a product message image
{' '} {' '}
Limited time offer
SAVE % on your upgrade

Page 1

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)

CURS 2.9 LOCUINTA SOCIALA


CURS 2.9

Nevoile umane Piramida nevoilor Maslow

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Istoric - desi exista locuinte colective ieftine destinate populatiei sarace inca din antichitatea romana (insulae) sau o combinatie intre hotel si ambulatoriu in Imperiul Bizantin (hospice) sau spatii de gazduire in jurul manastirilor evului mediu. Nu putem insa vorbi cu adevarat de locuinta sociala ca demers filantropic de ajutor decat de la sfarsitul secolului al XIX-lea, odata cu congestia urbana datorata industrializarii.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Istoric - miscari sociale secol XIX

Fourier – phalansterul Godin - familisterul


CURS 2.9

Locuința socială Definirea termenului de ”locuință socială” diferă foarte mult de la țară la țară prin modul în care sunt formulate criteriile, mergând de la definiții foarte largi și cuprinzătoare până la definiri mai stricte ale termenului. Astfel o definiție genaralistă a termenului conform UNECE (United Nations Economic Commission for Europe), ar desemna locuința socială drept o locație destinată unor grupuri de persoane care nu-și pot găsi o locuință disponibilă pe piața liberă din diferite motive. Ceea ce este diferit de la o țară la alta sunt stabilirea grupurilor țintă, procedura de alocare a spațiului și criteriile de selecție. De asemenea termenul de ”locuință socială” cuprinde în special locuințe destinate închirierii dar și, de la caz la caz, locuințe deținute de asociații, locuințe private care au fost privatizate după schimbarea regimului (în special în țările Europei Centrale și de Est, fostele țări comuniste, actualele țări emergente), locuințe private sau locuințe mixte.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Locuința socială . Faptul că locuințele sociale sunt deținute și controlate de către stat ar putea constitui un avantaj în cazul unor politici de locuire adecvate. Astfel locuința socială poate deveni o oportunitate în implementarea principiilor unei dezvoltări sutenabile la nivelul socialului contemporan și al vecinătătilor imediate.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Locuința socială Dacă urmărim însă exemplele de-a lungul zonei de studiu stabilite observăm cum, dincolo de diferențele legate de costuri, locuințele sunt sensibil diferite, diferit realizate și concepute, respectând cerințe sensibil diferite. Dacă în România ele sunt foarte puțin sesizabile, cerințele rămânând în principiu neschimbate față respectarea normelor de igienă și sănătate vehiculate la începutul secolului trecut. Există abordări mult mai integrate ideilorn sociale ale perioadei, teme care prevăd o apropiere de modul contemporan de viață, luându-se în considerare și latura socială a spațiului de locuit.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Locuința socială Conform raportului realizat la cererea Parlamentului European de către IZAInstitute for the Study of Labor, patru sunt criteriile care diferențiază și nuanțează aspecte ale definiției termenului de locuință socială în țările ce compun Comunitatea Europeană. Aceatea sunt tipul de proprietate, furnizorul servicilor cuprinse, beneficiarul țintă și modul de finanțare a inverstiției. Conform ediției 2012 a ”Enciclopedia of housing” există două posibile variante ale termenului ”locuință socială”: a.toate tipurile de locuință care primesc orice formă de subvenție sau asistență socială (o variantă deosebit de cuprinzătoare a termenului) și b. tradiționalele locuințe subvenționate de stat și locuințe închiriate, în principiu orice formă de investiție care nu vizează profit.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Locuința socială Concluzia este că locuințele sociale au apărut nu atât ca locuințe ieftine, destinate păturii de jos a societății - sens care astăzi este cel mai cunoscut, oferind condiții bazice de locuire ci, mai degrabă, ca locuințe care propun rezolvarea unor probleme acute ale locuirii produse în urma schimbării sociale și implicit a nevoilor. Exista două sisteme care alternează de-a lungul etapelor de dezvoltare, unul de masă destinat tuturor persoanelor care au nevoie de o locuință subvenționată și unul rezidual destinat doar persoanelor defavorizate.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Etape Primele etape ale sistemului de locuire socială apar undeva la mijlocul secolului XIX si începutul secolului trecut, această etapă concretizându-se undeva în jurul anului 1914 și e caracterizată de finanțări filantropice venite în ajutorul păturilor sociale mai puțin avantajate care propun tipuri de locuire destinate familiilor de muncitori venite în număr mare în spațiul urban – Fourier, Mumford, etc.. - A doua perioadă este plasată la sfârșitul Primului Război Mondial fiind o perioadă scurtă în care a dominat modelul de masă, destinat nu doar păturii sărace ci și tuturor celor care aveau nevoie de o locuință.(perioada in care se fac inovatii functionale de factura modernista – Frankfurt sau Stuttgart)

