Page 1

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2037 13 - 16 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Dictatura samavolnicilor melania.cincea@timpolis.ro

C

u “verdictul de nevinovãþie”, dat marþi de Camera Deputaþilor în cazul lui Daniel Chiþoiu, am fost readuºi, ca spectatori, în faþa abuzului de imunitate. Vechea ºi nerezolvabila problemã ridicatã de parlamentarii care refuzã sã accepte limitele constituþionale ale Legislativului, care vor sã-ºi subordoneze Justiþia, care se vor mai presus de restul cetãþenilor când vine vorba despre rãspundere penalã. entru Daniel Chiþoiu (ºi pentru deputatul Victor Ponta, aº spune – dat fiind cã nu e sigur dacã zidul de protecþie ridicat de deputaþi între Daniel Chiþoiu ºi Justiþie nu era cu dedicaþie ºi pentru premierul Victor Ponta, semnatar, la rândul sãu, al Ordonanþei A.S.F., act despre care procurorii D.N.A. spun cã a stat la baza constituirii unui grup infracþional organizat), pentru cei 248 de deputaþi care au votat împotriva începerii urmãririi penale, pentru cei care au procedat similar în situaþia lui Adrian Nãstase, a lui Miron Mitrea, Vlad Cosma, Varujan Vosganian, Borbely Laszlo, Ovidiu Silaghi, Victor Paul Dobre, Ion Stan ºi alþii, principiul independenþei Justiþiei nu este nici nenegociabil, nici sacrosanct. De altfel, majoritatea covârºitoare a parlamentarilor români gândesc aºa. De ani de zile, s-au obiºnuit sã se facã luntre ºi punte pentru a-ºi salva colegii intraþi la ananghie penalã. Un gest fãcut în virtutea unei fraternizãri la care se recurge pragmatic, prevãzãtor. ltfel, nu-mi explic de ce continuã sã sfideze, în grup ºi în formã continuatã, Constituþia. Care, la art. 72, privind imunitatea parlamentarã, spune clar: “Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte, dupã ascultarea lor.” Deci, în Constituþie nu se spune niciunde cã Parlamentul, printr-una din Camerele sale, este cel care judecã. Nu se spune cã Parlamentul are rãspunderea începerii urmãririi penale. Nu se spune cã Parlamentul trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã aflatã în atenþia procurorilor. Din acest text de lege rezultã cã imunitatea priveºte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nu posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. u toate acestea, însã, majoritatea îºi permit sã ignore Legea fundamentalã ºi sã abuzeze de imunitate. Pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu îi poate sancþiona. Nici mãcar electoratul, pentru cã se ascund sub votul secret. Iar prin regulamentele de funcþionare ale celor douã Camere, s-au pus practic deasupra Constituþiei. “Senatorii se bucurã de imunitate parlamentarã pe toatã durata exercitãrii mandatului”, au decis la aliniatul 1 al art. 172 din Regulamentul Senatului. Nu amintesc, însã, niciun fel de condiþii în care un parlamentar se bucurã de imunitate. Nici situaþiile în care îºi poate pierde aceastã protecþie în faþa Justiþiei. ªi deputaþii ºi-au luat mãsuri pentru a face faþã cu brio Justiþiei. Din primul articol al Secþiunii “Imunitate parlamentarã”, din Statutul deputatului, rezultã clar cã ºi ei mototolesc Constituþia: “Deputaþii se bucurã de imunitate parlamentarã de la data eliberãrii certificatului doveditor al alegerii, sub condiþia validãrii”. e lângã dovada cã vocile Puterii (prea puþin ale poporului) nu sunt, de facto, aliaþi în lupta împotriva marii corupþii, ni s-a adus, tot dinspre Putere, încã o dovadã cã independenþa Justiþiei deranjeazã. Dupã declaraþia de acum câteva zile a purtãtorului de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, care acuza D.N.A. de poliþie politicã, la începutul acestei sãptãmâni – la doar câteva zile de la intrarea la guvernare a U.D.M.R. – Frunda Gyorgy, consilierul onorific al d-lui Ponta, mârâia deja la Justiþie. Acuzând-o de „dictaturã asupra statului de drept”: „Nu este normal ca România sã aibã cei mai mulþi oameni politici condamnaþi, cei mai mulþi judecãtori ºi procurori în închisori.” Adicã, în viziunea lor, a samavolnicilor, normal e sã fure cât pot, sã clãdeascã sisteme corupte dupã tipar Voicu, sã-ºi adune averi dupã model Tamara ºi, evident, sã fie intangibili. Faptul cã nivelul de corupþie stârneºte deja îngrijorãri la nivel de strategii de securitate chiar nu conteazã pentru ei.

