Page 1

Femeia

TIMPUL - Ediție Specială

E timpul să știi!

octombrie 2010, NR.4

Argument

Roxana: „Cu cât e mai talentat artistul, cu atât e mai ușor de colaborat cu el”

Lady în zbor Sorina Şefârţă

Titlul de mai sus mi-a fost inspirat de o carte. Am dat de ea duminica trecută într-un butic din Aeroportul Otopeni. Am observat-o pentru că avea coperta roz (mea culpa!) şi un titlu venind parcă din alte secole - „Lady la masă. Mic tratat de eleganţă”... M-am gândit mult dacă să o cumpăr - acum un an sau doi, m-ar fi jenat însuşi faptul că m-am uitat la o copertă roz. Dar între timp în viaţa mea s-a întâmplat un telefon cu floricele şi un motan adoptat în plină stradă, aşa că nu-mi mai pare anormal să mă las uneori ghidată de impulsuri. M-am gândit mult pentru că nu reuşeam să(-mi) răspund la întrebarea ce loc îşi are o asemenea lucrare în viaţa pe care o trăim astăzi, la viteza cu care trăim. Alergăm cu sufletul la gură între serviciu şi casă, mâncăm pe apucate, departe de „sănătos” şi, în aceste condiţii, cât mai e de important ca, vorba celor trei autori (Sheryl Shade, Bryan Curtis şi John Bridges), „o lady să nu încurce între ele diferitele linguri şi furculiţe şi cuţite servite la o masă…”? Din fericire, simţurile au prevalat asupra raţiunii… Am citit „cartea roz” în cele două ore de zbor - îmi dădeam seama că, dacă n-o fac atunci, s-ar putea ca, odată aterizată, să nu mai am timp pentru ea. Am recapitulat cunoştinţele vechi, am aflat lucruri noi, iar seara, la restaurant, m-am uitat cu alţi ochi la tacâmurile de pe masă. Să mă fi uitat cu ochi de lady? O lady în zbor, măcar pentru câteva ore… Când mă întorc, vă invit să citim „cartea roz” împreună.

Culinar.md

Pagina 19

Apă de parfum „Outspoken” by Fergie

Pagina 20-21

Supăcremă de roşii life style

Pagina 23

Vorbeşte despre tine. Fără inhibiţii. Categoria floral-fructată.

Descoperă noua aromă „Outspoken” by Fergie. E o mare şansă de a obţine un parfum exclusiv la un super preţ. Exprimă-te cu încredere cu noua aromă parfumată plină de curaj, în care notele de afine contrastează cu cele de tuberoză. Profită şi beneficiază începând cu această campanie de parfumul de debut al lui Fergie - numai la Avon. Fergie este solista faimoasei trupe „Black Eyed Peas”, premiată multiplu cu discuri de platină şi pentru cariera sa solo. Succesul, frumuseţea, personalitatea unică şi modul ei neconvenţional de a fi au ajutat-o în cariera sa. Aceeaşi stare exprimă şi aroma creată în exclusivitate pentru Avon. Note de vârf: fruct, stea, şofran, fructe de pădure

Note de mijloc: tuberoze, flori de iasomie, floarea pasiunii

Note de bază: piper, vetiver, lemn de abanos

TALON DE PARTICIPARE Numele_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Adresa________________________________________________________________________________________________________________ Telefonul________________________________________________________________________________

Câştigătoarea concursului din ediţia trecută, din 8 octombrie, este Valentina Focşa din s. Scumpia, r-nul Făleşti

Religia, o modă la Hollywood


18

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

FEMEIA

TIMPUL PRACTIC Adevăr şi oroare

Femeia, creată la beţie Petru Stratulat petru@umbluliber.com www.umbluliber.com Odată ajunsă pe Pământ, femeia nu are un scop clar, ea petrecându-şi o mare parte din viaţă distrugând cât mai mulţi bărbaţi, ca apoi să îl găsească pe acela alături de care să întemeieze o familie şi în braţele căruia să viseze la alţi bărbaţi pe care să-i distrugă sentimental. E precum un robot, programat de un tocilar frustrat pe viaţă şi chitit pe cotropirea planetei dintr-un vestiar, încuiat de colegii bătăuşi. Încă din adolescenţă caută un băiat care să fie rău, cu un aspect cât mai dur şi care să nu-i acorde destulă atenţie. Într-un fel ciudat, acesta este felul lor de a se simţi apreciate - prin ignoranţă sau invidiate de alte femei, percepute în general ca fiind competitoare. Suferinţa provocată de un asemenea exemplar este una dulce şi oarecum aşteptată. Probabil, scopul ar fi acela de a-l „îmblânzi”. Viaţa trăită la limită, lângă un băiat rău, pare mult mai interesantă decât una ceva mai liniştită, în compania unuia bun, care îi acordă toată atenţia. Însă, la un moment dat, când îşi va dori o familie, va căuta o persoană protectoare şi cu instinct patern. Totuşi, chiar şi atunci, întinsă lângă acesta în patul conjugal, va visa cu siguranţă la unul ceva mai dur pentru senzaţiile tari. Femeia doreşte atenţie, dar dacă i se oferă prea multă, se sperie şi fuge. Femeia vrea un bărbat răbdător, care să o înteleagă, dar totodată tânjeşte după un nesimţit nepăsător. Dumnezeu a creat femeia la beţie şi numai naiba o înţelege.

Liber prin mintea femeilor

Periuţa de dinţi

Ceea ce descopăr abia acum reprezintă, de fapt, o regulă preistorică şi care stă la baza oricărei relaţii de cuplu. Precum dansul de imperechere al unor bibilici, cel al oamenilor este unul foarte complicat şi, aparent, de Ea condus, pentru că Ea ar fi cea care alege. Datoria noastră e să încercăm... ...La început, bărbatul tresare ori de câte ori Ea se spală pe dinţi şi speră ca nu cumva Ea să uite periuţa în baia Lui, la fel şi în cazul sutienului pe care îl scapă nevinovată într-un sertar de-al Lui, urmând ca pe viitor acela să fie acompaniat şi de alte articole vestimentare. Bărbatul are un teritoriu bine definit şi este decis să i-l cedeze femeii, pe care o doreşte lângă el, cu extremă grijă, iar o grabă din partea ei ar fi percepută cu groază de către cel ce urmează să-şi piardă libertatea. Periuţa de dinţi tolerată de El în propria baie reprezintă un prim-pas şi, în acelaşi timp, o declaraţie de dragoste şi încredere. Este clar că ţine la dimineţile pe care le veţi petrece împreună şi speră la cât mai multe din acestea, în care să-ţi vadă părul împrăştiat în cele patru zări, ochii dinamitaţi de un somn frate cu moartea, tenul lipsit de masca zilei şi unghiile cu oja ciobită

după o noapte în care acestea s-au înfipt în carnea Lui. Îţi dai seama că te iubeşte cu adevărat abia atunci când îţi arată un sertar liber - un spaţiu gol şi străin în familiarul său, o ambasadă în ţara Lui, pe care Tu vei fi invitată să-l umpli cu de-ale tale. Poţi ascunde şi o bombă artizanală, că El nu va şti, pentru simplul motiv că nu-l interesează mărunţişurile unei femei. Sunt prea multe, iar majoritatea total nefolositoare şi ilogice, dar - atâta timp

Ai grijă de mâinile tale!

cât tu reprezinţi maximumul de incoerenţă în faţa lui şi te mai şi iubeşte pentru asta un sertar este un mesaj de o importanţă extremă. Toate acestea sunt etapele normale ale unei relaţii ce se anunţă de durată. Periuța de dinţi apare de obicei după câteva zile, iar primul sertar - după vreo şase luni. Ceea ce femeile ştiu, din experienţele trecute, dar şi prin genele transmise de la o generaţie de cotropitoare la alta, e că

la început nu trebuie să se atingă de cel mai sfânt obiect pe care un bărbat l-ar putea deţine - cheia casei sale, ce reprezintă o cerere în căsătorie mascată de yala ce până atunci i-a ţinut inima încuiată în faţa farmecelor tale. Aşteaptă până e pregătit, dovedeşte-i că o meriţi, ia-o şi apoi încet descuie ceea ce până atunci a fost pus deoparte precum un vin la păstrare. Petru Stratulat

Sfaturi pentru îngrijirea mâinilor în condiţii casnice

N

u o dată ai auzit că mâinile sunt cartea de vizită a oricărei femei. Cu toate acestea, mâinile - care sunt mereu în contact direct cu soarele, vântul, apa, sau detergenţii, motiv din care pot arăta mai rău decât alte părţi ale corpului beneficiază de prea puţină atenţie. O situaţie ce trebuie reparată.