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Etape Modelul se schimbă în cea de a treia etapă aflată între cele două războaie mondiale când modelul rezidual, destinat păturii sărace, devine dominant.(perioada de criza dupa 1933) - Perioada de dupa 1945 și până prin anii 70 (a patra etapa) este perioada de apogeu a sistemului de locuințe sociale. După această perioadă se constată o scădere continuă a interesului pentru acest tip de locuințe, sistemul intrând într-o perioadă de criză. - Se pare ca o noua etapa majora incepe in acest moment, odata cu valurile de imigranti. Nevoile pe care acestia le au sunt deosebit de diverse si complexe (sociale, politice, culturale, religioase, etc.)

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Interventia statului Din punct de vedere financiar și politic există trei mari perioade care caracterizează intervența statului în sistemul locuinței sociale. - Prima perioadă este cea a capitalismului liberal, în jurul anilor 30, cu intervenții minime ale statului în economie și finanțare scăzută a sectorului social defavorizat. - Cea de-a doua etapă cunoscută drept capitalism social sau fordism este caracterizată de intervenția statului în economie și investiții masive în servicii publice și protecție socială. Ea ține din anii 45, după cel de-al Doilea Război Mondial și decade undeva în anii 70. - Ultima perioadă, cea în care ne aflăm și acum, începe după criza din anii 70 sau, așa cum am amintit, pentru unele state după anii 90 când intervenția guvernelor se diminuează constant și se diversifică.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Comunitatea Europeana Diferențele actuale referitoare la condițiile de locuire care apar între țările Comunității Europene sunt deosebit de mari, prefigurânduse un calup al celor cincisprezece țări intrate inițial în comunitate și un altul, format din celelalte care au urmat acestei integrări. Trebuie menționat de asemenea că țările balcanice și central estice, fostele țări comuniste, sunt cele care încheie fiecare capitol al studiului legat de dotările edilitare ale locuințelor]. Capitole referitoare la rețele edilitare de furnizare a apei potabile sau rețelele de canalizare găsesc Romania pe ultimele locuri. Din punct de vedere al gospodăriilor legate la rețeaua de canalizare suntem chiar pe penultimul loc, cu mai puțin de 40% din gospodării. România este încă o țară puternic rurală, însă în această categorile intră și o mare parte din locuințele din noile suburbii ale marilor orașe, suburbii dezvoltate puternic în ultimii 20 de ani. Slovenia, Bulgaria sau Ungaria urmează îndeaproape România în studiul amintit

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Comunitatea Europeana De asemenea, o altă diferență majoră este suprafața medie a unei locuințe în cele două categorii de țări menționată. Dacă media Comunității Europene este de 3.6 camere la o locuință și 76.5 mp/locuinta, se poate constata că în cazul primei categorii (tarile occidentale) se ajunge la 4.4 camere pe locuință și o suprafață medie de 84.2, scăzând în cazul celei de a doua (emergente) la 2.6 camere și o suprafață de 72.9 mp. Suprafața medie de locuință pentru fiecare locuitor este peste 40mp. în cazul țărilor dezvoltate și de sub 30 mp. în cazul țărilor emergente din blocul estic. (Housing Statistics in the European Union 2005/2006: 9-10) Numărul cel mai mic de camere pentru fiecare persoană a fost stabilit tot în România cu o medie de 0.9 pentru fiecare locuitor. Calupul de țări emergente au o medie de aproximativ 1.0 . Este evident că acest fapt duce la o suprapopulare a locuințelor în special în cazul celor foste comuniste, unde România este țara cu densitatea cea mai mare de persoane pe locuință.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

