agricole””, explică Lajos Vass. Produsul NPK+S+Mg 24:4:4+10SO3 +5MgO, aplicat în doze corespunzătoare fertilizării faziale de completare cu azot, asigură şi necesarul de S şi de Mg chiar şi pentru cele mai pretenţioase culturi contribuind astfel la obţinerea produselor agricole de cea mai bună calitate.

Produs nou la Azomureș – AZOTAT DE CALCIU (CN lichid) Produsul Azotat de calciu lichid, sub denumirea comercială CN lichid, are în compoziția sa, azot (N) 8 % și conținut de calciu de 13 %, exprimat în CaO. Reprezintă o sursă mai modestă de N, dar cu atât mai adecvată completărilor faziale pe toată perioada de vegetație, în special pentru legume și fructe anuale. Conținutul de Ca este aproape dublu față de cel al nitrocalcarului (CAN), asigurând necesarul oricărei culturi, chiar și mare consumatoare de Ca. Produsul se recomandă pentru fertilizarea fazială de aprovizionare cu Ca imediat disponibil pentru culturile de valoare mare (cashcrops), asigurând și completare cu N pentru perioada de recoltare la culturile legumicole și fructifere atât în câmp, cât și în spații protejate. Fiind un produs care are efect rezidual alcalin, este foarte adecvat pentru completări faziale pe solurile sau substraturile acide și neutre. Acest efect îl califică ca și fertilizant lichid pentru soluri acide cu efect de ameliorare.

În cazul în care solul pe care se aplică are conținut de CaCO3 peste mediu, CN lichid se poate aplica și la pH ușor alcalin ca o completare fazială în conformitate cu necesarul de Ca și N al culturii în producție, în special pe plantații legumicole sau fructifere. CN-ul este pretabil oricărei culturi horticole sau agricole fiind sursă foarte valoroasă de Ca, element nutritiv plastic cu acțiune sinergică pentru regimul hidric, cât și pentru procesele de biosinteză ale plantelor. CN-ul aplicat în cantități de 150-250 l/ha pe resturile vegetale rămase după recoltare şi încorporarea lor în stratul fertil, asigură cele mai bune condiţii pentru humificarea eficientă a lor. Astfel, contribuie atât la realizarea fertilizării echilibrate începând cu momentul pregătirii solului pentru cultura următoare, cât și la conservarea pH-ului neavând efecte reziduale de acidifiere. Este coroziv și trebuie depozitat și manipulat în recipienți din plastic, fibră de sticlă, oțel inoxidabil.


34

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

STUDENȚII DE LA USAMVB “REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA, SPECIALIZAREA MIAIA, PREMIAȚI ÎN GERMANIA de Sorin – Tiberiu BUNGESCU

În anul 1999, Fundaţia Claas din Germania a hotărât să promoveze educaţia şi cercetarea în domeniul ingineriei agricole şi în alte domenii afiliate, cum ar fi speciali­zările inginereşti şi economice. În acest sens au demarat proiectul „Fundaţia Claas – Universitatea parteneră“ care se bucură de un real succes. Prin acest pas, scopurile fundaţiei au fost: să trezească interesul tinerei generaţii pentru domeniul agriculturii în general; să întărească poziţia naţională şi internaţională a agriculturii; să sprijine agricultura şi industriile ei afiliate. În anul 2007, Fundaţia Claas a ales Universitatea de la Rousse din Bulgaria, unde a reuşit să implementeze cu succes acest proiect. Reprezentanţii firmei Claas din România au propus ca, în anul 2008, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României” din Timișoara să participe din partea României la selecţia care urma să aibă loc în Germania. Desigur că am fost încântaţi de propunerea primită şi am iniţiat demersurile necesare pentru participarea la această selecţie. În luna iunie a anului 2008, Fundaţia Claas a anunţat oficial că USAMVB “Regele Mihai I al Romaniei” din Timișoara, care după cum au spus ei, se bucură de o reputaţie foarte bună în domeniul ingineriei agricole şi a mecanizării în agricultură, a fost aleasă ca universitate parteneră în cadrul proiectului pentru anul 2008. Începand cu anul 2012, Fundația Claas din Germania a hotarât ca în fiecare an să dea burse și premii celor mai talentați studenți din Europa, de la universitațile partenere, pentru valoroasele lor proiecte de diplomă în domeniul tehnicii agricole. De atunci și până în prezent, studenții români de la USAMVB “Regele Mihai I al României” din Timișoara au confirmat prin valoroasele lor proiecte de diplomă în fiecare an. Anul acesta, Fundația Claas din Germania a acordat din nou burse și premii în valoare de peste 45.000 euro tinerelor talente cu calități excepționale din 7 țări: Bulgaria, Germania, Anglia, Olanda, Ungaria, Slovacia și România, din domeniul științelor agricole, științelor tehnice și administrarea afacerilor în agricultură. Decernarea premiilor a avut loc

la Fundația Claas din Harsewinkel, Germania. În ajunul decernării premiilor, caștigătorii și profesorii de la universitățile partenere s-au întâlnit pentru a socializa, pentru a discuta între ei despre cercetările fiecăruia în domeniu și pentru a pune bazele unor colaborări viitoare între universități, cadre didactice și studenți. Pentru prima oară, câștigătorii burselor internaționale Helmut Claas au prezentat proiectele lor inovative prin intermediul unui poster, cei prezenți fiind încântați atât de câștigători și de răspunsurile lor la întrebări cât și de calitatea posterelor prezentate. „Pentru noi, ca fundament, această reuniune informală este foarte importantă, deoarece ne putem extinde astfel rețeaua noastră internațională a universităților și a partenerilor”, a declarat Sylvia Looks, președinta Fundației Claas. Sylvia Looks a prezentat în deschidere activitatea premianților din acest an, temele câștigătoare și criteriile profesorilor care i-au urcat pe aceștia pe primele locuri de pe podium. Helmut Claas, Președintele Consiliului de Administrație al Fundației Claas, care recent a împlinit vârsta de 90 de ani, a înmânat personal certificatele caștigătorilor și i-a felicitat pe aceștia pentru realizările lor. În acest an, bursele Helmut Claas destinate studenților de la disciplinele de inginerie și administrarea afacerilor au fost câștigate de: Philip Schierning- Premiul 1, student la specializarea „Agricultură ecologică” la Universitatea din Kassel, Witzenhausen, a primit o bursă de 7.200 de euro. În teza sa a abordat problema modului în care diferite tipuri de amestecuri de grâu pot duce la optimizarea calității de coacere; Premiul 2 i-a fost atribuit lui Andreas Kopf, student la specializarea „Inginerie mecanică la KIT (Intitutul Tehnologic din Karlsruhe), care a primit o bursă de 6.000 de euro. Teza sa de licență a fost în domeniul optimizării motoarelor cu combustie; Premiul 3 s-a îndreptat în acest an către Maximilian Springer de la Universitatea Tehnică


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

din München, care a primit o bursă de 4.800 de euro. În teza sa de licență a analizat modul în care robotul agricol mobil poate fi folosit cât mai eficient posibil pentru însămânțare. Al patrulea premiu de 3.600 de euro s-a dus în acest an la Thomas Sutton de la Universitatea Adams Harper din Anglia. Tema abordată de acesta în proiectul de licență a fost găsirea unei soluții optime de prindere a agregatului la tractor și punerea acesteia în aplicare. Premiile internaționale Helmut Claas în valoare totală de 22.500 de euro s-au îndreptat către: Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I al României” din Timișoara, Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta (Ungaria), Universitatea din Wageningen (Olanda), Universitatea de Agricultură din Nitra (Slovacia) și Universitatea Angel-Kantschew din Russe (Bulgaria). Fiecare universitate a beneficiat de 3 premii în valoare de 2000, 1500 și 1000 euro. Aceste universități au confirmat în timp prin performanțele studenților lor în domeniile de inginerie mecanică în agricultură, inginerie agricolă și administrarea afacerilor în agricultură. Anul acesta, premiile internaționale Helmut Claas atribuite Universității de Stiințe Agricole din Banat au fost câștigate de către: HUSU IONEL FLAVIU, premiul I în valoare de 2000 de euro, cu lucrarea „Cercetări privind proiectarea și construcția unui topitor de ceară cu aburi folosit în apicultură”; premiul II a fost luat de studenta SUTA ALEXANDRA IONELA, cu lucrarea “Studii asupra aparatelor de tăiere utilizate în construcția cositorilor mecanice” care a intrat în posesia unui premiu de 1500 de euro; premiul III - de studenta POPESCU EVELYNE, cu lucrarea “Implementarea unui robot de muls marca “LELY“ la ferma zootehnică S.C. Pădureni – Chișineu-Criș“ care a intrat în posesia unui premiu de 1000 de euro. Cei 3 studenți au terminat specializarea “Mașini și Instalații

CULTURA MARE pentru Agricultură și Industrie Alimentară”, în domeniul “Inginerie Mecanică” din cadrul Facultății de Agricultură din Timișoara. Studentul HUSU IONEL FLAVIU a fost prezent în perioada 25 – 26 octombrie 2016 la Ceremonia de decernare a premiilor Helmut Claas 2016 la Centrul Technoparc CLAAS din Harsewinkel, Germania, unde a fost premiat chiar de către HELMUT CLAAS. Premiile internaționale bonus din acest an, în valoare de 1500 de euro fiecare, au fost câștigate de către: Sophie Lippmann de la Universitatea din Kassel, care a făcut un studiu asupra îmbunătățirii siguranței alimentare în regiunile rurale mici, urbane și metropolitane din Africa. La categoria „Implicare în Tehnică”, premiul s-a dus către James Charnley de la Universitatea Adams Harper din Anglia, acesta studiind importanța valorii brandului în luarea deciziei de cumpărare industrială a tractoarelor agricole din Marea Britanie. Premiul bonus de la categoria "Mecanism de piață" a fost adjudecat anul acesta de Jan Fischer, de la Universitatea din Vechta. În teza sa de licență, el a făcut o analiză și o evaluare a strategiilor de achiziție la nivel mondial pentru produsele agricole de bază, prin exemplul dat din industria cafelei. Înainte de decernarea premiilor, în dimineața zilei de 26 octombrie, premianții din acest an au avut posibilitatea să viziteze renumita fabrică de combine și tractoare CLAAS din Harsewinkel, unde au putut să vadă tehnica de ultimă generație și linii tehnologice la standarde înalte. Acest moment pentru ei a însemnat afirmarea la început de carieră în domeniul mecanicii agricole, agriculturii și administrării afacerilor în agricultură.

