Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2052 8 - 11 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Liga baronilor sfideazã NATO melania.cincea@timpolis.ro

S

UA anunþã cã se vor concentra pe lupta împotriva corupþiei în Europa Centralã ºi de Est, în strânsã colaborare cu UE. Pentru a sublinia importanþa luptei anticorupþie, Ambasada SUA premiazã procurorul general al DNA, Laura Kövesi, sub a cãrui conducere procurorii “au continuat sã investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmã cu un deceniu”. În acest timp, premierul României ºi, dupã toate indiciile, viitor prezidenþiabil, transmite mesajul cã baronii sãi puºcãriabili sunt mai importanþi decât partenerii strategici ai României. UA au transmis un nou un semnal României cã, mai ales în contextul escaladãrii confictului ruso-ucrainean, au nevoie, în NATO, de parteneri care sã lupte eficient cu corupþia ºi sã susþinã statul de drept. „Þãrile care nu au un stat de drept puternic, care nu au o justiþie independentã, instituþii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acþiuni pe care Rusia le desfãºoarã în Ucraina”, transmitea, venit la Bucureºti, Hoyt Yee, asistentul adjunctului secretarului de stat american pentru Europa ºi Eurasia, Victoria Nuland. La o întâlnire, organizatã cu ºefii tuturor partidelor politice, la care Victor Ponta nu a mers. Deºi a fost o vizitã anunþatã din timp ºi deºi pe ordinea de zi fuseserã probleme de importanþã majorã ºi pentru România. ai mult, imediat dupã aceea, de 1 mai, dl Ponta mergea la Constanþa, în fieful a doi baroni cercetaþi de DNA pentru fapte de corupþie, care, nu o datã, au ieºit în peisaj cu declaraþii virulente la adresa procurorilor anticorupþie – Nicuºor Constantinescu ºi Radu Mazãre. Cu ultimul, a fãcut bãi de mulþime, exact în cartierul de locuinþe sociale „Henri Coandã”, care apare în dosarul DNA în care Radu Mazãre este cercetat pentru fals în declaraþii ºi luare de mitã. Mai mult, ºi-a declarat public susþinerea faþã de acesta: „Stau lângã cine trebuie. O sã fiu alãturi de Radu”. Cum poate fi interpretatã o astfel de atitudine? rept gafã? Nu, pentru cã nu e prima datã când îºi susþine public propriul baronet cercetat pentru fapte de corupþie, în faþã cãruia ºia exprimat, de multã vreme, speranþa preluãrii „controlului politic al DNA”. Recent, dupã arestarea liderului PSD ºi CJ Mehedinþi, Adrian Duicu – cercetat într-un dosar de corupþie în ale cãrui stenograme apare ºi numele premierului, în contextul unui posibil trafic de influenþã – dl Ponta le promitea baronilor cu probleme penale: „În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieºi Bãsescu, îi vom face dreptate ºi lui Costicã Nicolescu, ºi celorlalþi”. Nu e prima datã nici când afiºeazã aceastã atitudine faþã de partenerii americani ºi, implicit, faþã de NATO. În ianuarie, deºi pe agenda publicã a premierului nu figurase nicio altã întâlnire care sã-i fi determinat absenþa, a evitat întrevederea cu Victoria Nuland. Venitã în România sã avertizeze cã „un sistem corupt nu numai cã slãbeºte democraþia din interior, însã face þarã vulnerabilã, ci ºi la influenþele din afara graniþelor, care ar dori sã exerciute o presiune nejustificatã asupra politicilor economice, de stat ºi larea deciziilor”. În plus, în cinci zile în care, oficial, nu s-a ºtiut unde este primul-ministru al României, acesta nu a avut nicio reacþie publicã la adresa mesajului reprezentantului Departamentului de Stat al SUA. rept sfidare? Se poate spune aºa. Prin aceastã atitudine, dl Ponta transmite cã între Departamentului de Stat al SUA, NATO ºi baronii cercetaþi pentru corupþie opteazã pentru cei din urmã, expunând astfel România riscului de a intra sub controlul politic al unor sfere de influenþã corupte. Exact pericolul din faþa cãruia, partenerii americani le transmiteau oficialilor români sã se fereascã, mai ales în actualul context geopolitic extrem de tensionat ºi problematic pentru România. titudinea d-lui Ponta nu doar indigneazã, ci îngrijoreazã. Cu atât mai mult cu cât, dorindu-se preºedintele unui stat membru NATO, partener strategic al SUA, apare întrebarea dacã nu cumva are, pentru eventualitatea ajungerii la Cotroceni – moment în care ar deveni ºi ºef al CSAT –, un alt plan, de schimbare a strategiei naþionale?

S

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Semnele de circulaþie, furnizate Municipalitãþii, fãrã inventar

„Respingeþi agresiunile totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii diferite de ale baronilor premierului Ponta” Fosta conducere a Institutului Cultural Român – Horia Roman Patapievici, Mircea Mihãieº, Tania Radu – a fost propusã de preºedintele Traian Bãsescu pentru a fi decoratã. Premierul Ponta nu doar cã a refuzat nemotivat sã contrasemneze decretele de decorare, dar l-a numit pe Mircea Mihãieº „fascist bãtrân”. Societatea „Timiºoara” a lansat o petiþie, fãcând un apel cãtre toþi intelectualii ºi cerându-le sã respingã „agresiunile totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii diferite de ale baronilor premierului Ponta”. pag.5

Ludovic Orban: „Ne reproºãm naivitatea pe care am avut-o când ne-am imaginat cã s-au schimbat moravurile în PSD” Se reface sau nu se reface USL? De ce nu au rupt liberalii alianþa cu PSD mai devreme? Are pregãtit PNL un alt candidat la prezidenþiale, în varianta unei ipotetice demisii a liderului sãu, Crin Antonescu? Privind retrospectiv, la perioada scursã din iulie 2012, ce-ºi reproºeazã PNL, faþã de electorat, faþã de partenerii externi ai României? Dacã am fi în primãvara lui 2012, ar fi PNL dispus sã repete „povestea USL”? Sunt câteva dintre întrebãrile pe care i le-am adresat lui Ludovic Orban, vicepreºedinte al PNL, aflat, zilele trecute, la Timiºoara.

M

D

pag. 6 - 7

Primãria Timiºoara vede în vehiculele electrice o alternativã pentru transportul urban

A

Foto TIMPOLIS

D

Curtea de Conturi constata cã elementele de semnalizare furnizate Municipalitãþii nu fac obiectul înregistrãrii în evidenþele tehnico-operative Curtea de Conturi se declarã nemulþumitã de felul în care Primãria Timiºoara îºi organizeazã acþiunea de control intern. Inspectorii financiari spun cã în unele cazuri controlul intern s-a realizat, dacã s-a realizat, superficial, cu deficienþe în ceea ce priveºte descoperirea de nereguli, gãsirea de vinovaþi ºi aplicarea de

sancþiuni. Opinia reprezentanþilor Curþii de Conturi este împãrtãºitã ºi de unii consilieri locali care susþin cã, dacã aceastã acþiune de auto-verificare s-ar fi realizat corespunzãtor, sar fi reuºit evitarea risipei de bani publici generate de contractarea ºi implementarea unor contracte pãguboase. pag. 4

Deºi nu s-a descurcat pânã acum prea bine cu proiectele clasice de descongestionare a traficului din Timiºoara ºi reducere a poluãrii, Municipalitatea s-a angrenat într-un proiect legat de popularizarea utilizãrii vehiculelor electrice. Unii specialiºti se aratã, însã, rezervaþi în privinþa ºanselor folosirii acestor vehicule pe scarã largã la Timiºoara. pag.12

ªi amintirea fostelor sate ºvãbeºti din Timiº, se stinge încet Fostele sate germane din Timiº se mdernizeazã în “colonii de case de vacanþã” sau dispar. Deputaþii Forumului Democrat al Germanilor din România spun cã administraþiile locale nu par interesate de implementarea unor proiecte pentru conservarea fostelor aºezãri ale coloniºtilor germani stabiliþi în Banat. pag.13


2

eveniment

8 - 11 mai 2014

Consiliul Local vrea rapoarte de activitate de la Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã l Mai mulþi consilieri locali acuzã cã, în ciuda promisiunilor, aceste rapoarte întârzie sã aparã Mai mulþi consilieri locali timiºoreni spun cã aºteaptã de luni bune prezentarea unor rapoarte de activitate din partea Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã ºi avertizeazã cã nu se poate întãri colaborarea atâta timp cât nu cunosc în detaliu realizãrile ºi planurile asociaþiei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Consilierii locali vor mai multe informaþii Activitatea Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã a fost unul dintre subiectele dezbãtute recent de cãtre consilierii locali timiºoreni, dupã ce s-a anunþat la ultima ºedinþã de plen cã a avut loc adunarea generalã a Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã ºi s-au lansat „Polii de culturã”, un alt proiect care doreºte sã elaboreze o strategie culturalã pe 10 ani 2014 - 2024, unde Timiºoara Capitalã Cultural Europeanã e un punct foarte important. În acest context, s-a venit cu recomandarea ca din grupurile de consilieri sã se numeascã un membru din fiecare grup în Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã. „Trebuie sã putem fi activi ºi sã luãm informaþiile calde, pentru cã au fost niºte lucruri foarte importante care s-au discutat recent pe aceastã temã ºi poate nu conºtientizãm cã proiectul 2021 trebuie pregãtit anul acesta ºi anul urmãtor”, au spus consilierii locali care au susþinut numirea de reprezentanþi ai Consiliului Local în asociaþie.

Aceste discuþii au readus în atenþie însã un alt aspect care i-a nemulþumit pe mai mulþi aleºi locali, legat de faptul cã au fost solicitate rapoarte ale asociaþiei ºi, în ciuda cererilor repetate, nu s-au primit acest gen de informãri. Consilierul local PDL Adelina Tîrziu a þinut sã le reaminteascã colegilor sãi cã, în urmã cu un an, printr-un amendament, s-a stabilit ca aceastã asociaþie sã prezinte Consiliului Local atât un raport asupra activitãþii desfãºurate în ultimele trei luni, cât ºi o prognozã asupra unei activitãþi sau a unei serii de activitãþi, ce se vor desfãºura în urmãtoarele trei luni. „Þin sã menþionez cã, deºi aceastã hotãrâre de consiliu a fost adoptatã în urmã cu un an de zile, nu s-a prezentat nici mãcar un raport asupra acestei activitãþi deci cred cã prima datã ar trebui sã beneficiem de aceste rapoarte ºi sã vedem cum ne putem implica în aceastã asociaþie”, mai spune Adelina Tîrziu. În opinia sa, pentru o colaborare mai strânsã între Consiliul Local ºi aceastã asociaþie, este necesar sã se cunoascã în detaliu activitatea ºi proiectele asociaþiei.„Anul trecut, când s-a aprobat în Consiliul Local sã i se atribuie Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã acel spaþiu de pe strada Alba Iulia, am insistat sã se aprobe un amendament care sã instituie obligativitatea prezentãrii unor rapoarte de activitate ale asociaþiei, ca sã ºtim ce se face cu acel spaþiu ºi cu ce se ocupã cei de la asociaþie. ªi, cu toate cã s-a aprobat acest amendament, nu am primit încã niciun raport. Am avut o discuþie în acest sens cu reprezentanþii asociaþiei încã din iunie-iulie a anului trecut, ºi tot nu ni s-a prezentat un astfel de document”, ne-a declarat Adelina Tîrziu.

Consiliul Local a cerut Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã sã prezinte rapoarte de activitate. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Discuþii ºi la Consiliul Judeþean legate de atribuirea de spaþii Atribuirea de spaþii cãtre Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã a creat discuþii ulterioare ºi la Consiliul Judeþean. În ianuarie, cu ocazia publicãrii unui proiect legat de propunerea consilierului judeþean P.S.D. Adrian Negoiþã, care a solicitat plenului C.J. Timiº ca spaþiul liber din Bastion sã fie repartizat Comisiei de culturã, învãþãmânt, tineret ºi sport, unde sã-ºi poatã desfãºura ºedinþele împreu-

nã cu Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã, C.J. Timiº a recunoscut cã nu a reuºit sã ocupe spaþiile din complexul renovat al Bastionului, conform specificaþiilor din proiectul de finanþare. “Pentru aceste spaþii s-a organizat licitaþie, fiind ocupate o parte din ele. Spaþiul ce face obiectul propunerii nu sa ocupat, neavând solicitanþi”, spun reprezentanþii administraþiei judeþene. În spaþiul respectiv, care are o suprafaþã totalã de 376,56 de metri pãtraþi, ar fi trebuit sã funcþioneze, conform proiectului, o cafenea, un depozit de cafenea, o salã de seminar ºi un atelier de editare foto/video, plus terasã. Tocmai suprafaþa mare a dus la

„Anul trecut, când s-a aprobat în Consiliul Local sã i se atribuie Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã acel spaþiu de pe strada Alba Iulia, am insistat sã se aprobe un amendament care sã instituie obligativitatea prezentãrii unor rapoarte de activitate ale asociaþiei, ca sã ºtim ce se face cu acel spaþiu ºi cu ce se ocupã cei de la asociaþie. ªi, cu toate cã s-a aprobat acest amendament, nu am primit încã niciun raport.” Consilier local Adelina Tîrziu discuþii legate de aceastã atribuire, consilierul judeþean PPDD Petru Juravle, precizând cu aceastã ocazie: “Amendamentul meu a pornit de la premisa cã 342 de metri pãtraþi din Bastion nu se pot justifica pentru acea comisie. Dacã se poate justifica aceastã suprafaþã, atunci poate cã fac ºi o echipã de dansuri acolo.”

