Page 33

SUPliment transilvania business

Norvegia şi-a însuşit acest concept. Noi ne-am stabilit ca obiectiv de dezvoltare să devenim una dintre cele mai inovative şi verzi economii din lume. Este o plăcere să fiu aici, să aflăm mai multe despre proiectul care se încheie astăzi şi care are, evident, rezultate deosebite. După cum probabil ştiţi, acest program este finanţat în cadrul unui program mai mare, finanţat prin schema granturilor norvegiene. Scopul acestui program este să sprijine entităţile private în ecologizarea activităţilor lor. De asemenea, un alt obiectiv al programului este sprijinirea entităţilor în achiziţionarea de tehnologie. Un alt element foarte important în cadrul granturilor norvegiene este facilitarea contactului şi cooperării cu partenerii norvegieni. Este chiar emoţionant să vin aici şi să aud atâtea lucruri şi cuvinte frumoase despre colaborarea cu partenerii norvegieni. Ce am descoperit de fiecare dată când venim în contact cu partenerii norvegieni ai proiectelor este cât de mulţumiţi sunt ei de cooperarea cu partenerii din România. Sunt foarte nedăbdătoare să văd staţia de epurare organică pe care aţi instalat-o şi sper că aceasta poate să devină un model pentru alte obiective. Dacă ne uităm la peisajul de aici, la întreaga regiune, este evident că există potenţial turistic, este unul dintre sectoarele care poate fi dezvoltat, atât pentru români, cât şi pentru vizitatori din alte ţări”, a adăugat în final ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucureşti.

Un parteneriat viu Directorul Fundatiei Open Fields, Ovidiu Spânu a apreciat parteneriatul, afirmând că este „ un schimb de idei, de informaţii, vizite reciproce, un parteneriat viu şi real, nu formal, între entitatea norvegiană şi noi. Acest proiect s-a născut dintr-o profundă coeziune norvegiană şi română, nu numai prin fundaţia pe care eu o conduc, ci şi prin celălalte instituţii cu care am discutat conceptul, cu sprijin de la nivelul administraţiei locale, al proiectanţilor şi al constructorilor. Toţi şi-au unit eforturile pentru că şi-au dorit să pună umărul la acest proiect, să-l putem încununa aşa cum am făcut astăzi. Deci, parteneriatul viu româno-norvegian este extrem de important. Alături de aceasta este inovaţia, care nu înseamnă să faci ceva

cu totul nou şi nemaivăzut pe faţa pământului, ci să aduci ceva nou în ţară, un concept nou şi să-l adaptezi. Al treilea element foarte important este replicabilitatea proiectului, aceste elemente nu sunt secrete, sunt constructorii, proiectanţii, echipa noastră, se pot vedea, şi ca să fie un real succes, prin distribuirea ghidului de bune practici şi prin tot ce facem azi şi vom disemina ca informaţie, vom contribui la adoptarea lui acolo unde se poate. Am mai învăţat un lucru din colaborarea cu norvegienii şi anume modestia, să ţinem preţurile jos, pentru că altfel modelele nu sunt replicabile şi proiectul nu are viitor”, a mai adăugat Ovidiu Spînu. Directorul adjunct Emanuel Ţapu a prezentat Fundaţia Proiect Heifer pentru Romania şi Fundaţia Open Fields, precum şi aspectele tehnice ale celor două staţii de epurare, dar şi a platformelor de compost din gunoi de grajd, un alt element al proiectului de ecologizare a satelor româneşti. Proiectele sunt eficiente, iar dimensiunea costurilor pentru o staţie de epurare depinde de zona de amplasare, dar în principiu este vorba de o investiţie medie cuprinsă între 10 şi 15 mii euro, inclusiv costurile cu proiectarea şi avizele. Staţiile acoperă

epurarea apelor de la 30 de persoane, astfel încât revin 500 de euro pe persoană, iar proiectele, cu toţi parametrii, sunt gratuite.

Maramureș un pic mai verde Am vizitat la Mara pensiunea „Pintea Haiducul” şi am văzut cât de frumos s-a integrat funcţional şi peisagistic sistemul norvegian de tratare a apelor uzate. Deşi amenajarea a avut loc abia anul trecut, iar componenta vegetală a ansamblului aşteaptă primăvara şi căldura pentru a se dezvolta, flora spontană a început să-şi facă din nou apariţia, semn că intervenţia umană a fost blândă. În Vadu Izei, la „Casa Tradiţională Borlean” este al doilea obiectiv unde a fost amenajat acelaşi sistem ecologic de tratare a apelor reziuduale, în versiunea cu piramidă, dar cu aceeaşi integrare în spaţiul de amplasare. Complexul de clădiri tradiţionale de aici a devenit un exemplu pentru comunitate nu doar prin concentrarea elementelor de arhitectură şi tehnică populară, dar şi prin reducerea impactului negativ asupra mediului, ceea ce va cântări, cu siguranţă, în conştiinţa turiştilor care pun preţ pe natură şi respectul faţă de mediul înconjurător.

31

AGRO TB 9  

Supliment trimestrial al revistei Transilvania Business

AGRO TB 9  

Supliment trimestrial al revistei Transilvania Business

Advertisement