P

un reper al cetãþii

Nicio avere confiscatã în ultimii doi ani, la Timiºoara l Muncã patrioticã, fãrã remuneraþie,

la Comisia de Cercetare a Averilor

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Finanþarea pentru Gara de Nord, pierdutã nejustificat La sfârºitul anului trecut, TIMPOLIS fãcea publicã în premierã informaþia cã finanþarea B.E.R.D. pentru reabilitarea Gãrii de Nord a fost pierdutã. Motivul oficial al tergiversãrii care a dus la pierderea banilor îl constituie litigiile avute pe rol cu foºtii contractanþi ai lucrãrilor pentru reabilitarea Gãrii. Totuºi, conform unor informaþii vehiculate recent, se putea organiza licitaþie pentru gãsirea unui nou contractant, chiar dacã erau litigii pe rol. pag.2

Câte dintre proiectele grandioase promise de Primãrie se vor materializa în viitorul apropiat? Aproape 40 de proiecte, unele grandioase, anunþa primarul Timiºoarei pentru urmãtorii ºapte ani. Mai puþin de jumãtate din ele depãºesc suma de 4,4 miliarde de euro. Am întrebat Municipalitatea dacã sunt fezabile proiectele, în contextul în care Timiºoarei ºi judeþului nu le-au revenit niciun fel de fonduri pentru anul 2014 de la bugetul consolidat de stat? Am aflat cã doar douã vor fi fãcute anul acesta. pag.3

Scriitorul Radu Paraschivescu:

„Se poate face o operã de minimã însãnãtoºire, cu condiþia sã nu þi-o propui”

A

Radu Paraschivescu ºi-a lansat, zilele trecute, la Timiºoara, „Maimuþa carpatinã”, un volum apãrut la Editura Humanitas. În care încearcã sã gãseascã explicaþii pentru câteva fenomene care ne coloreazã strident viaþa de zi cu zi: comportamentele papuaºe, tabloidizarea zonelor pe care le credeam necontaminabile, triumful antimodelelor ºi multe altele. Dupã lansarea cãrþii, l-am invitat la un dialog despre aspecte care, în mod normal, te scot din minþi: prostie, nesimþire, inculturã, siluirea limbii materne. O realitate malformatã despre care vorbeºte, însã, aºa cum scrie, cu detaºare ºi cu un umor tonic.

C

pag. 6 - 7

Zeci de exploatãri de uraniu din Banat au fost închise ºi lãsate nedecontaminate

P

Noua Lege de funcþionare a A.N.I. nu a prevãzut chestiuni menite sã eficientizeze activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel În 2011, odatã cu noua versiune a Legii de funcþionare a Agenþiei Naþionale de Integritate, au fost reînfiinþate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel. Noua lege nu a prevãzut, însã, chestiuni menite sã eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în

marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe ºanse ca activitatea lor sã devinã mai eficientã nu se întrevãd. Judecãtorii care activeazã în aceste comisii nu primesc în continuare niciun pag. 4 leu pentru activitatea lor.

Probabil cã mulþi dintre timiºorenii care cunosc cât de cât istoricul exploatãrilor de zãcãmânt de uraniu din România cred cã majoritatea minelor de acest fel s-au concentrat în zona de nordest, în Carpaþii Orientali, într-un perimetru care fusese denumit într-o vreme, “Cernobîlul României”. Puþini ºtiu cã în Timiº existã câteva zeci de mine de uraniu rãmase din perioada parteneriatelor comuniste sovietico-române. ªi multe din aceste mine, deºi sunt pãrãsite de ani de zile, nu au fost niciodatã decontaminate. pag. 13