Slovenia Slovenia face parte din blocul central-estic și este una dintre cele mai interesante piețe de arhitectură la ora actuală. Urmând modelul tuturor țărilor din fostul bloc comunist, Slovenia privatizează cea mai mare parte din locuințele aflate în chirie odată cu căderea regimului. Proporția dintre locuințele private și cele închiriate se modifică astfel de la 66% private și 33% locuințe închiriate la 88% private și doar 12% locuințe destinate închirierii.(Ursic, 2003) Acest fapt duce la o diminuare sub necesar a locuințelor care pot fi închiriate, o problemă ce apare la toate celelalte țări emergente spațiului comunitar.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

OFIS - Honeycomb Cei doi parteneri sunt foști absolvenți ai facultății de arhitectură din Ljubljana și a Architectural Association in Londra. Sunt o echipă care activează foarte intens în direcția proiectelor de locuire colectivă și a locuințelor sociale, având diverse premii naționele și internaționale. Dincolo de proiectele din Slovenia au în desfășurare proiecte în câteva state din Europa, în urma concursurilor câștigate Izola, Slovenia Built Surface 2294 sqm 700 eur/m2 Honeycomb realizat între 2003 și 2006 este un proiect care se înscrie în direcția nouă a locuințelor sociale. Direcția este dată de un nou tip de abordare care, dincolo de simplitatea si austeritatea economicofuncționalistă care constituie încă un model puternic imprimat în mentalul arhitectural propune o atentie deosebita asupra spatiilor comune în relație cu termenul ”spatiu social”.

Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)


CURS 2.9

OFIS - Honeycomb Proiectul a câștigat un concurs de arhitectură organizat de Slovenia Housing Fund și a fost ulterior detaliat pentru a se încadra într-un buget de 600 de euro pe metrul pătrat. Proiectul propune două imobile având aproximativ 5400 metri pătrați fiecare și 30 de apartamente de diverse dimensiuni. Apartamentele sunt diverse, de la apartamente studio la apartamente cu trei camere. Mixajul social fiind atent dozat pentru crearea viabilității comunității nou formate. Spațiile sunt minimale ca suprafețe, spațiul fiind compensat prin flexibilitate.


CURS 2.9

OFIS - Honeycomb Chiar dacă printre atuurile proiectului sunt eonomicitatea soluției alese, raționalitatea partiului de arhitectură și funcționalitate, el a excelat în doua privințe din punctul de vedre al autorilor, în raportul dintre aria construită și aria utilă și mai ales prin flexibilitatea modelului. Nu este vorba aici de o flexibilitate strict funcțională în sensul propriu al termenului de factură modernistă ci de o abordare structurală prin care s-au eliminat elementele de rezistență de pe întreaga suprafață a apartamentelor. În locul ”adevărului structural” s-a ales o rezolvare care să permită schimbări în funcție de fiecare persoană.


CURS 2.9

OFIS - Honeycomb Personalizarea individuală a fiecărei unități este continuată de elementele de umbrire de pe fațade, fiecare apartament dispunde de o logie acoperită de suprafețe textile, fiecare diferită, puternic colorate, astfel încât fațada devine un joc continuu prin transformarea acesteia prin interacțiunea persoanelor din fiecare apartament. Mobilitatea acestor elemente dau o dinamică puternică fațadei. Parasolarele devin astfel elemente ale ”inceritudinii” conform teroriei lui Robbins. Fiecare își dorește să fie unic și modul în care a fost gândită fațada poate produce acestă personalizare individuală a spațiului personal.


CURS 2.9

OFIS – Tetris Apartments Ljubljana, Slovenia February 2006 Built Surface 5000 sqm Accentul se pune și aici pe flexibilitatea spațiilor interioare lipsite de elemente structurale și pe vederile exterioare. Imaginile dinspre interior spre exterior devin din nou o temă în sine care modelează întreaga volumetrie și spațialitate interioară. Se are în vedere expunerea sudică și surprinderea unei imagini adecvate. Spațiile sunt orientate astfel încât să se întoarcă de la spațile aglomerate ale străzii și de la viitoarele dezvoltări aflate în jur.