Consiliul Local, din nou nemulþumit de procesele pierdute ale Primãriei l Consilieri locali: “De prin 2009 cerem o situaþie clarã a proceselor pierdute”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cum s-a pierdut procesul? La ultima ºedinþã de plen a Consiliului Local, s-a luat în discuþie o hotãrâre care oficializeazã obligaþia Primãriei Timiºoara, impusã de cãtre instanþã, de a vinde un teren cu o suprafaþã destul de mare în zona Pãdurii Verzi, cu un preþ care, spun mai mulþi aleºi locali, este cu mult sub cel al pieþei. Suprafaþa respectivã, însumând 43.480 de metri pãtraþi, este cu atât mai importantã cu cât este împãduritã, Timi-

ºoara fiind în deficit de spaþii verzi. Printr-o sentinþã a Judecãtoriei Timiºoara din 2008, definitivã ºi irevocabilã, Primãria a fost obligatã sã vândã acest teren unei societãþi comerciale. În urma negocierilor s-a stabilit un preþ iniþial de 150 de euro pe metrul pãtrat, plus valoarea masei lemnoase. Preþul a fost atacat însã din nou în instanþã de societatea cumpãrãtoare ºi, printr-o sentinþã a Tribunalului Timiº, s-a stabilit obligativitatea Primãriei Timiºoara de a vinde terenul la un preþ fixat prin evaluare de 1.760.940 lei, considerat de mai mulþi consilieri locali extrem de mic. “Am dori sã se verifice dacã existã o cale de atac pentru aceastã hotãrâre definitivã ºi irevocabilã ºi dacã Primãria ºi-a exercitat toate drepturile. Am vrea o informare mai clarã. Cum s-a pierdut acest proces ºi de cine?”, au solicitat mai mulþi consilieri locali la ultima ºedinþã de plen. “Este o diferenþã mare de preþ, de la 150 euro în zonã la 17 euro ”, a precizat în acest sens consilierul local PPDD Petricã Folicã. În urma acestor nemulþumiri, Ioan

de 24 de ani un reper al cetãþii

Cojocari, secretarul Primãriei Timiºoara, care are în subordine ºi Serviciul Juridic, a declarat: “Domnul primar poate sã dispunã ºi sã se facã o verificare la tot preþul nostru care s-a cerut. Noi am plecat la 200 euro, plus materialul lemnos ºi tot. S-a fãcut expertizã, contraexpertizã, s-a dus procesul ãsta, se poartã de ºapte ani de zile, aici s-a ajuns. Eu nu cred cã este vina din partea executivului, care a avut o poziþie diametral opusã”.

Foto TIMPOLIS

Procesele pierdute de cãtre Primãria Timiºoara au fost din nou aduse în discuþie la Consiliul Local, cu ocazia dezbaterii unui proiect de hotãrâre care obligã Municipalitatea sã vândã un teren împãdurit de 43.480 de metri pãtraþi la Pãdurea Verde, cu un preþ care, spun mai mulþi consilieri locali, este cu mult sub cel al pieþei.

Procesele pierdute, o nebuloasã ªi dacã victoriile notabile în instanþã sunt consemnate în raportul anual al Serviciului Juridic al Primãriei, din document lipsesc ca, de altfel, ºi în ultimii ani, situaþiile legate de raportul proceselor pierdute ºi câºtigate. Aceasta, deºi chestiunea a interesat ºi consilierii locali. Reprezentanþii grupului de consilieri locali al PDL spuneau, în context, cã au sesizat existenþa unui numãr mare de procese ºi au solicitat, într-o intervenþie formulatã în Consiliul

Local, sã se prezinte o situaþie cu numãrul exact de procese în care e implicatã instituþia, precum ºi o situaþie cu numãrul de acþiuni pierdute ºi câºtigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai relevantã. Consilierii democratliberali mai spun cã s-a fãcut aceastã solicitare pentru a se vedea gradul de implicare a Primãriei în anumite litigii, dar declarã cã nu au primit niciun rãspuns la cererea lor. “Prezentarea unei astfel de situaþii clare cu procesele

pierdute se tot tergiverseazã, deºi a fost solicitatã din 2009 de cãtre Consiliul Local. Degeaba ni se prezintã o analizã cantitativã a proceselor purtate de cãtre Primãrie – nu are nicio relevanþã. Procesele cu mizã mare purtate de cãtre Primãrie ar fi trebuit prezentate nominal Consiliului Local. Aºa, noi aflãm despre unele sentinþe date în procese de acest gen dupã ce nu se mai poate face nimic”, ne-a declarat consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu.


eveniment

8 - 11 mai 2014

3

Monica Macovei: „PSD se vrea partidul unic, care stãpâneºte tot” Advertorial politic

maþiile ºi acþiunile lui Victor Ponta dovedesc cã toate atacurile împotriva instituþiilor statului, de când USL a preluat puterea în România, în 2012, nu sunt scãpãri de moment sau reacþii accidentale, ci sunt acþiuni premeditate ºi desfãºurate dupã un plan clar pentru a lovi ºi controla tot, „ca sã poatã fura în liniºte ºi nestingheriþi de vreo instituþie a statului sau de vreun judecator sau procuror. Acestea sunt caracteristici ale partidului unic, care vrea sã stãpâneascã tot – instituþii, justiþie, o þarã – ºi pentru asta PSD se pregãteºte sã fure alegerile”.

Foto ArhivãMonica MACOVEI

În sumedenia de minciuni cu care intoxicã o lume întreagã zi ºi noapte, Ponta spune ºi un adevãr: „PSD este o gaºcã de «curajoºi» puºi pe furat, a cãror «culturã organizaþionalã» este sã se protejeze unii pe alþii împotriva justiþiei”, acuzã Monica Macovei. Aceasta mai spune cã, în spatele siglei roºii a PSD, cu trei trandafiri, nu este de fapt un partid, ci un grup infracþional organizat. „Un partid – chiar cu vederi de stânga – ar trebui sã promoveze binele tuturor, nu numai al unui grup

de pungaºi puºi pe cãpãtuialã din banii statului, adicã ai noºtri”, afirmã europarlamentarul PDL Monica Macovei. Aceasta reaminteºte cã o serie de evenimente organizate de PSD, sub patronajul prim-ministrului Ponta, au arãtat þãrii întregi cum se pregãtesc socialiºtii sã reinstaureze ciuma roºie în România. „Ponta vrea sã parã îngrijorat de inundaþii ºi spune cã ar fi bine sã se suspende campania eletoralã, dar dã o fugã pânã în Gorj sã asiste la înscrierea candidaturii unui membru PSD”, declarã Monica Macovei. Aceasta avertizeazã cã toate afir-

Timiºoara, sub semnul Europei

Ciprian Mihok, preºedintele Patronatului Farmaceutic Banat:

“Medicamentul trebuie privit ca un produs pentru sãnãtate ºi nu ca o marfã. Noi luptãm cu sistemul pentru cã ne pasã de pacienþi ºi de sãnãtatea lor”.

Timiºoara va sta, trei zile, sub semnul Europei, iar Parcul Rozelor îºi va deschide porþile ºi, astfel, vizitatorii vor putea afla mai multe despre diferitele organizaþii culturale ale oraºului, se vor putea bucura de programe artistice ºi concerte live ºi vor putea participa la diferite ateliere ºi activitãþi în aer liber. Toate, pentru a sãrbãtori Ziua Europei.

Advertorial

Domnule Ciprian Mihok, spuneþi cã medicamentul nu e o marfã, cum adicã ? “Alimentele voastre sã fie medicamente, iar medicamentele voastre sã fie alimente”, a spus, acum 2500 de ani, pãrintele medicinei, Hipocrat. Astãzi, mai mult decât oricând, am avea nevoie ca acest dicton sã fie valabil. Din pãcate, e foarte departe de adevãr. Hrana este tot mai artificialã, nesãnãtoasã ºi scumpã, iar medicamentele sunt doar o marfã ºi mai puþin un produs prioritar pentru public, acea sursã de vindecare ºi însãnãtoºire menitã sã-i asigure omului starea bunã de echilibru ºi funcþionare. În România, medicamentele sunt mai ieftine decât oriunde în Europa. Din pãcate, asta este în beneficiul unor „bãieþi deºtepþi” care se gândesc prioritar sã le scoatã din þarã ºi nu sã le punã la dispoziþia bolnavilor români. Astfel, noi rãmânem cu „resturile”.

Foto Arhivã Ciprian MIHOK

Explicã acest lucru situaþia listei de medicamente gratuite ºi compensate ? Parþial, da. Pentru persoanele din sistemul public de sãnãtate medicamentul este o promisiune, o listã permenent redusã, ciuntitã, elaboratã, modificatã ºi încã nefinalizatã. De peste cinci ani, aceastã listã nu a fost actualizatã ºi completatã corespunzãtor ci doar amânatã. Asta spune foarte multe despre importanþa pe care o are pacientul pentru cei care conduc sistemul. Atâta vreme cât, conform statisticilor oficiale, peste 400 de copii mor în România în fiecare an din cauza diferitelor tipuri de cancer „tratabile” dar pentru care nu este asiguratã medicaþie compensatã sau gratuitã oferitã prin sistemul naþional, vorbim despre nepãsare. Interesul pentru a vinde medicamentele cu profit maxim ºi nepãsarea au ca ºi rezultantã lista medicamentelor gratuite ºi compensate, lista ruºinii.

oana.dima@timpolis.ro

Ce a dispãrut din listã ºi credeþi cã ar trebui sã conþinã ea, cu prioritate? În 15 ani de când sunt farmacist, lista de medicamente compensate ºi gratuite nu a fost niciodatã lãrgitã. An de an a fost restrânsã. Vitaminele pentru copii au devenit din gratuite compensate, apoi din compensate s-au scos ºi, astãzi, ele trebuie cumpãrate. La fel a fost scos calciul din listã. Pentru copii, toate medicamentele ar trebui sã fie gratuite! Oricum, nici în cazul adulþilor situaþia nu este mai bunã. Medicaþia diabeticã este declaratã gratuitã, dar la aproape orice antibiotic oral existã coplatã. Pacienþii care suferã de boli grave ar putea beneficia de tratamente cu ratã de succes întrucât descoperirile din domeniu au avansat foarte mult în ultimii ani. Un paradox sunt medicamentele oncologice care au devenit atât de ieftine, încât nu au mai fost aduse în þarã deoa-

rece nu se mai puteau acoperi costurile logistice - import, depozitare ºi distribuþie. Consecinþa faptului cã lista medicamentelor compensate ºi gratuite nu a mai fost actualizatã de cinci ani, este cã bolnavii nu au acces la medicamentele ce le-ar putea îmbunãtãþi semnificativ starea de sãnãtate ! Ce puteþi face pentru a schimba lucrurile? În primul rând, ca preºedinte al Patronatului Farmaceutic Banat, ca farmacist ºi ca om, voi susþine interesul pacientului. Apoi, împreunã cu colegii mei, voi continua sã reclam birocraþia din sistemul de asigurãri de sãnãtate. Fiecare acþiune va fi o formã de revoltã împotriva acestui sistem prost gândit, prost gestionat, ultracentralizat ºi total în defavoarea bolnavului. Sãnãtatea este cel mai de preþ bun al omului ºi trebuie sã ne ocupãm primordial de ea!

Timiºorenii sunt invitaþi, în perioada 9 - 11 mai, la spectacolele organizate cu prilejul celebrãrii Zilei Europei. Organizatorii evenimentelor – Primãria Municipiului Timiºoara, Consiliul Judeþean Timiº ºi Centrul de Informare Europe Direct Timiºoara, cu sprijinul Prefecturii Timiº, împreunã cu instituþii de învãþãmânt, instituþii culturale ºi organizaþii non-guvernamentale din Timiºoara, au pregãtit spectacole de muzicã, dans, ateliere ºi concursuri ce se adreseazã tuturor vârstelor. Cele mai multe evenimente dedicate Zilei Europei vor avea loc în 9 mai. Astfel, de la ora 10, în Parcul Central va fi organizat un ceremonial militar cu prilejul acestei zile, dar ºi pentru a marca Ziua Independenþei de Stat a României ºi Ziua Victoriei Coaliþiei Naþiunilor Unite, iar de la ora 10.30, va fi dezvelit bustul omului politic ºi de culturã Ormós Zsigmond (1813-1894), pe Aleea personalitãþilor. De la ora 11, în Parcul Alpinet va fi dezvelitã plãcuþa Consulatului Onorific al Spaniei, pe Aleea Consulatelor. În Sala Multifuncþionalã a Consiliului Judeþean Timiº va avea loc, de la ora 12, un eveniment artistic intitulat “Ziua Europei oglinditã în coregrafia popularã bãnãþeanã”, cu participarea Ansamblului Banatul, ºi o expoziþie de afiºe pe teme europene. La Primãria Timiºoara, de la aceeaºi orã, va fi vernisatã expoziþia de fotografie alb-negru ºi color realizatã de Asociaþia Seniorilor din Municipiul Timiºoara, “Instituþii publice ca obiective

turistice”. De la ora 16, în Parcul Rozelor se va desfãºura un spectacol artistic omagial susþinut de elevi ai ºcolilor din Timiºoara ºi de Asociaþia Seniorilor Timiºoara, iar de la ora 18.30, un spectacol susþinut de Ansamblul folcloric “Timiºul”. În aceeaºi zi, de la ora 17, la Galeria Pro Armia, va avea loc vernisajul expoziþiei de picturã dedicatã Zilei Europei, realizatã de Asociaþia Artiºtilor Plastici “Romul Ladea”. De la ora 19, la Sala Capitol, va fi organizat un concert de muzicã simfonicã “Din ºi spre Europa”, susþinut de Trio Contraste ºi Orchestra Simfonicã a Filarmonicii Banatul, iar de la ora 20, în Piaþa Victoriei, un concert de muzicã uºoarã susþinut de Anastasia Sandu, Alina Eremia ºi formaþia Vama. Sâmbãtã, 10 mai, în Parcul Rozelor, programul dedicat Zilei Europei se va întinde între orele 9 14 ºi va include turnee de volei, minifotbal, ºah, un program artistic susþinut de elevi ai ºcolilor din Timiºoara ºi de formaþia Peregrinii, un spectacol susþinut de Teatrul pentru copii ºi tineret “Merlin”, un program artistic susþinut de elevi ai ºcolilor din Timiºoara, activitãþi sportive sub genericul “Eurozumba”, dar va fi sãrbãtoritã ºi Ziua europeanã a curãþeniei. Pentru copii se vor desfãºura ateliere de desen ºi picturã, face painting, tombolã cu premii, dansul piticilor ºi concursuri de culturã europeanã. De asemenea, vor fi amplasate pavilioane de informare ale Centrului Europe Direct ºi ale Centrelor Culturale din Timiºoara. În aceeaºi zi, de la ora 19, la Sala Capitol va avea loc un concert de muzicã simfonicã dedicat Zilei Europei, oferit de Filarmonica Banatul, iar de la ora 20.30, la Penitenciarul Timiºoara va fi organizat spectacolul “Muzicã din filme ºi muzicaluri”, susþinut de Orchestra de suflãtori a Filarmonicii Banatul. Duminicã, 11 mai, de la ora 21, la Grãdina de Varã va fi organizat un spectacol de muzicã ºi luminã, “Timiºoara valseazã”, oferit de Filarmonica Banatul, prilej cu care va fi inauguratã Grãdina Capitol.

