Page 1

Vineri, 14 martie 2014, An III, Nr. 146

Str. Tuşnad, nr. 5, Tel.: 0365.566.888, SMS: 0728.23.68.37

I GRATU

T

Târgumureşenii nu sunt de acord cu Marşul Secuiesc!

„Tîrgu-Mureş – armonie, nu conflict”

Spre surprinderea opiniei publice din oraş şi din ţară, organizatorii Marşului Secuiesc de luni, 10 martie 2014, au anunţat că şi anul viitor, în 2015, vor dori să organizeze o astfel de manifestare la Tîrgu-Mureş. Însă, conform unui sondaj de opinie găzduit de www.tirgumureseanul.ro, statisticile indicau faptul că peste 80,8% dintre cetăţenii oraşului NU îşi doresc organizarea unui nou Marş Secuiesc la Tîrgu-Mureş. În acest context, este foarte grav faptul că iniţiatorii acestei acţiuni, pe lângă faptul că au încălcat legea, pornind într-un marş NEAUTORIZAT(!), acum nu respectă nici dorinţele cetăţenilor târgumureşeni care s-au exprimat clar asupra faptului că NU doresc organizarea nici unui alt marş, de nici un fel, pe străzile oraşului. Această respingere vine în contextul în care marea majoritate a celor care au provocat tulburări la TîrguMureş nu au fost cetăţeni târgu-

mureşeni, ci au venit cu cele 40 de autobuze participante, ce i-au transportat pe aceştia din alte oraşe ale ţării şi din Ungaria. Din mesajele primite la redacţie, atât de la etnici români, cât şi de la mulţi etnici maghiari,

am desprins o condamnare fermă a celor petrecute în oraş pe 10 martie şi o respingere categorică a unor iniţiative de repetare a unor acţiuni de acest gen. Ca un răspuns la revolta cetăţenilor faţă de incidentele din 10 mar-

tie, de miercuri, pe Primăria Tîrgu-Mureş a fost amplasat un banner cu textul „Tîrgu-Mureş – armonie, nu conflict”. De altfel, într-o conferinţă de presă susţinută tot miercuri, primarul municipiului Tîrgu-Mureş,

dr. Dorin Florea, a declarat că: „începând din această săptămână, actele care ies din Primăria Tîrgu-Mureş, orice hârtie, către orice instituţie, atât din ţară cât şi din străinătate, vor purta moto-ul: Tîrgu-Mureşul, oraş al armoniei, nu al conflictelor”. Primarul a spus că este vorba despre un mijloc simplu pentru a atrage atenţia lumii că preocuparea majoră a oraşului, împreună cu cetăţenii săi, este aceea de a construi şi a-l face o zonă respirabilă pentru secolul XXI, contracarând în acest fel intenţiile unora de a promova zona ca o zonă conflictuală. Florea a spus că a luat această decizie în urma incidentelor care au avut loc în seara zilei de 10 martie, când unii participanţi la Ziua Libertăţii Secuilor, în special membrii Organizaţiei de Tineret 64 de Comitate, au scandat lozinci antiromâneşti, au aruncat cu petarde şi au provocat forţele de ordine prezente pe străzile municipiului Tîrgu-Mureş.

Primăria reabilitează şi Grădiniţa nr. 16! Una din cele mai vechi unităţi de învăţământ din oraş, Grădiniţa nr. 16, situată pe str. Sportivilor nr. 2, lângă Maternitatea Veche, a intrat în reabilitare completă. Prezent pe şantier pentru a verifica stadiul lucrărilor, consilierul Claudiu Maior a declarat: „Clădirea aceasta a fost construită în 1902, deci are 112 ani! Vă daţi seama că timpul a trecut peste ea şi avea nevoie urgentă de reabilitare. Grădiniţa avea până acum şapte săli de grupă, plus anexe, bucătărie, spălător, depozit, grupuri sanitare, birouri. Prin investiţia propusă de Primăria TîrguMureş, se va realiza extinderea clădirii şi mansardarea corpurilor existente pe întreaga suprafaţă, obţinându-se un număr de 14 săli de grupe, 3 grupuri sanitare, birou administrator, cancelarie, sală de logopedie. Vom construi o şarpantă nouă din materiale uşoare şi un acoperiş nou. Se va instala o centrală modernă pentru produ-

cerea agentului termic de încălzire şi a apei calde menajere. Fiind un monument vechi, vom păstra întreaga arhitectură a clădirii şi forma faţadelor. Valoarea contractului este de 3,6 milioane de lei, şi până la sfârşitul anului va fi finalizat. Ţin să îi asigur pe părinţii celor mici că, în noiembrie sau decembrie anul acesta, copii se vor întoarce la Grădiniţa nr. 16 şi se vor bucura de condiţii excepţionale”.

Az első kétnyelvű újság Maros megyében. Olvasd a hatodik oldalt!

>>>>>>>>>>>> Pagina 6


2

JUSTIȚIE

Jandarmeria îi identifică pe manifestanţii agresivi!

Vineri, 14 martie 2014

Incidentele din timpul marşului neautorizat pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, de la TîrguMureş, nu vor rămâne nepedepsite. Jandarmeria încearcă acum să îi identifice pe cei care s-au îmbrâncit cu forţele de ordine. Evenimentul a fost filmat, iar persoanele care au creat probleme trebuie identificate în termen de 60 de zile, conform legii. Pe imagini se vede cum un jandarm este lovit cu o coadă de steag de unul

dintre manifestanţi. Potrivit Jandarmeriei, agresorul riscă să fie acuzat de ultraj şi să primească o amendă de la 500 la 5.000 de lei sau închisoare între patru luni şi 3 ani. Peste 2.500 de oameni au participat la mitingul de la TîrguMureş, iar pentru asigurarea ordinii au fost scoși în stradă peste 100 de jandarmi. Secuii au mai cerut dreptul de a arbora steagurile lor pe clădirile instituţiilor. Manifestanţii au purtat un drapel secuiesc lung

de 250 de metri şi au fost susţinuţi de un reprezentant al Cataloniei, regiune din Spania care vrea independenţa faţă de Madrid. Chiar dacă nu a fost un marş autorizat, cele peste 2.500 de persoane care au sosit la manifestaţii au ales să plece pe jos către centrul oraşului, susţinând că merg într-o simplă plimbare. La miting a participat şi liderul partidului maghiar Jobbik, formaţiune care cere alipirea Transilvaniei la Ungaria.

UDMR a participat activ la manifestările din Tîrgu-Mureş! Într-o conferinţă de presă susţinută joi, la Tîrgu-Mureş, vicepreşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media din Senat, democrat-liberalul Marius Paşcan, a declarat că UDMR ar fi participat activ la manifestările extremiste care au avut loc la TîrguMureş, luni seara. Paşcan a spus că declaraţiile publice ale preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, de desolidarizare cu privire la evenimentele şi manifestarea vizând autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc sunt doar o nouă ipocrizie şi demago-

gie, specifice liderilor UDMR. Senatorul a arătat că la manifestări au luat parte reprezentanţi de prim rang ai UDMR, preşedinţi ai organizaţiilor din Covasna, Harghita şi Mureş, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, primarii din Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe, şi asta deoarece autonomia teritorială pe criterii etnice este inclusă în programul politic al UDMR şi asumată ca atare. Menţionăm că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, după incidentele de la Tîrgu-Mureş, că se

ANUNŢ PUBLICITAR

ANUNŢ

Municipiul TÎRGU-MUREŞ, cu sediul în P-ţa Victoriei nr. 3, telefon 0265-268.330, int. 190, fax 0365-801.850 anunţă organizarea,

LICITAŢIEI PUBLICE CU STRIGARE

pentru închirierea păşunilor proprietate privată a municipiului Tîrgu-Mureş cu următoarele locaţii, respectiv specii de animale: - Dealul Femeii 16,78 ha/bovine ; - Fîntiniţa 27,6 ha/ovine; - Beşa 25,09 ha/bovine. Preţul de pornire la licitaţie este de 447,7 lei/ha . Caietul de sarcini, în valoare de 200 lei, se va pune în vânzare începând cu data de 14.03.2014, la sediul instituţiei, din P-ţa Victoriei nr. 3, cam. 14,

delimitează de „cei care au venit şi au protestat din Ungaria”, că Uniunea nu a fost organizatoarea manifestării de la Tîrgu-Mureş şi că atunci când vine un grup de extremă dreaptă din Ungaria sau de oriunde, fiecare om cu valori şi cu principii democratice trebuie să se delimiteze. Prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a susţinut, imediat după manifestare, că cei care au provocat forţele de ordine la Tîrgu-Mureş au fost cei de la Organizaţia de Tineret 64 de Comitate, nu JOBBIK sau Garda Maghiară.

luni - joi între orele 8 - 1030 şi vineri între orele 8-9. Documentele licitaţiei se vor depune la registratura instituţiei, cam. 13, până la data de 24.03.2014 ora 12. Licitaţia va avea loc în data de 25.03.2014, ora 10 la sediul Municipiului Tîrgu-Mureş, P-ţa Victoriei nr. 3, sala 45. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0265-268.330 int.190. PRIMAR, dr. Dorin Florea