I. Curăţarea. Prima regulă e de a curăţa mâinile după orice fel de activitate. Foloseşte săpunuri fine, cu un conţinut redus de substanţe alcaline, pentru a nu degresa excesiv pielea. Spală-te doar cu apă călduţă, evită apa prea rece sau prea fierbinte. Apoi şterge mâinile cu prosopul şi unge-le cu o cremă hidratantă. Seara, curăţă mâinile cu ajutorul unei perii aspre, insistând cu periajul în podul palmei, pe falangele degetelor şi pe unghii. În cazul unei îngrijiri mai profunde, se recomandă o baie curativă. Cufundă-ţi mâinile în apa călduţă astfel încât să acopere suprafaţa pielii de la încheietură şi până la cot. Durata procedurilor depinde de starea mâinilor (10-30 de minute). Băi curative: • La un litru de apă călduţă, se adaugă o linguriţă de bicarbonat, o linguriţă de săpun lichid, o linguriţă de glicerină şi jumătate linguriţă de amoniac. Mâinile se ţin în această soluţie timp de zece minute, după care se usucă bine cu un prosop şi se dau cu o cremă nutritivă. • La un litru de apă călduţă se adaugă 100 g de sare de masă sau de mare. • La doi litri de apă călduţă se adaugă două linguri de ulei de floarea-soarelui. Procedura respectivă se

repetă o dată-de două ori pe săptămână. • La doi litri de apă, adaugă o lingură de glicerină şi o linguriţă de amoniac. • La un litru apă fierbinte se adaugă o lingură de plante (la alegere): muşeţel, urzică, pătlagină, salvie. Important! După băile curative, mâinile uşor umezite se dau cu o cremă nutritivă pentru un efect deplin. II. Exfolierea contribuie la eliminarea celulelor moarte de pe suprafaţa mâinilor, îmbunătăţind şi facilitând penetrarea substanţelor active în piele, în timpul procedurilor ulterioare. Momentul cel mai potrivit pentru exfoliere e în timpul scăldatului sau după o băiţă specială pentru mâini. Produsele scumpe din magazine le putem înlocui cu ingrediente naturale. Unul dintre acestea este zaţul de cafea - combinat cu miere şi ulei de măsline, el poate fi ţinut la frigider până la momentul duşului. Zaţul de cafea este recunoscut pentru înlăturarea celulelor moarte şi stimularea circulaţiei sangvine. Cele care

nu beau cafea sau nu-i suportă mirosul o pot înlocui cu făină de porumb sau cu miez de nucă pisat. Alte ingrediente cu efecte exfoliante sunt laptele şi sarea de mare, care pot fi folosite pentru a îmbogăţi apa pentru baie. III. Masajul: Acesta nu necesită cunoştinţe speciale şi poate fi făcut chiar de tine. După ce spălăm mâinile, le ungem cu cremă şi le masăm uşor începând de la degete, pe fiecare în parte. Interiorul mâinii se masează cu degetul mare sau cu ajutorul pumnului, printr-o mişcare de rotaţie. Masează mâinile de două ori pe săptămână, timp de cinci-zece minute. Dacă pielea mâinilor e aspră... cauza este deshidratarea pielii. Foloseşte din abundenţă loţiuni şi creme hidratante pentru mâini. Prepară o infuzie de stejar (30 g coajă de stejar se fierb într-un litru de apă, timp de 30 minute) şi cufundă mâinile în această infuzie, timp de câteva minute, de mai multe ori pe zi. Săptămânal înmoaie mâinile în ulei de măsline călduţ. Dacă mâinile transpiră... există numeroase loţiuni şi pudre speciale, antisudorifice pentru acest tip de afecţiune. Îţi poţi prepara şi tu o astfel de pudră, cumpărând de la farmacie 80 g talc şi 20 g licopodiu. Amestecă cele două prafuri şi masează mâinile de mai multe ori pe zi. Spală-te pe mâini cu săpun medicinal care conţine şi tanin, substanţă care previne transpiraţia. Dacă pielea mâinilor este pătată... unge zilnic mâinile cu un amestec format dintr-o linguriţă de glicerină, o linguriţă de apă oxigenată, zeama de la o jumătate de lămâie şi un vârf de cuţit de amidon. Elena Sărăteanu

Despre noi, femeile...

Bărbatul vânează femeia până când ea îl prinde. (Necunoscut) Când femeia spune „Nu”, înseamnă „Poate”; când spune „Poate”, înseamnă „Da”. Şi dacă spune „Da”, înseamnă că nu-i femeie! (Necunoscut) Fiind întrebat „Cum ar fi bărbaţii fără femei?”, Mark Twain a răspuns: „În primul rând, fericiţi! Apoi puţini, puţini, din ce în ce mai puţini!”. Niciodată să nu insulţi o femeie care cade. Cine ştie ce povară îi copleşeşte sărmanu-i suflet. (Victor Hugo) Nicio femeie nu e frumoasă sau urâtă până nu ajungi s-o cunoşti. (Marin Preda)


FEMEIA

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

19

femeia

Roxana: „Sarcina nu este o boală care să ne ţintuiască la pat”

R

oxana este o interpretă îndrăgită în R. Moldova. Când am discutat cu ea, acum o săptămână, era însărcinată în ultima lună. Fiind mamă a unui băiat de zece ani, de această dată ea aşteptă o fetiţă. Deşi poate naşte în orice clipă, Roxana nu se astâmpără. Cu o lună în urmă, a lansat o nouă melodie, a participat la mai multe concerte. Publicul a rămas încântat. Iar în curând, pe străzi va apărea reclamă socială anti-fumat, ale cărei protagoniste vor fi Roxana şi micuţa din burta ei. Natalia Hadârcă

- Dragă Roxana, în activitatea oricărei artiste, chiar şi atunci când este vorba de celebrităţi cu renume mondial, survine, într-un anume moment, aşa-zisa „pauză a maternităţii”. Tu cum treci prin această situaţie frumoasă, dar foarte specială? - Iniţial, am crezut că nu voi reuşi să lucrez în timpul sarcinii, dar, văzând că mă simt bine, nu am putut sta pe loc. Căci, dacă totul decurge bine, sarcina nu este o boală care să ne ţintuiască la pat. Astfel că lucrez la al doilea CD. Mi-au mai rămas de imprimat două piese, dar le-am lăsat pentru perioada de după naştere. De fapt, am imprimat o piesă, dar, graţie sarcinii, mi s-a schimbat timbrul vocii. Când au ascultat-o cei de acasă, nu m-au recunoscut şi m-au întrebat cine cântă… Am înţeles că trebuie să iau o pauză. Recent, am renunţat şi la concerte - la ultimul spectacol, am îngheţat binişor. Atunci mi-am zis că e timpul să mă potolesc acasă. - Cea mai proaspătă piesă a ta, „Rendez-vous”, este

