Page 43

19 Septembrie, Ziua 11

Fragmente de Jurnal ”Probabil că majoritatea vor spune că această zi a fost o dezamăgire, însă nu mă voi număra printre ei! Asta în ciuda faptului că nu am ajuns la lacul situat la peste 2000 de metri deasupra nivelului mării. Nu cred că există vreun rost în a te supăra pe vreme pentru că intervine în calea treburilor omenești. Așa a fost să fie: vântul să fie prea puternic pentru ca telecabina să poată urca, iar recentele alunecări de teren să determine autobuzele să nu mai urce până la nivelul lacului. Seara am reușit să facem partea de lcuru în grup la proiectul video, și am fost foarte bucuros că materialul pe care l-am făcut va fi cu adevărat folositor. Iar, la sfârșitul zilei am luat loc în lumina reflectoarelor, fiind primul pe lista interviurilor. Am avut emoții la început, dar am reușit să mă adun și am reușit să-i dau cu bine de capăt. O zi GROZAVĂ!” [Maris redins - participant Letonia] ”Am fost la mânăstirea Cârţa, mânăstire veche de 800 de ani. Nu pot să-mi imaginez cum arăta locul acesta la 1200. Îmi place să fiu în locuri vechi şi mirosul (dezgustător) care sugerează vârsta locului. Zidurile par mistice şi păstrează mirosul diferitelor perioade.” [Tania Bulz - participant România] ”Cu toții am fost dezamăgiți de faptul că nu am putut urca la Bâlea pentru a continua drumul nostru pe urmele partizanilor... A fost totuși prima dată când am putut observa cum munții Făgăraș acționează întradevăr asupra fronturilor atmosferice asemenea unei bariere. Căci cauza vântului asta era. O masă de nori care cuprindea lanțul muntos cât vedeai cu ochii și încerca să treacă peste creste către zona în care ne aflam noi. Norii albi se rostogoleau sub forța contra-curenților ce se formau la mare altitudine în dreptul versantului nordic, în timp ce aerul rece al furtunii, vântul care ne împiedica practic ascensiunea, se vărsa furios în josul văii , către căldura podișului de la baza muntelui. Astfel am făcut cale întoarsă. Seara, a fost poate partea cea mai interesantă a zilei, întrucât am putut vedea, ca organizatori și lideri de grup, dacă eforturile noastre în atingerea obiectivelor schimbului se reflectă în timpul interviurilor în mărturiile participanților.” [Bogdan Topîrceanu - lider de grup România]

Z

iua a debutat cu o nouă schimbare a ordinii activităților în program, cu scopul eficientizării timpului. Astfel, în loc să terminăm ziua cu excursia la Mănăstirea Cisterciană de la Cârța am decis să începem prin a o vizita, întrucât se află în drumul către celelalte două obiective ale zilei: Lacul Bâlea și Cârțișoara. Am ajuns în scurt timp, iar doamna de la recepție ne-a dat cheile mănăstirii pentru a o vizita. Astfel am pornit în explorarea poate uneia dintre cele mai spectaculoase

mănăstiri ridicate de minoritatea germană în acea zonă. Cu o istorie zbuciumată, în ziua de astăzi doar câteva ziduri mai rămân în picioare, acoperișul lipsind complet. Între ziduri sunt adăpostite morminte ale soldaților căzuți în luptă în timpul Primului Război Mondial, o amintire a unei alte perioade întunecate în istoria omenirii în care drepturile omului fuseseră complet neglijate Aici s-a ținut un workshop despre construirea și trecutul zonei și al Mănăstirii, oferind detalii despre originile Ordinului Cistercian

și felul în care acesta a pătruns pe teritoriul României. Participanții au putut vizita și zona închisă a altarului, singura încă funcțională din structura catedralei, unde au putut analiza îndeaproape noi elemente ale arhitecturii și sculpturii medievale de origine germană. Fiind, din păcate, nevoiți să anulăm vizitarea Lacului Bâlea din cauza condițiilor meteorologice, participanții s-au întors la cabană unde au profitat de timpul rămas pentru editarea filmelor și a fotografiilor deja executate până în acel moment.

Manastirea Ordinului Cistercian de la Carta A fost înființată în secolul XIII, mai exact în anul 1202 (potrivit izvoarelor scrise din secolele XIII-XV). A deținut un rol major atât în istoria politică, economică și culturală a Transilvaniei medievale, cât și în introducerea și diseminarea artei gotice în spațiul intracarpatic. Se presupune că aceasta a fost fondată de predecesorii lui Sigismund I al Ungariei, după cum este menționat într-un document emis în anul 1418. Inițial, primele clădiri ale mănăstirii au fost realizate din materiale precum lemnul, iar construcția în piatră a început cu câțiva ani mai târziu. Aceasta a fost edificată în două faze de către doi arhitecți diferiți, întrerupte de invazia tătară din 1241. Acest lucru se poate observa și în stil întrucât zidurile care delimitau curtea interioară aparțin stilului romanic, pe când construcția în sine este formată în ambianța goticului matur. Arhitectul și atelierul de pietrari care au edificat a doua parte a mănăstirii au avut o contribuție majoră în diseminarea spiritului și a formelor gotice în Transilvania secolului al XIII-lea. De asemenea, după secolul XIII s-a fondat așezarea Cârța, cunoscută și sub vechea denumire de Cârța Săsească. În prezent, ansamblul mănăstirii se află în stare de ruină, doar capela fiind folosită până în ziua de azi de comunitatea evanghelică săsească. [Mădălina Dediu]

43

Fundatia Culturala Negru Voda - nr.1 - Ianuarie 2013  

Prima editie a ziarului Fundatiei Culturale Negru-Voda, Fagaras, lansat cu ocazia incheierii proiectului Tineret in Actiune, Actiunea 1.1, "...

Advertisement