ANUNŢ Municipiul Tîrgu-Mureş anunţă, pentru anul 2014 concurs de proiecte pentru finanţarea nerambursabilă a programelor/proiectelor culturale. Ghidul de finanţare şi cererile de finanţare se găsesc pe pagina de web: www.tirgumures.ro (Informaţii suplimentare la telefon 0365-882066 - persoana de contact: Sztancs Erzsebet). Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare pentru anul 2014 este 10 aprilie. Primar, Dr. Dorin Florea

ANUNŢ Primăria municipiului Tîrgu-Mureş aduce la cunoştinţa cetățenilor că, începând cu data de 17.03.2014, vor începe lucrările de modernizare pe str. Vonicenilor (dinspre str. Podeni, km. 0+000-0+250). Pe această cale, vă adresăm rugămintea de a respecta semnificaţia indicatoarelor rutiere amplasate şi de a circula preventiv în zona respectivă. De asemenea, rugăm conducătorii auto să nu oprească, să nu staţioneze şi să nu parcheze în zona de lucru pe durata execuţiei lucrărilor, pentru a nu perturba activitatea şi ritmul de lucru al utilajelor. Vă mulţumim pentru înţelegere! Director tehnic, ing. Racz Lucian

Primăria municipiului Tîrgu-Mureş organizează în perioada 17. 03 - 22. 03. 2014

«Curăţenia generală de primăvară»,

care constă în transportul grămezilor de deşeuridepozitate. Programarea străzilor pentru săptămâna 17. 03 - 22. 03. 2014 este următoarea: 17. 03. Cuza Vodă, Tamas Erno, Luntaşilor, Margaretelor, Căprioarei, Livezii, Zăgazului, Koos Karoly, Abrudului, Solidarităţii, Muncitorilor, Nucului, Furnicilor, Aleea Carpaţi, Parc Ştrand, Uzinei, Zona Polivalentei, Matei Corvin, Morii, Arany Janos, Cloşca. 18. 03. Benefalău, Lacului, Şoimilor, Plopilor, V.Goldiş, V.Lucaciu, Nagy Szabo Ferencz, Constantin Hagi, Serafim Duicu, Apaductului, Violetelor, Sântana, Cicio Pop. 19. 03. M.Robu, I.Roman, I.Giurchi, L.Blejnar, D.Rusu, Verde, Florilor, Voinicenilor, Agricultorilor, Ciucului, Mărului, Grigore Ploieşteanu, Pomilor, Hints Otto, Szotyori Iosif. 20. 03. I.Mihuţ, I.Hodoş, Gh.Pop de Băseşti, P.Maior, Bărăganului, Decebal, Tisei,Mureşului, Podul Nou, Podeni, Apelor, Potopului, Cotului, Remetea Mică, Ioan Vescan, Vasile Sabadeanu, Eden. 21. 03. Predeal, Lutului, Petrila, Crinului, Păşunii, Măgurei, Parângului, Suceava, Şurianu, I.Buteanu, P.Dobra, Godeanu, Koos Ferencz, Bd.1848-nr.impare. 22. 03. Artei, Pţa. Unirii-Parc Unirii, Sportivilor, Arinului, Izvorului, Fântânii, Retezatului, Strâmbă, Liceului, Şipotului(Erou Lt.Petre Popescu), Bernady Gyorgy, Crizantemelor, Băilor, Târgului, Creangă, Kogălniceanu, Borsos Tamas, C.Avramescu, Padeş, Zefirului, Harghita, Bolyai, Ştefan cel Mare, Marton Aron, Koteles Samuel, Memorandumului, Franz Liszt, Justiţiei. Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imobilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin. Totodată să depună deşeurile rezultate la marginea trotuarelor (sub formă de grămezi, excepţie făcând deşeurile rezultate din lucrări de construcţii/demolări) în locuri accesibile pentru utilajele de transport, cu o zi înainte de programul comunicat. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în care este programată strada respectivă. Director A.D.P. Ing. Moldovan Florian


EDITORIAL

„Nevinovaţii” ard steagul UE! s-a văzut în imagini, unii conducători auto au fost ameninţaţii cu săbiile de către „husari”. Apoi, organizatorul

Marşului Secuiesc neautorizat, rebotezat „Plimbare Civică”, cetăţeanul Izsak Balazs, a spus că „Ziua Libertă-

ţii Secuilor a fost umbrită de atitudinea restrictivă a autorităţilor. Am crezut că într-o țară membră UE este de neconceput încălcarea drepturilor esenţiale ale cetăţenilor”. Şi, tocmai pentru a arăta cât de europeni sunt secuii care au mărşăluit, cetăţeanul român de etnie maghiară sau secuiască (nu ştim ce a declarat la recensământ), Toth Ferencz din Sovata - membru al cercului de prieteni Jobbik şi membru al Plutonului Secuiec din cadrul Gărzii Maghiare, manevrând „neatent” bricheta în momentul în care îşi aprindea ţigara, a dat foc „accidental” steagului Uniunii Europene, într-un gest de „mare şi fierbinte deschidere interetnică şi multiculturală”. Cam aşa văd unii autonomia teritorială pentru care luptă cu ardoare… Adrian Luca

Ciprian Dobre susţine, din umbră, un prefect UDMR!

Ultimele zile au fost destul de tumultoase la Tîrgu-Mureş, astfel încât problema viitorului prefect al judeţului a dispărut oarecum din atenţia publicului. Asta nu înseamnă că nu s-au tras sfori şi nu s-au făcut manevre. În primă fază, cei de la UDMR au o problemă destul de mare. Nu prea găsesc pe cineva să îşi asume funcţia. Din informaţiile pe care le avem, fostul subprefect al judeţului, Barczi Gyozo, a declinat propunerea şefilor UDMR de a prelua funcţia de prefect, la fel şi avocatul Gogolak Csongor Hrubecz, precum şi doamna Karacsony Erdei Etel, avocat la rândul ei şi consilier local. Au fost şi unele voci care au vehiculat instalarea lui Gyorgy Frunda ca prefect, dar se pare că „funcţia” ar fi prea mică pentru „anvergura” personajului. Prin urmare,

se caută încă un prefect UDMR şi anumiţi actori din peisajul politic mureşeni devin nerăbdători. Poate cel mai nerăbdător este „cel mai votat român al judeţului”, susţinut de UDMR, preşedintele Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, în momentul de faţă în opoziţie faţă de PSD, având doar trei consilieri judeţeni PNL (!!!) din totalul de 33. De ce vrea Ciprian Dobre un prefect maghiar ? Pentru că dacă ar fi numit un prefect PSD român sau din oricare alt partid, acesta ar acumula vizibilitate şi capital politic şi ar deveni un potenţial candidat la funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, concurându-l direct pe Dobre peste doi ani. Prin urmare, interesul lui Dobre este să nu apară niciun nou lider pe segmentul politic românesc care să îl concureze sau să îl eclipseze. Mai

„Am finalizat străzile Deva şi Cireşului!” Miercuri, 12 martie, consilierul Claudiu Maior a vizitat străzile Deva şi Cireşului din zona Dâmbul Pietros. „Am promis locuitorilor de pe aceste străzi că vom reabilita zona. Chiar dacă este o stradă cu case şi nu sunt blocuri, am insistat să o refacem. În Tîrgu-Mureş sunt peste 470 de străzi şi, rând pe rând, le vom finaliza pe toate. Strada Cireşului are o lungime de 125 de metri şi pe toată lungime sa a fost aplicat un strat de asfalt. La fel, strada Deva are 182 de metri şi, de asemenea, a fost reabilitată şi marcată. În total, lucrările de aici au costat în jur de 114.000 de lei noi. Am vorbit cu locatarii de aici şi sunt mulţumiţi de noul aspect al străzilor. Continuăm cu şantierele în oraş. Avem multe de făcut. Cetăţenii ne semnalează tot timpul câte ceva de reparat sau de îmbunătăţit”, a declarat consilierul Claudiu Maior.

mult, dacă prefectul este maghiar, Ciprian Dobre, trăgâdu-i discret cu ochiul „prietenului de la UDMR”, poate juca în continuare cartea „celui mai votat român”, ameţind cetăţenii de la ţară cu o mângâiere şi două strofe din Coşbuc. Aşadar, în Palatul Prefecturii, apele fierb. Presiunea este mare. UDMR vrea prefect maghiar, dar nu are cu cine... Ciprian Dobre vrea prefect maghiar,

dar nu se găseşte... O dată cu intrarea UDMR la guvernare, judeţul Mureş a fost acoperit din nou de valul „verde” al Uniunii. Vă invit să facem un exerciţiu de memorie: l-aţi auzit pe Ciprian Dobre să declare ceva despre posibilitatea unui prefect UDMR la Mureş? Nu! Au luat poziţie doar Vasile Gliga, Corneliu Grosu, Marius Paşcan şi Dorin Florea. Ciprian Dobre – „cel mai votat român” tace... pentru că şi tăcerea înseamnă ceva... Din păcate, cei de la Bucureşti au alte priorităţi, iar politrucii din Mureş profită de aceste slăbiciuni, lăsând, încă o dată, cetăţeanul de rând uitat în vâltoarea manevrelor politice. Miza e mare! Au mai rămas de retrocedat nişte întinderi mari de teren, revendicate de nişte grofi „importanţi”! Adrian Luca