de 24 de ani un reper al cetãþii


4

anchetã

8 - 11 mai 2014

Semnele de circulaþie, furnizate Municipalitãþii, fãrã inventar l Curtea de Conturi este nemulþumitã de auto-auditarea Municipalitãþii

timiºorene

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Certificate de bunã purtare” acordate prea uºor Într-un raport fãcut public recent, inspectorii Curþii de Conturi aratã cã activitatea de control intern la nivelul Primãriei timiºorene nu se desfãºoarã pe coordonate mulþumitoare: “O concluzie care se desprinde este insuficienþa implementãrii de cãtre persoanele cu atribuþii a controlului intern, precum ºi o prea mare uºurinþã în acordarea vizei controlului financiar preventiv.” Inspectorii exemplificã în acest sens situaþia legatã de deficienþele consemnate cu ocazia verificãrii modului de recepþionare a lucrãrilor efectuate de cãtre S.C. Rosign S.A., a modului ºi documentelor care au stat la baza înregistrãrii în contabilitate a vânzãrii de locuinþe. Aceasta dupã ce, cu un an înainte, pe aceeaºi temã, deja celebrã a semnalizãrii rutiere în Timiºoara, care ar fi trebuit sã facã obiectul verificãrilor interne la nivelul Primãriei, Curtea de Conturi constata cã elementele de semnalizare furnizate Municipalitãþii – indicatoare, borne, calmatoare de trafic, panouri de orientare – nu fac obiectul înregistrãrii în evidenþele tehnico-operative. Altfel spus, facturile de prestãri servicii ºi furnizare au fost înregistrate doar valoric în contabilitate,

în mod global, fãrã a se realiza un inventar al acestora. De altfel, nemulþumirile reprezentanþilor Curþii de Conturi în privinþa felului în care Primãria Timiºoara îºi organizeazã acþiunea de control intern nu sunt noi. ªi în raportul anual precedent inspectorii constatând cã, din cauza neorganizãrii corespunzãtoare a sistemelor de control intern, nu au fost identificate soluþiile suficiente ºi necesare pentru realizarea eficientã a obiectivelor acestei activitãþi, fapt care, “în opinia echipei de audit extern, reprezintã un risc major privind activitatea de ansamblu a entitãþii.” În acel penultim raport, publicat anul trecut, Curtea de Conturi preciza cã activitatea de salubrizare, respectiv modul de delegare a gestiunii acestei activitãþi cãtre operatori externi ºi de monitorizare a acesteia de cãtre compartimentele cu atribuþii în acest sens de la nivelul Primãriei Timiºoara, nu a fãcut obiectul auditului intern al instituþiei în ultimii trei ani, aºa cum cere Legea privind auditul public intern. “Imposibilitatea realizãrii din partea auditorilor a unei evaluãri corespunzãtoare a activitãþii de audit intern la nivelul Primãriei Timiºoara ºi la opinia cã starea de fapt prezentatã reprezintã un risc major în realizarea obiectivelor entitãþii”, susþin funcþionarii Curþii de Conturi.

“ªi dacã se fac controale, nu ni se comunicã faptul cã se aplicã sancþiuni” Opiniile auditorilor Curþii de Conturi sunt împãrtãºite ºi de o parte dintre consilierii locali care spun cã, dacã aceastã acþiune de auto-verificare a Primãriei s-ar fi realizat corespunzãtor, Municipalitatea ar fi reuºit sã evite risipa de bani publici generatã de contractarea ºi implementarea unor contracte pãguboase. “Poate cã acest Compartiment de Control este funcþional, însã eu nu vãd sã se aplice sancþiuni în urma controalelor realizate de aceastã entitate. Concluziile, dacã se formuleazã, rãmân adesea pe hârtie, astfel cã respectivul control este de fapt o formalitate, bifatã pentru cã aºa impune legea”, susþine consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu. Acesta mai spune cã

Foto TIMPOLIS

Curtea de Conturi se declarã nemulþumitã de felul în care Primãria Timiºoara îºi organizeazã acþiunea de control intern. Inspectorii financiari spun cã în unele cazuri controlul intern s-a realizat, dacã s-a realizat, superficial, cu deficienþe în ceea ce priveºte descoperirea de nereguli, gãsirea de vinovaþi ºi aplicarea de sancþiuni. Opinia reprezentanþilor Curþii de Conturi este împãrtãºitã ºi de unii consilieri locali care susþin cã, dacã aceastã acþiune de autoverificare s-ar fi realizat corespunzãtor, s-ar fi reuºit evitarea risipei de bani publici generate de contractarea ºi implementarea unor contracte pãguboase.

respectivul Compartiment de Control trebuia sã identifice de multã vreme neregulile legate de contractul privitor la semnalizarea stradalã, mai ales cã ele au fost confirmate ºi de Curtea de Conturi, ºi de Garda Financiarã. “Toþi auditorii au spus clar cã banii s-au cheltuit valoric fãrã sã se ºtie cu exactitate ce ºi unde se monteazã. ªi iatã cã, dupã un an ºi jumãtate de la izbucnirea acestui scandal, nu avem sancþiuni, vinovaþi ºi nicio evidenþã clarã a lucrãrilor de semnalizare pe care Primãria a dat bani publici în ultimul an”, mai spune consilierul democrat-liberal.

Activitate prezentatã vag în rapoartele anuale Cu toate acestea, în raportul anual, Compartimentul de Control al Primãriei susþine cã are activitate, însã în acest document fãcut public de Primãrie nu sunt precizate nici rezultatele concrete ale acþiunilor de control, nici neregulile constatate. Compartimentul Control susþine cã a soluþionat anul trecut 18 sesizãri repartizate de primarul Timiºoarei, care “se referã în principal, dar fãrã a se limita la acestea, la nemulþumiri ale cetãþenilor cu privire la modul în care le-au fost rezolvate solicitãrile de cãtre compartimentele de specialitate din

cadrul Primãriei Timiºoara ºi/sau conþin reclamaþii la adresa acestora.” Aceste sesizãri au vizat lucrãri de construcþii ºi autorizarea acestora, modul de soluþionare a sesizãrilor în cadrul instituþiei, probleme legate de imobile, mãsurile dispuse de Direcþia Poliþiei Locale ºi lucrãri de reabilitare termicã. În urma acestor verificãri, spun inspectorii Primãriei, în situaþiile în care sesizãrile cetãþenilor s-au dovedit a fi îndreptãþite, au fost luate mãsuri pentru înlãturarea deficienþelor, “urmãrindu-se soluþionarea problemelor, context în care au fost transmise atenþionãri de naturã organizatoricã la nivelul instituþiei, pentru a contribui la îmbunãtãþirea pe viitor a activitãþii, dar ºi pentru a preîntâmpina pe viitor repetarea situaþiilor de natura celor sesizate.” Astfel, cu aceste atenþionãri, “s-a insistat pe respectarea programului alocat relaþiilor cu publicul, pe respectarea regulilor deontologice ºi de eticã profesionalã, pe soluþionarea cererilor ºi îndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu în termenul legal ºi cu respectarea cerinþelor legale ºi a procedurilor aplicabile, pe gestionarea eficientã a bunurilor aparþinând domeniului public ºi privat al Municipiului Timiºoara.” Inspectorii Municipalitãþii mai spun cã, în cazurile în care, în urma desfãºurãrii acþiunilor de verificare, s-a constatat cã anumiþi funcþionari publici nu ºi-au îndeplinit atribuþiile de serviciu, au fost luate mãsurile necesare pentru

sesizarea Comisiei de Disciplinã, însã nu dau nume concrete. De asemenea, anul trecut Compartimentul Control a efectuat la solicitarea primarului Nicolae Robu, 13 controale tematice atât la entitãþile subordonate Consiliului Local – S.C. Colterm S.A., S.C. Drumuri Municipale Timiºoara S.A., S.C. Aquatim S.A., ACS Poli, Casa de Culturã a Municipiului Timiºoara –, cât ºi la structuri ce þin de Primãrie – Direcþia Tehnicã, Direcþia Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse, Direcþia Dezvoltare, Direcþia de Mediu, Direcþia Economicã, Direcþia de Asistenþã Socialã Comunitarã. În raportul anual al Compartimentului de Control, se menþioneazã, în aceiaºi termeni vagi, cã, în urma acestor verificãri, a fost prezentatã o situaþie generalã actualizatã a entitãþilor controlate, fãcându-se referire atât la realizãrile acestora, cât ºi la problemele cu care acestea se confruntã, “au fost dispuse mãsuri pentru îndepãrtarea disfuncþiilor identificate, organizatorice ºi de altã naturã, în vederea asigurãrii pe viitor a unei funcþionãri mai eficiente ºi eficace a acestor entitãþi”. ªi în termeni la fel de generaliºti, se mai spune cã, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat “cercetarea disciplinarã prealabilã atât în cazul faptelor ce constituie abatere disciplinarã sãvârºite de personalul contractual al Primãriei Municipiului Timiºoara, cât ºi în cazul funcþionarilor publici din cadrul instituþiei.”

acestuia din patrimoniul S.C. Horticultura S.A. în patrimoniul Primãriei, fierul rezultat a fost valorificat de cãtre

Horticultura S.A., conform procedurilor legale”, susþin reprezentanþii Municipalitãþii.

Controale contracarate în instanþã te 200.000 de euro, din cauza unor aºazise lucrãri neprevãzute. Deºi aceastã faptã constatatã este extrem de gravã, cu un prejudiciu semnificativ, mai mulþi consilieri locali spun cã Primãria nu a dat de înþeles cã ar fi luat mãsuri de sancþionare a celor vinovaþi de cheltuirea nejustificatã a mai mult de jumãtate de milion de lei din bugetul local. Am solicitat lãmuriri Primãriei, cerând sã ni se spunã ce mãsuri s-au luat în cazul lucrãrilor în valoare de 650.000 de lei din Parcul Copiilor, despre care Curtea de Conturi a constatat cã s-au plãtit de cãtre Primãria Timi-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ºoara de douã ori, Penitenciarului Timiºoara ºi unei firme de specialitate, precum ºi care au fost principalele concluzii ale Primãriei Timiºoara în urma anchetei interne legate de reabilitarea Parcului Copiilor. Primãria ne-a rãspuns cã se rãzboieºte în instanþã, dar nu cu eventualii vinovaþi, ci cu oficialii Curþii de Conturi. Cât despre controlul Primãriei legat de acest parc, din nou, totul a ieºit bine, în opinia Municipalitãþii. „Urmare a verificãrilor efectuate s-a constatat cã, în urma dezafectãrii Parcului Copiilor, ca urmare a trecerii

Foto TIMPOLIS

Totuºi, nu puþine sunt situaþiile în care, deºi Curtea de Conturi identificã o serie de nereguli majore în derularea unor contracte publice implementate de cãtre Primãrie, acestea nu sunt confirmate în urma auditului intern, fiind chiar contracarate în instanþã. Anul trecut, la raportul legat de gestionarea finanþelor publice locale, Curtea de Conturi a fãcut publicã o informaþie care a cauzat ºi mai multe discuþii legate de controversata reabilitare a Parcului Copiilor din Timiºoara, al cãrui deviz de lucrãri a trebuit suplimentat pe ultima sutã de metri cu pes-


actualitate

8 - 11 mai 2014

5

Societatea „Timiºoara” face un apel cãtre toþi intelectualii, dupã ce premierul l-a numit pe Mircea Mihãieº „fascist bãtrân”

„Respingeþi agresiunile totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii diferite de ale baronilor premierului Ponta” Fosta conducere a Institutului Cultural Român – Horia Roman Patapievici, Mircea Mihãieº, Tania Radu – a fost propusã de preºedintele Traian Bãsescu pentru a fi decoratã. Premierul Victor Ponta nu doar cã a refuzat nemotivat sã contrasemneze decretele de decorare, dar l-a numit pe Mircea Mihãieº, într-o declaraþie publicã, „fascist bãtrân”. Societatea „Timiºoara” a lansat o petiþie, fãcând un apel cãtre toþi intelectualii ºi cerândule sã respingã „agresiunile totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii diferite de ale baronilor premierului Ponta”. oana.dima@timpolis.ro

Victor Ponta: „Mihãieº este un fascist bãtrân” ”Erau acolo (la Institutul Cultural „ Român – n.r.) persoane care au fãcut deseori declaraþii ºi au exprimat opinii antiromâneºti, chiar fasciste. Nu exagerez. E un domn, Mihãieº, dânsul e de extremã dreaptã. Este un fascist bãtrân. Dacã nu credeam cã mai existã neonaziºti în Europa, uite cã mai existã în România”, declara, miercuri, premierul Victor Ponta, pentru a-ºi justifica refuzul de a contrasemna decretele de decorare emise de Preºedinþia României pentru decorarea unor personalitãþi din fosta conducere a ICR.

„Protestãm public faþã de o asemenea grosolanã jignire” O declaraþie faþã de care Societatea „Timiºoara” – simbol al instaurãrii ºi apãrãrii valorilor democratice în România postcomunistã prin istorica Proclamaþie din 1990 – îºi exprimã indignarea ºi perplexitatea: „Protestãm public faþã de o asemenea grosolanã

jignire adusã unei personalitãþi publice dedicate din anii 1990 principiilor democratice ºi statului de drept ºi care a respins de nenumãrate ori antisemitismul, rasismul ºi naþionalismul primitiv”. Reprezentanþii Societãþii „Timiºoara” cer tuturor intelectualilor de bunã credinþã sã respingã „asemenea agresiuni totalitare împotriva unor oameni cu idei ºi principii culturale ºi civice diferite de acelea ale baronilor premierului Victor Ponta”. În acest sens, pe internet a fost lansatã o petiþie numitã „Societatea «Timiºoara» – Apel ºi invitaþie la atitudine civicã”.

