Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2053 12 - 14 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Liga baronilor sfideazã NATO melania.cincea@timpolis.ro UA anunþã cã se vor concentra pe lupta împotriva corupþiei în Europa Centralã ºi de Est, în strânsã colaborare cu UE. Pentru a sublinia importanþa luptei anticorupþie, Ambasada SUA premiazã procurorul general al DNA, Laura Kövesi, sub a cãrui conducere procurorii “au continuat sã investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmã cu un deceniu”. În acest timp, premierul României ºi, dupã toate indiciile, viitor prezidenþiabil, transmite mesajul cã baronii sãi puºcãriabili sunt mai importanþi decât partenerii strategici ai României. UA au transmis un nou un semnal României cã, mai ales în contextul escaladãrii confictului ruso-ucrainean, au nevoie, în NATO, de parteneri care sã lupte eficient cu corupþia ºi sã susþinã statul de drept. „Þãrile care nu au un stat de drept puternic, care nu au o justiþie independentã, instituþii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acþiuni pe care Rusia le desfãºoarã în Ucraina”, transmitea, venit la Bucureºti, Hoyt Yee, asistentul adjunctului secretarului de stat american pentru Europa ºi Eurasia, Victoria Nuland. La o întâlnire, organizatã cu ºefii tuturor partidelor politice, la care Victor Ponta nu a mers. Deºi a fost o vizitã anunþatã din timp ºi deºi pe ordinea de zi fuseserã probleme de importanþã majorã ºi pentru România. ai mult, imediat dupã aceea, de 1 mai, dl Ponta mergea la Constanþa, în fieful a doi baroni cercetaþi de DNA pentru fapte de corupþie, care, nu o datã, au ieºit în peisaj cu declaraþii virulente la adresa procurorilor anticorupþie – Nicuºor Constantinescu ºi Radu Mazãre. Cu ultimul, a fãcut bãi de mulþime, exact în cartierul de locuinþe sociale „Henri Coandã”, care apare în dosarul DNA în care Radu Mazãre este cercetat pentru fals în declaraþii ºi luare de mitã. Mai mult, ºi-a declarat public susþinerea faþã de acesta: „Stau lângã cine trebuie. O sã fiu alãturi de Radu”. Cum poate fi interpretatã o astfel de atitudine? rept gafã? Nu, pentru cã nu e prima datã când îºi susþine public propriul baronet cercetat pentru fapte de corupþie, în faþã cãruia ºia exprimat, de multã vreme, speranþa preluãrii „controlului politic al DNA”. Recent, dupã arestarea liderului PSD ºi CJ Mehedinþi, Adrian Duicu – cercetat într-un dosar de corupþie în ale cãrui stenograme apare ºi numele premierului, în contextul unui posibil trafic de influenþã – dl Ponta le promitea baronilor cu probleme penale: „În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieºi Bãsescu, îi vom face dreptate ºi lui Costicã Nicolescu, ºi celorlalþi”. Nu e prima datã nici când afiºeazã aceastã atitudine faþã de partenerii americani ºi, implicit, faþã de NATO. În ianuarie, deºi pe agenda publicã a premierului nu figurase nicio altã întâlnire care sã-i fi determinat absenþa, a evitat întrevederea cu Victoria Nuland. Venitã în România sã avertizeze cã „un sistem corupt nu numai cã slãbeºte democraþia din interior, însã face þarã vulnerabilã, ci ºi la influenþele din afara graniþelor, care ar dori sã exerciute o presiune nejustificatã asupra politicilor economice, de stat ºi larea deciziilor”. În plus, în cinci zile în care, oficial, nu s-a ºtiut unde este primul-ministru al României, acesta nu a avut nicio reacþie publicã la adresa mesajului reprezentantului Departamentului de Stat al SUA. rept sfidare? Se poate spune aºa. Prin aceastã atitudine, dl Ponta transmite cã între Departamentului de Stat al SUA, NATO ºi baronii cercetaþi pentru corupþie opteazã pentru cei din urmã, expunând astfel România riscului de a intra sub controlul politic al unor sfere de influenþã corupte. Exact pericolul din faþa cãruia, partenerii americani le transmiteau oficialilor români sã se fereascã, mai ales în actualul context geopolitic extrem de tensionat ºi problematic pentru România. titudinea d-lui Ponta nu doar indigneazã, ci îngrijoreazã. Cu atât mai mult cu cât, dorindu-se preºedintele unui stat membru NATO, partener strategic al SUA, apare întrebarea dacã nu cumva are, pentru eventualitatea ajungerii la Cotroceni – moment în care ar deveni ºi ºef al CSAT –, un alt plan, de schimbare a strategiei naþionale?

S

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

1,6 milioane de euro pentru paza autostrãzilor

Transfer cu „nebuloase” ale acþiunilor Aeroportului la Consiliul Judeþean Pe lângã eventuala ºi prezumtiva împãrþire a acþiunilor cu Primãria Timiºoara, preluarea pachetului majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara de cãtre Consiliul Judeþean a ridicat o serie de semne de întrebare la ultima ºedinþã de plen a C.J.T. existând nelãmuriri legate de transferul clãdirilor Aeroportului, nelãmuriri care, susþin mai mulþi aleºi judeþeni, încã nu s-au lãmurit.

S

pag. 3

Parlamentari PSD “trag la rãspundere” miniºtri PSD pentru lipsa investiþiilor în infrastructura Timiºului Deºi pânã acum, la fiecare adoptare de buget, parlamentarii din opoziþie au atras atenþia asupra faptului cã Timiºul a fost complet uitat la împãrþirea banilor pentru investiþii de infrastructurã, acum chiar un parlamentar PSD este cel care îi aminteºte ministrului PSD Dan ªova de lipsa banilor pentru proiectele de infrastructurã promise judeþului.

M

pag. 3

Primãria Timiºoara vede în vehiculele electrice o alternativã pentru transportul urban

D

Deºi nu s-a descurcat pânã acum prea bine cu proiectele clasice de descongestionare a traficului din Timiºoara ºi reducere a poluãrii – proiecte precum cel legat de pasajele Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã sau cel de completare a inelului de centurã –Municipalitatea s-a angrenat într-un proiect legat de popularizarea utilizãrii vehiculelor electrice. Unii specialiºti se aratã, însã, rezervaþi în privinþa ºanselor folosirii acestor vehicule pe scarã largã la Timiºoara. pag.11

Sindicatele cer boicotarea partidelor politice, la europarlamentare

D

A

Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi vrea sã achiziþioneze servicii de pazã a patrimoniului pentru 183 de kilometri de autostradã, pe o perioadã de un an, valoarea cumulatã a celor ºase contracte scoase la licitaþie fiind estimatã la 1,6 milioane euro.

Printre autostrãzile a cãror pazã este contractatã în prezent se numãrã ºi trei tronsoane din vestul þãrii. Este greu de precizat însã, raportat la valoarea mare a contractului, cât de utilã va fi contractarea acestor servicii. pag. 6

În plinã campanie pentru europarlamentare, un surprinzãtor mesaj de boicotare a reprezentanþilor partidelor politice vine din partea mediului sindical. Cartel Alfa cere tuturor membrilor, dar ºi, în general, românilor cu drept de vot, sã se prezinte la vot ºi sã boicoteze reprezentanþii tuturor partidelor politice, fie prin votarea unor independenþi, fie prin „vot alb”. Cu sau fãrã aceste îndemnuri, Timiºul s-ar putea remarca din nou prin recorduri de absenteism la urne, la ultimele alegeri europarlamentare înregistrându-se o prezenþã la urne de 22,21%. pag. 10


2

social

12 - 14 mai 2014

Fundaþia directorului Filarmonicii Banatul, evacuatã de Primãrie l Primãria se pregãteºte de o nouã licitaþie vizând încredinþarea spaþiului

unui “om serios”

Fundaþia Academicã Culturalã Timiºoara, deþinutã de directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, a fost evacuatã din spaþiul deþinut în clãdirea Bastionului, din zona Pieþei 700, a anunþat viceprimarul Traian Stoia. Asta, dupã ce instanþa a decis în favoarea Primãriei Timiºoara, sancþionând FACT pentru neachitarea unor datorii restante cãtre Municipalitate. ligia.hutu@timpolis.ro

FACT, evacuatã silit. Primãria pregãteºte o nouã licitaþie, cu adresant cunoscut? Anunþul legat de evacuarea FACT din incinta Bastionului a fost fãcut vineri, de cãtre viceprimarul Traian Stoia, care a informat ºi cã spaþiul a fost eliberat în prezenþa unui executor judecãtoresc: “Preluarea s-a fãcut de un executor, deci nu a fost nevoie de un proces-verbal între cel care închiriazã ºi cel care obþine chiria”. FACT datoreazã Primãriei peste 280.000 de lei, a informat Traian Stoia, sumã care figureazã înscrisã pe facturi ce au fost emise deja. Viceprimarul a prezentat ºi imagini din interiorul spaþiului ocupat pânã nu demult de FACT, în prezent, extrem de deteriorat. Viceprimarul a apreciat cã responsabilitatea pentru starea jalnicã în care a ajuns acest spaþiu revine, în parte, ºi Primãriei: „Nu a verificat la timp ºi nu a fãcut ceea ce trebuia fãcut”. Din declaraþiile viceprimarului a rezultat însã ºi cã spaþiul recent eliberat s-ar afla deja în atenþia unui potenþial investitor, despre care a lãsat sã se înþeleagã cã îi este cunoscut, întrucât l-a

catalogat drept “un om serios”, ºi referitor la care a precizat cã ar dori sã facã, dupã câºtigarea licitaþiei, „o berãrie de tip nemþesc, unde berea sã se facã la faþa locului”.

Viceprimarul a respins în trecut existenþa unor mize de ordin personal Informaþia legatã de câºtigarea de cãtre Primãrie a procesului cu F.A.C.T. a fost anunþatã încã de la finalul lunii

noiembrie 2013 de cãtre viceprimarul Traian Stoia. Care anunþa de atunci cã Primãria va recurge la serviciile unui executor judecãtoresc, pentru punerea în aplicare a sentinþei, prin care Fundaþia Academicã Culturalã Timiºoara va fi executatã silit. Viceprimarul afirma cã importantã pentru reprezentanþii Municipalitãþii este recuperarea datoriei, sumã aferentã neplãþii de cãtre FACT a obligaþiilor cãtre Municipalitate, timp de mai bine de un an ºi jumãtate. Traian Stoia mai preciza atunci ºi cã decizia de executare silitã este

motivatã de raþiuni de ordin strict administrativ ºi cã ea urmãreºte apãrarea intereselor financiare ale Primãriei, nefiind vizat în niciun fel, într-o manierã personalã, Coriolan Gârboni, preºedintele FACT. La rândul sãu, Ioan Coriolan Gârboni a declarat, în toamna anului trecut, cã nu îi este cunoscut în detaliu cursul procesului aflat pe rol cu Primãria Timiºoara, precizând cã de chestiunile procedurale se ocupã avocatul sãu. Reprezentantul FACT a mai precizat atunci ºi cã soarta unui astfel de proces se poate decide în decursul mai multor

ani, dar cã interesul nu este acela de a perpetua o situaþie conflictualã ºi ºi-a exprimat nãdejdea cã s-ar putea ajunge la o înþelegere cu reprezentanþii Municipalitãþii. Chestionat dacã recuperarea de cãtre Primãrie a datoriei restante va reprezenta o problemã, directorul Filarmonicii a precizat cã banii necesari plãþii datoriei se aflã în contul FACT ºi cã nu se pune probema unui refuz, în cazul în care procesul va fi câºtigat de Municipalitate.

Un contract cu un istoric controversat FACT a închiriat de la Primãrie, în 2007, un spaþiu de 200 de metri pãtraþi în interior ºi 470 de metri pãtraþi amplasaþi în curte, în clãdirea Bastionului din zona Pieþei 700. Dupã ce viceprimarul Traian Stoia a preluat sarcina de a gospodãri destinele patrimoniale ale imobilelor deþinute de Primãrie, au apãrut ºi primele informaþii legate de situaþia neclarã a contractului încheiat de FACT. O seamã de aspecte au fost reclamate ca fiind în neregulã de cãtre reprezentanþii Municipalitãþii. Astfel, viceprimarul a fãcut referire, încã din luna august a anului trecut, la iminenta, pe atunci, evacuare forþatã a reprezentanþilor FACT din spaþiul deþinut în clãdirea Bastionului, de pe strada Coriolan Brediceanu, vizavi de clãdirea Clinicii de Oftalmologie. Traian Stoia a anunþat acelaºi lucru la final de octombrie 2013, când estima cã executarea silitã a chiriaºului de la Bastion va avea loc în aproximativ douã sãptãmâni. Viceprimarul mai spunea, la vremea respectivã, cã a discutat cu proprietarul FACT., directorul Filarmonicii, pe care l-ar fi înºtiinþat cã, dacã nu va preda

spaþiul ºi nu va aduce cheile reprezentanþilor Primãriei, va dispune aplicarea imediatã a legii. Nemulþumirile legate de contract, formulate de viceprimar imediat dupã preluarea poziþiei sale administrative, au fost numeroase ºi ele au fãcut referire inclusiv la expirarea contractului de închiriere, încã din luna octombrie 2012. Nicio notificare prealabilã, cu 30 de zile înainte de expirarea contractului, potrivit legii, vizând o posibilã intenþie a chiriaºului de prelungire a contractului, nu ar fi ajuns, însã, la reprezentanþii Primãriei. În plus, a semnalat Traian Stoia, nu au fost respectate clauzele contractuale asumate iniþial de chiriaº. În plus, a mai informat el. FACT ar fi subînchiriat, fãrã consimþãmântul Primãriei, spaþiul deþinut, unei societãþi comerciale, S.C. Versatile Art S.R.L., al cãrei unic acþionar este chiar FACT. Versatile Act S.R.L. avea însã un obiect de activitate diferit de activitãþile culturale declarate ca scop iniþial. Potrivit informaþiilor oferite de Traian Stoia, imediat dupã ce aceastã societate a intrat în posesia

de 24 de ani un reper al cetãþii

spaþiului, Primãriei i s-ar fi solicitat “permiterea funcþionãrii unui bar, cu servicii de alimentaþie ºi spectacol. Punctul forte al acestora erau niºte exerciþii în jurul unei bare din inox”. Despre contractul iniþial, asumat de FACT, reprezentantul Municipalitãþii afirma cã acesta fãcea referire explicitã la imperativul întreþinerii imobilului ºi la necesitatea efectuãrii unor investiþii de minimum 70% din valoarea totalã contractualã. Traian Stoia i-a indicat ºi în trecut drept responsabili pentru perpetuarea stãrii de fapt care s-a soldat cu acumularea unei valori atât de mari a datoriilor FACT cãtre Municipalitate pe angajaþii Primãriei Timiºoara, mai cu seamã pe cei îndrituiþi “sã gestioneze averea publicã”. Vizat de declaraþiile viceprimarului a fost, în mod explicit, ºeful Biroului Urmãrire Venituri din Valorificarea Patrimoniului din cadrul Direcþiei Economice a Primãriei, pe care Traian Stoia l-a catalogat drept “absolut penibil”. Chestionat atunci de TIMPOLIS cu privire la conþinutull afirmaþiilor viceprimarului cu referire la valoarea prestaþiei sale profesio-

nale, Bogdan Dumitru, ºeful Biroului Urmãriri Venituri din Primãria Timiºoara, a preferat sã fie reþinut în de-

claraþii faþã de superiorul ierarhic ºi sã nu comenteze în niciun fel referirile jignitoare ale acestuia la adresa sa.