în topurile multor posturi de radio autohtone. Care crezi că e motivul succesului? - Deşi sunt foarte exigentă cu mine însămi, sunt mulţumită de felul în care a ieşit piesa. Motivul succesului sunt oamenii cu care am colaborat la realizarea acestui cântec. Textul mi l-a făcut Lyrics Daniel, un textier francez, care a scris pentru mai multe staruri internaţionale. Nu ne-am văzut niciodată, am comunicat cu el doar pe Internet. Iar compozitorul piesei este un moldovean talentat, Adrian, care anterior a scris pentru vedete ca Irina Alegrova şi Mihai Trăistariu. „Rendez-vous” a fost mixată şi masterizată la studioul lui Sergiu Musteaţă, în colaborare cu Studioul „Sterling Sound” din SUA. Nu exclud ca această piesă să fie lansată şi în România. - Dacă nu te supără întrebarea, se poate trăi din muzică? - Eu încă nu reuşesc să fac bani din muzică - deocamdată, mai mult am investit în ea, decât am obţinut. Aranjamentele, versurile sunt foarte scumpe. Concertele se plătesc prost de tot. Uneori,

îmi vine să abandonez totul, dar tocmai atunci apare cineva cu o piesă la care, ascultând-o, nu mai pot renunţa. E o plăcere sufletească enormă atunci când realizezi ceva. În acele momente, nici nu te gândeşti la bani. Arta cere multe sacrificii. Din păcate, banii investiţi de mine în muzică nu sunt recuperaţi. Dacă n-aş avea o mică afacere, cred că nu aş fi rezistat în showbiz. - În lumea artistică există multe bârfe, pizmă. Cum le faci faţă? - Artiştii, ca şi oamenii, sunt diferiţi. La început, când apăream doar sporadic în concerte, mi se părea că toţi sunt buni, îţi doresc binele. Când m-am „învechit” un pic în breaslă, mi-am dat seama că nu e chiar totul în roz. Un lucru, însă, m-a uimit - cu cât e mai talentat artistul, cu atât e mai uşor de colaborat cu el. Un exemplu bun în acest sens este Geta Burlacu. Recent, mi-a dăruit o piesă foarte bună. Am rămas plăcut surprinsă, căci ar fi putut să o interpreteze ea. Totuşi, mi-a dăruit-o mie… Au fost tot felul de bârfe şi când am interpretat o piesă în duet cu Ion Suruceanu.

Pur şi simplu, când a apărut piesa respectivă, ne-am gândit că ar fi minunat dacă ar fi interpretată în duet. Aveam nevoie de un artist talentat, dar care să corespundă şi fizic. Eu sunt înaltă şi, evident, nu puteam apărea în videoclip cu cineva mai scund ca mine. I-am propus lui Ion Suruceanu. A ascultat piesa, i-a plăcut şi a acceptat. - Acum e la modă ca interpretul să-şi cânte propriile piese. Nu încerci să scrii? - Tot românul e poet, se zice. Şi eu am avut astfel de încercări, pe când studiam la Colegiul „Ştefan Neaga”. Le ţin într-un caiet poate, cândva, voi reveni la acele versuri. Deocamdată, însă, îi las pe textieri şi pe compozitori să-şi facă lucrul lor, iar eu mi-l fac pe al meu. Când am avut nevoie de o piesă orientală, m-am adresat lui Oleg Baraliuc pentru muzică. Iar textul l-a făcut Ianoş Ţurcanu. Mi-a făcut vreo zece variante de text până am găsit-o pe cea care să-mi placă fără rezerve. - Într-un interviu, ai spus că te regăseşti în piesele tale. Toate piesele reprezintă crâmpeie din viaţa ta? - Am foarte multe cântece de dragoste, de despărţire. Evident - şi asta din fericire pentru mine -, nu toate sunt propriile poveşti. Dar ascultătorii se regăsesc în ele, fiindcă oricine a trăit în viaţă o mare dragoste sau o mare deziluzie. Îmi place mult una dintre melodiile mele, „Fiecare ceas”, care e despre despărţire, dezamăgire. Deşi nu e propria mea poveste, de fiecare dată când o interpretez îmi dau lacrimile. - Ce planuri ai după ce se naşte copilul? - Înainte de toate, trebuie să finisez câteva piese. Pregătesc o surpriză pentru cei care mă ascultă - un vals pe ritmurile căruia o să danseze mulţi miri la nunta lor… - Ai un băiat superb, de zece ani. Ce crede el despre faptul că maică-sa e artistă? Şi cum a reacţionat când a

aflat că familia voastră va fi vizitată de barză? - Familia mă susţine în toate. Iar fiul meu este prima persoană care îmi ascultă piesele. Credeţi-mă, este cel mai sincer şi mai dur critic… Cu toate că îşi dorea un frăţior, s-a împăcat cu gândul că va avea o surioară. De când sunt gravidă, s-a schimbat radical. A început să mă ajute în gospodărie, deşi înainte nu făcea acest lucru. - Cum s-a ajuns la situaţia să fii protagonista unei campanii sociale antifumat? - Cred că autorii proiectului au avut nevoie mai mult de burta mea, decât de mine (râde). Pe panourile publicitare nu se va vedea faţa mea, ci doar burta spre care pluteşte fumul de ţigară. Copilul se străvede prin piele, inspiră fumul şi-l dă afară prin buric. Până la urmă, fiecare îşi trăieşte viaţa cum îi place. Dar când văd femei

gravide fumând, mă tem pentru sănătatea copiilor lor, care încă nu s-au născut. - Cum îţi imaginezi că va fi fetiţa ta? - Nu-mi imaginez, fiindcă am văzut-o deja. Datorită tehnologiilor 3D, am văzut-o exact aşa cum e, până în cele mai mici detalii. Imaginea era atât de reală, de parcă ar fi fost o cameră video în burta mea. Când o priveam, stătea cu mânuţa sub barbă. Se mişca. Îi ştiu lungimea corpului, greutatea. E leit taică-său. Soţul nu m-a crezut şi a doua oară a mers şi el cu mine la ecografie. Când a văzut-o, a rămas fără grai. I-am spus şi mamei mele, dar tot nu m-a crezut… Mă rog să fie totul bine şi, dacă prima dată am născut prin cezariană, acum sper s-o fac pe cale naturală. - Îţi mulţumesc pentru timpul acordat şi îţi doresc naştere uşoară.


20

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

FEMEIA

Culinar.md Argument

Democraţia din bucătăria anilor 2010 Mira Tănase mirabela.tanase@timpul.md Până nu cu foarte multă vreme în urmă, bucătăria era percepută mai degrabă ca un spaţiu al unei decente intimităţi, un loc în care intrarea unei persoane străine de casă era aproape interzisă. Acolo domnea „dictatura” femeii gospodine, care „vrăjea” înarmată cu ustensile numai de ea ştiute, ca într-un laborator

unde aburii şi miresmele îmbietoare făceau ca totul să pară rupt din poveste. Astăzi, femeia aceea pare să fi dispărut - şi să fi dispărut, probabil, pentru totdeauna -, iar bucătăria a suferit o binevenită democratizare, deschizându-se către întreaga familie şi chiar către orice oaspete care ne trece pragul. De ce să ne mai ascundem în bucătărie singure şi să ne străduim să facem totul fără privirile

celorlalţi? Ar fi mai corect - înainte de toate, faţă de noi - să ne lăsăm ajutate din când în când. Nu se va întâmpla nicio catastrofă dacă vom împărţi treaba cu cei de lângă noi - în afară de faptul că ne vor da o mână de ajutor, se vor simţi şi ei utili. Lăsaţi clasicul şorţuleţ atârnat în cui şi deschideţi cutia magică cu secretele bucătăriei către cei dragi... Ne vom simţi mai împlinite şi noi, şi ei...