„Lucrăm pentru oraş. Ne consultăm cu cetăţenii” În cursul zilei de joi, 13 martie, consilierul Claudiu Maior a vizitat şantierele care s-au deschis în ultimele zile, odată cu încălzirea vremii. O primă oprire a avut loc pe str. Godeanu, unde este în lucru amenajarea unei parcări ecologice, ce va avea aproximativ 25 de locuri de parcare, şi reabilitarea parcului de joacă din zonă. Locuitorii prezenţi la faţa locului au ţinut să-i mulţumească consilierului Claudiu Maior pentru demararea acestor lucrări şi pentru promtitudinea de care a dat dovadă, respectându-şi astfel promisiunea făcută. Următoarea vizită a fost făcută pe str. Banat, unde este în lucru reabilitarea aleilor pietonale de la nr. 03 – 13, prin turnarea unui covor asfaltic, o promisiune care a fost făcută de Claudiu Maior în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari nr.131 din data de 27 februarie a.c. Preşedintele aso-

ciaţiei de proprietari nr. 131, domnul Cerghizan Vasile, a rămas surprins că la nicio lună de la şedinţă, lucrarea care a fost promisă a şi demarat, motiv pentru care, în numele proprietarilor de pe str. Banat, îi mulţumeşte „ajutorului primarului”, aşa cum l-a numit de mai multe ori pe domnul Maior. Un ultim şantier, vizitat de Claudiu Maior, a fost cel de pe str. Bobâlna şi str. Panseluţelor, unde în cadrul programului PID 2 (Program Integrat de Dezvoltare) au loc lucrări de înlocuire a conductelor de apă, refacere trotuare şi carosabil.

Vineri, 14 martie 2014

Miercuri, presa maghiară abunda în declaraţii ce descriau „inocenţa” participanţilor la Marşul Secuiesc din 10 martie, de la Tîrgu-Mureş. Cetăţeanul Toth Balint, purtătorul de cuvânt al Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate a declarat că „media română a exagerat în ceea ce priveşte acest scandal. (...) Adevărata problemă a fost neputinţa organizatorilor. (…) . Ce fel de luptă pentru autonomie este asta, dacă ne îngrămădesc, și ne aliniază ca pe niște gâște”, a subliniat Toth Balint, care nu a spus nimic despre faptul că Marşul era neautorizat (!!!), nu a spus nimic despre blocarea minute întregi a traficului pe DN 15, drum de importanţă NAŢIONALĂ, unde sute de maşini care veneau sau plecau spre Reghin-Bistriţa, au trebuit să aştepte până ce a trecut masa de manifestanţi. Ba mai mult, aşa cum

3


Sâmbătă, ASA joacă la Slatina! În cadrul unei conferinţe de presă susținută la stadionul Trans-Sil, directorul general Daniel Stanciu, antrenorul principal Ioan Ovidiu Sabău şi jucătorul Mihai Onicaş au prefaţat partida de sâmbătă, 15 martie, cu FC Olt Slatina. Daniel Stanciu, directorul general, a declarat: „Avem aşteptări mari de la jocul cu FC Olt, mai ales că acum am legat două victorii. Am spus încă înainte de a începe această parte a campionatului că meciul de la Slatina va fi cel mai greu. Au o echipă bună, nu prea au pierdut puncte pe teren propriu. Pentru noi va fi un examen important, mai ales că adversarii şi-au propus să intre în play-off, iar punctele cu ei

POLO

Polo-ul masculin târgumureșean renaște

Selecționerul echipei naționale de polo juniori și al naționalelor de polo feminin, Vlad Hagiu, este de la data de 1 martie, coordonatorul tehnic la secției de polo a Clubului Sportiv TORPI MS Tîrgu-Mureș. „Dorim să aducem polo-ul târgumureșean acolo unde îi este locul, adică în Divizia A”, a declarat președintele TORPI MS, Sorin Moldovan. Acesta a mulțumit Federației Române de Polo, care a aprobat proiectul de colaborare propus de Club, dar i-a

ar fi excelente”. Ioan Ovidiu Sabău, antrenorul principal, a precizat: „Echipa adversă este una bine pregătită fizic, luptă pentru fiecare minge, nu cedează. La meciul de la Reşiţa s-a comportat destul de bine. Noi trebuie să fim foarte bine pregătiţi, nu doar fizic, ci şi mental, pentru a câştiga. Nu va fi deloc uşor, dar meciurile se câştigă prin atitudine, nu doar prin valoare individuală. Vrem să avem continuitate în evoluţii şi rezultate. Am avut câteva uşoare probleme în ceea ce priveşte starea de sănătate a lotului, dar voi vedea sâmbătă dimineaţă pe cine mă pot baza”. Mihai Onicaş, jucător: „Ştim la ce să

mulțumit și lui Vlad Hagiu pentru că a acceptat colaborarea, promisă încă din 2008. „Suntem un club deschis și dorim să facem performanță cu sportivi târgumureșeni”, a mai spus Sorin Moldovan. Echipa de băieți care se preconizează a fi înscrisă în Divizia A, în sezonul competițional 2014 – 2015, este formată, în acest moment, din 21 de sportivi Juniori 2 și Juniori 1.Vlad Hagiu a explicat că dorește să aducă echipelor de polo ale Clubului TORPI MS linii metodice moderne de performanță, spunând că „Tîrgu-Mureșul este un centru cu tradiție în polo”. Acesta a subliniat că este mulțumit de condițiile pe care Clubul i le-a oferit. Clubul Sportiv TORPI MS Tîrgu-Mureș are legitimați 100 de sportivi la secția de polo, din totalul de 800 de sportivi legitimați la Federația Română de Polo. Sportivii sunt grupați în cinci echipe înscrise în campionatele naționale de polo pe apă. Președintele TORPI MS, Sorin Moldovan, a subliniat că pentru susținerea echipei de polo masculin în Divizia A va fi nevoie și de sprijinul autorităților publice locale.

FOTBAL

ne aşteptăm la jocul de la Slatina. Valoarea lotului nostru ne obligă să abordăm fiecare joc doar la victorie. Trebuie să avem atitudine, să progresăm în fiecare săptămână, de la meci la meci. Doar aşa ne putem atinge obiectivul: promovarea în Liga 1. Acolo ne dorim să ajungem. Cel puţin eu de abia aştept să joc din nou în Liga 1”. Partida dintre FC Olt Slatina şi ASA Tîrgu-Mureş va avea loc sâmbătă, 15 martie, de la ora 11. Înaintea acestui joc, gazdele ocupă locul 8, cu 21 de puncte, în timp ce ASA este pe 3, cu 28 de puncte. În tur, pe Trans-Sil, cele două echipe au terminat la egalitate, scor 0-0.

ÎNOT

BASCHET

12 medalii pentru înotătorii de la CSŞ

Labradors - baschet pentru toţi

În perioada 8-9 martie, în localitatea Oradea a avut loc Concursul Internaţional de înot „Memorialul Schier Herman”, la care au participat peste 500 de sportivi din ţară şi din Ungaria. Clubul Sportiv Şcolar Tîrgu-Mureş a fost prezent cu 27de sportivi şi a obţinut următoarele rezultate: locul I - Ioan Alexandru, 9 ani, la 50 m bras şi 50 m fluture; Szabi Nikolett, 12 ani, la 50 m bras; Gereb Romeo, 16 ani, la 50 m spate. Locul II - Kacso Noemi, 9 ani la 50 m bras şi 50 m fluture; Gereb Romeo, la 100 craul şi 200 mixt; Barna Şerban, 14 ani, la 100 bras. Locul III - Ioan Alexandru la 50 m spate; Gereb Romeo, la 50 fluture; Fangli Henrietta, 13 ani, la 100 bras. Conducerea clubului mulţumeşte, pe această cale, domnului Claudiu Maior pentru sprijinul acordat în ce priveşte transportul sportivilor la concurs şi, de asemenea, mulţumeşte părinţilor care au asigurat cazarea, masa şi taxa de participare în probe. De pregătirea sportivilor s-au preocupat prof. Szeghalmi Andrea şi prof. Petelei Attila.

Labradors, unul dintre cele mai mari cluburi de baschet din judeţul Mureş, în frunte cu Marcel Tenter şi Dragoş Curtifan, planifică o serie de proiecte baschetbalistice care vor demara în viitorul apropiat. Acestea sunt menite să dezvolte baschetul juvenil. Cei doi antrenori, care au mai colaborat cu succes şi în trecut, vor organiza atât antrenamente de individualizare şi pregătire fizică, cât şi camp-uri pentru copii şi juniori. Cu aceste iniţiative se continuă eforturile Federaţiei Române de Baschet de a sprijini tinerii jucători români care doresc să se perfecţioneze. În perioada următoare, vor fi făcute publice primele iniţiative la care sunt invitaţi toţi iubitorii baschetului, fie că e vorba de jucători, antrenori, cluburi sau sponsori. La aceste activități sunt aşteptaţi toţi jucătorii de baschet, indiferent de vârstă şi/sau de clubul la care sunt legitimaţi, pentru că proiectele vor viza cu precădere dezvoltarea tehnicii individuale şi a pregătirii fizice specifice şi nespecifice jocului de baschet. Detalii pe: www. labradors.ro.