eveniment

12 - 14 mai 2014

3

Transfer cu „nebuloase” ale acþiunilor Aeroportului la Consiliul Judeþean l Mai mulþi consilieri judeþeni au nelãmuriri legate de transferul clãdirilor

Aeroportului Timiºoara

„Situaþia nu s-a clarificat”

Pe lângã eventuala ºi prezumtiva împãrþire a acþiunilor cu Primãria Timiºoara, preluarea pachetului majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara de cãtre Consiliul Judeþean a ridicat o serie de semne de întrebare la ultima ºedinþã de plen a C.J.T. existând nelãmuriri legate de transferul clãdirilor Aeroportului, nelãmuriri care, susþin mai mulþi aleºi judeþeni, încã nu s-au lãmurit. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Clãdirile Aeroportului – subiect de controverse Transferul pachetului majoritar de acþiuni ale Aeroportului Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean a constituit ºi la ultima ºedinþã de plen un subiect de controverse, mai mulþi aleºi judeþeni având dubii legate de transferul bunurilor imobile ale aeroportului. Conform acestora, dupã ce s-a aprobat ca administraþia judeþeanã sã devinã acþionar principal, deþinând 80% din acþiuni, este normal ºi legal sã se primeascã prin transfer, în domeniul public, integral toate bunurile aflate în domeniul public al statului ºi administrarea aeroportului în acest moment, mai puþin pista ºi instalaþiile aferente pistei. Or, spun aleºii judeþeni, din lectura proiectului de hotãrâre rezultã cã se

transferã un numãr minim de terenuri ºi de construcþii în domeniul public al Consiliului Judeþean. „Noi vom asigura, ca ºi acþionari majoritari întrucât deþinem 80% ºi deci vom stabili managementul aeroportului pentru cã aºa este normal ºi nu partenerul care deþine un procent de 20% din acþiuni. Acest fapt înseamnã fondul proprietãþii gestionat de o firmã privatã. Deci, noi, instituþie publicã suntem acþionari majoritari, iar acþionarul

minoritar este administrat de cãtre o firmã privatã. Prin urmare, este normal ca noi, Consiliul Judeþean, sã asigurãm managementul aeroportului”, au precizat consilierii judeþeni care au realizat interpelãri pe aceastã temã. Din pãcate, conducerea Consiliului Judeþean nu a putut da lãmuriri foarte clare pe aceastã temã. „Referitor la management vom discuta în momentul în care preluãm acþiunile ºi dupã ce vom semna preluarea aeroportului. Nu

am un rãspuns la întrebãrile puse de dumneavoastrã dar dupã cum ºtiþi am fost de acord sã dãm o parte din acþiuni cãtre Primãria Timiºoara cu condiþia cã partea majoritarã din acþiuni va rãmâne la Consiliul Judeþean care va asigura ºi partea de management a aeroportului astfel încât sã nu fim puºi în situaþia sã facem acest lucru cu o firmã privatã care vine din zona fondului proprietãþii”, a declarat preºedintele C.J. Timiº Titu Bojin.

Consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu, care se numãrã printre aleºii judeþeni care au realizat interpelãri pe aceastã temã, susþine cã, dacã situaþia nu se clarificã rapid, Consiliul Judeþean ar putea avea mari surprize legate de viitoarea gestionare a Aeroportului. „Din documente nu reiese deloc faptul cã administraþia judeþeanã preia ºi cele mai importante clãdiri ale Aeroportului, aºa cum ar fi normal. În mod normal, doar pista ºi aparatura aferentã pistei ar fi trebuit sã nu se transfere la administraþia judeþeanã, pentru cã trebuie sã rãmânã în domeniul public al statului, în cazul în care ne-am putea confrunta cu evenimente precum cele din Ucraina. În rest, toate celelalte bunuri imobile ale Aeroportului ar trebui transferate odatã cu pachetul majoritar de acþiuni”, spune Marius Martinescu. „În acele documentaþii de transfer pe care le-am vãzut nu apar acele imobile. ªi atunci e greu de spus în ce constã managementul Consiliului Judeþean, ca acþionar majoritar. Cred cã va fi unul mai mult onorific. ªi ne vom trezi parteneri cu o firmã privatã, lucru care poate genera o serie întreagã de probleme”, spune consilierul judeþean. Rãmâne de vãzut dacã, pânã la transferul efectiv al acþiunilor, se vor lãmuri problemele legate de transferul clãdirilor Aeroportului Timiºoara, de care se leagã extrem de multe interese economice.

Parlamentari PSD “trag la rãspundere” miniºtri PSD pentru lipsa investiþiilor în infrastructura Timiºului l Nemulþumiri legate de ºoseaua de centurã, Centrul Intermodal ºi autostrada Timiºoara - Deva Deºi pânã acum, la fiecare adoptare de buget, parlamentarii din opoziþie au atras atenþia asupra faptului cã Timiºul a fost complet uitat la împãrþirea banilor pentru investiþii de infrastructurã, acum chiar un parlamentar PSD este cel care îi aminteºte ministrului PSD Dan ªova de lipsa banilor pentru proiectele de infrastructurã promise judeþului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nemulþumiri în cadrul aceluiaºi partid Nemulþumirile parlamentarilor din Opoziþie, legate de lipsa alocãrilor de fonduri pentru investiþiile prioritare în infrastructurã ale judeþului Timiº par sã fi fost preluate abia acum chiar de cãtre o parte din parlamentarii timiºeni membri ai partidului de guvernãmânt. Astfel, deputatul PSD Cãtãlin Tiuch a cerut zilele trecute, printr-o interpelare parlamentarã, lãmuriri de la Dan ªova, ministrul PSD al Transporturilor cu privire la lipsa investiþiilor în infrastructura de transport. “Dupã cum

este cunoscut, obiectivul general al strategiei Guvernului României în domeniul transporturilor îl reprezintã asigurarea infrastructurii ºi serviciilor capabile sã fie suportul activitãþii economice ºi sociale, în vederea îmbunãtãþirii calitãþii vieþii românilor”, susþine deputatul. Parlamentarul îºi continuã pledoaria, menþionând cã “aceasta nu a reprezentat doar o temã importantã a campaniei electorale, ci este ºi motivaþia multor acþiuni pe care, atât eu, cât ºi colegii parlamentari PSD le-am întreprins. Judeþul Timiº, ca judeþ aflat la graniþa de vest a þãrii ºi care în timp a devenit cel mai atractiv centru economic al României, are în continuare nevoie de proiecte de infrastructurã de anvergurã, care sã atragã investiþii strãine ºi sã ofere noi perspective de cooperare regionalã.” În acest context, Cãtãlin Tiuch susþine abia acum, deºi problema treneazã, în ciuda promisiunilor, de ani buni, cã “în prezent, finalizarea ºoselei de centurã a Timiºoarei, proiectul Centrului Regional Intermodal de Transport Marfã Timiºoara, precum ºi autostrada Timiºoara – Deva sunt deziderate pe care cetãþenii din Timiº le au. Pânã acum nu am remarcat la Ministerul Transporturilor pe lista de prioritãþi obiectivele de mai sus.”

În acest sens, Cãtãlin Tiuch îl “trage de mânecã” pe Dan ªova, ministrul din acelaºi partid – PSD, solicitându-i sã-i comunice “modul în care Ministerul Transporturilor ºi-a schimbat poziþia faþã de proiectele în domeniul transporturilor din judeþul Timiº.” Solicitarea este una curioasã, având în vedere cã aceleaºi obiecþii nu au fost ridicate la adoptarea bugetului pe 2013 ºi 2014, când Timiºul nu a primit nici mãcar un leu pentru investiþiile mari în infrastructurã. Mai mult, la adoptarea bugetului pe acest an, Cãtãlin Tiuch preciza de la tribuna Parlamentului: “Bugetul de stat pentru 2014 este unul prin care Guvernul Ponta aratã cã are grijã de cei mulþi, este un buget echitabil, care asigurã o echilibrare ºi completare a mãsurile de protecþie socialã cu necesarul de fonduri pentru derularea proiectelor de investiþii.”

Resemnare la nivel judeþean Mai resemnat decât deputatul timiºean în privinþa ºanselor de realizare în perioada urmãtoare a unor proiecte prioritare pentru Timiº pare a fi preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, dacã e sã se facã raportarea doar la ºoseaua de cen-

turã. “Alocarea de fonduri nu a mai permis ºi prinderea finanþãrilor pentru centura Timiºoarei în bugetul consolidat de stat pentru acest an, fiind posibilã însã alocarea de fonduri care sã permitã finanþarea proiectului centurii ºi a lucrãrilor la alte drumuri naþionale ºi judeþene, la rectificarea bugetarã din acest an, lucru care ar permite demararea lucrãrilor, cu atragere de finanþare europeanã, pe exerciþiul bugetar 2014 – 2020”, a declarat Titu Bojin, confirmând oarecum orizontul lung de aºteptare al realizãrii unor astfel de investiþii.

de 24 ani un reper al cetãþii


4

actualitate

12 - 14 mai 2014

Semnele de circulaþie, furnizate Municipalitãþii, fãrã inventar l Curtea de Conturi este nemulþumitã de auto-auditarea Municipalitãþii

timiºorene

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Certificate de bunã purtare” acordate prea uºor Într-un raport fãcut public recent, inspectorii Curþii de Conturi aratã cã activitatea de control intern la nivelul Primãriei timiºorene nu se desfãºoarã pe coordonate mulþumitoare: “O concluzie care se desprinde este insuficienþa implementãrii de cãtre persoanele cu atribuþii a controlului intern, precum ºi o prea mare uºurinþã în acordarea vizei controlului financiar preventiv.” Inspectorii exemplificã în acest sens situaþia legatã de deficienþele consemnate cu ocazia verificãrii modului de recepþionare a lucrãrilor efectuate de cãtre S.C. Rosign S.A., a modului ºi documentelor care au stat la baza înregistrãrii în contabilitate a vânzãrii de locuinþe. Aceasta dupã ce, cu un an înainte, pe aceeaºi temã, deja celebrã a semnalizãrii rutiere în Timiºoara, care ar fi trebuit sã facã obiectul verificãrilor interne la nivelul Primãriei, Curtea de Conturi constata cã elementele de semnalizare furnizate Municipalitãþii – indicatoare, borne, calmatoare de trafic, panouri de orientare – nu fac obiectul înregistrãrii în evidenþele tehnico-operative. Altfel spus, facturile de prestãri servicii ºi furnizare au fost înregistrate doar valoric în contabilitate,

în mod global, fãrã a se realiza un inventar al acestora. De altfel, nemulþumirile reprezentanþilor Curþii de Conturi în privinþa felului în care Primãria Timiºoara îºi organizeazã acþiunea de control intern nu sunt noi. ªi în raportul anual precedent inspectorii constatând cã, din cauza neorganizãrii corespunzãtoare a sistemelor de control intern, nu au fost identificate soluþiile suficiente ºi necesare pentru realizarea eficientã a obiectivelor acestei activitãþi, fapt care, “în opinia echipei de audit extern, reprezintã un risc major privind activitatea de ansamblu a entitãþii.” În acel penultim raport, publicat anul trecut, Curtea de Conturi preciza cã activitatea de salubrizare, respectiv modul de delegare a gestiunii acestei activitãþi cãtre operatori externi ºi de monitorizare a acesteia de cãtre compartimentele cu atribuþii în acest sens de la nivelul Primãriei Timiºoara, nu a fãcut obiectul auditului intern al instituþiei în ultimii trei ani, aºa cum cere Legea privind auditul public intern. “Imposibilitatea realizãrii din partea auditorilor a unei evaluãri corespunzãtoare a activitãþii de audit intern la nivelul Primãriei Timiºoara ºi la opinia cã starea de fapt prezentatã reprezintã un risc major în realizarea obiectivelor entitãþii”, susþin funcþionarii Curþii de Conturi.

“ªi dacã se fac controale, nu ni se comunicã faptul cã se aplicã sancþiuni” Opiniile auditorilor Curþii de Conturi sunt împãrtãºite ºi de o parte dintre consilierii locali care spun cã, dacã aceastã acþiune de auto-verificare a Primãriei s-ar fi realizat corespunzãtor, Municipalitatea ar fi reuºit sã evite risipa de bani publici generatã de contractarea ºi implementarea unor contracte pãguboase. “Poate cã acest Compartiment de Control este funcþional, însã eu nu vãd sã se aplice sancþiuni în urma controalelor realizate de aceastã entitate. Concluziile, dacã se formuleazã, rãmân adesea pe hârtie, astfel cã respectivul control este de fapt o formalitate, bifatã pentru cã aºa impune legea”, susþine consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu. Acesta mai spune cã

Foto TIMPOLIS

Curtea de Conturi se declarã nemulþumitã de felul în care Primãria Timiºoara îºi organizeazã acþiunea de control intern. Inspectorii financiari spun cã în unele cazuri controlul intern s-a realizat, dacã s-a realizat, superficial, cu deficienþe în ceea ce priveºte descoperirea de nereguli, gãsirea de vinovaþi ºi aplicarea de sancþiuni. Opinia reprezentanþilor Curþii de Conturi este împãrtãºitã ºi de unii consilieri locali care susþin cã, dacã aceastã acþiune de autoverificare s-ar fi realizat corespunzãtor, s-ar fi reuºit evitarea risipei de bani publici generate de contractarea ºi implementarea unor contracte pãguboase.

respectivul Compartiment de Control trebuia sã identifice de multã vreme neregulile legate de contractul privitor la semnalizarea stradalã, mai ales cã ele au fost confirmate ºi de Curtea de Conturi, ºi de Garda Financiarã. “Toþi auditorii au spus clar cã banii s-au cheltuit valoric fãrã sã se ºtie cu exactitate ce ºi unde se monteazã. ªi iatã cã, dupã un an ºi jumãtate de la izbucnirea acestui scandal, nu avem sancþiuni, vinovaþi ºi nicio evidenþã clarã a lucrãrilor de semnalizare pe care Primãria a dat bani publici în ultimul an”, mai spune consilierul democrat-liberal.

