Issuu on Google+

Femeia

TIMPUL săptămânală. timpulsă să știi! știi! TIMPULEdiție - Ediție SpecialăApare luni E Etimpul

11 iunie 2012, NR. 20 (73)

Argument

Suflet de copil

Viorica Ţâcu:

„La astre se ajunge cu paşi mărunţi”

Când stai şi te gândeşti care este cea mai mare satisfacţie a zilei pe care tocmai te pregăteşti să o închei la ce te gândeşti tu ca femeie, ca om? La ce frumos te-ai îmbrăcat astăzi? La câte Mira Tănase reuşite ai avut la serviciu? Sau pur şi simplu la oamenii deosebiţi cu care ai avut ocazia să interacţionezi… Atunci când eram copil, de multe ori aveam senzaţia că ziua nu se mai termină şi oricât de aglomerată era credeam că minunata copilărie o să dureze la nesfârşit şi nu o să mai ajungă vremea în care voi deveni un adult responsabil, vorba celor de la „Snails” - „Totul va fi bine, când vei creşte mare, vei avea soţie, câine şi salariu…”. Anii au trecut şi am ajuns adult, cred eu, unul responsabil, dar în timp mi-am dat seama că a avea soţ, câine şi salariu nu reprezintă cele mai importante momente din viaţa pe care cu toţii suntem datori să o ducem la final. A comunica, a cunoaşte permanent oameni noi cu care să îţi poţi petrece timpul sunt momente la fel de importante ca familia şi serviciul. Vârsta care este trecută în actul de identitate nu contează într-o măsură aşa de mare încât să spui, gata, sunt om matur şi asta trebuie să fac. Cel mai important eu cred că este felul în care te simţi şi cum poţi privi de fiecare dată lucrurile. Ai copii? Ai nepoţi? Ai mulţi prieteni? Bucură-te de toţi în fiecare moment şi nu te gândi de fiecare dată că aşa trebuie sau aşa nu trebuie să te porţi. Faptul că astăzi ai o vârstă şi mâine deja ai trecut la alta nu te schimbă pe tine ca om, dacă tu singur nu îţi bagi în cap că trebuie să te schimbi din cauza anilor. Cine îmi spune că la vârsta asta nu mă pot comporta ca un copil, sau că nu mă pot amuza aceleaşi glume? Dacă omul ar reuşi de fiecare dată să găsească un echilibru în tot ceea ce face şi cum să-şi delimiteze priorităţile, eu cred că ar putea să-şi încheie fiecare zi cu zâmbetul pe buze, mulţumit de faptul că a mai trecut o zi, iar mâine o s-o poată lua de la capăt fără a spune of!, iarăşi este dimineaţă şi am atâtea de făcut astăzi. Viaţa poate fi frumoasă dacă ştii cum să o faci astfel…

Dosarele minții

Pagina 6

Îmbrăţişarea ca antidot

P.7

Apă de parfum Today Tomorrow Forever Câştigătoarea concursului AVON din ediţia precedentă este Ioana Macari din or. Cantemir.

TALON DE PARTICIPARE NUME_____________________________________________________________________ PRENUME_________________________________________________________________ ADRESĂ___________________________________________________________________ TELEFON

Aroma este dedicată fe m e i l or rom ant i c e, visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste. Încearcă aroma nouă de la AVON, creată exclusiv pentru tine!

Culinar.md

Supă de fasole verde

Pagina 8


6

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

FEMEIA

DOSARELE MINTII Liber prin mintea femeilor

Adevăr şi oroare

Tentaţia Petru Stratulat petru@umbluliber.com www.umbluliber.com

Ce-ar fi viaţa fără tentaţii? O înşiruire de evenimente banale, peste care treci şi uiţi că au avut loc. O rutină totală, care te va duce, în cele din urmă, în mormânt. Tentaţia dă culoare vieţii. Îţi testează convingerile, îţi arată slăbiciunile, îţi provoacă regrete sau îţi confirmă că eşti încă tânăr şi frumos. Oricât de perfectă este persoana de lângă tine, la un moment dat în viitor, poate peste mulţi ani, vei fi tentat(ă) să încerci altceva. Este umană, bine înfiptă în AND, dorinţa de nou. Să-i cedezi, confirmi ceea ce eşti: nimic altceva decât o vertebrată dominată de instinct. Tentaţiile pot fi respinse foarte uşor, dacă rutina este una inexistentă. Poziţii sexuale diferite, amor în locuri cât mai ciudate, publice, şi în momente deloc planificate, ieşiri, călătorii - toate acestea au rolul de a elimina rutina. Dacă partidele de amor au loc o dată pe săptămână, este cazul să intri în panică. Nu da vina pe cel care înşală. Nu este vinovat întotdeauna. Poate a căutat ceea ce îi lipseşte acasă. Întreabă-te cum îi poţi asigura cele necesare. Dacă te va înşela în continuare, este un idiot ori idioată.

Îmbrăţişarea ca antidot

Aşa cum cu o moarte suntem datori cu toţii, orice cuplu are în faţă măcar o despărţire, din care poate învăţa ceva. Ne întâlnim, ne plăcem, ne îndrăgost im, ne iubim, ne certăm şi apoi ne despărţim. Cursul firesc al oricărei relaţii se poate opri aici. Simţi că ceea ce a fost la început a dispărut pe parcurs, că limba vorbită de tine nu mai este înţeleasă de către celălalt şi invers, că nu îţi mai acordă atenţie şi că-ţi cere imposibilul, deşi, la început, i-l ofereai în fiecare zi pe o tavă de argint. Tot ce a fost a dispărut într-un nor de fum şi nu reuşeşti să-ţi explici cum s-a întâmplat asta şi mai ales de ce. Aici, întră în scenă maturitatea celor doi. Depăşirea

orgoliilor pentru a rezolva cu adevărat problemele care trimit relaţia într-un zid de beton este la îndemână, atunci când amândoi pun umărul la treabă. Fiecare are un scut în spatele căruia se ascunde, chiar dacă este conştient că acest lucru îi va dăuna. Orgoliul său de „eu am dreptate” este cu mult prea mare. Am

Secretele unei relaţii reuşite Spune-i ce vrei

Cu siguranţă cunoaşteţi cazuri în care partenerii sunt foarte fericiţi împreună, râd unul la glumele celuilalt, se iubesc ca în prima zi şi mai sunt şi buni prieteni. Secretul? Nu este unul bine păstrat doar în anumite cupluri. Acesta poate fi valorificat şi de fiecare dintre voi, dacă ştiţi cum să abordaţi relaţia cu partenerii voştri.

Faceţi ceva numai voi doi

Este firesc să-ţi inviţi prietenele la o şedinţă de cumpărături, ore de yoga sau la un spectacol. Ce zici dacă ai încerca să mergi împreună cu partenerul tău la jogging, cu rolele sau bicicleta în parc? Sau dedică o zi... gătitului în doi. Anume când am avut această iniţiativă, am învăţat şi eu cum se fac plăcintele.

Încurajează-ţi partenerul!