Vineri, 14 martie 2014

„Tîrgu Mureş – oraş al armoniei, nu al conflictelor!”*

Stimaţi târgumureşeni, În dialogul cu dumneavoastră încerc, ca de fiecare dată, să situez în prim plan problemele de strategie ale oraşului, proiecţia lui în etapa istorică pe care o parcurgem, să vă atrag pe toţi pentru a fi uniţi într-o echipă ce va construi viitorul Tîrgu Mureşului. Încă de la începutul anului 2013, priorităţile au constat în gândirea unor strategii şi pregătirea unor proiecte cu caracter regional, pentru accesarea fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020. Timpul trece şi ştiam că vor fi piedici, din cauza legislaţiei şi lipsei unor clarificări patrimoniale. Experţi ai Comisiei Europene au semnalat, de altfel, că România duce lipsă de strategii. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar pot fi uşor identificate instituţiile pe care nu le-a interesat şi care nu au centralizat iniţiativele locale spre a fi transmise ministerelor, astfel ca acestea să întocmească şi să prezinte Uniunii Europene o strategie coerentă, viabilă. Vor fi alocate fonduri importante, sume uriaşe, capabile să scoată un oraş sau o zonă din izolare şi să înlăture, întro perioadă scurtă, decalajele dintre noi şi lumea civilizată. Este o perspectivă de care suntem datori să profităm, printro viziune coerentă, prin programe bine gândite şi pe termen lung. Vă prezint, pe scurt, proiectele ce interesează dezvoltarea regională. Realizarea lor presupune colaborarea cu administraţiile locale din zona periurbană, precum şi cu cele ale judeţelor învecinate. În spatele acestor iniţiative stau sute de ore de discuţii, zeci de întâlniri - de multe ori fără a se lua o decizie, pentru că foarte multe depind încă de o serie de instituţii care, aparent, nu au nicio legătură cu administraţia locală; în esenţă însă contează foarte mult, prin blocajele, tergiversările, condiţionările impuse. Unirea tuturor universităţilor şi crearea campusului universitar, a unui consorţiu universitar puternic, româno-maghiar, cu deschiderea şi completarea asigurate printr-o universitate tehnică pot, într-adevăr,să ne creeze statutul de oraş universitar important, un centru care să reziste într-o lume concurenţială. Să nu uităm că ne luptăm cu Iaşul, cu Clujul, cu Bucureştiul, cu Timişoara –centre universitare cu renume, iar într-o lume concurenţială este clar că trebuie să te lupţi pentru a rămâne în rândul elitelor. Sigur, decizia aparţine conducerilor respective . Am avut 4-5 întâlniri şi, în particular, toţi mi-au spus că ar fi onoraţi de o asemenea propunere, dar aici trebuie să se implice oraşul, judeţul, întregul mediu universitar, nemaivorbind de luarea la cunoştinţă şi de către minister. Din păcate, unii privesc cu detaşare, timpul

zboară şi asistăm la o perioadă dificilă în viaţa fiecărei universităţi, cu sincope, cu căderi; copiii se reorientează, iau în considerare alte posibilităţi. Or, dacă nu le poţi asigura locul tău, sigur şi stabil, devii, practic, vulnerabil. Centrul de Informatică medicală şi Dezvoltare IT, cu un super computer de mare performanţă, proiect care a stârnit atâta zbatere şi dezbatere în Consiliul Local, s-a soldat cu decizia ciudată şi stupidă a consilierilor de a ataca în instanţă iniţiativa primăriei. Acest lucru spune tot despre lumea în care trăim şi despre primitivismul care îi domină pe unii care, înainte de toate, aşează interesul politic. Dezvoltarea acestui centru ne face să ne situăm în elite. Faptul că în România, sau în această parte a Europei, avem un asemenea centru înseamnă o emulaţie în cercetare, înseamnă prezenţa continuă la Tîrgu Mureş a unor cercetători de înaltă clasă, o pepinieră şi un suport extraordinar pentru mediul universitar. Aici, şi nu în altă parte trebuie căutată vocaţia Tîrgu Mureşului, viitorul său într-un mediu universitar, folosind cu inteligenţă şi prezenţa maghiarilor, ca o discriminare pozitivă. Oraşul trebuie să dispună însă de suficientă forţă pentru a susţine un asemenea proiect. Să nu surprindă pe nimeni, dar tocmai de aceea a şi fost gândită unirea Tîrgu Mureşului cu 8 comunităţi din jur: pentru a creşte din punct de vedere patrimonial (aproape de 5 ori), dar şi demografic, fiindcă nu este puţin lucru să dispui de suportul material pentru a susţine mediul universitar, cultural, aeroportul etc., cu alte cuvinte, întregul potenţial pe care ţi-l conferă un oraş mare, puternic, printre primele din România. În spatele acestor eforturi a stat dialogul cu toate categoriile profesionale. Am insistat asupra zonei metropolitane, domeniu în care nu s-a întâmplat nimic, ambiţia ciudată şi de neînţeles a Consiliului Judeţean blocând, de peste 10 ani, acest proiect vital pentru Tîrgu Mureş. După cum vedeţi, pericolul cel mai mare în realizarea acestor obiective şi a unui proiect coerent de dezvoltare a oraşului nu trebuie căutat în exteriorul României, ci în interior, în fapte şi atitudini care îţi creează un sentiment extrem de neplăcut, vecin cu revolta. Vă este cunoscut că, încă în 2011, am obţinut acordul Ministerului Transporturilor pentru mutarea liniei CFR. Poziţia sa actuală creează mari prejudicii în circulaţie, constituind realmente un mare obstacol pentru oraş. Împreună cu administraţia locală din Reghin am propus un proiect vizând crearea unei căi feroviare rapide pe traseul ReghinUngheni- Aeroport, care să treacă prin Tîrgu Mureş, iar actuala cale ferată să fie mutată pe malul stâng al Mureşului. Să nu surprindă pe nimeni, este o banalitate ce vă spun, şi poate verifica oricine: linia ferată este neelectrificată şi, în afara unui terasament de cale ferată, nu presupune vreo altă investiţie. Este un proiect realizabil prin fonduri europene, un proiect regional – beneficiari fiind călătorii care vor veni până la Reghin din Bistriţa, Harghita, şi, parţial din Cluj, şi care, în maximum 20 de minute, vor ajunge de la Reghin la aeroport. Gândite şi puse într-o coerenţă regională, in interesul comunităţilor

locale, aceste proiecte vor servi, concomitent, interesele Tîrgu Mureşului, corectând o serie de neajunsuri în traficul oraşului: realizarea unei super străzi pe traseul Sângeorgiu de Mureş- Ungheni, un „sistem de fugă” care să străbată oraşul ar reprezenta o mare degajare a traficului urban. Pe parcursul anului 2013 am lucrat la identificarea posibilităţilor de amplasare a trei poduri peste râul Mureş, din care unul în oraş. Aţi văzut câte discuţii şi dispute cu ONG- urile a iscat această iniţiativă. Aţi văzut ciudăţenia că oameni din alte zone ale oraşului, pe care, în fond nu-i interesează problema, pur şi simplu îşi bat joc de cetăţenii din cartierul Unirii şi nu numai. Practic, este vorba de întregul areal periurban - Sântana- Voiniceni – Nazna - spre Pănet, adică toată zona în care oamenii sunt interesaţi să vină în oraş, noi neavând la ora actuală decât două poduri peste Mureş, unul fiind aproape în fază de epuizare. O intensă activitate s-a axat pe tema susţinerii Spitalului Regional, alături de proiectele în completare privind sprijinirea Universităţii de Medicină şi Farmacie. Felicit conducerea actuală pentru că încearcă să ridice UMF la standardele la care a fost odată, să stăpânească şi să corecteze zona conflictuală pe care, din păcate, politicienii o întreţin. Spitalul Regional este, absolut, o necesitate pentru că trebuie să ne menţinem în elita medicală, aşa cum am fost obişnuiţi, şi pentru că acest areal al ştiinţelor medicale trebuie să rămână una din vocaţiile pe care să le perpetuăm în acest oraş. Nu este simplu să dialoghezi cu directorii, cu profesorii, cu şefii de clinici, cu medici rezidenţi. Să nu credeţi că argumentaţiile, negocierile, prezentarea proiectelor în care vrei să fii partener cu aceste categorii profesionale sunt uşoare sau că se reduc doar la simple enunţuri. Au mai fost discuţii cu reprezentanţi ai mediului turistic, de afaceri, sportiv, pentru gândirea unor strategii adiacente. Ştiţi că Tîrgu Mureşul are în vedere crearea unui Centru Regional Sportiv, cu perspective de a deveni un centru olimpic. Beneficiem de marele avantaj al poziţiei noastre geografice, de care trebuie să profităm, transformând toată zona destinată – bucla Mureşului până în amonte de Sângeorz - într-o extinsă zonă metropolitană, sportivă. Aceasta va însemna o emulaţie pe linie de sport la Tîrgu Mureş – turnee, competiţii, sporturi individuale şi de echipă, cu alte cuvinte - sănătate şi viziune. Fiindcă dacă ne uităm la modul în care poţi „să scoţi un oraş în lume”, vedem că România este cunoscută în primul rând, datorită sportivilor şi, din păcate, foarte rar datorită politicienilor. Este un aspect care trebuie speculat şi, adiacent unui mare centru sportiv să avem şi un centru de agrement pe măsură. El există la Tîrgu Mureş, dar trebuie extins,