Supă-cremă de roşii Ingrediente

Zâmbet, soare şi mic dejun

Cum să-ţi începi ziua bine N

u întotdeauna este uşor să te trezeşti bine dispusă dimineaţa, mai ales când urmează o zi lungă şi grea la serviciu. Iată zece sfaturi ca să începi ziua cu bine în orice anotimp.

1. Îţi reamintim o regulă de bază ca să fii în formă de la prima oră: trebuie să te trezeşti, îţi poţi calcula ora la care te bagi în pat. 2. Trezeşte-te într-o lumină progresivă. 3. Multe veioze şi lămpi de noapte sunt concepute azi pentru a da o lumină de la slab la intens, simulând astfel răsăritul soarelui. Trezirea nu va fi, astfel, prea dură. 4. În aceeaşi ordine de idei, evită soneriile stridente sau să programezi ceasul pe buletinele de ştiri, care nu sunt prea optimiste. E de preferat, de exemplu, să te trezeşti pe muzică...Se pare că asta ajută moralul în sens pozitiv. 5. După ce ai deschis ochii, mai stai câteva minute în pat, ca să te desprinzi uşor de lumea viselor. Este un mijloc de a face mai uşoară trecerea din poziţia orizontală la cea verticală. 6. Pregăteşte totul pentru cafeaua de a doua zi, astfel încât să nu-ţi rămână decât să apeşi pe butonul filtrului de cafea. La ieşirea din duş, vei putea simţi aroma cafelei proaspete, pentru ca apoi să o savurezi din ceaşca ta preferată. 7. Gata, te-ai dat jos din pat. Primul gest, înainte de a intra la duş, este să bei un pahar mare de apă. În felul acesta te rehidratezi şi elimini toxinele rămase în organism peste noapte. 8. Este timpul să treci la duş. Preferabil, unul cald şi prelungit, pentru a trezi corpul. Profită de acest moment şi gândeşte-te la lucruri frumoase: la cina cu partenerul sau prietenii, de exemplu. La nevoie cântă sub duş, se pare că aşa te defulezi pentru toată ziua. 9. Înainte de micul dejun, fă 10-12 minute de exerciţii fizice, ca să-ţi pui corpul în mişcare. În plus, mişcarea îţi deschide apetitul. 10. Ia micul dejun. Este cel mai bun moment al zilei pentru a te hrăni cum trebuie. Majoritatea grăsimilor absorbite de organism dimineaţa vor fi eliminate pe parcursul zilei. Aşadar profită. Nu uita de fructe, pentru vitamine. Când pleci la serviciu cu burta plină înseamnă să te asiguri că ziua începe bine.

- 1 kg şi 500 de grame de roşii - două cepe tocate - un morcov tăiat cubuleţe - trei căţei de usturoi - două linguri pastă de tomate - un litru supă de pui sau de legume - 10 grame de unt - trei linguri ulei de măsline - sare şi piper - pătrunjel verde - crutoane

Mod de preparare

Curăţaţi roşiile de coajă cu ajutorul unui cuţit special de curăţat cartofi, după care tăiaţi fiecare roşie în opt bucăţi. Curăţaţi şi tăiaţi fiecare ceapă în patru bucăţi. Tocaţi trei-patru căţei de usturoi, tăiaţi morcovul cubuleţe. Preparaţi supa de pui sau de legume (eu am folosit două cuburi Maggi supă de pui). Puneţi o tigaie pe aragaz la foc mediu, adăugaţi uleiul şi untul. Amestecaţi cu o paletă de lemn până se topeşte untul. După ce untul s-a topit, adăugaţi ceapa, usturoiul şi morcovul tocat, se rumeneşte până capătă ceapa puţină culoare. Se adaugă pasta de tomate. Adăugaţi supa de pui şi roşiile tocate. Aduceţi la fierbere compoziţia amestecând din când în când pentru a se omogeniza. Când a început să fiarbă, puneţi un capac şi lăsaţi să fiarbă la foc mediu 30 de minute. După ce au trecut cele 30 de minute, stingeţi focul şi lăsaţi 30 de minute să se

răcorească. După ce s-a răcorit, turnaţi toată compoziţia într-un blender şi omogenizaţi. Turnaţi apoi compoziţia într-o strecurătoare. Amestecaţi cu o spatulă de lemn pentru a ajuta compoziţia să curgă dacă este prea groasă. Turnaţi supa înapoi în vasul în care aţi preparat-o. Puneţi sare după gust. Dacă doriţi, adăugaţi şi piper. Aprindeţi focul şi aduceţi din nou la fierbere. După ce a început să fiarbă, stingeţi focul şi lăsaţi să se răcorească. Serviţi supa atât caldă, cât şi rece împreună cu crutoane şi pătrunjel tocat deasupra.

Suc de portocale Ingrediente - 3 portocale - 150 g zahăr - 1 l apă plată

Mod de preparare

Se pune apa la fiert împreună cu zahărul până dau trei-patru clocote. Când s-a răcit, se storc cele trei portocale şi se amestecă bine. Se lasă la frigider cel puţin o oră înainte de a se servi. Paharul se ornează cu o felie de portocală şi eventual o umbreluţă… sau după imaginaţia fiecăruia.

Notă Se tot recomandă menţinerea sănătăţii măcar cu o portocală consumată pe zi, asta ca să nu mai spunem cât de important ar fi ca în fiecare dimineaţă micul dejun să se încheie cu un pahar de orange juice. Sucul de portocale este vital pentru un sistem imunitar excelent, este bun pentru prevenirea răcelii şi a infecţiilor. Antioxidanţii din portocale ajută la protejarea pielii şi reduc semnele de îmbătrânire. Fiind bogate în vitamine B6, portocalele contribuie la producerea hemoglobinei şi ţin sub control tensiunea arterială prin prezenţa magneziului.

Notă Tomatele conservate pot fi mult mai nutritive decât cele proaspete, ele fiind alese când sunt coapte şi procesate într-o manieră care să le conserve toate beneficiile. Oamenii de ştiinţă au descoperit că produsele ambalate din tomate procesate la cald, aşa cum ar fi sosul pentru spaghetti, ne pot oferi de şase ori mai mult licopen decât cantitatea echivalentă de tomate proaspete. Acest lucru este posibil deoarece căldura folosită în timpul procesării distruge zidul de celule, permiţând ca licopenul să fie mai bine absorbit în tubul digestiv. Este important de ştiut că licopenul e solubil în grăsimi, făcând ca acesta să fie mai bine absorbit atunci când e consumat împreună cu grăsimi. Aşa că poţi adăuga puţin ulei de măsline, brânză sau carne la pasta ta favorită de tomate pentru a beneficia din plin de licopen.

Valoare nutritivă

Portocala este unul dintre cele mai bune cadouri ale naturii. Este cel mai răspândit fruct dintre citrice. Este un fruct hrănitor şi delicios. Există mai multe tipuri de portocale. Ele cresc într-un pom mereu verde, cu frunze de un verde-închis şi flori parfumate. Portocala este o sursă bogată în vitamine cum ar fi vitamina A, B, C, în calciu şi de aceea este un fruct foarte bun pentru sănătate. Faţă de alte fructe, portocala este un fruct superior în ceea ce priveşte cantitatea de calciu. De asemenea aceasta conţine sodiu, potasiu, magneziu, cupru, sulf şi clor. Portocala este un aliment care se digeră repede la fel ca şi amidonul. Zahărul conţinut de portocale este imediat absorbit în sânge. Produce căldură şi energie în corp imediat după ce a fost mâncată. Utilizarea regulată a portocalelor previne răceala obişnuită şi tendinţele de a sângera. Cel care mănâncă portocale în mod regulat este sănătos şi puternic. Portocala contribuie la longevitate. Sucul de portocale, faţă de celelalte sucuri, este mult mai potrivit pentru toate vârstele şi există avantajul că poate fi dat în tratarea tuturor bolilor.