CURS 2.9

OFIS – Tetris Apartments Ljubljana, Slovenia February 2006 Built Surface 5000 sqm Mai mult decât atât, spațiul balconului este atent propus, devenind o cameră în sine. Modelul volumetric divers colorat generat de acesta pe fațadă va da și numele locației, cunoscută mai degrabă ca ”tetris” de locuitori. Volumetria nu mai are de a face nici cu proporționarea geometrică dar nici cu eficiența economică sau energetică. În primul rând e generată de orientare și de imaginea exterioară și apoi conformată de celelalte cerințe.


CURS 2.9

OFIS – Tetris Apartments Ljubljana, Slovenia February 2006 Built Surface 5000 sqm


CURS 2.9

OFIS – 650 Apartments Ljubljana, Slovenia February 2012 Built Surface 54,700 mp 700 eur/m2


CURS 2.9

OFIS – 650 Apartments Ljubljana, Slovenia February 2012 Built Surface 54,700 mp 700 eur/m2


CURS 2.9

Bevk-Perovic 130 social and non-profit units Maribor, Slovenia

Proiectele sociale ale biroului sloven BevkPerovic, chiar dacă la prima vedere nu sunt atât de bogate din punct de vedere spațial ca și cele discutate anterior, sunt mult mai atente la relația dintre spațiile publice și cele private și mizează pe prezența spațiilor comune în proiectele lor. Spațiile destinate activităților comune în cadrul imobilelor sunt deosebit de importante și organizează în jurul lor apartamentele. Menționând o conformare rigidă de factură functionalista a temelor primite, ei încearcă să inoveze prin propunerile acestor spații și să aducă un plus de comunicare intersocială.


CURS 2.9

Bevk-Perovic 130 social and non-profit units Maribor, Slovenia

Proiectul este compus din patru corpuri, două dreptunghiulare și două turnuri aflate într-o zonă industrială a localității Maribor, locație ce devine sursă de inspirație pentru materilalele fruste alese pentru finisajele exterioare. Lipsa spațiilor exterioare comune de dimensiuni acceptabile îi determină pe arhitecți să propună o serie de spații excavate în volumul de bază, acoperite sau în aer liber care să poată compensa locurile de socializare. De asemenea, ei denumesc în descrierea proiectului spațiile centrale ale coridoarelor ”nuclee de comunicare” aflate la interior, în completarea acesstui adevărat sistem de comunicare social propun spațiile balcoanelor, puternic colorate și generoase, spații sociale aflate spre exterior


CURS 2.9

Bevk-Perovic 130 social and non-profit units Maribor, Slovenia


CURS 2.9

Bevk-Perovic housing for the elderly, trebnje 1 apartment building, 15 apartment units Componenta socială este mult mai evidentă la proiectul pentru locuințe destinate persoanelor în varstă din Trebnje. Schema volumetrică desface ansamblul în patru felii funcționale urbane: public, strada, casa și gradina, asemenea unei tranziții public-privat făcute la scara orașului. Spațiul interior nu mai are configurația clasică, relația sa cu exteriorul fiind mult alterată. Propriuzis acesta mimează un continuum exterior în care relațiile sociale se pot desfașura în voie. Nimic nu mai este cu adevărat privat, în afara ”casei”, un mic apartament indvidual orientat spre grădină.


CURS 2.9

Bevk-Perovic housing for the elderly, trebnje 1 apartment building, 15 apartment units Componenta socială este mult mai evidentă la proiectul pentru locuințe destinate persoanelor în varstă din Trebnje. Schema volumetrică desface ansamblul în patru felii funcționale urbane: public, strada, casa și gradina, asemenea unei tranziții public-privat făcute la scara orașului. Spațiul interior nu mai are configurația clasică, relația sa cu exteriorul fiind mult alterată. Propriuzis acesta mimează un continuum exterior în care relațiile sociale se pot desfașura în voie. Nimic nu mai este cu adevărat privat, în afara ”casei”, un mic apartament individual orientat spre grădină.


CURS 2.9

Bevk-Perovic housing for the elderly, trebnje 1 apartment building, 15 apartment units Culorile spațiului ”grădinii” sunt deosebit de intense și vitrajele sunt generoase ca în toate proiectele biroului. Spațiul dormitoarelor nu diferă ca deschidere exterioară de cel al livingului, probabil relația este filtrată de o draperie interioară. Spațiul colorat al logiilorgradină este un spațiu deosebit de deschis, exagerat expus care lasă deschisă relațiainterior-exterior mai mult decât ne-am aștepta de la acest tip de funcțiune.


