Page 1

CM YK

www.timpul.md 1 octombrie 2010

EDIȚIE SPECIALĂ, partea I

Raport analitic

Comisia pentru studierea Şi aprecierea

regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Pagina 5-10

CM YK

Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc

(În dimineaţa zilei de 28 iunie 1966, un Tricolor flutura deasupra Fabricii de zahăr din Alexăndreni)

Pagina 11

Călăii bunelului idolii nepotului

Pagina 12

Pădurea tatălui şi a fiului

Pagina 13 „Stataliştii”

Voi sunteţi urmaşii Romei?

E timpul să știi

De ce

nu trebuie

să votăm

comunistii BIBLIOTECA REZISTENTEI ANTICOMUNISTE O carte care a contribuit la demontarea regimului Voronin: Constantin Tănase - “Hoții de mituri”

Pagina 14 CM YK

Primul volum al cărţii lui Veaceslav Untilă, liderul MAE, „Petele negre ale guvernării roşii”, în care autorul vorbeşte despre fărădelegile regimului comunist al lui Voronin.

CM YK


2

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

OPINII Ştiţi cine-i adeptul vărsărilor de sânge… Pavel Pгduraru

Un lucru clar şi pentru mintea cocoşului: risipirea pe ultima sută de metri a Alianţei pentru Integrare Europeană presupune principalul risc de reîntoarcere a comuniştilor la putere. Cu atât mai mult, cu cât ultimele scene teribile din partea unor lideri AIE creează impresia că doi dintre aceştia lucrează deja - fie în colaborare cu Mark Tkaciuk, fie sub oblăduirea Kremlinului - pentru ridicarea noului templu comunist la Chişinău. Dacă lucrurile vor continua aşa, s-a zis cu R. Moldova… Atunci să nu se mai plângă nimeni că e sărac, fiindcă am beneficiat cu toţii de şansa de a trăi mai bine, dar singuri ne-am tăiat craca de sub picioare. Să nu mai ceară nimeni dreptul de a vorbi româna sau de a pleca în România, fiindcă va fi proclamat drept „fascist”. Să nu se mai răţoiască nimeni că vrea în Europa, căci toate drumurile ni se vor deschide doar spre Rusia. Despre poliţişti cinstiţi să uităm, pentru că toţi poliţiştii vor trăi în frică, forţaţi să semene frică şi în sufletele noastre. Cei care vor avea curajul să gândească liber se vor trezi judecaţi, iar învăţătorii ne vor îndobitoci copiii cu aceleaşi teze bolşevice despre Lenin şi alţi criminali. Mulţi „democraţi” de astăzi vor redeveni comunişti fanatici şi-i vor linge degetele lui Voronin. Vom pierde toate simţurile, în afară de greaţă… De greaţă şi de frică. Scriu şi văd în faţa mea zâmbetul naiv al unui alegător comunist, care, de obicei, e sărac şi trist. Mă dojeneşte că Voronin a mai fost la guvernare, dar nu s-a întâmplat chiar aşa, Doamne fereşte… O, sărmane om, dacă ai şti dumneata cât de mult aş vrea eu să mint de data aceasta! Dar nu te amăgesc, din păcate, căci, de se vor întoarce, comuniştii vor veni cu sabia în mână, posedaţi de spiritul răzbunării. Istoria ne-a învăţat ce înseamnă răzbunarea comunistă, care porneşte exclusiv din cultul omuciderii. Nu umbla cu mâţa în sac, spunând că comuniştii ăştia sunt mai buni decât aceia, fiindcă toţi până la unul sunt zidiţi din aceeaşi materie satanică şi toţi se închină aceluiaşi idol - Lenin. Cu flori la monumentul lui Lenin, Voronin nu e decât adeptul vărsării de sânge, iubitorul ucigaşilor şi duşmanul lui Dumnezeu. Apropo, dacă nu eşti orb, te invit la o excursie. Să intrăm într-o judecătorie. Da, cărţile astea mari sunt dosare. Ele sunt prăfuite pentru că judecătorii şovăie să pronunţe sentinţele. Ştii pe cine vizează dosarele respective? Pe foştii demnitari comunişti sau pe escrocii, hoţii, bandiţii protejaţi de către aceştia. Observi că feţele judecătorilor tremură transpirate? Nu pentru că magistraţii nu ştiu cine-s vinovaţii, ci pentru că ei aşteaptă alegerile. Ei îşi vor rosti sentinţele numai după ce vor vedea dacă s-au întors sau nu comuniştii la putere, ca să nu-l supere pe Voronin… Asemenea nefericiţi poţi întâlni şi în procuratură, şi în alte instituţii. Nu ţi-e frică să-i vezi? Pe mine cel puţin priveliştea mă pune pe gânduri. Ea bate clopotele unui război, al cărui victimă aş putea fi şi eu, şi tu, dacă aşa va decide votul tău, apoi muşchiul lui Voronin. De aceea, mai avem o singură şansă - de a împiedica cu orice preţ acest război. Chiar dacă admitem ipoteza că în sânul AIE cresc şi trădători, situaţia e de asemenea natură, încât lucrul acesta ar trebui să ne intereseze mai puţin. Altminteri, îi voi da dreptate lui Dumitru Iancev, principalul martor la omorul lui Boboc, care la ultimele alegeri implora moldovenii din Tighina să nu voteze secera şi ciocanul, la referendum îi convingea să voteze, iar apoi mi-a spus dezamăgit: „Eu îs bulgar şi lupt ca voi să scăpaţi de comunişti, dar vouă nu vă pasă! Proşti, chiar proşti sunteţi voi, moldovenii!”.

„Un comunist este ca un crocodil ...” Valeriu Saharneanu, „Vocea Basarabiei”, pentru TIMPUL

Ultima săptămână a lunii septembrie este ultima şi pentru Parlamentul ales la 29 iulie 2009. Deşi a durat în timp mai mult decât cel ales la 5 aprilie anul trecut, actualul legislativ va intra în istorie marcat de regretul efemerităţii lui, a vremelniciei sale. În scurta, dar mult prea zbuciumata istorie a R. Moldova găsim şi alte exemple de viaţă scurtă a parlamentelor noastre, cum ar fi cel rezultat din scrutinul anului 1998, dar şi cel ales în 1990, care a intrat în incapacitate de lucru prin 1992-93. Reiese că, din cele şapte legislaturi, câte le-a avut forul reprezentativ suprem al statului, doar trei au activat pe durata mandatului prevăzut de Constituţie. Celelalte patru, ori au fost paralizate din interior, ori au fost nevoite să se autodizolve. Ultimele două, precum ştim, şi-au încheiat subit mandatul din cauza imposibilităţii alegerii preşedintelui ţării. Este interesant să observăm că parlamentele democratice au fost alese la etape istorice cruciale prin eforturile nemaipomenite ale populaţiei, eforturi generate de nevoia de a face faţă unor stări de criză: parlamentul din 1990 a fost ales ca urmare a prăbuşirii iminente a sistemului comunist sovietic, cel din 1998 - ca urmare a dezastrului dezlănţuit de guvernarea cripto-comunistă agrariano-interfrontistă, cel din 2009 - ca urmare a dezmăţului antidemocratic şi antinaţional declanşat de guvernarea mafiotă comunistă. Parlamentele dominate de forţe politice străine interesului naţional al R. Moldova, cele alese la 1994, 2001 şi 2005

au şi ele motivările lor. Unul dintre motive ar fi permanenta şi grosolana implicare în procesul electoral din R. Moldova a Moscovei. Cel mai important motiv este, însă, incapacitatea cronică a forţelor naţionale şi democratice din R. Moldova de a constitui un front comun şi de lungă durată pentru realizarea obiectivelor strategice naţionale politice, economice, sociale şi geopolitice ale R. Moldova, obiective schiţate în Declaraţia de Independenţă. Atât la 1994, cât şi în 2001 sau 2005, elementele revanşarde comuniste au putut să vină la putere din cauza neînţelegerilor, de cele mai multe ori de ordin personal, ca să nu mai vorbim de trădări ale liderilor unor partide în care populaţia majoritară a investit speranţe şi încredere. Închistarea în limitele egoiste ale mofturilor personale sau ale interesului îngust de partid, lipsa unor viziuni largi, cuprinzătoare şi profunde care să cuprindă interesul naţional major şi perspectiva strategică de dezvoltare, a costat R. Moldova ani buni de rătăcire şi declin. Sărăcia, dependenţa economică, exodul masiv al populaţiei au fost cauzate de metehnele acestor lideri politici şi ele trebuie puse pe contul lor. Pe de altă parte, observăm că, de fiecare dată când politicienii greşesc, poporul se mobilizează şi prin eforturi electorale colosale, dar şi prin manifestaţii stradale, nu oboseşte să corecteze rătăcirile lor, iar uneori şi rea-credinţa lor. Aşa s-a întâmplat în 1998 şi în 2009, când comuniştii şi alte emanaţii roşii au fost amendaţi categoric pentru fărădelegile guvernării lor. Acum ne aflăm în faţa unui nou ciclu, a unei alte răspântii. Parlamentul ales prin efortul eroic al populaţiei la 29 iulie 2009 a fost dizolvat. Alianţa pentru Integrare Europeană, care a avut majoritatea şi a guvernat R. Moldova timp de un an, a existat datorită unităţii sale, de multe ori fragile, dar stabile până la urmă. În foarte scurt timp, populaţia va fi chemată din nou la alegeri. Chiar dacă

(Winston Churchill)

o parte din populaţie, partea neinformată şi dependentă de politicele sociale ale statului, nu prea ştie ce se întâmplă, apoi cea mai mare parte a societăţii, în special tinerii, vor ca Alianţa să continue reformele începute. Această parte a populaţiei mai ştie că Alianţa are şanse să îşi reediteze, ba chiar să îşi îmbunătăţească substanţial performanţele electorale numai datorită unor eforturi comune, a unei strategii electorale coordonate. Partidele din Alianţă, în special liderii lor, care dau tonul de comportament, nu trebuie să se complacă în continuare în postura de mari şi importanţi aleşi ai poporului şi să doarmă duşi în vise narcisiace pe perna moale a guvernării. Se poate întâmpla că cei care râvnesc cu ardoare sălbatică revanşa, comuniştii lui Voronin şi sateliţii lor, să le-o smulgă cu brutalitate. Ei să nu iute că rivalii lor politici au de partea lor un mare avantaj, pe care Alianţa nu şi-l poate permite: acest avantaj este minciuna şi toate derivatele ei. Având la dispoziţie organe de propagandă puternice, profitând de pluralismul democratic deschis pentru ei şi la celelalte medii de mare influenţă, comuniştii vor face tot posibilul să denigreze şi să discrediteze Alianţa şi partidele componente. Ei sunt extrem de inventivi în minciună şi imprevizibili în comportament. Winston Churchill a ştiut ce vorbeşte când a spus că (citez) „un comunist este ca un crocodil: când cască gura, nu ştii dacă încearcă să-ţi zâmbească sau se pregăteşte să te mănânce”. Faţă în faţă cu aceşti „crocodili”, partidele democratice trebuie să coboare în popor cu forţa faptelor făcute şi a perspectivei clare europene. Lecţia referendumului din septembrie trebuie însuşită în toate detaliile ei. Concluzia acestei lecţii este una: R. Moldova are şansa să nu piardă iarăşi şi pentru foarte mult timp trenul Europei numai dacă partidele democratice vor adopta în campania electorală un comportament de echipă şi vor conştientiza că adversarul lor comun este unul şi acelaşi: comunismul.

Fug de la locul crimei mai repede decât umbra lor Aneta Grosu, „Ziarul de Gardă”, pentru TIMPUL

De 18 luni, lumea care a mai rămas în R. Moldova încearcă să şi-i imagineze în vreo instanţă de judecată pe urmaşii NKVDului, ai lui Stalin şi Molotov, iar, în cele din urmă, şi pe ucigaşii din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, şi pe torţionarii din zilele imediat următoare acelor evenimente. Poliţişti barosani, dintre cei care, cu siguranţă, au participat la acel masacru, s-au „detaşat” de la locul crimelor, invocând că sunt la prăşit porumb sau că suferă de boli incurabile, stând ascunşi prin spitale. Acum câteva zile, Andrei Sangheli, un celebru lider cu viziuni comuniste, tot el fost premier pe timpul unei guvernări neocomuniste, fugea semeţ de la locul în care

automobilul ce-l ducea pe el prin centrul Chişinăului a lovit un om, la trecerea de pietoni. Omul zăcea ghemuit pe asfalt, iar fostul demnitar, cu paşi semeţi, imitând nevinovăţia, se detaşa de acel loc, încercând să-şi păstreze „curată” biografia. La fel, acum câteva zile, Vladimir Voronin, liderul actualilor comunişti, până nu demult - şef de stat cu un mandat de tocmai opt ani de zile, le povestea jurnaliştilor că moşiile sale de la Anenii Noi şi Ţiganca, moşii care, de fapt, au fost jecmănite din patrimoniul statului, au constituit o adevărată „salvare” pentru familia sa, care se aproviziona din bunurile crescute acolo, dar şi o „milostenie” pentru consumatorii din R. Moldova şi chiar pentru cei de prin pieţele din regiunea Odesa. Carne proaspătă de găină, ouă, alte produse alimentare au fost comercializate, potrivit acestuia, pe parcursul ultimilor ani, la preţuri simbolice, salvând flămânzii de foame. De fapt, în legătură cu acest subiect, în familia Voronin apărea, totuşi, o problemă: soţiei îi place carnea de pui, iar ex-preşedintele preferă ouăle. Niciun cuvânt despre con-

tractele abuzive, în temeiul cărora această familie ar fi achitat doar câte câţiva lei pentru fiecare din cele 700 de hectare „arendate” la Ţiganca şi 1.200 de hectare folosite la Anenii Noi. Niciun cuvânt despre acţiunile sale din 7-8 aprilie 2009, pe când era şi comandant suprem. Făcând glume despre găini şi ouă, a fugit abil de la răspunsuri şi de la responsabilităţi. Dacă facem apel la istorie, lucrurile sunt şi mai încurcate. Deloc întâmplător, ori de câte ori prin Parlamentul R. Moldova a ajuns vreo iniţiativă sau vreun proiect de lege despre condamnarea crimelor comunismului, PCRM a părăsit sala de şedinţe, iar „comuniştii democraţi” au respins proiectele. Fuga comuniştilor de la locul infracţiunilor este una celebră. Se zice că ei au ajuns să-şi întreacă propriile umbre, pe calea eschivării de la răspundere pentru faptele comise. Nu cred că cineva mai poate intra în vreo competiţie cu ei, singura soluţie fiind scoaterea acestui partid în afara legii, după care ar putea urma recursuri judiciare, dar şi morale, la faptele lor.


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Cum poate fi pedepsit Voronin? Maria Bulat-Saharneanu, „Vocea Basarabiei”, pentru TIMPUL

Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului a cerut de la Procuratura Generală şi alte probe pentru iniţierea procedurii de retragere a imunităţii parlamentare a liderului comunist Vladimir Voronin. A procedat corect. Nu ştim de ce vajnicii specialişti din PG nu găseau alte capete de învinuire decât inocenta „neglijenţă în serviciu” cu care Procuratura a formulat demersul său către Parlament. Or, probele stau la suprafaţă şi sunt atât de multe, încât ar putea trage cu uşurinţă la o învinuire de „abuz în serviciu” sau chiar la alta şi mai gravă - de „uzurpare a puterii în stat”. Oricum, PG a cerut retragerea imunităţii. Şi noi, alegătorii, cei care nu mai vrem să trăim în comunism, putem ajuta enorm de mult ca Voronin să-şi primească pedeapsa cât mai curând, fără a implica justiţia. Judecata în instanţă a lui Voronin trebuie să aibă loc, dar la timpul ei, atunci când nicio „întrebare”, precum zice Voronin, nu va rămâne fără de răspuns şi când judecătorii vor putea, în baza probelor indubitabile prezentate de procurori, să îi citească o sentinţă. Dar până atunci, până când va acţiona justiţia (de regulă, foarte înceată din cauza multelor proceduri pe care trebuie să le respecte), rolul de judecător corect şi eficient şi-l pot asuma alegătorii. Cum anume? Nimic mai simplu decât votul de blam la alegerile anticipate. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, fiecare alegător informat trebuie să-şi pună scopul ca în campania electorală să-şi facă cel puţin unu-doi aliaţi din rândurile alegătorilor dependenţi de

propaganda comunistă. E posibil aşa ceva? Şi răspunsul urmează fără putinţă de tăgadă: desigur, este posibil. Iar pentru a fi mai expliciţi, trebuie de spus că afirmaţia respectivă nu este luată din pod şi nici nu face parte dintr-un exces de zel gratuit în favoarea forţelor democratice. Ea a fost probată de către noi, echipa postului de radio „Vocea Basarabiei”, vara trecută, între cele două runde de alegeri parlamentare. Cum s-a întâmplat? Se ştie că alegerile din 29 iulie s-au ţinut pe un fir de aţă ca să fie câştigate de către cei care sunt acum Alianţa pentru Integrare Europeană. Situaţia era atât de fragilă, încât oricare dintre oamenii de bună-credinţă îşi punea problema cum poate să ajute ca democraţia să se instaleze în R. Moldova. Acest lucru l-am sesizat şi noi, când o mulţime de oameni de la oraşe şi sate, radioascultători ai „Vocii Basarabiei”, treceau zilnic pragul redacţiei noastre. Veneau pentru a-şi spune neliniştea, pentru a da sfaturi, pentru a ne informa despre tot ce se întâmpla în teritoriu. Acea avalanşă de păreri şi căutări de soluţii s-a şi soldat cu o rubrică de succes - „Editorialul radioascultătorului”, difuzată şi de câte două-trei ori pe zi, atât de mulţi erau cei care doreau să contribuie într-un fel sau altul la schimbare. Tot atunci, mulţi dintre radioascultătorii noştri, ştiind că nu toată lumea are acces la informaţie, luau pe CD-uri, pe diferite suporturi tehnice, editorialele şi emisiunile difuzate la „Vocea Basarabiei” şi plecau cu ele prin sate, acolo unde postul nostru de radio nu avea acoperire. În urma acestor, în adevăratul sens al cuvântului, pelerinaje ale radioascultătorilor noştri se şi născuse sloganul: „Cine ascultă „Vocea Basarabiei” nu votează comuniştii!”. Pe fundalul acestor stări de spirit a şi apărut ideea de a organiza întâlniri cu oamenii din satele noastre de baştină. Rezultatele alegerilor din 5 aprilie erau mai mult decât descurajatoare: 70 şi 60 la sută dintre