Activitate prezentatã vag în rapoartele anuale Cu toate acestea, în raportul anual, Compartimentul de Control al Primãriei susþine cã are activitate, însã în acest document fãcut public de Primãrie nu sunt precizate nici rezultatele concrete ale acþiunilor de control, nici neregulile constatate. Compartimentul Control susþine cã a soluþionat anul trecut 18 sesizãri repartizate de primarul Timiºoarei, care “se referã în principal, dar fãrã a se limita la acestea, la nemulþumiri ale cetãþenilor cu privire la modul în care le-au fost rezolvate solicitãrile de cãtre compartimentele de specialitate din

cadrul Primãriei Timiºoara ºi/sau conþin reclamaþii la adresa acestora.” Aceste sesizãri au vizat lucrãri de construcþii ºi autorizarea acestora, modul de soluþionare a sesizãrilor în cadrul instituþiei, probleme legate de imobile, mãsurile dispuse de Direcþia Poliþiei Locale ºi lucrãri de reabilitare termicã. În urma acestor verificãri, spun inspectorii Primãriei, în situaþiile în care sesizãrile cetãþenilor s-au dovedit a fi îndreptãþite, au fost luate mãsuri pentru înlãturarea deficienþelor, “urmãrindu-se soluþionarea problemelor, context în care au fost transmise atenþionãri de naturã organizatoricã la nivelul instituþiei, pentru a contribui la îmbunãtãþirea pe viitor a activitãþii, dar ºi pentru a preîntâmpina pe viitor repetarea situaþiilor de natura celor sesizate.” Astfel, cu aceste atenþionãri, “s-a insistat pe respectarea programului alocat relaþiilor cu publicul, pe respectarea regulilor deontologice ºi de eticã profesionalã, pe soluþionarea cererilor ºi îndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu în termenul legal ºi cu respectarea cerinþelor legale ºi a procedurilor aplicabile, pe gestionarea eficientã a bunurilor aparþinând domeniului public ºi privat al Municipiului Timiºoara.” Inspectorii Municipalitãþii mai spun cã, în cazurile în care, în urma desfãºurãrii acþiunilor de verificare, s-a constatat cã anumiþi funcþionari publici nu ºi-au îndeplinit atribuþiile de serviciu, au fost luate mãsurile necesare pentru

sesizarea Comisiei de Disciplinã, însã nu dau nume concrete. De asemenea, anul trecut Compartimentul Control a efectuat la solicitarea primarului Nicolae Robu, 13 controale tematice atât la entitãþile subordonate Consiliului Local – S.C. Colterm S.A., S.C. Drumuri Municipale Timiºoara S.A., S.C. Aquatim S.A., ACS Poli, Casa de Culturã a Municipiului Timiºoara –, cât ºi la structuri ce þin de Primãrie – Direcþia Tehnicã, Direcþia Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse, Direcþia Dezvoltare, Direcþia de Mediu, Direcþia Economicã, Direcþia de Asistenþã Socialã Comunitarã. În raportul anual al Compartimentului de Control, se menþioneazã, în aceiaºi termeni vagi, cã, în urma acestor verificãri, a fost prezentatã o situaþie generalã actualizatã a entitãþilor controlate, fãcându-se referire atât la realizãrile acestora, cât ºi la problemele cu care acestea se confruntã, “au fost dispuse mãsuri pentru îndepãrtarea disfuncþiilor identificate, organizatorice ºi de altã naturã, în vederea asigurãrii pe viitor a unei funcþionãri mai eficiente ºi eficace a acestor entitãþi”. ªi în termeni la fel de generaliºti, se mai spune cã, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat “cercetarea disciplinarã prealabilã atât în cazul faptelor ce constituie abatere disciplinarã sãvârºite de personalul contractual al Primãriei Municipiului Timiºoara, cât ºi în cazul funcþionarilor publici din cadrul instituþiei.”

acestuia din patrimoniul S.C. Horticultura S.A. în patrimoniul Primãriei, fierul rezultat a fost valorificat de cãtre

Horticultura S.A., conform procedurilor legale”, susþin reprezentanþii Municipalitãþii.

Controale contracarate în instanþã te 200.000 de euro, din cauza unor aºazise lucrãri neprevãzute. Deºi aceastã faptã constatatã este extrem de gravã, cu un prejudiciu semnificativ, mai mulþi consilieri locali spun cã Primãria nu a dat de înþeles cã ar fi luat mãsuri de sancþionare a celor vinovaþi de cheltuirea nejustificatã a mai mult de jumãtate de milion de lei din bugetul local. Am solicitat lãmuriri Primãriei, cerând sã ni se spunã ce mãsuri s-au luat în cazul lucrãrilor în valoare de 650.000 de lei din Parcul Copiilor, despre care Curtea de Conturi a constatat cã s-au plãtit de cãtre Primãria Timi-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ºoara de douã ori, Penitenciarului Timiºoara ºi unei firme de specialitate, precum ºi care au fost principalele concluzii ale Primãriei Timiºoara în urma anchetei interne legate de reabilitarea Parcului Copiilor. Primãria ne-a rãspuns cã se rãzboieºte în instanþã, dar nu cu eventualii vinovaþi, ci cu oficialii Curþii de Conturi. Cât despre controlul Primãriei legat de acest parc, din nou, totul a ieºit bine, în opinia Municipalitãþii. „Urmare a verificãrilor efectuate s-a constatat cã, în urma dezafectãrii Parcului Copiilor, ca urmare a trecerii

Foto TIMPOLIS

Totuºi, nu puþine sunt situaþiile în care, deºi Curtea de Conturi identificã o serie de nereguli majore în derularea unor contracte publice implementate de cãtre Primãrie, acestea nu sunt confirmate în urma auditului intern, fiind chiar contracarate în instanþã. Anul trecut, la raportul legat de gestionarea finanþelor publice locale, Curtea de Conturi a fãcut publicã o informaþie care a cauzat ºi mai multe discuþii legate de controversata reabilitare a Parcului Copiilor din Timiºoara, al cãrui deviz de lucrãri a trebuit suplimentat pe ultima sutã de metri cu pes-


actualitate

12 - 14 mai 2014

5

Societatea „Timiºoara” face un apel cãtre toþi intelectualii, dupã ce premierul l-a numit pe Mircea Mihãieº „fascist bãtrân”

„Respingeþi agresiunile totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii diferite de ale baronilor premierului Ponta” Fosta conducere a Institutului Cultural Român – Horia Roman Patapievici, Mircea Mihãieº, Tania Radu – a fost propusã de preºedintele Traian Bãsescu pentru a fi decoratã. Premierul Victor Ponta nu doar cã a refuzat nemotivat sã contrasemneze decretele de decorare, dar l-a numit pe Mircea Mihãieº, într-o declaraþie publicã, „fascist bãtrân”. Societatea „Timiºoara” a lansat o petiþie, fãcând un apel cãtre toþi intelectualii ºi cerândule sã respingã „agresiunile totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii diferite de ale baronilor premierului Ponta”. oana.dima@timpolis.ro

Victor Ponta: „Mihãieº este un fascist bãtrân” ”Erau acolo (la Institutul Cultural „ Român – n.r.) persoane care au fãcut deseori declaraþii ºi au exprimat opinii antiromâneºti, chiar fasciste. Nu exagerez. E un domn, Mihãieº, dânsul e de extremã dreaptã. Este un fascist bãtrân. Dacã nu credeam cã mai existã neonaziºti în Europa, uite cã mai existã în România”, declara, miercuri, premierul Victor Ponta, pentru a-ºi justifica refuzul de a contrasemna decretele de decorare emise de Preºedinþia României pentru decorarea unor personalitãþi din fosta conducere a ICR.

„Protestãm public faþã de o asemenea grosolanã jignire” O declaraþie faþã de care Societatea „Timiºoara” – simbol al instaurãrii ºi apãrãrii valorilor democratice în România postcomunistã prin istorica Proclamaþie din 1990 – îºi exprimã indignarea ºi perplexitatea: „Protestãm public faþã de o asemenea grosolanã

jignire adusã unei personalitãþi publice dedicate din anii 1990 principiilor democratice ºi statului de drept ºi care a respins de nenumãrate ori antisemitismul, rasismul ºi naþionalismul primitiv”. Reprezentanþii Societãþii „Timiºoara” cer tuturor intelectualilor de bunã credinþã sã respingã „asemenea agresiuni totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii culturale ºi civice diferite de acelea ale baronilor premierului Victor Ponta”. În acest sens, pe internet a fost lansatã o petiþie numitã „Societatea «Timiºoara» – Apel ºi invitaþie la atitudine civicã”.

Decret de decorare a fostei conduceri a ICR, emis de preºedinte, refuzat de premier Premierul Victor Ponta a fãcut aceastã declaraþie, miercuri, dupã ce a refuzat nemotivat sã contrasemneze o serie de decrete de decorare care vizau înalte personalitãþi ce au asigurat

Victor Ponta conducerea ICR, în perioada 2005 2012, ºi anume, pentru Horia-Roman Patapievici, Tania Radu, Mircea Mihãieº ºi Dan Croitoru, membrii fostei conduceri a ICR. Din acest motiv, preºedintele Traian Bãsescu transmisese, marþi, preºedintelui Curþii Constituþionale, Augustin Zegrean, o cerere de soluþionare a conflictului juridic de naturã constituþionalã dintre prim-ministru, pe de o parte, ºi preºedintele României, pe de alta. Traian Bãsescu menþioneazã în sesizare cã preºedintele României

Mircea Mihãieº conferã decoraþii ºi titluri de onoare, iar decretele emise de preºedinte în exercitarea unor atribuþiilor ale sale se contrasemneazã de primul-ministru. În 25 aprilie, preºedintele a transmis, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraþiei Prezidenþiale, prim-ministrului, spre contrasemnare, douã proiecte de decrete de decorare a unor personalitãþi care au îndeplinit funcþii de conducere în cadrul ICR, precum ºi a unor personalitãþi din comunitatea româneascã din vecinãtatea României. În 29 aprilie, Guvernul

a restituit Administraþiei Prezidenþiale proiectul de decret contrasemnat, precum ºi rezoluþia de refuz de contrasemnare. „Prim-ministrul a refuzat nemotivat sã contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraþii, respectiv: 1. Ordinul Naþional «Steaua României» în grad de Cavaler domnului Horia-Roman Patapievici, fost preºedinte al Institutului Cultural Român. 2. Ordinul Naþional «Serviciul Credincios» în grad de Cavaler doamnei Tania Radu ºi domnului Mircea Mihãieº, foºti vicepreºedinþi ai Institutului Cultural Român. 3. Ordinul Naþional «Pentru Merit» - în grad de Cavaler domnului Dan Croitoru, secretar general al Institutului Cultural Român”, se mai aratã, potrivit Mediafax, în sesizarea fãcutã de preºedinte CCR. Potrivit comunicatului Preºedinþiei, refuzul contrasemnãrii „este evidenþiat de un simplu „NU”, subliniat, urmat de semnãtura Prim-ministrului ºi ºtampila rotundã ce se regãseºte pe Nota de transmitere spre contrasemnare. „Prin urmare, refuzul exprimat de prim-ministru, fãrã a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituþional, generând un conflict juridic de naturã constituþionalã între autoritãþile publice implicate în procedura acordãrii decoraþiilor, respectiv primministrului, pe de o parte, ºi Preºedintele României, pe de altã parte”, se mai aratã în sesizare. „În opinia noastrã, raportat la jurisprudenþa constituþionalã, un refuz nemotivat echivaleazã cu un drept de veto exercitat de cãtre prim-ministru, ce goleºte de conþinut atribuþia constituþionalã a preºedintelui României de a conferi decoraþii ºi titluri de onoare. Deºi orice autoritate publicã dispune de o largã putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiazã refuzul exercitãrii unei competenþe constituþionale este de esenþa statului democratic, motivarea asigurând transparenþa în exercitarea atribuþiilor constituþionale ºi, implicit, o bunã administrare”, se mai aratã în sesizarea ºefului statului.

A fost odatã un ICR apreciat de toatã lumea Înlãturarea din fruntea ICR a echipei de conducere, compusã din Horia Roman Patapievici, Mircea Mihãieº ºi Tania Radu, a fost fãcutã imediat dupã instalarea Guvernului Ponta, în vara lui 2012. Fãrã sã conteze cã, sub mandatul celor trei, ICR ajunsese pe picior de egalitate cu GoetheInstitut, British Council sau Institut Francais. Nici cã, din 2005 pânã în 2011, a contribuit la publicarea, în 24 de limbi, a 319 titluri. Nici cã a organizat 859 de evenimente în strãinãtate, la care au participat aproximativ 2.680.000 de persoane. Nici cã în mandatul echipei conduse de Horia Roman Patapievici ICR obþinuse, cu o reþea extrem

de micã ºi într-un timp foarte scurt, nu numai vizibilitate, ci ºi legitimitate internaþionalã. Cum nu a contat nici cã ICR a deþinut preºedinþia reþelei globale a EUNIC. A contat doar dorinþa lui Victor Ponta de a înlãtura aceºti oameni din fruntea ICR, înainte de încheierea mandatului acestora. Cum legea nu i-a conferit, însã, dreptul de a da la o parte când a vrut conducerea institutului – ICR se afla în subordinea preºedintelui Traian Bãsescu – a recurs, în regim de urgenþã, la un fel de joc de popice. A modificat, prin ordonanþã de urgenþã, legea de funcþionare a instituþiei. Fãrã consultãri. Fãrã o analizã a activitãþii istitutului.