35


36

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business

Soluțiile Bayer pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului în pre și postemergență timpurie

Ultimii ani au fost atipici, iar schimbările climatice par să reprezinte noul standard de normalitate pentru fermierul român. Aceste modificări ale condițiilor climatice reprezintă o provocare şi ne determină să adaptăm toate verigile tehnologice pentru cultura porumbului. Dintre elementele implicate în obținerea unor producții ridicate la această cultură, combaterea buruienilor reprezintă o verigă deosebit de importantă. Investim bani în pregătirea patului germinativ, fertilizare și sămânță cu valoare genetică ridicată; toate aceste investiții pot fi puse în pericol, însă, de rezerva mare a semințelor de buruieni. În segmentul de pre și postemergență timpurie, Bayer vă oferă trei produse cu o plajă largă de aplicare. Acestea ajută în realizarea unui plan de combatere a buruienilor adaptat schimbărilor climatice cu care ne confruntăm. Portofoliul de produse destinate segmentului de pre și postemergență timpurie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate anuale este alcătuit din Adengo 465SC, Merlin Flexx și Merlin Duo. Pentru 2017, vă recomandăm să folosiți flexibilitatea oferită de produsele din portofoliul de pre și postemergență timpurie, să alegeți momentul optim de aplicare, în corelare directă cu condițiile meteorologice din zona în care se află ferma dumneavoastră. Plaja largă de aplicare a produselor, de la semănat și până în faza de trei frunze ale porumbului, face aproape imposibilă ratarea momentului optim de aplicare. Atunci când aveți condiții meteorologice prielnice pentru preemergență, nu ezitați să realizați erbicidarea și, astfel, să asigurați cel mai bun start pentru porumb. Dacă, după semănat, prognoza meteo vă indică o perioadă de secetă de 2-3 saptămâni, realizați erbicidarea postemergent timpuriu (până în faza de trei frunze ale porumbului), pentru a vă asigura că produsul se va transloca foliar și, ulterior, radicular în buruieni. Din cele trei produse pentru pre și postemergență timpurie, Adengo 465 SC este cel mai complex.

Produsul conține două substanțe active deosebit de puternice, completate de un safener (antidot) care determină o metabolizare rapidă a substanțelor active în planta de porumb. Acest fapt determină creșterea selectivității, iar cultura de porumb nu este stresată. Isoxaflutol și tiencarbazon-metil, cele două substanțe active din produs, se completează reciproc și actionează deosebit de eficient în combaterea buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate anuale. Ele acționează prin translocare radiculară la aplicare preemergentă, iar la aplicare postemergentă timpurie prin translocare foliară și, ulterior, radiculară. Adengo 465 SC combate peste 85 de specii de buruieni și reprezintă o armă eficientă în reducerea rezervei de buruieni perene, precum pălămida și costreiul. Acest produs combate pălămida și costreiul din sămânță; dacă nu sunt combătute din sămânță, acestea devin perene prin dezvoltarea rizomilor, care facilitează ulterior înmulțirea lor pe cale vegetativă. Adengo 465 SC, Merlin Flexx și Merlin Duo beneficiază și de capacitatea unică de reactivare, în condițiile în care, după o perioadă de secetă, intervine o ploaie de peste 10 litri/m2. Această reactivare are efect asupra semințelor de buruieni în curs de germinare și asupra buruienilor aflate în faza de cotiledoane. Pentru stabilirea unui plan de combatere a buruienilor din cultura de porumb, apelați cu încredere la echipa noastră de vânzări din zona dumneavoastră. Vă doresc ca, în 2017, să aveți parte de satisfacții utilizând produsele Bayer și să aveți un an agricol profitabil.

Ioan Dumitru Coste Crop Manager Porumb, Floarea Soarelui, Soia Bayer: Science for a Better Life


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

Salamul de Sibiu,

Povestea singurului produs românesc din carne cu IGP de Ligia POPA

În 19 februarie 2016, Comisia Europeană a anunţat oficial că a acceptat cererea de înregistrare în registrul produselor cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a Salamului de Sibiu. Acesta se produce, potrivit anunţului european, în unităţi din Bacău, Braşov, Bucureşti, Covasna, Călăraşi, Ilfov şi Prahova.

39


40

COVER STORY

Dosarul a fost depus la Bruxelles în 21 noiembrie 2014 şi a fost pus în discuţie, spre analiză, în 6 octombrie 2015, pentru a primi recunoaşterea în a doua lună a anului 2016. Până în momentul în care reflectoarele europenilor s-au oprit asupra produsului românesc, Salamul de Sibiu a parcurs un drum lung spre afirmare, care a durat mai mult de o sută de ani şi a implicat mezelari din zone şi momente diferite ale istoriei. În jurul Salamului de Sibiu au circulat, în timp, o serie de legende, de poveşti, prin care românii au încercat să explice prin ce este diferit de alte produse asemănătoare şi prin care i-au creat o aură inconfundabilă, de neegalat în bucătăria românească. Astfel, s-a spus despre el că ar conţine carne de cal, care e mai curată şi se obţine greu şi, din acest motiv,

supliment Transilvania Business

ar fi mai bun. Nu e adevărat, pentru producerea salamului e folosită doar carne de porc. S-a mai spus că ar fi fost atât de curat la gust pentru că ar fi fost produs în timpul comuniştilor în Sibiu, oraşul condus de Nicu Ceauşescu. Şi aceasta era o legendă, fiindcă, paradoxal, acesta se fabrica mai mult în Mediaş şi că oricum existau şi alte unităţi de producţie, nu doar cea din Sibiu. Dar românii aveau nevoie de o vedetă a meselor de sărbătoare, de un produs special cu o poveste pe măsură în jurul ei.

5+1, pentru reţetă Dacă la un moment dat a apărut un conflict între producătorii de salam de Sibiu, în 2014 a fost înfiinţată Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) din care făceau parte, la acea dată, Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia România. Ulterior, în asociaţie a intrat şi Cris Tim, ca producător de Salam de Sibiu. Despre asociaţie, preşedintele Carmen Gavrilescu a declarat că „toți cei cinci competitori am avut îndrăzneala să facem această asociaţie şi, timp de doi ani şi jumătate, am muncit pentru a dovedi că Salamul de Sibiu poate fi încadrat într-un sistem european de certificare a calităţii, respectiv IGP. A fost greu, dar, astăzi, Salamul de Sibiu stă la egalitate, la masa europeană, cu alte produse, dovedind, încă o dată, măiestria oamenilor care îl fac, precum şi calitatea excelentă a acestui produs”. Astfel, din competitori, membrii asociaţiei de azi au devenit parteneri într-un proiect gândit pentru ca salamul de Sibiu să convingă la Bruxelles că merită să fie inclus pe o listă lungă de alte produse atestate, pe care, din păcate, România apare foarte rar şi nici măcar o dată cu un produs din carne, cu toate că românii sunt recunoscuţi ca fiind mari amatori de aşa ceva. Asociaţii au în comun faptul că prepară produsul după acelaşi caiet de sarcini, cunoscut şi avizat de către reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar, între produsele lor, pot apărea şi diferenţe, datorită faptului că folosesc lemn de esență tare, unic sau în combinație, sau pentru că parametrii de realizare ai stagionării salamului pot fi diferiți. În total, în România, cei şase membri APSS, care livrează circa 95 % din cantitatea scoasă pe piaţa naţională, produc circa 1700 de tone de Salam de Sibiu, pe an. După primirea atestării europene, însă, este foarte posibil ca cererea de produse şi, implicit, oferta să fi crescut cu circa 10 %, a precizat, pentru AGRO TB, preşedintele asociaţiei. De asemenea, scăderea taxei pe valoarea adăugată pentru produsele alimentare a făcut ca, în timp, cantitatea de produse vândută să crească simţitor, în cerere şi producţie. Cel mai bine, salamul se vinde în sezonul rece, în lunile de toamnă-iarnă şi, mai ales, de Sărbători, când românii îşi doresc să îl aibă pe mese. Nu poate trece o aniversare sau o


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

COVER STORY

masă festivă fără vestitul Salam de Sibiu. „Asta ne place, că românii îşi iubesc brandurile şi ţin foarte mult la mâncarea de calitate. Consumatorii au ţinut salamul acesta în memoria colectivă”, explică preşedintele APSS. Aceasta recunoaşte că batoanele albe pleacă adesea și peste hotare şi, chiar dacă volumul care ajunge la export este mic, produsul este aşteptat cu nerăbdare peste hotare, mai ales în comunităţile de români stabiliţi în străinătate care, chiar dacă sunt de foarte mult timp plecaţi de acasă, de fiecare dată când se întorc, îşi pun în bagaje îndrăgitul Salam de Sibiu.