Se ştie că fetele au un talent special să-şi facă prietenele să aibă o părere bună despre ele, cu mărunţişuri de genul: „Rochia aceasta îţi vine minunat!”. Ce poate nu ştii este că bărbaţii nu au întotdeauna cea mai bună părere despre ei, chiar dacă aşa ai crede. Aşadar, dacă iubitul tău este promovat sau câştigă

un meci de fotbal, nu pierde ocazia să-l scoţi în oraş la cină să sărbătoriţi. Arată-i că-l apreciezi.

Nu îl schimba

Majoritatea femeilor au o problemă în a iubi un tip aşa cum este, cu bune şi rele. Vrem să le schimbăm garderoba, tunsoarea, locul de muncă, iar uneori şi prietenii, doar pentru a se încadra în idealul nostru masculin. Atâta timp cât această regulă nu se aplică şi amicilor tăi, de ce n-ai face un efort şi în ceea ce-l priveşte pe iubitul tău? În loc să pui accentul pe lipsa lui de stil, mai bine îi admiri simţul dezvoltat al umorului cu care ţi-a cucerit amicii.

Recunoaşte: de la prietenele tale nu aştepţi să-ţi citească gândurile. Atunci, de ce ar trebui să ai pretenţia ca partenerul tău să reacţioneze tot timpul telepatic? Adu-ţi aminte de câte ori i-ai zis: „Dacă m-ai asculta cu atenţie, ţi-ai da seama ce-mi doresc de ziua mea”. Dar, îmi pare rău să o spun că nici cel mai îndrăgostit bărbat nu este capabil să fie atent permanent la dorinţele tale, mai ales dacă nu le exprimi. Aşa că, scuteşte-te de o serie întreagă de dezamăgiri, iar când vrei ceva din partea unui bărbat, pur şi simplu, cere!

Lasă-l să respire!

Uneori, prietenele tale nu răspund imediat la e-mailuri. Simţi nevoia să le pedepseşti pentru asta? Cu siguranţă, nu. Doar că, în cazul bărbaţilor, regulile se schimbă radical. Un lucru trebuie să-l iei în calcul: relaţia ta nu se va îmbunătăţi dacă îl vei „sufoca” pe cel de lângă tine. Nu-i da zeci de telefoane doar pentru că într-o seară nu aţi ieşit împreună. Foloseşte timpul pentru a merge cu prietenele la o cafea. (S. U.)

observat, din propria experienţă, că oricine are un punct, peste care, dacă ştii să treci, va ceda. Mi-am dorit, la un moment dat în trecut, despărţirea cu vehemenţă. Decizia a fost una executorie şi irevocabilă. Aş fi fost în stare să aduc şi mascaţii pentru a mă asigura că se întâmplă ceea ce am ales. Totul s-a schimbat, când i-am văzut

ochii, dorinţa de a ne fi bine împreună, gingăşia aceea care sfarâmă cele mai groase ziduri. Am izbucnit în lacrimi şi am realizat că-mi doresc opusul. Nici o tentativă de separare nu trebuie luată ca atare. Sunt vorbe spuse la supărare, lehamite, tristeţe şi aşa mai departe. Neinfluenţate cumva, îşi îndeplinesc scopul, dar, dacă intervenim, există şansa ca situaţia să se modifice total. Am trecut prin multe despărţiri şi nimic nu se compară cu o împăcare sinceră, din care amândoi să conştientizeze greşelile trecutului. Ce urmează, nu poate fi decât de bine. Lipsa comunicării este precum un cancer. Îmbrăţişarea caldă, sinceră, îl poate vindeca.

În oglindă

Drumul lung al căsătoriei Statisticile spun că fiecare a doua căsătorie nu se termină cu „au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”, ci cu verdictul judecătoriei, care declară divorţul. Potrivit unora, divorţul este un moft al generaţiilor „pierdute”. Istoria arată însă altceva, căsătoria fiind „un moft” al Silvia Ursu tinerilor îndrăgostiţi, care au decis psihologie@timpul.md să meargă împotriva tuturor doar pentru a fi împreună. Divorţul, ca şi uniunea dintre două persoane, a existat din perioada Greciei şi Romei antice. În acea perioadă, căsătoria însemna în fapt un aranjament mai mult economic dintre două familii, care-şi doreau să-şi unească afacerile. Odată cu apariţia creştinismului însă, căsătoria este marginalizată, deoarece ascetismul creştin favoriza virginitatea şi abstinenţa sexuală în locul mariajului. În aceste condiţii, oamenii continuau să se căsătorească, chiar şi pe ascuns. Astfel, căsătoria devine un aranjament strict privat. Până la sfârşitul secolului al X-lea, cununia dintre două persoane avea loc în afara bisericii. Doar în sec. XII preotul devine o parte a ceremoniei şi abia în sec. XIII el devine responsabil de întreaga cununie. Printre tradiţiile noastre milenare nu se află căsătoria neapărat, ci dragostea. Anume pentru iubire, tinerii din toate perioadele au decis să lupte pentru ceea ce simt, să se împotrivească părinţilor, dogmelor religioase, legilor statului, culorii pielii sau stăpânului (robii nu aveau voie să se căsătorească decât cu acceptul stăpânului în a cărui proprietate erau). Iar în timp ce procentele celor care divorţează cresc în fiece zi, fanteziile pentru o nuntă perfectă sunt omniprezente, dragostea fiind cea care ne dă puterea să luptăm împotriva oricăror restricţii.


FEMEIA

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

7

femeia Viorica Ţâcu:

„La astre se ajunge cu paşi mărunţi”

S

-a născut într-un an declarat olimpic - 1976, în satul Moleşti, raionul Ialoveni. În 1998 devine absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie. Tot atunci se înscrie la primul program de masterat din R. Moldova - „Studii Sud-Est Europene”, pe care le finisează în 1999. În timp ce încerca să-şi croiască o carieră profesională, „accidental” ajunge să se înscrie la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Astfel, din domeniul istoriei păşeşte în cel al relaţiilor internaţionale, un maraton care s-a soldat cu unsprezece ani de profesorat la ULIM. Viorica Ţâcu, căci despre ea este vorba, îşi „tonifiază” pasiunea pentru istorie alături de nimeni altul decât soţul ei, istoricul şi sportivul Octavian Ţâcu. Două prezenţe redutabile, care fac istorie în tandem. Nadia Tătaru