consăteni votaseră pentru comunişti. Şi am plecat - trebuie să subliniez neapărat: neangajaţi politic, fiind doar de partea democraţiei - în satele noastre, la întâlniri publice, dar şi particulare, din poartă în poartă, precum se spune. La întrevederi, nu ziceam consătenilor noştri pentru cine anume să voteze, fiindcă am fi devenit necredibili, dar le vorbeam doar despre diferenţele dintre sistemul democratic şi cel totalitar, despre trecutul sovietic, despre drepturile omului asigurate de democraţie şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. La alegerile din 29 iulie, consătenii noştri au votat tocmai invers: 70 şi 60 la sută din voturi au fost date deja pentru democraţi. Atunci ne-am convins că, uite, se poate, că a fost posibil să se facă schimbarea şi acolo unde informaţia ajungea mai greu sau nu ajungea deloc. Acest fapt, dovedit documentar, această experienţă trăită pe propria piele chiar ne face să credem că, dacă şi în această campanie electorală, la fel ca şi în cea din vara trecută, lumea de bună-credinţă va fi niţel mai activă, niţel mai lipsită de indiferenţă, niţel mai implicată în ceea ce se întâmplă în jurul nostru, lucrurile, la sigur, vor fi aşa cum ne vom dori. Mai cu seamă că, de la o vreme, a pornit de pe undeva să se întâmple un lucru nespus de frumos - asociaţiile consătenilor, care, graţie destinului, nu mai locuiesc în satele în care s-au născut, dar care nici să se desprindă de ele nu pot. Anume ele, aceste asociaţii, şi-ar putea lua rolul de informator al celor care n-au de unde să se informeze sau care sunt induşi în eroare intenţionat. Iar acolo unde nu sunt create asociaţii, la sigur sunt consăteni şi implicarea unuia sau a doi dintre ei în fiecare sat ar putea mişca munţii din loc. În acest fel, ei ar împuţina votanţii care îi dau putere lui Voronin şi ar contribui indirect la pedepsirea lui. O pedeapsă morală care va uşura drumul justiţiei către vinovăţia lui. Or, imunitatea lui Voronin depinde de numărul voturilor noastre.

www.timpul.md

3

OPINII

Comuniştii sunt morţi Nicolae Negru, „Jurnal de Chişinău”, pentru TIMPUL Nu v-aţi întrebat niciodată de ce suntem cei mai săraci din Europa şi chiar din lume? Să nu vă fi deranjat nicicând acest „detaliu”? Să fim ultimii dintr-un număr de 43 de state nu „sperie gândul?” Nu vă înspăimântă că eşuăm din an de an, în văzul lumii, într-o eră când e totul la „vedere”, când putem beneficia gratis de experienţele celor mai avansate societăţi? Nu o fi fiind vina noastră că suntem depăşiţi de timp, împreună cu liderii noştri, că rămânem de trenul vieţii, că ne adaptăm cu întârziere la ritmurile secolului în care trăim? De ce, considerându-ne atât de harnici, nu reuşim să ne întreţinem pe cele mai fertile soluri din lume, de ce am ajuns să trăim din pomeni, să importăm chiar şi ceea ce poate creşte din abundenţă pe pământul nostru? Nu o fi fiind ceva în neregulă cu noi, dacă nu reuşim să ne punem pe propriile picioare, dacă nu suntem capabili să ne întreţinem, să-i protejăm pe bătrânii noştri, să ne asigurăm copiii, să ne amenajăm

traiul aici, ca să nu ne căutăm rostul prin lume? Să fie întâmplător faptul că în RM, ca nicăieri în altă parte, au revenit în 2001 comuniştii? Gândiţi-vă că nici într-o ţară din Europa ei nu sunt aleşi să guverneze, fiind consideraţi anacronici, depăşiţi de timp. Comuniştii nu conduc nici măcar în Rusia, influenţa lor fiind în continuă descreştere acolo. De ce dar se bucură de încredere la noi? De ce o parte dintre moldoveni îşi pun speranţa în nişte rataţi pe care istoria i-a măturat din drumul ei? Poate fiindcă nu chibzuim, luând decizii sub impulsul sentimentelor, al reflexelor? Poate fiindcă nu ne-am ales un drum bun? Poate fiindcă nu gândim cu luciditate la viitorul copiilor noştri? Nu o fi fiind o cauză a sărăciei noastre faptul că o bună parte dintre noi trăiesc cu ziua de ieri sau cu cea de alaltăieri, în loc să se gândească la viitor, se uită mereu în urmă, în loc să se uite înainte, ca să vadă pe unde merg, că s-au împotmolit în plăcerea amintirilor, în loc să lucreze conştient şi conştiincios pentru ziua de mâine, se lamentează, în loc să încerce cu hotărâre să-şi schimbe soarta? O revenire la putere a PCRM ar însemna să mai pierdem încă minimum patru ani din viaţă. Căci comuniştii nu ne pot duce decât în trecut, ei reprezintă ziua de ieri, ei sunt morţi. Iar cu morții nu porneşti la drum…

Cabinetul Filat - la un an de guvernare

„A fost asigurată supravieţuirea ţării” Pagina 4 • În relaţiile cu Rusia s-a manifestat o intensificare a dialogului la nivel înalt. Au fost soluţionate mai multe probleme importante, cum ar fi: prelungirea termenului de înregistrare a cetăţenilor moldoveni în Rusia de la trei la 30 de zile, eliminarea restricţiilor la importul de fructe şi legume moldoveneşti, avansarea în negocierile privind deschiderea terminalelor suplimentare pentru importul de vinuri moldoveneşti. • Dialogul moldo-american a înregistrat o efervescenţă fulminantă, înregistrându-se astfel de acţiuni ca: vizita premierului Vlad Filat în SUA, în perioada 19-23 ianuarie, în timpul căreia a fost semnat Acordul de finanţare deplină din fondurile Corporaţiei Provocările Mileniului (Compact) pentru proiectele „Tranziţia la o agricultură perfor-

mantă” şi „Reabilitarea reţelei de drumuri”, în valoare de 262 mln. dolari. A fost încheiată înţelegerea privind facilitarea regimului de vize între RM şi SUA (în vigoare din 4 iunie 2010). • S-a reuşit consolidarea reală a dialogului moldo-german. Unul din principalele rezultate ale vizitei oficiale pe care a întreprins-o în Germania premierul Vlad Filat ar putea fi considerată plasarea conflictului transnistrean în centrul iniţiativei Merkel-Medvedev privind conflictele îngheţate.

Reintegrarea ţării • Chiar dacă până în prezent nu s-a reuşit practic relansarea oficială a negocierilor în formatul „5+2”, totuşi s-a reuşit reluarea contactelor şi dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol la nivel de reprezentanţi politici,

prin organizarea unor întâlniri lunare, în scopul identificării unor modalităţi practice de soluţionare a problemelor cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Până în prezent au avut loc reuniuni ale grupurilor de lucru pentru întărirea încrederii în domeniul sănătăţii şi protecţiei sociale, asistenţei umanitare, dezvoltării infrastructurii drumurilor şi căilor ferate, agriculturii şi mediului, economiei şi comerţului, combaterii criminalităţii. • A fost continuată înregistrarea agenţilor economici din raioanele de est la Camera Înregistrării de Stat. Au fost începute negocierile privind relansarea curselor de tren Chişinău-Moscova şi Chişinău-Odesa prin segmentul transnistrean. • A fost continuată cooperarea cu Misiunea UE pentru Asistenţă la Frontieră (EUBAM) în vederea sporirii eficienţei controlului şi

întăririi securităţii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv prin antrenarea experţilor europeni în activităţile de demarcare pe acest segment. • S-a reuşit o ridicare a statutului şi importanţei soluţionării conflictului transnistrean ca problemă de securitate la nivel european. Dialogul Medvedev-Merkel este o bună confirmare a acestui fapt. • Guvernul a pledat în continuare pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM în conformitate cu deciziile Summitului OSCE de la Istanbul şi pentru transformarea actualei operaţiuni de pacificare într-o misiune multinaţională de observatori civili cu mandat internaţional. (Sursa: Serviciul de presă al Guvernului)


CM YK

4

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

actual

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Cabinetul Filat - la un an de guvernare

„A fost asigurată supravieţuirea ţării” L

a 25 septembrie, s-a împlinit un an din ziua în care Guvernul, condus de premierul Vlad Filat, a primit votul de încredere în Parlament. Domeniul economic

CM YK

• Asigurarea supravieţuirii ţării. • Rectificarea bugetului de stat pe 2009 în termeni-record, cu asigurarea integrală a plăţilor sociale şi reducerea ponderii deficitului bugetar în PIB de la 15% la 6,4%. • Negocierea Acordului-memorandum de colaborare dintre Guvern şi FMI pentru 2010-2012 în valoare de 574,4 mln. dolari, plus asistenţă financiară în valoare de circa 180 mln. dolari pentru finanţarea necesităţilor bugetare şi asigurarea stabilităţii macroeconomice. • Îmbunătăţirea cadrului legal ce vizează activităţile economice: a fost simplificată procedura de impozitare cu TVA la cota zero a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM în regim vamal; a fost creată Zona Economică Liberă „Bălţi”; în zonele economice libere au fost înregistraţi noi rezidenţi în domeniul fabricării producţiei industriale, care intenţionează să investească mai mult de 5,3 mln. euro. • Au fost finanţate 82 de proiecte de afaceri cu porţiune de grant pentru tineri. Valoarea creditelor acordate a însumat 21 mln. lei. • În anul curent, 30 de agenţi economici au obţinut o finanţare în valoare totală de 48 mln. lei pentru procurarea echipamentului necesar dezvoltării micilor industrii din sectorul rural. • A fost elaborat „Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1”, care prevede mobilizarea resurselor umane şi financiare ale migranţilor moldoveni în dezvoltarea economică a RM.

• În primul semestru al anului 2010, PIB a însumat 31 720 mln. lei în preţuri curente de piaţă, în creştere - în termeni reali - cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. • Volumul impozitelor pe produse (inclusiv cele de import) colectate la bugetul public naţional a depăşit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14,8%, influenţând cu 2,4% creşterea PIB. • Consumul final total s-a majorat cu 3,6%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. • Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu 4% şi 10,4% faţă de perioada respectivă a anului precedent. • În primele 8 luni ale anului 2010, la bugetul de stat pe toate componentele au fost acumulate venituri în sumă totală de 10 miliarde 118 mln. lei sau cu 20,8% mai mult în comparaţie cu perioada respectivă a anului trecut. • Prognoza iniţială a deficitului bugetar, raportat la PIB, pentru 2010 a fost diminuată de la 7% la 5,4%.

Domeniul social • A fost asigurată, cu începere de la 1 septembrie 2009, majorarea salariilor (tranşată în trei etape) cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ preuniversitar în medie cu 24 la sută, iar a corpului profesoral din instituţiile de învăţământ superior - cu 55%. Astfel, în urma implementării primei etape, salariul mediu lunar al cadrelor din învăţământul preuniversitar în 7 luni ale anului 2010 a atins 3180 lei sau cu 302 lei mai mult decât salariul mediu pe economia naţională.

• Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost majorat de la 900 lei la 1100 lei pe lună, ceea ce va duce la o majorare a salariilor majorităţii salariaţilor din sectorul real cu circa 7-8%. • Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-iulie 2010 a crescut faţă de perioada similară a anului precedent cu 6,8% şi a atins 2877 lei. • Costul poliţei medicale de asigurare pentru anul 2010 a fost redus cu 160 lei şi constituie acum 2478 lei. Pentru proprietarii de terenuri agricole costul poliţei a fost stabilit la nivelul de 619 lei. • Pensiile au fost majorate cu 4,3%. • A fost majorat venitul lunar minim garantat al familiei de la 430 lei la 530 lei. • Cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului a fost majorat faţă de anul 2009 cu 300 lei: pentru primul copil el constituie 1700 lei, iar pentru fiecare copil următor - 2000 lei; indemnizaţia lunară la îngrijirea copilului până la 1,5 ani pentru persoane neasigurate a crescut de la 150 (2008-2009) la 250 lei (2010). • Pentru anul 2010 a fost majorat cuantumul resurselor financiare din bugetul de stat transferat în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu circa 32,2% faţă de nivelul precizat pentru anul 2009. • A fost majorat cu 82 mln. lei, sau 8,9% faţă de anul trecut, cuantumul resurselor financiare destinat asistenţei medicale primare care constituie acum 1 mlrd. lei. • Pentru anul 2010 au fost majorate alocaţiile pentru medicamente parţial şi/ sau integral compensate cu 51,2% (sau cu 37,9 mln. lei) faţă de anul 2009 şi reprezintă suma de 112 mln. lei. • A fost extinsă lista medicamentelor compensate de la 53 de denumiri comerciale internaţionale în anul 2009 la 84 în anul 2010.

de negocieri cu UE pe marginea Acordului de Comerţ Liber şi Aprofundat. • Dialogul bilateral dintre RM şi UE a fost impulsionat de vizita la Bruxelles a delegaţiei Guvernului RM în perioada 23-28 martie, cu ocazia reuniunii Grupului Consultativ al Donatorilor din 24 martie. În cadrul reuniunii, partenerii de dezvoltare ai RM s-au angajat să ajute RM cu asistenţă financiară în volum de 2,6 miliarde dolari. • La 17 martie 2010, la Viena a avut loc ceremonia oficială de semnare a protocolului de aderare a RM la Tratatul Comunităţii Energetice. Acest pas este semnificativ pentru RM în implementarea standardelor UE în domeniul energetic, precum şi pentru a spori capacităţile investiţionale pentru RM.

Relaţiile cu statele vecine, dar şi cu alte ţări

Integrarea europeană • Au fost lansate negocierile pe marginea Acordului de Asociere între RM şi UE, la 12 ianuarie, la Chişinău.

CM YK

• În octombrie, RM va primi foaia de parcurs privind liberalizarea regimului de vize, îndeplinirea căreia va face posibilă libera călătorie a cetăţenilor RM în UE peste circa 18 luni. • În toamna acestui an, RM urmează să treacă şi la faza

• Imediat după preluarea guvernării, a urmat relansarea relaţiilor cu România. Întrun răstimp relativ scurt, a fost semnat Acordul privind micul trafic la frontieră, Acordul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi R. Moldova, Protocolul de amendare a Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Au fost deschise noi misiuni consulare. A fost semnat Acordul privind acordarea R. Moldova a 100 mln. euro. A fost dat în exploatare podul Rădăuţi-Lipcani etc. • În relaţiile bilaterale cu Ucraina s-au înregistrat progrese în ceea ce ţine de: demarcarea frontierei de stat, dinamizarea procesului de recunoaştere a proprietăţilor RM pe teritoriul Ucrainei, dezvoltarea relaţiilor economice, inclusiv reluarea activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economică.

Pagina 3

CM YK


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

Raport analitic

5

Comisia pentru studierea Şi aprecierea

regimului comunist totalitar din Republica Moldova Excelenţei Sale, Domnului Mihai GHIMPU, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova Chişinău, 2010 La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al R. Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova. În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917/1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991. Potrivit constatărilor Comisiei, experimentul bolşevic totalitar a fost iniţiat pe malul stâng al Nistrului, ca parte a URSS, în timp ce pe malul drept, în Basarabia românească, se puneau bazele unei democraţii incipiente, astfel că Nistrul a despărţit nu atât două maluri sau două state, cât două sisteme: unul democratic şi altul totalitar. Secolul XX a demonstrat că totalitarismul nu numai că este incompatibil cu valorile democratice, el este duşmanul de moarte al democraţiei. Un regim

totalitar reprezintă antipodul unei democraţii. Acest regim este unul opresiv şi represiv, cu o ideologie de stat oficială, care se sprijină pe un singur partid politic, aşa-numitul Partid Unic, în frunte cu „marele conducător”, pe o poliţie secretă omniprezentă şi care deţine monopolul asupra economiei, culturii şi informaţiei. În pornirea dictaturii bolşevice de a întemeia o lume nouă, bazată pe criterii de clasă şi pe ura de clasă, fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti i s-a rezervat un rol aparte. Formarea acestei entităţi la frontiera pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei mondiale proletare în direcţia Balcanilor.