Fãrã o analizã a performanþei profesionale a celor vizaþi de schimbare. Aºa s-a nãscut un act compus din douã articole. Suficient pentru ca mandatul conducerii ICR sã nu mai ajungã la final. Dupã scurtissima ordonanþã, staff-ul ICR ar fi fost pus la dispoziþia plenului Senatului, putând fi înlocuit, la propunerea Biroului Permanent al Senatului, cu votul majoritãþii senatorilor prezenþi. Care era previzibil, luând în calcul antepronunþarea liderilor grupurilor PSD ºi PNL din Senat, Ilie Sârbu ºi Puiu Haºotti. Aºa cã întreaga echipã demisionase, conducerea ICR fiindu-i încredinþatã lui Andrei Marga.

de 24 de ani un reper al cetãþii


6

actualitate

12 - 14 mai 2014

1,6 milioane de euro pentru paza autostrãzilor Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi vrea sã achiziþioneze servicii de pazã a patrimoniului pentru 183 de kilometri de autostradã, pe o perioadã de un an, valoarea cumulatã a celor ºase contracte scoase la licitaþie fiind estimatã la 1,6 milioane euro. Printre autostrãzile a cãror pazã este contractatã în prezent se numãrã ºi trei tronsoane din vestul þãrii. Este greu de precizat însã, raportat la valoarea mare a contractului, cât de utilã va fi contractarea acestor servicii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un contract-mamut Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi a pregãtit 1,6 milioane de euro pentru a proteja autostrãzile de furturi, distrugeri ºi gunoaie. Serviciile ar urma sã fie asigurate de un numãr de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenþi de pazã ºi 18 pentru ºoferi. Tronsoanele de autostradã vizate sunt Orãºtie - Sibiu lot 1 (22,2 km) ºi lot 2 (19,8 km), Lugoj - Deva lot 1 (27,7 km) ºi drum de legãturã cu profil de autostradã (10,5 km), Timiºoara - Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad - Timiºoara (32,2 km), varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km), Deva - Orãºtie (34,6 km), Nãdlac Arad ºi drum de legãturã lot 2 (16,6 km). Primele douã loturi ale Autostrãzii Orãºtie - Sibiu, primul lot Lugoj - Deva ºi tronsonul 2 de la Deva - Orãºtie (Simeria - Orãºtie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timiºoara - Lugoj ºi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad - Timiºoara a fost finalizatã în 2011. Contractul pentru lotul 2 al auto-

strãzii Nãdlac - Arad a fost reziliat de C.N.A.D.N.R. în vara anului trecut, deºi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau. Paza urmeazã sã fie asiguratã fãrã întrerupere, modul de organizare ºi schimburile fiind decise de prestatori. Potrivit datelor din Caietele de sarcini, CNADNR solicitã pentru fiecare tronson de autostradã pânã la trei echipaje mobile, cât ºi posturi fixe, în unele cazuri. Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din douã persoane (conducãtor auto ºi agent de pazã), iar paza fixã va fi asiguratã de un singur agent. Firmele de profil vor trebui sã

previnã furturile sau deteriorãrile, precum ºi depozitarea gunoaielor pe autostradã ºi în zonele de siguranþã. Contractele vor fi atribuite prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut, ºi vor fi finanþate de CNADNR din veniturile proprii. Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse în perioada 19 - 23 iunie.

ªeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest: “Furturile nu sunt raportate” Subcomisarul Teodor Tudur,

ºeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest, spune cã, în cazul tronsoanelor finalizate de autostradã din vestul þãrii, deºi nu s-au semnalat furturi de componente de semnalizare, s-a constatat dispariþia unor porþiuni de plasã sau gard metalic, furate de cãtre hoþii de fier vechi. Cu toate acestea, furturile nu au fost raportate. “Se furã în special gard împrejmuitor. Eu constat cã sunt furate bucãþi de plasã, care sunt apoi înlocuite, însã aceste furturi nu sunt raportate. ªi aceasta pentru cã reprezentanþii consorþiului Astaldi au deocamdatã obligaþia asigurãrii pazei pe autostrada Arad-Timiºoara, ºi, probabil, preferã sã nu raporteze furturile decât

sã primeascã amendã de la noi pentru cã nu au asigurat serviciile de pazã. Cuantumul amenzii pe care îl putem aplica în acest caz este de 20.000 de lei, ºi, de banii aceºtia, preferã sã înlocuiascã ei singuri componentele furate, ºi sã nu mai raporteze furturile”, spune Teodor Tudur. Însã un asemenea comportament poate încuraja hoþii, care nu ajung sã mai fie cercetaþi sau urmãriþi penal pentru faptele lor. “Eu aº vrea sã se contracteze cât mai repede servicii de pazã, pentru cã în mod sigur ar descuraja infractorii, prin patrulãrile fãcute. Pe centura Aradului, de când sa introdus serviciul de pazã cu echipe mobile nu s-a mai furat absolut nimic”, precizeazã ºeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest. În ceea ce priveºte funcþionarea Biroului Poliþie Autostrãzi Vest, în ultima perioadã au apãrut informaþii conform cãrora ºi segmente de autostradã din Timiº s-ar pãzi tot cu poliþiºti arãdeni, lucru anormal, ºi din cauza specificului local, ºi al consumului de carburant ºi uzurii maºinilor echipajelor. Reprezentanþii Biroului Poliþie Autostrãzi Vest infirmã aceste informaþii, ºi spun cã existã suficienþã poliþiºti timiºeni în aceastã formaþiune, care este o structurã independentã. “Faptul cã nu ne subordonãm nici Poliþiei Arad ºi nici Poliþiei Timiº are avantaje ºi dezavantaje. Când ne trebuie ceva, fiecare inspectorat ne trimite le celãlalt. Dar când e vorba de merite ale Biroului Poliþie Autostrãzi, fiecare structurã judeþeanã de Poliþie ºi le adjudecã”, ne-a declarat, sub protecþia anonimatului, un reprezentant al Biroului Poliþie Autostrãzi Vest.

Componentele de metal, principala atracþie a hoþilor Din pãcate, pe lângã furturile de pe tronsoanele de cale feratã mai puþin circulate, hoþii de fier vechi par sã se fi profilat în ultima perioadã pe tronsoanele de autostradã finalizate sau în construcþie din vestul þãrii, de unde se furã cam tot ce se poate valorifica la centrele de fier vechi – de la indicatoare pânã la bucãþi de balustradã, capace de canal sau garduri din sârmã de împrejmuire. Deºi pe segmentele recent date în folosinþã, cum e primul tronson din autostrada Timiºoara - Lugoj, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara a contractat servicii de pazã prin patrulare, existã hoþi care îºi sincronizeazã atacurile în funcþie de intervalele de patrulare ale maºinilor societãþilor de pazã ºi demonteazã etapizat parapeþi laterali sau balustrade, scoþând ºuruburile, apoi sistemele de prindere de la încheieturi. Cu acest sistem ingenios se pot fura în câteva zile sute de metri pãtraþi de tablã pe care Statul poate plãti pânã la 300 de euro metrul. În general, se furã componente care pot fi valorificate rapid la societãþile specializate pe preluarea ºi prelucrarea fierului vechi, care nu au vreo restricþie legatã de achiziþionarea de componente de infrastructurã rutierã, aºa cum se întâmplã în cazul segmentelor desprinse de hoþi de pe calea

feratã. De pe autostradã se furã garduri împrejmuitoare, indicatoare sau garduri de protecþie a animalelor sãlbatice. Într-un caiet de sarcini pentru achiziþia de servicii de pazã pentru tronsonul 1 al autostrãzii Timiºoara Lugoj, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara enumera elementele de interes pentru hoþii de autostradã: împrejmuirea din plasã de sârmã, de 1,5 metri, fixatã pe stâlpi metalici, parapeþii metalici zincaþi, de pe zona medianã, acostamentele autostrãzii sau bretelele nodurilor rutiere, indicatoarele rutiere, stâlpii de susþinere, consolele, parapeþii podurilor ºi pasajelor, elementele prefabricate de la ºanþuri ºi separatoarele de grãsimi, stâlpii de dirijare, bornele kilometrice, panourile anti-orbire ºi chiar echipamentele sistemului de monitorizare ºi informare asupra traficului – de la camere video pânã la staþii meteo.De altfel, încã din stadiul de construcþie, anumite tronsoane de autostradã din vestul þãrii au fost marcate de furturi organizate ºi repetate. Pe primul tronson al autostrãzii Lugoj – Deva, dat recent în circulaþie, hoþii au furat, în perioada de construcþie, porþiuni întregi din gardul de protecþie. Nu doar componentele metalice au captat interesul hoþilor. Poliþiºtii din Belinþ, de exemplu, au avut mult de furcã cu hoþii care fu-

de 24 de ani un reper al cetãþii

rau combustibil din vehiculele care erau folosite la construcþia aceleiaºi autostrãzi Lugoj – Deva. Oamenii legii au prins în flagrant localnici în timp ce furau motorinã din rezervoarele unor excavatoare parcate pe ºantier, aparþinând societãþii care efectueazã lucrãri de construcþie a autostrãzii. La o singurã loviturã de acest fel s-au furat peste 150 de litri de motorinã. O surprizã la aceste razii a fost constatarea cã printre hoþi se gãsea ºi un angajat al firmei care lucra la autostradã. ªi, în continuare, hoþii au “front de lucru”, din cauza investiþiilor fãcute adesea fãrã o analizã riguroasã a oportunitãþii acestora. De exemplu, deºi primul tronson al Autostrãzii Lugoj Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaþiei la începutul anului, lucrãrile fiind finalizate cu nouã luni mai târziu decât termenul stabilit, ºi, cu toate cã fost obþinut ºi avizul de mediu pentru aceastã lucrare, Guvernul a anunþat cã pentru acest tronson vor costa “vreo 30 de milioane de euro subtraversãrile pentru urºi”. Premierul Victor Ponta spunea în acest sens cã porþiunile de autostradã, finanþate din fonduri U.E., nu pot fi date în folosinþã dacã nu au aviz de mediu, care nu se acordã dacã nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi.“Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un

tronson de autostradã în regiunea Deva, pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi, ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãs-

trând în acelaºi timp cât mai mult din naturã”, a declarat primul-ministru. Un lucru semnificativ în actualul context este ºi cã, deºi se vor realiza aceste subpasaje pentru urºi, în valoare de 30 de milioane de euro, ale cãror componente metalice vor fi probabil vizate de hoþii de fier, reprezentanþii A.J.V.P.S. Timiº spun cã pe tronsoane precum Lugoj - Deva nu existã urºi. În plus, oricum, prin firea lor, aceste animale evitã zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradã.


economic

12 - 14 mai 2014

7

Creditele de consum, o modã care revine Restanþele la plata creditelor, în creºtere

Dupã ce criza economicã a îngheþat creditarea de consum, este primul an în care creditul de consum semnaleazã noi tendinþe de creºtere. Economiºtii susþin cã acest lucru nu înseamnã o creºtere a nivelului de trai al populaþiei. De altfel, ºi în Timiº creditele de consum formeazã majoritatea creditelor neperformante care au crescut extrem de mult în ultimii patru ani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primul an de creºtere Conform informaþiilor de pe piaþa bancarã, creditele de consum revin pe plus dupã ani întregi de scãdere. Dupã creºterea consumului pe segmentul de alimente, îmbrãcãminte ºi electronice, indicatorii semnaleazã economici ºi financiari semnaleazã ºi o creºtere a creditului de consum, în general pentru bunuri cu utilizare medie ºi lungã. Acest tip de creditare începe sã dea semne mai consistente de revenire, dovadã cã populaþia capãtã încredere sã treacã din nou pragul sucursalelor bancare pentru împrumuturi ipotecare ºi, mai nou, pentru credite de consum. Dupã

ani de zile în care soldul a scãzut de la lunã la lunã, creditele de consum au revenit pe plus în acest an, în martie faþã de februarie, deºi creºterea este posibil sã fi fost una conjuncturalã, legatã de sãrbãtorile pascale. Analiºtii economici susþin cã avansul din martie al creditului în lei vine dupã douã luni cu dinamicã pozitivã, dar fragilã. Bãncile aveau în portofolii credite de consum în lei de 23,1 miliarde de lei, la finalul lunii martie, în creºtere cu echivalentul a 100 de milioane de lei faþã de luna februarie. Asta dupã ce creditul de consum scãzuse constant începând din 2008. La nivel total, creditul în lei pentru populaþie ºi companii a fãcut un salt lunar de peste 2% în martie ºi a ajuns la 81 de miliarde de lei. Este pentru prima datã din 2010 încoace când creditul privat în lei revine peste pragul de 40% din totalul finanþãrilor acordate de bãnci. Determinante pentru accelerarea creditãrii în lei, în ultimele luni, au fost trecerea programului “Prima casã” exclusiv la varianta în lei, din vara anului trecut, precum ºi ciclul de relaxare monetarã derulat de BNR, din iulie 2013 pânã în martie anul acesta. Dobânzile la lei s-au apropiat în prezent

de cele la euro, astfel cã debitorii nu mai au niciun motiv sã-ºi asume riscul valutar aferent unui împrumut în euro. Tendinþa din 2014 este surprinzãtoare, în condiþiile în care anul trecut creditarea a scãzut destul de mult, cel mai puternic afectate fiind creditele de consum. Atât creditele pentru populaþie, cât ºi cele pentru corporaþii au avut un trend descendent anul trecut, cel mai puternic afectate fiind creditele de consum. De asemenea, creditele în valutã au suferit ajustãri, atât din cauza reglementãrilor introduse pe acest segment de cãtre banca centralã, cât ºi din cauza prudenþei bãncilor în ceea ce priveºte riscul valutar. Bancherii apreciau însã cã existã însã ºi o parte pozitivã a acestei corecþii, respectiv creºterea responsabilitãþii clienþilor care doresc o îndatorare mai redusã. De asemenea, aceºtia mai spuneau anul trecut cã se se observã o schimbare de atitudine ºi din partea ofertei, ºi anume o mai mare prudenþã, prin reglementãrile interne ale bãncilor ce derivã din activitatea de supraveghere bancarã, îmbunãtãþind astfel calitatea portofoliului nou de credite, dar care afecteazã expansiunea lor.

“Creºterea creditelor de consum nu are legãturã cu creºterea nivelului de trai” Economistul timiºorean Nicolae Þãran susþine cã tendinþa de creºtere a nivelului creditelor de consum nu înseamnã în niciun caz o îmbunãtãþire a nivelului de trai al românilor. “Cred cã e o chestiune conjuncturalã, ºi cred cã

lucrurile trebuie privite în continuare cu prudenþã în ceea ce priveºte creditarea. Partea bunã în aceastã revenire a creditãrii populaþiei ar fi creºterea consumului. Însã în urma crizei economice, segmentul privat încã are mari rezerve legate de

creditare”, spune analistul economic timiºorean.