CURS 2.9

Croatia Urmând modelul țărilor aflate în tranziție, Croația cunoaște aceleași probleme ale sectorului de locuințe sociale. Sistemul de finanțare și promovare devine secundar și în cele din urmă marginal în contextul în care sectorul locuințelor realizate din fonduri private destinate vanzării se dezvoltă acaparând întreaga piață. La fel ca în majoritatea țărilor foste comuniste, locuințele sociale au fost destinate muncitorilor cu o educație ridicată, cu venituri peste medie și cu o poziție socială puternică. Acest fapt se datorează intenției de a sprijinii o pătură socială de la care se poate începe o dezvoltare pe termen lung a sociețății. Doar o mică parte din locuințe erau destinate persoanelor și familiilor cu venituri mici.


CURS 2.9

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice Proiectul mizează pe o tipologie de apartamente realizate pe mai multe niveluri care dă posibilitatea realizării unor relații spațiale interesante în interior între diferitele funcțiuni. Acest fapt a fost deosebit de apreciat de locatari, alături de dimensiunea apartamentelor.


CURS 2.9

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice Spațiile au permis astfel crearea unui ambient divers care poate miza atât pe flexibilitatea în timp cât și pe o personalizare accentuată – lucru desprins și din imaginile interioare surprinse odată cu darea în folosință. Nu același lucru de poate desprinde și dinspre exterior. Aici se mizează pe imaginea reinterpretată a locuințelor tradiționale, însă imaginea generală lasă puțin loc intervențiilor și tocmai de aceea este mai puțin apreciată, din punctul acesta de vedere de locatari


CURS 2.9

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice Astfel spațiul interior este format din spații deschise, semipublice sau comune pentru familie și din spații profund private, închise care pot da intimitate individului. Acest demers prin care se crează în același spațiu situații opuse și complementare se poate observa la ora actuală ca un model pentru aproape orice program arhitectural studiat. Aceste zone cu caractere opuse dar în același timp complementare sunt cele care dau caracterul spațiului și cele care reglează relațiile. Ideea principala este aceea de a acomoda spatii de tipologii de multe ori opuse: centralizat / dispersat, individual / comun, directionat spre exterior/securizat la interior, economic cu resursele / generos locatari. Relația interior-exterior este una deosebit de importantă. De asemenea se simte nevoia unor spații comune, de discuții. Spațiul exterior imediat joacă în mare parte acest rol dar, în lipsa unor spații realizate în acest scop, spațiile de stat din apropiere preiau acest rol. De asemenea, treptele scării sunt folosite pentru discuțiile informale, sunt spații luate în folosința comună, substitul celor propriuzise.


CURS 2.9

Iva Letilovic și Morana Vlahovic Maroje Mrduljas - Krapinske Toplice


CURS 2.9

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia In prezentarea proiectului trebuie menționată prioada destul de mare trecută între câștigarea concursului de arhitectură – 2008 și începerea efectivă a construcției - 2013. Acest interval de timp este prezent în aproape toate țările studiate, distanță medie între realizarea propunerii și implementarea ei. Juriul menționează că soluția aleasă este una care poate stabili noi standarde de calitate în arhitectura socială croată – calitate care atinge la prima vedere, așa cum am mai menționat, doar aspecte calitative stabilite în modernismul timpuriu dacă ne relaționăm doar la cerințele temei.


CURS 2.9

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia Soluția este atentă în special la contextul natural deosebit al periferiei orașului Rijeka, aflat pe o culme împădurită și orientată spre Marea Adriatică. Cunoscând caracterul sitului, soluția propune o orientare spre faleză, relația cu marea fiind cel mai important aspect ”nematerial” - așa cum îl descriu autorii, al arhitecturii zonei. Tema ecologică, atenția la peisaj este cu atât mai evidentă și mai importantă cu cât este o tema majoră a perioadei actuale și una dintre preocupările preponderente ale biroului de arhitectură Zoka Zola.