O serie de mărturii documentare dintre cele mai diverse probează cu toată claritatea atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile. Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluând din 1924 până în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ucrainei Sovietice. În RASSM, ca peste tot în URSS, puterea partidului unic bolşevic, a aparatului de partid şi administrativ, se baza pe o sumă de principii care încălcau

brutal drepturile fundamentale ale omului. Între acestea fiind: anularea proprietăţii private şi „socializarea” mijloacelor principale de producţie şi a produsului muncii, un vast aparat represiv pentru constrângerea cetăţenilor şi menţinerea puterii, inhibarea personalităţii, conştiinţei şi iniţiativei civice, un sistem de control total şi denunţ general, izolarea de lumea externă. La acestea se adaugă: atribuirea unui rol hipertrofiat ideologiei comuniste şi promovarea unei multitudini de falsuri şi mituri, în scopul educării maselor în spiritul credinţei oarbe în „conducătorul” unic, în „justeţea” liniei partidului şi infailibilităţii acestuia, propaganda privind caracterul temporar al greutăţilor, datorate „uneltirilor” duşmanilor interni

şi externi ai statului sovietic, promisiunea mincinoasă privind „raiul comunist”, care urma să fie construit cât de curând. Regimul totalitar bolşevic a transformat republica autonomă de peste Nistru într-un adevărat poligon pentru efectuarea celor mai oribile experimente politice, sociale, economice, culturale şi identitare. Comisia a efectuat o radiografie a acestor politici şi practici totalitare, derulate în anii 1924-1940 în RASS Moldovenească, şi a evaluat natura şi costurile lor. Colectivizarea forţată de la începutul anilor `30, prin aplicarea constrângerii şi violenţei în raporturile dintre regimul bolşevic şi ţărănime, prin instrumentarea unor măsuri administrative şi de excomunicare împo-


6

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Raport analitic

Comisia pentru studierea Şi aprecierea

regimului comunist totalitar din Republica Moldova

triva ţăranilor înstăriţi, prin asmuţarea ţăranilor săraci şi mijlocaşi împotriva aşa-numiților „culaci”, s-a soldat cu anularea proprietăţii private la sat, cu un nou război civil împotriva ţăranilor, cu foametea înspăimântătoare din anii 1932-1933. La 7 august 1932, când foametea făcea ravagii în Ucraina, intra în vigoare faimoasa Lege „despre cele cinci spice de grâu”, în redacţia lui I. Stalin, care, chiar şi pentru cele mai mici furturi, prevedea împuşcarea şi, doar în cazuri destul de rare, era prevăzută o pedeapsă mai „blândă” - 10 ani de închisoare. Legea a lovit sălbatic în ţăranii înfometaţi, care, în situaţia disperată în care s-au pomenit din cauza politicilor criminale de rechiziţie, erau condamnaţi să recurgă la furtul din averea colhozurilor, pentru a se salva de la moarte. La 27 decembrie 1932 a fost instituit sistemul de paşapoarte sovietice, dar, numai pentru populaţia urbană, nu şi pentru ţărani, care erau condamnaţi să moară în satele lor, rămase fără nicio rezervă de cereale. Foametea cumplită, represiunile şi deportările operate de autorităţile comuniste au generat

un exod masiv de populaţie - fuga peste Nistru, în România. Pentru curmarea acestui exod, care constituia o dovadă concludentă a eşecului catastrofal al politicilor promovate de autorităţile comuniste, s-a recurs la fortificarea pazei frontierei sovietice, însoţită de utilizarea armelor contra transfugilor înfometaţi. În 1932, Comitetul pentru Ajutorarea Refugiaţilor Transnistreni a expediat Ligii Naţiunilor un memoriu în care se menţiona: „... Neavând din ce alege, ei îşi părăsesc pământurile şi căminele lor strămoşeşti şi în disperarea oarbă de a-şi salva singura avere ce le-a mai rămas pe lume, darul lui Dumnezeu, viaţa, se aventurează să fugă peste Nistru, în România. …Regimul sovietic, însă, nu ştie de milă şi astfel moldovenii fugari sunt împuşcaţi în masă cu mitralierele, cu zecile, cu sutele, fără nici o cruţare pe tot lungul Nistrului…”. Numărul victimelor foametei din anii 1932-1933 din RASSM n-a fost stabilit, deocamdată, cu exactitate, fiind vorba de zeci de mii de oameni. Marea Epurare din anii `30 din URSS a lovit din plin şi în

RASS Moldovenească. Mecanismul terorii în masă nu făcea distincţii între victime, nu admitea indulgenţe. Sub ghilotina aşa-numitei „Troica specială” au căzut unii după alţii ţărani, intelectuali, muncitori, preoţi, oameni nevinovaţi, care n-au avut parte nici de un proces de judecată, nici de o înmormântare creştină. Victime deveneau înşişi responsabilii din ierarhiile de partid şi administrative. Originea socială „burgheză”, statutul de „culac”, întreţinerea contactelor cu rudele din „ţările capitaliste” serveau drept capete de acuzare ca „duşman al poporului” la adresa oricui. Răspunzând comandamentelor politice ale Partidului Comunist, organele de represiune ale regimului se întreceau să condamne nu pentru infracţiuni reale, ci pentru infracţiuni inventate, nesocotind legile şi dreptul uman, semănând în urma lor moarte, durere şi umilinţă. Comisia a demonstrat că regimul totalitar comunist se face responsabil de crime culturale, împotriva spiritului şi identităţii moldovenilor de peste Nistru şi, ulterior, după 1940, a celor din Basarabia, prin impunerea unei „limbi” literare moldoveneşti contrafăcute, conform unor principii aberante „de clasă”, şi prin inventarea, în lipsa oricăror resorturi istorice şi etnoculturale, a unei „naţiuni” moldoveneşti, distincte de cea română. Regimul comunist se face vinovat de reprimarea şi mutilarea conştiinţei noastre naţionale, de suprimarea spiritului nostru liber, de orchestrarea unui război cultural, identitar, propagandistic şi informaţional în toată legea împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Nis-

trului, împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu consecinţe dramatice pentru integralitatea noastră lingvistică şi etnoculturală. Or, nimic nu poate fi mai tragic decât un război între fraţi, nimic nu poate fi mai criminal. În 1989, când s-au împlinit 50 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Congresul Deputaţilor Poporului din URSS a condamnat semnarea Protocolului adiţional secret sovieto-nazist din 23 august 1939 prin care se delimitau sferele de influenţă din Estul Europei pe contul unor terţe ţări, declarându-l caduc din momentul semnării. La 23 iunie 1990. Sovietul Suprem al RSS Moldova a denunţat Pactul sovieto-nazist şi protocolul adiţional secret şi consecinţele lui pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei. Reiterând această poziţie, în baza unor analize şi date riguros documentate, Comisia subliniază că, la 28 iunie 1940, URSS a comis un atentat asupra integrităţii teritoriale a României, un act de ocupare militară şi politică a Basarabiei,

Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, contrar voinţei populaţiei din aceste teritorii, prin dictat şi ameninţarea cu recurgerea la forţă, un act nedrept de anexiune teritorială. În teritoriile anexate cu forţa la URSS s-a realizat piesă cu piesă un transplant de sistem sovietic, s-a reprodus regimul terorii, al propagării urii de clasă şi al ideologiei inumane a Partidului Comunist Unic. Formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, printr-o decizie arbitrară formală a Sovietului Suprem al URSS, în afara teritoriului naţional şi reducerea la tăcere a vocii oamenilor, prin desconsiderarea literei Constituţiei sovietice, care nu prevedea dreptul URSS de a forma noi republici, ci doar de a admite în federaţia sovietică, a fost o consecinţă directă a acestui act de ocupaţie. Ruperea în bucăţi a Basarabiei, a teritoriului şi a corpului uman concrescut de secole cu spaţiul dintre Prut şi Nistru, în contradicţie cu adevărul istoric şi cu realităţile etnice existente în acea vreme, se înscrie în seria de acte abuzive comise de regimul totalitar comunist împotriva unei mari colectivităţi de oameni. Comisia a constatat că, în 1940-1941, în Basarabia au fost repetaţi anii 1937 şi 1938, anii Marii Terori din Uniunea Sovietică, reluaţi apoi în anii postbelici. Organele sovietice de represiune au lovit cu bestialitate în puţinii intelectuali şi fruntaşi ai vieţii publice rămaşi între Prut şi Nistru, condamnându-i la ani grei în gulagurile staliniste, soarta scriitorului Nicolae Costenco servind drept exemplu dramatic al modului în care Sovietele au urmărit să anihileze cugetul liber, au efectuat execuţii sumare, dosind urmele asasinării a sute şi mii de oameni nevinovaţi în subsolurile NKVD sau în gropile cu var. Omorurile în masă, impunerea unor taxe şi impozite sufocante ţăranilor, prigoana preoţilor şi Bisericii, anularea limbii române şi interzicerea alfabetului românesc, inversarea scării valorilor şi instaurarea unei atmosfere de frică şi teroare generalizate au fost alte efecte ale actul de ocupaţie sovietică din 28 Iunie 1940. În urmă cu aproape 70 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, plânsetul şi


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

7

Raport analitic

Comisia pentru studierea Şi aprecierea jalea s-au aşternut peste Basarabia. Fruntea comunităţilor locale, pilonii de rezistenţă din tată în fiu ai satelor noastre moldoveneşti, ucraineşti, găgăuze, bulgăreşti, ruse sau mixte, ai târguşoarelor evreieşti, familii întregi, bărbaţi, femei, copii şi bătrâni, din Basarabia şi până în Nordul Bucovinei, au fost urcaţi cu baionetele la spate în vagoanele de vite şi duşi spre întinsurile Siberiei, de unde mulţi nu s-au mai întors. Documentele de arhivă consultate de membrii Comisiei relevă date cutremurătoare: până şi nou-născuţii în „bou-vagonul” sovietic erau trecuţi şi ei, alături de părinţii lor, pe lista „duşmanilor poporului”(!). Operaţiunea de deportare a fost iniţiată, autorizată şi supervizată de Biroul Politic al CC al PC(b) din toată Uniunea, iar structurile de partid, de Securitate şi de Interne ale URSS şi ale RSSM au fost baza logistică a mecanismului represiv. Cu regret, o parte din executanţii operaţiunii de deportare din 12-13 iunie 1941 au fost recrutaţi dintre localnici, în marea lor majoritate, delatori şi oportunişti, elemente declasate, care urmăreau un beneficiu strict personal. La indicaţiile exprese ale Biroului Politic al CC al PCUS, Consililui de Miniştri al URSS şi ale Ministerului Securităţii de Stat al URSS, maşina totalitară sovietică de tocat oameni şi popoare va mai lovi încă de două ori în plină forţă în populaţia din RSS Moldovenească: la 6 iulie 1949, în urma adoptării Hotărârii strict secrete a Consiliului de Miniştri al RSSM Nr. 509 din 28 iunie 1949 cu privire la deportarea din RSS Moldovenească a familiilor chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi, şi la 1 aprilie 1951, în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM din 24 martie 1951 cu privire la confiscarea şi utilizarea averii celor deportaţi de pe teritoriul RSS Moldoveneşti, fiind vizat aşanumitul „contingent antisovietic” al confesiunii „Martorii lui Iehova”. Operaţiunile de deportare au fost planificate de organele de represiune ca nişte operaţiuni militare împotriva populaţiei civile. Culmea justiţiei de tip sovietic a fost că oamenii mai întâi erau ridicaţi de la vetrele lor, deportaţi dincolo de munţii Ural, după care li se dresau dosare penale de „duşmani ai poporului”(!). Creierul acestor „crime împotriva umanităţii”, după cum le-a calificat Sovietul Suprem al RSS Moldova la 23 iunie 1990, a fost conducerea de partid, factorul oficial împuternicit cu luarea unei decizii – Consiliul de Miniştri al RSSM, iar executanţi – organele de securitate, de interne şi de justiţie ale URSS şi ale RSSM. Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar a evaluat numărul persoanelor deportate şi supuse represiunilor în anii 1929-1951 la peste 90 mii de persoane. Un efect scontat al deportării din 1949 a fost înregimentarea

accelerată şi masivă a ţăranilor în colhozuri, aşa-numita colectivizare sau „ofensiva decisivă a socialismului asupra satului” dintre Prut şi Nistru. Legarea ţăranului de glia colhoznică, prin dictatul regimului bolşevic, a avut drept urmare lichidarea proprietăţii private şi pierderea sentimentului de iniţiativă economică la sate, desţărănirea şi dezmoştenirea clasei ţăranilor. Odată cu încheierea colectivizării, a fost instituit un mecanism special al relaţiilor de producere şi repartiţie, mecanism care permitea statului sovietic să

vârfurile Partidului Comunist se fac vinovate de rechiziţionarea inumană a ultimelor produse agricole, rămase prin podurile caselor, lăsând familiile înfometate fără o fărâmă de pâine pe masă, ceea ce a constituit cauza principală a îmbolnăvirii şi deceselor în masă. Prin politica promovată în anii 1946-1947, ca şi în anii următori, autorităţile sovietice ignorau cu desăvârşire viaţa şi dreptul la viaţă al omului, normele morale fundamentale, obligatorii pentru instituţiile unui stat. Foametea din RSSM a fost

controleze în totalitate producţia agricolă, ţăranii primind de la stat doar minimumul necesar pentru a supravieţui şi a munci din greu pe terenurile colhoznice. Concluziile Comisiei atestă că foametea cumplită din anii 1946-1947 n-a fost o consecinţă nemijlocită a secetei, ci a politicii economice şi sociale a regimului totalitar comunist faţă de populaţia din RSS Moldovenească, a sistemului sovietic de acces la produsele alimentare. Conform datelor statistice acumulate de Comisie, în urma foametei au decedat circa 200 mii de oameni. Vina pentru decesele în masă din cauza foametei revine atât lui I. Stalin şi conducerii sovietice de la Kremlin, cât şi Biroului CC al PC(b) din toată Uniunea pentru RSS Moldovenească, preşedinte – V. Ivanov, Comitetului Central al PC(b) din Moldova în frunte cu prim-secretarul N. Salogor, Consiliului de Miniştri al RSSM, în frunte cu preşedintele acestuia, N. Coval, împuternicitului Consiliului de Miniştri al URSS pentru colectările de cereale în RSSM, A. Sîci, altor responsabili din structurile de partid şi administrative, care au decis destinul oamenilor simpli. Anume

un fenomen provocat prin politica regimului comunist, a fost o crimă monstruoasă de care acesta se face direct vinovat. Pentru această crimă, comisă premeditat împotriva populaţiei paşnice, a copiilor şi bătrânilor, a oamenilor în plină vârstă, de toate etniile şi confesiunile, regimul totalitar comunist trebuie condamnat moral, politic şi juridic. Activitatea desfăşurată de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar este (şi) un prilej pentru omagierea personalităţilor care au reprezentat onoarea şi demnitatea noastră în acele vremuri de teroare. Primele manifestări de rezistenţă antisovietică s-au înregistrat îndată după ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940. O mărturie în acest sens sunt acţiunile de rezistenţă ale membrilor organizaţiei clandestine a unor tineri din Orhei, care au militat împotriva ocupantului sovietic, în apărarea libertăţii, limbii române şi valorilor noastre naţionale. Pe parcursul anilor 1945-1953, pe teritoriul raioanelor Bravicea, Călăraşi, Corneşti, Chişcăreni, Chiperceni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni, Sângerei, Teleneşti a fost înregistrat un număr

regimului comunist totalitar din Republica Moldova

considerabil de acţiuni armate împotriva instituţiilor de stat şi activiştilor locali, întreprinse de către membrii grupului în frunte cu faimosul Filimon Bodiu, de către organizaţiie clandestine „Armata Neagră” şi „Partidul Democrat Agrar”. Una dintre cele mai mari şi mai bine organizate formaţiuni de rezistenţă antisovietică în zonele rurale, „Partidul Democrat Agrar”, a activat (în anii 1950-1953) sub conducerea lui Simion Zlatan, originar din satul Popenchi, Râbniţa, şi Vasile Odobescu, originar din satul Cuizăuca, Chiperceni. La Soroca s-a înfiripat organizaţia „Arcaşii lui Ştefan”, în raioanele Chişinău, Hânceşti şi Cărpineni a activat o altă organizaţie conspirativă anticomunustă - „Partidul Libertăţii”, iar la Bălţi - „Uniunea Democratică a Libertăţii”. Combatanţii căzuţi pradă organelor de represiune au fost condamnaţi la moarte sau la privaţiune îndelungată de libertate, iar propaganda comunistă a urmărit să-i compromită şi să le şteargă numele din memoria noastră colectivă. Astăzi, a sosit momentul să ne plecăm fruntea în memoria acestor oameni simpli, al căror efort şi sacrificiu manifestate în încleştarea inegală, de moarte,

cu regimul comunist pentru libertatea şi demnitatea umană este impresionant. Nu trebuie să-i uităm nici pe cei care, în bătălia cu obscurantismul şi cenzura sovietică, i-au readus în manualele şcolare pe Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, au afirmat latinitatea limbii, culturii şi fiinţei noastre naţionale într-o epocă în care orice gest în acest sens era pasibil de excomunicarea din sânul societăţii sau de pedeapsa cu ani grei de privaţiune de libertate. Un Panteon al istoriei şi culturii noastre ar trebui să-i includă pe: Vasile Coroban, George Meniuc, Grigore Vieru, Vlad Ioviţă, Vasile Vasilache, Ion Vasilenco, Gheorghe Vodă, Mihai Grecu, Emil Loteanu, Lidia Istrati, Ion Vatamanu şi mulţi alţii. Un exemplu de verticalitate intelectuală, de rezistenţă prin cultură şi de apărare a limbii noastre române îl reprezintă operele scriitorilor: Ion Druţă, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Serafim Saca, Petru Cărare, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beşleagă şi alţii. Fapta temerară a muncitorului Gheorghe Muruziuc, cel care, în noaptea de 28 iunie