Pe de altã parte, în ciuda veºtilor bune legate de creºterea creditãrii de consum, informaþiile din segmentul bancare legate de situaþia restanþelor la plata creditelor nu sugereazã un viitor prea bun. Preºedintele executiv al Asociaþiei Române a Bãncilor, Florin Dãnescu, a declarat recent în Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor, cã peste 700.000 de români au restanþe la bãnci mai mari de 30 de zile, iar 4,5 milioane de persoane fizice însumeazã 7,5 milioane de credite. Florin Dãnescu a mai spus cã tocmai de aceea ARB are câteva temeri faþã de o iniþiativã privind insolvenþa persoanelor fizice, arãtând cã o astfel de iniþiativã ar putea fi preluatã, aplicatã ºi folositã prin lege împotriva legii. Potrivit ARB, o lege privind insolvenþa persoanelor fizice ar trebui sã aibã la bazã o analizã a pieþei ºi Florin Dãnescu a mai spus cã existã o aparenþã care nu corespunde realitãþii, ºi anume cã este o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, iar debitorii ar fi supuºi unor mãsuri care nu le dau posibilitatea redresãrii financiare sau restructurãrii creditelor: “Noi credem cã, dimpotrivã, aceastã aparenþã nu corespunde realitãþii, deoarece bãncile ºi-au asigurat soluþii de restructurare a creditelor, prin norme ºi reglementãri, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitate de platã ºi începerea recuperãrii creanþelor prin proceduri judiciare”. Reprezentantul A.R.B. susþine cã 20% din volumul creditelor acordate de bãnci sunt restructurate ºi cã bãncile încearcã întotdeauna sã-ºi ajute clienþii. Indiferent de teoriile ARB, BNR confirmã cã plata ratelor la creditele contractate reprezintã o problemã realã pentru extrem de mulþi români. Populaþia cu venituri nete de sub 700 de lei pe lunã are cel mai mare nivel de neperformanþã la credite, cu rate de 25% la consum ºi 11% la ipotecar, potrivit datelor B.N.R., care aratã cã românii sunt printre cei mai îndatoraþi dintre europeni din cauza dobânzilor înalte practicate la împrumuturi. Un raport de stabilitate financiarã publicat recent de B.N.R. cuprinde o analizã a ratelor creditelor neperformante în funcþie de categoria de venit lunar. Pe acest eºantion, analiºtii BNR au calculat cã împrumuturile neperformante ale celor cu venituri nete lunare de cel mult 700 de lei totalizeazã 2,5 miliarde lei. Extrapolând rezultatul, rezultã cã pe total gospodãrii acest segment de popu-

laþie deþine credite cu restanþe de 4,1 miliarde lei, adicã aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale populaþiei, de 10,6 miliarde lei. În cazul persoanelor cu venituri nete între 700 ºi 1.500 de lei pe lunã, restanþele peste 90 de zile calculate de BNR se ridicã la 1,5 - 1,6 miliarde lei, ceea ce înseamnã un total al restanþelor de 2,5 miliarde lei. Cele douã categorii totalizeazã, astfel, aproape 70% din valoarea împrumuturilor neperformante ale populaþiei. “Debitorii cu un venit net care este inferior salariului minim pe economie prezintã cel mai mare grad de îndatorare (62%, faþã de 37% pe total economie), ºi cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, iar tendinþa este de deteriorare mai accentuatã comparativ cu celelalte clase de venit. În general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme în rambursarea la timp a obligaþiilor financiare”, se aratã în studiul publicat recent de BNR. Raportul mai precizeazã cã ponderea serviciului datoriei în venitul brut lunar al gospodãriilor populaþiei se situeazã în România la niveluri relativ ridicate comparativ cu situaþia aferentã altor þãri europene. Evoluþiile pozitive identificate nu s-au manifestat uniform în structura populaþiei pe clase de venit, categoriile cu venituri mici ºi foarte mici înregistrând de regulã o înrãutãþire a poziþiei bilanþiere. Capacitatea sectorului în ansamblul sãu de a-ºi rambursa serviciul datoriei la bãnci a continuat sã se reducã, dar într-un ritm mai lent comparativ cu cel aferent perioadei anterioare, iar perspectivele sunt mixte. Rata creditelor neperformante s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale în perioada decembrie 2011 - decembrie 2013 (de la 8,2% la 10,4%), în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut cu 28%

în acelaºi interval, se mai aratã în raport. Niciun judeþ al þãrii, indiferent de cât de bine dezvoltat este din punct de vedere economic, nu a fost ocolit de fenomenul de creºtere al restanþelor mari acumulate la plata creditelor bancare. Potrivit ultimei raportãri, fãcutã publicã zilele trecute, în momentul de faþã, restanþele la creditele în lei ale timiºenilor au ajuns la 524 de milioane de lei. Marea problemã o constituie, însã, restanþele acumulate în Timiº la valutã, restanþe care au ajuns la 1,12 miliarde de lei. Acest indicator are o “marjã de eroare”, din prisma faptului cã sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrãtoare a lunii pentru care se efectueazã raportarea, înregistreazã întârzieri la platã de cel puþin o zi. Chiar ºi aºa, Timiºul a ajuns unul dintre judeþele cu cel mai prost comportament la platã din þarã, cu restanþe de 1,6 miliarde de lei (o ratã de peste 18% din totalul creditelor). Prin comparaþie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanþele în Timiº, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valutã, de 21 de milioane de lei. Un indicator al dificultãþilor pe care le are populaþie cu venituri mici la rambursarea creditelor, fie cã sunt credite de consum sau împrumuturi de la instituþii financiare nebancare îl constituie ºi numãrul popririlor pe pensii. În Timiº, 1.300 de oameni au pensiile poprite, suma medie reþinutã fiind de 230 de lei. Cele mai multe popriri, 600, sunt din cauza ratelor neplãtite la creditele contractate. Altor 120 de pensionari timiºeni le-a fost popritã pensia pentru restanþe la plata impozitelor ºi taxelor locale, restul fiind afectaþi de popriri pentru amenzi, rate neplãtite la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor sau diverse cooperative de credit.

de 24 de ani un reper al cetãþii


8

12 - 14 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


publicitate

12 - 14 mai 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii


10

chestiunea sãptãmânii

12 - 14 mai 2014

Sindicatele cer boicotarea partidelor politice, la europarlamentare l Timiºul s-ar putea remarca, din nou, prin recorduri de absenteism la urne În plinã campanie pentru europarlamentare, un surprinzãtor mesaj de boicotare a reprezentanþilor partidelor politice vine din partea mediului sindical. Cartel Alfa cere tuturor membrilor, dar ºi, în general, românilor cu drept de vot, sã se prezinte la vot ºi sã boicoteze reprezentanþii tuturor partidelor politice, fie prin votarea unor independenþi, fie prin „vot alb”. Cu sau fãrã aceste îndemnuri, Timiºul s-ar putea remarca din nou prin recorduri de absenteism la urne, la ultimele alegeri europarlamentare înregistrându-se o prezenþã la urne de 22,21%. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un apel surprinzãtor Dacã de obicei apelurile la „vot alb” veneau, înainte de alegeri, din partea unor ONG-uri, de aceastã datã organizaþiile sindicale sunt cele care au înaintat o astfel de solicitare, prin scrisoare deschisã. Confederaþia Naþionalã Sindicalã Cartel Alfa a decis sã recomande membrilor de sindicat, dar ºi „tuturor cetãþenilor interesaþi de viitorul propriu ºi al familiilor lor din România”, sã nu voteze la alegerile europarlamentare reprezentanþii partidelor politice: „Este o acþiune de sancþionare care trebuie transmisã clar partidelor politice.” Sindicaliºtii îºi motiveazã apelul lor prin „dezinteresul partidelor politice – indiferent de orientarea lor politicã declaratã, inclusiv a celor social democrate din actuala guvernare – faþã de situaþia lucrãtorilor din România, de precaritatea condiþiilor de muncã ale acestora, de relaþia dintre angajator ºi angajat asemãnãtoare cu cea dintre un sclav ºi stãpânul sãu din cauza legislaþiei naþionale modificate în 2011 (schimbarea codului muncii ºi a

Lider Cartel Alfa: “Nu încurajãm absenteismul la urne”

legilor reunite în codul de dialog social, efectuate prin asumarea rãspunderii Guvernului).” Reprezentanþii Cartel Alfa mai invocã drept argumente pentru apelul lor lipsa politicilor prioritare în crearea ºi dezvoltarea locurilor de muncã durabile ºi a locurilor de muncã de calitate, prin realocarea banilor direcþionaþi cãtre domenii aducãtoare de venituri grupurilor de interese, continuarea politicilor fiscale care mãresc nedreptãþile sociale, facilitând multinaþionalelor mãrirea profiturilor, care se externalizeazã în defavoarea dezvoltãrii durabile, politicile partidelor care prin deciziile lor încurajeazã frauda ºi evaziunea fiscalã, cu o impozitare injustã ºi care nu asigurã progresul social, precum ºi nivelul de trai scãzut, neprezentat în rapoarte în dimensiunea sa realã, în mod voit. Cartel Alfa mai aminteºte de „promisiunile cu care politicienii ne-au hrãnit în campaniile electorale ºi pe care încearcã din nou sã le revândã, cerând noi termene sã le ducã la îndeplinire, deºi erau realizabile – în fapt, niºte minciuni perpetue.” În opinia liderilor sindicali, nu este nevoie ca în continuare sã avem reprezentanþi în Parlamentul European, care continuã promovarea poli-

ticilor bazate pe austeritate, ºomajului masiv, locurilor de muncã precare ºi nedreptãþii fiscale ºi politicilor care sã nu asigure progresul social, dar care sã avantajeze pieþele ºi jucãtorii. „Pe 25 mai eºti chemat sã-þi alegi reprezentanþii în Parlamentul European. Votul tãu este important! Foloseºte-l chibzuit. Nu vota lista de candidaþi a niciunui partid politic Trebuie sa ne facem clar înþeleºi cã nu avem nevoie de reprezentanþi care sã se reprezinte pe ei ºi interesele lor. Vrem o Europã pentru toþi cetãþenii, în care ºi noi sã ne regãsim”, mai spun reprezentanþii Cartel Alfa. Liderul Federaþiei Cartel Alfa, Bogdan Hossu, susþine cã sindicatele nu mai pot negocia, mai mult de jumãtate din salariaþi fiind în afara unui contract colectiv de muncã. „Peste 1,5 milioane de salariaþi sunt plãtiþi oficial cu salariul minim pe economie. Nimeni nu ia mãsuri pentru aceastã piaþã neagrã. Un om care lucreazã primeºte ºi ajutor social pentru familia lui, ceea ce aratã cã ceva nu este în regulã. Aproximativ un milion de persoane active din cauza salariilor foarte mici primesc ºi venit minim garantat. Dorim o sancþiune politicã a actualelor partide politice. Doar aºa sperãm sã-i trezim ºi sã-i facem sã se orienteze ºi spre cetãþenii de rând”, mai spune Bogdan Hossu.

Liderul Cartel Alfa Timiº, ªtefan Gogoºanu, susþine cã mesajul Cartel Alfa nu ar trebui sã fie interpretat ca o încurajare a absenteismului la vot. “Votul fiecãruia este important. Noi nu am solicitat sã nu vinã românii la vot, ci doar le-am cerut sã nu voteze reprezentanþii vreunui partid politic. Toate partidele actuale mari, de la dreapta la stânga au dezamãgit, au minþit, nu ºiau respectat promisiunile. Ca atare, apelul nostru este ca oamenii sã vinã la urne ºi sã voteze independenþi, sau sã îºi anuleze voturile. Eu nu pot spune cã am remarcat în Parlamentul European reprezentanþi ai României care sã ia poziþie faþã de adevãratele probleme ale României, care sunt cele sociale ºi

economice. Actuala coaliþie guvernamentalã a minþit, ºi continuã sã vinã ºi acum sã vândã aceleaºi promisiuni, când adevãrul e cã nu a fãcut nimic.”

Pro Democraþia: “Probabil cã prezenþa la europarlamentare va fi sub 30%” Cu sau fãrã aceste apeluri, oricum nu existã aºteptãri foarte mari legate de prezenþa la vot la europarlamentare. Cristian Pîrvulescu, preºedintele ProDemocraþia, spune cã pe acelaºi absenteism pot miza ºi partidele politice. “Cu siguranþã vom avea o prezenþã slabã la alegerile europarlamentare. ªi probabil cã acest lucru este dorit inclusive de cãtre o serie de partide politice, care, în acest fel vor putea sã-ºi controleze propriul electorat. Nu cred cã ne putem aºtepta la alegerile europarlamentare la o prezenþã la vot mai mare de 30%, aceasta în condiþiile în care oricum prezenþa la

vot a fost extreme de slabã în ultimii ani”, ne-a declarat Cristian Pîrvulescu.

ce compararea listelor se fãcea cu ajutorul calculatorului, a mai survenit o „revelaþie”, reprezentanþii A.E.P. dându-ºi seama cã erau cazuri în care, din exces de zel, preºedinþii de secþie dãduserã douã copii ale aceleiaºi liste permanente sau suplimentare, date interpretate greºit de calculator ca vot multiplu. Într-un final, Autoritatea Electoralã Permanentã a încheiat numãrãtoarea, centralizând 12.034 de posibili suspecþi de vot multiplu, ale cãror coduri numerice personale ºi semnãturi apar pe douã sau mai multe liste suplimentare sau permanente. În Timiº s-au cerut verificãri în cazul a 178 de cazuri de posibil vot multiplu. Totuºi, vestul þãrii nu a avut judeþe nominalizate în topul celor cu cele mai multe cazuri de posibil vot multiplu, clasamentul fiind

monopolizat de sudul þãrii. Astfel, campioane au fost judeþele Teleorman, cu 2.671 de cazuri de posibil vot multiplu, Giurgiu, cu 2.321 de cazuri, ºi Olt cu 2.130 de cazuri. Lista suspecþilor de vot multiplu a fost trimisã Inspectoratului General al Poliþiei. Din cei 12.000 de suspecþi, s-au ales pânã la urmã doar 412 dosare penale, din care în instanþã au ajuns doar 120, soluþionate cu achitarea „alegãtorilor multipli”, în marea majoritate a cazurilor. Din cauzã cã nu s-au fãcut progrese foarte mari pe linia mijloacelor de combatere a votului multiplu, existã probabilitatea destul de mare ca ºi la alegerile din acest an povestea sã se repete. Or inclusiv aceste dubii îi fac pe mulþi cetãþeni cu drept de vot sã se întrebe dacã mai are rost sã se oboseascã sã vinã la urne.