2

social

13 - 16 martie 2014

Finanþarea pentru Gara de Nord, pierdutã nejustificat

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Litigiile, un motiv care nu stã în picioare? Oficial, motivul pentru care s-a pierdut finanþarea din partea Bãncii Europene de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru reabilitarea Gãrii de Nord Timiºoara este legat de litigiile cu foºtii contractanþi, care au dus, în cele din urmã, la expirarea perioadei în care se puteau lua banii de la B.E.R.D. Este vorba despre litigiul cu societatea Poldmir Construction ltd. Israel tranºat, dupã cum prevedea contractul, la Paris, la Curtea de Arbitraj Internaþional, precum ºi cel cu o societate belgianã aleasã de reprezentanþii Ministerului Transporturilor, cu care s-a încheiat iniþial un contract de consultanþã referitor la reabilitare ºi care nu a dorit sã renunþe la contractul de consultanþã încheiat în 2005. Procedura a fost complicatã ºi a durat foarte mult timp, existând, dupã cum era de aºteptat, divergenþe legate de acceptarea unor experþi care sã fie agreaþi de ambele pãrþi, pentru efectuarea unei expertize legate de sta-

Foto TIMPOLIS

La sfârºitul anului trecut, TIMPOLIS fãcea publicã în premierã informaþia cã finanþarea B.E.R.D. pentru reabilitarea Gãrii de Nord a fost pierdutã. Motivul oficial al tergiversãrii care a dus la pierderea banilor îl constituie litigiile avute pe rol cu foºtii contractanþi ai lucrãrilor pentru reabilitarea Gãrii. Totuºi, conform unor informaþii vehiculate recent, se putea organiza licitaþie pentru gãsirea unui nou contractant, chiar dacã erau litigii pe rol.

diul lucrãrilor ºi analiza contractelor. Însã, conform unor informaþii vehiculate recent, se putea organiza licitaþie pentru gãsirea unui nou contractant, chiar dacã erau aceste litigii pe rol, întrucât respectivele procese vizau acordarea de despãgubiri, ºi implicau obligativitatea C.F.R. de a lucra cu aceeaºi antreprenori cu care a ajuns în instanþã. Aceste informaþii au fost prezentate recent de la tribuna Camerei Deputaþilor ºi de cãtre deputatul P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean. “Din cauza tergiversãrilor între factorii de decizie din fostul Guvern U.S.L. s-a pierdut finanþarea de la Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru renovarea Gãrii de Nord din Timiºoara. În luna martie 2013, B.E.R.D. îºi dãduse acceptul de reluare a lucrãrilor. În instanþã, la Curtea de Arbitraj de la Paris, se mai judeca un singur proces, pe pretenþii. Adicã, firma de construcþii care se apucase în urmã cu câþiva ani buni de reabilitare cerea despãgubiri.

Despãgubiri cere ºi C.F.R., dar asta nu împiedicã nicicum reluarea lucrãrilor, cu altã firmã. Practic, trebuia fãcut un alt proiect ºi reluatã licitaþia. Reavoinþã, nepãsare sau incompetenþã? Toate trei la un loc?”, declara, de la tribuna Parlamentului, deputatul democrat-liberal. Rãmâne ca, poate, într-un audit viitor fãcut la nivelul central al C.F.R., Curtea de Conturi sau Corpul de Control al Guvernului sã analizeze ºi sã precizeze clar cine poartã responsabilitatea pentru pierderea finanþãrii pentru garã. Între timp, însã, nu pare sã se miºte nimic în sensul gãsirii unei noi surse de finanþare, iar problema, deºi se ºtia de ea încã de la finalul anului trecut, a fost ignoratã cu desãvârºire la adoptarea bugetului pe acest an, când s-au aprobat fonduri pentru investiþii. Ceea ce înseamnã cã, în momentul de faþã, nimeni nu poate ºti cu siguranþã cât timp va mai rãmâne Gara de Nord în acelaºi stadiu de degradare. În aceastã problemã, chiar dacã

ar avea fondurile necesare, nu se poate implica nici Primãria Timiºoara, pentru simplul fapt cã actualul cadru legislativ îi interzice sã investeascã într-un obiectiv care nu este al sãu.

O problemã localã, gestionatã “original” de la nivel central Marea problemã legatã de proiectul de reabilitare a Gãrii de Nord e cã, deºi este o problemã localã, cu implicaþii serioase pe plan judeþean ºi regional, ea continuã sã fie gestionatã de la nivel central. Practic, contractarea antreprenorilor ºi derularea litigiilor cu aceºtia au fost gestionate de la nivelul conducerii centrale a C.F.R., deºi e greu de crezut cã, dacã problema s-ar fi delegat pe plan local, s-ar fi reuºit o gestionare mai dezastruoasã a acestei lucrãri decât cea doveditã de oficialii de la nivel central care s-au ocupat de acest contract.