8

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Raport analitic

Comisia pentru studierea Şi aprecierea

regimului comunist totalitar din Republica Moldova

1966, a arborat TricoLorul deasupra Fabricii de Zahăr din Alexăndreni, raionul Sângerei (rămas acolo timp de 5 ore), protestul Liliei Neagu şi Asei Andruh din 1970 împotriva rusificării şi deznaţionalizării, activitatea Frontului Naţional Patriotic de eliberare de sub ocupaţia sovietică, din care făceau parte Alexandru Usatiuc-Bulgăr şi colaboratorii săi apropiaţi Gheorghe Ghimpu şi Valeriu Graur, alte manifestări cu caracter civic şi naţional, precum şi mişcarea de emancipare naţională din anii `80 punctează o linie de rezistenţă, atât cât a fost, care trece ca un fir roşu prin toată perioada sovietică. Meritul acestor personalităţi este imens: ele ne-au ţinut trează conştiinţa noastră de sine, ne-au învăţat că dincolo de nevoia omului de adaptare la mediu şi la condiţiile înconjurătoare, după cum au procedat mulţi dintre noi, există valori şi idealuri perene. În vremurile grele ale inchiziţiei comuniste, ne-am potolit setea de adevăr, ţinându-ne

carceral spiritual, nici regimul cu toată armata sa de opresiune, nici un asemenea „campion al deznaţionalizării” ca Ivan Bodiul, prim-secretar al CC al PCM în anii 1961-1980. În centrul investigaţiilor Comisiei s-au aflat şi aspectele sociale şi economice ale evoluţiilor din RSS Moldovenească. Comisia nu a trecut cu vederea procesele de industrializare şi urbanizare sau cadrul de asistenţă socială oferit din partea statului sovietic cetăţeanului simplu. Ceea ce relevă concluziile Comisiei este că industria RSSM devine total dependentă de centrele industriale ale URSS, din care, în schimbul produselor agricole şi producţiei industriei alimentare, se importau petrol şi cărbune, fontă şi oţel, mase plastice şi metale neferoase, tractoare, camioane şi automobile, excavatoare şi maşini agricole, maşini-unelte şi utilaje industriale, obiecte de consum popular. În situaţia în care producţia republicii nu se dezvolta pe o bază proprie, ci pe materia primă

ce constituia, de asemenea, rezultatul unei politici cu bătaie lungă. Deţinând pârghiile de conducere, ministerele panunionale şi unional-republicane au promovat politica afluenţei masive pe teritoriul RSSM a populaţiei din exteriorul republicii, adusă pentru construcţia unor noi întreprinderi industriale în condiţiile unui surplus local de forţe de muncă. Această politică a condus la reducerea substanţială a cotei populaţiei autohtone în sfera industrială,

urechea strâns lipită de aparatele de radio pentru a prinde undele „Europei Libere”, BBC-ului, ale Radio Vatican şi Radio Libertatea. Nimeni şi nimic nu a putut să ne forţeze să renunţăm la nevoia de a ne rupe din universul

importată, dreptul RSS Moldoveneşti la o existenţă independentă era o ficţiune. Mai mult decât atât, majoritatea întreprinderilor industriale şi, totodată, cele mai rentabile, au fost amplasate pe teritoriul fostei RASSM, ceea

la devalorizarea statutului limbii, culturii şi tradiţiilor noastre în diverse ramuri ale economiei, la instruirea, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu, preponderent, sau chiar exclusiv, în limba rusă. În urma „indus-

trializării rapide”, s-a ajuns, pe de o parte, la înglobarea rigidă a RSSM în complexul militar-industrial panunional, la aservirea industriei locale resurselor de materii prime ale URSS şi finanţarea ei centralizată, iar pe de altă parte - la grave dezechilibre etnodemografice. Consecinţele ecologice ale politicii social-economice promovate de regimul comunist pe parcursul deceniilor postbelice au fost, de asemenea, dezastruoase. Ar putea urma replica oponenţilor noştri: oamenii aveau un serviciu, o pensie asigurată, servicii medicale de stat, învăţământul era gratuit. Aşa este. Statul socialist şi-a asumat rolul de filantrop paternal, dar acest paternalism era al unui stat producător al iresponsabilităţii şi dependenţei indivizilor atât în domeniul vieţii publice, cât şi în cel al vieţii private. Or, întrun stat totalitar, egalitatea poate fi maximizată doar pe seama libertăţii, astfel încât egalitatea şi fraternitatea autentică sunt distruse. Iată de ce, trecutul totalitar nu ne poate oferi soluţii pentru prezentul şi viitorul nostru şi al copiilor noştri. Principalul pilon al regimului totalitar comunist a fost Partidul Comunist Unic, care a confiscat autoritatea publică. Conducerea de partid a comandat şi a comis crime în masă, represiuni şi deportări calificate drept crime împotriva umanităţii, a instrumentat o ideologie represivă, a exercitat un control cvasitotal asupra societăţii şi indivizilor aparte. Partidul Comunist şi organele sale de represiune sunt principalii responsabili de toate ororile produse în epoca sovietică. Obedient ordinelor conducerii PCUS, CC al PCM s-a opus până în ultimul moment procesului de suveranizare şi

dobândire a independenţei de stat a Republicii Moldova, fiind declarat, după puciul din august 1991 de la Moscova, în afara legii. Comisia a stabilit că R. Moldova de astăzi este rodul şi rezultatul mişcării de emancipare democratică şi naţională de la sfârşitul anilor `80 ai secolului trecut, este expresia actului de voinţă politică de secesiune de fosta URSS şi de integrare plenară în lumea liberă şi democratică. Comisia a efectuat o inventariere a crimelor, ororilor, atrocităţilor, abuzurilor şi nedreptăţilor comise de regimul totalitar comunist între anii `20-`90 ai secolului XX, care include: 1) extinderea dictaturii Partidului Comunist Unic în zonele incluse în RASS Moldovenească şi misiunea de subminare şi subversiune a acestei entităţi în raport cu România şi populaţia din Basarabia, de cap de pod al revoluţiei mondiale bolşevice; 2) instituirea unui mecanism diabolic de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justiţie şi Procuratură) şi aplicarea terorii în masă; 3) decretarea şi aplicarea unei legislaţii discriminatorii antiumane; 4) impunerea unei ideologii a urii de clasă, a urii faţă de fiinţa şi demnitatea umană, exacerbarea propagandei anticreştine şi a xenofobiei; 5) mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străine de limba română, şi a unei identităţi contrafăcute ideologic; 6) interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei iniţiative, exterminarea şi marginalizarea intelectualităţii; 7) lichidarea ţărănimii ca clasă prin colectivizarea forţată şi deportările de la începutul anilor `30 ai secolului XX;


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

9

Raport analitic

Comisia pentru studierea Şi aprecierea 8) foametea cumplită din anii 1932-1933; 9) declanşarea represiunilor împotriva aşa-numitelor „elemente antisovietice” şi „naţionaliste” de la mijlocul anilor `30 ai secolului trecut, deportarea şi exterminarea în masă a oamenilor prin deciziile unor instituţii extrajudiciare, ale aşa-numitelor „troica”; 10) ocuparea, prin dictat, la 28 iunie 1940, a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, în urma tranzacţiei sovieto-germane din 23 august 1939 şi a înţelegerilor secrete ulterioare dintre URSS şi Germania nazistă; 11) realizarea unui transplant de sistem sovietic în teritoriile româneşti ocupate şi impunerea cu forţa a regimului totalitar comunist; 12) aplicarea terorii împotriva fruntaşilor vieţii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor şi oamenilor simpli rămaşi în teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ură de clasă; 13) exodul forţat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, din teritoriile ocupate de URSS; 14) formarea abuzivă a RSS Moldoveneşti şi sfârtecarea teritorială a Basarabiei; 15) interzicerea alfabetului românesc şi a limbii române şi impunerea alfabetului rusesc, prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului al URSS din 11 noiembrie 1940; 16) anularea abuzivă a dreptului la cetăţenia română prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS cu privire la restabilirea cetăţeniei sovietice de către locuitorii Basarabiei şi la dobândirea ei de către locuitorii Bucovinei de Nord din 8 martie 1941; 17) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 13 iunie 1941; 18) mobilizările forţate antebelice şi postbelice a zecilor de mii de tineri pe şantierele de muncă (FZO) din URSS şi înrolarea lor în Armata Sovietică; 19) arestările şi epurările operate de organele sovietice de represiune în primii ani postbelici; 20) foametea organizată din 1946-1947; 21) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 6 iulie 1949; 22) lichidarea proprietăţii private, confiscarea bunurilor materiale ale ţăranilor şi colectivizarea satului; 23) prigoana împotriva Bisericii şi a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea şi demolarea locaşurilor de cult; 24) deportarea pentru credinţă în regiunile îndepărtate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credincioşilor confesiunii „Martorii lui Iehova”; 25) ofensiva ideologică şi propagandistică împotriva scri-

itorilor şi valorilor noastre naţionale; 26) sovietizarea, rusificarea şi deznaţionalizarea populaţiei prin sistemul de educaţie şi cultură, aparatul administrativ, mass-media şi propagandă; 27) manipularea şi deformarea conştiinţei identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente şi simboluri străine firii noastre; 28) negarea identităţii româneşti a populaţiei majoritare şi inocularea românofobiei; 29) instrumentarea unui regim al „terorii memoriei”, al controlului, al constrângerilor şi al persecuţiilor individualităţii umane pentru cea mai mică încercare de gândire liberă în raport cu regimul totalitar comunist; 3 0 ) p r o movarea unei industrializări şi urbanizări de tip c ol on i a l, c u grave consecinţe pe plan etnodemografic; 3 1 ) î n registrarea unor mari dezechilibre ecologice şi a unor urmări nefaste pentru sănătatea populaţiei în urma experim e nt e l or î n sfera agriculturii bazate pe chimizarea şi concentrarea excesivă a producţiei agricole; 32) formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat şi a concentrat puterea absolută, a profitat de aceasta şi a parazitat pe spatele cetăţenilor simpli, servind interese străine. Plecând de la cele expuse, Comisia susţine ferm şi univoc că regimul totalitar comunist a fost de la început şi până în ultimul moment al existenţei sale un regim criminal şi represiv, abuziv şi inuman, lipsit de orice urmă de legitimitate. Transplantat din RASSM în Basarabia în urma unui act de dictat, acesta a fost totodată un regim de ocupaţie străină sovietică, din acea clipă şi până la înlăturarea şi prăbuşirea sa în anii 19901991. Comisia propune condamnarea oficială a regimului totalitar comunist din RASS Moldovenească şi RSS Moldovenească drept unul care a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii, prin teroare în masă, represiune politică, foamete organizată, deportări, violarea demnităţii umane şi drepturilor fundamentale ale omului. Comisia propune onorarea şi comemorarea tuturor victimelor regimului totalitar comunist,

tuturor victimelor Holocaustului, tuturor celor care, în anii crunţi de teroare, represiune şi opresiune, au avut de pătimit, precum şi tuturor celor care în aceşti ani, prin fapta, verticalitatea şi cuvântul lor, au opus rezistenţă regimului totalitar comunist, punându-şi viaţa şi libertatea în pericol. Având în vedere necesitatea debarasării de moştenirea grea a regimului totalitar comunist, a distanţării ireversibile de acest regim, în spiritul recomandărilor în materie ale Consiliului Europei, OSCE şi Uniunii Europene, Comisia formulează următoarele propuneri: 1 ) condamnarea regimului totalitar comunist din RASSM

şi RSSM drept unul care a comis crime împotriva umanităţii, precum şi condamnarea morală a acţiunilor tuturor acelor persoane car au participat la comiterea crimelor regimului totalitar comunist; 2) interzicerea utilizării noţiunii de „comunist” şi a derivatelor acesteia în titulaturile formaţiunilor politice, în denumirile unor instituţii şi întreprinderi publice şi private, precum şi interzicerea utilizării şi propagării în scopuri politice în spaţiul public a simbolurilor totalitare, deopotrivă, comuniste şi naziste, în conformitate cu Rezoluţia OSCE din 2009 cu privire la reunirea Europei divizate prin promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în sec. XXI; 3) elaborarea şi adoptarea neamânată a Legii Lustraţiei; 4) repunerea victimelor regimului totalitar comunist şi a urmaşilor lor în drepturile lor juridice, morale şi materiale depline prin amendarea cadrului juridic în vigoare sau adoptarea unei legi noi; 5) eternizarea memoriei victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la mişcarea de rezistenţă prin ridicarea în oraşul Chişinău a unui

regimului comunist totalitar din Republica Moldova

complex memorial, deschiderea unor muzee locale, instalarea unor plăci comemorative în locurile comiterii crimelor şi

ororilor comuniste; 6) declararea zilei de 23 august ca Zi Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totalitare şi Autoritare, care să fie marcată cu demnitate şi imparţialitate, în consens cu Rezoluţia din 2009 a Parlamentului European cu privire la conştiinţa europeană şi totalitarism; 7) declararea zilelor de 13 iunie (1941), 6 iulie (1949) şi 1 aprilie (1951), în care au avut loc deportări masive, drept zile naţionale de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist; 8) formarea unei comisii de experţi care să evalueze daunele materiale pricinuite de regimul totalitar comunist; 9) aprobarea unui program de stat pe termen lung privind investigarea în profunzime a regimului totalitar comunist; 10) reorganizarea Arhivei Organizaţiilor Social-Politice din R. Moldova în Arhiva Regimului Totalitar Comunist din R. Moldova, cu transmiterea tuturor fondurilor de arhivă din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate, Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, a fondurilor Procuraturii Gene-

rale, precum şi a altor fonduri ce reflectă esenţa regimului totalitar comunist în fondurile arhivei respective şi asigurarea accesului neîngrădit la toate aceste fonduri; 11) crearea unui Institut de Studiere a Totalitarismului; 12) elaborarea unui manual de istorie a regimului totalitar comunist şi introducerea în sistemul de instruire şi educaţie preuniversitară a unui curs de istorie a totalitarismului; 13) încurajarea desfăşurării în mass-media a dezbaterilor publice privind esenţa inumană a regimurilor totalitare, comuniste şi naziste; 14) abrogarea Legii nr. 546XV din 19 decembrie 2003 privind adoptarea Concepţiei politicii naţionale a R. Moldova, concepţia fiind una tributară trecutului şi ideologiei totalitare, incompatibilă cu parcursul european al societăţii noastre. Avansând acest set de propuneri, Comisia subliniază că unele din ele pot fi realizate fără întârziere, altele într-un termen mediu sau îndelungat, importantă fiind continuarea sub diferite forme, în cadrul unor diverse instituţii - preuniversitare, universitare, de cercetare, mass-media etc. - a activităţilor iniţiate prin instituirea sa. Numai astfel vor putea fi obţinute rezultate reale în asanarea climatului social, politic şi moral din societate. Comisia are convingerea că numai prin asumarea adevărului istoric ne vom putea simţi într-adevăr oameni liberi, vom fi mai puternici, mai deschişi către noi înşine şi către lumea externă, mai uniţi, vom avea mai multă încredere în forţele noastre şi în ziua de mâine, în viitorul nostru european. Comisia face un apel la bunul nostru simţ şi la memoria noastră colectivă. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi. Prin asumarea şi însuşirea adevărului istoric, nu vom permite niciodată nimănui să pună la îndoială dreptul nostru la o viaţă demnă şi liberă într-o societate liberă, prosperă şi democratică. O reconciliere civică este necesară, dar o reconciliere civică este posibilă numai prin asumarea adevărului istoric, oricât de greu şi de amar ar fi acesta.