Decret de decorare a fostei conduceri a ICR, emis de preºedinte, refuzat de premier Premierul Victor Ponta a fãcut aceastã declaraþie, miercuri, dupã ce a refuzat nemotivat sã contrasemneze o serie de decrete de decorare care vizau înalte personalitãþi ce au asigurat

Victor Ponta conducerea ICR, în perioada 2005 2012, ºi anume, pentru Horia-Roman Patapievici, Tania Radu, Mircea Mihãieº ºi Dan Croitoru, membrii fostei conduceri a ICR. Din acest motiv, preºedintele Traian Bãsescu transmisese, marþi, preºedintelui Curþii Constituþionale, Augustin Zegrean, o cerere de soluþionare a conflictului juridic de naturã constituþionalã dintre prim-ministru, pe de o parte, ºi preºedintele României, pe de alta. Traian Bãsescu menþioneazã în sesizare cã preºedintele României

Mircea Mihãieº conferã decoraþii ºi titluri de onoare, iar decretele emise de preºedinte în exercitarea unor atribuþiilor ale sale se contrasemneazã de primul-ministru. În 25 aprilie, preºedintele a transmis, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraþiei Prezidenþiale, prim-ministrului, spre contrasemnare, douã proiecte de decrete de decorare a unor personalitãþi care au îndeplinit funcþii de conducere în cadrul ICR, precum ºi a unor personalitãþi din comunitatea româneascã din vecinãtatea României. În 29 aprilie, Guvernul

a restituit Administraþiei Prezidenþiale proiectul de decret contrasemnat, precum ºi rezoluþia de refuz de contrasemnare. „Prim-ministrul a refuzat nemotivat sã contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraþii, respectiv: 1. Ordinul Naþional «Steaua României» în grad de Cavaler domnului Horia-Roman Patapievici, fost preºedinte al Institutului Cultural Român. 2. Ordinul Naþional «Serviciul Credincios» în grad de Cavaler doamnei Tania Radu ºi domnului Mircea Mihãieº, foºti vicepreºedinþi ai Institutului Cultural Român. 3. Ordinul Naþional «Pentru Merit» - în grad de Cavaler domnului Dan Croitoru, secretar general al Institutului Cultural Român”, se mai aratã, potrivit Mediafax, în sesizarea fãcutã de preºedinte CCR. Potrivit comunicatului Preºedinþiei, refuzul contrasemnãrii „este evidenþiat de un simplu „NU”, subliniat, urmat de semnãtura Prim-ministrului ºi ºtampila rotundã ce se regãseºte pe Nota de transmitere spre contrasemnare. „Prin urmare, refuzul exprimat de prim-ministru, fãrã a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituþional, generând un conflict juridic de naturã constituþionalã între autoritãþile publice implicate în procedura acordãrii decoraþiilor, respectiv primministrului, pe de o parte, ºi Preºedintele României, pe de altã parte”, se mai aratã în sesizare. „În opinia noastrã, raportat la jurisprudenþa constituþionalã, un refuz nemotivat echivaleazã cu un drept de veto exercitat de cãtre prim-ministru, ce goleºte de conþinut atribuþia constituþionalã a preºedintelui României de a conferi decoraþii ºi titluri de onoare. Deºi orice autoritate publicã dispune de o largã putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiazã refuzul exercitãrii unei competenþe constituþionale este de esenþa statului democratic, motivarea asigurând transparenþa în exercitarea atribuþiilor constituþionale ºi, implicit, o bunã administrare”, se mai aratã în sesizarea ºefului statului.

A fost odatã un ICR apreciat de toatã lumea Înlãturarea din fruntea ICR a echipei de conducere, compusã din Horia Roman Patapievici, Mircea Mihãieº ºi Tania Radu, a fost fãcutã imediat dupã instalarea Guvernului Ponta, în vara lui 2012. Fãrã sã conteze cã, sub mandatul celor trei, ICR ajunsese pe picior de egalitate cu GoetheInstitut, British Council sau Institut Francais. Nici cã, din 2005 pânã în 2011, a contribuit la publicarea, în 24 de limbi, a 319 titluri. Nici cã a organizat 859 de evenimente în strãinãtate, la care au participat aproximativ 2.680.000 de persoane. Nici cã în mandatul echipei conduse de Horia Roman Patapievici ICR obþinuse, cu o reþea extrem

de micã ºi într-un timp foarte scurt, nu numai vizibilitate, ci ºi legitimitate internaþionalã. Cum nu a contat nici cã ICR a deþinut preºedinþia reþelei globale a EUNIC. A contat doar dorinþa lui Victor Ponta de a înlãtura aceºti oameni din fruntea ICR, înainte de încheierea mandatului acestora. Cum legea nu i-a conferit, însã, dreptul de a da la o parte când a vrut conducerea institutului – ICR se afla în subordinea preºedintelui Traian Bãsescu – a recurs, în regim de urgenþã, la un fel de joc de popice. A modificat, prin ordonanþã de urgenþã, legea de funcþionare a instituþiei. Fãrã consultãri. Fãrã o analizã a activitãþii istitutului.

Fãrã o analizã a performanþei profesionale a celor vizaþi de schimbare. Aºa s-a nãscut un act compus din douã articole. Suficient pentru ca mandatul conducerii ICR sã nu mai ajungã la final. Dupã scurtissima ordonanþã, staff-ul ICR ar fi fost pus la dispoziþia plenului Senatului, putând fi înlocuit, la propunerea Biroului Permanent al Senatului, cu votul majoritãþii senatorilor prezenþi. Care era previzibil, luând în calcul antepronunþarea liderilor grupurilor PSD ºi PNL din Senat, Ilie Sârbu ºi Puiu Haºotti. Aºa cã întreaga echipã demisionase, conducerea ICR fiindu-i încredinþatã lui Andrei Marga.

de 24 de ani un reper al cetãþii


6

dialog

8 - 11 mai 2014

Ludovic Orban: „Ne reproºãm când ne-am imaginat cã s-au

Foto Constantin DUMA

Se reface sau nu se reface USL? De ce nu au rupt liberalii alianþa cu PSD mai devreme? Are pregãtit PNL un alt candidat la prezidenþiale, în varianta unei ipotetice demisii a liderului sãu, Crin Antonescu? Privind retrospectiv, la perioada scursã din iulie 2012, ce-ºi reproºeazã PNL, faþã de electorat, faþã de partenerii externi ai României? Dacã am fi în primãvara lui 2012, ar fi PNL dispus sã repete „povestea USL”? Sunt câteva dintre întrebãrile pe care i le-am adresat lui Ludovic Orban, vicepreºedinte al PNL, aflat, zilele trecute, la Timiºoara. melania.cincea@timpolis.ro

„PNL nu mai putea sã gireze acest guvern” În aprilie, când aþi anunþat cã aþi propus conducerii PNL efectuarea demersurilor pentru radierea din registrul partidelor a PSD, aþi afirmat cã foºtii dumneavoastrã parteneri de alianþã au încãlcat... Au încãlcat legea. ... au încãlcat angajamentele electorale din prima zi a guvernãrii. De ce nu aþi rupt a-

lianþa anul trecut? Nu poþi sã rupi o alianþã la nici cinci minute dupã ce te-ai prezentat în faþa electoratului. Aduceþi-vã aminte, la nici cinci minute dupã anunþarea rezultatului alegerilor, Victor Ponta a anunþa cooptarea UDMR la guvernare. Dupã ce, timp de un an ºi jumãtate, a spus cã unul dintre obiectivele pentru care s-a înfiinþat USL este ºi acela de a nu mai permite participarea la guvernare a UDMR. Evident cã PNL a reacþionat, atunci, imediat ºi am putut împiedica aceastã mãsurã. Nu am putut împiedica, însã, numirea lui Gabriel Oprea în funcþia de vicepremier. Victor Ponta a fost de o încãpãþânare absolut de neînþeles. Cum sã-l pui pe Oprea, care a fost trãdãtorul numãrul unu, care a luat cu japca parlamentari din PNL ºi PSD, pentru a-i construi o majoritate parlamentarã lui Bãsescu, dupã alegerile prezidenþiale? Pe acelaºi Oprea, care i-a ridicat la rang de colonel pe vectorii de mesaj ai lui Traian Bãsescu? Revenind, o alianþã nu se rupe atât de repede. Nu ar fi înþeles oamenii. Numai cã, în toatã perioada aceasta, picãturã cu picãturã s-a umplut paharul. PNL nu mai putea sã gireze acest Guvern ºi, mai ales, acest premier, care a nesocotit promisiunile fãcute cetãþenilor români, care a nesocotit interesele ºi aspiraþiile oamenilor care au votat cu noi ºi care a avut o agendã cu totul ºi cu totul diferitã faþã de programul electoral ºi faþã de progra-

de 24 ani un reper al cetãþii

mul de guvernare cu care s-a prezentat în faþa Parlamentului.

„T��riceanu este în postura de scalp la cingãtoarea indianului Ponta” Victor Ponta vorbea, zilele trecute, despre refacerea USL... O minciunã sfruntatã. De ce ar avea interesul sã lanseze pe piaþã astfel de informaþii, despre care spuneþi cã nu au niciun fundament? Ei au un obiectiv electoral. Între cei care au votat cu USL au fost douã categorii de alegãtori: au fost votanþii PNL ºi votanþii PSD, dar au mai existat un 3 - 4 pânã în 5% de alegãtori care nu erau nici simpatizanþi ai PNL, nici ai PSD. Aceºtia au votat într-un fel împotriva lui Traian Bãsescu. Strategia electoralã a PSD, în toatã povestea asta cu „USL trãieºte”, „Vom reface USL”, conþine doar minciuni. O datã spun „refacem USL”, dupã care, pe afiºele electorale, spun „USL trãieºte”. Pãi, când mint? Dacã USL trãia, mai trebuia refãcut? Sunt minciuni cusute cu aþã albã care, în mod evident, nu au alt obiectiv decât de a produce derutã ºi de a capta acel procent de 3 - 4 la sutã dintre alegãtori, ca sã-i determine sã voteze cu PSD, cultivând aceastã minciunã.

Sau mizeazã pe o aripã din PNL, pe o eventualã fracturã în interiorul partidului, care sã-l urmeze într-un final pe dl Tãriceanu? Ei au mizat de la început pe acest lucru. Vã reamintesc, însã, cã dl Tãriceanu s-a predat PSD-ului ºi stã acum în postura de scalp la cingãtoarea indianului Ponta. Nu a mai fost urmat de nimeni. Cãlin Popescu Tãriceanu nu a mai reuºit sã ia niciun parlamentar, niciun primar sau viceprimar, niciun preºedinte de filialã, niciun preºedinte de Consiliu Judeþean liberal. Nereuºind sã creeze o fracturã în interiorul PNL, obiectivul PSD este recupereze o parte din acest electorat despre care v-am spus, de 3 - 4 - 5 la sutã, care au votat USL fãrã a fi nici simpatizanþi PSD, nici PNL. Dupã opinia mea, nu vor reuºi.

„Declaraþia privind o eventualã demisie a lui Crin Antonescu nu a fost foarte inspiratã” Dl Crin Antonescu declara cã, în eventualitatea în care PNL nu va obþine 20 la sutã la europarlamentare, ia în calcul demisia. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, aveþi pregãtit un alt candidat pentru prezidenþiale? PNL va obþine peste 20 la sutã la

alegerile europarlamentare. Deci, nu ne întrebãm „Ce se va întâmpla dacã?”... Nu. Nu a fost o declaraþie foarte inspiratã, dar vã repet: PNL va obþine peste 20 la sutã. Are toate argumentele, toate datele necesare pentru a-ºi atinge acest obiectiv.

„Despre relaþii cu alte partide nu este un moment potrivit sã discutãm” Voci din PNL luau în calcul, încã din vara anului trecut, o alianþã cu PDL? O faceþi? PNL întotdeauna a vrut sã facã o alianþã cu cetãþenii români care vor ca România sã fie guvernatã cinstit, competent, care vor ca România sã fie condusã de Guvern ºi de preºedinte spre un nivel de viaþã decent ºi civilizat, cât mai apropiat de nivelul þãrilor dezvoltate din UE. Despre relaþii cu alte partide politice nu este un moment potrivit sã discutãm. Noi ne prezentãm în faþa cetãþenilor români ºi le cerem sã ne acorde încrederea pentru a putea sã-i reprezentãm la Bruxelles, în Parlamentul European, ºi pentru a avea o forþã de reprezentare cât mai puternicã, sã ne ajute sã sprijinim interesele României ºi sã influenþãm deciziile Parlamentului European în favoarea cetãþenilor români.


dialog

8 - 11 mai 2014

7

naivitatea pe care am avut-o schimbat moravurile în PSD” „Premierul Ponta îºi construieºte un sistem de dominaþie ca în Rusia ºi China” V-aþi manifestat recent dezacordul faþã de intrarea DGIPI în subordinea directã a d-lui Ponta. Nu l-am auzit pe dl Stroe protestând, în decembrie 2012, când a fost luatã aceastã decizie, deºi e o premierã, care nu se bazeazã pe niciun argument logic, în istoria post-decembristã a MAI. Aþi vãzut, într-un an ºi jumãtate, vreo luare de poziþie din partea d-lui Stroe, diferitã faþã de luãrile de poziþie ale d-lui Ponta? Dar Internele, la fel ca Finanþele, au fost un minister care de facto, era al PSD. De ce nu i-aþi remaniat dumneavoastrã, PNL-ul, pe domnii Stroe ºi Chiþoiu, în 2013? I-am schimbat pânã la urmã, aþi vãzut...

În interiorul PNL au avut loc discuþii despre aceste alinieri ale miniºtri-

Vorbeam despre subordonarea de jure a DGIPI cãtre premier. E o decizie succedatã de alte mãsuri care ridicã mari semne de întrebare: înfiinþarea Direcþiei Antifraudã, pentru a ºi-o subordona direct, solicitarea de a-ºi trece în subordine directã SPP, apoi DGIA, Poliþia, Poliþia de Frontierã... Premierul Ponta îºi construieºte un sistem de putere personalã care nu are nicio legãturã cu democraþia occidentalã. Construieºte un sistem de

dominaþie care seamãnã mai mult cu sistemele de dominaþie din Rusia ºi din China decât cu sistemele democratice, care se bazeazã pe cetãþeni, pe instituþii democratice ºi, mai ales, pe capacitatea oamenilor de a-i schimba pe acei politicieni care îºi încalcã promisiunile electorale. În momentul de faþã existã vreo posibilitate de a pune stavilã unor porniri autoritare din partea d-lui Ponta? Se poate forma o majoritate parlamentarã care sã-i spunã „nu”? PSD are o majoritate parlamentarã fragilã, recrutatã dupã modelul în care a recrutat Bãsescu majoritatea parlamentarã, în perioada 2009 - 2012, adicã tot cu ajutorul lui Gabriel Oprea. Gabriel Oprea a fost cel care a racolat parlamentarii PPDD, dar ºi parlamentari de la alte partide parlamentare, pentru a-i construi majoritatea lui Victor Ponta, fãrã PNL. Bãtãlia esenþialã este cea pentru prezidenþiale. Am convingerea cã PNL va da candidat în turul II ºi numai candidatul PNL are cu adevãrat capacitatea sã-l învingã pe Victor Ponta la alegerile prezidenþiale. Nu se prefigureazã o luptã inegalã, în condiþiile în care Victor Ponta are în subordinea directã unele servicii spe-

Foto Constantin DUMA

Anul acesta... De ce nu aþi cerut remaniere guvernamentalã anul trecut? Pregãtirea remanierii s-a fãcut mai demult. Numai cã era final de an, era vacanþã parlamentarã, erau sãrbãtori. Dar, aþi vãzut, când am încercat sã facem remanierea, PSD ne-a dat afarã de la guvernare.

lor liberali la politica ºi interesele premierului Victor Ponta, nu ale PNL? În permanenþã, în interiorul PNL a existat o poziþie faþã de toate trãdãrile PSD vizând promisiunile electorale, cât ºi faþã de atitudinea abuzivã premierului Victor Ponta, în special, dar ºi a PSD faþã de orice reprezentant al PNL care deþinea o funcþie publicã în România. Nemulþumirea ºi opoziþia au fost mai mici la început ºi au crescut încet-încet. A fost ca un bulgãre care a pornit la vale, favorizat ºi de atitudinea complet neprincipialã a PSD ºi care s-a transformat în acea avalanºã care, pânã la urmã, a dus la decizia ca PNL sã fie consecvent promisiunii electorale, sã nu mai fie parte a unui Guvern care acþioneazã împotriva cetãþeanului.

ciale, iar pe altele se strãduieºte, iatã, sã le aibã? Am încredere cã oamenii care lucreazã în aceste instituþii ºi care, în marea lor majoritate, ºtiu cã nu sunt plãtiþi pentru a-l servi pe Ponta, ci sunt

plãtiþi pentru a servi cetãþeanul român, nu vor respecta comenzile politice pe care le vor primi de la Ponta ºi de la PSD ºi nu se vor implica în bãtãlia politicã. Repet: marea majoritate a profesioniºtilor care lucreazã în

aceste structuri. Asta este, întrun fel, o garanþie pe care o am, pentru cã s-au petrecut multe... Nu mai aratã lumea aºa cum arãta în vremea primului mandat al lui Iliescu sau pe vremea mandatului lui Nãstase.

