Componenta SEN - Constantin Gornea

Constantin GORNEA înŃelege. O să ne adaptăm noi la momentul potrivit.

Spune-mi ceva optimist despre ieşirea din capcană!

- Ar fi relativ simplu să sfărâmăm reŃeaua de NRCuri dacă am trage cu proiectile clasice. Dar, din păcate, toate navele actuale sunt dotate cu arme energetice care sunt asimilate de plasa superconductibilă. Totuşi, computerul a găsit o posibilă fisură în principiul de funcŃionare al reŃelei. Cred că are o defazare de aproape o miime de pi-radien între două procese secvenŃiale, cauzată de efectul ecoului de reverberaŃie.

- Aahaa!!!, pricep. Şi când bagi mâna, te muşcă de deget. Spune-mi, măi copile, mai simplu!

- Dacă tragem două lovituri în acelaşi loc, la un anumit interval, foarte scurt, strict determinat, reŃeaua nu va fi capabilă să revină la normal după prima lovitură pentru a o asimila şi pe a doua. Este o apreciere teoretică.

Aş avea nevoie de un experiment la scară mai mică pentru a determina exact intervalul de defazare.

- Nicio problemă, se rezolvă! Experimentul este servit.

Apoi spun cu glas tare către computer: - Sherkane, trage, te rog eu frumos, după datele calculate de Darh, două torpile în nava lovită data trecută ca să nu uite că îŃi este antipatică!

Loviturile pornesc aproape imediat, ceea ce îl face pe Kal Tabol să tresară şi să mă întrebe: - De ce tragi din nou?

- De kiki şi de plictiseală. Avem prea multă energie şi trebuie s-o mai expulzăm din când în când ca să nu ne bubuie în cap. Dacă te oferi să Ńi-o trimitem Ńie în fund, fă-te că strănuŃi!

198