10

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Raport analitic

Comisia pentru studierea Şi aprecierea

regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Calvarul din 6 iulie 1949

Cunoscută cu denumirea de Operaţiunea „Sud”, deportarea „chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi” din RSS Moldovenească a fost pregătită încă din toamna anului 1948. Tot atunci a fost stabilită cifra celor care urmau să fie deportaţi - 15.000 de familii, iar motivul deportării a fost: acutizarea luptei de clasă şi necesitatea transformărilor socialiste şi colectivizarea agriculturii. Listele celor care urmau să fie deportaţi au fost întocmite către sfârşitul anului, concretizate până în ultimul moment, fiind stabilite definitiv în Hotărârea Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti pe care o publicăm alăturat. Pentru a îndeplini planul, în toate cazurile au fost trecute şi câteva familii în rezervă. Deportarea propriu-zisă a fost efectuată în zilele de 7-9 iulie, în 30 de eşaloane - 1573 vagoane cu deportaţi: la 7 iulie - 7 eşaloane, la 8 iulie - 21 eşaloane şi la 9 iulie - 2 eşaloane. La executarea operaţiunii au participat 4496 persoane din grupurile operative (dintre care 484 din RSSM şi 4012 trimişi din alte republici unionale), 13774 soldaţi şi ofiţeri MGB, 24705 activişti sovietici şi de partid. Au fost folosite 4069 camioane, dintre care 1506 ale administraţiei locale şi 2563 aduse de la Odesa. În timpul deportărilor, s-au atestat mai multe cazuri de opunere a rezistenţei. Organizatorii principali ai deportărilor au fost: Iosif Mordoveţ, ministrul Securităţii de Stat a RSS Moldoveneşti, F. I. Tutuşkin, ministrul de Interne al RSS Moldoveneşti, N. Coval, primsecretar al PC al Moldovei. Totuşi, mai greu e să nominalizezi executorii deportărilor, care ar trebui traşi la răspundere, conform legislaţiei. Mihai Taşcă, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

Strict secret

CONSILIUL DE MINIŞTRI AL RSS MOLDOVENEŞTI Hotărârea Nr. 509 ss

28 iunie 1949

or. Chişinău

Cu privire la deportarea familiilor de chiaburi, foştilor moşieri şi marii comercianţi

Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti HOTĂRĂŞTE:

I. Se aprobă listele trimise de consiliile orăşeneşti şi raionale ale RSS Moldoveneşti de chiaburi, foşti moşieri, mari comercianţi, în total 11.342 familii, inclusiv:

1. Pentru oraşul Chişinău ..........................340 familii (Anexa Nr. 1) 2. Pentru raionul Otaci … .........................263 familii (Anexa Nr. 2) 3. Pentru raionul Baimaclia .......................144 familii (Anexa Nr. 3) 4. Pentru oraşul Bălţi ................................185 familii (Anexa Nr. 4) 5. Pentru raionul Bălţi ...............................161 familii (Anexa Nr. 5) 6.Pentru oraşul Bender ..............................100 familii (Anexa Nr. 6) 7. Pentru raionul Bender . ..........................92 familii (Anexa Nr. 7) 8. Pentru raionul Balatina . .......................134 familii (Anexa Nr. 8) 9. Pentru raionul Bravicea ........................179 familii (Anexa Nr. 9) 10. Pentru raionul Brătuşeni . ....................299 familii (Anexa Nr. 10) 11. Pentru raionul Briceni .........................223 familii (Anexa Nr. 11) 12. Pentru raionul Bulboaca ......................47 familii (Anexa Nr. 12) 13. Pentru raionul Vertiujeni .....................181familii (Anexa Nr. 13) 14. Pentru raionul Vadul-lui-Bodă..............238 familii (Anexa Nr. 14) 15. Pentru raionul Volintiri ........................98 familii (Anexa Nr. 15) 16. Pentru raionul Vulcăneşti ....................148 familii (Anexa Nr. 16) 17. Pentru raionul Glodeni ........................268 familii (Anexa Nr. 17) 18. Pentru raionul Grigoriopol ..................13 familii (Anexa Nr. 18) 19. Pentru raionul Drochia ........................156 familii (Anexa Nr. 19) 20. Pentru raionul Dubăsari . ....................14 familii (Anexa Nr. 20) 21. Pentru raionul Edineţ . .........................284 familii (Anexa Nr. 21) 22. Pentru raionul Zguriţa .........................294 familii (Anexa Nr. 22) 23. Pentru oraşul Cahul .............................49 familii (Anexa Nr. 23) 24. Pentru raionul Cahul . ..........................218 familii (Anexa Nr. 24) 25. Pentru raionul Căinari ........................121 familii (Anexa Nr. 25) 26. Pentru raionul Călăraşi .......................187 familii (Anexa Nr. 26) 27. Pentru raionul Congaz .........................254 familii (Anexa Nr. 27) 28. Pentru raionul Camenca ......................10 familii (Anexa Nr. 28) 29. Pentru raionul Cărpineni .....................284 familii (Anexa Nr. 29) 30. Pentru raionul Cotiujeni ......................199 familii (Anexa Nr. 30) 31. Pentru raionul Căuşeni ........................177 familii (Anexa Nr. 31) 32. Pentru raionul Chiperceni . ..................219 familii (Anexa Nr. 32) 33. Pentru raionul Chişinău .......................233 familii (Anexa Nr. 33) 34. Pentru raionul Chişcăreni ....................141 familii (Anexa Nr. 34)

35. Pentru raionul Comrat .........................112 familii (Anexa Nr. 35) 36. Pentru raionul Corneşti . ......................277 familii (Anexa Nr. 36) 37. Pentru raionul Cotovsc ........................339 familii (Anexa Nr. 37) 38. Pentru raionul Criuleni ........................240 familii (Anexa Nr. 38) 39. Pentru raionul Leova ............................187familii (Anexa Nr. 39) 40. Pentru raionul Lipcani ........................224 familii (Anexa Nr. 40) 41 Pentru raionul Nisporeni ......................305 familii (Anexa Nr. 41) 42. Pentru raionul Ocniţa .........................194 familii (Anexa Nr. 42) 43. Pentru raionul Olăneşti . ......................142 familii (Anexa Nr. 43) 44. Pentru oraşul Orhei . .............................56 familii (Anexa Nr. 44) 45. Pentru raionul Orhei .............................107 familii (Anexa Nr. 45) 46. Pentru raionul Răspopeni ....................190 familii (Anexa Nr. 46) 47. Pentru raionul Rezina ..........................195 familii (Anexa Nr. 47) 48. Pentru raionul Râbniţa . .......................39 familii (Anexa Nr. 48) 49. Pentru raionul Râşcani ........................200 familii (Anexa Nr. 49) 50. Pentru raionul Romanovca ..................95 familii (Anexa Nr. 50) 51. Pentru raionul Sângerei .......................91 familii (Anexa Nr. 51) 52. Pentru raionul Sculeni .........................132 familii (Anexa Nr. 52) 53. Pentru raionul Slobozia .......................4 familii (Anexa Nr. 53) 54. Pentru oraşul Soroca . ...........................27 familii (Anexa Nr. 54) 55. Pentru raionul Soroca ..........................173 familii (Anexa Nr. 55) 56. Pentru raionul Străşeni ........................337 familii (Anexa Nr. 56) 57. Pentru raionul Susleni .........................134 familii (Anexa Nr. 57) 58. Pentru raionul Taraclia .......................219 familii (Anexa Nr. 58) 59. Pentru raionul Teleneşti .......................126 familii (Anexa Nr. 59) 60. Pentru oraşul Tiraspol . .........................16 familii (Anexa Nr. 60) 61. Pentru raionul Tiraspol .........................4 familii (Anexa Nr. 61) 62. Pentru raionul Târnova ........................296 familii (Anexa Nr. 62) 63. Pentru raionul Ungheni .......................227 familii (Anexa Nr. 63) 64. Pentru raionul Făleşti ...........................90 familii (Anexa Nr. 64) 65. Pentru raionul Floreşti .........................268 familii (Anexa Nr. 65) 66. Pentru raionul Ceadâr-Lunga ..............194 familii (Anexa Nr. 66) 67. Pentru raionul Cimişlia . ......................149 familii (Anexa Nr. 67)

2. De transmis MST al RSSM (tov. Mordoveţ) listele raionale ale chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi pentru precizarea tuturor datelor privind includerea în liste şi a locului de trai a acestora. Toţi chiaburii, foştii moşieri, marii comercianţi aflaţi pe liste şi stabiliţi cu traiul în Moldova, în familiile cărora nu există la moment persoane care să-şi satisfacă serviciul în Armata Sovietică sau să fie distinse cu ordine, medalii de luptă şi de muncă ale URSS, sau să aibă merite deosebite faţă de statul sovietic - se expulzează împreună cu familiile lor de pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, în regiunile îndepărtate ale Uniunii RSS, fără drept de întoarcere. 3. Se permite celor expulzaţi să ia cu sine valori personale, bani, îmbrăcăminte, încălţăminte, veselă şi alte bunuri de casă, inventar agricol, meşteşugărit şi inventar mărunt de casă şi o rezervă de produse alimentare cu o greutate totală de 1500 kilograme (1,5 tone) pentru fiecare familie. 4. Executarea tuturor operaţiunilor legate de expulzarea chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi se pune în sarcina Ministerului Securităţii de Stat al RSS Moldoveneşti. Tov. Mordoveţ, la finele executării tuturor acţiunilor privind expulzarea, va transmite listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi expulzaţi Consiliului de Miniştri al RSSM. 5. Ordinea confiscării şi folosirii bunurilor rămase de la cei expulzaţi, alte momente legate de expulzare se vor stabili printr-o hotărâre suplimentară. Preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti - G. Rudi Pentru şeful de cabinet al Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti - C. Potulov


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

11

RezistenTa anticomunuistA

Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc

(În dimineaţa zilei de 28 iunie 1966, un Tricolor flutura deasupra Fabricii de zahăr din Alexăndreni) pentru aceasta am ales ziua anexării Basarabiei. Ideea de a arbora drapelul mi-a venit după ce am privit la televizor o emisiune despre anexarea Basarabiei la 28 iunie. Moldova trebuie să se unească cu România, întrucât avem aceeaşi limbă, obiceiuri şi, anterior, am fost împreună”. Conştient că vor încerca să-l dea jos cu orice preţ, Muruziuc s-a înarmat cu pietre, aşa încât atunci când au încercat să urce după el, a dat drumul unei cărămizi şi „salvamontistul” s-a retras… 

Mihai Taşcă, dr. în drept, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova Gheorghe Muruziuc s-a născut la 19 noiembrie 1930 în orăşelul Făleşti, fiind cel mai mare din cei opt copii ai lui Pavel şi ai Anei Muruziuc, şi a avut soarta copiilor care s-au născut cu puţin înainte de război: a îndurat mizeria războiului, foametei, colectivizării, deportărilor, precum şi promisiunea construcţiei comunismului. A urmat primele patru clase la şcoala primară românească din localitate (unde şi-a pus bazele idealurilor sale), iar opt clase le-a absolvit la sovietici. Apoi soarta l-a mânat în Rusia, la o şcoală FZO (de meserii), un fel de lagăr din care nu aveai dreptul să pleci. A lucrat mai întâi în Abhazia, unde a ajuns în 1952, după care - în regiunea Rostov, la o mină de cărbune. În Abhazia s-a căsătorit cu o tătăroaică, Ana, iar în regiunea Rostov s-au născut cei doi copii ai lor: Mihail în 1953 şi Vadim în 1956. În 1962 revine în Moldova şi se angajează la Fabrica de zahăr din Alexăndreni. În luna martie 1966, devine candidat în Partidul Comunist. Realităţile văzute în Rusia, dar mai ales cele din Moldova l-au dezamăgit. Numai nu comunism putea fi considerat ceea ce îi tot băgau în cap ideologii sovietici, iar politica naţională din RSS Moldovenească rămânea doar pe hârtie - ruşii au dat năvală peste tot, au ocupat toate funcţiile importante, iar cultura naţională era neglijată prin eliminarea elementelor naţionale. Procurorul avea să constate mai târziu: „Începând cu 1964, permanent a desfăşurat agitaţie şi propagandă îndreptată la aţâţarea vrajbei naţionale dintre moldoveni şi alte naţiunii conlocuitoare a URSS. Muruziuc a susţinut că în Moldova există discriminare, exprimată prin limitarea şi ignorarea băştinaşilor, a drepturilor lor cetăţeneşti şi de muncă. El, de asemenea, a declarat că politica naţională din Moldova nu exprimă interesele poporului moldovenesc, cultura moldovenească (obiceiurile, limba, alfabetul) nu se dezvoltă în măsura dorită şi nu are nimic în comun cu cea rusă, ucraineană sau cu alte culturi ale popoarelor URSS. În legătură cu aceasta, Muruziuc a desfăşurat agitaţie şi

propagandă pentru ca Moldova fie să se constituie într-un stat aparte, fie să se unească cu Republica Socialistă România. Doar în rezultatul unirii, problemele naţionale ale Moldovei vor fi soluţionate”. La 12 iunie 1966, în ziua alegerilor în Sovietul Suprem al URSS, a încercat să confecţioneze şi să arboreze pe coşul fabricii un drapel tricolor românesc, pentru a protesta astfel împotriva discriminării moldovenilor, dar a fost împiedicat de soţie. Următoarea acţiune a fost fixată pentru 28 iunie. Cităm din mărturiile lui la interogatoriul din 29 iunie: „Într-adevăr, eu, la 28 iunie 1966, aproximativ la ora 4 dimineaţă, m-am urcat pe coşul de 45 de metri al fabricii şi acolo am arborat drapelul României. M-am aflat acolo până la ora 9. Drapelul l-am confecţionat de unul singur. Stofa roşie am cumpărat-o, duminică, 26 iunie, din magazinul din localitate. Am cumpărat doi metri, la preţul de o rublă 07 copeici metrul. Stofa albastră am cumpărat-o în aceeaşi zi în magazinul din or. Alexăndreni. Am cumpărat un metru la preţul de o rub. 60 cop. Stofa galbenă am

luat-o de-acasă, dintr-o fostă faţă de pernă în care păstram ciorapii, fularele de iarnă etc. Drapelul l-am cusut în seara de 27 iunie în debaraua mea. Nimeni nu m-a văzut. Pe teritoriul fabricii am intrat sărind gardul. Din secţia unde lucrez am luat căngile şi m-am urcat pe coş. Toate acestea le-am întreprins conştient şi chibzuit. Prin aceasta am încercat să arăt că Moldova este teritoriu al României şi eu doresc ca Moldova să se unească cu România. Am demonstrat întregii lumi şi conducerii dorinţa mea - că [Moldova] trebuie să se unească cu România. Anume

În aceeaşi zi de 28 iunie i-a fost deschis un dosar penal, art. 71 Cod Penal al RSSM - aţâţarea vrajbei interetnice - şi art. 218 - huliganism. A fost percheziţionat la domiciliu, unde nu s-a găsit nimic deosebit, cu excepţia unei scrisori adresate lui Brejnev, pe care îl informa despre activitatea nesatisfăcătoare a fabricii de zahăr. La 3 iulie a fost arestat. La început, ancheta a fost efectuată de procuratura r-nului Lazovsk, iar mai târziu a fost preluată de KGB. Au urmat nenumărate interogări şi confruntări la Securitate. Despre politica de cadre, Muruziuc explica: „Când aceste persoane (Andrei Veşcă, Victor Burduniuc, Ion Mânzatu ş.a. - colegii lui de lucru - n.n.) s-au pronunţat deschis asupra faptului că administraţia nu ţine cont de faptul că la fabrica noastră există cadre calificate care sunt folosite ca muncitori necalificaţi, dar, din motive necunoscute, invită muncitori din alte regiuni, ei au fost învinuiţi de naţionalism. Aproximativ în luna mai

1965 m-am întâlnit la stadionul fabricii cu Veşcă (Andrei). Nu ţin minte exact despre ce vorbeam, ştiu că am vorbit şi despre problema asemănării limbii moldoveneşti cu cea română şi că alfabetul rusesc nu poate reda toate nuanţele limbii moldoveneşti. De exemplu, Veşcă îmi spunea că numele meu Gheorghe, dacă îl scrii cu litere ruse, literele „e” şi „o” sună despărţite una de alta, prin aceasta deformându-se numele meu, în timp ce (în română) ele se pronunţă împreună”. (…) După părerea mea, împărţim fără temei cultura noastră în moldovenească şi română… Cultura moldovenească şi cea română formează un tot întreg. (…) Neregulile de la fabrică eu le-am pus pe seama conducerii fabricii, persoane care nu sunt băştinaşe, adică nu sunt moldoveni, sunt veniţi, iar interesul lor se rezumă doar la un salariu mare şi cât mai puţin să lucreze”. În cadrul anchetei, anchetatorul a pus la dubiu capacităţile mintale ale lui Muruziuc şi a dispus efectuarea expertizei psihiatrice (efectuată între 21 septembrie şi 11 octombrie 1966). Concluzia expertizei a fost clară – învinuitul nu suferă de asemenea maladie. Sora lui Gheorghe Muruziuc, Elena, care locuieşte la Ungheni, mi-a mărturisit că o doamnă, membră a comisiei de expertiză, i-ar fi şoptit chiar din start: „Ştii, Gheorghe, comisia poate decide orice, însă te consider sănătos şi nu voi admite să fii declarat alienat”. După eliberare, Gh. Muruziuc a căutat-o mult timp să-i mulţumească, dar n-a găsit-o. Ancheta a fost efectuată întrun termen-record, timp de patru luni (pe parcursul investigărilor, Muruziuc a refuzat avocatul). La 29 octombrie i-a fost înmânat rechizitoriul. Peste două săptămâni, la 16 noiembrie 1966, Judecătoria Supremă a RSS Moldoveneşti, după două zile de şedinţă specială ţinută la Bălţi, l-a condamnat pe Gheorghe Muruziuc la doi ani privaţiune de libertate, regim general. A fost internat în lagărul din Sverdlovsk (fostul Ivdellag, unul din locul deţinerii moldovenilor arestaţi de NKVD după 28 iunie 1940) şi a stat termenul integral. Potrivit unei expertize, drapelul lui Gheorghe Muruziuc avea următoarele dimensiuni: doi metri şi 57 centimetri lungime şi 78 centimetri lăţime. A fost ars la 13 ianuarie 1967 de către colaboratorii KGB. Revenit la baştină, el a lucrat la Bălţi la o întreprindere de construcţii. A fost reabilitat prin Hotărârea Judecătoriei Supreme a RSSM din 11 martie 1991. Gheorghe Muruziuc a decedat la 25 septembrie 1998, fiind înmormântat în cimitirul din Făleşti. Au mai rămas în viaţă fratele Victor şi sora Elena. Copiii săi - Mihail şi Vadim îşi câştigă pâinea cum pot.


12

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

Paradoxuri comuniste

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

Călăii bunelului idolii nepotului

Primul din dreapta Isidor Sârbu

B

unelul liderului PCRM, Vladimir Voronin, a fost condamnat de patru ori de către organele represive ale regimului comunist sovietic.