„Am fost omul care a încercat permanent sã deschidã ochii PNL faþã de PSD”

Foto Constantin DUMA

Începutul de an 2014 venea cu o schimbare radicalã de discurs din partea dlui Antonescu, privind garantarea statului de drept, separarea puterilor în stat, un discurs care intra, însã, în coliziune frontalã cu acþiunile de pânã atunci. Târziu... Dacã am fi în primãvara lui 2012, aþi repeta povestea? Eu nu pot sã vã dau decât un singur rãspuns, rãspunsul meu personal: eu am fost omul care a votat împotriva alianþei cu PSD, omul care, în mod consecvent, a susþinut atât în interiorul partidului, cât ºi în luãrile de poziþie – atât cât îmi permiteau democraþia internã ºi situaþia politicã la data respectivã – sancþionarea derapajelor PSD-ului ºi care a încercat permanent sã deschidã ochii PNL faþã de un PSD care s-a prezentat la negocieri cu faþã de înger, iar dupã, s-a transformat în

demon. Privind retrospectiv, la perioada aceasta scursã din iulie

2012, dumneavoastrã, cei de la PNL, ce aveþi sã vã reproºaþi? Faþã de electorat, faþã de par-

tenerii externi ai României. Naivitatea – iar acum nu vorbesc în numele meu personal, ci al PNL –

pe care am avut-o când ne-am imaginat cã, dacã s-a schimbat generaþia în PSD, s-au schimbat ºi moravurile în PSD. ªi naivitatea pe care am avut-o sã ne imaginãm cã PSD va fi vreodatã de acord sã punã în practicã toate mãsurile de relansare economicã, pe care le-au acceptat în programul de guvernare, dar pe care au refuzat sistematic sã le adopte. Tocmai din acest motiv, cred cã oamenii care simpatizeazã PNL, care sprijinã cu adevãrat PNL vor înþelege cã noi am preferat sã facem un sacrificiu pentru noi pentru a putea ca, în viitor, sã împiedicãm proiectul de dominaþie a României, pe care l-a pus la cale PSDul, care a încercat sã ne transforme în figuranþi ai acestui proiect. Am preferat sã ne retragem în opoziþie ºi sã începem bãtãlia pentru a împiedica realizarea acestui proiect nefast pentru România.

de 24 ani un reper al cetãþii


8

8 - 11 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


publicitate

8 - 11 mai 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii


10

UEnciclopedia

8 - 11 mai 2014

Peºteri din Timiº, conservate cu fonduri europene România a obþinut o finanþare de aproape cinci milioane de euro pentru derularea a ºase proiecte de mediu, prin programul Life+ al Uniunii Europene. Timiºul este unul dintre judeþele care au reuºit sã obþinã finanþãri pe acest segment, cu un proiect ce vizeazã conservarea peºterilor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

110 peºteri din Timiº, conservate cu bani europeni Comisia Europeanã a aprobat finanþarea a 225 de noi proiecte în cadrul programului Life+, fondul pentru mediu al Uniunii Europene. CE va contribui cu aproximativ 282 de milioane de euro la cofinanþarea acestor proiecte ale cãror bugete totalizeazã aproximativ 589 de milioane de euro. În cadrul programului, ºase proiecte de mediu din România au obþinut o finanþare în valoare de aproape cinci milioane de euro în cadrul diferitelor componente ale programului Life+. Ele includ un proiect al Primãriei Bucureºti referitor la evaluarea condiþiilor de mediu (componenta Life+ Politicã ºi Guvernanþã de Mediu), patru proiecte de conservare a naturii ºi faunei (componenta Life+ Natura), precum ºi un proiect de conºtientizare a impactului de mediu în cazul producerii ºi utilizãrii echipamentelor electrice ºi electronice ºi de promovare a energiei verzi (componenta Life+ Informare ºi Comunicare). Proiectul Life ADB (implementat de Primãria Bucureºti ºi la care ar fi trebuit sã se gândeascã ºi Primãria Ti-

miºoara – mai ales cã municipiul de pe Bega a fost catalogat ca unul dintre cele mai prãfuite oraºe europene), pentru care s-a obþinut o finanþare de 500.000 de euro, vizeazã demonstrarea unor metode specifice pentru coagularea particulelor de praf în zonele urbane, prin intermediul unor agenþi de coagulare a prafului, reducând particulele în suspensie (PM10). În cadrul componentei Life+ Naturã, România a obþinut o finanþare de 4,1 milioane de euro pentru patru proiecte. Proiectul Wolflife, derulat de Agenþia pentru Protecþia Mediului Vrancea, are ca obiectiv menþinerea unei populaþii viabile de lupi în Munþii Carpaþi. Zona vizatã de proiect constã în partea centralã ºi de sud a Carpaþilor Orientali, care cuprinde 18 situri din reþeaua Natura 2000 în care lupii sunt protejaþi. Datele obþinute în cursul proiectului vor constitui punctul de plecare pentru elaborarea unui plan de acþiune eficace pentru menþinerea unei populaþii viabile de lupi. Life+ReHabHu, derulat de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, vizeazã restabilirea unui statut de conservare favorabil pentru trei tipuri de habitat natural din munþii Poiana Ruscã: pãdurile de fag, cele de stejar-carpen ºi cele de Tilio-Acerion. Aceste habitate s-au degradat în principal din cauza exploatãrii la scarã mare a resurselor minerale. Proiectul Life for Bear, derulat de Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice Bucureºti, are ca obiectiv protejarea întregii populaþii de urºi din regiunea carpaticã din România, care reprezintã aproximativ 35 la sutã din numãrul total al urºilor bruni din Europa. Aria

vizatã de proiect cuprinde aproximativ 30 la sutã din suprafaþa totalã a României, iar obiectivele principale ale proiectului sunt actualizarea planului de gestionare a populaþiei de urºi bruni din România, consolidarea statutului de conservare a speciilor ºi desfãºurarea unor activitãþi specifice pentru a reduce incidentele implicând oameni ºi urºi. Un alt proiect, derulat de Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº, vizeazã conservarea habitatului de tip “peºteri care nu sunt deschise publicului” din parcul naþional situat în vestul României, precum ºi protejarea faunei care trãieºte în acest habitat. Proiectul vizeazã în primul rând reabilitarea a 110 peºteri închise publicului care în prezent se aflã într-o stare de degradare ºi sunt poluate, conservarea a 14 specii de liliac ºi elaborarea de bune practici pentru gestionarea habitatului în cauzã. Life+ este instrumentul financiar european pentru mediu ºi dispune de un buget total de 2,1 miliarde de euro pentru perioada 2007 - 2013. Comisia a lansat în fiecare an câte o cerere de propuneri de proiecte Life+. Programul Life va continua în perioada 2014 - 2020 în cadrul noului Regulament Life pentru mediu ºi politici climatice. Pentru aceastã perioadã, programul are la dispoziþie un buget total de 3,4 miliarde de euro, în preþurile din decembrie 2013, ºi va cuprinde un subprogram pentru mediu ºi un subprogram pentru politici climatice.

Primãriile încã nu sunt interesate de proiecte de mediu Deºi este salutarã implementarea

unui astfel de proiect în vestul þãrii, Timiºul are nevoie de mult mai multe finanþãri europene, în special pe ariile protejate – unele aflate în stare avansatã de degradare. Agenþia pentru Protecþia Mediului realiza în urmã cu ceva timp un top al celor mai degradate habitate naturale, clasament condus de cãtre Rezervaþia ornitologicã de la Satchinez, pentru care, culmea, începând din anii ’90 s-au cheltuit sume imense din finanþãri europene pentru protejarea ºi amenajarea zonei. Probabil cã finanþatorii acestor proiecte ar fi ºocaþi sã vadã ce s-a ales de eforturile lor ºi de sutele de mii de euro investiþi în zonã. Alãturi de Rezervaþia de la Satchinez, lista ariilor protejate din Timiº afectate de degradare este completatã de Pãdurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igriº, Lunca Pogãniºului ºi zona de luncã a Mureºului. La acestea se adaugã alte arii protejate care necesitã reabilitare: arboretumul de la Bazoº (cu specii exotice), acumularea

de apã de la Murani - Piºchia (renumitã pentru fauna diversã: fazani, cerbi lopãtari, mistreþi, pãuni, specii de pãsãri rare, cum ar fi barza neagrã), Parcul Buziaº sau lacul Surduc. Sretko Milanovici, biolog muzeograf la Secþia de ªtiinþele Naturii a Muzeului Banatului, ne-a declarat cã lipsesc proiectele cu finanþare europeanã derulate în Timiº, care sã vizeze protejarea habitatelor naturale pentru cã, de multe ori, în varianta în care oricum apeleazã la firme de proiectare, care sã le scrie, contra-cost, proiecte pentru obþinerea de granturi, Primãriile preferã sã acceseze fonduri pentru diverse proiecte de infrastructurã, ºi nu pentru habitatele naturale din zona lor de acoperire. “Din iniþiativã proprie primãriile nu fac astfel de proiecte. Astfel de iniþiative sunt foarte puþine, ca sã nu spun inexistente la nivelul judeþului, deºi existã destul de multe zone protejate aflate în pericol din cauza dezinteresului ºi a lipsei de finanþãri pentru conservare”, spune Sretko Milanovici.

Retragerea din contracte încheiate la distanþã, reglementatã “in relanti” de Guvern l Aceasta, deºi existã presiunea unor sancþiuni date de forurile europene Consumatorii vor avea un termen unic de 14 zile în care sã se retragã din contractele încheiate la distanþã sau din cele negociate în afara spaþiilor comerciale, iar comercianþilor li se va interzice sã mai cearã de la consumator comisioane care depãºesc costul suportat pentru utilizarea unui mijloc de platã. Mãsurile au fost aprobate de Guvern la presiunea Comisiei Europene. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Adoptare întârziatã Proiectul care transpune reglementãrile europene ar putea fi adoptat abia peste câteva luni de cãtre Parlament, deºi fost prezentat în Guvern ca ordonanþã de urgenþã, iar în nota de fundamentare se aratã cã este “imperios necesar” ca actul sã fie promovat tot ca ordonanþã de urgenþã, având în vedere riscul unei sancþiuni din partea CE. Cu toate acestea, Guvernul a transmis cã proiectul de ordonanþã de urgenþã privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor a fost transformat în proiect de lege ºi va fi transmis cãtre Parlament, transpunând în legislaþia naþionalã prevederile Di-

rectivei 2011/83/UE ºi vizând orice contract încheiat între un profesionist ºi un consumator – persoanã fizicã – cu unele excepþii. În prezent, în România, relaþiile dintre consumatori persoane fizice ºi operatorii economici sunt reglementate de OG 106/1999, privind contractele încheiate în afara spaþiilor comerciale, ºi de OG 130/2000, privind regimul juridic al contractelor la distanþã. Ordonanþa din 1999 stabileºte cã un consumator are la dispoziþie ºapte zile lucrãtoare pentru a denunþa unilateral un contract, iar ordonanþa din 2000 stabileºte un termen de zece zile lucrãtoare pentru exercitarea acestui drept de cãtre consumator. CE a decis însã sã adopte o singurã directivã cu norme standard privind aspectele comune ale contractelor la distanþã ºi ale contractelor negociate în afara spaþiilor comerciale, al cãrei termen de intrare în vigoare este 13 iunie 2014. “Trebuie subliniat faptul cã refuzul sau omisiunea statului membru de a prelua în dreptul intern prevederile directivelor comunitare ºi de a asigura implementarea acestora atrage rãspunderea pentru neîndeplinirea obligaþiilor ce decurg din tratate, care este atât de naturã patrimonialã, cât ºi de naturã politicã, consecinþele pe ca-

de 24 de ani un reper al cetãþii

re le atrage o încãlcare a obligaþiilor statale, constatatã prin hotãrâre a Curþii Europene de Justiþie, putând fi extrem de grave”, avertizeazã reprezentanþii CE. Tot ei menþioneazã cã termenul pentru transpunerea acestei directive a expirat la 13 decembrie 2013 ºi, pentru cã nu i-au fost comunicate din partea autoritãþilor române mãsurile naþionale pentru transpunerea directivei, la 27 ianuarie anul acesta CE a declanºat împotriva României o acþiune în constatare a neîndeplinirii obligaþiilor, transmiþând o scrisoare de punere în întârziere. În document, Guvernul este avertizat cã faza contencioasã debuteazã cu sesizarea Curþii Europene de Justiþie de cãtre CE, care poate condamna statul vizat dacã constatã neîndeplinirea obligaþiilor. În acest caz, Curtea Europeanã de Justiþie poate aplica statului vizat sancþiuni pecuniare în sumã forfetarã sau penalitãþi pe zile de întârziere în limita valorii indicate de Comisia Europeanã. Potrivit comunicãrii CE, privind actualizarea datelor utilizate pentru calcularea sumei forfetare ºi a penalitãþilor cu titlu cominatoriu pe care CE urmeazã sã le propunã Curþii de Justiþie în cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaþiilor – se aratã în

argumentaþia Ordonanþei de urgenþã – suma forfetarã minimã fixã care ar putea fi propusã pentru România este în valoare de 1.787.000 euro. Reprezentanþii Guvernului spun cã penalitãþile pe zile de întârziere constau în obligarea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi, lunã sau an de întârziere. “Acestea sunt de naturã sã determine un stat membru sã punã capãt cât mai repede încãlcãrii constatate ºi care persistã. Potrivit Comisiei, penalitãþile cu titlu cominatoriu se calculeazã pornind de la o sumã de bazã care în prezent este stabilitã la 650 de euro pe zi de întârziere. Aceastã sumã de bazã este înmulþitã cu un coeficient de gravitate, cu un coeficient de duratã ºi cu factorul «n» stabilit pentru România, de 3,32”, se mai aratã ºi în argumentaþia Ordonanþei de urgenþã. Având în vedere aceste aspecte ar fi fost necesar ca proiectul de act normativ sã fie promovat ca ordonanþã de urgenþã, nu ca lege. Fãrã sã þinã cont de aceste indicaþii, Executivul de la Bucureºti a anunþat cã proiectul de ordonanþã de urgenþã a fost transformat în proiect de lege ºi va fi transmis cãtre Parlament, care se va reuni abia dupã alegerile europarlamentare din 25 mai. Aceasta presupune cã modificãrile nu vor fi aplicate imediat, ci doar dupã ce

sunt avizate de Parlament ºi promulgate de cãtre preºedinte.