“În martie 2013, B.E.R.D. îºi dãduse acceptul de reluare a lucrãrilor. În instanþã, la Curtea de Arbitraj de la Paris, se mai judeca un singur proces, pe pretenþii. Adicã, firma de construcþii care se apucase în urmã cu câþiva ani buni de reabilitare cerea despãgubiri. Despãgubiri cere ºi C.F.R., dar asta nu împiedicã nicicum reluarea lucrãrilor, cu altã firmã. Practic, trebuia fãcut un alt proiect ºi reluatã licitaþia”. Deputat P.D.L. Cornel Sãmãrtinean “Toate deciziile legate de acest contract s-au luat de la Bucureºti. C.N.C.F.R. a gestionat centralizat totul, începând cu licitaþiile ºi pânã la litigiile ulterioare. Din pãcate, ºi în momentul de faþã se continuã în acelaºi mod. De pe plan local se poate face cel mult lobby, sã se transmitã la Bucureºti: «Nu se mai poate, cade gara pe noi». Mai mult nu se poate realiza de pe plan local”, spune Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.

Proiectul pentru pieþele þãrãneºti, modificat pe ºest de persoane din Primãrie Un proiect de hotãrâre legat de crearea de pieþe þãrãneºti volante în Timiºoara ºi votat de cãtre consilierii locali, dupã o perioadã de amânare, a fost modificat fãrã acordul conducerii Primãriei de cãtre persoane care, deocamdatã, au rãmas necunoscute. Unul dintre consilierii iniþiatori, ªtefan Constantin Sandu, spune cã bãnuieºte cine a realizat modificãrile ºi cã unele persoane din Primãrie au interesul ca proiecte de acest gen sã fie blocate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect adoptat dupã o amânare de patru luni În ºedinþa de marþi, 11 martie, Consiliul Local Timiºoara a reuºit sã aprobe, în cele din urmã, un proiect de hotãrâre care prevede înfiinþarea de pieþe þãrãneºti volante în zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu” ºi în Piaþa Traian. În aceste pieþe vor avea voie sã vândã produse agroalimentare doar producãtorii autohtoni, comercializarea mãrfurilor de import urmând sã fie interzisã.

Foarte curios este faptul cã, deºi acest proiect fusese depus încã din toamna anului trecut, abia acum, dupã ce iniþiatorii sãi au reamintit Primãriei de acest act normativ, acesta a fost introdus în cele din urmã pe ordinea de zi. “Am comunicat conducerii Primãriei Timiºoara cã sunt mai mult de patru luni de când proiectul a fost depus ºi abia acum s-a reuºit introducerea sa pe ordinea de zi ºi votarea”, declarã consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Acesta mai spune cã a avut surpriza sã constate cã proiectul fusese modificat chiar la punctele sale cele mai importante legate de obligativitatea ca în aceste spaþii sã vândã doar producãtori autohtoni, nu importatori, precum ºi legate de sancþiunile care se aplicau în cazul în care ºi aceste pieþe, ca restul pieþelor agroalimentare din Timiºoara, erau luate cu asalt de cãtre importatori ºi biºniþari. Culmea e cã nici mãcar primarul Nicolae Robu nu a putut afla cine ºi de ce a modificat proiectul ºi a anunþat cã va cere verificãri. Astfel cã, pânã la urmã, proiectul a fost votat ºi aprobat în forma iniþialã propusã de cãtre iniþiatori. “Dacã nu rãmâneau aceste preve-

de 24 de ani un reper al cetãþii

deri legate de utilizarea pieþelor doar de cãtre producãtori autohtoni ºi de sancþiunile care se pot aplica, rezultatul era cã mai apãreau douã pieþe exact ca ºi celelalte, pline de intermediari. Nu se ºtie cine a modificat proiectul, eu am bãnuielile mele, dar pânã nu sunt sigur nu le pot face publice. Nu a fost un demers politici, ci pur ºi simplu cineva de la Juridic a încercat sã blocheze sau sã schimbe esenþa proiectului. Nu este prima oarã când se întâmplã astfel de chestiuni cu proiecte legate de pieþe. Cei care au vrut sã schimbe ideea acestui proiect au venit cu douã propuneri de amplasare a acestor pieþe, care erau improprii. Nici mãcar nu erau pe terenuri care sã fie ale Primãriei”, ne-a declarat ªtefan Constantin Sandu.