O reţetă cunoscută cu multe necunoscute Salamul de Sibiu se produce doar din carne de porc, multă adusă în unităţile de procesare din fermele româneşti. Întregul proces de fabricație, respectiv recepția materiilor și a materialelor, procesarea (tranșarea, tocarea, umplerea membranelor, afumarea cu lemn de esență tare, însămânțarea cu mucegai nobil, maturarea și uscarea), ambalarea și depozitarea se desfășoară în aria geografică delimitată de caietul de sarcini depus la Bruxelles şi Bucureşti. Reţeta produsului se bazează pe tocătura „bob de orez”, adăugarea manuală a amestecului de sărare şi condimentare „în ploaie”, verificarea manuală a elasticităţii batonului pe perioada afumării, încărcarea manuală a depozitelor, perierea manuală a fiecărui baton de salam. Alături de carne, se mai pun şi trei condimente, pentru ca gustul să nu fie încărcat, ci simplu şi robust. „Asta e frumuseţea lui că e foarte simplu făcut”, spune Carmen Gavrilescu. Până şi mucegaiul nobil de deasupra salamului are o poveste. El apare din nişte micelii ale unor mucegaiuri benefice, fiind reconstituit şi pulverizat pe batoanele de salam. Apoi creşte, după care oamenii iau fiecare baton de Sibiu şi îl perie manual. „Oamenii au păstrat şi au dus mai departe lucrurile acestea. Degeaba ai tehnologie, dacă nu ai tehnologul care să se ocupe de realizarea salamului. Acesta e un produs viu, care îşi schimbă mereu gustul. Într-un fel e la 40 de zile şi în alt fel după 50 de zile”, povesteşte Gavrilescu. „Dincolo de aspectele tehnologice, de fabricile utilate cu echipamente de producție moderne, de depozitele și de echipamentele de monitorizare și de control al temperaturii și umidității, latura umană își păstrează relevanța în procesul de fabricare a Salamului de Sibiu. Astfel, un rol foarte important a fost și este îndeplinit de către maeștrii mezelari, care își pun amprenta semnificativ pe calitatea Salamului de Sibiu ce ajunge pe mesele consumatorilor și a căror iscusință este și acum hotărâtoare în crearea particularităților care fac acest produs valoros”, spune reprezentanta APSS. Doar măiestria acestor oameni deprinși cu meșteșugul este cea care, mai presus de orice cunoștințe obișnuite, indică momentul potrivit pentru a acționa într-un anume fel și nu altfel.

Istoria unui produs Istoria produsului poate fi trasată până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când, în inima Carpaților, a început să se producă un salam uscat denumit „salam de iarnă”, devenit ulterior „salam din vama Sibiu” și, în cele din urmă, „Salam de Sibiu”. Acest nou produs reușește să atragă atenția populației din zonă, dar și de peste hotare și, în scurt timp, devine un etalon pentru toată lumea. Istoria Salamului de Sibiu ne arată, prin dovezi certe, că producția celebrului sortiment a început concomitent în cel puțin două zone diferite din

România, în Mediaș și arealul Văii Prahovei (Sinaia). Istoria producerii acestui salam a fost strâns legată de dezvoltarea agriculturii din aceste zone, precum și de formarea în cadrul lor a unor grupuri de producători care s-au specializat în fabricarea acestui sortiment și care, de-a lungul timpului, au contribuit la răspândirea fabricării acestuia în afara arealului Mediaș – Sinaia și la consolidarea acestei tradiții și în celelalte zone din arealul specificat. Principalii fabricanți de Salam de Sibiu de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au fost Jozsef Theil și Filippo Dozzi. Cei doi producători de mezeluri au transformat Salamul de Sibiu într-un produs de lux care nu lipsea de la cele mai sofisticate mese. Începând cu anii 1950, exporturile de Salam de Sibiu cresc exponențial, corespunzător unei cereri din ce în ce mai mari din țări precum Austria, Republica Federală Germană, Cehoslovacia, Israel, Belgia, Suedia și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Ținând cont de entuziasmul consumatorilor și considerând creșterea exportului drept una dintre sarcinile prioritare ale activității productive, conducerea Partidului Comunist Român a analizat oportunitatea dezvoltării producției acestui sortiment de salam la nivel național. Astfel, în perioada 1971-1974, s-a construit o nouă fabrică la Mediaș, iar planul cincinal de dezvoltare din 1974 prevedea construcția pe teritoriul României a încă trei fabrici de Salam de Sibiu, respectiv în Bacău, Bihor si Galați, primele două fiind, de altfel, deschise în decursul anilor următori și începând să funcționeze la parametri din ce în ce mai mari sub aspectul capacității lor de producție. Imediat după căderea regimului comunist, deschiderea de noi unități de producție a Salamului de Sibiu (de exemplu, la Călărași, la Brașov-Feldioara) a contribuit la alimentarea reputației produsului și la menținerea acestui sortiment în atenția vie a consumatorilor. Povestea salamului durează de mai bine de un secol, iar două unităţi au produs fără pauze Salam de Sibiu, de la începuturi până acum. „El este un tezaur de gust al României, rezultatul măiestriei oamenilor care îl produc, şi duce mai departe tradiţia culinară. El îi ţine pe români mai aproape şi reprezintă cu adevărat ţara noastră”, conchide Carmen Gavrilescu.

41


42

AFACERE

supliment Transilvania Business

Moldovan-Carmangeria Sânnicoara investește în viitor Moldovan-Carmangeria Sânnicoara, unul dintre cei mai importanți producători de carne și preparate din carne din județul Cluj, își conti­nuă strategia de dezvoltare și a inaugurat, la începutul lunii noiembrie, o nouă unitate de producție în cadrul Centrului Agro Transilvania de la Dezmir, județul Cluj. De asemenea, com­ pania se implică puternic în revitalizarea șco­li­lor profesionale și de meserii. Unitatea inaugurată Moldovan-Carmangeria Sânnicoara la Dezmir este destinată preparării, ambalării și depozitării produselor din carne de porc, pui și vită (mici, hamburgeri, marinate, frigărui, cârnăciori etc.), procesul tehnologic fiind asigurat de sisteme automatizate performante (mașini de malaxat, ambalat, porționat și tocat carnea), angajaților revenindu-le rolul de a supraveghea parametrii tehnici ai procesului de fabricație și calitatea produselor. Investiția în fabrica de 840 metri pătrați se ridică la 670.000 de euro, proiectul fiind finanțat prin contribuție proprie și prin Banca Comercială Română. “Suplimentarea capacității de producție a fost o necesitate pe care piața ne-a semnalat-o încă de anul trecut. De altfel, cererea de pe piață ne-a impus întotdeauna, într-un fel sau altul, dezvoltarea. Am început în urmă cu 22 de ani cu un atelier în curtea casei din Sânnicoara, am ajuns apoi să avem o rețea proprie de magazine și o primă fabrică, am trecut apoi printr-un proces de rebranduire, iar acum continuăm dezvoltarea cu această unitate nouă. Vor urma și alte investiții, totul pentru a ne ridica la înălțimea cerințelor clujenilor și a le putea oferi aceleași produse de calitate cu care i-am obișnuit”, a declarat Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan–Carmangeria Sânnicoara. El a mai precizat că, în urma acestei investiții, se așteaptă creșterea cifrei de afaceri cu minimum 20 %. Capacitatea de producție în noua unitate este de 20 tone pe săptămână de carne preparată (pastă de mici, hamburgeri) și 8 tone pe săptămână de carne tranșată pentru ambalare,

acest lucru însemnând o creștere totală a producției carmangeriei de 15-20 %. De asemenea, fabrica oferă o capacitate de depozitare a materiilor prime și a produselor ambalate pentru livrare de 16 tone pe zi.

Focus pe HoReCa Unitatea de producție de la Dezmir dispune de trei spații de lucru (sala de marinare/malaxare, sala de porționare și sala de ambalare) și trei depozite frigorifice. Pentru primul spațiu de lucru a fost achiziționată o mașină de malaxat sub vid Tumbler Gunther cu o capacitate de 1.500 de litri, o mașină Puma pentru felierea produselor din carne (între 0,5-2,5 mm/felia), un dispozitiv Pintro pentru fabricarea frigăruilor și o mașină de ambalat pentru produsele marinate. În sala de porționare se găsește o mașină Handtmann pentru porționarea micilor, cu o capacitate de 2.000 kilograme pe zi, și un dispozitiv pentru formarea hamburgerilor și chiftelelor. Cea de-a treia sală, cea de ambalare este dotată cu o mașină de ambalat Multivac, care permite atât ambalarea în vid, cât și în atmosferă controlată. Avantajul major al acestui tip de ambalare este prelungirea termenului de valabilitate a produselor proaspete și păstrarea caracteristicilor organoleptice. „Restaurantele și hotelurile au cerințe diferite față de produsele standard din magazin, iar noua fabrică de la Dezmir are capacitatea de a-și adapta producția la cerințele specifice fiecărui client HoReCa. Practic, în acest moment, unui astfel de client îi putem oferi exact produsul pe care ni-l cere, feliat în grosimea și gramajul dorit, proaspăt sau congelat, și ambalat astfel încât să aibă un termen de valabilitate mai lung. De asemenea, avem posibilitatea să le oferim clienților o mare varietate de sortimente de carne


AFACERE

WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Înființată în 1994 de Ștefan și Cosmin Moldovan, tată și fiu, sub numele de Cosm-Fan Carmangerie, compania numără astăzi 248 de angajaţi, 28 de magazine în Cluj-Napoca şi în judeţ, două unități de producţie şi o fermă cu peste 230 de capete de bovine. Portofoliul include 160 de produse - începând de la câr­nați, salamuri, afumături, șuncă, crenvurști

(vită, porc, pui, rață, curcan etc.) de diferite rase (vită de Uruguay, vită Black Angus, porc Mangalița, porc Bazna etc). Putem inclusiv să ne adaptăm orarul comenzilor în funcție de orarul clienților din HoReCa”, a adăugat Cosmin Moldovan.