Instanþa, soluþie finalã pentru cei care ºtiu sã aºtepte Conform datelor Oficiului Judeþean pentru Protecþia Consumatorilor, contractele încheiate la distanþã încã nu au intrat în clasamentul celor mai reclamate produse sau servicii, la nivelul judeþului. În acest top conduc detaºat o serie de servicii bancare (care, în general, vizeazã credite), pachetele turistice vândute de agenþii mai mult sau mai puþin acreditate, produsele alimentare alterate ºi chiar produse cosmetice expirate, contrafãcute sau care conþin metale grele. În cazul încheierii unor contracte, de multe ori instanþa rãmâne singura soluþie, însã doar pentru cei cu nervi tari, care ºtiu sã aºtepte. “Am constatat cã ºi pe cauze civile, din cauza supraaglomerãrii instanþelor, termenii de judecatã tind sã se lungeascã. ªi, din pãcate, medierea nu a prea a ajutat la reducerea volumului de activitate al instanþelor din Timiº”, ne-a declarat avocatul timiºorean Lazãr Gruneanþu.


social

8 - 11 mai 2014

11

Corneliu Berari: „P.N.R., un partid nou, care înfruntã cartelul transpartinic din actualul Partid al Parlamentului” „Ambrozia i-ar putea otrãvi pe reprezentanþii C.J.T., dacã «polenul» ei ajunge la D.N.A.”

Foto Noua Republicã Timiº

Un sistem politic învechit, care a confiscat speranþele românilor ºi care atenteazã la viitorul þãrii, acesta este inamicul pe care reprezentanþii Partidului Noua Republicã spun cã ºi-au propus sã îl înfrunte, aruncând în luptã oameni politici cu un trecut nemaculat, înzestraþi cu imaginaþie ºi creativitate. În plus, acuzã autoritãþile judeþene recompenseazã din fonduri publice firmele de casã care sprijinã P.S.D., cu servicii furnizate în campania electoralã. ligia.hutu@timpolis.ro

O premierã într-un oraº al premierelor: „Afiºe ieºite din tipar” Referindu-se la oferta cu care P.N.R. se prezintã în faþa electoratului, candidatul Noii Republici la alegerile europarlamentare, Corneliu Berari, spune cã formaþiunea politicã pe care o reprezintã este un partid tânãr, care ºi-a propus sã le ofere românilor o alternativã la mediul politic actual ºi la actuala clasã politicã. „P.N.R. este un partid eurorealist, care militeazã pentru menþinerea suveranitãþii statului naþional, spre deosebire de restul partidelor, ale cãror perspective sunt profederaliste”, spune Corneliu Berari. Acesta a precizat cã existã o puternicã rezistenþã la schimbare, venitã chiar din partea reprezentanþilor actualului sistem, care genereazã blocaje menite sã împiedice transmiterea unui alt gen de mesaje politice cãtre cetãþeni. „P.N.R. cautã, însã, prin inovaþie ºi creativitate, sã învingã aceastã blocadã ºi sã lupte cu cartelul transpartinic din actualul Partid al Parlamentului”, precizeazã Corneliu Berari. În aceastã notã inovatoare se înscrie ºi acþiunea

Corneliu Berari, Andrei Rosetti ºi afiºul lor ieºit din tipare neconvenþionalã de panotaj electoral la care au recurs, într-una din zilele trecute, la Timiºoara: „A fost o nouã premierã, într-un oraº al premierelor”, spune Corneliu Berari. Eurocandidatul plasat pe poziþia a ºasea pe listele N.R., pictorul Andrei Rosetti, a desenat, direct la locurile de panotaj, afiºeunicat purtând însemnele N.R. ºi care au dezvoltat principalele teme de campanie ale Noii Republici. Explicând aceastã manierã neconvenþionalã de a debuta în campania electoralã, cu afiºe-unicate, ieºite din tipar, reprezentanþii N.R. au precizat cã aceasta a fost o modalitate de a demonstra cã politica se poate face ºi altfel, cu resurse financiare modeste, dar mizând din plin pe inteligenþã, prospeþime ºi creativitate: „Este o idee de campanie nu atât originalã, cât originarã, dacã vreþi. Întrucât iatã, desenãm de mânã, adicã facem ceea ce se fãcea ºi în peºterile din Altamira, lucru pe care poate cã l-am cam uitat... ªi

chiar e pãcat”, a declarat pictorul Andrei Rosetti. Care a adãugat, argumentând nevoia de implicare activã în politicã a intelectualilor prin faptul cã datoria fiecãrei generaþii este sã încerce sã deblocheze acest impas în care ne aflãm: „Noi am ales, iatã, sã fim optimiºti, sã nu ne resemnãm. Pentru cã eu cred cã trebuie în primul rând sã luptãm sã ne meritãm povestea, sã ne meritãm, dacã vreþi, destinul, ºi sã îl construim”. Reprezentanþii NR mai spun cã au întâmpinat probleme cu afiºajul. Zilele trecute, un reprezentant al Poliþiei Locale i-a legitimat ºi admonestat, imputându-le cã ar fi aplicat afiºul pe un loc de pe panoul de panotaj din Piaþa Victoriei, de unde fusese dezlipit un afiº al altui partid politic. Deºi poliþistul local a admis cã afiºul fusese dezlipit înainte de intrarea sa în turã, de cãtre persoane necunoscute, i-a legitimat ºi admonestat pe reprezentanþii N.R. În ceea ce priveºte faptul cã la respectivul loc de panotaj nu era respectatã legea

electoralã, fiind expuse mai multe afiºe aparþinând aceluiaºi partid politic, deºi legea prevede clar interdicþii în acest sens, agentul de poliþie în cauzã a precizat cã nu intrã în atribuþiile sale sã se asigure dacã se respectã legea electoralã... Corneliu Berari a semnalat, în context, interpretarea abuzivã ºi discriminatorie a legii, amintind cã articolul 16 din Constituþia României prevede cã „nimeni nu este mai presus de lege”. Aºa încât este o obligaþie pentru toate partidele politice participante la competiþia electoralã sã respecte prevederile în vigoare, potrivit cãrora, „pe fiecare panou electoral, fiecare competitor poate amplasa un singur afiº, nu douã sau mai multe, aºa cum erau afiºate pe panoul din centru. Panourile acestea sunt plãtite de noi toþi, din bani publici”, a mai declarat Corneliu Berari, care a precizat cã o competiþie electoralã corectã ar trebui sã le acorde tuturor competitorilor ºanse egale.

Preºedintele P.N.R. Timiº, Adrian Borugã, s-a referit, la rândul sãu, în termeni critici, la maniera în care autoritãþile judeþene înþeleg sã recompenseze, din fonduri publice, firmele de casã care sprijinã P.S.D. cu servicii furnizate în campania electoralã. Recent, spune acesta, Consiliul Judeþean Timiº a adoptat un regulament ºi o hotãrâre referitoare la combaterea ambroziei. „Au fost alocaþi nu mai puþin de 100.000 de lei pentru realizarea de pliante, afiºe ºi broºuri, care vor fi distribuite, spun reprezentanþii C.J.T., la deplasãrile în judeþ ”, a precizat Adrian Borugã. Adãugând cã, din aceºti bani, „se pot realiza 250.000 de afiºe, adicã aproape un afiº pentru fiecare casã, ºi peste douã milioane de fluturaºi, ceea ce înseamnã de aproape trei ori mai mult decât populaþia judeþului”. Adrian Borugã mai spune cã banii aceºtia ar fi trebuit investiþi cu folos, pentru achiziþionarea de scule profesionale ºi de substanþe care sã combatã aceastã plantã, al cãrei polen este un alergen puternic. „Aceastã investiþie în materiale de informare este doar o modalitate de subvenþionare a celor care au prestat servicii electorale”, acuzã Adrian Borugã. Care declarat ºi cã autoritãþile trebuie sã dovedeascã mai mult respect în utilizarea banului public, care ar trebui sã rãmânã în judeþ ºi sã genereze beneficii concrete pentru viaþa timiºorenilor, nu sã fie risipiþi pentru donaþii fãcute unor firme de casã ale P.S.D. Pânã una-alta, mai apreciazã acesta, „în Timiº o sã asistãm, probabil, la instituirea unui cod roºu de ambrozie”, atenþionând, însã, cã „planta aceasta iar putea otrãvi pe reprezentanþii C.J.T., dacã «polenul» ei ajunge la D.N.A.”.

Lucrãrile de reabilitare la Liceele „Lenau”, „Loga” ºi „Calderon” încep cu fonduri de la bugetul local l

Municipalitatea sperã sã obþinã, la redistribuire, finanþare din fonduri europene

Primarul Timiºoarei anunþã cã au fost semnate contractele de execuþie pentru lucrãrile de reabilitare a trei instituþii de învãþãmânt din Timiºoara: liceele „Nikolaus Lenau”, „C.D. Loga” ºi „Jean Louis Calderon”. Proiectele prevãd lucrãri complexe de reabilitare, modernizare a infrastructurii ºi echipare.

Lucrãrile încep cu bani de la bugetul local Edilul Nicolae Robu mai spune cã fiirmele care au câºtigat lucrãrile de execuþie Kasdum S.R.L., în cazul Liceului „Nikolaus Lenau”, pentru suma totalã de 5,2 milioane lei, Construc-

ciþiul bugetar 2007 - 2013”, declarã Nicolae Robu, care a adãugat ºi cã Municipalitatea a prevãzut, în contractele de execuþie, o clauzã suspensivã, prevedere care permite amânarea execuþiei ºi chiar anularea ei, la nevoie, în cazul în care nu existã capacitatea financiarã de a susþine realizarea lucrãrilor. Acestea reprezintã însã o prioritate pentru Primãrie, a declarat edilul, care a precizat cã este vorba, în toate cazurile, despre proiecte complexe, care nu se limiteazã doar la reabilitarea zidurilor ºi a pereþilor exteriori, ci presupun ºi lucrãri în interiorul clãdirilor, precum ºi modernizarea ºi dotarea spaþiilor destinate procesului de învãþãmânt. „Cheltuielile care urmeazã sã fie efectuate sunt eligibile din fonduri europene”, afirmã edilul, adãugând ºi cã unele dintre clãdirile instituþiilor de învãþãmânt vizate ar putea beneficia ºi

Foto TIMPOLIS

ligia.hutu@timpolis.ro

tim S.A. va face lucrãri de 5,6 milioane lei la Colegiul „C.D. Loga”, iar contractul de reabilitare a Liceului „Jean Louis Calderon”, care presupune efectuarea unor investiþii în valoare totalã de opt milioane de lei, a fost adjudecat de societatea Paulus S.R.L. „Este vorba despre proiecte de investiþii cu finanþare multianualã ”, precizeazã edilul, explicând cã o parte din sumele necesare au fost prinse deja în bugetul aprobat pentru acest an ºi adãugând cã lucrãrile vor începe, cel mai probabil, utilizând aceste fonduri alocate de la bugetul Primãriei, urmând ca Municipalitatea sã toate diligenþele necesare pentru a obþine fonduri din sumele rãmase necheltuite, provenite din finanþãri europene alocate în exerciþiul bugetar 2007 - 2013. „Mizãm pe obþinerea de bani europeni prin redistribuirea sumelor necheltuite din exer-

“Nikolaus Lenau”, unul dintre liceele care vor fi reparate de finanþare din alte surse. Acesta este cazul Liceului „Nikolaus Lenau”, care a beneficiat de un grant oferit de Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW). „Nu se pune problema pierderii sumei

oferite ca grant de KfW”, dã asigurãri edilul, întrucât, spune el, „în Timiºoara existã un numãr de clãdiri eligibile pentru finanþare mai mare decât sumele disponibile de la KfW”.

de 24 de ani un reper al cetãþii


12

special

8 - 11 mai 2014

Primãria Timiºoara vede în vehiculele electrice o alternativã pentru transportul urban l Unii specialiºti se aratã rezervaþi în privinþa ºanselor folosirii lor

pe scarã largã

Deºi nu s-a descurcat pânã acum prea bine cu proiectele clasice de descongestionare a traficului din Timiºoara ºi reducere a poluãrii – proiecte precum cel legat de pasajele Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã sau cel de completare a inelului de centurã – Municipalitatea s-a angrenat într-un proiect legat de popularizarea utilizãrii vehiculelor electrice. Unii specialiºti se aratã, însã, rezervaþi în privinþa ºanselor folosirii acestor vehicule pe scarã largã la Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro Foto TIMPOLIS

Un milion de euro pentru Timiºoara Primãria Timiºoara ºi-a anunþat zilele trecute intenþia a participa în calitate de partener în proiectul “Smart Cities 2014”, din cadrul programului “Smart Cities and Communities” – un proiect ce vizeazã creºterea eficienþei energetice ºi reducerea poluãrii prin popularizarea utilizãrii energiilor alternative inclusiv în transportul în comun sau iluminatul public. Proiectul urmeazã a fi implementat în cadrul consorþiului Smart Cities format din oraºe precum Ulm, Baden Würtemberg, din Germania, Szolonk, din Ungaria, Novi Sad, din Serbia, ºi din câteva universitãþi – Budapest University of Technology and Economics, Colegiul Szolnok, Universitatea Novi Sad ºi Universitatea Politehnica Timiºoara –, cãrora li se adaugã parteneri industriali. Valoarea totalã a proiectului este de aproximativ 90,32 milioane euro, din care bugetul pentru Municipiul Timiºoara este de un milion de euro, care este 100% nerambursabil. Împreunã cu partenerii din Timiºoara, Primãria s-a angajat cã va implementa activitãþile care îi vor reveni, conform descrierii proiectului, respectiv creºterea eficienþei energetice, utilizând reþele smart grid, mijloace de transport ecologice ºi iluminat public inteligent. Totodatã, se angajeazã sã întreþinã ºi sã menþinã funcþionale dotãrile rezultate în urma proiectului ºi, totodatã, sã le îmbunãtãþeascã ºi sã le perfecþioneze. Scopul proiectelor finanþate prin acest program este identificarea, dezvoltarea ºi implementarea de soluþii echilibrate ºi integrate în domeniile energie, transport ºi iluminat public, acþiuni derulate prin parteneriatul dintre autoritãþile publice ºi industrie. Obiectivele-cheie ale programului sunt creºterea semnificativã a eficienþei energetice globale a oraºelor ºi exploatarea corespunzãtoare a resurselor locale din punct de ve-