Se aºteaptã punerea în aplicare Dupã votul în plen, în forma propusã de cãtre iniþiatori, va urma punerea în aplicare. În decurs de o lunã, S.C. Pieþe S.A. trebuie sã elaboreze un regulament de organizare ºi funcþionare pentru noile pieþe, dupã care în 30 de zile ar trebui sã înceapã sã funcþioneze prima piaþã volantã de unde se vor pu-

tea cumpãra produse direct de la producãtori. În ceea ce priveºte punerea în aplicare, se sperã cã nu vor exista surprize neplãcute, pentru cã precedente existã. De mai mult de trei ani existã aprobat un proiect de hotãrâre propus tot de cãtre consilierii locali P.D.-L., care prevedea crearea de spaþii speciale în pieþe pentru producãtorii timiºeni. Proiectul nu a fost pus niciodatã în aplicare, deºi a fost aprobat de cãtre Consiliul Local, motivându-se cã ar fi o… discriminare, “victimele” fiind

probabil intermediarii biºniþari. “În ciuda demersurilor noastre ºi a faptului cã i-am reamintit periodic Primãriei cã existã acel proiect care nu a fost pus în aplicare, nici acum nu s-a reuºit sã se facã nimic. Avem însã informaþii de la parlamentarii P.D.-L. cã se discutã despre adoptarea unui proiect de lege, care sã generalizeze, la nivel naþional, crearea de spaþii speciale, în pieþe, pentru producãtorii autohtoni. Poate, dacã va fi vorba de o lege, va mai uºor de aplicat, inclusiv la Timiºoara”, apreciazã ªtefan Constantin Sandu.


eveniment

13 - 16 martie 2014

3

Câte dintre proiectele grandioase promise de Primãrie se vor materializa în viitorul apropiat? Aproape 40 de proiecte, unele grandioase, anunþa primarul Timiºoarei pentru urmãtorii ºapte ani. Mai puþin de jumãtate din ele depãºesc suma de 4,4 miliarde de euro. Am întrebat Municipalitatea dacã sunt fezabile proiectele, în contextul în care Timiºoarei ºi judeþului nu le-au revenit niciun fel de fonduri pentru anul 2014 de la bugetul consolidat de stat? Am aflat cã doar douã vor fi fãcute anul acesta. ligia.hutu@timpolis.ro oana.dima@timpolis.ro

La jumãtatea lunii ianuarie, întrun demers menit sã atenueze efectul informaþiilor potrivit cãrora oraºului ºi judeþului nu le-au fost alocate de cãtre Guvernul Ponta niciun fel de fonduri de la bugetul pe 2014, primarul Timiºoarei a fãcut publicã o listã cu aproape 40 de proiecte pe care administraþia ºi le propune pentru Timiºoara în intervalul 2014 - 2020. La unison cu preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, primarul Nicolae Robu transmitea atunci mesaje din care rezulta cã Timiºoara ºi judeþul nici mãcar nu se aflã în situaþia de a aºtepta sã primeascã bani de la bugetul de stat. Pentru cã, aprecia el, responsabilitatea de a identifica surse alternative de finanþare pentru proiectele majore ale oraºului revine administraþiei ºi factorilor politici de la nivel local. Banii necesari pentru proiectele majore ale Timiºoarei ar fi urmat sã provinã din „fonduri europene, venituri proprii ºi alte surse de finanþare”. Edilul nu a oferit însã nicio altã informaþie concretã ºi nici nu a precizat cât la sutã din valoarea proiectelor al cãror cost a fost indicat în comunicatul transmis va fi reprezentat de fonduri europene ºi cât la sutã reprezintã fonduri proprii ale Primãriei. TIMPOLIS a solicitat, atunci, Municipalitãþii sã rãspundã la câteva întrebãri: Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate anul acesta ºi care dintre ele? Pentru câte ºi pentru care dintre investiþiile anunþate ca fiind realizabile cu fonduri europene au fost deja