Susținerea școlilor profesionale Investiția de la Dezmir va fi, de asemenea, unul dintre pilonii de bază în implicarea companiei Moldovan în revitalizarea școlilor profesionale și de meserii. Astfel, în cooperare cu autoritățile locale, școlile și colegiile profesionale, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca și alți agenți economici, aici se dorește a se organiza un centru de învățământ profesional dual pentru tineri, cu specializare în industria alimentară. De altfel, managementul companiei a decis încă de acum doi ani să se implice în revitalizarea școlilor profesionale și de meserii. Anul trecut, spre exemplu, Moldovan-Carmangeria Sânnicoara a acordat burse în valoare totală de 30.000 lei celor 15 elevi ai clasei a X-a Profesională, specializarea “preparator produse carne și pește”, de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Raluca Ripan” din Cluj-Napoca. „Este o lipsă acută pe piață de meseriași, de meșteșugari, iar acest lucru îl resimțim cu toții. Ei pot fi formați în școlile profesionale și de meserii și ne dorim foarte mult să contribuim la revitalizarea acestor școli. Din acest motiv am decis să acordăm aceste burse. Ne implicăm pe termen lung, nu e un proiect pe care să-l încheiem după un an. Dorința noastră e să ajungem să recrutăm dintre ei viitorii măcelari ai companiei Moldovan, care să își cunoască foarte bine meseria și să le placă ceea ce fac. Așa cum ne transmitem meșteșugul în familie, așa dorim să-l ducem, și prin ei, mai departe. Sperăm

și terminând cu tocături marinate și cărnuri proaspăt tranșate. În 2014, compania a trecut printr-un proces complex de rebranduire, schimbându-și numele în Moldovan-Carmangeria Sânnicoara și aducând pe piață un nou concept de magazin, care combină zona de vânzare a produselor și preparatelor din carne cu o zonă de bistro.

să reușim”, a explicat Cosmin Moldovan, care este, la rândul lui, absolvent al Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară.

Obiective pe termen lung Colaborarea dintre compania Moldovan Carmangeria Sânnicoara și Colegiul “Raluca Ripan” a început în 2014 prin primirea în practică la unitatea de producție din Sânnicoara a celor 15 elevi de la specializarea “preparator produse carne și pește”. În 2015, între companie și colegiu a fost semnat un protocol de colaborare prin care Moldovan-Carmangeria Sânnicoara s-a angajat să susțină financiar elevii acestei specializări. Bursele se acordă ținând cont de rezultatele la învățătură și purtare ale elevilor. Astfel, în primul semestru, fiecare din cei 15 elevi a primit câte 200 lei pe lună, iar, în semestrul II, doar cei mai buni 10 elevi dintre aceștia au primit lunar 300 de lei. Pentru a își păstra bursa, elevii au trebuit să se claseze la sfârșitul semestrului I pe unul dintre primele 10 locuri din clasă, să promoveze toate examenele aferente semestrului I, să facă practică școlară în cadrul companiei Moldovan, să aibă prezență la cursuri de minimum 95 %, să aibă media finală la modulele de specialitate și purtare de minimum 7 și să nu aibă sancțiuni disciplinare. De altfel, orice sancțiune disciplinară primită de un elev în cursul oricărei luni a dat dreptul companiei să diminueze cuantumul bursei cu un procent de 50 %, în luna următoare. Pe termen lung, obiectivele companiei clujene sunt întărirea brandului și mărirea cotei de piață, firma fiind orientată către extinderea liniei de produse. De asemenea, se va continua rebrandingul magazinelor proprii și maximizarea segmentului HoReCa printr-o ofertă dedicată.

43


44

AFACERE

supliment Transilvania Business

Transilvania acasă, produsele noastre pentru noi de Ciprian MORCAN, reprezentant al administratorului Hygia Consult

Evoluția conceptului “Transilvania acasă” a fost dată de dorința prezentării și comercia­ lizării produselor locale la un standard ridicat de calitate.

S-a plecat de la conștientizarea calității acestor produse și, în consecință, necesitatea reflectării acestui lucru și în prezentare și comercializare. A rezultat un concept proaspăt, în pas cu vremurile pe care le trăim, și a cărei primă etapă s-a finalizat la mijlocul lunii decembrie 2016. A apărut astfel un spațiu cu totul nou de promovare și comercializare a produselor locale, amplasat în centrul celui mai important mall din Cluj-Napoca. În 2013, câțiva producători locali au acceptat provocarea de a se asocia și de a încerca sa-și promoveze împreună produsele în plan local, în marile centre comerciale, dorind să convingă cumpărătorii prin calitatea acestora. Inițiativa era lăudabilă, doar că trebuia să se transforme rapid într-una rentabilă economic pentru a fi sustenabilă pe termen lung. Limitările date de spațiul alocat proiectului și de bugetul inițial au pus în pericol continuarea acestuia în vechiul format în care a demarat. A fost necesară o decizie și aceea a însemnat o viziune îndrăzneață, nu de a face un pas înapoi ci, din contră... să aducem în piață un concept cu totul nou și în același timp să atragem și alți producători locali pentru ca efortul susținerii acestuia să fie mai bine distribuit.

S-a lucrat apoi la proiectarea noului concept, venind cu un design atractiv, spații aproape duble de prezentare, depozitare și comercializare, luminate elegant și care să pună în valoare produsele. Având în continuare constrângerile de suprafață date de administratorul mall-ului, provocarea era să se facă toate acestea și să se crească în același timp și utilitatea fiecărei suprafețe avute la dispoziție. După finalizarea proiectării s-a intrat în etapa de execuție, contra cronometru, pentru a-l avea finalizat înainte de sărbători, în conformitate cu angajamentul făcut față de producătorii locali și față de clienți. Pentru a fi posibile toate cele descrise mai sus, a fost importantă decizia Consiliului Director al AgroTransilvania Cluster, de susținere financiară, și preluarea managementului acestui proiect de către administratorul societății, care reprezintă asocierea de producători locali. În toată această conjunctură favorabilă, deloc întâmplătoare, a fost posibilă finalizarea la termen a primei etape din proiectul “Transilvania acasă 2.0”. Urmează dezvoltarea i-shopului destinat produselor locale, asociat platformei fizice de magazine locale, care ar urma să se multiplice și în alte locații, în măsura confirmării asteptărilor economice ale proiectului în anul 2017. Acum, putem spune cu mândrie că “Transilvania acasă” este unul dintre cele mai moderne spații în care producătorii locali își prezintă și își comercializează produsele. Aprecierea clienților, prin cumpărarea acestora, dau însă esența acestui proiect, fapt pentru care considerăm necesară cunoașterea nucleului de producători asociați: Carmangeriile Mureșan și Moldovan, Xamus, Carmes, Bolta Veche, Bonas, Fabrica de la Țaga, Arovit, Mik A, Finas – Crama la Salina, Luna Solai și alți producători mici, care vin să întregească oferta de produse locale. Vă așteptăm în “Transilvania acasă”, locul unde cele mai bune produse locale se prezintă la adevărata valoare și vă invită să le degustați. Poftă bună!


46

HORTICULTURĂ

supliment Transilvania Business

Cum să vinzi un măr... de Ligia POPA

România ocupă locul al 7-lea în clasamentul țărilor producătoare de mere din Uniunea Europeană și al 26-lea din cel mondial. Cu toate acestea, în ţară intră anual peste 40 mii de tone de mere proaspete, din diferite ţări europene, care le concurezaă puternic pe cele recoltate din livezile autohtone.

Noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală pune accent pe pomicultură, pe crearea de noi livezi, reconversia celor existente şi, în final, pe procesarea fructelor. Dacă la început, submăsurile pentru pomicultori nu păreau a-i atrage, după modificarea ghidurilor de accesare, au fost depuse 173 de proiecte, dintre care preşedintele OIPA Fructe-Legume, Aurel Tănase, se aşteaptă să fie eligibile, deci finanţabile, 120. După ce aceste fonduri vor ajunge în ferme şi se vor transforma în livezi, cantitatea de fructe care va fi produsă în România va creşte simţitor, aşa că se impune deja găsirea răspunsului la o mare provocare lansată şi de Comisia Europeană guvernelor şi fermierilor: Cum poţi vinde un măr? Cu siguranţă, în România cel mai bine se vând merele proaspete, clasice, chiar dacă nu sunt ecologice şi abia acum începe să se construiască o piaţă pentru sucurile naturale sau pentru produsele mai elaborate, care implică un anumit rafinament. Un potenţial imens în acest sens îl are zona Sibiului, unde, în virtutea culturii gastronomice săseşti, există un număr impresionant de reţete care propun reinterpretarea celui mai simplu şi mai curat fruct românesc: mărul. Din fericire, multe dintre acestea par să iasă la lumină datorită unor păstrători ai tradiţiei şi a unor proiecte inovative de promovare a gastronomiei locale.

câştigat licitaţii organizate de consiliile judeţene pentru programul Mere în şcoli. În făbricuţa pe care o are din 2011, se produc în fiecare an circa 300.000 de cutii de suc de trei litri şi 200.000 de sticle de plastic, cu suc. Pe undeva, Onigaş are şi noroc, iar noroc are fiindcă a fost prevăzător şi şi-a făcut un depozit în care poate depozita până la 1.000 de tone, în condiţii optime, cu umiditate şi temperatura constantă de două grade. Ce le lipseşte merelor româneşti? Onigaş crede că aspectul celor din import. În opinia sa „românii sunt nişte snobi pentru care merele trebuie să strălucească, ca să fie de cumpărat”, aşa că merele româneşti, mai mici şi mai naturale, nu le plac, chiar dacă au preţuri mult mai rezonabile, fiindcă pleacă din ferma lui cu 1,80 lei/kilogramul pentru a ajunge pe rafturile magazinelor cu circa 2,50 lei, adică sunt mai ieftine decât cele din import. Pentru el un program naţional de promovare a merelor româneşti ar fi pronie cerească, ar creşte vizibilitatea pomicultorilor români şi dorinţa românilor de a consuma mere. Din păcate, atât pentru promovarea merelor proaspete, cât şi pentru cea a scucurilor naturale mai e nevoie de timp, iar timpul le lipseşte pomicultorilor români, ca Aurel Onigaş.