Suspiciuni nelãmurite Ultimele alegeri europarlamentare au stat, în Timiº, ca ºi în alte judeþe, sub spectrul suspiciunilor de fraudã, suspiciuni care nu au fost lãmuritã nici pânã în prezent. Dupã toatã isteria mediaticã referitoare la cazurile de posibilã fraudare a alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009 prin vot multiplu, ancheta a bãtut pasul pe loc, neexistând începeri de urmãriri penale. Autoritatea Electoralã Permanentã a trimis datele la Inspectoratul General al Poliþiei ºi cam totul s-a oprit la acel nivel. În Timiº au fost identificate, potrivit datelor preliminare, 178 de cazuri de posibil vot multiplu. Dupã foarte multele sesizãri legate de posibile cazuri de vot multiplu la alegerile europarlamentare din iunie 2009, autoritãþile ºi-au dat seama cã

verificãrile nu vor fi deloc simple. Potrivit legii, Autoritatea Electoralã Permanentã avea obligaþia de a verifica listele electorale pentru depistarea unor posibile cazuri de vot multiplu (care pot fi identificate prin faptul cã acelaºi cod numeric personal apare de douã sau mai multe ori în listele electorale) înregistrate la alegerile europarlamentare. ªi tot potrivit legii, în termen de ºase luni de la primirea listelor, A.E.P. ar fi urmat sã facã publice rezultatele verificãrilor. Spre finalul anului trecut, Autoritatea Electoralã Permanentã ºi-a dat seama cã nu va putea face verificãrile manual. Ca atare, a decis sã cumpere un program informatic special pentru prelucrarea datelor. „Ca urmare a primirii din partea I.G.P.R. a mai multor solicitãri complexe de verificare a unui numãr

de 24 de ani un reper al cetãþii

mare de persoane suspecte cã ar fi votat multiplu, reprezentanþii A.E.P. au ajuns la concluzia cã verificãrile manuale nu se pot face în termenul stabilit cu personalul propriu ºi au demarat procedurile de achiziþie pentru un pachet de servicii ºi aplicaþii informatice specializate, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoanã a votat fãrã a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaºi zi de referinþã”, a precizat conducerea A.E.P. Într-un final, cu ajutorul programului achiziþionat, s-a trecut la scanarea a peste un milion de pagini. Însã, din cauza scrisurilor diferite ºi a erorilor de interpretare de cãtre calculator a scrisului de mânã, s-a ajuns tot la verificarea manualã a datelor introduse, de cãtre o echipã de 120 de operatori. Ulterior, pe mãsurã


11

special

12 - 14 mai 2014

Primãria Timiºoara vede în vehiculele electrice o alternativã pentru transportul urban l Unii specialiºti se aratã rezervaþi în privinþa ºanselor folosirii lor

pe scarã largã Deºi nu s-a descurcat pânã acum prea bine cu proiectele clasice de descongestionare a traficului din Timiºoara ºi reducere a poluãrii – proiecte precum cel legat de pasajele Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã sau cel de completare a inelului de centurã – Municipalitatea s-a angrenat într-un proiect legat de popularizarea utilizãrii vehiculelor electrice. Unii specialiºti se aratã, însã, rezervaþi în privinþa ºanselor folosirii acestor vehicule pe scarã largã la Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Foto TIMPOLIS

Un milion de euro pentru Timiºoara Primãria Timiºoara ºi-a anunþat zilele trecute intenþia a participa în calitate de partener în proiectul “Smart Cities 2014”, din cadrul programului “Smart Cities and Communities” – un proiect ce vizeazã creºterea eficienþei energetice ºi reducerea poluãrii prin popularizarea utilizãrii energiilor alternative inclusiv în transportul în comun sau iluminatul public. Proiectul urmeazã a fi implementat în cadrul consorþiului Smart Cities format din oraºe precum Ulm, Baden Würtemberg, din Germania, Szolonk, din Ungaria, Novi Sad, din Serbia, ºi din câteva universitãþi – Budapest University of Technology and Economics, Colegiul Szolnok, Universitatea Novi Sad ºi Universitatea Politehnica Timiºoara –, cãrora li se adaugã parteneri industriali. Valoarea totalã a proiectului este de aproximativ 90,32 milioane euro, din care bugetul pentru Municipiul Timiºoara este de un milion de euro, care este 100% nerambursabil. Împreunã cu partenerii din Timiºoara, Primãria s-a angajat cã va implementa activitãþile care îi vor reveni, conform descrierii proiectului, respectiv creºterea eficienþei energetice, utilizând reþele smart grid, mijloace de transport ecologice ºi iluminat public inteligent. Totodatã, se angajeazã sã întreþinã ºi sã menþinã funcþionale dotãrile rezultate în urma proiectului ºi, totodatã, sã le îmbunãtãþeascã ºi sã le perfecþioneze. Scopul proiectelor finanþate prin acest program este identificarea, dezvoltarea ºi implementarea de soluþii echilibrate ºi integrate în domeniile energie, transport ºi iluminat public, acþiuni derulate prin parteneriatul dintre autoritãþile publice ºi industrie. Obiectivele-cheie ale programului sunt creºterea semnificativã a eficienþei energetice globale a oraºelor ºi exploatarea corespunzãtoare a resurselor locale din punct de ve-

Autobuzul electric produs de compania BYD ajuns la Timiºoara, în toamna anului trecut dere al alimentãrii cu energie din surse regenerabile. Iniþiatorii au propus pentru Primãria Timiºoara mai multe variante de implementare a proiectului, variante din care trebuie sã se aleagã. Astfel, se pot realiza staþii de e-bicycle – staþii de încãrcare, notificare smart phone stare încãrcare baterie, informare cu privire la proximã staþie, o reþea de staþii de încãrcare pentru toate tipurile (e-bicycle, e-scooter, e-car) sau un sistem de senzori pentru optimizarea iluminatului stradal. “Ce s-ar face în cadrul acestui proiect? Pe de o parte, ar fi anumite studii finanþate, dar s-ar realiza la scarã-pilot ºi anumite echipãri ultramoderne ale oraºului, cu biciclete cu motor electric, scutere cu motor electric ºi staþii de încãrcare a bateriilor acestora. Fãrã a fi finanþatã la o scarã mare, se prefigureazã ºi realizarea reþelei urbane a Timiºoarei, de staþii de încãrcare a bateriilor vehiculelor electrice, de la autobuze, maºini, scutere. O altã direcþie a proiectului vizeazã introducerea de senzori pentru optimizarea consumului de energie în consumul public”, a declarat primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Douã microbuze electrice – premierã pentru transportul public În paralel cu implementarea acestui proiect, Primãria Timiºoara a venit ºi cu iniþiativa introducerii de vehicule electrice în transportul public. Deocamdatã, a fost propusã achiziþionarea a douã microbuze electrice. “Creºterea urbanizãrii, a densitãþii populaþiei ºi a mobilitãþii acesteia conduc la apariþia unor noi pro-

bleme de ordin economic, ecologic ºi de sãnãtate pentru oraºe ºi locuitorii acestora, ca urmare a utilizãrii în mod excesiv a automobilelor, traficul urban fiind o sursã crescândã de poluare a aerului, în special ca urmare a emisiilor de pulberi în suspensie ºi de dioxid de azot. Oportunitatea oferitã cetãþenilor noilor state membre ale UE este de a beneficia de automobile eco, precum ºi accelerarea acestei tendinþe. Maºinile electrice folosesc un motor electric, susþinut de o baterie sau un alimentator, care se încarcã de la reþeaua de curent electric”, se aratã în argumentaþia proiectului legat de achiziþia celor douã microbuze. Iniþiatorii spun cã avantajele acestor tipuri de vehicule sunt evidente: pot fi încãrcate ºi direct la prizã, din locuinþã sau garaj, au poluare zero – fapt important ºi benefic pentru marile aglomerãri urbane, prezintã risc mult mai redus de incendiu sau explozie în caz de accident, datoritã lipsei de combustibili ca benzinã sau motorinã, care sunt foarte inflamabili, iar tehnologia modernã permite suplimentarea energiei electrice necesare prin captarea ºi transformarea energiei solare, astfel unele maºini electrice sunt dotate cu panouri solare pe capote,care alimenteazã automat, în timpul zilei, bacteria sau acumulatorul maºinii. Nu în ultimul rând, iniþiatorii proiectului spun cã zgomotul produs în mers este mult mai redus decât în cazul maºinilor clasice. Deocamdatã, Primãria Timiºoara a aprobat achiziþia a douã minibuze electrice, cu 14 locuri, produse în 2014, destinate “asigurãrii necesitãþilor de transport persoane pentru organizarea unor acþiuni ºi transport persoane la evenimente ºi manifestãri în municipiul Timiºoara (conferinþe ºi congrese ºtiinþifice,

“Ce s-ar face în cadrul acestui proiect ? Pe de o parte, ar fi anumite studii finanþate, dar s-ar realiza la scarã-pilot ºi anumite echipãri ultramoderne ale oraºului, cu biciclete cu motor electric, scutere cu motor electric ºi staþii de încãrcare a bateriilor acestora. Fãrã a fi finanþatã la o scarã mare, se prefigureazã ºi realizarea reþelei urbane a Timiºoarei, de staþii de încãrcare a bateriilor vehiculelor electrice, de la autobuze, maºini, scutere.” Nicolae Robu, primarul Timiºoarei târguri ºi expoziþii, cu participarea unor invitaþi din þarã sau strãinãtate)”. În toamna anului trecut a avut loc la Timiºoara predarea oficialã a unui autobuz electric produs de compania BYD cãtre Primãria Municipiului Timiºoara ºi Regia Autonomã de Transport Timiºoara, dupã ce s-a semnat un acord între oficialii locali ºi reprezentanþi ai Cefin Trucks pentru testarea vehiculului electric. Compania BYD este recunoscutã la nivel mondial drept cel mai mare producãtor de baterii reîncãrcabile ºi, în ultimii ani, drept cel mai important producãtor de autobuze propulsate de motor electric. Autobuzul model K9 este 100% electric ºi funcþioneazã cu baterii reîncãrcabile bazate pe o tehnologie de ultimã generaþie. Acestea asigurã vehiculului o autonomie de 250 de kilometri cu o singurã încãrcare, în condiþii de trafic urban, cea mai mare autonomie atinsã de un astfel de vehicul pânã în prezent. Datoritã funcþionãrii cu motor electric, spun fabricanþii, autobuzul BYD este un vehicul prietenos cu mediul înconjurãtor, fiind complet nepoluant – zero emisii de dioxid de carbon ºi noxe ºi zgomot redus faþã de un vehicul propulsat de motor clasic. Timiºorenii au putut testa anul trecut, timp de o lunã, primul autobuz electric destinat transportului în comun, care a circulat pe linia 33, fiind inclus în graficul acestei linii.

Inginer: “Ideea este foarte bunã, dar are un mare dezavantaj, cel al timpilor de încãrcare prea lungi” Unii specialiºti din domeniu se aratã rezervaþi în privinþa ºanselor implementãrii unui astfel de proiect pe scarã largã la Timiºoara, susþinând cã, pe lângã avantajele evidente, legate de reducerea poluãrii ºi a zgomotului, vehiculele electrice au dezavantajul greu de neglijat al unor timpi de alimentare prea lungi. “Ideea este foarte bunã, dar are un mare dezavantaj – cel al timpilor de încãrcare prea lungi. O încãrcare poate dura de la patru pânã la ºase ore, în timp ce, în cazul unui vehicul cu combustibil clasic, alimentarea dureazã doar zece minute. De aceea e greu de crezut cã vor putea fi utilizate pe scarã largã la transportul în comun. Ce se întâmplã dacã unui astfel de vehicul i se descarcã bateria pe traseu? Însã, pe de altã parte, avantajele din punct de vedere al mediului sunt evidente. Pe lângã faptul cã nu eliminã noxe, aceste vehicule sunt ºi foarte silenþioase ”, spune inginerul timiºorean Alexandru Stoian, inventator al mai multor proiecte bazate pe energii regenerabile.

Staþii pentru posesorii de vehicule electrice Dacã proiectul “Smart Cities 2014” va fi implementat pe plan local, Timiºoara va face parte dintr-o reþea de puncte de încãrcare pentru posesorii de autoturisme electrice din nouã state ale UE. “În România sunt foarte puþine maºini electrice, dar, dacã un ºofer strãin vine la Timiºoara ºi are o maºinã electricã, ºi-o va putea încãrca de la aceste surse”, spun reprezentanþii Primãriei. Municipalitatea, ca promotor al conceptului “Timiºoara Verde”, mai spune cã va continua sã se implice, prin cãutarea de soluþii eficiente, în promovarea energiei verzi. Strategia, în acest domeniu, vizeazã douã paliere de acþiune. Pe de-o parte, de încurajare a cetãþenilor ºi a instituþiilor sã utilizeze mijloacele de transport nepoluante ºi crearea unei infrastructuri adecvate. Pe de altã parte, se va încerca creºterea spaþiilor verzi ºi reducerea cantitãþilor de praf din aer.

de 24 de ani un reper al cetãþii


12

Teatru l

timp liber

12 - 14 mai 2014

A fost odatã la Timiºoara

De Peter Kerek Un spectacol în regia artisticã a lui Peter Kerek, susþinut , în cadrul FEST-FDR2014 A fost odatã la Timiºoara este o poveste despre oameni ºi despre cum aceºti oameni sunt, individual ºi în interiorul legãturilor lor de sânge, o proiecþie fidelã – deºi subiectivã ºi la scarã redusã – a istoriei „mari”. Timiºoara, oraºul alcãtuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit ºi l-au fãcut sã devinã prin înseºi diferenþele dintre ei, are ºi acest chip: cel al unei familii care îºi redescoperã esenþa compozitã din cioburi, îndepãrtãri ºi amintiri. Cãci, pânã la urmã, un oraº e o familie: cu revoluþiile ei, cu prejudecãþile ei, cu acele lucruri mereu nespuse ºi nefãcute la timp, cu momentele ei de curaj ºi de laºitate, ºi, da, cu memoria ei frântã. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 14 mai, ora 18 l Nu ne-am nãscut la locul potrivit

De Alice Monica Marinescu ºi David Schwartz Un spectacol în regia artistic a lui David Schwartz, susþinut de Asociaþia O2G Bucureºti, în cadrul FESTFDR2014 Studio “Uþu Strugari”, 14 mai, ora 19 l Solitaritate