Doar douã proiecte din 37, pe lista de investiþii concrete propuse spre finalizare în 2014 Zilele trecute a sosit ºi rãspunsul Primãriei. Potrivit directorului Direcþiei de Dezvoltare din Primãria Timiºoara, Aurelia Junie, rezultã cã doar douã din cele 37 de proiecte enunþate de edil sunt obiective de investiþii ce pot fi incluse pe lista proiectelor cu ºanse sã fie materializate în cursul acestui an. Acestea se referã la lãrgirea subpasajului auto ºi a strãzii Jiul ºi la amenajarea inelului IV de circulaþie pe sectorul cuprins între strada Mãcin ºi strada Constructorilor, precum ºi realizarea racordului la strada Demetriade. Pentru aceste douã obiective de investiþii au fost alocate fonduri de la bugetul local, în baza unor hotãrâri de Consiliu Local.

Finanþare de la bugetul local pentru documentaþia tehnicã a 12 proiecte din 37 ªapte sunt proiectele enunþate pe lista obiectivelor propuse de edil pentru intervalul 2014 - 2020 care sunt incluse în Planul de Dezvoltare întocmit pentru 2014, în vederea susþinerii cu fonduri de la bugetul local a procesului de elaborare a documentaþiei tehnice necesare pentru autorizarea ºi executarea lucrãrilor. Potrivit legii, întocmirea documentaþiei tehnice în cazul unui proiect precede cu un an momentul demarãrii lucrãrilor efective. Pe lista obiectivelor de investiþii ale cãror studii de fezabilitate ºi proiecte tehnice vor fi finanþate în cursul

Foto TIMPOLIS

Detaliile legate de posibilitãþile de realizare a proiectelor, trecute sub tãcere

aprobate proiectele ºi pentru câte sunt în curs de realizare? Câte proiecte ºi care vor fi realizate din venituri proprii ale Primãriei, câte, din fonduri europene ºi câte, din alte surse de finanþare? Ce înseamnã „alte surse de finanþare”? Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate pânã la finalul mandatului de primar al d-lui Nicolae Robu ºi care dintre ele? Care este bugetul Primãriei Timiºoara pe anul 2014?

Lãrgirea subpasajului auto ºi a strãzii Jiul este unul dintre proiectele care vor fi duse la bunã sfârºit anul acesta, spun reprezentanþii Primãriei Timiºoara acestui an figureazã înscrise, în documentul întocmit de Direcþia Tehnicã din Primãria Timiºoara, studiile de fezabilitate ºi realizarea proiectelor tehnice pentru construirea unui pod peste Bega, din totalul de cinci astfel de obiective care figurau pe lista enunþatã de edil, reorganizarea circulaþiei rutiere pe inelul I de circulaþie ºi reproiectarea infrastructurii rutiere ºi de transport public (proiect care face referire la realizarea subpasajului din Piaþa Victoriei), lãrgirea la patru benzi a Cãii Martirilor, realizarea unor parcãri subterane, modernizarea bulevardului Regele Carol I, în porþiunea cuprinsã între Biserica Küttl ºi strada Reºiþa, reabilitarea ºi modernizarea carosabilului ºi a trotuarelor ºi realizarea de locuri de parcare, piste de biciclete, spaþii verzi ºi locuri de joacã, precum ºi la realizarea noii linii de tramvai între Gara de Nord ºi Spitalul de Copii, menitã sã conecteze mai rapid ºi mai eficient Gara de Nord cu zona centralã a oraºului, dar ºi sã îndepãrteze traseul liniilor de tramvai de zona situatã în proximitatea Catedralei. Alte trei proiecte, aflate în stadii incipiente, figureazã pe lista obiectivelor de investiþii înaintatã de Direcþia de Instituþii ªcolare, Medicale, Sportive ºi Culturale. Acestea vizeazã întocmirea documentaþiei ºi desfãºurarea concursurilor de proiecte referitoare la realizarea viitoarei Sãli Poliva-