Pur şi simplu... mere de Bistriţa

Despre măr, cu dulceaţă şi rafinamente, de la Hariet Wolff

Aurel Onigaş a crezut întotdeauna în viitorul „de aur” al pomiculturii, aşa că a făcut investiţii serioase în sector. Acum are peste 300 de hectare de livezi cu meri, pruni şi cireşi şi, dacă lucrurile vor merge bine, suprafaţa va creşte. În 2016, el a recoltat circa 4.000 de tone din soiurile Jonathan, Golden, Starkinson, Topaz şi Region. Din producţie, circa 70-80 % a fost orientată către marile lanţuri de magazine, cu care are contracte de furnizare de produse, iar ce a rămas, până în 30 %, a fost trimisă către unitatea de producţie de suc de mere pe care o are Onigaş, pentru a se transforma în suc natural de mere. Pe lângă lăzile pe care le pregăteşte pentru supermarket, Onigaş încarcă şi altele, pentru şcolile din zonă, fiindcă a

Mărul, însă, poate însemna mai mult decât un fruct, proaspăt sau procesat simplu, el poate deveni un element de bază al unei culturi culinare complexe şi rafinate, dacă este interpretat aşa cum trebuie. Tocmai din acest motiv, în anumite zone ale Transilvaniei, acesta a devenit un punct de plecare pentru adevărate călătorii ale gustului, care implică sosuri, dulceţuri complexe sau zacuşte. Diversitatea de reţete, noi sau tradiţionale, nu este ceva ieşit din comun mai ales pentru saşii din zona Sibiului, care sunt profund ataşaţi de fructul prea puţin apreciat de bucătăria românească.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Minunata bucătărie a Harietei Wolff este un exemplu în acest sens. Cu imaginaţie şi atenţie, Hariet a dat o nouă aură fructului considerat a fi comun, omniprezent. Ea spune că din mere se pot face foarte multe şi că produsele rafinate pe care ea le-a propus în timp s-au bucurat de succes. Dulceaţa cu mere şi ghimbir făcută de ea, de exemplu, a fost foarte apreciată şi foarte căutată de gurmanzi, la fel, şi jeleul, un produs inedit pentru români, a fost un succes, la fel ca şi sosul de mere, ce poate fi servit alături de fripturi. De asemenea, din merele verzi se poate face o supă delicioasă sau prăjituri, important e ca cine îl găteşte să vrea să îl reinterpreteze. Hariet Wolff a citit zeci de cărţi de reţete şi apoi, pe baza lor, a inventat alte reţete, aşa a ajuns la alt nivel pentru tot ceea ce înseamnă mărul în cultura autohtonă. Ea recunoaşte că în alte culturi, cum ar fi cea germană, mărul ocupă un loc de cinste în bucătărie, fiind considerat o mană cerească de bucătari. Dincolo de valoarea nutritivă, cunoscută, mărul poate însemna mult mai mult, iar, prin gătire, el poate căpăta noi valenţe şi poate fi valorificat în aşa fel încât să poată sta pe mesele tuturor alături de produse de elită şi să nu mai fie desconsiderat, încadrat în categoria produselor banale. Aceasta ar fi, de fapt, şi o propunere interesantă de vânzare a merelor, dar cu un preţ net superior şi pentru un segment de cumpărători din alte categorii, mai elevate.

Producția românească, revigorată? “Problema promovării merelor este foarte delicată şi ar putea fi rezolvată doar prin programe coerente de stat sau private”, crede Aurel Tănase, liderul OPIA Legume-Fructe din România. El a remarcat cum, atunci când s-a întors din Viena, pe avion călătorii au primit pungi cu mere, pe care erau mesaje de încurajare a consumului de fructe. Şi atunci când pleci la drum din anumite hoteluri din Italia, în pachetul pe care personalul îl oferă se află mai mereu mere. Toate aceste idei, împreună, nu fac altceva decât să îi convingă pe călători să mănânce fructe şi, în acelaşi timp, să le asigure pieţe de desfacere producătorilor locali. În paralel, în majoritatea judeţelor din România, în acest moment, Programul Mere în şcoli nu funcţionează, aşa şi programele existente par să fi ajuns într-un punct mort. Tănase spune că aceste programe ar putea să ajute pomicultorii români care acum sunt cei mai interesaţi de pieţe, fiindcă cel mai bine în România se vând încă merele proaspete şi mai puţin cele procesate, transformate în suc sau gemuri. „Văd că se poartă în hoteluri, la mic dejun, merele dezhidratate. Ştiu că se făceau exporturi masive de acest gen în Siberia, înainte, dar acum transporturile s-au rărit. Consumul cel mai interesant rămâne deci mărul proaspăt. Mărul nostru e unul ecologic. La cât stropim noi nu se pun probleme”, zice Aurel Tănase. El recunoaşte că, după o perioadă în care sub-măsurile pentru pomicultori din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală au fost ocolite de aplicanţi, acum, după modificarea lor, „a plouat” cu proiecte pentru livezi. „Avem 173 de proiecte depuse şi ne aşteptăm ca cel puţin 120 să fie eligibile. Cele mai multe opţiuni au fost pentru nuci, aluni, afini, pruni şi, abia apoi, pentru meri. Cele mai multe proiecte au venit din Ardeal, dar avem şi din Dâmboviţa sau alte judeţe din Sud. Ţinem neapărat la producţia românească de mere fiindcă este o nişă bună de dezvoltare. Merele noastre au o pulpă fină, au o textură specială şi un grad de aciditate ehilibrat, aşa că nu trebuie să dispară de pe piaţă”, explică liderul OIPA.

HORTICULTURĂ

Din păcate, în ciuda faptului că, de-a lungul timpului, merele dintr-o livadă sau alta a României au ajuns să fie apreciate, în niciun caz pomicultorii nu au reuşit să îşi impună fructele ca brand local, din motive mai mult subiective decât obiective. Majoritatea dintre ei nu a înţeles că acum merele presupun procese de curăţare şi depozitare speciale şi că e nevoie de profesionalizare în sector. „E un lucru senzaţional cu Mărul de Voineşti, dar oamenii nu realizează că nu mai pot să îşi depoziteze merele în subsol şi să le scoată pentru a le vinde, fără să facă ceva cu adevărat pentru ele. Ei trebuie să treacă fructele printr-un proces de trasabilitate, de spălare, uscare, ca acestea să facă faţă cerinţelor de azi”, potrivit lui Aurel Tănase. Dincolo de lupta pentru pieţe, în planul secund, se dă o alta şi mai interesantă, cea pentru păstrarea soiurilor autohtone, care pierd teren în faţa celor venite din exterior. Salvarea merelor cunoscute de români, Jonathan sau Starkinson şi, mai ales, a celor din soiul Florina este, probabil, marea miză a pomiculturii româneşti de acum. Păstrarea soiurilor ar fi mai mult decât de bun-augur fiindcă românii nu sunt mari exportatori de mere, polonezii reuşind să acapareze piaţa europeană, aşa că, în opnia lui Tănase, piaţa din România ar trebui să fie principala lor ţintă. „Nu avem suficiente mere nici măcar pen­ tru România, iar majo­ ritatea livezilor sunt îm­ bătrânite şi oferă mere pentru industrializare, în proporţie de 6065 %, dar o să venim acum, prin PNDR-ul nou cu sute de hectare de livezi noi, în Sibiu, în Vrancea, de aici ar trebui să ne gândim cum să aprovizionăm România în perioada următoare. Cum? Asta rămâne de văzut”, a încheiat şeful organizaţiei care se ocupă în acest moment de soarta pomicul­t urii româneşti, un fel de Prâslea cel Voinic, căruia îi lipsesc merele de aur.

47


48

HORTICULTURĂ

supliment Transilvania Business

Vinurile medaliate la Premiile de Excelență Vinul.Ro 2016

172 de vinuri de la 36 de crame de pe tot cuprinsul României au fost înscrise la ediția 2016 a Premiilor de Excelență Vinul.ro. Trei comisii de jurizare de câte 6 persoane – formate din degustători autorizați, reprezentanți ai retailului specializat și ai sectorului HoReCa, jurnaliști de specialitate, bloggeri, deținători de certificări Wine and Spirit Education Trust și somelieri – au evaluat timp de două zile la restaurantul Magellan din Centrul Vechi al capitalei, în condiții de anonimitate a probelor, vinurile. Acestea au fost împărțite pe soiuri, culori și categorii, iar calificativele au fost acordate într-un sistem inspirat din sistemul internațional folosit de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) – în care maximum posibil este exprimat prin 100 de puncte. Spre deosebire de alte ediții ale Premiilor de Excelență, o atenție deosebită a fost acordată vinurilor din soiuri românești, care au fost disecate în cadrul unor discuții amănunțite în cadrul comisiilor de jurizare, în funcție de tipicitatea recunoscută a soiurilor, din dorința organizatorilor de a oferi recunoașterea meritată celor mai tipice și mai bune dintre reprezentantele viticulturii autohtone tradiționale. Cu sprijinul partenerului excelenței – Kaufland – în 2016

au fost acordate, în premieră, și trei premii în valoare de câte 1.000 de euro fiecare, pentru creatorii vinurilor care au fost cel mai bine punctate la categoriile „vin alb, vin rose, vin roșu”. Și-au adjudecat aceste recunoașteri Radu Costel Apostol, de la Crama Tata și Fiul din Vrancea (pentru cel mai bine punctat vin alb din concurs, Chardonnay + Sauvignon blanc 2015 Tata și Fiul), Ghislain Moritz, de la Avincis Vinuri Drăgășani (pentru rose-ul Vila Dobrușa 2015, din Cabernet Sauvignon) și Veronica Gheorghiu împreună cu Liviu Grigorică, de la Crama Oprișor, Mehedinți (pentru Feteasca neagră La Cetate 2015). În afară de parteneriatul cu Kaufland, ediția 2016 a Premiilor de Excelență Vinul.Ro a putut avea loc și datorită sprijinului acordat de sponsorul excelenței, apa minerală Aqua Carpatica. În cadrul Galei de decernare desfășurată în spectaculoasa clădire a Teatrului Elisabeta din București, alți doi parteneri ai evenimentului au oferit premii speciale unora dintre cramele participante, oferind astfel un plus de recunoaștere pentru calitatea vinurilor sau a investițiilor în domeniul oenoturismului: tipografia Total CMYK și televiziunea Travel Mix. Gala Premiilor de Excelență Vinul.Ro a fost însuflețită de un recital de excepție susținut de muzicianul Răzvan Stoica pe o vioară Stradivarius din 1729, pe care a cântat cândva însuși Niccolo Paganini. Vioara a fost încredințată artistului român în urma câștigării prestigiosului concurs de profil Strad Prize, de la Salzburg, în 2009. Deși tânăr, prin talentul său interpretativ și prin întreaga sa activitate Răzvan Stoica a stârnit constant atenția întregii lumi asupra școlii românești de muzică. "Când cineva cântă la o vioară Stradivarius, se spune că toate celelate viori vibrează în cutiile lor. A fost o onoare pentru noi să îmbinăm, în cadrul acestei Gale, două dintre artele reprezentative pentru cultura română: muzica și