În numărul din 24 octombrie 2008, TIMPUL publica un interviu inedit cu Isidor Sârbu, bunelul lui Vladimir Voronin din partea mamei, din s. Corjova, r-nul Dubăsari, interviu apărut cu titlul „O viaţă canonită ca atâtea altele” în nr. 1 al revistei „Cartea moldoveană”, anul 1943. Soarta dramatică a lui Isidor Sârbu, care a avut de suferit mult de pe urma regimului totalitar comunist, a generat ecouri de presă şi atitudini de compasiune ale

societăţii civile. În procesul elaborării Studiului privind crimele regimului totalitar comunist din RM, am consultat mai multe mii de dosare din arhivele MAI şi SIS şi, SURPRIZĂ!, zilele trecute am descoperit în noianul de poze, făcute în acele arhive,

numele lui Isidor Sârbu, dar şi al Tatianei Sârbu, bunica fostului preşedinte al RM. Documentele arată calvarul pe care l-a trăit Isidor Sârbu împreună cu soţia şi copiii săi sub regimul sovietic, ceea ce confirmă încă o dată veridicitatea interviului din 1943: 1) răsculăciţi în anul

*** Extras Troica NKVD a RSS Ucrainene pentru RASS Moldoveneas-

Procesul-verbal Nr. 3 14 ianuarie 1936 În componenţa Preşedinte: Şeful Direcţiei NKVD a RSSU pentru RASSM tov. DJAVAHOV Membri: Şeful Direcţiei Miliţiei a NKVD a RASS, tov. MOROZOV Şeful Biroului paşapoarte tov. HOROŞILOV Cu participarea: Procurorului tov. SKULSKI Secretarului tov. DOKUŢKI Nr. 3. S-a ascultat: Dosarul nr. 202, al secţiei raionale de miliţie Dubăsari, privind învinuirea cetăţeanului Sârbul Isidor Filipovici, a.n. 1881, născut în s. Corjova, r-nul Dubăsari, RASS Moldovenească. Din culaci. Pe art. 80, alin. 1, Cod Penal al RSSU. Sârbul Isidor Filipovici - a.n. 1881, născut în s. Corjova, raionul Dubăsari, RASS Moldovenească. Culac şi răsculăcit, decăzut din drepturile de alegător. Căsătorit, la întreţinere - soţia Tatiana, a.n. 1881. Nu activează în agricultură şi actualmente nu deţine careva bunuri. Mijloacele pentru întreţinere le dobândeşte prin lucrări sezoniere şi cerşetorie. La 20/VII 1935 i s-a ridicat paşaportul pe motiv că a fost eliberat nelegitim. În baza Hotărârii Sovietului Comisarilor Norodnici nr. 440, de către Secţia raională de miliţie Dubăsari i s-a interzis să se afle în localităţile cu statut special. În urma interzicerii contrasemnată, Sârbul a plecat în Pervomaisk, unde i s-a eliberat paşaport, cu care s-a întors în raionul Dubăsari. La 28 decembrie 1935, secţia raională de miliţie Dubăsari îl reţine pe Sârbul şi îl obligă să părăsească localitatea. A semnat pentru a pleca, dar continua să locuiască în s. Corjova. Ca rezultat i s-a intentat dosarul privind expulzarea administrativă, cu lăsarea învinuitului la libertate. Interogat la şedinţa Troicii, Sârbul I. F. a mărturisit că la Pervomaisk nu a reuşit să-şi găsească de lucru, ca urmare a decis să se întoarcă acasă şi să nu plece nicăieri. S-a hotărât: Sârbul Isidor Filipovici, pentru încălcarea regimului de paşapoarte şi încălcarea regimului de şedere în localităţile cu statut special, să fie închis pentru un termen de TREI ani în locurile de detenţie generală, termenul de calculat din 14 ianuarie 1936. Să fie arestat. Dosarul de transmis în arhivă. Preşedintele Troicii /ss/ DJAVAHOV Membri: /ss/ MOROZOV /ss/ HOROŞILOV Procuror /ss/ SKULSKI Secretar /ss/ DOKUŢKI

1933 şi lăsaţi fără o fărâmă de pâine, împreună cu cei şapte copii pe care îi aveau; 2) judecaţi şi exilaţi în anul 1935, cu interdicţia de a veni la Corjova; 3) judecaţi din nou, la 14 ianuarie 1936, de „troica” NKVD pentru că au „încălcat regimul de paşapoarte şi pe cel de şedere

*** Extras Troica NKVD a RASS Moldovenească Procesul-verbal Nr. 4 1 februarie 1938 În componenţa: Preşedinte: Şeful Direcţiei NKVD a RSSU pentru RASSM, căpitan de miliţie, tov. POSPELOV Membri: Şeful secţiei, locotenent inferior de miliţie tov. GHERTNER Şeful biroului căutări penale, locotenent de miliţie tov. IVANOVSKI Cu participarea: Procurorului tov. KOLODI, Secretarului tov. DOKUŢKI S-a ascultat: Dosarul secţiei raionale de miliţie Dubăsari de învinuire a lui Sârbul Isidor Filipovici, a.n. 1879, locuit. s. Corjova, r-nul Dubăsari, moldovean, ţăran-culac, fără ocupaţie, ştiutor de carte, condamnat anterior, cetăţenie URSS. Pe art. 80-1 Cod Penal al RSSU Sârbul Isidor Filipovici, culac, averea în 1933 i-a fost confiscată. În 1935, în calitate de culac supus represiunilor, secţia raională de miliţie Dubăsari i-a refuzat eliberarea paşaportului şi Sârbul a fost exilat în zonă cu statut special. La 14 ianuarie 1936, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, Sârbul I. F. a fost judecat de troica NKVD a RSS Ucrainene pe art. 80-1 CP al RSSU şi condamnat la TREI ani de închisoare cu regim general, (pedeapsă) schimbată prin decizia troicii NKVD a RSSU din 29/IV-1936 la TREI ani interdicţie de a locui în regiunile cu statut special ale URSS. La 26/X-37, Sârbul I. F. a fost reţinut de către secţia raională de miliţie Dubăsari şi a fost obligat, prin semnătură, să părăsească regiunea cu statut special. La 26 ianuarie 1938, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, Sârbul I. F. a fost arestat de secţia raională de miliţie Dubăsari şi închis la închisoarea din Tiraspol. Chemat la şedinţa Troicii, Sârbul I. F. a declarat că nu a părăsit (regiunea cu statut special) fiind bolnav. S-a decis: Sârbul Isidor Filipovici, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, să fie condamnat la închisoare pe un termen de DOI ani în închisoare cu regim general, cu termen din 26 ianuarie 1938. Dosarul de transmis în arhivă.

în zona cu statut special” (prin zonă cu statut special se înţelegea satul Corjova de pe malul Nistrului, baştina eroilor noştri); 4) judecaţi şi condamnaţi la 1 februarie 1938, a patra oară, tot de organele represive comuniste, fiind din nou deportaţi. Nu se cunoaşte dacă cineva

dintre urmaşii lui Isidor şi ai Tatianei Sârbu ar fi depus cerere pentru reabilitarea lor. Chiar dacă nepotul, Vladimir Voronin, ignoră trecutul familiei sale, documentele pe care le publicăm mai jos arată urmele crimelor comuniste. (Documentele sunt traduse din rusă după original, cu mici intervenţii de ordin stilistic şi se referă la ultimele două episoade din calvarul familiei Sârbu, al cărei nume a fost schimonosit de NKVD.) Mihai Taşcă, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

*** S-a ascultat: Dosarul secţiei raionale de miliţie Dubăsari de acuzare a lui Sârbul Tatiana Chirilovna, a.n. 1880, locuit. s. Corjova, r-nul Dubăsari, moldoveancă, ţărancă-culac, fără ocupaţie, ştiutoare de carte, căsătorită, cetăţ. URSS. Pe art. 80-1 Cod Penal al RSSU Sârbul Tatiana Chirilovna, culac, în 1933 averea i-a fost confiscată. În 1935, în calitate de culac supusă represiunilor, a primit refuz de la secţia raională de miliţie Dubăsari privind eliberarea paşaportului şi a fost exilată în zonă cu statut special, dar în 1936 s-a întors în s. Corjova şi a fost luată la evidenţă. La 26/X-37, Sârbul T. C., în calitate de culac supusă represiunilor, a fost reţinută de către secţia raională de miliţie Dubăsari, i-a fost anulată şederea în zona cu statut special şi a fost obligată, prin semnătură, să părăsească regiunea cu statut special. La 20 decembrie 1937, Sârbul T. C. a fost reţinută a doua oară, fiind obligată, prin semnătură, să părăsească (regiunea cu statut special), dar ea a încălcat regimul de paşapoarte şi continua să locuiască în regiunea cu statut special. La 26 ianuarie 1938, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, Sârbul T. C. a fost arestată de secţia raională de miliţie Dubăsari şi închisă la închisoarea din Tiraspol. Chemată la şedinţa Troicii, Sârbul T. C. a declarat că nu a părăsit (regiunea cu statut special) fiind bolnavă. S-a decis: Sârbul Tatiana Chirilovna, pentru încălcarea regimului de paşapoarte, să fie condamnată la închisoare pe un termen de UN an închisoare cu regim general, cu termen din 26 ianuarie 1938. Dosarul de transmis în arhivă. Preşedintele Troicii /ss/ POSPELOV Membri: /ss/ GHERTNER /ss/ IVANOVSKI Procuror /ss/ KOLODI Secretar /ss/ DOKUŢKI Iată calvarul unei familii de moldoveni care, trecând prin toate nelegiuirile şi umilinţele la care a fost supusă de regimul comunist, a sperat întotdeauna că va fi liberă şi că cei în numele cărora s-a sacrificat – copiii şi nepoţii – vor preţui această jertfă. Ex-preşedintele Voronin este unul dintre acei nepoţi. Numai că s-a dat de cealaltă parte. De partea călăilor bunelului său. (M. T.)


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

fura ca în codru..

13

F

amilia Voronin triumfă în justiţia moldovenească. Judecătorul Eugeniu Clim de la Curtea de Apel Economică a respins cererea procurorului general de a rezilia contractul de arendă a celor aproximativ 700 ha de pădure în Ocolul silvic Ivancea (denumită şi pădurea Ţiganca, de la Trebujeni, Orhei). În acelaşi timp, localnicii afirmă că în ultima vreme terenurile familiei Voronin la Ţiganca se extind, construcţiile în interiorul pădurii sunt în toi, iar mistreţii fac ravagii pe terenurile lor. Valentina Baciu

La sfârşitul anului trecut, Procuratura Generală a iniţiat două dosare distincte pe anularea contractelor de arendă de pădure, pe un termen de 49 de ani, între SRL „Biotex-Com” şi Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”. Primul se referea la pădurea de la Ţiganca, unde se spune că ex-preşedintele Voronin şi-ar fi evacuat toată averea şi animalele de la Condriţa, iar cel de-al doilea - la peste 1200 ha de pădure din Ocolul silvic Anenii Noi. În ambele cazuri, procurorii invocau ilegalităţi la întocmirea acestor contracte (care s-au făcut fără concursul şi permisiunea autorităţilor publice locale), dar şi îngrădirea pădurilor cu sârmă ghimpată şi interzicerea accesului oamenilor în pădurile publice. În urmă cu două săptămâni, dosarul referitor la Ocolul silvic Anenii Noi a fost soluţionat pe cale extrajudiciară, după ce reprezentanţii „Biotex-Com” au anunţat în instanţă că acceptă rezilierea contractului pe motiv că nu au posibilităţi financiare de a achita suma pentru arendă. Acest contract data din 12 martie 2008 şi se referea la arendarea a 1.265,6 ha de pădure, la un preţ de 315 lei/ha, în total 398.664 lei anual, spune Marcel Dimitraş, procurorul care se ocupă de cele două cazuri. În cazul Ţiganca, condiţiile contractuale erau aceleaşi - termenul de arendă 49 de ani, 315 lei/ha/anual, în total 291.492 lei pe an, contractul datând din 10.03.2008.

Contract ilegal şi netransparent Procurorul spune că a luat încheierea judecătorească acum câteva zile, pe care, cu siguranţă, Procuratura, în interesul statului, o va ataca în instanţa supremă. Potrivit judecătorului Clim, firma lui Voronin Jr. „nu ar fi încălcat careva cauze contractuale sau legale, mai mult ca atât, până la momentul examinării cauzei, AS „Moldsilva” nu a înaintat faţă de SRL „Biotex-Com” careva pretenţii în legătură cu exploatarea terenurilor din fondul silvic”. Asta în timp ce procurorii susţin că actul de arendă

Pădurea tatălui şi a fiului „Moldsilva” face interesele familiei Voronin a fost întocmit ilegal şi netransparent; pădurea de la Ţiganca şi Rotunda (în total 696,796 ha) a fost îngrădită cu sârmă ghimpată şi este păzită de băieţii de la „Fulger”; „Biotex-Com” a ridicat câteva construcţii (o vilă, o casă din bârne, o fermă pentru fazani şi una pentru porci, ocol pentru oi, grajd pentru cai, depozit, iaz, cascadă, fântână arteziană, moară, reţele inginereşti de tot felul) fără autorizaţii şi fără acordul „Moldsilva”; arendaşul a suprapopulat zona cu animale de vânătoare, fapt care a afectat pădurea, dar şi populaţia din satele situate în apropiere.

Cele 700 de hectare sunt… mai multe Demersul procurorilor este bazat pe numeroase plângeri venite de la locuitorii din Trebujeni şi Morovaia. Localnicii s-au plâns şi Consiliului raional Orhei, care a investigat în ultimele luni situaţia din pădurea Ţiganca. „Nu cred că justiţia o s-o scoată la capăt. Nu există interes”, afirmă consilierul raional Vasile Roman, care investighează cazul de mai bine de trei ani. Potrivit acestuia, la o următoare şedinţă aleşii raionali vor dezbate raportul comisiei. „Am depistat încălcări de milioane de lei. Fostul şef „Moldsilva-Orhei”, Scutelnic, umblă acum fugar, după ce a cauzat o datorie statului de peste patru mln. lei”, mai afirmă Roman. Aceeaşi sursă spune că, în urma investigaţiilor comisiei raionale, s-a

constatat că cele 700 ha de pădure arendată în realitate sunt mult mai multe. În porţiunea îngrădită cu sârmă ghimpată şi păzită de băieţii de la „Fulger” intră acum şi porţiuni de terenuri agricole şi drumuri de acces dinspre satele învecinate Trebujeni, Maşcăuţi, Susleni, Molovata, Holercani, Oxintea. Atât ţăranii din Trebujeni, cât şi cei din Maşcăuţi, se plâng că mistreţii periodic ies din pădure şi le distrug terenurile lucrate cu atâta chin. În toamna trecută la Trebujeni s-a pierdut astfel recolta de pe mai bine de 30 ha, iar la Maşcăuţi - de pe mai bine de 80 ha. Nimeni nu le-a plătit oamenilor despăgubiri. „Este o suprapopulare de animale în pădure şi ele vin după mâncare în sat”, afirmă primarul de Maşcăuţi, Vasile Enache.

Interesul tatălui, firma băiatului „Biotex-Com” SRL este una din firmele lui Oleg Voronin, deşi el nu figurează printre fondatori: are acţiuni la Banca „FinComBanc”, unde Oleg Voronin este preşedinte al Consiliului de administrare, şi activează pe aceeaşi adresă - str. Vasile Alecsandri, 79 -, unde figurează şi celelalte firme ale familiei Voronin. Potrivit unor investigaţii jurnalistice, „Biotex-Com” a fost implicată într-o reţea de trafic cu ovule şi mame-surogat. În actele de la Camera Înregistrării de Stat, drept prim-fondator figura Ghenadie Scripcaru, fostul bodyguard al lui Oleg Voronin asasinat la 31 martie 2008, la Ceadâr-Lunga. Actualmente, firma are doi fondatori: Margareta Malcoci şi Angela Scripcaru (soţia lui Ghenadie). Întâmplător sau nu, în 1988, Oleg Voronin a fondat o firmă

care se numea la fel „Biotex” şi se ocupa de creşterea plantelor nonvirotice, de programarea bazei de date şi de comercializarea calculatoarelor şi programelor de calculator. Amintim că pădurea de la Ţiganca

a intrat în atenţia lui Vladimir Voronin în 2005, după o vânătoare de pomină în Codrii Orheiului. La scurt timp, pădurea a fost arendată de SRL „TON”, după care la sfârşitul lui 2006 cei mai mari pădurari ai ţării - V. Voronin, V. Tarlev, V. Colesnicenco, V. Molojen, I. Miculeţ, V. Chirtoacă - au fondat Asociaţia obştească „Ţiganca”, care şi-a schimbat ulterior numele în „FAR”, au încheiat un alt contract de arendă pe 20 de ani. În martie 2007, „Biotex-Com” devine arendaşul pădurii Ţiganca, iar toate acareturile au fost transmise ultimei, contractul fiind reînnoit în martie 2008.

Şi Curtea de Conturi vorbeşte despre ilegalităţi Recent, Curtea de Conturi a scos la iveală ilegalităţile comise la semnarea contractelor de arendă în cazul pădurii de la Ţiganca, decizie încă nepublicată, respectând prezumţia de nevinovăţie. Potrivit auditului, „Moldsilva” a dat în arendă fără ca firma lui Voronin Jr. să prezinte un

plan de management, aşa cum prevede legea. De asemenea, chiar pădurarii-şefi de la Orhei au constatat suprapopularea cu animale a terenurilor arendate de SRL „Biotex-Com”. O altă abatere de la lege se referă la preluarea pădurii de către „BiotexCom”. „Deşi, la 28.12.2006, SRL „TON” şi „Moldsilva” au decis rezilierea contractului (…) în septembrie 2007, SRL „TON” a comercializat SRL „Biotex-Com” valori materiale amplasate pe acest teritoriu în sumă de 360,0 mii lei, inclusiv bazinul acvatic cu valoarea de 22,1 mii lei, asupra căruia nu deţinea documente ce confirmau dreptul de proprietate”, se spune în raportul CC. Referitor la construcţiile neautorizate, Curtea constată că „Gospodăria Vânătorului” (vila principală) şi alte două construcţii auxiliare au fost ridicate cu încălcarea legislaţiei, care prevede că atribuirea terenurilor din fondul forestier se efectuează de către autoritatea silvică centrală, de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale. De asemenea, în raport se menţionează că ÎS „Orhei” a dat acceptul pentru construcţii prin semnarea unui proces-verbal (fără număr şi dată), iar primarul de Trebujeni a eliberat „nelegitim” certificatul de urbanism şi autorizaţie de construcţie, pe care ulterior consiliul local le-a anulat (prin decizia nr. 11 din 04.02.2010). „O altă parte din bunurile amplasate pe terenurile arendate de către SRL „Biotex-Com” aparţin ÎS „Orhei”, şi anume: moara cu motor electric, căsuţe din lemn – trei unităţi, ţarc pentru porci şi voliere pentru fazani, grajd pentru cai, depozit, subsol, hrănitoare şi adăpătoare pentru animale, majoritatea acestora fiind edificate pe parcursul anilor 20072009. Documentar, aceste bunuri au fost transmise în arendă la 01.06.2009 (contractul nr. 38, încheiat între ÎS „Orhei” şi SRL „Biotex-Com”), cu plata lunară pentru arendă stabilită în sumă de 6,0 mii lei”, se mai spune în raportul de audit. Oare câte rapoarte şi câţi procurori trebuie să mai spună că Oleg şi Vladimir Voronin au călcat în picioare legea, pentru ca justiţia să facă parte şi celor drepţi?