CURS 2.9

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia Soluția este atentă în special la contextul natural deosebit al periferiei orașului Rijeka, aflat pe o culme împădurită și orientată spre Marea Adriatică. Cunoscând caracterul sitului, soluția propune o orientare spre faleză, relația cu marea fiind cel mai important aspect ”nematerial” - așa cum îl descriu autorii, al arhitecturii zonei. Tema ecologică, atenția la peisaj este cu atât mai evidentă și mai importantă cu cât este o tema majoră a perioadei actuale și una dintre preocupările preponderente ale biroului de arhitectură Zoka Zola.


CURS 2.9

Zoka Zola Architecture+Urban Design Rijeka, Croatia Ceea ce e important pentru apartamente este orientarea spre două laturi opuse, orientare care lasă posibilitatea iluminării diverse dar mai ales a deschiderii spre două laturi semificative ale „peisajului” înspre oraș pe de o parte și înspre Marea Adriatică pe latura opusă. Cred că este important de menționat modul în care spațiile de zi ale apartamentelor ”controlează” spațiul interior dar și cel exterior, dubla-orientare mărind această senzație de control spațial. Deși puțin menționate, relațiile spațiale sunt foarte importante.


CURS 2.9

Serbia Serbia urmează același model ca și celelelate țări studiate anterior, astfel încât după căderea regimului comunist își privatizează cea mai mare parte din stocul de locuințe deținute de stat. Astfel la începutul noului mileniu procentul de locuințe deținute în proprietate personală ajunge la 98%. De asemenea, nu există politici clare de promovare a proiectelor sociale, stocul fiind într-o continuă scădere. Serbia se confrunta mult mai acut cu problema refugiaților de război în urma conflictelor interetnice de la sfârșitul secolului trecut din fosta Iugoslavie.


CURS 2.9

1X2 Studio Valjevo Proiectul propune doua imobile care totalizează 35 de apartamende de diferite dimensiuni. Acestea trebuie să acomodeze apartamente pentru una, două, până la patru persoane. Locațiile se află la limita zonei centrale a orașului și proiectele încearcă să negocieze cu această limită. Din păcate din nou, tema de concurs nu specifică decât dimensiunile minimale ale spațiilor și bugetul proiectului care trebuia să se încadreze în 320 euro pe metrul pătrat. Este evident că dimensionarea minimă și bugetul lasă loc foarte mic la inovații în temă.


CURS 2.9

1X2 Studio Valjevo Arhitecții au ales să ridice clădirea de la sol, lăsând loc parcării și utilităților dedesubt și să facă accesul în clădire cu ajutorul rampelor. Apartamentele sunt deosebit de deschis realizate, având zona de zi care controlează vizual spațiul. În cazurile în care dimensiunile nu au permis un spațiu adițional, patul este plasat într-o nișă, asemenea unui mobilier, rezultând un spațiu unic. Totuși proiectul crează zona de intimitate minimală.


CURS 2.9

1X2 Studio Valjevo Arhitecții au ales să ridice clădirea de la sol, lăsând loc parcării și utilităților dedesubt și să facă accesul în clădire cu ajutorul rampelor. Apartamentele sunt deosebit de deschis realizate, având zona de zi care controlează vizual spațiul. În cazurile în care dimensiunile nu au permis un spațiu adițional, patul este plasat într-o nișă, asemenea unui mobilier, rezultând un spațiu unic. Totuși proiectul crează zona de intimitate minimală.


CURS 2.9

1X2 Studio 2 nd Valjevo Proiectul conține apartamentele mai mari, pentru mai multe persoane, apartamentele de la parterul clădirii deschizându-se spre exterior printr-o logie. Aceasta poate fi închisă complet, gradul de intimitate interioară fiind reglat de ocupanți.


CURS 2.9

1X2 Studio 2 nd Valjevo Atât în textul de prezentare a proiectelor cât și din studiul acestora se desprinde faptul că tema de proiectare a limitat posibilitățile arhitecturii și doar câteva rezolvări punctuale au putut fi introduse din cauza restricțiilor formulate


CURS 2.9

1X2 Studio 2 nd Valjevo


CURS 2.9

Romania În România programul de locuințe sociale este implementat prin Agenția Națională pentru Locuințe - ANL. Acesta își propune câteva programe sociale pe care le promovează: locuințe prin credit ipotecar, locuințe destinate tinerilor sub 35 de ani și programul pentru renașterea satului românesc. Cel mai dinamic pare primul program, care vine în ajutorul tinerilor prin acordarea de credite cu dobândă avantajoasă. Programul de locuințe sociale destinate tinerilor sub 35 de ani este un program care nu a produs proiecte semnificative, atât ca număr cât și din punctul de vedere al calității spațiului locuit