- Dragă Viorica, în ce măsură te-a marcat experienţa Bucureştiului? - Experienţa de acolo m-a schimbat în totalitate, ca personalitate, percepţie şi mod de gândire. Lucru care se datorează unor profesori precum fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu şi o multitudine de distincţi diplomaţi, formaţi în spiritul politicilor de la Bruxelles şi Washington. Acolo am descoperit o lume nouă de care m-am îndrăgostit astfel, încât nu am vrut s-o mai las, mă refer la domeniul relaţiilor internaţionale. - De ce ţi-ai amânat studiile doctorale? - După terminarea studiilor masterale, mi s-a propus să fac doctoratul la marele istoric Florin Dobrinescu, stabilisem chiar şi o temă, „Relaţiile româno-polone în perioada interbelică prin prisma doctrinelor militare”. De altfel, milităria şi tot ceea ce o vizează este marea mea pasiune. Apoi am venit la Chişinău, am început cercetarea şi... în anul trei am abandonat studiile. Motivul a fost naşterea fiului nostru Andrei, iar cea de-a doua cauză a fost faptul că, iarăşi, nu mă regăseam în ceea ce făceam. Dar peste câţiva ani m-am înscris la un program de doctorat la USM tot în domeniul relaţiilor internaţionale, studii pe care le voi finisa în acest an. - Se întâmplă ca în familia Ţâcu să existe discuţii aprinse pe marginea anumitor aspecte politice, or acasă ele nu-şi au locul? - Noi discutăm destul de mult acasă, însă nu există dezbateri aprinse sau polemici, deoarece împărtăşim cam aceleaşi idei şi viziuni. Şi se întâmplă ca adesea să venim şi cu sugestii la anumite capitole. În afară de raportul

soţ-soţie, avem şi o legătură colegială, suntem doi oameni care vin din acelaşi domeniu de activitate. Cât despre disonanţe, recent avusesem o discuţie despre relaţiile internaţionale despre care el spune că ele nu au obiect de studiu. Or, atunci când eu susţin că sunt specialist în domeniul dat, el afirmă că de fapt sunt un istoric bine format. Dar în general suntem pe aceeaşi filieră. El, fiind extrem de ocupat cu activităţile sale, când ne întâlnim seara acasă avem prea multe de discutat despre ceea ce a mai făcut Andrieş, încât alte interese nu prea îşi mai fac loc. - Cum e să fii mamă, soţie şi profesor universitar în acelaşi timp? - Până nu mi-am găsit o filosofie după care să mă ghidez, mi-a fost dificil. Secretul este să-mi administrez timpul foarte raţional. În afară de statutul de mamă, care m-a solicitat cel mai mult, celelalte au fost mai facile. Şi când spun asta nu mă refer la responsabilităţile mele în calitate de mamă, ci la anul când copilul a mers la şcoală. Am mari obiecţii faţă de programa de învăţământ pentru clasa întâi, care este supraîncărcată. Tocmai asta îi privează pe copii de odihnă şi puţinul lor timp liber. Problematic este şi faptul că Andrei a moştenit caracterul şi voinţa tatălui său şi nu ne consolăm cu o poziţie inferioară celei de lider. Uneori taică-său îi spune că această ambiţie şi-a dezvoltat-o la maturitate, pe când el a preluat-o încă din copilărie. Ca să vă răspund la întrebare, nu neglijez niciuna dintre activităţile pe care leaţi numit. Am un regim bine pus la punct, care începe la ore matinale şi se termină cu ore târzii de lucru. Pentru mine este foarte important, înainte de toate, să-i asigur familiei mele confortul ne-

cesar şi implicit să o răsfăţ cu mâncare sănătoasă şi gustoasă. Probabil, această rezistenţă mi-am călit-o încă de pe timpul când am fost sportivă… - Cum e să fii soţia istoricului Octavian Ţâcu şi dacă nu vă simţiţi eclipsată? - Întotdeauna am încercat să-l ajut şi niciodată nu mi-am propus să concurez cu el. M-am regăsit în activităţile pe care le desfăşor la universitate. De când suntem împreună, mi-am remodelat foarte mult caracterul şi anume dedicându-mă familiei, în primul rând. Sunt tradiţionalistă din fire, pe de o parte, iar atunci când vreau să ajung la astre o fac cu paşi mărunţi, asta pe de altă parte. El e iubirea vieţii mele şi nu este una condiţionată. În această ordine de idei, nu mi-am creat o problemă din faptul că el este o prezenţă în spaţiul public, iar eu nu. Nu este uşor să fii istoric în ziua de azi şi se întâmplă ca de multe ori Octavian să vină acasă extenuat. Iar noi încercăm să-i creăm acel confort familial care să-l ajute să uite de griji şi să se simtă bine. El este un gurmand veritabil, căruia îi place să mănânce nu numai bine, ci şi foarte sănătos, de aceea petrec destul de mult timp la bucătărie. - Ce se mănâncă în familia Ţâcu? - Zeamă moldovenească, ciorbă de perişoare, sarmale, răcituri şi multe salate. Specialitatea casei sunt cartofii cu legume şi susan, la cuptor. În familia noastră nu se consumă aproape deloc carne de porc. - Am o mare admiraţie pentru calmul, echilibrul şi tactul pe care îl degajă persoana domnului Ţâcu, lucru care este uşor de remarcat mai ales în dezbateri. Spune-mi dacă îl scoate ceva sau cineva din răbdări. - (Râde) Da, poate fi scos din răbdări, însă o parte din această furie şi încărcătură psihologică şi-o varsă în sport. Or, tocmai aceste calităţi şi le-a dezvoltat prin sport, fiindcă ca să faci box trebuie să fii echilibrat, să ştii cum să acţionezi şi să fii prompt. Altfel, dacă te agiţi sau te enervezi, o încasezi de la adversar în doi timpi şi trei mişcări. În fiecare zi practică exerciţii fizice gen „sărutul soarelui” prin care îşi asigură buna dispoziţie pentru întreaga zi. Seara, drept calmant, bea un ceai de muşeţel sau de flori de tei cu miere

de albine. La rândul meu, fac exerciţii fizice, pentru că nu poţi să fii lângă un sportiv de performanţă şi să nu arăţi bine. Merg pe jos foarte mult, dar mai facem şi mult sport împreună. În afară de asta, eu întotdeauna îmi găsesc 15 minute pentru mine. Ceea ce-l enervează foarte mult este atunci când plâng. Dar aşa e firea mea, mai sensibilă, iar el se simte oarecum vinovat de starea mea. Ei, în final, i-am explicat că am nevoie să scap de emoţiile negative, fiindcă altfel înnebunesc. - Cât de severă eşti cu studenţii? - Sunt severă, recunosc, însă nu aşa încât să bat cu pumnul în masă. Şi întotdeauna le repet studenţilor să nu confunde libertatea cu libertinajul. Mai pun şi note rele, dar nu pentru că îmi place, ci deoarece trebuie să fac distincţie între cei care muncesc sistematic şi chiulangii. Şi se pare că modelul meu s-a dovedit funcţional, probabil nu degeaba m-am pomenit cu titlul „profesoara anului” şi diploma „profesoara cu care vrem să ne petrecem toate orele”. - De ce nu te vedem în dezbaterile publice? - Am participat la câteva emisiuni, însă nu am ca scop să apar cu orice preţ la televizor. Or, Octavian este cel care emite toate ideile şi convingerile mele. - Cu ce personaj istoric feminin ţi-ar plăcea să te identifici? - Le admir pe Angela