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

HORTICULTURĂ

vinul", a declarat Cezar Ioan, publisherul revistei Vinul.Ro, organizatorul evenimentului. Mai jos puteți găsi lista vinurilor medaliate: Crama Oprișor (1 Mare Medalie de Aur, 1 Medalie de Aur, 2 Medalii de Argint) Mare Medalie de Aur: La Cetate Fetească Neagră 2015 (cel mai bine punctată Fetească Neagră din concurs) Aur: La Cetate Pinot Noir 2015 Argint: Măiastru rose 2016; Rusalcă albă 2016 Vincon (1 Mare Medalie de Aur) Mare Medalie de Aur: Beciul Domnesc Grand Reserve Cabernet Sauvignon 2010 Avincis Vinuri (3 Medalii de Aur, 2 Medalii de Argint) Aur: Tămâioasă românească dulce 2015 (neîmbuteliată); Domnul de Rouă alb 2015; Vila Dobrușa Cabernet Sauvignon rose 2015 (cel mai bine punctat vin rose din concurs) Argint: Fetească regală + Pinot Gris 2013; Negru de Drăgășani 2013 Licorna Winehouse (3 Medalii de Aur, 1 Medalie de Argint) Aur: Fetească Neagră Anno 2014; Serafim Merlot 2014; Bon Viveur alb 2014 Argint: Serafim Cabernet Sauvignon 2014 Budureasca (2 Medalii de Aur, 2 Medalii de Argint) Aur: Noble 5, cupaj roșu 2013; Oro Manisa Origini alb 2014 Argint: Daphix 2015; Origini Shiraz 2013 LacertA Winery (2 Medalii de Aur, 2 Medalii de Argint) Aur: LacertA Merlot 2013; Cuvee X 2015 Argint: LacertA Cabernet Sauvignon 2012; Cameleon Red 2012 Viti-Pomicola Sâmburești (2 Medalii de Aur, 2 Medalii de Argint) Aur: Chateau Valvis Chardonnay 2014; Chateau Valvis Merlot 2012 Argint: Chateau Valvis Fetească Neagră 2013, Chateau Valvis Cabernet Sauvignon 2013 Apcovin/ Crama Tata si Fiul (2 Medalii de Aur, 1 Medalie de Argint) Aur: Tata și Fiul asamblaj alb din Chardonnay și Sauvignon blanc 2015 (cel mai bine punctat vin alb din concurs); Tata și Fiul Fetească neagră 2014 Argint: Hotar Fetească neagră + Cabernet Sauvignon 2014 Domeniile Blaga (2 Medalii de Aur, 1 Medalie de Argint) Aur: Domeniile Blaga Merlot 2011 Cuvee XI; Domeniile Blaga Merlot 2011 Cuvee XII Argint: Merlot 2013 Via Viticola Sarica Niculițel (1 Medalie de Aur, 2 Medalii de Argint) Aur: Caii de la Letea Ediție Limitată Fetească Neagră + Cabernet Sauvignon 2013 Argint: Caii de la Letea Cabernet Sauvignon 2012; Sarica Merlot 2015 Crama Hermeziu (1 Medalie de Aur, 1 Medalie de Argint) Aur: Hermeziu Muscat Ottonel 2015, sec Argint: Scrisori 1 2015 Domeniul Vlădoi (1 Medalie de Aur, 1 Medalie de Argint) Aur: Ravak Sauvignon blanc + Pinot Gris 2015 Argint: Anca Maria Cabernet Sauvignon 2015 Clamor Felix (1 Medalie de Aur) Aur: Dagon Clan Cleștar 2015, alb Domeniile Viticole Tohani (1 Medalie de Aur) Aur: Valahorum 2015 Cramele Recas (4 Medalii de Argint) Argint: Castel Huniade Fetească regală 2016; Castel Huniade Sauvignon Blanc 2015; Regno Recaș Pinot Grigio 2016; Regno Recaș Pinot Noir 2015 Domeniile Dealu Mare (4 Medalii de Argint) Argint: Sauvignon blanc 2014; Tămâioasă românească dulce

2015; Pelin alb 2015; Pelin Rose 2015 Gramofon Wine (3 Medalii de Argint) Argint: B1 Chardonnay 2016 (neimbuteliat), B3 Sauvignon Blanc 2016 (neimbuteliat), Merlot Rose 2015 Unicom Production/Davino (3 Medalii de Argint) Argint: Făurar alb 2016; Făurar roșu 2014; Monogram Fetească neagră 2013 Intervitt Viile Sudului (2 Medalii de Argint) Argint: Nobilitas Pinot Gris + Crâmpoșie 2015; Divinitas Chardonnay 2013 WineRo/Alira (2 Medalii de Argint) Argint: Alira Grand Vin Cabernet Sauvignon 2011; Alira Tribes Merlot 2015 AMB Winery/Liliac Winery (1 Medalie de Argint) Argint: Private Selection Pinot Noir 2014 Crama Histria (1 Medalie de Argint) Argint: Mirachi Merlot 2015 Domeniul Coroanei Pietroasele (1 Medalie de Argint) Argint: Basileus Fetească Neagră 2012 SERVE Ceptura (1 Medalie de Argint) Argint: Terra Romana Fetească Neagră 2014 Vinarte (1 Medalie de Argint) Argint: Nedeea 2013 (Novac, Negru De Drăgășani și Fetească Neagră)

49


50

HORTICULTURĂ

supliment Transilvania Business

Interes sporit din partea exportatorilor din Turcia pentru piața de citrice Pe 24 noiembrie 2016, la Athenee Palace Hilton a avut loc întâlnirea dintre reprezen-­ tanții exportatorilor de citrice din România și reprezentanții principalelor lanțuri de retail din țară. Această întâlnire a fost facilitată de Ali Kavak, Președintele Turkish Citrus Promotion Group. Aceștia au deja o cotă mică a pieței din România însă doresc creșterea semnificativă pe tot parcursul anului 2016. “Relațiile economice și comerciale dintre Turcia și România, în ultimii ani, nu au mai înregistrat o dezvoltare deosebită, constatăm că s-au oprit, parcă și s-au concentrat în jurul cifrei de 5-6 miliarde de dolari. La fel este situația și în privința fructelor și legumelor proaspete și a citricelor. Dorința noastră este să dezvoltăm și amplificăm comerțul dintre cele două țări, care au rădăcini adânci pe linia colaborării. Credem că potențialul celor două țări ne permite să ridicăm această relație la cote și mai înalte. Ne exprimăm convingerea că sosirea noastră aici, care are drept scop să asigure dezvoltarea și impulsionarea dezvoltării comerțului între țările noastre, va avea roade pozitive. De asemenea, sperăm că acțiunile și activitățile pe care le derulăm în numele Sectorului nostru se vor răsfrânge pozitiv asupra raporturilor de colaborare dintre cele două țări ale noastre”, a spus Ali Kavak în deschiderea conferintei. Turcia ocupă locul 5 în lume, cu o cotă de 2,4 la sută în producția de legume și fructe proaspete. La producția de

citrice, însă, Turcia ocupă locul 9, cu o cotă de 2,7 la sută. Sectorul acestora de citrice, care are o contribuție la export de aprox. 1 miliard de dolari, se remarcă prin bogăție și diversitate de produse. Turcia ocupă locul 36 în lume la exportul de mandarine, locul 35 la exportul de lămâi, locul 20 la exportul de portocale și locul 9 la exportul de grepfrut. România își asigură mai mult de jumătate din importul necesar de citrice din Grecia și Turcia. Din această cantitate, Grecia are o cotă de 33,1 la sută, iar Turcia, o cotă de 24,8 la sută. Aceste date demonstrează că unul din produsele de citrice, care se consumă în România, este un produs din Turcia. Din punct de vedere al diversității produselor, cota de piață care revine Turciei dovedește mari diferențe. La importul de lămâi al României, Turcia ocupă locul 1 cu o cotă de 57,2 la sută. Și la importul de grepfrut al acestei țări, Turcia ocupă, de asemenea, locul 1 cu o cotă de 46,6 la sută. Însă, la importul de portocale al României, Turcia ocupă locul 4 cu o cotă de 6,4 la sută, iar la importul de mandarine, ocupă locul 3 cu o cotă de 17 la sută. “Se observă că la ambele produse este necesar să se asigure sporirea exporturilor noastre în România. Suntem nevoiți să asigurăm sporirea activităților noastre de promovare, pentru a crește cota noastră pe piețe. Al 14 - lea Congres Internațional și Mondial al Citricelor din anul 2020 va avea loc în Turcia. Această manifestare de cea mai mare importanță pentru Turcia și sectorul nostru constituie cea mai bună și frumoasă expresie, dovadă a locului pe care țara noastră, Turcia îl are în producția și exportul din acest domeniu și al poziției unde se situează sub acest aspect. Cu urarea ca relațiile de colaborare dintre cele două țări ale noastre să ajungă la nivele și mai înalte, vă prezint Dumneavoastră, tuturor, sentimentele mele de stimă și respect”, a mai spus Ali Kavak.