lente, a celor patru bazine de înot semiolimpice dedicate sportului de întreþinere, precum ºi a viitorului stadion, prevãzut sã aibã 42.000 de locuri. Nicio referire însã în textul documentului transmis de Primãrie la proiectul bazinului de înot olimpic. În ce priveºte proiectul Sãlii Polivalente, directorul executiv al Direcþiei de Instituþii ªcolare, Medicale, Sportive ºi Culturale, Mihai Costa, precizeazã cã acesta va fi realizat cu 70% fonduri provenite de la Compania Naþionalã de Investiþii, în vreme ce Primãriei Timiºoara îi va reveni o contribuþie de 30% din valoarea totalã a proiectului. În cazul celorlalte douã obiective enunþate, adicã documentaþia tehnicã pentru cele patru bazine semiolimpice ºi pentru stadion, sursa de fonduri indicatã este reprezentatã de bugetul local al Primãriei Timiºoara. Despre fondurile necesare finanþãrii propriuzise a celor douã proiecte, reprezentanþii Municipalitãþii nu menþioneazã niciun fel de informaþie. O menþiune suplimentarã referitoare la proiectul viitorului stadion mai este fãcutã în rãspunsul primit din partea Direcþiei de Urbanism, care anunþã cã a fost aprobatã în bugetul local suma de 100.000 de lei destinatã organizãrii procedurii de achiziþie publicã în vederea organizãrii unui concurs de soluþii.

Sub semnul unei comunicãri ambigue ºi situate preponderent sub semnul ipoteticului stau ºi obiectivele de investiþii înscrise în acest an pe agenda Direcþiei de Mediu a Primãriei Timiºoara. În rãspunsul care poartã semnãtura directorului Direcþiei de Mediu, Adrian Bere, se precizeazã cã “în baza contractelor de refacere ºi întreþinere a spaþiilor verzi ºi a locurilor de joacã, în mod constant se executã lucrãri de reabilitare în cartierele municipiului”, menþionându-se cã pentru aceste lucrãri finanþarea este asiguratã de la bugetul local. În stadiul de proiect, care va beneficia de finanþare de la bugetul local, însã doar pentru realizarea documentaþiei tehnice, se aflã ºi modernizarea Parcului Central. În plus, mai precizeazã Adrian Bere, se are în vedere, tot cu finanþare de la bugetul local, demararea procedurilor pentru întocmirea documentaþiei privind amenajarea unui teren cu o suprafaþã de 5.000 de metri pãtraþi pe strada Holdelor. Informaþiile oferite de Direcþia de Urbanism furnizeazã informaþii, de aceastã datã mai ancorate în sfera concretului, referitoare la proiecte care se aflã în acest moment în derulare sau care vor demara în decursul acestui an. În documentul care poartã semnãtura arhitectului-ºef Ciprian Silviu Cãdariu este precizat cã Direcþia de Urbanism are în derulare douã programe de sprijin financiar destinat reabilitãrii clãdirilor istorice. Unul este cel finanþat cu fonduri provenite de la Guvernul german, prin Banca KfW. Proiectul este în valoare totalã de 3.000.000 de euro, bani obþinuþi sub forma unui credit, din care 2.000.000 de euro reprezintã un grant oferit Timiºoarei de cãtre Guvernul german. Din aceste fonduri se pot reabilita clãdiri publice, cât ºi clãdiri private care figureazã pe lista monumentelor istorice. Al doilea program, care vizeazã reabilitarea clãdirilor istorice, este finanþat integral de la bugetul local, suma alocatã pentru anul 2014 fiind de 4 500 000 de lei. În rãspunsurile transmise de reprezentanþii Primãriei Timiºoara nu se fac niciun fel de menþiuni referitoare la proiectele care vizeazã realizarea complexului de agrement de tip Aqua Magic ºi nici la realizarea sistemului de spectacole de muzicã, luminã, apã ºi foc pe Bega.

Finanþãrile europene, creditul sau parteneriatele public-private, singura ºansã pentru majoritatea proiectelor proprie a Primãriei Timiºoara se va diminua, variind de la 2 pânã la maximum 50% din valoarea totalã a investiþiei. În ce priveºte proiectele neeligibile în cadrul programelor de finanþare europeanã puse la dispoziþie beneficiarilor în cadrul exerciþiului financiar 2014 - 2020, reprezentanþii Municipalitãþii precizeazã cã finanþarea se va

face “din alte surse, respectiv parteneriatul public-privat ºi credite”, la care se vor adãuga fonduri proprii, de la bugetul local al instituþiei. Niciunul dintre coordonatorii direcþiilor din Primãria Timiºoara nu a fãcut însã vreo referire la acele proiecte a cãror finalizare este asumatã de actuala echipã pânã la finalizarea mandatului edilului Nicolae Robu.