14

www.timpul.md

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

satiric „Stataliştii”

Atac asupra prostiei Pornografia televizată „Atac asupra Moldovei” pe care a realizat-o o gaşcă de beţivi de serviciu ai comuniştilor demonstrează nu numai prostia omenească a conducătorilor organelor de forţă care au asistat la naşterea ei, ci ne mai şi convinge că azi în televiziune este posibil orice. Azi, tehnica TV deschide creatorului mii de oportunităţi de a modifica realitatea şi de a remodela situaţiile, astfel că, în urma trucurilor de montaj, vaca devine bou, Voronin devine treaz, criza din Moldova aduce numai belşug şi prosperitate, Mişin devine Făt-Frumos, Greceanaia se preface în Ileana Cosânzeana cu bazooka la şoldul stâng, Tkaciuk se dă peste cap cu ochii pe faţă şi revine cu ochii pe dos, Iovv se trezeşte, Calin poate citi, lui Grişa Petrenko, atunci când aiureşte, îi ies bube roşii pe vârful nasului. Cu alte cuvinte, salcia devine pom şi comunistul se face om. Multe le poţi compune cu tehnica asta de la televiziune. Cum s-a întâmplat, de exemplu, cu evenimentele din 6 şi 7 aprilie. Toţi cei prezenţi la proteste au văzut că Filat, Urecheanu şi Chirtoacă încercau să calmeze tineretul pornit rău împotriva lui Voronin şi a comuniştilor, cum liderii opoziţiei îi chemau pe studenţi să nu se lase atraşi de provocatori, să nu participe la distrugerea clădirilor. Dar ce ne-au arătat regizorii de curte în „Atac asupra Moldovei”? Au arătat cu totul altceva sau, cum spune moldoveanul, Starîş, SIS-ul şi Procuratura au întors lumea cu dosul în sus. Asta-i tehnica de la televiziune. Progres, oameni buni! Progres şi fantezie. Iar ca să înţelegeţi mai bine, vă ofer câteva pilde. Iată, de exemplu, Voronin stă alături de Greceanaia. Stau oamenii şi vorbesc despre grijile lor bugetare. Dar, dacă eşti Starîş la cap şi om de televiziune, poţi să le-o faci de să le iasă pe ochi. Poţi să-i filmezi în picioare la guvern, dar, la montarea materialului, îi poţi plasa prin suprapunere (dar nu unul pe altul) în baie. Şi toată lumea o să se întrebe: da’ ce căuta Voronin cu Greceanaia în baie? Chiar poţi merge şi mai departe şi, folosind montajul trucat, îi scoţi Zinei capul şi îl montezi pe cel al lui Mark Tkaciuk. Şi toată lumea o să se întrebe: da’ ce fac ei acolo în baie Mark Tkaciuk în fusta lui Greceanaia şi Vladimir Voronin în haine de hipodrom, cu biciul în mână? Încearcă, stimate alegător, să răspunzi la această întrebare. Grea întrebare. Dar lucrurile pot fi simplificate pentru electoratul stabil al comuniştilor. De exemplu, îl arăţi pe Voronin discutând cu Tkaciuk în baie, dar pe coloana sonoră dai monologul lui Voronin de la conferinţa de presă din 24 iunie. „Armeanskaia bania (baie armenească). Cine o să ridice săpunul de pe podea?”, întreabă Voronin. Mark priveşte sfios în jos. În baie este cald şi camera de filmat arată cum îi ţâşnesc broboane de sudoare pe frunte. Ce ar putea să creadă ţăranul moldovean care vede sudoarea şi aude despre armean şi săpun? Că adică ce fac ei acolo oare cu săpunul? Dar televiziunea poate face şi alte minuni. De exemplu, îl filmezi pe Voronin descheindu-i pantalonii lui Chirtoacă. Imaginea coboară lent, apare mâna tremurândă a lui Voronin în prim-plan. Mâna trage senzual de şliţ, camera de filmat surprinde surâsul ideologic al preşedintelui în exerciţiu. Cadrele se perindă cu stabilitate. Mâna lui Voronin tremură din ce în ce mai tare, de parcă este a doua zi după o vizită în teritoriu, toată lumea holbează ochii la ecran şi se întreabă: oare ce caută Voronin în chiloţii primarului? Tensiune maximă şi, când toţi se aşteptau la ceea ce gândeau, Voronin face hop! şi bagă un şobolan. Chirtoacă scoate şobolanul şi i-l trăsneşte în cap lui Voronin. Şeful statului ţipă, privind la cameră: „Atac la statalitate!”. Şobolanul nu zice nimic. Nu-i aşa că-i un scenariu excelent pentru Starîş, Reşetnikov şi procurorul general? Chiar ar putea produce un serial întreg: „Atac asupra preşedintelui”. Primul episod - „Atac asupra preşedintelui în baia armenească”. Episodul doi - „Atac asupra preşedintelui cu şobolanul în cap”. Episodul trei - „Atac asupra preşedintelui cu coniac şi vodcă”. Ar mai urma şi alte creaţii, de exemplu, un film pe motivele poveştii „Ivan Turbincă”. Rolul Morţii este jucat de Anatol Popuşoi, care primeşte ordin de la Comitetul Central să roadă trei ani numai stejari tineri. Camera arată în prim-plan măselele rozătorului, surcelele care sar împreună cu bucăţi de dinţi pentru că stejarii sunt prea tari. Dar asta e televiziunea. Pentru ca Popuşoi să nu simtă durerea, Starîş pune pe fundal cântecul „Noi suntem români”. Arcibald Tămâie

Voi sunteţi urmaşii Romei?

De la o bucată de vreme, hoarde de „statalişti” cu stea în frunte au năvălit ca lăcustele peste biata Moldovă. Geme Moldovioara noastră de atâta „statalitate”, pentru că purtătorii acestei invenţii lingvistice sunt mulţi şi grei, agresivi şi gălăgioşi, obraznici şi hrăpăreţi, care calcă în picioare orice numai ca să-i placă celui mai mare inventator al acestui marasm propagandistic. Apar la televizor şi se cracănă „stataliceşte” şi verbal mutrele unor tipi şi tipese care îşi smulg părul de pe piepturile umflate de medalii voroniniste şi se dau drept întemeietorii şi apărătorii „statalităţii” moldoveneşti. Priviţi-le, imaginar, la ecranul NITului pe Maşa Postoiko şi „podruşka” ei din tinereţe - Zina Greceana, care le vorbesc moldovenilor într-o limbă neidentificată despre cum ele, Maşa şi Zina, atunci când erau aproape fete mari, s-au aşternut stataliceşte sub tancurile comuniste. „Era 7 noiembrie 1989, îşi aminteşte cu extaz mustos Maşa. Ne-am adunat un grup de cetăţeni - eu, Zinca, Vitea Stepanukă, Vova Ţurcan, Vasea Iov, Saşka Jdanov, Vanea Calin şi alţi anticomunişti şi ne-am culcat crăcănaţi şi crăcănate în faţa tancurilor sovietice”. „Era tare „prikolino”, sare cu amintirile Zinca. Eu le-am arătat limba tanchiştilor şi ei, speriaţi, mi-au arătat o armă - că eu anume de atunci am dragoste faţă de arme. Da’ Vova Ţurcan flutura cu tricolorul bortelit şi-i striga lui Vova Vorona, care aştepta parada militară alături de Senea Grossu: „Vova, Vova, nu uita că Moldova nu-i a ta!”. Maşa nu se lasă nici ea mai prejos: „Neam adunat lângă spitalul de boli infecţioase, unde am văzut-o pe Jenea Ostapcika, cea care tocmai ieşea. „Jenea! Jenea! - am strigat-o -, aruncă cu „pirojoace” în tanchişti că, poate, li-i foame, fa! Aşa am mai râs atunci, ei bogu, da continuam să stăm dişălate în faţa tancurilor, ca să nu treacă tanchiştii. Dacă trec - numai peste noi…”. La ecran apar imagini documentare cu Jenea, care aruncă cu chifle, iar una îl nimereşte în frunte pe Vova Vorona. „Iată aşa s-au cunoscut cei doi”, comentează vocea lui Starîs de după cadru. Paralel, şi la NIT este demonstrat un documentar despre faptele „stataliste” vitejeşti ale lui Markuşa Tikaciuk şi Oleşka Reid-Man, care au mers voluntari în 1992 să

lupte la Nistru împotriva cazacilor şi a armatei ruseşti. Povesteşte Markuşa: „Eram tare înciudat pe ruşi. L-am sunat la „mobilinik” pe Reid-Man şi l-am întrebat ce face. El mi-a zis că învaţă limba română. Eu nu l-am crezut şi i-am zis: „Hai să ne înscriem voluntari, ca să luptăm pentru „statalitatea şi independenţa” Moldovei”. El a zis: hai. Aşa ne-am luat de mâini şi neam dus la Cocieri. Oleşka tresare din amintiri: „Acolo, erau mulţi „statalişti”, dar şi mulţi păduchi în tranşee. Nu aveam arme. Eu mi-am amintit de bunelul David

borta tricolorului şi arătându-i, femeieşte, fundul lui Vorona. La care Vorona exclamă: „Iaca, Iura ista-i bărbat adevărat!”. Cubreacov dă foc comitetului comsomolist, unde era şef în tinereţe, şi coace la flacără pop-corn în grafie latină. Pe fundal se aude cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!” şi se vede cum Grişa Pitrenku îi primeşte pe românii basarabeni în rândurile comsomolului. Toţi râd fericiţi. Aşteaptă să fie primit şi Stepan Saakareanu. La N4 rulează neanunţat documentarul „Nahren s pleaja”. Un

şi aruncam în Smirnov cu pietre. Iar când am terminat de aruncat, Markuşa m-a chemat pe secret şi a zis că Igari Nikalaevici Smirnov are nevoie de statutu’ juridic. Imediat am sunat la Moscova şi ne-au trimis două kilograme de statute. Aşa, eu cu Markuşa, am adus pacea pe pământul „statalităţii moldoveneşti”. Markuşa îşi aminteşte cu groază: „Cât eu întăream statalitatea cu Smirnov, ştiţi lui Oleşka ce i-a trecut prin cap? Iaca aşa un patron…” - şi arată cu mâinile în părţi. „I l-am scos. Pentru asta, prizidentu m-a decorat odată cu cei decoraţi pentru slujba din 7 aprilie 2009”. Şi la EU TV - un thriller despre lupta pentru statalitate. Iată-l pe Iurca Roşca cu capul băgat în

serial de regizorul Tolea Papşoi despre evenimentele din 7 aprilie. Tolea adună lemne din pădure, iar corespondentul îl întreabă pluralist: „Ce să faci cu lemnele, Tolea?”. La care acesta răspunde în şoaptă: „Reşetnicu mi-a telefonat că şefu’ vrea să facă „şaşlâc” pe pragul parlamentului”. Cântă păsărelele. După atâta luptă pentru „statalitate”, Maşa, Zina, Vova, Vasea, Iura, Jenea, Tikaciuk şi Ivan Ivanovici Bodiul se zbenguie fericiţi în poieniţă. E soare şi bine. Rochiţele sar în sus, pantalonaşii - la fel. La un moment dat, se aude un vuiet antistatalist: „Jos comuniştii! Jos comuniştii!”. „Da’ parcă noi suntem comunişti?”, se enervează Oleşka şi caută repede portofelul… Anti-Statalistul


vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

www.timpul.md

15

satiric Actualitatea clasicilor

Epigrame

Nu am, Voronin, cu tine nimic

Termen pentru Voronin

Nu am, moarte, cu tine nimic Grigore Vieru Nu am, Voronin, cu tine nimic. Eu nici măcar nu te urăsc Cum te blestemă unii, vreau să zic, Ori de câte ori te zăresc. Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi, Ce ai face tu şi cum ar fi, Dacă Olejka tău, într-o zi, Bătut de poliţişti, ar muri? Nu am, Voronin, cu tine nimic. Eu nici măcar nu te urăsc. Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar nu din teroare trăiesc. Nu frică, nu teamă Silă de tine mi-i, Că, deşi ai avut şi tu mamă, Ai ajuns să te răzbuni pe copii… Alexandru Frişcu

Pentru iubitul prezident Opt ani e-un termen de-ncercare, Vreo zece-ar fi suficient, Dar, evident, la închisoare. Ion Diviza

Căi diferite

Ca să-şi atingă scopul nou propus, Nu-şi mai cruţau toţi oponenţii truda: Cei liberali cu ruga la Isus, Iar comuniştii căutând pe Iuda. Valentin Portas

Fratele mai mare

Îmi ia din casă bucuria, Îmi ia şi dor, şi libertate, Îmi ia toţi codrii şi câmpia Şi-mi lasă... dragostea de frate!

Poporul

Educaţia comunistă a maselor Au prostit opt ani poporul Dânşii cu televizorul, Azi mai mult decât atâta: Îl prostesc deja cu bâta.

Fiind el însuşi un tezaur Istorie integrată Şi-a vremii conştiinţă trează, Poporul are mâini de aur... Dictatura roşie, de ani buni, Când le ridică şi votează. Gheorghe Bâlici E-o enciclopedie de minciuni. Dumitru Popov, Drochia

Atac la Preşedinţie Cu pietre aruncau Studenţii, activiştii; În geamuri nimereau Din plin doar securiştii!

Unui politicastru Politician cu barbă, Şi-a făcut de cap la noi, Iar acuma e… în iarbă, Cum s-ar zice - la gunoi. Teodor Popovici


16

vineri, 1 OCTOMBRIE 2010

www.timpul.md

Timpul

COTIDIAN NAțIONAL INDEPENDENT

La solicitarea cititorilor

Orarul audienţelor miniştrilor şi viceminiştrilor P

e adresa redacţiei vin mai multe scrisori în care cititorii ne roagă să-i ajutăm să ia legătura cu unii funcţionari publici din diferite instituţii ale statului. Întrucât nu toţi cetăţenii au acces la Internet, mulţi nu pot vizualiza pagina web a Guvernului, unde e stocată această informaţie. Pentru a le veni în ajutor cititorilor noştri, publicăm, pentru început, telefoanele de contact ale membrilor Cabinetului de miniştri. Aşadar, vă puteţi înscrie în audienţă la următoarele numere de telefon:

Ministerul Economiei Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele: 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.01.07, (022) 23.74.48 Octavian Calmâc, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele: 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.05.91 Ilarion Popa, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale fiecărei luni, orele: 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.05.91 Sergiu Ciobanu, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale fiecărei luni, orele: 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.06.72 Ministerul Finanţelor Veaceslav Negruţa, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 23.35.75 Victor Barbăneagră, viceministru În a doua zi de luni a lunii curente, orele 14.00-19.00 Maria Cărăuş, viceministru În a patra zi de luni a lunii curente, orele 14.00-19.00 Gheorghe Trocin, viceministru În a treia zi de luni a lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 22.13.00, (022) 22.73.62 Ministerul Justiţiei Alexandru Tănase, ministru În prima şi a treia zi de luni a lunii curente, orele 13.00-17.00 Oleg Efrim, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 13.00-17.00 Gheorghe Susarenco, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 13.00-17.00 Tel.: (022) 23.33.40 Ministerul Afacerilor Interne Victor Catan, ministru În prima şi a treia zi de luni ale fiecărei luni, orele 14.00-19.00 Relaţii directe la tel.: (022) 22.83.01 În ultima zi de sâmbătă a fiecărei luni, orele 11.00-13.00   Iurie Cheptănaru, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.53.42 Vasile Dragomir, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 73.93.11 Dumitru Ursachi, viceministru În prima, a doua şi a patra zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.55.96 Responsabil pentru organizarea audienţei este Sergiu Covali, şef al Serviciului relaţii cu publicul şi petiţii, tel.: (022) 25.56.50

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministru În prima zi de luni a lunii curente, orele 16.00-19.00 Tel.: (022) 57.82.19, (022) 57.82.05 Natalia Gherman, viceministru În a doua zi de luni a lunii curente, orele 16.00-19.00 Tel.: (022) 57.82.07 Andrei Popov, viceministru În a treia zi de luni a lunii curente, orele 16.00-19.00 Tel.: (022) 57.82.07 Ministerul Apărării Vitalie Marinuţa, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.21.92 Iurie Dominic, comandantul Armatei Naţionale În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 25.20.17 Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale Marcel Răducan, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente. Tel.: (022) 20.45.66 Ion Pascal, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente. Tel.: (022) 20.45.69 Anatolie Zolotcov, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente. Tel.: (022) 20.45.69

Ministerul Educaţiei Leonid Bujor, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (022) 23.33.48 Loretta Handrabura, viceministră (învăţământul profesional, superior, acreditarea) În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (373 22) 23-38-48 Tatiana Potâng, viceministră (învăţământul preuniversitar, instituţii republicane) În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (022) 23.38.48 Ministerul Culturii Boris Focşa, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Gheorghe Postică, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (022) 22.76.20 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Valentina Buliga, ministra Muncii şi Protecţiei Sociale Tel.: (022) 26.93.01  Sergiu Sainciuc, viceministru Tel.: (022) 26.93.01 Ana Vasilachi, viceministră Tel.: (022) 26.93.60 Vadim Pistrinciuc, viceministru Tel.: (022) 26.93.60