Autobuzul electric produs de compania BYD ajuns la Timiºoara, în toamna anului trecut dere al alimentãrii cu energie din surse regenerabile. Iniþiatorii au propus pentru Primãria Timiºoara mai multe variante de implementare a proiectului, variante din care trebuie sã se aleagã. Astfel, se pot realiza staþii de e-bicycle – staþii de încãrcare, notificare smart phone stare încãrcare baterie, informare cu privire la proximã staþie, o reþea de staþii de încãrcare pentru toate tipurile (e-bicycle, e-scooter, e-car) sau un sistem de senzori pentru optimizarea iluminatului stradal. “Ce s-ar face în cadrul acestui proiect? Pe de o parte, ar fi anumite studii finanþate, dar s-ar realiza la scarã-pilot ºi anumite echipãri ultramoderne ale oraºului, cu biciclete cu motor electric, scutere cu motor electric ºi staþii de încãrcare a bateriilor acestora. Fãrã a fi finanþatã la o scarã mare, se prefigureazã ºi realizarea reþelei urbane a Timiºoarei, de staþii de încãrcare a bateriilor vehiculelor electrice, de la autobuze, maºini, scutere. O altã direcþie a proiectului vizeazã introducerea de senzori pentru optimizarea consumului de energie în consumul public”, a declarat primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Douã microbuze electrice – premierã pentru transportul public În paralel cu implementarea acestui proiect, Primãria Timiºoara a venit ºi cu iniþiativa introducerii de vehicule electrice în transportul public. Deocamdatã, a fost propusã achiziþionarea a douã microbuze electrice. “Creºterea urbanizãrii, a densitãþii populaþiei ºi a mobilitãþii acesteia conduc la apariþia unor noi pro-

de 24 de ani un reper al cetãþii

bleme de ordin economic, ecologic ºi de sãnãtate pentru oraºe ºi locuitorii acestora, ca urmare a utilizãrii în mod excesiv a automobilelor, traficul urban fiind o sursã crescândã de poluare a aerului, în special ca urmare a emisiilor de pulberi în suspensie ºi de dioxid de azot. Oportunitatea oferitã cetãþenilor noilor state membre ale UE este de a beneficia de automobile eco, precum ºi accelerarea acestei tendinþe. Maºinile electrice folosesc un motor electric, susþinut de o baterie sau un alimentator, care se încarcã de la reþeaua de curent electric”, se aratã în argumentaþia proiectului legat de achiziþia celor douã microbuze. Iniþiatorii spun cã avantajele acestor tipuri de vehicule sunt evidente: pot fi încãrcate ºi direct la prizã, din locuinþã sau garaj, au poluare zero – fapt important ºi benefic pentru marile aglomerãri urbane, prezintã risc mult mai redus de incendiu sau explozie în caz de accident, datoritã lipsei de combustibili ca benzinã sau motorinã, care sunt foarte inflamabili, iar tehnologia modernã permite suplimentarea energiei electrice necesare prin captarea ºi transformarea energiei solare, astfel unele maºini electrice sunt dotate cu panouri solare pe capote,care alimenteazã automat, în timpul zilei, bacteria sau acumulatorul maºinii. Nu în ultimul rând, iniþiatorii proiectului spun cã zgomotul produs în mers este mult mai redus decât în cazul maºinilor clasice. Deocamdatã, Primãria Timiºoara a aprobat achiziþia a douã minibuze electrice, cu 14 locuri, produse în 2014, destinate “asigurãrii necesitãþilor de transport persoane pentru organizarea unor acþiuni ºi transport persoane la evenimente ºi manifestãri în municipiul Timiºoara (conferinþe ºi congrese ºtiinþifice,

“Ce s-ar face în cadrul acestui proiect ? Pe de o parte, ar fi anumite studii finanþate, dar s-ar realiza la scarã-pilot ºi anumite echipãri ultramoderne ale oraºului, cu biciclete cu motor electric, scutere cu motor electric ºi staþii de încãrcare a bateriilor acestora. Fãrã a fi finanþatã la o scarã mare, se prefigureazã ºi realizarea reþelei urbane a Timiºoarei, de staþii de încãrcare a bateriilor vehiculelor electrice, de la autobuze, maºini, scutere.” Nicolae Robu, primarul Timiºoarei târguri ºi expoziþii, cu participarea unor invitaþi din þarã sau strãinãtate)”. În toamna anului trecut a avut loc la Timiºoara predarea oficialã a unui autobuz electric produs de compania BYD cãtre Primãria Municipiului Timiºoara ºi Regia Autonomã de Transport Timiºoara, dupã ce s-a semnat un acord între oficialii locali ºi reprezentanþi ai Cefin Trucks pentru testarea vehiculului electric. Compania BYD este recunoscutã la nivel mondial drept cel mai mare producãtor de baterii reîncãrcabile ºi, în ultimii ani, drept cel mai important producãtor de autobuze propulsate de motor electric. Autobuzul model K9 este 100% electric ºi funcþioneazã cu baterii reîncãrcabile bazate pe o tehnologie de ultimã generaþie. Acestea asigurã vehiculului o autonomie de 250 de kilometri cu o singurã încãrcare, în condiþii de trafic urban, cea mai mare autonomie atinsã de un astfel de vehicul pânã în prezent. Datoritã funcþionãrii cu motor electric, spun fabricanþii, autobuzul BYD este un vehicul prietenos cu mediul înconjurãtor, fiind complet nepoluant – zero emisii de dioxid de carbon ºi noxe ºi zgomot redus faþã de un vehicul propulsat de motor clasic. Timiºorenii au putut testa anul trecut, timp de o lunã, primul autobuz electric destinat transportului în comun, care a circulat pe linia 33, fiind inclus în graficul acestei linii.

Inginer: “Ideea este foarte bunã, dar are un mare dezavantaj, cel al timpilor de încãrcare prea lungi” Unii specialiºti din domeniu se aratã rezervaþi în privinþa ºanselor implementãrii unui astfel de proiect pe scarã largã la Timiºoara, susþinând cã, pe lângã avantajele evidente, legate de reducerea poluãrii ºi a zgomotului, vehiculele electrice au dezavantajul greu de neglijat al unor timpi de alimentare prea lungi. “Ideea este foarte bunã, dar are un mare dezavantaj – cel al timpilor de încãrcare prea lungi. O încãrcare poate dura de la patru pânã la ºase ore, în timp ce, în cazul unui vehicul cu combustibil clasic, alimentarea dureazã doar zece minute. De aceea e greu de crezut cã vor putea fi utilizate pe scarã largã la transportul în comun. Ce se întâmplã dacã unui astfel de vehicul i se descarcã bateria pe traseu? Însã, pe de altã parte, avantajele din punct de vedere al mediului sunt evidente. Pe lângã faptul cã nu eliminã noxe, aceste vehicule sunt ºi foarte silenþioase”, spune inginerul timiºorean Alexandru Stoian, inventator al mai multor proiecte bazate pe energii regenerabile.

Staþii pentru posesorii de vehicule electrice Dacã proiectul “Smart Cities 2014” va fi implementat pe plan local, Timiºoara va face parte dintr-o reþea de puncte de încãrcare pentru posesorii de autoturisme electrice din nouã state ale UE. “În România sunt foarte puþine maºini electrice, dar, dacã un ºofer strãin vine la Timiºoara ºi are o maºinã electricã, ºi-o va putea încãrca de la aceste surse”, spun reprezentanþii Primãriei. Municipalitatea, ca promotor al conceptului “Timiºoara Verde”, mai spune cã va continua sã se implice, prin cãutarea de soluþii eficiente, în promovarea energiei verzi. Strategia, în acest domeniu, vizeazã douã paliere de acþiune. Pe de-o parte, de încurajare a cetãþenilor ºi a instituþiilor sã utilizeze mijloacele de transport nepoluante ºi crearea unei infrastructuri adecvate. Pe de altã parte, se va încerca creºterea spaþiilor verzi ºi reducerea cantitãþilor de praf din aer.


crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

8 - 11 mai 2014

13

ªi amintirea fostelor sate ºvãbeºti din Timiº, se stinge încet l Administraþiile locale nu par interesate de proiecte pentru conservarea

fostelor aºezãri ale coloniºtilor germani stabiliþi în Banat

Amintirea ºvabilor care au trãit în Banat se stinge încet ºi, în lipsã de proiecte ºi fonduri, fostele sate germane din Timiº se modernizeazã în “colonii de case de vacanþã” sau dispar. Deputaþii Forumului Democrat al Germanilor din România spun cã administraþiile locale nu par interesate de implementarea unor proiecte pentru conservarea fostelor aºezãri ale coloniºtilor germani stabiliþi în Banat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Charlottenburg, singurul sat perfect rotund din România Locuite preponderant de etnici germani pânã în urmã cu 30 - 40 de ani, fostele sate ºvãbeºti din Banat au fost pãrãsite încet-încet de cãtre cei care le-au întemeiat ºi s-au transformat fie în pâlcuri de case de vacanþã ale timiºorenilor atraºi de farmecul zonei, fie au dispãrut. În majoritatea acestor localitãþi doar poveºtile, infrastructura ºi arhitectura caselor mai amintesc de ºvabii care le populau odatã. Primãriile fie nu au bani, fie nu sunt interesate de promovarea unor proiecte menite sã conserve moºtenirea lãsatã de ºvabi în Banat care, în aceste condiþii, dispare încetul cu încetul. Un exemplu în acest sens este satul ªarlota, localitate atestatã în anul 1771, odatã cu cel de-al doilea val de colonizãri germane, când aici au fost aduse 32 de familii (171 de persoane) emigrate din Provincia Autonomã Trento, actuala regiune Trentino, din Tirolul de Sud, Lorena ºi Baden-Württemberg. ªarlota (Charlottenburg, în germanã, Sarlatovar, în maghiarã) este

singurul sat construit în formã de cerc din România. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declaratã monument istoric de cãtre Ministerul Culturii ºi Cultelor. Interesantã este ºi denumirea satului, pierdutã în negura istoriei, despre care se spune cã vine de la numele soþiei unui fost administrator al zonei. Satul are un diametru de 210 metri, impresionând prin simetria sa perfectã. O descriere a localitãþii a fãcut-o, într-o scrisoare veche, pãstratã cu grijã, meºterul pantofar Johann Steube: “Acest sat este singurul în formã circularã. În mijlocul satului se gãseºte o fântânã acoperitã, cu apã foarte bunã. În jurul fântânii se aflã o plantaþie de duzi, în spatele cãreia se gãsesc casele, acestea având în curte un grajd ºi o ºurã. Apoi, urmeazã grãdina, unde se gãseºte plantatã viþã de vie. Nicio casã nu este nici cu un deget mai înaltã ca alta ºi nici mai distanþatã una faþã de alta, având un stil simetric foarte frumos, la fel ºi cele patru intrãri în sat, cu aceeaºi distanþã una faþã de alta”. Structura etnicã a localitãþii a avut o evoluþie ineditã. Dacã la recensãmântul din 1880 s-a înregistrat o populaþie de 298 de persoane, dintre care 234 germani, 32 de români ºi 32 de maghiari, în 1977, numãrul germanilor a scãzut la 79, restul fiind români – 62, maghiari – 10, alte etnii – 28. La ultimul recensãmânt, populaþia satului avea doar 111 locuitori: 99 – români, 6 – maghiari, 5 – alte etnii ºi un singur neamþ, de 80 de ani. Pe vremuri, în sat era un singur român – jandarmul localitãþii, iar nemþii au început sã plece pe rând, în anii ’70. Au venit, în schimb, unguri ºi mulþi moldoveni, aduºi imediat dupã rãzboi. Dupã plecarea masivã a ºvabilor, simetria satului a început deja sã se stri-

Charlottenburg, singurul sat în formã circularã ce, prin apariþia unor construcþii care nu þin cont de nicio regulã. În plus, localnicii, atraºi de mirajul unor câºtiguri, au început sã-ºi transforme casele în mici pensiuni. Oricum, atracþia acestui satului rotund, ascuns între dealuri, rãmâne. Mai ales cã, în apropiere, aici s-a construit un complex de vânãtoare, întins pe 100 de hectare, o investiþie extrem de profitabilã a Direcþiei Silvice Timiº. Aici au fost aduºi, acum 7 ani, 30 de mufloni, care au crescut ºi s-au înmulþit, devenind o atracþie pentru vânãtorii pasionaþi. În momentul de faþã, Charlottenburg pare pustiit, liniºtea zonei fiind perturbatã doar de sunetul clopotelor bisericii. Însã, la fel ca multe alte zone, se îndreaptã cu paºi mãrunþi, spre modernizare, mai multe case de aici fiind transformate de cãtre proprietarii lor în locuinþe de vacanþã. Amintirea vecinilor saºi a rãmas vie doar datoritã învãþãtorilor ºi profesorilor din Charlotenburg. Copiii românilor învaþã ºi acum germana.

Primãriile nu sunt interesate de proiecte pentru conservarea aºezãrilor ºvãbeºti ªi dacã Charlottenburg este singurul sat în care toþi locuitorii pot spune cã stau în centru, iar forma sa unicã l-a aºezat pe lista oficialã a monumentelor istorice, acest lucru nu l-a ajutat prea mult, în sensul cã, la fel ca în cazul altor localitãþi ºvãbeºti din Banat, lipsesc proiectele care, cu bani europeni, ar putea conserva aceste minuni arhitectonice rurale, pãstrându-le specificul ºi forma autenticã, ce ar putea fi valorificatã prin turism. “Aceste proiecte pot fi fãcute doar de cãtre administraþiile locale. Oricât de mult s-ar implica Forumul Democrat al Germanilor din România, nu poate impune Primãriilor implementarea unor astfel de proiecte. ªi este pãcat, pentru cã sunt ansambluri arhitectonice valo-

“Nu am auzit de iniþiative ale administraþiilor locale timiºene menite sã ajute la conservarea vechilor aºezãri ºvãbeºti. Ar putea fi obþinute fonduri europene pentru cã nu are rost sã ne amãgim cã ar putea fi obþinuþi bani de la bugetul de stat. Ce s-a mai realizat punctual, pe proiecte cum ar fi reabilitarea unor biserici, precum cea de la Deta, s-a realizat cu bani de la ºvabii emigraþi”. Ovidiu Ganþ, deputat al Forumului Democrat al Germanilor din România roase care se pot pierde în lipsa unor proiecte de conservare. Eu nu am auzit de iniþiative ale administraþiilor locale timiºene menite sã ajute la conservarea vechilor aºezãri ºvãbeºti. Ar putea fi obþinute fonduri europene, pentru cã nu are rost sã ne amãgim cã ar putea fi obþinuþi bani de la bugetul de stat. Ce s-a mai realizat punctual, pe proiecte cum ar fi reabilitarea unor biserici, precum cea de la Deta, s-a realizat cu bani de la ºvabii emigraþi”, spune Ovidiu Ganþ, deputat al Forumului Democrat al Germanilor din România.