pentru că în momentul în care lucrurile merg bine, te gândeşti cum să le faci să meargă şi mai bine. Preconizăm un centru e agrement care să cuprindă, pe lângă viitorul aerodrom, şi terenuri de golf, parc şi cabană cinegetică, circuit auto, adică un tot unitar, loc ideal pentru recreere, pentru evenimente sportive, turistice şi de agrement. Este un proiect ce poate fi realizat din fonduri europene, printr-o abordare coerentă, integratoare. Aceste proiecte sunt analizate şi discutate în cercurile profesionale şi, de bună seamă, ele sunt agreate. Câte despre imobilele sportive prevăzute, activele mari care vin să acopere ceea ce v-am detaliat privitor la centrul sportiv, vă asigur că nu sunt deloc puţine. În domeniul turismului, am elaborat un proiect de anvergură, în urma dialogului pe care l-am avut cu reprezentanţii administraţiilor locale din Alba Iulia, Sighişoara, Braşov, Bistriţa. În toate aceste oraşe au fost adoptate Hotărâri ale consiliilor locale privind dezvoltarea circuitului Dracula. Este un lucru de speculat cu maxim interes pentru că ne preocupă nu numai din punct de vedere al mediului de afaceri din Tîrgu Mureş care se ocupă cu turismul, ci reprezintă şi o cale de valorificare a Aeroportului şi de folosire inteligentă a autostrăzilor. Aţi văzut anunţurile ciudate ale unor miniştri: unii fac autostrăzi, alţii nu fac autostrăzi sau modifică trasee de la o zi la alta, după criterii doar de ei ştiute. Aproape că s-a ajuns la o conducere prin umilinţă: dacă vreau, îţi dau, dacă nu vreau, nu primeşti nimic. Dată fiind această stare de incertitudine, se impune, urgent găsirea unor alternative. Am solicitat discutarea, neîntârziat, a unei colaborări între Tîrgu Mureş şi Sibiu, respectiv Cluj, pentru a dezvolta super străzi (tot din fondurile regionale), în scopul realizării unor legături foarte rapide (Râciu – Cluj, respectiv Târnăveni – Mediaş – Sibiu), încât să ne putem lega, urgent, de aeroporturi, fiindcă vedem că de aeroportul din Tîrgu Mureş nu se ocupă nimeni şi e lăsat de izbelişte, ceea ce va duce la o uriaşă izolare a oraşului. Or, gândiţi-vă ce înseamnă un oraş universitar, un centru de elită în mediu educaţional, sportiv şi de afaceri, cu un aeroport în paragină. Este una din marile erori care trebuie corectate printr-o intervenţie rapidă a Consiliului Judeţean. O preocupare constantă a constituit-o calitatea vieţii. Drumurile ocolitoare, inelul mare şi inelul mic de circulaţie (menite a scoate noxele din oraş), de asemenea câştigarea unor arealuri patrimoniale importante destinate mediului de afaceri, toate acestea pot fi închegate într-un proiect coerent, de anvergură, realizabil prin accesarea de fonduri europene. Oraşul, însă, nu poate fi prezentat într-o proiecţie regională decât dacă el devine capitală! Aduceţi-vă aminte câte dezbateri, câte întâlniri am avut pe această temă! Un an de zile am vorbit, aproape obsedant, de Tîrgu Mureş – capitală regională, ca să ne menţinem locul şi rolul ce ni se cuvin într-o Europă a regiunilor! În privinţa proiectelor de utilitate publică , în prim plan a fost abordarea complexului Răstoliţa, astfel încât să devină punctul esenţial de alimentare pentru aproximativ jumătate din judeţ,

5 CONVOCATOR

asigurând necesităţile de apă pentru Reghin, Iernut, Luduş, Tîrgu Mureş şi zona adiacentă. De Răstoliţa mi-am legat numele încă din 1997, când lucrarea era, practic, închisă. În timp, discutând cu specialişti în domeniu, am înţeles importanţa acestui obiectiv, mi-am dat seama că o treime din populaţia judeţului bea apă de proastă calitate. Acum, din fericire, avem o uzină de apă foarte bună dar procesăm apă proastă. Lucrarea de la Răstoliţa, care este gata, dar abandonată în mod iresponsabil, poate fi inclusă într-un proiect regional complex, cu cei din Cluj şi cei din Bistriţa. Proiectul de lucrare publică ar putea fi cuplat cu unul energetic, întrucât, prin cădere de 200 m diferenţă de nivel, apa ar putea fi procesată şi din punct de vedere energetic. Conchizând, anul 2013 a fost marcat de efortul de a ne face temele din timp în ceea ce înseamnă proiectele regionale. Din păcate, dialogul a lipsit cu desăvârşire. Scrisorile, sesizările şi propunerile noastre către ministere au rămas fără răspuns. De sprijin din par-

tea vreunui ministru nici nu a fost vorba. Mai curând am primit răspuns de la comisari europeni sau de la directori ai unor cabinete ministeriale ale unor comisii europene decât de la Bucureşti. Cu toate acestea, eforturile noastre în elaborarea de proiecte regionale cu finanţare din fonduri europene vor continua. Sunt în dialog şi sper să obţinem un astfel de proiect în problema locuinţelor pentru ţigani. S-a văzut ce „roade” a dat „implicarea” ONG-urilor. Toată lumea spune că s-au cheltuit o groază de bani, dar noi n-am văzut nimic, şi nu cred că există vreun oraş în România care să se poată lăuda că a făcut pentru ţigani ce am făcut noi. Pe lângă activităţile cotidiene în ceea ce înseamnă infrastructură, reabilitarea drumurilor, a cartierelor, curăţenie etc., am rezolvat, la timp şi fără sincope, problema centralelor termice la şcolile din oraş, în urma falimentului Energomur, preocupându-ne, în mod deosebit, de extinderea grădiniţelor şi creşelor în cartierele de tineri ale oraşului. Într-o lume care se mişcă foarte repede, trebuie să oferi încredere în potenţialul oraşului tău, să le dai posibilitatea oamenilor să aibă o viziune de stabilitate şi speranţă. Locul târgumureşenilor, al copiilor şi al nepoţilor lor este la Tîrgu Mureş. Ei trebuie să ştie că aici, şi nu în altă parte, se pot realiza din punct de vedere profesional şi personal, să aibă încredere că oraşul va fi unul cu parcurs ascendent şi situat, mereu, în elite, chiar dacă, din păcate, spaţiul public este ocupat de isterii şi izmeneli ieftine care ne vor costa dacă, deja, nu ne-au costat foarte mult. Dorin Florea, Primarul Municipiului Tîrgu Mureş *Acest moto va figura pe toate documentele emise de Primăria Tîrgu Mureş. Decizia are la bază şi reflectă preocuparea de a păstra oraşul în sfera dialogului constructiv, al stabilităţii şi concordiei, de a descuraja şi înlătura tentaţia de a fi prezentat ca o zonă conflictuală permanentă. Raportul de activitate al primarului Municipiului Tîrgu Mureş pe anul 2013 este publicat integral pe site-ul instituţiei, www.tirgumures.ro