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Valeriu Cosarciuc, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Vasile Bumacov, viceministru Prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Ştefan Chitoroagă, viceministru Prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Dumitru Godoroja, viceministru Prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-19.00 Tel.: (022) 23.34.27

Ministerul Sănătăţii Vladimir Hotineanu, ministru        În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-18.00 Octavian Grama, viceministru În a doua şi a patra zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-18.00 Gheorghe Ţurcanu, viceministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00 -17.00 Mihai Magdei, viceministru În prima şi a patra zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (022) 72.99.07; (022) 26.88.18

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor Anatol Şalaru, ministru Prima şi a treia zi de luni, ora 15.00 Tel.: (022) 82.07.02 Boris Gherasim, viceministru Prima şi a doua zi de luni, ora 15.00 Tel.: (022) 82.07.07 Valeriu Ciubuc, viceministru Prima şi a doua zi de luni, ora 15.00 Tel.: (022) 82.07.26

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor Alexandru Oleinic, ministru Tel.: (022) 25.11.02 Dorin Recean, viceministru Tel.: (022) 25.11.18 Dona Şcola, viceministră Tel.: (022) 25.11.55 Mihaela Iacob, viceministră Tel.: (022) 25.11.55

Ministerul Mediului Gheorge Şalaru, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00  Tel.: (022) 20.45.07 Corneliu Mârza, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (022) 20.45.07  Lazăr Chirică, viceministru În prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 14.00-17.00 Tel.: (022) 20.45.06; (022) 20.45.07

Ministerul Tineretului şi Sportului Ion Cebanu, ministru În prima şi a treia zi de luni ale lunii curente, orele 15.00-17.00 Tel.: (022) 82.08.61 Oleg Ţulea şi Nicolae Andronachi, viceminiştri Prima şi a doua zi de luni ale lunii curente, orele 15.00-17.00 Tel.: (022) 27.73.52

ABONAREA CONTINUĂ Cinci apariţii pe săptămână; Cele mai avantajoase preţuri de abonare; Două ediţii speciale, color, oferite gratuit:

8 PAGINI

PREȚ - 2 LEI

Parlamentul a fost dizolvat La 28 noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate

P

reședintele interimar, Mihai Ghimpu, a semnat ieri decretul de dizolvare a Parlamentului și a anunţat organizarea pe data de 28 noiembrie a unui nou scrutin. Decretul intră în vigoare astăzi. Actualul Parlament va avea mandat valabil până la întrunirea viitorului legislativ, perioadă în care va putea adopta legi ordinare și hotărâri, inclusiv să decidă ridicarea imunităţii deputaţilor comuniști Vladimir Voronin și Anatolie Popușoi. PAGINA 2

UE şi SUA ar putea să devină mediatori

I

eri, la Viena, s-a încheiat a patra în acest an reuniune în formatul “5+2” pe marginea procesului de reglementare a problemei transnistrene.

2 luni 30.00 27.50 48.00 44.00 42.00 74.00 74.00 122.00

În cadrul discuţiilor, viceprimministrul Victor Osipov a făcut o prezentare privind acţiunile recente întreprinse de Guvernul RM în vederea sprijinirii populaţiei și a producătorilor din regiunea transnistreană. În context, s-a constatat că recenta

decizie de a facilita exporturile pe calea ferată a produselor originare de pe malul stâng al Nistrului are potenţialul de a elimina una dintre sursele de tensiune, ce afectează procesul de negocieri. Participanţii la reuniune au convenit să întreprindă în viitorul apropiat noi acţiuni în formatul “5+2”, dar și în celelalte formule, axate pe promovarea măsurilor de consolidare a încrederii. Partea moldovenească s-a pronunţat pentru intensificarea contactelor de

9 771857

2 4 4 8 0 0

RESPONSABIL DE EDIŢIE: Arcadie Gherasim

Despre criza spiritului la moldoveni

PAGINA 4

PAGINA PAGINA6 6

BUNĂ DIMINEAŢA!

Repriza a doua, blestemata... Sorina ªtefârþã În ultimul supliment al TIMPULUI, dedicat integrării europene, am publicat rezumatul unui raport aproape optimist pe Parteneriatul Estic, făcut public de către Centrul Român de Politici Europene. „Moldova ar putea fi povestea de succes care să dea viabilitate și credibilitate Parteneriatului...”, conchideau autorii studiului în care ţara noastră este prezentată ca un adevărat lider al acestui proiect. Concluzii îmbucurătoare, deși nu m-am abţinut atunci să nu bag și o mică „strâmbă” jurnalistică - „Vor reuși oare moldovenii să nu uite că în fotbal există și repriza a doua?..”, se întrebau în poza ce însoţea articolul doi bărbaţi simbolici, privind la o hartă... Căci nu o dată fotbaliștii, inclusiv cei moldoveni, luptă cu abnegaţie în prima repriză, își menţin ritmul, marchează un gol, iar în repriza a doua, îmbătaţi de succes, se lasă pe tânjeală și... pierd. INTEGRAREA EUROPEANÃ, PAS CU PAS Azi, la Chișinău încep să sosească, pentru o reuniune neoficială, delegaţi din 24 de ţări ale Uniunii Europene, membri ai Grupului „Prietenii Moldovei”, creat la începutul acestui an. Evenimentul - care va întruni nouă miniștri de Externe, câţiva secretari de stat, ambasadori și alţi oficiali europeni, inclusiv Comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Stefan Fule - este de o amploare și anvergură cum nu s-au mai întâmplat în istoria R. Moldova independente. Iar faptul că aceste personalităţi au găsit o zi sau, în unele cazuri, doar câteva ore ca să vină la Chișinău este un mesaj clar de susţinere și încurajare a opţiunii europene a ţării noastre. Doar că - ...și iarăși o să bag o „strâmbă” ziaristică 2010, NR. 9 SEPTEMBRIE - atunci când oficialii europeni au aderat la Grupul E timpul să știi Unicul Cotidian Național „Prietenii Moldovei”, politicienii moldoveni jucau PARTENERI Politici Publice Acest supliment apare cu sprijinul Fundaţiei germane „Friedrich Ebert” (FES) şi al Guvernului Estoniei, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor entuziasmaţi o primă repriză dintr-un Institutul meci dedecisiv Miºcarea Europeanã din Moldova instituţionale ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, implementat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova. pentru soarta noastră a tuturor. Evoluţiile Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia FES; a Guvernului Estoniei sau a PNUD Moldova. Asociaþiapolitice pentru Politicã Externã din Moldova din ultimele zile ne arată că nenorocita și blestemata repriză a doua din fotbalul politic moldovenesc s-ar putea nici să nu aibă loc. Și ar fi păcat, când suntem atât de aproape de a deveni „o poveste de succes”...

INTEGRAREA EUROPEANA, PAS CU PAS

Maxima zilei

Privire din exterior

Ce putem oferi noi Uniunii Europene?

Vor reuși oare moldovenii să nu uite că în fotbal există și repriza a doua?..

D

upă acceptarea României în UE, la 1 ianuarie 2007, Republica Moldova a devenit, în mod logic, candidatul următor la integrare, sunt de părere Lyndon Allin, expert IREX pentru Moldova, și Mathew Rojanski, directorul Programului Rusia și Eurasia al Fundaţiei Carnegie pentru Pacea Internaţională, într-un articol publicat pe pagina-web a Fundaţiei.

Potrivitlor,Moldova are destule argumente pentru a �i acceptată în UE. În primul rând, Moldova poate să ofere multe avantaje economice, cum ar �i forţa de muncă mobilă și pozitiv apreciată SEPTEMBRIE 2010, NR.2 peste hotare; pământuri agricole fertile care acoperă circa 40% din PIB-ul ţării și care pot �i mai rentabile în condiţiile unui management avansat; o și Oroare infrastructură largă, dar care Adevăr necesită investiţii și o piaţă de desfacere mică dar deschisă pentru produsele europene. Iar echipa de miniștri din Guvernul condus de Vlad Filat, ce a lansat campania „regândește Moldova”, simbolizează potenţialul de care dispune această ţară. În al doilea rând, RM ar �i prima republică din CSI ce ar adera la UE, ceea ce ar încuraja și vecina Ucraina, să aplice reformele necesare pentru realizarea ambiţiilor sale europene. Integrarea în UE ar avea un impact pozitiv și asupra Transnistriei, a cărei economie de mult timp se bazează pe comenzi din Europa, iar facilitarea accesului pe piaţa europeană ar determina Chișinăul și Tiraspolul să găsească un compromis.

R

epublica Moldova ar putea �i povestea de succes care să dea viabilitate și credibilitate Parteneriatului Estic, este una dintre concluziile studiului „Parteneriatul Estic - instrucţiuni de utilizare. Republica Moldova ca o oportunitate”, făcut public la 8 septembrie la București. Autorii studiului, realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), consideră că proiectul european nu a adus îmbunătăţiri notabile în vecinătatea estică a Uniunii Europene, la ceva mai bine de un an de la lansarea lui, în mai 2009.

E timpul să știi!

Ce-ai păţit? Nimic…

PAGINA 23

C

O

N

C

Fii alături de Europa!

Ina Surdu:

„Dacă ar trebui să mă fac mai urâtă pentru un rol bun, n-aș ezita” PAGINA 15

Culinar.md

Fii frumoasă cu AVON!

E timpul să te apreciezi la justa valoare și să ai grijă de frumuseţea ta. Completează talonul de participare de mai jos și obţine șansa de a fi norocoasa posesoare a unui set complet de produse cosmetice oferite de AVON. Expediază talonul la adresa redacţiei: MD-2005, Chișinău, bd. Grigore Vieru, 22/2. Participă și intră în posesia noii colecţii de produse AVON Câștigătoarea va fi desemnată prin tragere la sorţi.

TALON DE PARTICIPARE Numele________________________________________________________________________________________________________________________ Adresa________________________________________________________________________________________________________________________ Telefonul_______________________________________________________________________________________________________________________

Câștigătoarea concursului din ediţia trecută, din 10 septembrie, este Oxana Erșov din orașul Rezina.

Salată mexicană cu legume Dosarele minții

Petru Stratulat petru@umbluliber.com Citiţi cu atenţie paginile ce urmează, răspundeţi corect la întrebare, decupaţi talonul și expediaţi-l pe www.umbluliber.com adresa redacţiei. Câștigătorul va �i desemnat prin tragere la sorţi. Premiul Dialogul va �i un setsună de cărţi de la cunosEditura „Cartier”. cut? În lumea bărbaţilor acesta e un semnal mare Începând cu ce datăde pașapoartele biometrice alarmă: femeia este vor �i obligatorii pentru toţi cetăţenii Republici Moldova? enervată. De obicei, nesimţirea Câștigătorul concursului dinarătării ediţia nr.de 8 din lângă ea, dedin a nu o băga luna august este Alexei Gutium s. Cotiujeni, atât depentru mult pe r-l Briceni. Felicităriînșiseamă telefonaţi-ne cât și-ar dori, reprezintă detalii! elementul declanșator al furiei feminine frumos împachetate în vârful de lance al designului dumnezeiesc. O frumuseţe care întotdeauna este pregătită să taie adânc „porcul” de lângă ea, pe cel care nu o înţelege și căruia nu-i pasă îndeajuns de mult de existenţa sa. De-a lungul vremurilor, m-am tot confruntat cu acest scurt schimb de replici. Că a venit după ce am petrecut prea mult timp la computer cu spatele la ea sau după ce am fost prea captivat de un documentar fabulos despre Univers pe Discovery, în timp ce ea gătea în PAGINA 16-17 bucătărie, finalitatea a fost aproape de fiecare dată aceeași: liniștea mormântală și „mirosul” morţii din aerul unui viitor câmp de bătălie. - Ce-ai păţit?, întreb eu cu speranţa că… - Nimic… - Este clar că ai ceva. Ce ai? - Nimic, ţi-am zis, răspundea ea aproape PAGINA 18 întotdeauna privind în jos cu boticul activat într-un mod evident. De ce nu spune direct ce o deranjează? Poate pentru că, în foarte multe cazuri, ea dorește ca el, intuitiv, să o înţeleagă, uitând că el folosește mai mult emisfera stângă a creierului, nu pe cea dreaptă, răspunzătoare și de emoţii și INTUIŢIE?..

Școala, între obligaţie și plăcere

EDIȚIE SPECIALĂ. SE DIFUZEAZĂ GRATUIT. RESPONSABIL DE EDIȚIE GHEORGHE BUDEANU. TIRAJ 50.000

REDACTOR-ȘEF: SORINA ȘTEFÂRŢĂ

Moldova ar putea �i o poveste de succes

Femeia

TIMPUL - Ediție Specială

17

Parteneriatul Estic, instrucţiuni de utilizare:

„Niciodată nu se minte atât de mult ca înaintea unor alegeri, în timpul unui război sau după o vânătoare...” (Georges Clemenceau)

lucru la toate nivelurile, reiterând imperativul asumat în comun de a relansa negocierile oficiale până la sfârșitul anului. Remarcând activizarea partenerilor internaţionali, inclusiv declaraţiile și iniţiativele lor, făcute la cel mai înalt nivel, vicepremierul Osipov a apreciat că aceasta indică asupra posibilităţii ca Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii să devină mediatori în procesul de negocieri, de rând cu Rusia, Ucraina și OSCE.

*Preţurile sunt indicate în MDL şi includ tariful pentru difuzare.

Fii în pas cu TIMPUL!

E timpul să știi

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău

PAGINA 3

ABONEAZĂ-TE LA TIMPUL! 1 lună 15.00 13.75 24.00 22.00 21.00 37.00 37.00 61.00

ISSN 1857-2448

ANUL IX, NR.176 (1380)

Lujkov, demis din funcţia de primar al Moscovei, după 18 ani

INTEGRAREA EUROPEANĂ, PAS CU PAS şi FEMEIA

POŞTA MOLDOVEI PM 21592 (ediţia de vineri) PM 23592 (ediţia de vineri) Pentru pensionari şi invalizi PM 24592 (ediţia de vineri) Pentru persoane juridice PM 21751 (ediţiile de luni, marţi, miercuri, joi) PM 23751 (ediţiile de luni, marţi, miercuri, joi) Pentru pensionari şi invalizi PM 24751 (ediţiile de luni, marţi, miercuri, joi) Pentru persoane juridice PM 21752 (ediţiile de luni, marţi, miercuri, joi, vineri) PM 24752 (ediţiile de luni, marţi, miercuri, joi, vineri) Pentru persoane juridice

www.timpul.md e-mail: secretariat@timpul.md

Unicul Cotidian Național MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 2010

Maluri de Prut

ani împreuna

Director: Constantin Tănase

U

R

S

TALON DE PARTICIPARE NUME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PRENUME. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ADRESĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

........................................................ ........................................................ TELEFON. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

RĂSPUNS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................................ ........................................................

A trecut mai bine de un an de la lansarea o�icială, în luna mai 2009, a Parteneriatului Estic (PE), o iniţiativa polono-suedeză care încearcă să dea un nou impuls relaţiilor dintre UE și șase vecini est-europeni (Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Armenia). Principalele obiective ale PE sunt asocierea politică și integrarea economică a acestor ţări cu UE. Raportul aduce argumente în sprijinul ideii că, deși se pot observa unele realizări, PE este departe de a-si atinge potenţialul și are nevoie de câteva succese vizibile. Perioada trecută de la lansarea PE nu a adus îmbunătăţiri notabile în regiune. Economiile ţărilor din vecinătatea estică au fost serios afectate de criza economică globală și nu s-au remarcat îmbunătăţiri

nici pe frontul democraţiei, R. Moldova �iind probabil singura excepţie. De asemenea, nu s-a ameliorat nici situaţia con�lictelor (îngheţate) din regiune. Studiul CRPE susţine o implicare mai mare a UE în vecinătatea sa estică. UE ar trebui să �ie gata să intervină și să sprijine ţările din vecinătate să facă faţă crizelor politice și economice, precum recenta interdicţie impusa de Rusia vinului exportat de R. Moldova. De asemenea, trebuie avut în vedere că cele șase ţări din PE nu reprezintă un grup coerent, astfel că trebuie să se facă o diferenţiere clară a acestor ţări în funcţie de reformele realizate și de obiectivele pe care și le propun în relaţia lor cu Uniunea Europeană. Detalii și recomandări - în pag. 23

Se dă undă verde pentru zborurile low cost? Premierul Vlad Filat i-a adresat președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, o scrisoare prin care anunţă intenţia RM de a adera la Spaţiul European Aviatic Comun. În scrisoare se spune că RM dorește liberalizarea transportului aerian și admiterea companiile aeriene low cost în ţara noastră. Pentru aceasta, premierul a propus delegarea, în viitorul imediat, a unei misiuni de evaluare a nivelului de pregătire al ţării noastre pentru liberalizarea spaţiului aerian și identi�icarea echipei de negociatori din partea UE pentru discuţiile pe marginea noului cadru de cooperare în domeniul transportului aerian. Aderarea RM la Spaţiul European Aviatic Comun va contribui la dezvoltarea economiei naţionale, va duce la scăderea preţurilor la biletele de avion

CM YK

și va contribui la creșterea industriei turismului. Spaţiul European Aviatic Comun include toate statele membre ale Uniunii Europene, statele candidate la aderare, Elveţia și Norvegia.

Timpul Ediție Specială - Partea 1  

De ce nu trebuie să votăm comuniștii