CURS 2.9

Catalin Berescu Locuinte de urgenta Dorohoi 2006 Amintim în continuare de un proiect de locuințe de urgență realizate la Dorohoi pentru 200 de persoane evacuate din clăririle istorice ale centrului care se aflau în stadiul în care se puteau prăbuși. Condițiile climatice (proiectul s-a realizat în timpul iernii) și costurile minime au cerut o soluție rapidă care să rezolve doar condițiile minimale și să asigure condițiile unui adăpost minim. Astfel volumele rezultate sunt compacte și fruste, așa cum le descriu autorii, ajungându-se la un cost de 13500 euro pe fiecare locuință în parte. Din textul de prezentare al soluției rezultă că arhitecții au dorit să ofere în primul rând un adăpost, pentru că arhitectura este adăpost și doar apoi inovație, frumusețe și design.


CURS 2.9

Tarile dezvoltate UE Datorita unui context social aparte dar mai ales unui context cultural si nu in ultimul rand unul economic favorabil fata de tarile emergente, abordarile locuintei sociale occidentale sunt diverse si speculeaza relatiile sociale diverse si integrarea sociala, dincolo de asigurarea unui confort minim.


CURS 2.9

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing Programul cerea un numar de 100 de apartamente avand diferite configuratii, nivelul parterului fiind destinat apartamentelor pentru persoane cu dizabilitati.


CURS 2.9

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Configuratia actuala a celor trei imobile si volumetria a rezultat din regulamentele locale, regulamentul legat de retrageri propus de Hausman, existenta unor ziduri ale vechii incinte istorice, vederi si masuri de protectie a vegetatiei majore aflata pe sit.


CURS 2.9

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Apartamentele sunt protejate fata de bulevard printr-o serie de filtre verticale, zidul de incinta, perdeaua de vegetatie, balustradele si cortinele ce se retrag din ce in ce mai mult odata cu inaltimea. Acestea au rolul de a forma o sera pe perioada rece a anului.


CURS 2.9

Franta jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Apartamentele sunt protejate fata de bulevard printr-o serie de filtre verticale, zidul de incinta, perdeaua de vegetatie, balustradele si cortinele ce se retrag din ce in ce mai mult odata cu inaltimea. Acestea au rolul de a forma o sera pe perioada rece a anului.


CURS 2.9

Spania ONL arquitectura Granollers. Barcelona .

Solutia a mizat pe contrastul dintre un exterior abstract, care folosea culoarea, ritmul si miscarea si interiorul care se mula pe ritmurile proprii ale fiecarui locatar. Astfel fatada este compusa din panouri mobile care pot regla, dupa dorinta, cantitatea de lumina sau gradul de intimitate.


CURS 2.9

Spania jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Apartamentele sunt protejate fata de bulevard printr-o serie de filtre verticale, zidul de incinta, perdeaua de vegetatie, balustradele si cortinele ce se retrag din ce in ce mai mult odata cu inaltimea. Acestea au rolul de a forma o sera pe perioada rece a anului.


CURS 2.9

Spania jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Accentele de culoare personalizeaza spatiile comune ale imobilului


CURS 2.9

Spania jakob + macfarlane Herold Social Housing .

Solutia propune o ventilatie in cruce si o orientare spre mai multe parti ale apartamentelor.


CURS 2.9 Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Locuintele pentru tineri trebuie sa ofere trei lucruri: trebuie sa fie accesibile, sa fie flexibile, adaptabile la modificarile sociale si sa ofere spatii personale si comune generoase, destinate comunicarii.


CURS 2.9 Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Pe langa spatiile apartamentelor, imobilul dispune de cateva spatii comune, denumite gradini plutitoare. Aceste spatii sunt destinate intalnirilor, putand gazdui diferite evenimente ale comunitatii. De asemenea, la parter se afla un spatiu gradina scufundata, avand rol in conectarea vecinatatilor. Terasa acoperisului gradina este de asemenea un spatiu de intalnire si relaxare. Aceste spatii vin in completarea spatiilor personale.