52

TRADIȚII&OBICEIURI

supliment Transilvania Business

Obiceiurile de iarnă tradiţionale în Transilvania de Laura POP

Sărbătorile de iarnă din Transilvania, prin expresia lor specifică, colindatul, păstrează încă o parte din mirajul obiceiurilor populare de altădată, dinainte de perioada indus-­ triali­zării şi colectivizării agriculturii. Colindatul mai animă încă lumea satelor şi oraşelor transilvănene, deşi multe dintre vechile obiceiuri tradiţionale de iarnă şi rolurile lor sociale au intrat într-un con de umbră, dacă ne gândim la colindatul cu turca (capra), mersul cu Steaua, cu Viflaimul, Irozii, lăturenia, strigatul peste sat, vergelatul şi multe altele. Obiceiurile de iarnă tradiţionale la români păstrau o serie de rituri legate de solstiţiul de iarnă, amintind de cultul lui Mithra, cultul lui Sol Invictus, Saturnaliile şi Calendaele romane, rituri peste care s-au suprapus semnificaţii creştine legate de Naşterea lui Isus Christos, eveniment plasat la început în 6 ianuarie, de Bobotează, şi strămutat mai apoi la 25 decembrie, tocmai pentru a anihila sau a prelua din succesul sărbătorilor păgâne din acea perioadă. Debutul sărbătorilor de iarnă la românii transilvăneni era marcat de sărbătoarea Sf. Nicolae, la 6 decembrie, când se constituia ceata de feciori, care se adunau la o casă şi învăţau colinzile pentru Crăciun. Ceata purta diverse denumiri în Transilvania, în funcţie de zona etnografică: „ceata ficiorilor” în Ţara Oltului, „bere” în Valea Superioară a Mureşului, „lădoi” în Câmpia Transilvaniei, „bute” în zona Târnavelor, „dubaşi” sau „căluşeri” în zona Hunedoarei, „juni” în zona Sibiului. Cu ocazia constituirii cetei se alegea şi „vătaful” („jude”, „primar”, „birău”), conducătorul cetei, ca şi ceilalţi „funcţionari” ai cetei: crâşmar, cămăraş sau colcer, colăcar, stegar (acolo unde se face steag la colindat), chemători pentru fete şi alţii. Numirea vătafului se făcea în multe părţi ale

Transilvaniei prin ridicarea la grindă, de trei ori. Vătaful reprezenta ceata de feciori în faţa autorităţilor civile şi bisericeşti, el se ocupa de organizarea colindatului: cauta „gazda” pentru ceata de feciori, se ocupa de organizarea petrecerilor, avea grijă de tocmirea muzicanţilor, de procurarea băuturii, a lemnelor pentru foc etc. El avea un loc de cinste în cadrul comunităţii şi al feciorilor, intra primul în casa unde se colinda, sta în fruntea mesei şi a jocului, îşi alegea fata la joc sau la masă. Un rol foarte important avea şi gazda feciorilor colindători, aceasta fiind răsplătită în moduri diverse: cu bani, colaci de la colindat, clacă de secerat, lemne, grâu sau clacă de tors cânepa pentru nevasta lui. Sfântul Nicolae, considerat aducător de noroc, cel care are grijă de zestrea fetelor sărace, unul dintre sfinţii cei mai renumiţi din calendarul creştin, prototipul lui Moş Crăciun, cel care aduce daruri copiilor, este unul dintre sfinţii care apare cel mai des reprodus în icoanele pe sticlă din Transilvania, după Sfântul Gheorghe. În nordul Transilvaniei, unde dominau iconiţele de Nicula, de format mic, sfântul Nicolae era reprezentat singur, în veşmânt arhieresc, cu Evanghelia în mână şi binecuvântând, pe când în sudul Transilvaniei, icoanele reprezintă cu lux de amănunte, întreg episodul cu cele trei fete sortite să fie vândute de către tatăl lor sărac. Acesta îngenunchează de obicei în fața sfântului, rugându-se de el, din ferestruica unei case și cele trei fete privesc uimite la sacul cu darul salvator al sfântului. Colindatul începea în ajunul Crăciunului, cu colindatul copiilor, şi se se putea colinda până la Bobotează, pe întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă, a celor 12 zile ce alcătuiesc, de fapt, ciclul sărbătorilor de iarnă. Cele 12 zile dedicate sărbătoririi trecerii în noul an, pe lângă faptul că simbolizează cele 12 luni ale anului, reprezintă diferenţa dintre calendarul lunar, de 354 de zile, şi cel solar, de 365 de zile. Termenul de colindă are diverse explicaţii etimologice, una dintre acestea fiind dată de lingvistul Alexandru Rosetti (în Colindele religioase la români, în 1920) care găseşte originea cuvântului în termenul latin „kalendae”, ce are la bază verbul latin ”calare”, ce înseamnă „a vesti”. Potrivit acestei explicaţii, cuvintele colindă şi calendar ar avea aceeaşi origine etimologică. Din punct de


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

vedere al conţinutului, după folcloristul Mihai Pop, colinda „este o expresie tradiţională a vieţii de familie bine rânduite din satul patriarhal”. În Transilvania, colindatul cetei de feciori, inclus astăzi în patrimoniul imaterial al UNESCO, era însoţit de masca rituală a turcii/caprei, mască purtată şi jucată de unul dintre feciorii din ceată. În unele părţi, jocul turcii presupune moartea simbolică a turcii şi învierea ei, în urma descântecului spus de însoţitorul ei, numit „bgiduş”. Analizând ritualul turcii la colindat, etnologii consideră că este un simbol al zeităţii agrare care moare şi renaşte, un ritual agrar menit să asigure belşugul grâului. Turca/capra, pe lângă „bgiduş”, este însoţită uneori şi de un fecior care-i cântă cu fluierul, cu cornul sau cu „cetera”, de „mătăhăli”, mire, mireasă. Despre originea turcii/caprei circulau o serie de legende că ar fi de pe vremea Potopului sau de pe vremea lui Irod împărat, confirmând de fapt originea sa precreştină, sau că ar fi fost făcută pentru consolarea Maicii Domnului, probabil pentru a-i oferi o semnificaţie creştină. Iată câteva astfel de legende populare despre turcă, reproduse de Ioan Muşlea, un renumit cercetător al etnografiei şi folclorului transilvănean în perioada interbelică: ”Cu țurca, are zâcala ei, cu fluiera. Aia-s bgidușii dracului, turca-i chipul dracului. Ie făcută de Irod împărat, de când a tăiat coconii, o făcut-o Irod ca să uite muierile de plâns. Când o văzut-o muierile, odat-o prins a râde, când o văzut chipu ăla așa mninunat. Aia-s musai să se scalde pe la Bobotează, de trii ori să se țâpe-n apă. Dacă nu-i a dracului! Să scaldă-n prăduh. Îs câte patru care o joacă, tăt să rânduiesc, câte unu. Ăla-i bgidușu turcii. Numai cei cari o joacă, pe schimbate, trebuie s-o joace. Și ăl cu fluieru, zâșe zicala ei, ca să poată cânta”. ”Turca. Maica Preșestă, când o răstignit pe Domnu Cristos, umbla tăt plângând. I-o făcut turcă să se-voioșeze”. În unele părţi ardelene, se organiza separat turca copiilor şi turca flăcăilor. Acolo, turca feciorilor mergea numai la cei mai “găzdaci” din sat, în prima zi de Crăciun. Turca feciorilor închipuia un animal fantastic, avea un bot de lemn, mustăți, barbă, un fir care mișca maxilarul de jos, un baston de 1,20 şi era acoperită cu un covor cu “prâsnei” (discuri de metal, iască, lemn), piei de iepure, zurgălaie, cănaci. Turca copiilor era mai simplă, neacoperită de covor, consta doar dintrun baston și botul turcii, împodobit cu cănaci, zurgălaie, clopoței, fixate pe un semicerc. Copiii colindau pe la fiecare casă cu turca în dimineața de Crăciun. Colindătorii erau răsplătiţi cu o serie de daruri, mai ales daruri alimentare: colaci, cârnaţi, carne de porc, băutură, dar şi bani. Copiii primeau - de obicei - covrigi, mere, colaci, nuci şi, mai recent, bani. În multe părţi, vătaful cetei mulţumea pentru daruri cu un fel de oraţie a colacului, care povestea muncile grâului, de la arat până la coacerea colacului, un fel de Pluguşor al ardelenilor. De Anul Nou era un amalgam de obiceiuri, de la calendarul de ceapă, la ghicitul ursitului, denumit vergelat, până la furatul porţilor la fete, la legatul drumurilor cu funii de paie, la punerea moşilor şi babelor la casele fetelor şi feciorilor “bătrâni”, care nu mai aveau şanse de căsătorie. Tinerii se întâlneau la o casă şi umpleau cu paie nişte haine de bărbat/femeie pe care apoi le agăţau la poarta casei fetelor/feciorilor care “şi-au întors” peţitorii, ca un simbol al peţitorului pe care-l mai puteau aştepta. În general, Anul Nou este întâmpinat cu urări de noroc, sănătate şi prosperitate, urări aduse de copii cu Pluguşorul sau cu sorcova, obiceiuri intrate şi în spaţiul transilvan, după 1918. O serie de obiceiuri practicate în noaptea de Anul Nou aveau, pe lângă reminiscenţe ale cultului solar, o funcţie clară de purificare simbolică a spaţiului: pocnitul bicelor, aprinderea focurilor şi rostogolirea roţilor aprinse pe dealuri, strigarea peste sat a fetelor ce au greşit. Tot pentru purificarea