Merkel şi pe Hillary Clinton, care sunt un model elocvent de femeie emancipată şi cu mult caracter. Probabil, dacă Hillary nu ar fi avut înţelepciunea şi echilibrul emoţional necesare, nu ar fi avut puterea să treacă peste scandalul sexual în care a fost implicat soţul său. Mai mult decât atât, nu s-a ascuns undeva, ci a încercat să-şi demonstreze sie şi celorlalţi că poate reuşi. - De unde ţi se trage pasiunea pentru istorie? - Păi... nu ştiu dacă de la început a fost o pasiune atât de mare. Ambii părinţi sunt profesori, iar tata şi-a dorit ca eu să fac Litere, la care eu i-am spus că nu vreau să car în geantă teancuri de caiete şi lucrări de controlat ca dânsul. Eram fascinată de cărţile de istorie, citeam despre perioada medievală, regii din Franţa, miturile şi legendele Greciei Antice. Şi nu am greşit când am ales istoria. Iar datorită profesorilor de la facultate am ajuns ceea ce sunt astăzi, asta chiar şi în ciuda faptului că am continuat pe o altă cale. - Există în istorie experienţe similare ale crizei din R. Moldova, dar care în final au reuşit să fie depăşite? Care sunt ele? - Ceea ce îmi vine în minte acum este istoria Spaniei contemporane, care a trăit sub dictatura lui Franco până în 1979. Această perioadă a fost marcată de o criză politică profundă,

existenţa unei economii arhaice şi chiar lipsa unei Constituţii. Ei, se pare că voinţa poporului şi liderilor politici a primat şi în final au ieşit din impas, iar asta şi din perspectiva integrării europene, care aveau o situaţie deloc mai bună decât a noastră. O altă similitudine este şi cea legată de problemele interetnice, bascii fiind cei care voiau să-şi creeze o autonomie. - Am înţeles că istoria şi sportul merg braţ la braţ în familia Ţâcu. Există o altă componentă care vă asigură relaţionarea? - Primul meu nume este Grosu, la fel ca şi cel de fată al soacrei mele. Ulterior, Octavian mi-a mărturisit că în momentul în care s-a angajat ca profesor la catedră, unde de fapt ne-am şi cunoscut, tocmai această coincidenţă i-ar fi stârnit curiozitatea faţă de persoana mea. Apoi a descoperit că avem şi interese comune pentru sport, dar şi faptul că suntem născuţi în ani olimpici, la fel şi fiul nostru - 1972, 1976 şi 2004. În viziunea lui, acest lucru are o mare însemnătate. Ne mai leagă şi interesul faţă de acelaşi gen de film şi muzică - filmele romantice şi cele istorice şi muzica retro, aceiaşi scriitori - Cehov şi Sadoveanu cu „Fraţii Jderi”. Andrieş este şi el fascinat de filmele istorice cu Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza şi diverse documentare.


8

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

FEMEIA

Culinar.md

Suntem ceea ce mâncăm Mira Tănase

mirabela.tanase@timpul.md Sunt sigură că am auzit cu toţii de nenumărate ori această frază, însă rareori am luat-o în serios. Pentru a explica mai plastic acest concept, aş folosi următoarea analogie: dacă achiziţionezi un automobil de lux, mai mult ca sigur că vei avea grijă de el ca de ochii din cap. Îi vei face service-ul la timp, îi vei

umple rezervorul cu nimic altceva decât benzină de cea mai bună calitate, ulei şi tot ce mai este nevoie, exact după specificaţia producătorului. Ei bine, corpul omenesc este o maşinărie infinit mai complexă, de nepreţuit, pe care noi nu numai că o neglijăm zilnic, ci mai mult, o încărcăm cu tot felul de „gunoaie”, de parcă ar fi un tomberon, şi nu bunul nostru cel mai de preţ. Aspectul nostru fizic, starea de sănătate fizică şi mintală sunt corelate în mod direct cu modul în care ne alimentăm. „Mens sana

in corpore sano” nu este doar un dicton latin, ci este o realitate. Însă pentru a avea un corp sănătos trebuie să îl hrănim cu „combustibil” de calitate, acesta fiind constituit din elemente nutritive ce sunt indispensabile unei bune funcţionări. Aceste elemente nutritive trebuie să provină din surse de o cât mai bună calitate şi să fie cât mai sănătoase pentru organism. Aceasta poate să însemne vizite mai dese în piaţă, la tarabele cu fructe şi verdeţuri, ocolirea raionului cu alimente congelate şi pline de E-uri.

Supă de fasole verde Ingrediente - 500 g fasole verde - o lingură şi jumătate de unt sau margarină - două legături de ceapă verde - 200 g de castraveţi de salată - 100 de grame de frunze de spanac - sare - piper negru măcinat - puţin zahăr - puţină nucşoară proaspăt răzuită - un morcov - o legătură de usturoi verde Mod de preparare Păstăile se taie în jumătăţi, iar ceapa se taie în inele subţiri. Se curăţă castravetele de coajă (sau se spală bine) şi se taie în bucăţele, la fel se procedează şi cu morcovul. Într-o oală se pune la fiert jumătate de litru de supă de legume. În acest timp se pune la topit untul sau margarina într-o oală mare. Se călesc păstăile, ceapa, morcovul şi castravetele. Apoi se adaugă restul de supă şi se lasă să fiarbă aproximativ cinci minute la foc potrivit. Spanacul se taie şi se adaugă la supa de legume. Acesta se lasă să dea în clocot şi se condimentează cu sare, piper, zahăr şi nucşoară. Usturoiul verde se taie inele şi se presară în supă.

Notă: Fasolea verde este o leguminoasă plină de vitamine şi de nutrienţi. De departe, cei mai importanţi sunt vitamina K (un sfert din necesarul zilnic e cuprins într-o porţie de 125 de grame de fasole verde), vitamina C (20% la aceeaşi cantitate) şi mangan (18%). Urmează apoi, în ordinea concentraţiei, vitamina A, fibrele, potasiul, acidul folic, triptofanul, fierul, magneziul, vitamina B2, cuprul, vitamina B1, calciul, fosforul, proteinele, omega 3, vitamina B3. Prin urmare, făcând o astfel de supă, nu avem decât de câştigat de la beneficiile acestei legume de sezon.

Budincă de cartofi cu brânză Ingrediente - 500 g cartofi - trei ouă - 200 g brânză - 50 g unt - o lingură de pesmet - caşcaval - smântână

Notă: Budinca de cartofi, în afară de faptul că o puteţi găti repede, este o delicioasă garnitură pentru carnea de pui sau de porc. La final, puteţi pune peste cartofi parmezan şi verdeţuri tocate mărunt (mărar, pătrunjel).

Mod de preparare Spălaţi cartofii şi îi puneţi la fiert în coajă. Când au fiert, se scot şi se lasă la răcit turnând apă rece peste ei (se decojesc mai uşor). Când s-au răcit, se curăţă de coajă şi se taie felii. Într-o tavă tapetată cu unt şi pesmet, se aşază bucăţile de cartofi alternând cu straturi de brânză rasă sau caşcaval şi smântână. Se bat ouăle şi se presară pe deasupra compoziţiei. Se dă la cuptor până se rumeneşte. Se serveşte cu salată de legume proaspete. Este bună atât fierbinte, cât şi rece.


FEMEIA

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

9

Culinar.md

Cireşele, o sursă de sănătate Gata, a venit sezonul în care ne putem bucura de aceste fructe delicioase. Cireşele sunt fructele care îţi oferă o sursă de sănătate în această perioadă a anului. Aceste fructe conţin vitaminele: A, B1, C, E şi PP şi multe minerale. Au un rol energizant atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. Dacă urmezi câteva zile o cură cu cireşe, vei înlesni eliminarea toxinelor din organism şi normalizarea tranzitului intestinal. Este indicat să consumi de cel puţin două ori pe săptămână între 500g - un kg de cireşe.