CURS 2.9 Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Apartamentele sunt minimale, avand un nucleu destinat bailor, plasat central si un spatiu liber, flexibil. Peretele de fundal este destinat bucatariei si depozitarilor si astfel intregul spatiu ramane liber si deschis spre exterior. Configuratia permite compartimentari flexibile, pereti mobili, graperii, panouri etc, care pot modela spatiul in functie de dorinta si nevoi.


CURS 2.9

Austria synn architekten Junges wohnen am nordbahnhof .

Parterul este destinat functiunilor comune, depozitari, spatii pentru biciclete ca un continuum al spatiilor comune din imobil. Aceste spatii intens colorate, pot fi folosite si ca spatii de intalnire si sunt realizate astfel incat sa faciliteze conexiunile.


CURS 2.9

Grand Parc, Bordeaux, realizat de Anne Lacaton & Jean-Philippe Vassal .

Mies van der Rohe Award 2019 transformare a 530 de locuințe sociale din cartierul Grand Parc, Bordeaux


CURS 2.9

Locuința socială Exista două sisteme : - de masă destinat tuturor persoanelor care au nevoie de o locuință subvenționată - rezidual destinat doar persoanelor defavorizate. Etape - Primele etape - mijlocul secolului XIX si începutul secolului XX, finanțări filantropice venite în ajutorul păturilor sociale mai puțin avantajate - A doua perioadă este plasată la sfârșitul Primului Război Mondial,model destinat nu doar păturii sărace ci și tuturor celor care aveau nevoi de o locuință. - A treia etapă aflată între cele două războaie mondiale când modelul rezidual, destinat păturii sărace, devine dominant. -A patra etapa - perioada de dupa 1945 și până prin anii 70 este perioada de apogeu a sistemului de locuințe sociale. - Se pare ca o noua etapa majora incepe in acest moment, odata cu valurile de imigranti. Din punct de vedere financiar și politic: - Prima perioadă este cea a capitalismului liberal, în jurul anilor 30, cu intervenții minime ale statului în economie și finanțare scăzută a sectorului social defavorizat. - Cea de-a doua etapă cunoscută drept capitalism social sau fordism este caracterizată de intervenția statului în economie și investiții masive în servicii publice și protecție socială. Ea ține din anii 45, după cel de-al Doilea Război Mondial și decade undeva în anii 70. - Ultima perioadă, cea în care ne aflăm și acum, începe după criza din anii 70 sau, așa cum am amintit, pentru unele state după anii 90 când intervenția guvernelor se diminuează constant și se diversifică.


. CURS 2.9

Locuința socială Diferențele actuale referitoare la condițiile de locuire care apar între țările Comunității Europene sunt deosebit de mari. - primele cincisprezece țări intrate inițial în comunitate - celelalte tari europene. Trebuie menționat de asemenea că țările balcanice și central estice, fostele țări comuniste, sunt cele care încheie fiecare capitol al studiului legat de dotările edilitare ale locuințelor - Capitole ca rețele edilitare de furnizare a apei potabile sau rețelele de canalizare găsesc Romania pe ultimele locuri: -gospodăriil legate la rețeaua de canalizare Romania ocupa penultimul loc, cu mai puțin de 40% din gospodării. - o altă diferență majoră este suprafața medie a unei locuințe: 1. media Comunității Europene este de - 3.6 camere la o locuință și 76.5 mp 2. tarile dezvoltate - 4.4 camere pe locuință și o suprafață medie de 84.2 3. tarile emergente - 2.6 camere și o suprafață de 72.9 mp. Suprafața medie de locuință pentru fiecare locuitor este peste 40mp. în cazul țărilor dezvoltate și de sub 30 mp. în cazul țărilor emergente din blocul estic. (Housing Statistics in the European Union 2005/2006: 9-10) Numărul cel mai mic de camere pentru fiecare persoană a fost stabilit tot în România cu o medie de 0.9 pentru fiecare locuitor. Calupul de țări emergente au o medie de aproximativ 1.0


CURS 2.9

Bibliografie

CECODHAS

2003

Workshop on Social Housing

Malpass, Peter

Histories of social housing: a comparative approach

Hegedus, Jozsef

Social Housing in Transition Countries

Profile for Clau Toma

CURS TA II - 2.9  

CURS TA II - 2.9  

Advertisement