TRADIȚII&OBICEIURI

spaţiului, o serie de mascaţi, numiţi mătăhăli, proşti, urâţi, burduhoase, colindau satul în ajun de Anul Nou, făcând tot felul de glume oamenilor. Ciclul sărbătorilor de iarnă este încheiat de sărbătoarea Bobotezei, Botezul lui Isus Hristos în apa Iordanului. Şi în jurul acestei sărbători se împletesc sărbătorile religioase cu cele laice. În ajun, preotul, însoţit de diac şi de ţârcovnic, cu o căldăruşă cu apă sfinţită şi o cruce în mână, merge pe la casele oamenilor, stropind cu agheasmă oamenii şi casele cu ajutorul unui mănunchi de busuioc. În ziua de Bobotează, slujba religioasă se desfăşoară în multe locuri pe lângă o apă curgătoare din zonă pentru sfinţirea apelor. O practică magică, larg răspândită în ajunul acestei zile, este punerea busuiocului sub pernă pentru visarea ursitului, a viitorului soţ. La Bobotează se încheie colindatul, se desface ceata de colindat, iar de Sf. Ioan Botezătorul se organizează petreceri şi baluri pentru sărbătorirea celor care poartă numele de Ioan, nume destul de răspândit la români. Multe credinţe populare sunt legate de mersul vremii, astfel de Bobotează se spune că de acum ziua creşte atât cât sare cocoşul. Obiceiurile populare transilvănene de iarnă marcau trecerea de la anul vechi la anul nou, împletind practicile religioase creştine cu cele precreştine, acestea urmărind de fapt acelaşi scop, sporul, bogăţia gospodăriei, sănătatea şi norocul familiei şi al comunităţii.

53


54

TRADIȚII&OBICEIURI

supliment Transilvania Business

Povestea pâinilor din Transilvania de Ligia POPA

Unităţile din in­ dus­tria de morărit şi panificaţie au înregistrat creşteri de producţie de circa 10 % în ultimul an. Practic, această perioadă a fost cea mai bună de după criza din 2008, când vânzările brutarilor au scăzut puternic. Scăderea producţiilor marilor jucători din sector şi rafinarea pretenţiilor românilor au condus la o reorientare a cumpărătorilor către produsele de bună calitate, tradiţionale, considerate a fi mult mai naturale. De asemenea, rafinarea gusturilor a determinat o schimbare de atitudine care a condus spre nevoia de redescoperire a vechilor reţete tradiţionale şi spre descoperirea altora noi, dar la fel de naturale şi de curate. Majoritatea reţetelor cer făină curată, produsă în morile autohtone, aşa că şi segmentul de morărit poate fi considerat avantajat de noile tendinţe, la fel ca micile brutării sau lanţurile de magazine de panificaţie care au ştiut să îşi diversifice şi rafineze oferta.

Demersul este spriinit de etbografi (etnografi) şi bucătari profesionişti, convinşi că bucătăria locală nu trebuie să dispară şi că aceasta mai are multe de oferit gurmanzilor.

Povestea pâinilor ardeleneşti Astfel, membrii Asociaţiei EuroEste Alternative au descoperit zeci de reţete de pâine, specifice Transilvaniei, în judeţele Cluj, Alba, Mureş, Covasna şi Harghita. În total, bucătarii asociaţiei ştiu cam 200 de reţete, dacă nu mai multe, de produse de panificaţie, ceea ce nu e deloc puţin. Pentru pâine, în gospodăriile ţărăneşti se folosea şi se mai foloseşte şi azi grâul, porumbul, cartofi, secară sau chiar orz. Brutarii şi gospodinele foloseau pentru aluat doar făină integrală şi apă de izvor, aşa că de emulgatori sau aditivi nici nu putea fi vorba. În aceste condiţii se putea spune că bucătăria locală era mai curată şi mai sănătoasă decât cea de acum, după cum consideră membrii Asociaţiei care şi-au făcut o datorie de onoare să redescopere şi să promoveze reţetele tradiţionale şi varietatea culinară a Ardealului. Unul dintre promotorii produselor de panificaţie transilvănene este Fülöp Attila, din Bogata de Mureş. El este un chef, recunoscut şi apreciat, dar, pe lângă bucătărie, se mai ocupă şi de moara pe care o are. Morar şi brutar, în acelaşi timp, Fulop ştie cam tot ce se poate şti despre panificaţie, calitatea făinii şi patiserie. Aşa cum era normal, nici nu vrea să audă vorbindu-se despre aluaturile congelate care iau acum cu asalt bucătăria românească şi mizează tot pe calitate, pe prospeţime, pe făină şi ingrediente curate. Fulop spune că ideea organizaţiei pe care o reprezintă este de a readuce în bucătăria ardelenească maiaua naturală. Pentru a reuşi aceste lucruri participă alături de colegii săi la evenimente de promovare a bunătăţilor autohtone, la campanii de salvare a bucătăriei româneşti şi de căutare a reţetelor locale. Astfel, el a ajuns să reprezinte bucătăria Ardealului şi în afara ţării, unde a participat alături de alţi chefi la evenimente complexe, în urma cărora bucatele din ţara noastră au devenit cunoscute şi străinilor.


WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

TRADIȚII&OBICEIURI

Pâinea noastră cea de toate zilele... cu profit Pâinea tradiţională, ca cea făcută de Fülöp, este ceva mai scumpă decât cea de serie, adică poate costa cu până la 2530 % mai mult, dar preţul ceva mai piperat se datorează în primul rând făinii folosite care este de mai bună calitate, cu mai mult gluten, deci mai scumpă. Din păcate, multă din făina folosită în marile unităţi de producţie este tratată chimic, aşa că pâinea făcută din aceasta este mai albă, dar rezistă mai puţin decât cea tradiţională. Făina este secretul succesului unui brutar. Ca să se asigure că va avea exact făina pe care o vrea, Fülöp şi-a deschis o moară în Bogata de Mureş, localitatea cu 2.000 de locuitori care a devenit celebră după ce rapperul Snoop Dogg şi-a anunţat vizita în localitate. Pentru a produce făină de pâine, mureşanul dă drumul morii doar de două ori pe săptămână, iar ceea ce produce şi nu foloseşte merge spre alte două brutării, foarte apreciate în judeţ, şi la ţăranii care îşi mai fac pâine în cuptor. Capacitatea maximă de producţie este de 500 kilograme pe oră, dar foarte rar se ajunge la acest nivel, spune cheful. Pâinea cea mai bună se face în cuptoare bine făcute, după un anumit sistem, dar azi funcţionează şi sobe electrice care prăjesc aluaturile cam la fel de bine. Cuptorul de argilă care la bază avea trei straturi de sticlă şi cărămidă care păstrau foarte bine căldura mai apar rar, fiindcă mai sunt foarte puţini meseriaşi care să ştie să le construiască. În ciuda dispariţiei treptate a vechilor tehnologii, pâinea tradiţională rezistă datorită tenacităţii cu care brutarii se încăpăţânează să o salveze şi să găsească mijloace de a o produce în continuare, ca pe vremuri sau respectând normele de atunci.

O idee bună ca pâinea caldă... Doar în 2016 au primit atestare ca fiind tradiţionale 5 produse de panificaţie, pentru reţete de pâine cu cartofi, de secară sau specialităţi. Fülöp Attila spune că demersurile producătorilor sunt binevenite fiindcă pe piaţă se simte o tendinţă de creştere a cererii pentru produsele naturale, mai sănătoase şi pentru produsele de panificaţie, pâine sau palaneţe, în special, chiar dacă acestea sunt mai scumpe. Un kilogram de pâine de acest gen costă în jur de 7-8 lei, dar şi gustul este mai bun. Ofensiva produselor naturale este susţinută de faptul că acestea îngraşă mai puţin decât cele făcute de serie sau din aluat congelat. Chiar dacă e mai uşor de gătit cornuleţe sau foietaje cu aluat din congelatoarele marilor magazine, românii au descoperit că aportul de grăsimi în acest caz este mult mai mare decât cel din cozonacii sau pâinea tradiţională. De asemenea, produsele româneşti promovate de A sociaţ ia EuroEste Alternative sunt foarte diverse, bogăţia de gusturi şi texturi fiind de neînlocuit, după părerea bucătarului din Mureş.

În concluzie, pâinea şi produsele de panificaţie româneşti trebuie să îşi regăsească locul pe masa românilor pentru că fără ele, spune Fülöp Attila, pentru Agro TB, „ne pierdem tradiţiile. Fără pâinea noastră adevărată ne pierdem originea. Cel mai important aliment din meniul românilor are un gust aparte, iar gustul este cel mai important, atunci când mănânci”. Din fericire, Transilvania este un loc în care tradiţiile culinare se păstrează mai bine decât în celelalte zone ale ţării, iar campaniile de promovare ale acestora par să dea rezultatele scontate. „Foarte mulţi oameni importanţi care au participat la evenimentele noastre, foarte multe la număr, au fost cuceriţi de ceea ce facem şi au venit să îmi ceară reţete şi să pună întrebări despre bucatele noastre. Cred că pe o piaţă în care pâinea de serie are deja un loc bine stabilit, cea tradiţională poate fi o soluţie de relansare, fiindcă e altceva. O provocare şi chiar mai mult de atât, o certitudine pentru gurmanzi şi pentru oamenii care vor să mănânce hrană sănătoasă”, conchide mureşanul. El şi-a propus să scrie o carte de reţete din panificaţie, să promoveze şi în acest fel valorile culinare autohtone dar, din păcate, nu a reuşit, aşa că realizarea reţetarului rămâne una dintre priorităţile sale pentru perioada următoare. De ce? Fiindcă pâinea noastră cea de toate zilele trebuie să fie una sănătoasă, ca la mama acasă...

55


56

CULTURA MARE

supliment Transilvania Business


Agro TB 12  

Supliment trimestrial al revistei Transilvania Business

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you