Page 37

Fragmente de Jurnal “Astăzi vizităm mănăstirea Brâncoveanu. . Îmi amintesc că am vizitat multe mănăstiri când eram mică în special pe cele din Moldova. Dar Mănăstirea Brâncoveanu pare mai impresionantă acum. Poate pentru că mă aflu constant atât de aproape de ea, și pentru că îi aud din când în când clopotele bătând pe drum înspre cabană. După ce am văzut toate acele catedrale gotice, e binevenită o schimbare. În special pentru străini, îmi place să cred. Am avut și un workshop despre partizanii din munți. Ziua s-a încheiat cu seara cu portugheză. Și au jucat ”scaunele muzicale”. De data asta am ales să privesc din afară jocul. Îmi place să privesc oamenii atunci când fac ceva ce le place. Expresiile lor mă fac fericită. Și după toate tragediile discutate astăzi, acesta este chiar un sentiment plăcut… Au avut o prăjitură incredibilă făcută cu miere. Şi cafea portugheză. Cum poate cineva să refuze o cafea bună? “ [Tania Bulz - participant România] “Am început ziua cu un workshop despre rezistența anti-comunistă în munții Făgăraș. și am văzut două scurte documentare despre crime pe care Securitatea le săvârșise în rândul țăranilor care încercaseră să opună rezistență în zona Bistriței în anii ’50. M-a impresionat cum mănăstirea a putut rezista acolo atâta timp, în ciuda evenimentelor tumultoase din afara sa.” [Mădălina Dediu - participant România] “Mănăstirea Brâncoveanu... Ziduri albe și o liniște plină... plină de sine însăși, căci altfel nu o pot descrie. O liniște care Îți lasă răgaz de gândire. De adâncire în sine... Asta este prima ocazie pe care o avem de a vedea noul muzeu al Mănăstirii. e mult mai încăpător decât cel vechi, iar exemplele de artă sacră sunt mult mai numeroase. Vizităm și Aula Academiei. În fiecare locație, domnul Olteanu face ca evenimentele trecute să apară pentru un moment sub privirile noastre. Întotdeauna mi-a plăcut să ascult povești. Doar că acestea sunt istorii. Urme ale unei treceri. Ne reîndreptăm către cabană. Fereastra Mare a Sâmbetei ne privește din depărtare.” [Bogdan Topîrceanu - lider de grup România]

16 Septembrie, Ziua 8

Z

iua a debutat cu workshop-ul despre Rezistența Anti-comunistă în Munții Făgăraș. Acesta a fost comprehensiv, urmărind subiecte pornind de la ocupația sovietică ce a urmat Celui de-al doilea Război Mondial, instaurarea regimului comunist, procesul colectivizării, arestările și începutul opresiunii, acestea reprezentând doar câteva dintre aspectele de încalcare a drepturilor omului, creând astfel contextul apariției fenomenului de partizanat. Studiul de caz a fost făcut asupra grupului de partizani ai lui Ioan Gavrilă Ogoranu

ce au activat pe versantul nordic al munților Făgărașului, respectiv chiar în zona în care ne aflam. Au fost proiectate două filme documentare furnizate de partenerii noștri de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc., care exemplificau elementee opresiunii comuniste. După amiază, reprezentanții fundației Negru Vodă, Florentin Olteanu și Maria Bălan au sosit la cabană pentru a porni către Mănăstirea Constantin Brâncoveanu. Aici, președintele fundației a ținut workshop-ul

despre istoricul mănăstirii și importanța ei în zonă și în comunitate în timpul regimului comunist. Seara, a venit rândul echipei portugheze să organizeze seara națională. Participanții au pregătit prăjituri specifice portugheze, jocuri și un concurs cu întrebări despre Portugalia ce a testat dacă participanții au fost atenți la prezentările naționale. Premiile pentru răspunsurile corecte erau bomboane din Madeira. Ziua s-a încheiat cu discuții preparative pentru excursia de pe munte din ziua următoare.

Manastirea Brancoveanu

Primele dovezi concrete cu referire la existența mănăstirii datează din secolul al XVII-lea. În anul 1654, satul și moșia din Sâmbăta de Sus erau sub stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu și se spune despre acesta că ar fi construit o bisericuță pe valea râului Sâmbăta pentru călugării sihaștri. Vechea biserică din lemn a fost refăcută de domnitorul Constantin Brâncoveanu în piatră și cărămidă câteva decenii mai târziu. Deoarece la începutul secolului al XVIII-lea, Transilvania era amenințată de calvini, pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol (cel al catolicizării), apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mânăstire ortodoxă de la Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mănăstire mai mare cu viaţă de obşte. în 1785 însă, o mare parte din mănăstire va fi demolată deoarece ieșise de sub tutela Brâncovenilor. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Bălan, al cărui ţel era reorganizarea monahismului în Transilvania. Sfinţirea bisericii şi a noilor clădiri a avut loc la 15 august 1946, când se sărbătorea hramul mănăstirii. grafie.Înprezentobşteamănăstiriinumărăînjurde40vieţuitori, fiind condusă de părintele stareţ Arhimandrit Ilarion Urs.

37

Fundatia Culturala Negru Voda - nr.1 - Ianuarie 2013  

Prima editie a ziarului Fundatiei Culturale Negru-Voda, Fagaras, lansat cu ocazia incheierii proiectului Tineret in Actiune, Actiunea 1.1, "...

Fundatia Culturala Negru Voda - nr.1 - Ianuarie 2013  

Prima editie a ziarului Fundatiei Culturale Negru-Voda, Fagaras, lansat cu ocazia incheierii proiectului Tineret in Actiune, Actiunea 1.1, "...

Advertisement