6

„Marosvásárhely – a harmónia és nem a konfliktusok városa!”*

2014 Március 14. Péntek

Tisztelt marosvásárhelyiek, Az Önökkel folytatott párbeszéd során, mindannyiszor megpróbáltam előtérbe helyezni a város stratégiai kérdéseit, annak elővetítését a jelenlegi történelmi időszakra, hogy bevonjam Önöket is abba az összeforrt csapatba, amely Marosvásárhely jövőjét építi. Még 2013 kezdetétől elsőbbséget élveztek a regionális jellegű stratégiák körvonalazása és tervek előkészítése, európai alapok lehívása érdekében a 2014–2020-as időszakra. Az idő telik, s tudtuk, hogy a törvények és a vagyoni tisztázások hiánya miatt akadályokba ütközünk. Az Európa Tanács szakértői már jelezték, hogy Románia nem rendelkezik stratégiákkal. Senkit sem akarok vádolni, de nagyon könnyen azonosíthatók azok az intézmények, amelyeket nem érdekelte és nem összpontosították a helyi kezdeményezéseket, hogy azokat a minisztériumba továbbítsák, hogy azok a maguk során koherens, életerős stratégiát dolgozzanak ki és mutassanak be az Európai Uniónak. Fontos alapokat, hatalmas összegeket különítenek el, amelyek képesek kiemelni egy várost vagy egy övezetet az elszigeteltségből, s rövid időn belül megszüntessék a köztünk és a civilizált világ közti különbséget. Élnünk kell ezzel a lehetőséggel, koherens, jól megfontolt, hosszú távú elgondolás révén. Röviden ismertetem a regionális fejlődést célzó projekteket. Ezek megvalósítása a peremvárosi övezet, valamint a szomszédos megyék helyi közigazgatásaival való együttműködést feltételezi. Ezen kezdeményezések hátterében több száz óra megbeszélés, több tíz találkozó áll – amelyeknél sok esetben semmiféle eredmény nem született, mivel nagyon sok még egy sor intézménytől függ, amelyeknek, látszólag, semmi közük sincs a helyi közigazgatáshoz; valóban azonban igenis számítanak gáncsoskodásukkal, huzavonájukkal, a rákényszerített feltételekkel. Valamennyi egyetem egyesítése és egyetemi campus, egy erős, román–magyar egyetemi konzorcium létrehozása, egy műszaki egyetem révén biztosított nyitással és kiegészítéssel, valóban megteremthetné a fontos egyetemi város statútumát, egy olyan központét, amely ellenállhat a konkurenciával teli világban. Ne feledjük, hogy Jászvásárral, Kolozsvárral, Temesvárral harcolunk – hírneves egyetemi központok, de egy konkurens világban harcolnod kell, hogy az elitek sorában maradhass. A döntés azonban az illető vezetőség kezében van. Már volt 4–5 találkozóm, s négyszemközt mindannyian azt mondták, megtiszteltetés lenne számukra egy ilyen javaslat, de itt a városnak, a megyének, az egész egyetemi környezetnek részt kellene vállalnia, nem beszélve a minisztériumi tudomásulvételről. Sajnos, egyesek távolságtartóan szemlélődnek, az idő telik, s valamennyi egyetem életében nehéz, szinkópákkal, zuhanásokkal teli időszaknak lehetünk tanúi; a gyerekek más lehetőségek felé néznek. Azonban ha nem biztosíthatod a biztos és stabil

helyedet, gyakorlatilag sebezhetővé válsz. Az Orvosi informatikai és IT-fejlesztési központ, nagyteljesítményű szuperszámítógéppel, a helyi tanácsban rengeteg vitát és tárgyalást kiváltó projekt a tanácsosok azon furcsa és ostoba határozatával fejeződött be, hogy azok a bíróságon támadták meg a polgármesteri hivatal kezdeményezését. Ezen tény mindent elmond arról a világról, amelyben élünk, valamint arról az egyeseket uraló primitívizmusról, akik a politikai érdeket helyezik mindenek elé. Ezen központ fejlesztése teszi lehetővé, hogy az elitekhez tartozzunk. Az a tény, hogy Romániában, vagy Európa ezen részében van egy ilyen központunk, versengést jelent a kutatásban, jelenti Marosvásárhelyen a híres kutatók folyamatos jelenlétét, kiváló nevelőhelyet az egyetemi környezetnek. Itt, és nem máshol kell keresnünk Marosvásárhely hivatását, jövőjét egy egyetemi környezetben, okosan használva a magyarok jelenlétét is, mintegy pozitív diszkriminálásként. Marosvásárhelynek azonban megfelelő erőre van szüksége ilyen jellegű projekt támogatására. Ne lepjen meg senkit, de éppen ezért gondolták el Marosvásárhelynek nyolc környező községgel való egyesülését: a vagyoni (mintegy ötszörösen), illetve demográfiai szempontból való növekedés céljával, hiszen nem kis dolog rendelkezned az anyagi alappal az egyetemi, kulturális környezet, a repülőtér stb. támogatására – másképpen fogalmazva, a teljes potenciál, amelyet egy nagy, erős, Románia első települései közé sorolható város nyújt számodra. Ezen erőfeszítések hátterében a szakmai kategóriákkal folytatott párbeszéd állt. Hangsúlyt fektettek a metropolisz övezetre, amely téren semmi sem történt, a Maros Megyei Tanács furcsa és érthetetlen becsvágyból immár tíz éve gátolja a Marosvásárhely számára életbevágó projektet. Mint látják, ezen célkitűzések és a város fejlesztésének koherens projektjének megvalósításában a legnagyobb veszélyt nem Románián kívül kell keresni, hanem belül, a felháborodással szomszédos, rendkívül kellemetlen érzést keltő tettekben és megnyilvánulásokban.

Mint köztudott, még 2011-ben megszereztük a Szállításügyi Minisztériumnak a vasúti vonal elköltöztetésére vonatkozó jóváhagyását. A jelenlegi fekvése nagy károkat okoz a közlekedésnek, valós akadályt jelentve a városnak. A szászrégeni helyi közigazgatással közösen gyorsvasútvonal létrehozását javasoltuk a Szászrégen–Nyárádtő–Repülőtér vonalon, amely áthalad Marosvásárhelyen, míg a jelenlegi vasútvonalat a Maros bal partjára költöztetnénk. Ne lepjen meg senkit, közhely amit mondok, s bárki leellenőrizheti: a vasútvonal nem áramosított, s egy vasúti töltésen kívül, nem igényel más beruházást. Ez európai alapokból megvalósítható projekt, regionális projekt – a haszonélvezők a Besztercéről, Hargitáról és részlegesen Kolozsvárról Szászrégenbe érkező utasok, akik legtöbb 20 percen belül juthatnak Régenből a repülőtérre. A helyi közösségek érdekébe helyezett projektek egyidejűleg szol-

gálják Marosvásárhely érdekeit, korrigálva a városi közlekedés egy sor hiányosságát: szuperutca létrehozása Marosszentgyörgy–Nyárádtő vonalon, a várost átszelő „futórendszer” nagyban felszabadítaná a városi forgalmat. A 2013-as év folyamán a Maros folyó fölött három híd – ebből egy a városban – építése lehetőségének azonosításán dolgoztunk. Önök is látták, mennyi, nemkormányzati szervezetekkel folytatott vitát és megbeszélést eredményezett ez a kezdeményezés. Látták azt a furcsaságot, hogy a város más övezeteiben élő emberek, akiket valójában nem is érdekelt a probléma, egyszerűen gúnyt űznek az Egyesülés negyed lakóival, és nemcsak velük. Gyakorlatilag az egész peremvárosi övezetről van szó – Marosszentanna– Mezőszabad–Náznánfalva–Mezőpanit felé, vagyis az egész térség, ahonnan az emberek érdekeltek bejárni a városba, miközben nekünk mindössze két, a Maros folyót átszelő hidunk van, ebből az egyik kimerültség-közeli állapotban.

Nagy hangsúlyt fektettek a Regionális Kórház támogatásának ügyére, az Orvosi és Gyógyszerészeti Egyetem támogatására vonatkozó kiegészítő projektek mellett. Ezért gratulálok a jelenlegi vezetésnek, mert azon fáradozik, hogy a MOGYE-t hajdani standardokra emelje, hogy uralja és kijavítsa azt a konfliktusos zónát, amelyet a politikusok sajnálatos módon fenntartanak. A Regionális Kórház valójában egy szükséglet, mert továbbra is az orvosi elitben kell maradjunk, ahogy ezt már megszoktuk, és az orvosi tudományok e területe egy olyan elhivatottság kell maradjon, amelyet városunkban állandósítanunk kell. Nem egyszerű dolog igazgatókkal, tanárokkal, klinikavezetőkkel, rezidens orvosokkal tárgyalni. Nehogy azt higgyék, hogy az érvelések, tárgyalások, illetve azon projektek bemutatása, amelyekben partner szeretnél lenni ezekkel a kategóriákkal, nagyon könnyűek vagy egyszerű kijelentésekre korlátozódnak. Ugyanakkor tárgyalásokat folytattunk a turisztikai és üzleti környezet és a sport területének képviselőivel egyes kiegészítő stratégiák kidolgozásának érdekében. Tudják, hogy Marosvásárhely egy Regionális Sportközpontot szeretne létrehozni, hosszú távon olimpiai központban gondolkozva. Nagy előnyünk a földrajzi elhelyezkedés, amelyet a lehető legjobban ki kellene aknáznunk, az egész övezetet – a Maros kanyarulata egészen Marosszentgyörgyig – kiterjedt metropolitán övezetté, sportövezetté alakítani. Ez Marosvásárhelyen a sport területén egy versengést – turnék, versenyek, egyéni és csapatsportok, más szavakkal – egészséget és látásmódot jelentene. Mert, ha annak módját keressük, hogy egy várost hogyan lehet a világ figyelmébe ajánlani, akkor azt látjuk, hogy Románia elsősorban a sportolóknak, és nagyon ritkán a politikusoknak köszönhetően ismert. Ez egy olyan szempont, amelyet ki kell használni, és egy nagy sportközpont mellett rendelkezzünk egy ennek megfelelő kikapcsolódási központtal is. Ez létezik Marosvásárhelyen, de ki kell bővíteni, mert ha a dolgok jól mennek, akkor arra gondolunk, hogy úgy csináljuk, hogy még jobban működjenek.