FEMEIA

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

21

Culinar.md Salată Shopska Ingrediente

- 200 grame brânză Sirene - două roşii mari - o ceapă - un castravete - un ardei gras (proaspăt sau copt) - un pumn de măsline negre - două-trei linguri ulei (preferabil de măsline) - două linguri pătrunjel tocat (opţional)

Mod de preparare

Curăţaţi ceapa, castravetele şi îndepărtaţi cotorul ardeiului. Tăiaţi roşiile, ceapa, castravetele şi ardeiul în cuburi. Tocaţi pătrunjelul. Amestecaţi legumele şi verdeaţa şi stropiţi-le cu puţin ulei. Adăugaţi brânza rasă sau sfărâmată peste. Decoraţi cu măsline. Notă Salata Shopska se serveşte imediat, la temperatura camerei, alături de fripturi şi preparate la grătar, cu ouă sau doar ca o salată. Dacă vă aflaţi în vizită turistică în Bulgaria, e bine să căutaţi tavernele, denumite mehana; acestea servesc, de obicei, mâncare tradiţională, şi astfel veţi avea ocazia să degustaţi mâncare autentică bulgărească.

Farmacia naturii

Ghimbirul combate durerile musculare D urerile musculare apărute în urma practicării sportului sau a grădinăritului pot fi uşor combătute cu ajutorul ghimbirului, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii de la universitatea din Georgia, SUA, informează express.co.uk.

Rădăcina de ghimbir a fost folosită de-a lungul secolelor ca un remediu tradiţional împotriva mai multor afecţiuni, precum răcelile şi durerile stomacale. Cercetătorii au descoperit că o capsulă cu extract de ghimbir administrată zilnic este eficientă în eliminarea febrei musculare. Voluntarii au fost rugaţi să ridice greutăţi timp de 11 zile consecutiv. Funcţiile motrice ale braţelor, inflamaţiile şi reacţiile biochimice asimilate cu durerea, atât înainte, cât şi după efectuarea exerciţiilor fizice au fost monitorizate de specialişti. Cercetătorii americani au constatat că suplimentele cu ghimbir administrate zilnic au redus intensitatea durerii cu 25%. Ghimbirul (Zingiber officinale) este o plantă erbacee din regiunile tropicale, al cărei rizom este bogat în uleiuri eterice. Rizomul de ghimbir are o formă neregulată, este noduros

Hrana vie sau alimentaţia fără foc

B

ucătăria fără foc este o metodă terapeutică naturistă de a prepara bucatele zilnic şi de a vă ajuta să aveţi o alimentaţie sănătoasă.

Dacă ne axăm pe alimentaţia fără foc, vom beneficia de toate vitaminele şi substanţele nutritive din alimente, iar organismul va avea parte de o adevărată cură de detoxifiere. Unii dintre noi apelează la această dietă în mod permanent, folosind-o ca pe un stil de viaţă, în timp ce alţii o adoptă ocazional, atunci când simt nevoia să se hrănească naturist. Ce poţi să găteşti fără foc? Iată care sunt alimentele pe care se bazează alimentaţia fără foc: roşii, castraveţi, morcovi, ţelină, păstârnac, pătrunjel, varză, sfeclă, salată verde, conopidă, ardei, ceapă, usturoi, iaurt, miere, fructe, cereale întregi, seminţe sau germeni de legume sau cereale. În cadrul alimentaţiei fără foc sunt permise şi lactatele, iar în diverse preparate se poate folosi câte un gălbenuş de ou crud sau un ou de prepeliţă întreg.

şi este foarte apreciat în bucătăriile orientale, cum ar fi cea chineză, indiană şi thailandeză.

Ginsengul, indispensabil în astenia de toamnă C

apsulele de Ginseng combat oboseala, astenia și stările de convalescenţă, fiind soluţia perfectă pentru întărirea tonusului general, după perioada de vară.

Suntem tot mai obosiţi, mai nervoşi şi mai stresaţi. Suferim de boli pe care părinţii şi bunicii noştri le-au avut la o vârstă mult mai înaintată. Ne trezim prinşi tot mai mult în rutina celor cinci zile de serviciu, între 09.00 şi 17.00. Suntem irascibili şi alocăm tot mai puţin timp satisfacerii propriilor plăceri. Studiile realizate la nivel mondial desemnează stresul ca fiind ucigaşul numărul unu în lume, el fiind responsabil de apariţia a numeroase boli şi chiar a unor comportamente deviante. În acest context, medicina naturistă a câştigat tot mai mult teren în detrimentul medicinii clasice. Printre produsele naturiste apreciate de sute de ani pentru proprietăţile sale curative se numără Ginsengul.

Natural şi sănătos

Capsulele de Ginseng recomandări şi beneficii Ginsengul este recomandat de specialiştii naturopaţi pentru capacitatea de a ajuta organismul să treacă prin perioadele dificile. Ginsengul acţionează asupra organismului, îmbunătăţind metabolismul energetic, motiv pentru care este recomandat în caz de oboseală, astenie sau convalescenţă. De ce specialiştii recomandă Ginsengul - Ginsengul are acţiune anti-stres.

Studiile au relevant faptul că anumite ginsenoide existente în compoziţia Ginsengului au o acţiune similară diazepamului. - Ginsengul stimulează şi acţiunea sistemului imunitar. Astfel, administrarea de capsule de Ginseng ne întăreşte organismul în faţa răcelilor şi a gripei. - Ginsengul s-a remarcat şi ca remediu împotriva problemelor cardiace şi chiar împotriva diabetului de tip 2. - Cercetările realizate până în prezent au evidenţiat de asemenea eficienţa Ginsengului în potenţarea eficienţei antibioticelor şi a vaccinului antigripal. Ce ştim despre Ginseng Ginsengul este o plantă cultivată de mii de ani în Coreea, China şi Siberia. Ambele tipuri de ginseng, alb şi roşu, care se comercializează în prezent, provin de la plante de patru-şase ani. Partea activă a plantei este rădăcina. Aceasta are o formă cilindrică sau fusiformă, uneori ramificată, cu o lungime de 20 cm.

Dintre uleiuri, sunt recomandate cel presat la rece şi cel de măsline. Dacă nu poţi renunţa în totalitate la pâine, ai voie să consumi, dar cu măsură, pâine graham, de secară sau de seminţe, în niciun caz pâine din făină albă. Legumele şi fructele menţionate mai sus pot fi consumate ca atare, în stare proaspătă sau în diverse salate, în supe sau sub formă de suc. Pentru că nu sunt supuse unui tratament termic, iar eventualele bacterii nu pot fi distruse, alimentele trebuie să fie foarte proaspete, foarte bine spălate şi păstrate în condiţii igienice deosebite. Adepţii hranei vii afirmă că acest mod de alimentaţie dă rezultate miraculoase chiar şi în cazul bolilor celor mai grave, precum cancerul şi diabetul, cu condiţia să respecte cu stricteţe regimul şi să nu renunţe niciodată la el. Gătitul fără foc ajută şi la prevenirea diverselor afecţiuni, la întărirea sistemului imunitar şi la păstrarea tonusului fizic şi psihic. Nutriţioniştii recomandă hrana vie pentru că aceasta este mai uşor digerată de organism, datorită complexului de enzime care se regăseşte în alimentele care o compun. Totodată, specialiştii ne recomandă să renunţăm la sare şi la oţet (fiind permis numai cel de mere, dar cu măsură), la preparatele din făină albă, la zahăr şi la grăsimi animale. Cum preparăm hrana vie? Ciorbele şi supele se consumă reci, zeama fiind preparată din sucuri de legume, suc de tărâţe sau lactate precum iaurt, sana sau lapte bătut. Ciorbele se acresc cu borş, zeamă de varză sau suc de lămâie. Bucătăria fără foc nu cuprinde numai salate, supe sau ciorbe, ci poţi găti şi piureuri de fructe sau de legume, creme, sosuri sau deserturi.