Dacă intenţionezi să urmezi o cură exclusivă, trebuie să începi treptat pentru a nu avea probleme de sănătate. În cazul în care organismul tău este obişnuit întrun anumit mod cu alimentaţia, este destul de greu să faci brusc o schimbare radicală. Pentru cei mici este recomandat să mănânce cireşe pregătite, în compot sau dulceaţă. Cireşele conţin: apă, zaharuri, vitamine, oligoelemente (cupru şi zinc), minerale (fier, potasiu, calciu, fosfor, magneziu). Cireşele sunt excelente dacă te lupţi cu: obezitatea, problemele de

tranzit intestinal, febra, gripa, afecţiunile renale, afecţiunile cardiace, celulita, litiazele biliare şi renale, migrenele, guta. Uleiul obţinut din sâmburii de cireşe este excelent împotriva reumatismului şi a negilor. Dacă vrei să ai un ten mai elastic şi catifelat, prepară o mască din cireşe şi tenul tău va simţi schimbarea mult aşteptată. Un beneficiu pentru toate femeile este faptul că luptă împotriva celulitei. Este recomandat consumul ceaiului din cozi de cireşe, ceai care are un efect diuretic. Cireşele cresc acuitatea vizuală, deoarece au un conţinut bogat în provitamina A. Dacă obişnuieşti să faci efort sau mergi la sală şi ai probleme cu durerile musculare, ar fi bine să ştii că sucul de cireşe ameliorează cu succes aceste dureri, precum şi febra existentă după efort. Pentru durerile de cap se pot folosi comprese cu fructe zdrobite. Pentru persoanele care nu se pot odihni bine noaptea există o veste bună: cireşele conţin melatonină, substanţă care ajută la instalarea somnului. Profită de această perioadă şi de aceste fructe şi consumă-le cât poţi de mult! (M. T.)

Căpşunile, fructe delicioase de sezon

Paşi siguri pentru o viaţă sănătoasă L

a ora actuală, majoritatea avem programe destul de încărcate, fapt care face dificilă sarcina de a avea grijă de noi, printr-o nutriţie sănătoasă şi prin exerciţii fizice susţinute. Cu toate că ne este adeseori greu să respectăm întocmai ceea ce ne propunem, iată câţiva paşi simpli de la care nu ar trebui să facem rabat în nicio zi: 

Pasul 1: Micul dejun este un obicei ce trebuie cultivat 

Studiile arată că cei care iau micul dejun în fiecare zi consumă mai puţine calorii la prânz şi la cină şi este puţin probabil să dea iama în snacks-uri pe parcursul zilei.  Un mic dejun bogat în fibre şi carbohidraţi, dar sărac în grăsimi, accelerează procesele metabolice. La micul dejun puteţi consuma fie fructe sau cereale cu iaurt, fie un baton ce conţine vitamine şi care vă va da energie pe tot parcursul zilei. 

Căpşunile sunt fructele deosebite ale acestei perioade. Se pot consuma crude sau ca ingredient în diverse preparate.

Pasul 2: „Măsuraţi” cu atenţie ceea ce mâncaţi 

Căpşunile ca medicament

Aceste fructe sunt mai bogate decât citricele în vitamina C şi reduc riscul apariţiei cancerului gastrointestinal. Revitalizează întreg organismul şi „luptă” cu succes împotriva îmbătrânirii. Datorită efectului antibacterian îţi protejează organismul de infecţii. Sunt recomandate şi în cazul în care suferi de anemie sau insuficienţă hepatică. Dacă vrei să ţii o cură cu căpşuni, nu uita să iei în considerare următoarele sfaturi: Consumă de la jumătate de kilogram la un kilogram de căpşuni în loc de mic dejun şi cină. Nu combina cu nimic altceva şi dacă reuşeşti este indicat să o urmezi timp de o săptămână. Dacă vrei să beneficiezi de toate substanţele nutritive ale căpşunilor, consumă-le crude fără a le prepara în vreun fel.

Detalii convingătoare

Nu este necesar să mâncaţi de fiecare dată tot ceea ce este în farfurie. Cele mai multe porţii, în special cele servite la restaurant, sunt mult mai mari decât ar fi normal. Încearcă să împarţi cina cu o prietenă, iar la desert comandă o salată de fructe, dar fără frişcă. 

Pasul 3: Puţin câte puţin 

Alege numai alimente sărace în grăsimi. Chiar dacă nu întotdeauna îţi face plăcere, este mai sănătos să recurgi la fructe în stare naturală, decât sub formă de suc. Nu doar că fructele în stare naturală au mai puţine calorii, dar obţii şi mai multe fibre şi antioxidanţi.  Dacă te înfigi într-o zi într-un sandviş, elimină maioneza sau sosul, înlocuindu-le cu puţin muştar. Scapi astfel de nişte calorii în plus şi nu vei mai simţi nevoia să consumi băuturi acidulate care „umflă”.  Îţi poţi pregăti şi o mască de faţă. Au un efect extraordinar asupra tenului tău care va arăta mai tânăr şi mai luminos. O cantitate de 100 de grame de căpşuni conţine: - 0,8 g de proteine - 7 g hidraţi de carbon - 2,4 g grăsimi - 0,004 mg de vitamina A - 60-70 mg de vitamina C - 0,08 mg vitamina B1 şi B2

- 2 mg de sodiu - 25 mg de calciu - iod - brom - siliciu - sulf - apă Nu arunca frunzele de la căpşuni! Cu acestea poţi pregăti un ceai aromat, dar şi sănătos în acelaşi timp. Măcar acum când este sezonul lor şi le ai la îndemână.

Pasul 4: Fii organizată 

Pentru a avea o nutriţie echilibrată şi sănătoasă trebuie să respecţi câteva reguli. În primul rând, nu mânca aceleaşi tipuri de alimente în fiecare zi. În al doilea rând, consumă multe fructe şi legume şi, nu în ultimul rând, încearcă pe cât posibil să elimini grăsimile. 

Pasul 5: Mişcarea înseamnă sănătate 

Chiar dacă te simţi epuizată la sfârşitul zilei, o oră la sală sau câteva exerciţii efectuate acasă sunt mai mult decât eficiente. În plus la asta, te scapă de stresul zilnic şi îţi redau buna dispoziţie şi pofta de viaţă. Combinate cu o dietă adecvată, exerciţiile pot face adevărate minuni.  (M. T.)


10

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

FEMEIA

SPIRITUALITATE

Ce ştim despre teoria „Sufletelor pereche” Cabala ne spune că sufletele pereche sunt iubiri şi relaţii ce transcend timpul şi spaţiul

E

xistă o anumită vârstă la care sunt sigură că mulţi dintre noi s-au gândit la existenţa acestor suflete pereche, dar mai mult decât a spune mândru că ţi-ai găsit acest suflet pereche, trebuie să ştii ce anume înseamnă acest lucru şi cum poţi privi în profunzime acest fenomen. Ţi s-a întâmplat vreodată să întâlneşti o persoană faţă de care ai simţit o conexiune specială, o emoţie pozitivă şi un puternic sentiment de familiaritate? Dacă da, atunci este posibil să îţi fi cunoscut sufletul pereche. Ele îşi pot face apariţia în viaţa noastră şi ne însoţesc un timp mai scurt sau mai lung, ne pot arăta un drum sau ne salvează într-o situaţie-limită. Ele pot sta câteva ore sau toată viaţa, dar, de fiecare dată, cel mai important lucru este că au un impact puternic asupra noastră. 