Egy kikapcsolódási övezet létrehozását javasoljuk a létrehozandó sportrepülőtér mellé, golfpályákat, parkot és vadászati turistaházat, autóversenypályát, tehát egy egységes egészt, egy ideális helyet, kikapcsolódásra, sport- és turisztikai eseményekre alkalmasat. Ez egy olyan projekt, amely egy koherens és tisztességes megközelítéssel európai alapokból megvalósítható. Ezeket a projekteket szakmai körökben megtárgyalják és elemzik, és nyilvánvalóan kedvezően is fogadják. Ami az előírt sportingatlanokat illeti, biztosíthatom önöket, hogy nem kevés a sportközponttal kapcsolatosan részletezetteket fedező aktívák száma. A turizmus területén nagyszabású projektet dolgoztunk ki a gyulafehérvári, segesvári, brassói és besztercei helyi közigazgatások képviselőivel folytatott tárgyalások eredményeként. Mindezekben a városokban olyan tanácsi határozatokat fogadtak el, amelyek a Drakula körút fejlesztését célozzák. Ezt a dolgot a legnagyobb érdeklődéssel kell érvényesíteni, hiszen nemcsak a turizmussal foglalkozó marosvásárhelyi üzleti környezet szempontjából, hanem a Repülőtér értékesítésének és az autópályák intelligens kihasználásának lehetőségét is jelenti. Láthatták egyes miniszterek furcsa kijelentéseit: egyesek autópályákat építenek, mások nem építenek autópályákat vagy útvonalakat módosítanak egyik napról a másikra, csak a saját maguk által ismert kritériumok szerint. Majdnem egy megaláztatásra alapuló vezetéshez jutottunk: ha akarom, adok, ha nem akarom, akkor nem kapsz semmit sem. Látván ezt a bizonytalan helyzetet, sürgősen új alternatívákat kell keresnünk. Egy tárgyalás haladéktalan elkezdését kezdeményeztem Marosvásárhely és Szeben, illetve Kolozsvár közötti együttműködésről, szuperutak (ugyancsak regionális forrásokból) megépítésére, nagyon gyors kapcsolatok megvalósítása céljából (Rücs–Kolozsvár, valamint Dicsőszentmárton–Medgyes–Szeben), oly módon, hogy gyorsan repülőterekhez kapcsolódhassunk, mivel azt látjuk, hogy a Marosvásárhelyi Repülőtérrel senki sem foglalkozik, sorsára van hagyva, ami a város óriási elszigeteléséhez vezet majd. Vagy gondoljanak arra, mit jelent egy egyetemi város, egy elit központ az oktatási, sport- és üzleti környezetben, egy sorsára hagyott repülőtérrel. Ez egyike azon nagy tévedéseknek, amelyet a Megyei Tanácsnak gyors közbelépéssel kell orvosolnia. Állandó elfoglaltságot jelentett számunkra az élet minősége. A kerülőutak, a nagy körgyűrű és a kis körgyűrű, ugyanakkor egyes üzleti környezetnek szánt fontos vagyoni területek megszerzése, ezek egy nagyszabású koherens projektbe foglalhatók össze, amely megvalósítható európai alapok lehívásával. A város azonban csak úgy mutatható be regionális vetületben, ha regionális fővárossá válik! Emlékezzenek vissza, hány megbeszélésre és találkozóra került sor a témát illetően! Egy éven keresztül beszéltem, szinte gyötrődve, Marosvásárhelyről – mint regionális városról, hogy fenntartsuk a bennünket megillető helyet és szerepünket a régiók Európájában. A közhasznosságú projektek tekintetében, elsőbbséget élvezett a ratosnyai komplexum, oly módon, hogy megközelítően a megye felének a legfontosabb ellátási pontja legyen, biztosítva Szászrégen, Marosludas, Marosvásárhely és szomszédos övezetei vízellátását. Ratosnyához kötöttem nevemet 1997-től, amikor a munkálatokat gyakorlatilag leállították. Időközben a szakemberekkel tárgyalva, megértettem

a létesítmény fontosságát, rájöttem, hogy a megye lakosságának egyharmada rossz minőségű vizet fogyaszt. Most, szerencsére, egy jó vízüzemmel rendelkezünk, de rossz minőségű vizet dolgozunk fel. A ratosnyai munkálat, amely készen áll, de felelőtlenül sorsára van hagyva, beilleszthető egy Kolozsvárral és Besztercével közös nagyszabású regionális projektbe. A közmunkálati projekt összekapcsolható egy energetikai projekttel, ugyanis a víz 200 méteres szintkülönbségről esik alá, így energetikailag is felhasználható.

Összegezve a 2013-as évet, arra törekedtünk, hogy a regionális projekteket illető feladatainkat időben elvégezzük. Sajnálatos módon a párbeszéd teljes mértékben hiányzott. A minisztériumokba intézett leveleink, észrevételeink és javaslataink megválaszolatlanul maradtak. Miniszteri támogatásról jóformán szó sem volt. Előbb kaptunk választ európai biztosoktól vagy egyes európai bizottságok, egyes miniszteri kabinetjeinek igazgatóitól, mintsem Bukaresttől. Mindezek ellenére, az európai alapokból támogatandó regionális projektek kidolgozása tovább folytatódik. Tárgyalásokat folytatunk, és remélem, hogy sikerül elnyerni egy ilyen projektet, a cigányoknak szánt lakások problémáját illetően. Láthatták, milyen „eredményekkel” járt a nemkormányzati szervezetek „bekapcsolódása”. Mindenki azt állítja, hogy elköltöttünk egy rakás pénzt, de mi nem láttunk semmit, és nem hiszem, hogy létezik még egy olyan város Romániában, amely azzal dicsekedhet, hogy annyit tett volna a cigányokért, mint mi. A mindennapi tevékenységek mellett, ami az infrastruktúrát, az utak, negyedek rehabilitálását és a nagytakarítást illeti, az iskolákban időben és szinkópa nélkül megoldottuk a hőközpontok problematikáját (amely az Energomur csődjét követően alakult ki), különös gondot fordítottunk a város fiataloknak szánt lakónegyedeiben az óvodák és bölcsődék kibővítésére. Egy gyorsan pörgő világban bizalmat kell szavazni a város potenciáljának, lehetőséget kell biztosítani az embereknek a stabilitásra és a reménykedésre. A marosvásárhelyiek, gyerekeik és unokáik helye Marosvásárhelyen van. Ők kell tudják, hogy szakmailag és egyénileg itt és nem máshol érvényesülhetnek, és higgyék, hogy a város a fejlődés útját járja, mindig az elitben mozogva, még akkor is, ha a köztereket sajnálatos módon olcsó hisztériák és affektálások foglalják el, amelyek sokba kerülhetnek, vagy már nagyon sokba kerültek. Dorin Florea Marosvásárhely Megyei Jogú Város polgármestere *Ez a mottó fog szerepelni ezután a Marosvásárhelyi Polgármesteri Hivatal által kibocsátott összes okiraton. A döntés alapjául azon törekvés áll, hogy az építő párbeszéd, a stabilitás és az összhang szférájában tartsuk a várost, illetve elbátortalanítsuk és elhárítsuk a város konfliktusos övezetként való bemutatására irányuló próbálkozásokat. Marosvásárhely Municípium polgármesterének 2013-as évre vonatkozó tevékenységi beszámolója az intézmény www. tirgumures.ro honlapján tekinthető meg.


«MAROSVÁSÁRHELY – A HARMÓNIA VÁROSA, NEM A KONFLIKTUSOKÉ!»

Korszerűsítési munkálatok a Szabadi utcában Marosvásárhely municípium Polgármesteri Hivatala közli, hogy 2014.03.17-ével kezdődően elkezdi a Szabadi út (a Hídvég utca felől, 0+000-0+250 km.) korszerűsítési munkálatait. Ezúton, felkérjük a gépkocsivezetőket, hogy tartsák tiszteletben a kihe-

Garsonieră şi loc de parcare!

Preţ special: 18.900 euro Vând urgent o garsonieră nouă, suprafaţă peste 40 m2, situată în complexul Bărdeşti Park www.bardestipark.ro - Str. Voinicenilor nr. 376, Tîrgu-Mureş. Zona este liniştită, la 10 minute de centrul oraşului. Camere luminoase, ferestre generoase, balcoane spaţioase. Ofertă specială - pentru această garsonieră se o oferă locul de parcare inclus în preţul de 18.900 euro! Relaţii la

telefonul 0755-852.219. Proprietar persoană fizică! Nu suntem agenţie imobiliară şi căutăm cumpărător direct! Detalii despre proiect pe adresa de internet: www.bardestipark.ro.

Domn serios și punctual, caut de lucru!