Aşteptăm propunerile voastre pe adresa mirabela.tanase@timpul.md

www.culinar.md


22

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

FEMEIA

dosarele mintii Cinci minute de ştiri PSI

Unde-s multe fete, fericirea creşte

Fericirea: mod de întrebuinţare „F

ericirea îl ocoleşte pe cel care aleargă după fericire”, spune dictonul. Potrivit psihologilor, emoţiile sunt inconştiente, sentimentele sunt conştiente, iar fericirea se naşte undeva la intersecţia neştiută dintre acestea. Şi încă un adevăr psihologic, adesea ignorat: fericirea nu e suma unor momente agreabile. Devenind mecanice şi repetitive, senzaţiile agreabile slăbesc. De aceea, vinul, ciocolata sau vacanţele în locuri de vis ne oferă doar o fericire cu termen de valabilitate.

Familiile în care predomină fetele beneficiază de o atmosferă mai fericită, iar cele în care predomină băieţii sunt marcate de o doză mai mare de stres, cred psihologii britanici. În acest sens, aceştia au realizat un studiu pe un eşantion de 571 de persoane, între 17 şi 25 de ani. Potrivit rezultatelor, persoanele care au crescut cu surori în familie s-au dovedit a fi mai fericite şi mai echilibrate. Cercetătorii Universităţii din Ulster susţin că membrii familiilor în care există fete sunt mai deschişi şi le este mai uşor să discute despre sentimentele lor. În schimb, în familiile în care predomină băieţii, comunicarea între membri este mai dificilă.

„Noi”, un îngrăşământ natural al cuplului Cercetătorii de la Universitatea Berkeley, California, au analizat conversaţiile a 154 de cupluri cu vârste medii şi mai înaintate în legătură cu punctele de neînţelegere din relaţia lor. Au aflat că cei care folosesc pronumele „noi, al nostru, nouă” îşi rezolvă mult mai uşor conflictele, se poartă mult mai pozitiv unii cu ceilalţi şi sunt mai puţin stresaţi. În contrast, persoanele care se gândesc la despărţire, prin pronunţarea pronumelor ce desemnează individualitatea „eu, mie, tu”, sunt mai puţin satisfăcute de căsătoriile lor. Asta a fost adevărat, în special, pentru cuplurile mai în vârstă. Nevoia şi dorinţa lor de separare a fost strâns legată îndeosebi de mariajul nefericit. Studiul a concluzionat că folosirea limbajului „noi” este un „îngrăşământ natural” sau un sens al parteneriatului, de a fi în aceeaşi echipă, şi o încredere de a putea depăşi problemele împreună.

De ce sunt unii mai nervoşi decât alţii? Unii sunt mai irascibili, se enervează mai des şi mai uşor decât alţii. Apoi sunt cei care nu îşi trădează enervarea comportamental, dar sunt morocănoşi mai mereu. Aceştia se retrag din spaţiul social sau somatizează conflictele. În definitiv, cei care se enervează uşor au ceea ce psihologii numesc prag scăzut de frustrare. Ei iau lucrurile prea în serios, se enervează mai ales dacă situaţia e nedreaptă faţă de ei (sau o percep astfel). Ce îi face pe unii astfel? O grămadă de chestii. Să nu uităm că mulţi sunt învăţaţi că neliniştea, tristeţea e legitim să fie exprimate, însă furia, nu. Aşadar, încă din copilărie, nu învăţăm să o gestionăm corect. Sigur, mediul familial e crucial. De obicei, cei uşor „enervabili” vin din familii haotice, disfuncţionale şi care nu prea au avut parte de o comunicare optimă a emoţiilor.

sonalitatea şi mediul social în care ne-am format. La baza plăcerii stă interesul individului, care generează emoţii şi gânduri pozitive cu răsunet în comportament. Plăcerea, ca stare interioară de bine, produce schimbări biologice în alchimia creierului, prin activarea centrilor responsabili cu inhibarea

La ce foloseşte fericirea? Problema obţinerii stării de fericire a devenit obiect de studiu privilegiat în Statele Unite, din 1998. Stimulaţi de Martin Seligman (preşedintele Asociaţiei Americane de Psihologie, în acel an), zeci de psihiatri şi psihologi au început să descrie mecanismele bunăstării şi ale plăcerii. „Când suntem îndrăgostiţi, ne facem un prieten sau creştem copiii, trecem prin momente de pe urma cărora, aproape întotdeauna, toată lumea implicată are enorm de câştigat. Similar, aproape orice progres tehnologic reprezintă un câştig pentru toată lumea. Maşina de tipărit nu a redus valoarea economică a vreunei invenţii din alt domeniu, ci a declanşat o explozie generalizată a valorilor. Aici se regăseşte motivul probabil al sentimentelor. Un sentiment pozitiv e ca un far călăuzitor, care anunţă că vă aflaţi în preajma unei posibile situaţii din care toată lumea are de câştigat. Prin activarea unui mod de gândire expansiv, tolerant şi creativ, sentimentele pozitive vă vor spori beneficiile sociale, intelectuale şi fizice avute”, susţine Martin Seligman. Tot el crede că fericirea se poate obţine prin mai multe metode. Iată câteva dintre ele.

Să ne recunoaştem emoţiile Psihologii susţin că, pentru a ajunge la starea de bine care ne conduce la trăirea plăcerii, „e foarte important să ne recunoaştem propriile emoţii, să avem o bună toleranţă la frustrare, o mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt”. Emoţia este un fenomen fizic, declanşat de o situaţie pe care am trăit-o şi căreia i-am dat o interpretare personală. La această interpretare mai contribuie ereditatea, felul în care s-a structurat per-

sentimentelor negative şi încurajează creşterea stării de bine.

Găseşte un sens pentru plăcere Să dai un sens plăcerii tale şi să o menţii în strânsă legătură cu partea cea mai profundă a sinelui este un lucru foarte important. De pildă: este bine şi plăcut să te joci cu copiii tăi. Dar, dacă prin joc îi înveţi regulile vieţii, este şi mai bine. „Viaţa bună constă în dobândirea fericirii prin folosirea zilnică a calităţilor caracteristice în

tot ceea ce înseamnă sfera personală de interese. Viaţa are şi un sens dacă i se mai adaugă o componentă: folosirea aceloraşi calităţi pentru progresul cunoaşterii, puterii sau al bunătăţii în lume”, afirmă Martin Seligman.

Fericirea ne face sănătoşi

Cercetătorii finlandezi au studiat timp de douăzeci de ani un grup de adulţi: cei care de-a lungul timpului au fost cei mai sănătoşi erau exact cei care se simţeau fericiţi, indiferent de statutul lor conjugal sau de nivelul lor de trai. Senzaţia de bunăstare ţinea, printre altele, de capacitatea celor chestionaţi de a aprecia micile plăceri ale vieţii. Despre cât de importante sunt micile plăceri ale vieţii vorbeşte experienţa unui orăşel din Pennsylvania, a cărui istorie psihologii au urmărit-o cu mare interes. În prima parte a secolului XX, Roseto părea cel mai sănătos oraş al Americii. Locuitorii lui erau imuni la bolile cardiovasculare, despre care se ştie că fac nenumărate victime în ţările industrializate. Rata mortalităţii era de două ori mai scăzută decât în restul Statelor Unite. Pentru că locuitorii din Roseto erau de origine italiană, s-a presupus că fenomenul s-ar datora dietei mediteraneene. Dar s-a constatat că ei, de fapt, aveau o viaţă cât se poate de nesănătoasă - fumau, munceau mult şi din greu, iar mâncarea era îngrozitor de grasă. Un singur lucru îi deosebea pe locuitorii din Roseto: solidaritatea lor, moştenită din vechea Italie! Silvia Ursu

Învaţă şi... trimite mai departe D

eseori primesc pe adresa de e-mail mesaje cu „lecţii de viaţă” şi care, de regulă, se termină cu „trimite mai departe” pentru a avea noroc sau a câştiga ceva. Nu prea o fac... Recent însă mi-a atras atenţia un mesaj cu tema „Meditaţi, doamnelor”, care conţinea câteva cugetări ale Maiei Popescu, prezentate pe când aceasta împlinea 74 de ani, într-o emisiune la „TEO”. L-am citit şi... îl trimit mai departe, şi pentru cititoarele noastre.