De Gianina Cãrbunariu Un spectacol susþinut de Teatrul Naþional „Radu Stanca” Sibiu, în cadrul FEST-FDR2014 „Fiecare dintre cele cinci scene ale spectacolului este o ficþiune inspiratã dintr-o realitate sau dintr-un anumit tip de discurs public prezent în societatea româneascã actualã: de la zidul construit în Baia Mare pentru a separa comunitatea rromã de ºoseaua principalã a oraºului ºi pânã la marcarea din ce in ce mai radicalã a diferenþelor între categorii sociale, etnii, generaþii. Sub pretextul respectãrii unor convenþii sociale ºi al salvarii cetãþeanului, sunt inventate de fapt reguli noi menite sã stigmatizeze diferenþa ºi sã estompeze tot ceea ce ar putea sã ne apropie. Mai grav decât radicalizarea discursului politic despre sãrãcie - vazutã ca o vinã a celui incapabil sã fie eficient - este faptul cã acesta a contaminat spaþiul public ºi riscã sã devinã o perspectivã normalã, justã, perfect îndreptãþitã.”, spune Gianina Cãrbunariu. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 14 mai, ora 21

l Green Hours! Best of Show teatral site-specific serial De Maria Manolescu ºi Peca ªtefan Un spectacol în regia artisticã a Andreei Vãlean, susþinut de Teatrul Luni de la GreenHours Bucureºti, în cadrul FEST-FDR2014 Jazzissimo lounge & pub, 15 mai, ora 17 l Sânziana ºi Pepelea

De Vasile Alecsandri Un spectacol în regia artisticã a lui Alexandru Dabija, susþinut de Teatrul Naþional Cluj, în cadrul FESTFDR2014 Cu Sânziana ºi Pepelea redescoperim copilãria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucãuºã, care grãieºte însã multe adevãruri despre firea româneascã valabile ºi astãzi; un text foarte teatral, cu potenþialitãþi scenice, de joc… „E jucãuº, da – afirmã regizorul, era ºi vremea când se descopereau, cel puþin la noi, efectele scenice, trapa, lumina electricã, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon… ºi într-adevãr, ceea ce se vede la Alecsandri, ºi o fãcea mai mult sau mai puþin calculat, era cunoaºterea folclorului. Iar noi am mers mult pe aceastã cale a folclorului, ºi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrãjitoare, la blesteme, la legãtura cu religia creºtinã, cu ortodoxismul. Þinta spectacolului este însã în primul rând sã bine-dispunã.” Multe personaje au fost reinventate, regândite, aºa cum spune Alexandru Dabija „dupã mintea noastrã de acum”: „Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit pânã ºi rugãciunile de ploaie. Ne jucãm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru cã textul este extrem de liber. De-aicea vine poate dimensiunea lui shakespearianã, pentru cã este foarte liber în schema pe care o propune. Propune o schemã pe care poþi face multe lucruri. ªi râzi, ºi e mult folclor ºi multã Moldovã prezentã, chiar ºi tipul de haz… care trece de la un comic grosolan la o melancolie foarte prezentã.” Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 15 mai, ora 19 l Tipografic majuscule

De Gianina Cãrbunariu Un spectacol susþinut de Teatrul Odeon Bucureºti, în cadrul FESTFDR2014 Spectacolul, o coproducþie dramAcum ºi Festivalul Internaþional de Teatru de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul Odeon, face parte din proiectul european “Vieþi paralele – Secolul 20 vãzut prin ochii Poliþiei Secrete”, în cadrul cãruia artiºti din ºase foste þãri socialiste au creat spectacole bazate pe studiul materialelor pãstrate în arhivele poliþiei secrete. Gianina Cãrbunariu a ales sã lucreze pe dosarul minorului Mugur Cãlinescu. Mugur Cãlinescu (28 mai 1965 – 13 februarie 1985) avea doar 17 ani ºi era elev la Liceul “A.T. Lau-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Invitaþie la vis. Opt poveºti vindecãtoare”, Monica Pillat (Ed. Humanitas) Monica Pillat spunea cã a scris aceste poveºti pentru a se vindeca ea însãºi de dorul celor pierdute ºi s-a jucat cu umbrele pânã când a putut ieºi din nou la liman, unde o aºtepta de mult ignorata frumuseþe a clipei prezente. „Lumea de basm a povestirilor Monicãi Pillat este ca un mare suflet cosmic, din care oamenii ºi fãpturile cresc asemeni unor membre ºi mãdulare colective. Prin originea lor comunã, acestea sunt non-separabile: când întrepãtrunse, când confundate, când unite ºi reunite prin plutire, prefirare, rãsfirare ºi înfiorare, ele ne apar ca acele lumi pe care le evoca vizionar Rudolf Steiner pentru a caracteriza alte vârste ale cosmosului, mult mai vechi. Monica Pillat a descoperit, prin explorãrile ei în irealitatea ime¬diatã a lumii basmelor, o nouã dimensiune a lor –dimensiunea irealitãþii imediate a realitãþii, pe care, pentru lumea obiectelor corporale, a descoperit-o ºi explorat-o la noi, acum mulþi ani, Max Blecher”, spune Horia-Roman Patapievici.

„Portretul artistului ca tânãr câine”, Dylan Thomas (Ed. Polirom) În acest volum de povestiri cu influenþe autobiografice, umorul irezistibil, exuberanþa ºi magia verbalã ale marelui poet modern Dylan Thomas isi gasesc o spectaculoasa ilustrare. In

prozele sale, Dylan Thomas – al cãrui centenar este marca anul acesta – se dovedeºte un narator neîntrecut ºi un creator de personaje memorabile: bunicul care porneºte la drum îmbrãcat cu hainele sale cele mai bune, pentru a fi înmormântat în satul vecin, reporterul sarcastic de la un ziar de provincie, fermierul care predicã frenetic în faþa unor bãieþei, într-un hambar, un grup de bãrbaþi respectabili care se joacã dea scriitorii feriþi de ochii lumii ºi, nelipsind niciodatã, tânãrul Thomas, care observã netulburat totul. Puþini scriitori au reusit sã evoce atât de strãlucit misterele ºi aventurile copilãriei, iubirile din tinereþe ºi iluziile spulberate, moartea bântuind doi tineri care se distreazã; ºi, poate, nici unul nu le-a redat într-un stil atât de viu ºi de grãitor, cu o bucurie pe cât de fireascã, pe atât de contagioasã. „Puse în balanþã cu învolburãrile din viaþa realã a scriitorului, povestirile lui Dylan Thomas reprezintã o încercare de a redescoperi inocenþa pierdutã a unui paradis plin de ispitele cunoaºterii post-academice”, spune Mircea Mihãieº, care a scris prefaþa acestei cãrþi.

„Terapia prin Cioran. Forþa gândirii negative”, Horia Pãtraºcu (Ed. Trei) “Valoarea terapeuticã a fost pentru Cioran criteriul în funcþie de care a judecat orice creaþie umanã, inclusiv filosofia (de altfel, motivul principal al respingerii filosofiei de sistem este cã «nu ajutã la nimic»). Pentru fiinþa bolnavã care este omul, niciun alt criteriu

nu poate fi mai potrivit decât acesta. Cãci ceea ce urmãreºte fiinþa conºtientã în toate acþiunile ºi credinþele sale, prin religiile ºi filosofiile ei, este obþinerea vindecãrii, tãmãduirea. Imensa contribuþie a lui Emil Cioran constã în a ne spune cã însãºi dorinþa noastrã de vindecare este bolnavã, cã promisiunile tuturor mântuitorilor de a ne salva de relele de care suferim sunt ucigaºe, câtã vreme «rãu» esenþial de care vor sã ne salveze este viaþa însãºi ºi cã însãºi intenþia noastrã de a ne salva ascunde tentaþia autosuprimãrii. A rezista acestei tentaþii – sub toate formele ei – este eroismul ºi sãnãtatea fiinþei conºtiente. Paradoxal, omul sãnãtos este cel care acceptã cã viaþa însãºi este o boalã pe care va face tot posibilul sã o menþinã ca atare, sã nu o «vindece»”, spune Horia Pãtraºcu.

Un exemplar din “Mein Kampf” va fi scos la licitaþie l

O asociaþie evreiascã din Franþa protesteazã

O asociaþie evreiascã din Franþa, Biroul Naþional de Vigilenþã împotriva Antisemitismului, a cerut casei de licitaþii Pierre Bergé et Associés sã retragã de la vânzare un exemplar din “Mein Kampf”, din 1925, ilustrat cu un portret al lui Adolf Hitler. TIMPOLIS

Aceastã ediþie originalã, estimatã între 3.000 ºi 4.000 de euro, face parte dintr-o licitaþie importantã prevãzutã a avea loc pe 16 mai, la Paris. La aceastã licitaþie, care reuneºte 420 de loturi, care includ cãrþi ºi manuscrise, va fi pusã în vânzare ºi colecþia lui Philippe Zoummeroff, un industriaº pensionar, ce include obiecte din domeniul crimelor ºi criminologiei, anunþã Mediafax. Într-un comunicat de presã, Biroul Naþional de Vigilenþã împotriva Antisemitismului (BNVCA ) estimeazã cã Mein Kampf este prezentat în catalogul licitaþiei „ca ºi cum ar fi vorba de un obiect de artã, scris de un poet sau de un membru al Academiei Franceze”. Potrivit acestei asociaþii, „Hitler este înainte de toate un criminal împotriva umanitãþii, un asasin”. BNVCA a cerut, totodatã, ministrului francez al Culturii, Aurélie Filippetti, sã intervinã pe lângã organizatoarea licitaþiei pentru ca volumul sã fie interzis de la vânzare ºi confiscat. La jumãtatea lunii aprilie, scoaterea la vânzare a 40 de obiecte nazis-

te care au aparþinut lui Hitler ºi lui Hermann Göring, eveniment care a cauzat indignarea mai multor asociaþii evreieºti, a fost anulatã de o altã casã de licitaþii dupã intervenþia ministrului Culturii din Franþa. Consiliul pentru Vânzãri Voluntare (CVV), care supravegheazã licitaþiile, a þinut sã îºi exprime marþi searã vigilenþa faþã de aceastã licitaþie ce are ca temã crima. CVV spune cã sa apropiat de casa organizatoare pentru a vedea care dintre loturi sunt susceptibile sã genereze probleme ºi care ar putea fi soluþiile potrivite în acest caz. CVV a reperat ºi o carte a cãrei copertã include elemente din piele umanã. Legea francezã interzice comerþul cu rãmãºiþe umane.

Catalogul licitaþiei evocã „ un extraordinar volum de documente” despre asasinul Rambert ºi despre tatuajele din închisoare, strânse de medicul Jean Lacassagne, „într-o uimitoare copertã fãcutã din pielea lui Rambert”. Gãsit vinovat de un dublu asasinat în 1930, Louis-Marius Rambert a murit în închisoare în 1934, dupã ce ºi-a redactat memoriile ºi le-a încredinþat medicului Jean Lacassagne (1886-1960), care l-a îngrijit în timpul detenþiei ºi cãruia i-a lãsat moºtenire pielea sa tatuatã. Acest lot, însoþit de documentele justificative, este estimat între 10.000 ºi 12.000 de euro. Potrivit AFP, CVV va solicita cel mai probabil ca ºi acest lot sã fie retras de la vânzare.


13

timp liber

Un film despre Ernest Hemingway, primul lungmetraj american filmat în Cuba, dupã 50 de ani “Papa”, un film biografic despre Ernest Hemingway, cu Adrian Sparks în rolul celebrului scriitor, a devenit primul lungmetraj filmat în Cuba, dupã aproape 50 de ani. TIMPOLIS

Filmãrile au început în martie, iar regizorul peliculei, Bob Yari, a declarat cã este recunoscãtor cã a primit permisiunea de a filma în faþa Palatului guvernamental din Havana câteva scene importante, inclusiv o reconstituire a luptelor armate între susþinãtorii lui Fidel Castro ºi aliaþii generalului Fulgencio Batista y Zaldívar, informeazã contactmusic.com, susrã citatã de Mediafax. Filmul, bazat pe scenariul scris de Denne Bart Petitclerc, fost jurnalist al publicaþiei Miami Herald, se concentreazã asupra prieteniei dintre acesta ºi Ernest Hemingway, din timpul perioadei politice tulburi prin care a trecut Cuba în anii ’50. “ A fost cu adevãrat pasionant sã filmãm în Cuba, unde s-au întâmplat toate lucrurile prezentate în scenariu, unde existã «finca» (ferma – n.r.) lui Hemingway ºi barca lui, toate acele locuri de la castelul el Morro pânã la Cojimar, unde pescuia. Toate acestea sunt aici, iar încercarea de a reproduce toate aceste lucruri în altã parte nu mi s-a pãrut foarte atrãgãtoare” , a declarat Bob Yari. Acesta a reuºit sã filmeze în Cuba pe baza unui permis eliberat de Departamentul finanþelor din Statele Unite, care a scutit proiectul de majoritatea restricþiilor embargoului impus asupra guvernului cubanez în 1960 de fostul preºedinte american Dwight D. Eisenhower, dupã venirea la putere a lui Fidel Castro, care a transformat Cuba

într-o þarã comunistã. În filmul Papa, rolul lui Hemingway este interpretat de actorul Adrian Sparks (cunoscut pentru Proiectul Manhattan/ The Manhattan Project ºi Întreabã-i pe copii/ Just Ask My Children), iar rolul jurnalistului Petitclerc este jucat de Giovanni Ribisi (Avatar ºi Jurnalul unui iubitor de rom/ The Rum Diary). Ernest Hemingway a trãit din 1939 pânã în 1960 în Cuba, o þarã care l-a inspirat în scrierile sale, mai ales în romanul Bãtrânul ºi marea. Casa unde a locuit, Finca Vigia, este vizitatã în fiecare an de mii de turiºti. Nãscut în Illinois pe 21 iulie 1899, Ernest Hemingway ºi-a început cariera de scriitor publicând diverse articole pentru un ziar din Kansas City, la vârsta de 17 ani. Dupã intrarea Statelor Unite în Primul Rãzboi Mondial, Hemingway s-a înrolat voluntar într-o unitate de ambulanþe militare din

Italia. A fost rãnit pe front ºi s-a întors în America, devenind reporter. A fost trimis din nou în Europa, pentru a scrie despre diverse evenimente, precum revoluþia din Grecia ºi, mai târziu, Rãzboiul Civil din Spania. A început sã scrie romane în jurul vârstei de 20 de ani, iar primul sãu roman, The Sun Also Rises, a fost publicat în 1926. Ernest Hemingway a fost distins cu premiul Pulitzer, în 1953, ºi cu premiul Nobel pentru literaturã, în 1954. Hemingway s-a mutat în 1939 la Finca Vigia, în Cuba, unde a scris romane precum Bãtrânul ºi marea, Sãrbãtoarea continuã ºi Insule în derivã. Printre alte romane celebre ale sale se numãrã Grãdinã Raiului, Zãpezile de pe Kilimanjaro ºi alte povestiri, Fiesta, Noaptea dinaintea bãtãliei ºi alte povestiri, Pentru cine bat clopotele ºi Adio, arme. În iulie 1960, Hemingway s-a reîntors în Statele Unite unde, un an mai târziu, la vârsta de 61 de ani, s-a sinucis.