Ca să înţelegeţi exact despre ce vorbesc şi cum funcţionează totul, trebuie să ştiţi că şi comunicarea cu sufletul pereche este cursivă, armonioasă, ca şi cum v-aţi cunoaşte dintotdeauna, ca şi cum vă era menit să vă cunoaşteţi, iar de multe ori cuvintele sunt de prisos, vă înţelegeţi doar din priviri. Energia pozitivă pe care o simţi venind dinspre sufletul pereche este, de cele mai multe ori, covârşitoare. El nu te face să suferi, nu-ţi provoacă durere, nu te împovărează, ci îţi arată lecţia pe care o ai de învăţat, într-un mod cât mai natural. Dacă simţim, totuşi, anumite piedici sau emoţii negative, e

posibil să confundăm sufletul pereche cu o relaţie karmică. În aceste situaţii, vorbim despre ,,regăsiri karmice”, adică două persoane care tocmai s-au întâlnit, care se cunoşteau, de fapt, din alte existenţe şi au experimentat deja alte tipuri de relaţii împreună. Regăsirile sau întâlnirile karmice - indiferent de natura lor - există pentru a ne ajuta să evoluăm din punct de vedere spiritual, rezolvând anumite probleme emoţionale sau relaţionale. Despre sufletul pereche se spune că acesta nu trebuie neapărat să fie de sex opus, să fii căsătorit(ă) cu el sau să trăiţi o poveste de iubi-

re. El îţi poate fi frate, mamă, bunic sau prieten bun. Însă impactul cu acea persoană va fi unul covârşitor, imposibil de uitat. Ca să intrăm mai mult în detalii vreau să vă spun că există trei categorii de suflete pereche, fiecare având caracteristici distincte şi de neconfundat faţă de alte persoane din viaţa ta. Suflete pereche camarade - sunt oamenii care te ajută să-ţi atingi un scop, să înveţi anumite lecţii, care-ţi sunt alături în situaţii speciale, dificile, poate cruciale; sunt cei care te-au salvat în situaţii-limită sau care, pur şi simplu, ţi-au alinat suferinţa când credeai că nu se mai poate face nimic. Sprijinul lor e întotdeauna necondiţionat şi vine atunci când simţi nevoie acută de afecţiune, susţinere şi ocrotire. Sufletele pereche gemene  - sunt cei cu care ai avut o relaţie specială de prietenie de-a lungul mai multor vieţi. Întâlnirea cu un suflet pereche geamăn e ca reîntâlnirea cu un prieten vechi, pe care nu l-ai mai văzut de ani întregi. Sunt oamenii care te înţeleg întru totul, deoarece sufletele voastre sunt puternic acordate la nivel telepatic. Vă veţi

ajuta reciproc, în multe moduri, să învăţaţi şi să evoluaţi împreună, iar prietenia dintre voi se va întări şi mai mult. Sufletul pereche flacără geamăn - este unic şi cel mai important pentru noi. Aţi petrecut împreună multe vieţi, pline de dragoste şi grijă unul faţă de celălalt, iar legătura dintre voi este una profund spirituală. Când îl întâlneşti din nou, în această viaţă, simţi o atracţie imediată, e ca şi cum vă cunoaşteţi dintotdeauna, e ca un curent electric, care trece prin amândoi, în acelaşi timp. Sufletele se recunosc imediat şi îşi amintesc iubirea profundă care există între ele, dincolo de timp şi spaţiu. Este jumătatea ta perfectă şi împreună veţi crea o atmosferă de vrajă, pe care nu ai simţit-o cu nimeni altcineva niciodată. Acest sentiment este întotdeauna reciproc. Se spune că, atunci când întâlneşti sufletul pereche flacără geamăn, îţi găseşti imaginea în oglindă a sufletului tău, iar împreună formaţi un întreg plin de dragoste şi armonie. Sufletul tău pereche flacără geamăn e, de cele mai multe ori, de sex opus, dar se poate încarna şi într-un frate sau soră (de obicei geamăn). S-ar putea

chiar să semănaţi unul cu altul, având de multe ori aceleaşi trăsături, mai ales în jurul ochilor. Energiile spirituale sunt într-un acord perfect şi atât de legate unele de altele, încât între aurele celor doi se formează un arc strălucitor de lumină, un curcubeu de energie ce uneşte cele două suflete. Va trebui să mai ştiţi că nu veţi avea ocazia să întâlniţi acest suflet pereche unic în fiecare viaţă, pentru că se poate întâmpla ca fiecare să aibă de învăţat o anumită lecţie, în mod individual. Dar e cert că tindeţi, prin ceea ce faceţi, să ajungeţi din nou împreună, iar sufletele voastre să evolueze pe un drum

spiritual comun şi la un moment dat într-o altă viaţă să daţi unul peste celălalt şi să trăiţi aceeaşi bucurie enormă a regăsirii.  Să ştiţi că, inclusiv la nivel de suflet, se poate vorbi de chestiuni rămase nerezolvate. În multe vieţi anterioare, anumite lecţii au rămas nerezolvate sau neînvăţate, unele îndatoriri au rămas neîndeplinite,  anumite relaţii nu au fost consumate, iar sufletul simte nevoia acută de a duce ceva la bun sfârşit. Uneori, nimeni nu înţelege de ce puneţi atâta pasiune şi dăruire  într-o anumită profesie, cauză sau un anumit hobby. Dacă aveţi sentimentul că trebuie să termi-

naţi ceva ori să puneţi capăt unei situaţii sau unei relaţii cu cineva, atunci este probabil că anumite „uşi” din trecut nu au fost închise foarte bine. Tot ce ni se întâmplă face parte dintr-un puzzle, iar „piesele” trebuie privite în ansamblu, nu separat, iar atunci când veţi începe să faceţi acest lucru veţi reuşi să vedeţi imaginea de ansamblu şi să înţelegeţi tot mai bine că fiecare clipă face parte dintr-un întreg şi că sufletele dragi vouă vor găsi întotdeauna o modalitate de a vă fi aproape într-o formă sau alta, acum sau poate data viitoare. Mira Tănase

EDITURA „LITERA” ŞI SUPLIMENTUL „FEMEIA” VĂ PROPUN CONCURSUL

„Identificaţi persoana după ochii din imagine” Aşteptăm răspunsurile dumneavoastră pe adresa poştală a redacţiei: mun. Chişinău, str. A. Şciusev, nr. 98, MD-2012, sau la adresa electronică concurs@timpul.md.