Domn serios și punctual, de vârsta medie, vorbitor al limbii română și maghiară, caut loc de muncă: ȘOFER CAT. B din 1981, la nevoie și cu mașina mea personală. Fac cumpărături, plătesc facturi etc. Am experiență: ca mecanic auto, vopsi-

tor auto, mobilă, zugrav, distribuţie pliante, stivuitorist, transport marfă curier, agent comercial, agent pază și intervenții cu atestat, cunoștințe calculator, marfă orice oferte. Telefon: 0742-383.393 sau 0770-208.784. E - mail: ms26szj@gmail.com.

lyezett közúti táblák jelzéseit, a munkálatok ideje alatt, és közlekedjenek elővigyázatosan az illető övezetben. Ugyanakkor ne álljanak meg, ne állomásozzanak és ne parkoljanak a munkálatok ideje alatt az illető övezetben, hogy ne akadályozzák a tevékenységet és a munkagépek munkaritmusát. Köszönjük megértésüket! Rácz Lucian mérnök, műszaki igazgató

Tavaszi nagytakarítás

A Marosvásárhelyi Polgármesteri Hivatal 2014. március 17-23. között megszervezi az általános tavaszi nagytakarítást, a következő program szerint: Március 17. Cuza Vodă, Tamás Ernő, Csónakos, Margaréta, Őz, Gyümölcsös, Gát, Kós Károly, Abrudului, Szolidaritás, Munkások, Dió, Hangya, Kárpátok sétánya, Strand park, Gyár, Sportcsarnok környéke, Corvin Mátyás, Arany János, Cloşca. Március 18. Benefalvi, Tó, Sólyom, Jegenye, Goldis, V. Lucaciu, Nagy Sz. Ferenc, C. Hagi, S. Duicu, Víztelep, Ibolya, Szentannai, Cicio Pop; Március19. M.Robu, I. Roman, I. Ghiurchi, L. Blejnar, D. Rusu, Zöld, Vírág, Szabadi, Mezőgazdász, Csíki, Alma, Grigore Ploeşteanu, Fasor, Hints

Ottó, Szotyori József; Március 20. I. Mihut, I. Hodos, Gh. Pop de Băseşti, Petru Maior, Bărăgan, Decebal, Tisza, Maros, Új Híd, Hídvég, Víz, Árvíz, Könyök, KisRemeteszeg, I. Vescan, V. Săbădean, Éden; Március 21. Predeal, Agyag, Petrilla, Liliom, Legelő, Magura, Paring, Suceava, Şurianu, Buteanu, P. Dobra, Godeanu, Koós Ferenc, 1848. út – páratlan számok; Március 22. Művész, Egyesülés téri park, Egyesülés, Sportoló, Égerfa, Forrás, Kút, Retyezát, Görbe, Líceum, Şipotului (Petre Popescu hadnagy), Bernády György, Krizantém, Fürdő, Vásár, Creangă, Kogălniceanu, Borsos Tamás, C. Avramescu, Pádis, Zefír, Hargita, Bolyai, Ştefan cel Mare, Márton Áron, Köteles Sámuel, Memorandum, Liszt Ferenc, Törvényszék. Kérjük a lakókat és a tulajdonosi társulásokat, hogy tisztítsák meg ingatlanjaikat, valamint az ezekhez tartozó területeket és zöldövezeteket, és a meghirdetett dátum előtti napon tegyék a hulladékot a járda szélére (halmokba, kivétel az építkezési/ bontási munkálatból származó hulladék), a szállítási járművek számára könnyen megközelíthető helyre. Ezt a közölt napon fogják elszállítani. Florin Moldovan, ADP igazgató

„Cine are părinţi pe pământ, nu în gând…”

La mulţi ani, tanti Anica!

Cu prilejul Zilei de 8 Martie, primarul Municipiului, dr. Dorin Florea, i-a făcut o vizită d-nei Anica Baciu, venerabila noastră concitadină în vârstă de 100 de ani şi trei luni. Originară din Fânaţele Bandului, tanti Anica locuieşte în TîrguMureş de mai bine de un sfert de secol şi are doi copii: un băiat şi o fată, în vârstă de 82, respectiv 78 de ani. La cei peste 100 de ani pe care i-a împlinit în noiembrie 2013, tanti Anica se ocupă de treburile gospodăriei, urmăreşte programele tv, este la curent cu cele ce se petrec în ţară, iar acum aşteaptă venirea primăverii, pentru a-şi relua micile plimbări prin curte şi în jurul casei. Înconjurată de cei dragi (tanti Anica are 6 străstrănepoţi), sărbă-

torita s-a bucurat de vizita surpriză a primarului, mulţumindu-i pentru buchetul de flori, tortul şi sticla de şampanie pe care dr. Dorin Florea i le-a oferit de Ziua femeii. Biroul de presă al primăriei

7

Vineri, 14 martie 2014

Mostantól kezdve ez a mottó szerepel az összes, a Marosvásárhelyi Polgármesteri hivatal által kibocsátott dokumentumokon - jelentette be Dorin Florea, a város polgármestere a 2014. március 12-i, szerdai sajtótájékoztatón. A döntés alapjául szolgál a városvezető igyekezete, hogy a várost az építő jellegű dialógus, a stabilitás és az egyetértés szférájában tartsa, egy olyan időszakban, amikor a közvélemény hisztériától és destabilizáló ambícióktól terhes. A város nagy projektjeinek akadályozása, a metropolitán övezetet érintő érdektelenség, a tanügyben gördített akadályok csak néhány példa arra, hogy egyesek állandóan a konfliktuszónába tereljék a várost – magyarázta a város polgármestere. „A legújabb ilyen gesztus a március 10-i megnyilvánulás volt, amely szánalmas benyomást tett rám. Örvendek, hogy a marosvásárhelyiek nem engedték magukat csapdába csalni, és kijelentem, hogy nagyon korlátozó leszek abban, hogy Marosvásárhelyt kampánycélú lőtérként használni engedélyezzem,

egyesek frusztrációi és dulakodásának céljából. Sajnálom, hogy Hargita és Kovászna megye jelentős vezetői részt vettek e nem méltó eseményen. Az autonómia kedvelőinek ajánlom „Az Elhagyatott Autonóm Tartományt”, ahol a nemtörődömség és az érdektelenség uralkodik. (Szerk. megj.: Kökösbácstelek faluban – Kökös községben a román közösség úgy él, mint a középkorban, aszfalt, járdák, vezetékes ivóvíz, orvosi szolgáltatás stb. nélkül) Ez értelemben, a városvezető kinyilvánította, hogy ezután nem engedélyezik Marosvásárhelyen a menetelések megszervezését, a megemlékezéseket pedig azon városi szobrok és emlékművek körül kell lebonyolítani, amelyek a felidézett eseményekhez kötődnek. A Polgármesteri Hivatal Sajtóirodája


8

Vineri, 14 martie 2014

Superbunicuţele joacă volei la 70 de ani! 21 de profesoare pensionare din Tîrgu-Mureş formeză o echipă inedită de volei. Femeile, cu vârsta cuprinsă între 40 şi 70 de ani (!) se întâlnesc săptămânal pentru o partidă de volei, lucru care le face să se simtă nemaipomenit de bine. Vârsta nu este un impediment în calea sportului, dimpotrivă, se pare că voleiul le menţine în formă de mai bine de 40 de ani. „Voileiul înseamnă un prilej de a face mişcare, dar şi de a ne întâlni şi a socializa. Aşa păstrăm unitatea grupului, care s-a creat cu mult timp în urmă”, a spus Ecaterina Albu, proEVENIMENT

BZN - un concert magnific Concertul BZN din data de 7 martie, din Sala Polivalentă, a reprezentat un foarte apreciat cadou al Primăriei Tîrgu-Mureş dedicat doamnelor şi domnişoarelor. Solistul Jan Keizer, alături de Anny Schilder, pur şi simplu au electrizat publicul, care a aplaudat evoluţia artiştilor chiar de la primul cântec. „Sunt foarte impresionat de primirea călduroasă a publicului din Tîrgu-Mureş. A fost unul dintre cele mai reuşite spectacole

din ultima perioadă. Am văzut şi doamne mai în vârstă, dar şi domnişoare tinere în public, cântând, fredonând alături de noi. Sunt fericit că muzica noastră are un astfel de impact!”, a spus încântat Jan Keizer, la finalul

fesoară de franceză. Componentele grupului se bucură constant de atenţia consilierului local Claudiu Maior, care le sprijină de fiecare dată când au nevoie. Cu ocazia zilei internaţionale a Femeii, bunicuţele au fost felicitate cu flori şi mingi de volei. De asemenea, acestea au beneficiat de intrări gratuite la piscina „Mircea Birău” și la cinema Arta. Anul trecut, acestea au primit în dar, tot de la Claudiu Maior, un fileu de volei nou nouţ pe care l-au montat la sala de sport a Colegiul „Agricol”, locul de întâlnire al sportivelor.

concertului, în momentul în care a început sesiunea de autografe, în cadrul căreia solistul trupei BZN a semnat peste 300 de CD-uri! Un moment special al serii a fost atunci când Jan Keizer l-a chemat în scenă, alături de el, pe reprezentantul Primăriei, pe consilierul Claudiu Maior, pentru a-i mulţumi, pentru întreaga organizare. Claudiu Maior a oferit un superb buchet de flori doamnei Anny Schilder şi celorlalte doamne de pe scenă şi a salutat publicul. La melodia „Blue Eyes” întreaga sală s-a ridicat în picioare, iar aplauzele au continuat pe tot parcursul melodiilor mexicane începute cu refrenul „Cielito Lindo”. Jan Keizer este senzaţional în potpuriul ce cuprinde melodii ale lui Tom Jones şi coboară în public atunci când începe celebrul hit Sex Bomb! Finalul este unul fierbinte şi melodia mult aşteptată „Dance dance” este apogeul serii. La ieşirea din Sala Polivalentă toate doamnele şi domnişoarele afişează un zâmbet larg şi cald. „A fost o seară de vis”, murmură ele emoţionate.

Tirgumureseanul nr.146