...Am învăţat că, indiferent ce se întâmplă, indiferent de cât de rea pare viaţa azi, viaţa merge înainte şi mâine va fi mai bine.

...Am învăţat că poţi caracteriza o persoană după felul cum se comportă în trei situaţii: într-o zi ploioasă, când îşi pierde bagajul şi când pune instalaţia electrică în bradul de Crăciun. ...Am învăţat că, indiferent de relaţia pe care o ai cu părinţii tăi, tot o să-ţi fie dor de ei când vor pleca din viaţa ta. ...Am învăţat că a-ţi face un trai nu este sinonim cu a face o viaţă. ...Am învăţat că viaţa îţi dă uneori o a doua şansă. ...Am învăţat că nu trebuie să mergi prin viaţă cu mâinile gata numai să primeşti. Este nevoie să mai arunci şi înapoi din ce primeşti. ...Am învăţat că, de câte ori hotărăşti

să faci ceva cu inima deschisă, sigur ai luat o hotărâre bună. ...Am învăţat că, atunci când am dureri, nu trebuie să fiu eu „centrul universului”. ...Am învăţat că în fiecare zi trebuie să atingi pe cineva. Oamenii iubesc o îmbrăţişare caldă sau o atingere prietenească pe spate. ...Am învăţat că oamenii uită ce ai zis sau ce ai făcut, dar nu uită niciodată cum i-ai făcut să se simtă. ...Am învăţat că am încă multe de învăţat. Pe voi, doamnelor, viaţa ce v-a învăţat? (S. U.)


FEMEIA

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

23

life style În căutarea liniştii sau chiar a nemuririi

Religia, o modă la Hollywood

V

edetele de la Hollywood reuşesc să transforme orice lucru în ceva la modă. Nu a fost omisă nici religia. Zeci de vedete decid să se convertească într-un anumit cult, promovându-l sau chiar căutând noi adepţi - evident, tot printre colegii lor.

Printre religiile cu cei mai mulţi „fani cu bani” se numără scientologia şi kabbalah. Tot mai multe vedete se convertesc aproape cu ochii închişi la acestea - oriunde, oricum, oricând, numai să-şi găsească liniştea, fericirea sau chiar nemurirea. Cel mai mediatizat exemplu al convertirii la o nouă religie este Madonna. Diva s-a convertit la kabbalah în 1998, iar după câţiva ani s-a şi rebotezat, devenind Esther. De atunci, acest cult religios a devenit unul „la modă” şi tot mai multe vedete au fost văzute purtând la mână binecunoscuta brăţară dintr-un fir roşu. Adevăraţii adepţi ai acestei religii susţin însă că ceea ce promovează Madonna nu e decât o kabbalah… transformată, aceasta fiind împânzită de numerologie, chiromanţie şi astrologie, credinţe în reîncarnare şi în

posibilitatea de a atinge stări de Nirvana. O strategie bună se pare, mai ales că vedete ca Demi Moore, Ashton Kutcher, Paris Hilton, Victoria Beckham sau Barbra Streisand sunt adepte ale kabbalah. O altă convertire ce a făcut să curgă tone de cerneală în presa din Occident a fost trecerea actorului Tom Cruise la scientologie. Se pare că acest cult s-a transformat în ultimii ani într-o afacere foarte profitabilă. Nu e de mirare, dacă e să ţinem cont de faptul că, în afară de „aspectele” sacre, adepţii acestei religii frecventează cursuri de managementul afacerilor, sănătate fizică şi mentală, reforme sociale, strategii de mobilizare a resurselor. În acelaşi timp, învăţăturile scientologiei se referă

Culoarea părului, ca o salvare...

Blondă, brunetă sau roşcată? V

rei să faci o schimbare vizibilă în lookul tău? Vopseşte-ţi părul. Specialiştii spun că schimbarea culorii părului are o influenţă pozitivă asupra majorităţii femeilor, acestea simţindu-se mai încrezute în sine şi mai frumoase. Totuşi, uneori, alegerea culorii poate fi o dilemă. Pentru o cât mai bună alegere, ţine cont de: nuanţa pielii, trăsăturile feţei, culoarea naturală a părului şi a ochilor. Dacă îţi e frică de „rezultatul” final, îţi ofer câteva sfaturi care te vor ajuta să obţii culoarea pe care ţi-o doreşti.

Blond seducător Dacă ai pielea de culoare deschisă, dar nu albă, poţi opta pentru orice ton de blond. În general, această culoare se „asortează” cu toate tipurile de ochi. Totuşi, dacă ochii tăi sunt de culoare deschisă, mai puţin expresivi, alege tonurile mai închise de blond. Atenţie! Culoarea blond e pretenţioasă, presupune o îngrijire suplimentară

a tenului şi un machiaj corespunzător. Dacă vrei să te vopseşti într-o nuanţă cu mult mai deschisă decât culoarea naturală a părului tău, trebuie, mai întâi, să-l decolorezi. Alege o vopsea care revitalizează părul, cu un conţinut bogat de extracte naturale, keratină, vitamine (în special, vitamina C- antioxidantă) şi care protejează. Nu te vopsi cu produse ce conţin amoniac.

Roşcat pasional Dacă tenul tău are o tentă uşor arămie, roşcatul e culoarea care ţi se potriveşte. Este şi mai bine dacă ai ochii albaştri sau verzi. Roşcatul se potriveşte perfect unei feţe alungite, fine. Evită nuanţele de roşcat dacă ai tenul măsliniu sau eşti pistruiată. Castaniu expansiv Se potriveşte tuturor nuanţelor de piele şi ochilor de orice culoare. Evită castaniul

doar dacă părul tău e rar şi moale. Negru elegant Negrul se potriveşte cu orice nuanţă a pielii şi cu orice culoare a ochilor. Evită însă să-ţi vopseşti părul în negru, dacă ai faţa prelungă (înăspreşte trăsăturile şi maturizează). Dacă ai pielea albă, machiază-te în tonuri mai tari, pentru a contracara impresia de paloare, datorată contrastului piele-păr. Elena Sărăteanu

la călătoriile intergalactice, la reîncarnare şi la posibilitatea de a îmbunătăţi existenţa umană prin controlul minţii. Printre adepţii acestei religii se numără soţia lui Tom Cruise, actriţa Katie Holmes, actorii John Travolta sau Lisa Marie Presley. Recent şi Julia Roberts a anunţat că şi-a schimbat religia, trecând la hinduism. Actriţa de 42 de ani şi-a explicat gestul prin faptul că s-a îndrăgostit de această religie în timp ce filma pelicula „Eat, Pray, Love / Mănâncă, roagă-te, iubeşte”, în care interpretează rolul unei femei divorţate care hotărăşte să călătorească în toată lumea pentru a se regăsi. „În mod clar practic hinduismul. Am fost atât de răsfăţată de familie

şi de prieteni în această viaţă, încât în următoarea aş vrea să fiu ceva calm şi plăcut”, a declarat actriţa. Julia Roberts a primit suportul întregii familii în această decizie şi acum se duce adesea la templu „pentru a cânta, a se ruga şi a sărbători” împreună cu soţul ei şi cei trei copii ai lor. În schimb, Julia Roberts nu a primit aceeaşi susţinere din partea Bisericii Catolice. „Cu toate ca intră în fiecare restaurant din oraş, nu se opreşte în nicio biserică”, spun oficialii catolici, supăraţi pe noul film al actriţei. De asemenea, reprezentanţii clerului au fost nemulţumiţi de faptul că, la capitolul „pray” (trad: roagă-te), actriţa se adresează unui guru... Silvia Ursu

Accesoriile... sfaturi şi recomandări

Î

ntotdeauna, accesoriile au avut menirea de a atrage atenţia asupra posesoarei lor. De aceea, ai mare grijă de modul în care te pui în valoare.