Se spune că ochii sunt oglinda sufletului, mai ales în cazul femeilor. Vă provocăm să identificaţi femeia care se ascunde după ochii din imaginea propusă de noi. Răspunsurile corecte vor intra într-o tragere la sorţi bilunară. Premiul oferit de această dată este romanul „Celebritate” de Jackie Collins. Annabele Maestro este o tânără răsfăţată, pentru care viaţa nu înseamnă decât un şir interminabil de petreceri, rochii scumpe şi vacanţe de lux. Marcată de lipsa de afecţiune de grijă

a părinţilor ei, două staruri de cinema extrem de preocupate de propria persoană, Annabelle devine iubita lui Frankie - un macho dependent de droguri, cu care se lansează într-o afacere cu escorte pentru domni bogaţi şi celebri. Când mama ei este ucisă, intră în scenă Denver Jones, o avocată frumoasă şi talentată, fostă colegă de liceu a lui Annabelle. În acelaşi timp,

cea mai bună prietenă a lui Denver, Carolyn Henderson, încearcă fără succes să-i împărtăşească vestea că este însărcinată cu senatorul căsătorit cu care are o relaţie extraconjugală. Destinele celor trei tinere se împletesc din nou, în vreme ce secretele din trecut ies neaşteptat la iveală şi le bântuie pe fiecare în parte.

Nu ezitaţi să aveţi în biblioteca dumneavoastră Colecţia LIRA. Aceasta cuprinde cele mai frumoase romane de dragoste ale contemporaneităţii. Pasiuni secrete, iubiri neîmpărtăşite, jocuri amoroase, trădare şi suspans… toate le puteţi trăi citind întreaga colecţie. Cărţile sunt în stoc la Librăria LITERA (str. Petru Rareş, nr. 39/1). Câştigătoarea romanului „Moştenirea” de Danielle Steel este Carolina Chetroşanu din or. Donduşeni. Vă felicităm şi vă aşteptăm la redacţie ca să vă ridicaţi premiul.


FEMEIA

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

frumusete

Perfecţiunea feminină

Bronzul perfect Bronzul este visul oricărei femei, acum în pragul verii. O piele uşor bronzată nu te face decât să fii mai încrezătoare şi să te simţi mai sexy şi mult mai dispusă să îmbraci fuste şi pantaloni scurţi. Dar la început de vară, când încă nu ai un bronz natural, iar la solar nu ai poftă Oana Buzilă oana.buzila. să mergi, soluţiile autobrontimpul@gmail.com zante sunt cea mai potrivită variantă. Pentru a nu avea diverse surprize, pielea pătată sau aspect de murdărie, trebuie să respecţi câteva reguli în momentul în care aplici autobronzantul.

Nu te îndepărta de culoarea pielii

Alege produsul care ţi se potriveşte cel mai bine, în funcţie de culoarea naturală a pielii tale. Foloseşte o loţiune de bronzare cu efect mediu sau scăzut, mai ales dacă te afli la prima aplicare.

Gomajul pentru piele

Una dintre cele mai importante reguli este să-ţi exfoliezi întreg corpul înainte de aplicarea loţiunii autobronzante pentru a îndepărta stratul de celule moarte. Astfel, bronzul tău va fi de durată şi eviţi decolorarea zonelor care au fost cel mai intens acoperite de celule moarte.

Aplică pe zone!

Este foarte important să nu aplici autobronzant în zonele care în mod normal nu se bronzează la fel de puternic precum restul corpului. Este vorba de tălpi, partea interioară a braţelor, subraţul, ceafa, urechile (dacă ai părul lung) etc.

Aplică pe pielea uscată

Aplică numai pe pielea complet uscată, pentru a evita apariţia petelor. Aşteaptă cel puţin 10 minute după duş, pentru ca apa să se evapore şi să poţi aplica fără riscul de a te păta.

Autobronzant colorat

Alege o loţiune sau o cremă autobronzantă colorată, care îţi permite să observi zonele în care ai aplicat deja. Dacă alegi o formulă transparentă, rişti să laşi porţiuni mici neacoperite. Începe aplicarea de jos în sus, pentru a preveni frecarea zonelor pe care ai aplicat deja. Începe cu picioarele, continuă apoi cu fesele, abdomenul şi aşa mai departe, având grijă să insişti asupra fiecărei părţi a corpului.

Relaxare de 30 de minute

Aplicarea bronzului poate fi relaxantă. După ce ai aplicat soluţia autobronzantă, trebuie să eviţi să te îmbraci. Stai 30 de minute fără a lua hainele pe tine. Este necesar să aştepţi cel puţin jumătate de oră ca să fii sigură că pielea ta a absorbit complet autobronzantul.

Sănătate, graţie, armonie – E Timpul! masaj general masaj anticelulitic depilare cu ceară masaj facial Consultaţia GRATUITĂ!

Primul masaj GRATUIT! Tel.: 515338 Mobil: 079649940 sau 079300000

11

Sănătate

Evită soarele pentru a fi sănătoasă C

hiar dacă vrei să te bronzezi cât mai repede, nu trebuie să uiţi câteva reguli esenţiale. Evită să stai la soare pentru a reduce riscul apariţiei diverselor boli de piele. Ai mare grijă şi ia măcar câteva măsuri de protecţie în calcul!

Timp limitat pentru expunere

Nu este recomandat să stai la soare între orele 11.0016.00 şi nici să nu te gândeşti că, dacă recurgi la cremele cu protecţie solară, pielea ta nu va fi afectată. Respectă sfaturile dermatologilor şi evită să stai la soare între orele 10.00-16.00 când soarele este foarte periculos pentru pielea ta.  

Evită arsurile solare, expunându-te treptat la soare!

Dacă ai pielea deschisă la

culoare, este bine să te expui treptat şi câte puţin la soare, altfel rişti să te alegi cu arsuri solare. Foloseşte doar creme cu protecţie! Utilizează cremele cu protecţie solară de fiecare dată când te expui la soare, iar dacă petreci mai multe ore pe plajă se recomandă reaplicarea unui nou strat de cremă. 

Norii nu opresc ultravioletele!

Nu te baza pe cerul înnorat, pentru că radiaţiile ultraviolete vor ajunge tot în pielea ta, dacă stai fără măsură la soare, mai ales în intervalul orar periculos.  

Poţi să îţi arzi pielea chiar dacă stai în apă!

Razele ultraviolete sunt reflectate de apa mării şi pielea ta va avea de suferit. Dimineaţa şi seara este numai bine să petreci mai multe ore în apa mării. (O. B.)

Sfaturi utile

Previne transpiraţia C

ăldura verii este binevenită şi aşteptată cu multă nerăbdare, dar cu toate acestea are şi mici dezavantaje. Mersul prin soare, mai ales la orele amiezii, nu ne face decât să ne cuprindă o stare acută de moleşeală, sau, mai rău, să transpirăm! Chiar dacă oboseala nu se vede foarte tare, ci se simte, transpiraţia este un inconvenient care creează situaţii mai puţin plăcute. Nu îşi doreşte nimeni ca machiajul să fie periclitat de micile broboane de sudoare, dar nici ca pe bluziţe sau rochiţe să se vadă mici pete de transpiraţie. Cum, din păcate, aceste lucruri nu pot fi evitate, fiind mai mult decât reale, „Femeia” îţi propune câteva trucuri care te vor ajuta să nu mai transpiri abundent şi să te bucuri de zilele calde aşa cum trebuie.

Apa mai mult rece decât caldă la duş!