ªvabii, minoritatea care ºi-au pus cel mai mult amprenta asupra stilului de viaþã din Banat ªvabii bãnãþeni sunt o etnie germanã din grupul ºvabilor dunãreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmã, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei. Deºi a format pentru lungã vreme o minoritate puternicã ºi importantã, datoritã transformãrilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a ºvabilor bãnãþeni s-a întors în Germania. Coloniºtii au venit mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Lorena, Hessa renanã ºi Palatinat, câþiva, puþini, ºi din Bavaria ºi ªvabia. Majoritatea coloniºtilor proveneau din mediul rural, erau fii de familii sãrace de þãrani, care nu vedeau mari ºanse de succes în þara lor de baºtinã. În timpul Mariei Terezia au primit ºi suport financiar ºi scutiri de taxe pe termen lung. Mai târziu mulþi dintre ei nu reuºeau sã se cãsãtoreascã din cauza cã diferenþa dintre vârste era disproporþio-

natã ºi nu erau destule femei tinere. Mulþi meºteºugari precum învãþãtorii, doctorii ºi alte profesiuni, erau ajutaþi financiar sã se dezvolte în noile teritorii. În urma rãzboiului austro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de cãtre Imperiul Habsburgic. În 21 octombrie 1716, prinþul Eugeniu de Savoia a adresat împãratului Carol al VI-lea, propunerea ca Banatul sã fie organizat ºi guvernat astfel încât sã aducã folos Casei Imperiale. Astfel se deschide calea pentru colonizãri, necesare atât din raþiuni strategico-politice de extindere a Imperiului, dar importante ºi pentru repopularea ºi revigorarea Banatului, efectiv vlãguit economic ºi demografic de rãzboaiele austro-turce. Între 1718 - 1740 a avut loc primul val de colonizãri numit ºi “Colonizarea Carolinianã” (Karolinische Ansiedlung), dupã numele împãratului Carol VI. În toamna anului 1718 a început prima

colonizare organizatã a Banatului ºi pânã în 1740, între 15.000-40.000 de coloniºti germani au sosit în Banat. Clima neprimitoare a dus la o ratã crescutã a mortalitãþii, mulþi dintre imigranþi murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. Numeroasele conflicte austro-turce dar ºi marea epidemie de ciumã din 1738-1739 au contribuit la reducerea numãrului de germani. De aceea, pentru o vreme, creºterea populaþiei din Banat a fost asiguratã doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populaþiei. Fiind buni meºteºugari, germanii au dezvoltat industria ºi comerþul. Datoritã nevoii de a asigura condiþii bune de viaþã populaþiei colonizatoare autoritãþile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clãdind în acelaºi timp altele noi. Tipicele aºezãri ale coloniºtilor erau

satele construite sub formã de tablã de ºah, cu biserica catolicã ºi terenul înconjurãtor în centru. Regiunea a devenit o reþea organizatã, ordonatã ºi cu o structurã compactã. Cunoscut ºi sub numele de “Colonizarea Terezianã”, al doilea val de coloniºti a venit în Banat între 1744 1772. Aproximativ 75.000 de coloniºti au sosit în aceastã perioadã. Al treilea ºi ultimul val organizat de coloniºti germani a avut loc între 1782 - 1787 ºi a fost numit “Colonizarea lui Iosif. Aproximativ 60.000 de coloniºti au sosit o datã cu acest val. Colonizarea Banatului a fost o acþiune pe scarã largã, sistematicã ºi plãnuitã în minime detalii de cãtre administraþia austriacã. Sate, oraºe ºi strãzi au fost desenate pe planºetã, într-o simetrie care reflecta cultura absolutismului în construcþii din acea perioadã. Coloniºtii veniþi în Banat au

gãsit aici un þinut mlãºtinos ºi aproape pustiu. În primii ani s-au confruntat cu epidemii, febrã ºi foamete. Însã în douã-trei generaþii, recultivarea regiunii, un enorm efort, cu numeroase victime ºi multe obstacole, a avut succes. ªvabii bãnãþeni au gãsit cel mai bine caracterizarea efortului lor în zicala “Primilor moartea, urmãtorilor sãrãcia, ultimilor pâinea”. Crucial pentru succesul secãrii mlaºtinilor a fost drenarea ºi canalizarea râului Bega, care avea pe atunci numeroase braþe. Terenul astfel câºtigat s-a dovedit extrem de bogat, justificând bunãstarea ºvabilor din secolul XIX. Banatul a fost practic transformat în grânarul Imperiului austro-ungar. În acelaºi timp, capitala Banatului, Timiºoara, a devenit centrul cultural al ºvabilor bãnãþeni. La sfârºitul secolului a urmat dezvoltarea cãilor ferate ºi industrializarea Banatului.

de 24 de ani un reper al cetãþii


14

economic

8 - 11 mai 2014

Pensiile viitorului, conturile de economii l ªi acum existã suspiciuni legate de aceste noi soluþii vehiculate Pentru cã numãrul de pensionari continuã sã creascã în raport cu contribuabilii – angajaþi activi ºi plãtitori de taxe ºi impozite – Guvernul, prin Ministerul Muncii încearcã sã gãseascã soluþii alternative de rezolvare a viitoarei probleme care se anunþã a fi deficitul sistemului de pensii. Una dintre soluþiile vehiculate recent este una oarecum surprinzãtoare pentru cu guvern de stânga, promotor al conceptului de stat protector. Astfel, Guvernul Ponta 3 propune un sistem de economisire individual, pe ideea unor conturi personale, soluþie care mai degrabã ar fi specificã unei guvernãri de dreapta. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un astfel de sistem”, spune preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº.

Reprezentanþii Ligii Pensionarilor Timiº spun cã este greu ca orice contribuabil sã aibã încredere în vreun alt

sistem de pensii în afarã de cel actual, gestionat ºi administrat de cãtre Stat. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un asemenea sistem. Cea mai sigurã rãmâne pensia de stat. Statul nu dispare, aºa cum dispare o agenþie, o fundaþie ºi aºa mai departe, în funcþie de ce se întâmplã în spaþiul european. Eu nu spun cã un asemenea sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economii nu ar putea sã aibã succes. Dar trebuie pus la punct actualul sistem de pensii de stat, înainte de a se încerca alte soluþii”, spune Matei Suciu, preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº. Cert e cã, inclusiv raportat la situaþia localã, þinând cont cã Timiºul este unul dintre judeþele cu o economie foarte bine dezvoltatã, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare sã arate prea bine, þinând cont de faptul cã numãrul de pensionari continuã sã creascã, încet dar sigur, invers proporþional cu numãrul angajaþilor activi, plãtitori de taxe ºi impozite. „Raportat la aceeaºi perioadã a anului trecut, înregistrãm o creºtere uºoarã. În prezent sunt în judeþ 157.605 pensionari, în comparaþie cu 157.467 de pensionari în aceeaºi perioadã a anului trecut”, nea declarat Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº. Dacã în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaþiei judeþului, acum, procentul a trecut de 23%. Principalul factor de destabilizare al sustenabilitãþii sistemului public de pensii, rãmâne în Timiº, ca ºi la nivel naþional, ºi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbãtrânire a populaþiei. Totuºi, conform Direcþiei Regionale de Statisticã Timiº, în judeþ, îmbãtrânirea populaþiei e oarecum þinutã sub control, deocamdatã, de fenomenul migraþiei interne. În Timiº, la 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeþe, la acelaºi raport, numãrul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100. Deci, dacã s-ar face un calcul strict local, sistemul de pensii din Timiº are ºanse mai mari sã se autosusþinã, spre deosebire de cel din alte judeþe. Însã, evident, sustenabilitatea acestui sistem trebuie sã fie una generalã, nu localã.

750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane. Ceea ce înseamnã cã

pensiile private facultative rãmân o variantã cu aplicabilitate limitatã.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Soluþia comunã e, de fapt, individualã Pentru cã a devenit destul de clar cã problema susþinerii sistemului de pensii se va acutiza în urmãtorii ani, Guvernul, în noua formulã, a anunþat cã va promova dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, care sã preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire ºi din venitul total al asigurãrilor sociale ale asiguratului. Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea cã „sustenabilitatea unui sistem de pensii þine de aplicarea principiului contributivitãþii, prin acumulare, ºi al responsabilitãþii individuale”, se aratã în noul program al Guvernului care, deºi e de stânga, promoveazã o idee de dreapta – rezolvarea individualã a problemei, fãrã intervenþia majorã a Statului. „În acest sens, vom susþine schimbarea principiilor care guverneazã sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivitãþii ºi al responsabilitãþii individuale printrun sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publicã

(Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziþie cãtre noul sistem a mãsurilor de atenuare a costurilor reformei, fãrã afectarea veniturilor beneficiarilor în platã sau cu perioadã de acumulare micã”, conform planului Guvernului. Ca atare, ce s-a dat pânã acum rãmâne dat, ºi regulile se schimbã doar pentru tineri, care vor fi supuºi unui sistem de contribuþii mult mai dificil de susþinut. Planul Guvernului prevede ºi introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaþionale, bazat pe contribuþia asiguratului ºi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Guvernul considerã cã astfel sunt eliminate nedreptãþile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor ºi se creeazã posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzurã. Totodatã, este menþionatã ºi creºterea responsabilitãþii pentru veniturile de bãtrâneþe ale persoanelor care lucreazã în activitãþi ocazionale ºi sezo-

niere, în special în agriculturã, prin crearea unui sistem de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activitãþi. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a plusat pe aceastã temã, declarând cã proiectul privind introducerea pensiei ocupaþionale trebuie rediscutat pentru a vedea dacã nivelul contribuþiei, în prezent de maximum 15% din venitul salarial brut lunar, nu poate ajunge pânã la 50%. Întrebatã cât ar putea fi contribuþia la pensia ocupaþionalã, Rovana Plumb a precizat cã actualul proiect de lege care se referã la aceasta prevede un maxim de 15 la sutã, din partea angajatorului ºi a angajatului. „Trebuie sã rediscutãm ºi sã vedem ºi cu organismele internaþionale, dar în special, din punctul meu de vedere, cu tot ce înseamnã parteneri sociali, pentru cã discutãm aici de sector, de ramurã, de unitate, în aºa fel încât sã vedem dacã nu putem sã mergem la un plafon maximal chiar pânã la 50 la sutã din veni-

tul sau salariul pe care îl obþine cetãþeanul”, declarã Rovana Plumb. Spunând, totodatã, cã orice cetãþean din România, care se aflã într-o relaþie contractualã de muncã cu un angajator care poate fi persoanã fizicã sau persoanã juridicã, poate contribui ºi poate avea aceastã pensie ocupaþionalã. Ea a mai precizat cã nivelurile de contribuþii se vor stabili „în baza unui contract colectiv încheiat între angajator ºi angajat, fie la nivelul unitãþii respective, fie la nivel de sector, fie la nivel de ramurã”.

Preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº: „Eu nu aº avea încredere într-un sistem administrat de altcineva decât Statul”

Pilonul II de pensii, viitor incert Cert este cã pensiile private obligatorii (deºi se considerã cã acestea sunt în momentul de faþã principala ºansã a tinerilor de a primi pe viitor o pensie decentã) nu sunt vãzute cu ochi buni de actualul Guvern. Experþii F.M.I. au discutat cu autoritãþile române posibilitatea de a îngheþa sau reduce cota distribuitã cãtre fondurile de pensii private obligatorii, ºi chiar de a naþionaliza integral sau parþial sumele deja strânse de acestea, aºa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia. În prezent, cota de contribuþie viratã cãtre Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanþilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) ºi urmând sã ajungã la 6%, cu o creºtere de jumãtate de punct procentual anual,

pânã în 2016. De la lansare ºi pânã în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naþionalã de Pensii Publice, în numele participanþilor, contribuþii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiþiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns dupã primele nouã luni ale acestui an la 5,95 milioane de participanþi, dintre care numãrul celor care primesc lunã de lunã contribuþii virate de cãtre C.N.P.P. s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane. Potrivit statisticilor Casei Naþionale de Pensii, în Timiº numãrul celor care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, aºa-numitul Pilon II, este în creºtere. În prezent sunt peste

de 24 de ani un reper al cetãþii

250.000 de salariaþi timiºeni care contribuie la aceste fonduri de pensii private obligatorii, reprezentând o cotã de 4,22% din totalul asiguraþilor pe Pilonul II. În ceea ce priveºte contribuþiile efective, lucrurile nu sunt, însã, la fel de clare. În sensul cã, potrivit unor surse din sistem, sunt destul de multe conturi goale, adicã fonduri de asigurare ale unor salariaþi pentru care angajatorii, de ani buni, nu au virat niciun leu. Problema este legatã de asigurãrile sociale – dacã ele nu sunt virate cãtre stat de cãtre angajatori, nu se vireazã nici procentul aferent Pilonului II. Cât despre Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuþii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri existente însumeazã la nivel naþional


integrame

8 - 11 mai 2014

15

Tocmai ma pregateam sa ies din magazinul de îmbracaminte, când vine tipul asta la mine si-mi zice: - Hmm...pantalonii astia, cu puloverul asta...nu prea cred! - Da‘ cine esti tu ma rog, politia modei? i-am raspuns râzând. - Nu, domnule, zise el, Politia aia normala...Te arestez pentru furt din magazine! l Se întâlnesc 2 scotieni: - Vai, ce ceas frumos ai! Cred ca te-a costat mult. - Nici vorba! Mi l-a vândut tatal meu pe patul de moarte cu 4 pence. l La mine în familie cânta coco?ul. Muzica si versurile:gaina. l Oamenii de stiinta britanici în urma cercetarilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit urmatoarele: Vodka + gheata = afecteaza rinichii Rom + gheata = afecteaza ficatul Whisky + gheata = afecteaza inima Gin + gheata = afecteaza creierul Cine ar fi crezut ca nenorocita aia de gheata poate afecta în asemenea hal organismul ?!? l - O cafea, va rog! - Fara cofeina? - Bineînteles. Si o prajitura fara calorii si frisca degresata! l Un studiu realizat de catre cercetatorii britanici demonstreaza ca românii sunt cei mai credincioºi oameni din lume! De ce ? Românii fac cruce si invoca diversi sfinti aproximativ din ora-n ora, declara ei! Factorii care stimuleaza aceasta pioºenie fiind preþurile din magazine ºi facturile !! l Întrebare la Radio Erevan: - Cum pot sa-mi învat copilul de 5 ani cât înseamna tva-ul? Raspuns: - Mâncându-i un sfert din înghetata. l - Taticule, eu când voi fi mare vreau sa ajung Papa - Fiule, trebuie sa-ti spun ca te afli pe drumul cel bun: acum esti Papa Lapte

de 24 de ani un reper al cetãþii


16

8 - 11 mai 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2052