12 - 14 mai 2014 rian”, din Botoºani, când, în septembrie 1981, a alertat organele de Securitate timp de o lunã pentru cã a scris pe ziduri ºi pe panouri inscripþii menite sã provoace în oameni o reacþie faþã de încãlcarea flagrantã a tuturor drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti, faþã de situaþia dezastruoasã a economiei din acea perioadã. Dupã ce a fost prins, a fost continuu chemat la Securitate. La doi ani dupã momentul septembrie 1981, Mugur Cãlinescu se îmbolnãveºte de leucemie ºi moare în 1985. „Pe lîngã documentele scrise în limbajul de lemn al aparatului opresiv al vremii (planuri de mãsuri, note informative, note de analizã etc), în cele 200 de pagini ale dosarului nr. 738 privind Elevul sunt pãstrate ºi declaraþiile unui tînãr care reuºeºte sã rãmînã fidel propriilor convingeri în ciuda presiunilor Securitãþii ºi a lipsei de solidaritate a celor din jurul sãu. Cred cã tinerii au nevoie de modele pe care sã le înþeleagã, iar Mugur Cãlinescu este, în acest sens, un model de atitudine necesar”. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 15 mai, ora 21 l Carpathian Garden

Un spectacol de Radu Iacoban, susþinut de Godot Cafe-Teatru Bucureºti, în cadrul FEST-FDR2014 O comedie tãioasã realizatã de doi actori – Tudor Aaron Istodor ºi Radu Iacoban – Carpathian Garden însumeazã 80 de minute de format TV transpuse scenic, un „act comic social” susþinut de personaje contemporane delicioase. Prezentatori de ºtiri, parcagii, preoþi, staruri de filme XXX, moguli de presã, politicieni, se succed în faþa spectatorului, provocându-i umorul ºi inteligenþa. Carpathian Garden: comedie purã, ironie ºi mult, mult farmec. Studio “Uþu Strugari”, 16 mai, ora 17

Operã l

Rigoletto

Operã în trei acte ºi patru tablouri Muzica: Giuseppe Verdi. Libretul: Francesco Maria Piave Un spectacol susþinut de Corul, Orchestra ºi Ansamblul de Balet ale Operei Române din Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 12 mai, ora 19

Filarmonicã l Concertul orchestrei studenþilor Facultãþii de Muzicã În program sunt incluse lucrãri de J. Haydn (Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel ºi orchestrã), W.A. Mozart (Concertul nr. 23 în La major pentru pian ºi orchestrã KV 488) ºi coruri celebre din opere Sala „Mihai Perian” a Colegiului de Artã „Ion Vidu”, 12 mai, ora 19

l

Recital de pian la patru

mâini

Spectacol susþinut de Valentin ºi Roxana Gheorghiu În program sunt incluse lucrãri de W.A. Mozart (Sonata în fa minor, Op. 103 pentru patru mâni), Fr. Schubert (Fantezia în fa minor Op. 103), G. Enescu (Rapsodia românã în La major, Op. 11, transcripþie pentru pian) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 14 mai, ora 19 l Recital de muzicã contemporanã Spectacol susþinut de L’Arsenale, din Italia Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 15 mai, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol susþinut depianiºtii Roxana ºi Valentin Gheorghiu, dirijat de David Crescenzi, din Italia În program sunt incluse lucrãri de S. Prokofiev (Simfonia nr. 1 Clasica , în Re major, Op. 25), J.S. Bach (Concertul pentru douã piane ºi orchestrã în do minor, BWV 1062) ºi L. van Beethoven (Simfonia nr. 8, în Fa major, Op. 93) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 16 mai, ora 19

Expoziþii l Vernisajul Taberei Internaþionale de Creaþie „ªtefan Jäger” Operele expuse au fost realizate în perioada 4 - 11 aprilie, la Jimbolia, de cãtre 14 artiºti din România, Germania, Serbia, Turcia ºi Marea Britanie. Ajunsã la cea de-a doua ediþie, tabãra promoveazã arta prin colaborare ºi schimb de idei. Cele mai bune douã opere au fost donate asociaþiei Blythswood Banat. Numele ªtefan Jäger, pictor local de etnie germanã, considerat unul dintre cei mai mari artiºti ai Banatului de la începutul secolului al XX-lea este reprezentativ pentru comunitatea din Jimbolia. Artiºtii invitaþi de cãtre curatorii Costin Brãteanu ºi Tar Bela sã ia parte la cea de-a doua ediþie au fost : Elisabeth Ochsenfeld, Emine Tokmakkaya, Dorothea Fleiss, Alex Baciu, Zehra Sengi, Carmen Bayer, Elena Priestley, Maria Priestley, Dragoljub Firulovic Firul, Cristian Benea, Taºi Ioan ºi Matyas Laszlo. Galeria de artã Pygmalion, Casa Artelor, din Timiºoara, strada Episcop Augustin Pacha, nr. 8 l Calea Marei Expoziþie personalã de picturã a artistului plastic Daniel Laszlo, din Budapesta, care cuprinde 26 de tablouri neorealiste, uleiuri pe pânzã, inspirate de pelerinajele intreprinse de Daniel Laszlo la celebrele locuri de pelerinaj Mariazell (Austria), ªumuleu Ciuc (România) ºi Santiago de Compostella (Spania). Galeria Helios, Piaþa Victoriei, pânã în 14 mai, zilnic între orele 9 - 20. l Expoziþie de graficã finlandezã Facultatea de Arte ºi Design, str. Oituz, nr 4.

de 24 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

12 - 14 mai 2014

Dr. Dorel Sãndesc: „Infecþiile intraspitaliceºti au ca posibilã cauzã folosirea antibioticelor când nu e cazul” Infecþiile intraspitaliceºti, o mare problemã de sãnãtate publicã peste tot în lume, apar mai ales la pacienþii cu imunitate scãzutã ºi în formele grave de boalã, având ca posibilã cauzã folosirea antibioticelor atunci când nu este cazul, susþine secretarul de stat Dorel Sãndesc, ºeful Secþiei Anestezie ºi Terapie Intensivã a Spitalului Judeþean din Timiºoara. TIMPOLIS

O posibilã cauzã a infecþiilor cu „ germeni rezistenþi la antibiotic este aceea cã, la nivel mondial, lumea foloseºte antibiotice, deºi nu este cazul. Un roºu în gât este tratat cu antibiotic, deºi nu este cazul”, a mai spus, citat de Mediafax, secretatul de stat din Ministerul Sãnãtãþii, Dorel Sãndesc, cu ocazia Congresului Naþional de Urologie, care a avut loc la finele sãptãmânii trecute. La rândul sãu, academicianul Ioanel Sinescu, preºedintele Asociaþiei Române de Urologie, a declarat cã incidenþa infecþiilor urinare este în creº-

tere, acestea fiind cauzate, cel mai frecvent, de germeni rezistenþi la antibiotice. „De asemenea, a crescut ºi

numãrul infecþiilor intraspitaliceºti nu numai în România, dar ºi la nivel mondial”, a subliniat ºi Ioanel Sinescu.

Cele mai recente cazuri de infecþii de acest fel au fost depistate la Bârlad, unde conducerea Spitalului de

Urgenþã a decis reducerea cu câteva ore pe zi a programului de vizitã pentru toþi pacienþii internaþi în unitatea medicalã, din cauza extinderii focarului de infecþie nosocomialã provocat de bacteria clostridium dificile. Focarul de infecþie nosocomialã a fost confirmat în aprilie, numãrul pacienþilor care au contractat bacteria ajungând, în prezent, la 17. Conducerea spitalului din Bârlad a afirmat cã „este puþin probabil” sã identifice sursa focarului.

Primul organism viu semi-sintetic din lume, creat de cercetãtorii americani Primul organism viu semisintetic din lume, care lãrgeºte astfel spectrul vieþuitoarelor din naturã, a fost creat recent de oamenii de ºtiinþã americani. Informaþia geneticã a tuturor organismelor vii este scrisã în ADN-ul lor sub forma unui lanþ de patru molecule de bazã – sau „litere”–, ce constituie alfabetul vieþii: adeninã (A), timinã (T), guaninã (G) ºi citozinã (C). În structura de elice dublã a ADN-ului, descoperitã în urmã cu 60 de ani de James D. Watson ºi Francis Crick, aceste litere sunt organizate în douã perechi de baze: A-T ºi C-G. Ideea de a îmbogãþi acest alfabet al vieþii cu perechi de baze care nu existã în naturã nu este una nouã. Cercetãtorii conduºi de Floyd Romesberg de la Intitutul Scripps, din La Jolla, Statele Unite, care lucreazã la acest proiect de la sfârºitul anilor ’90, au descris, zilele trecute, în studiul publicat în revista Nature primul exemplu de organism viu semi-sintetic, capabil sã gãzduiascã în ADN-ul sãu o pereche de baze artificialã, anunþã Mediafax. „Doar douã perechi de baze ale ADN-ului, A-T ºi C-G, codeazã toatã diversitatea vieþii de pe Terra. Ceea ce am fãcut noi, un organism ce conþine de o manierã stabilã aceste douã perechi de baze, plus o a treia pereche, nu existã în stare naturalã”, a explicat coordonatorul studiului. Cercetãtorii au dezvoltat mai întâi o nouã pereche de baze, pe baza a douã molecule denumite d5SICSTP ºi dNaMT. Ei au sintetizat apoi un

Cafeaua poate preveni deteriorarea vederii fragment de ADN circular, o plasmidã, conþinând cele trei perechi de baze, ºi l-au inserat în celulele unei bacterii Escherichia coli. Spre marea lor surprizã, cercetãtorii au constatat cã aceste celule de E. coli pot sã multiplice în mod corect ADN-ul semi-sintetic astfel creat. Ei au trebuit totuºi sã le dea o mânã de ajutor, gãsind un „transportor”– furnizat de o specie de microalge - pentru a importa artificial noile blocuri de construcþie molecularã în interiorul celulelor. Aceastã limitã ar trebui sã îi liniºteascã pe scepticii care se tem de emergenþa necontrolatã a unor noi forme de viaþã, spun savanþii americani. Transportorul acþioneazã într-

de 24 de ani un reper al cetãþii

adevãr ca un întrerupãtor: fãrã el, noile baze dispar din genomul celulei. „Tentativele de a extinde alfabetul genetic pun sub semnul întrebãrii, de o manierã curajoasã, ideea naturii universale a ADN-ului ºi se expun potenþial în faþa criticilor despre înþelepciunea unui astfel de demers”, au declarat Ross Thyer ºi Jared Ellefson, cercetãtori la Universitatea Texas, într-un editorial publicat tot în revista Nature. Biologia sinteticã ar putea avea numeroase aplicaþii interesante, potrivit oamenilor de ºtiinþã, precum producþia de noi medicamente ºi inventarea unor noi forme de nanotehnologii. (TP)

O ceaºcã de cafea pe zi poate salva vederea persoanelor afectate de glaucom ºi diabet, boli care provoacã degenerescenþa retinei, au descoperit cercetãtorii de la Universitatea Cornell din New York. Cercetãtorii americani studiau efectele antioxidante ale cafelei când au descoperit cã acidul clorogenic, un antioxidant regãsit într-o proporþie cuprinsã între 7% ºi 9% în boabele de cafea, previne deteriorarea vederii ºi chiar degenerescenþa retinei, provocatã de glaucom, înaintarea în vârstã ºi diabet, potrivit dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. În studiul publicat de cercetãtorii americani în Journal of Agricultural and Food Chemistry se aratã cã acidul clorogenic administrat ºoarecilor a îm-

piedicat degenerescenþa retinei acestora. „Retina este un strat subþire de þesut din interiorul ochiului, ca un perete interior cu milioane de celule fotosensibile ºi celule nervoase care primesc ºi organizeazã informaþiile vizuale. Este, de asemenea, unul dintre cele mai active þesuturi din punct de vedere metabolic, având nevoie de niveluri crescute de oxigen ºi fiind sensibil la stresul oxidativ”, a precizat profesorul Chang Y. Lee, coordonatorul studiului. Acesta mai spune despre cafea cã este cea mai popularã bãuturã din lume, „iar acum înþelegem ce beneficii putem obþine de pe urma acesteia”. Studii anterioare au arãtat cã, de asemenea, cafeaua reduce riscul unor boli cronice, precum Parkinson, cancer de prostatã, diabet ºi Alzheimer, ºi al afecþiunilor ce provoacã declin cognitiv, asociate cu vârsta. (TP)


integrame

12 - 14 mai 2014

15

Tocmai ma pregateam sa ies din magazinul de îmbracaminte, când vine tipul asta la mine si-mi zice: - Hmm...pantalonii astia, cu puloverul asta...nu prea cred! - Da‘ cine esti tu ma rog, politia modei? i-am raspuns râzând. - Nu, domnule, zise el, Politia aia normala...Te arestez pentru furt din magazine! l Se întâlnesc 2 scotieni: - Vai, ce ceas frumos ai! Cred ca te-a costat mult. - Nici vorba! Mi l-a vândut tatal meu pe patul de moarte cu 4 pence. l La mine în familie cânta coco?ul. Muzica si versurile:gaina. l Oamenii de stiinta britanici în urma cercetarilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit urmatoarele: Vodka + gheata = afecteaza rinichii Rom + gheata = afecteaza ficatul Whisky + gheata = afecteaza inima Gin + gheata = afecteaza creierul Cine ar fi crezut ca nenorocita aia de gheata poate afecta în asemenea hal organismul ?!? l - O cafea, va rog! - Fara cofeina? - Bineînteles. Si o prajitura fara calorii si frisca degresata! l Un studiu realizat de catre cercetatorii britanici demonstreaza ca românii sunt cei mai credincioºi oameni din lume! De ce ? Românii fac cruce si invoca diversi sfinti aproximativ din ora-n ora, declara ei! Factorii care stimuleaza aceasta pioºenie fiind preþurile din magazine ºi facturile !! l Întrebare la Radio Erevan: - Cum pot sa-mi învat copilul de 5 ani cât înseamna tva-ul? Raspuns: - Mâncându-i un sfert din înghetata. l - Taticule, eu când voi fi mare vreau sa ajung Papa - Fiule, trebuie sa-ti spun ca te afli pe drumul cel bun: acum esti Papa Lapte

de 24 de ani un reper al cetãþii


16

12 - 14 mai 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2053