Soluţia duşului cu apă mai rece dă rezultate şi este în continuare eficientă. Chiar dacă ţi se pare destul de greu de realizat, merită! Coborând uşor temperatura corpului, elimini motivul pentru care transpiri. Reglează temperatura apei cu atenţie. Nu trebuie să faci duş rece şi să îngheţi, dar încearcă să eviţi apa caldă sau fierbinte. Şterge-te cât mai bine după duş şi foloseşte un antiperspirant puternic în zonele problematice. Săpunul antibacterian poate reduce numărul de bacterii care favorizează mirosul neplăcut al transpiraţiei!

Oţetul de mere, ca antiperspirant

Cu proprietăţi astringente, oţetul de mere este o alegere excelentă pentru un tratament natural împotriva transpiraţiei abundente. Aplică-l pe axilă seara, cu puţin timp înainte de culcare, dar asigură-te că s-a uscat complet înainte să adormi. De dimineaţă, spală-te cu apă şi cu săpun şi vei observa apoi că acizii absorbiţi de piele în timpul nopţii te ajută să rămâi cu axila uscată mai bine de-a lungul zilei şi neutralizează şi mirosurile neplăcute.

Textura potrivită a hainelor

Uită de supe, ceaiuri şi mâncare sărată!

Dacă vrei să bei un ceai cald, sau să mănânci o supă, asigură-te că eşti acasă pentru a putea să faci un duş. Ştii cu siguranţă că este recomandat să eviţi lichidele fierbinţi când transpiri abundent, deoarece acestea stimulează şi mai mult transpiraţia, dar există şi alte alimente pe care este mai bine să le eviţi. Mesele bogate în sare şi grăsimi stimulează transpiraţia. Fumatul este la fel de dăunător, iar cafeaua, ceaiul negru sau alte băuturi care conţin cofeină sunt la fel de periculoase pentru tine, deoarece favorizează transpiraţia.

În afară de alegerea hainelor potrivite pentru temperatura ambientală, ţine cont şi de faptul că fibrele naturale, în special bumbacul şi inul, lasă pielea să respire mult mai bine, spre deosebire de cele sintetice, care duc la o transpiraţie mai abundentă, dar şi la un miros mai puternic. În plus, hainele din fibre naturale nu lasă nici să se vadă broboanele de transpiraţie.

Tratamentul cu bicarbonat de sodiu

În timp ce transpiraţia este acidă, bicarbonatul de sodiu este o bază, iar reacţia chimică dintre cele două duce la uscarea instantanee a transpiraţiei. Amestecă bicarbonat de sodiu cu apă până când obţii o pastă groasă, ce se întinde apoi pe axilă şi se lasă să acţioneze timp de 25 de minute. Repetă tratamentul câteva zile la rând şi vei observa cu siguranţă eficacitatea lui. (O. B.)


12

LUNI, 11 iunie 2012

www.timpul.md

FEMEIA

TENDINTE

Pledoarie pentru ie Zi de vineri, centrul Chişinăului. La un moment dat, văd trecând pe stradă un alai de nuntaşi. Nimic ciudat pentru o zi de vineri din capitală. Surpriza a venit însă când i-am identificat pe miri - îmbrăcaţi în straie naţionale, el în opinci legate cu nojiţe, ea cu năframă de borangic în locul tradiţionalului voal. Alegerea mirilor, iar mai nou colaborarea dintre un designer german şi artizanii populari din s. Palanca, m-au dus cu gândul la ia noastră tradiţională. De cele mai multe ori alegem să ignorăm bluza tradiţională românească doar până când apare un creator de modă străin, care să o reinventeze. Regina Maria a României şi fiica ei Ileana au fost primele din lumea aristocratică, care au introdus ia în portul de fiecare zi al doamnelor şi domniţelor din Bucureştiul sec. XIX. Ulterior, celebrul Matisse a fost atât de impresionat de coloritul şi puritatea iilor, încât a pictat câteva tablouri, unde elementul central îl juca „La Blouse Roumaine”. În ultima perioadă, au apărut tot mai mulţi designeri internaţionali, dar şi de la noi, care se reîntorc la tradiţii. În acest sezon, ia românească a apărut în colecţiile Isabel Marant sau Tom Ford. Pentru sezonul toamnă-iarnă 2012/2013, Dolce & Gabbana aduce în prim-plan rochiile şi fustele brodate cu trandafiri mari. Aşa cum i-am văzut prima dată pe covoarele ţesute de bunicile

mele. Aici, trebuie să subliniez că niciunul din aceşti creatori nu menţionează tradiţia românească. Tom Ford spune că s-a inspirat din bluzele ţăranilor spanioli, iar cuplul Dolce & Gabbana - din broderiile tradiţionale italiene. Aşadar, avem nevoie de creatorii noştri pentru ca ia românească să-şi trăiască propriul nume. La Chişinău, o avem pe Valentina Vidraşcu, care de curând a început să creeze şi rochii speciale pentru cununii. Iar într-o ie semnată de dna Vidraşcu merită să-ţi investeşti banii. De asemenea, la câteva expoziţii „fabricate în Moldova” am descoperit câţiva meşteri care cos ii tradiţionale, lucrate manual şi destul de accesibile ca preţ. Şi designerii din România par să se reîntoarcă la tradiţii, după ce au văzut că vin străinii şi folosesc artizanii populari. De exemplu, Adrian Oianu a încercat să capteze spiritul românesc în recenta colecţie „Suflecată pân’ la brâu”. Imprimeurile rochiilor sunt cu adevărat originale, fiind obţinute prin fotografierea macro a detaliilor unor covoare bucovinene. Cred că ia românească va deveni o piesă vestimentară de neignorat doar atunci când noi, cei din R. Moldova sau România, în lista de haine ce conţine tradiţionala rochie neagră şi perechea de blugi vom introduce ia românească. Şi o vom purta cu mândrie! Silvia Ursu

Idei de transformări uşor de făcut pentru casa ta (I) O vorbă din bătrâni spune că micile transformări sunt cheia marilor schimbări. Iată cum poţi modifica designul interiorului tău, urmând câteva idei. Cumpără un obiect de mobilier transparent. O singură astfel de piesă va face ca orice încăpere să devină mai şic. Este ca şi cum ai adăuga sare şi piper camerei! Dacă o cameră are trei sau mai multe obiecte pereche, îndepărtează jumătate din ele. Prea multe perechi dau impresia de rigiditate. Într-o cameră modernă, adaugă un obiect tradiţional, cum ar fi un vas vechi de ceramică sau un sfeşnic din alamă cu lumânări din ceară. Dacă ai o cameră decorată în stil tradiţional, adaugă un obiect modern, precum o masă din oţel. Vopseşte un lampadar din hârtie alb în culoarea ta favorită. Este, probabil, culoarea pe care nu o vei găsi niciodată la magazinele specializate în corpuri de iluminat. Lipeşte tapet pe interiorul dulapului tău din dormitor. O idee minunată ar fi un tapet cu fluturi, în culori vii. Resturile de tapet le poţi folosi pentru sertarele noptierei de lângă pat. Scapă de toate piesele de mobilier pe care îţi este frică să stai sau să le foloseşti. Găseşte un vechi candelabru de alamă într-un magazin de vechituri sau de antichităţi. Vopseşte-l în alb cu ajutorul unui spray special. Sau chiar în culori vii, dacă ai curaj! (S. U.)

c m y k


TIMPUL - FEMEIA