Cerceii foarte mari te arată mai plină la faţă. Dacă eşti mică de statură, slabă sau mai plinuţă, încearcă să asortezi cordonul sau cureaua cu un accesoriu din partea de sus a corpului. De exemplu, cu cerceii, pălăria sau o eşarfă. Acest truc te va face să arăţi mai înaltă şi, în orice caz, mai bine proporţionată. Tot pentru persoanele mai scunde se recomandă ca broşele să fie purtate pe umăr şi nu la reverul hainei. Astfel se creează, cel puţin vizual, iluzia că broşa purtată de o femeie înaltă este plasată la acelaşi nivel cu broşa unei femei mai scunde, din imediata vecinătate. Cumpără accesoriile odată cu hainele. Este foarte greu, mai târziu, să încerci să asortezi o eşarfă cu rochia din şifonier. Alege o eşarfă neagră în cazul în care nu ai altă opţiune care să se asorteze. Colierele statement cu flori îţi recomand să le porţi doar seara, la petreceri. Pentru că sunt încărcate, ţinuta trebuie să fie cât mai simplă pentru ca accentul să cadă pe colier, într-un mod plăcut, fără să îţi încarce lookul. Achiziţionează accesoriile preferate atunci când au apărut pe piaţă şi sunt în mare vogă. Aşa vei fi sigură că sunt calitative şi că vei fi prima care le va purta. (E. S.)


24

VINERI, 22 octombrie 2010

www.timpul.md

FEMEIA

tENDINTE Culorile toamnei

Să ne lăsăm duse de... design interior

D

acă aţi început deja să vă plimbaţi prin magazine şi să accesaţi bloguri în căutarea stilului de amenajări interioare pentru toamna anului 2010, am cules şi eu pentru voi câteva idei, care ar putea să vă fie de ajutor.

Joacă-te cu accesoriile! Accesoriile joacă un rol foarte important când vine vorba despre o ţinută completă, iar doamnele, indiferent de vârstă, ar trebui s ă atr ag ă mare atenţie asupra acestora.

Nu în zadar stilul accesoriilor se schimbă în fiece sezon, la fel ca şi hainele. Pentr u următo arel e luni, designerii ne oferă o varietate largă de accesorii, din care fiecare poate

o piesă vestimentară sau alta, iar dacă eşti adepta hainelor negre sau stilului business, un accesoriu potrivit te va scoate din anonimat. Silvia Ursu

Nu uita de păr Dacă eşti în căutarea unui accesoriu pentru păr, alege bentiţele împletite, piese supra-dimensionate, pălării retro sau bentiţe din piele. Acestea îţi vor transforma ţinuta imediat, iar tu vei avea parte de o apariţie fabuloasă.

Poartă geanta bine

Ţesăturile şi tapetul. Se poartă aşadar imprimeurile mari, printurile din belşug şi culorile tari. Tapetul vine puternic din spate, fiind din nou o mică vedetă a locuinţei. O alegere foarte inspirată ar fi tapetul din mătase sau catifea, însă nici la cel din bambus nu poţi strâmba din nas. Oferta este variată, însă ţine cont de faptul că imprimeul este foarte important. Te vor provoca fără îndoială colecţia Graham & Brown, semnată Amy Butler sau Lee Sofa a lui Oscar de la Renta. Sunt tendinţe de vară, care îşi păstrează însă actualitatea şi în toamna anului 2010. Interioare. Se pare că toamna aceasta există o singură direcţie în materie de nuanţe şi aceea este: cât mai întunecate. Dacă nu eşti adepta tapetului, atunci verdele sofisticat, indigoul, culoarea rodiilor şi cea a smochinelor sunt culorile în care poţi alege să-ţi zugrăveşti pereţii casei. Cred că ideea designerilor care au optat pentru acest trend a fost să redea locuinţelor noastre rafinamentul de odinioară prin intermediul nuanţelor calcaroase şi nu doar să impună nişte culori obscure. Dacă vrei să-ţi faci o idee cu ce nuanţe trebuie să-ţi îmbraci pereţii, atunci poţi da un search după colecţia Material Girls, de la Farrow & Ball Jo Malone.

alege în funcţie de stil şi gust. Botine, genţi sau accesorii de păr - toate acestea îţi vor complementa întreaga ţinută. Mai mult ca atât, accesoriile ne permit să punem în evidenţă

Orice femeie are nevoie de o geantă pentru a-şi purta lucrurile personale, nu doar pentru a o combina la piesele vestimentare. Dacă cauţi geanta perfectă pentru acest sezon, alege una clasică sau una care să reţină privirile. Poţi alege o geantă de piele, de blană, cu paiete sau zale, iar culorile sunt şi ele pentru gusturile fiecăreia dintre noi - de la negru până la auriu.

Pantofi cu toc sau fără Pantofii pot completa orice ţinută de casual-chic sau una formală. În această toamnă poţi opta pentru pantofi cu toc foarte înalt, cu platformă sau cu tocuri groase. O altă noutate propusă pentru toamnă/iarnă este revenirea tocului mic - „kitten heel” (între 3,5-5 cm). Ţinând cont că una din tendinţele vestimentare principale ale acestui sezon îşi află inspiraţia în perioada anilor ’50 şi ’60, liniile de încălţăminte se aliniază şi ele acestei tendinţe, fiind parcă un tribut adus feminităţii acelei perioade. Alege pantofi din piele sau velur, aceste materiale fiind foarte populare datorită calităţii şi rezistenţei înalte.

Pepi Ciorap Lung Am mai spus, în acest sezon designerii ţin cu noi, pentru a ne fi cât mai cald. Astfel, au revenit şosetele groase ce pot fi purtate cu pantofi cu un toc mic sau mare, cu cizme lungi sau botine. Cert este că şosetele vor atrage atenţia asupra picioarelor tale.

O varietate de cizme Stilul. Dacă preferi stilul baroc, atunci ai mare noroc anul aceasta. Se poartă, se caută şi există atâtea şi atâtea variante, pentru că toţi arhitecţii propun laolaltă optarea pentru stilul  baroc. Există o gamă largă de modele îndrăzneţe şi preţioase, piese de mic mobilier cu diverse forme sculptate, accesorii curajoase şi ţesături nobile. Nimic nu ar trebui săţi stea în cale pentru a-ţi transforma locuinţa într-un palat Blenheim în miniatură. Aşadar, în această toamnă ne putem lăsa duse de val şi putem fi îndrăzneţe şi sofisticate în acelaşi timp, în decorarea căminului. Şi nu numai.

Cu siguranţă, cizmele şi botinele nu trebuie să lipsească din garderoba nimănui în acest sezon, mai ales că pe lângă stil ele ne oferă căldura necesară pentru sezonul rece. Noile modele de cizme sunt fabuloase şi pot face deliciul ţinutei tale. Există o varietate de stiluri din care poţi alege, în funcţie de preferinţele tale. Prin urmare, poţi alege de la botinele mai sus de gleznă până la cizmele lungi peste genunchi. Mai mult, dacă vrei să-ţi completezi colecţia de încălţăminte alege cizmele cu platformă sau toc, pe cele clasice sau vedetele sezonului - cizmele cu blană.

c m y k

Femeia. Timpul - Editie Special Nr. 4  

Femeia. Nr. 4