Foto TIMPOLIS

Directorul Direcþiei de Dezvoltare mai spune cã aceste proiecte sunt, în majoritatea lor, “proiecte strategice mari” ºi cã se intenþioneazã cofinanþarea acestora în cadrul Programelor Europene de finanþare, pentru a reduce efortul financiar al Primãriei. Dacã va obþine finanþarea din fonduri europene, se mai precizeazã în rãspunsul primit, atunci partea de contribuþie

Titu Bojin ºi Nicolae Robu

de 24 de ani un reper al cetãþii


4

anchetã

13 - 16 martie 2014

Nicio avere confiscatã în ultimii doi ani, la Timiºoara l Muncã patrioticã, fãrã remuneraþie, la Comisia de Cercetare a Averilor În 2011, odatã cu noua versiune a Legii de funcþionare a Agenþiei Naþionale de Integritate, au fost reînfiinþate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel. Noua lege nu a prevãzut, însã, chestiuni menite sã eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe ºanse ca activitatea lor sã devinã mai eficientã nu se întrevãd. Judecãtorii care activeazã în aceste comisii nu primesc în continuare niciun leu pentru activitatea lor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Deºi Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel din þarã nu au avut o activitate extraordinarã în perioada 2001 - 2007, când aceste structuri au funcþionat încontinuu, în 2011 s-a decis reînfiinþarea lor. Din start, însã, s-a plecat de la o premisã cel puþin ciudatã. Astfel, aceastã activitate de control al averilor, care presupune o rãspundere destul de mare ºi o documentare amplã, a fost transformatã în “muncã patrioticã” pentru judecãtori, care nu primesc niciun leu pentru aceastã activitate. Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara are ºase membri, care nu beneficiazã de remuneraþie. „Comisia de Cercetare a averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara are în componenþã doi judecãtori ºi un procuror. Au mai fost numiþi trei judecãtori ca membru supleanþi. Membrii Comisie nu beneficiazã de remuneraþie”, spune coordonato-

Nicio avere confiscatã în ultimii doi ani TIMPOLIS a solicitat Curþii de Apel Timiºoara sã precizeze câte sesizãri a realizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara cãtre instanþe pentru confiscarea unor bunuri materiale obþinute ilicit ºi câte din aceste cereri au fost rezolvate favorabil de cãtre instanþele sesizate. „Comisia de cercetare a averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara nu a sesizat instanþa în niciun dosar”, ne-au transmis reprezentanþii Curþii de Apel Timiºoara. Totodatã, TIMPOLIS a solicitat instanþei timiºorene pe lângã care funcþioneazã Comisia de Cercetare a Averilor sã precizeze câte sesizãri a primit Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara în anii 2012 ºi 2013 ºi cum au fost soluþionate. “În anul 2012 au fost înregistrate douã sesizãri la Comisia de Cercetare a Averilor. Prima a fost o plângere formulatã de Agenþia Naþionalã de Integritate împotriva unei ordonanþe pronunþatã de Comisie, ºi a fost respinsã ca inadmisibilã, iar a doua

Foto TIMPOLIS

Muncã neplãtitã de cercetare a averilor

rul Biroului de informare ºi relaþii publice al Curþii de Apel Timiºoara, judecãtorul Cristian Pup. Or, este evident cã, atâta vreme cât este o muncã suplimentarã neremuneratã, nimeni nu se poate aºtepta la rezultate extraordinare. Aceastã greºealã repetã una din trecut când, din 2005 pânã în 2007, membrii acestei comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaþia lor, din cauza schimbãrii legislaþiei. Atunci, peste 90% dintre cazurile instrumentate de Comisia timiºoreanã, pânã în momentul în care ºi-a încetat activitatea, în 2007, s-au finalizat cu ordonanþe de clasare.

Noua Lege de funcþionare a A.N.I. nu a prevãzut chestiuni menite sã eficientizeze activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel a fost soluþionatã prin clasarea cauzei”, rãspund reprezentanþii Curþii de Apel Timiºoara. Iar anul trecut, “Comisia a fost sesizatã cu douã plângeri împotriva unor ordonanþe, respinse ca inadmisibile, ºi cu douã sesizãri aflate în curs de soluþionare.” De altfel, pe acest segment, structura cu competenþe directe, care trebuie sã lucreze cu Comisia de Cercetare a Averilor, respectiv Agenþia Naþionalã de Integritate, nu s-a remarcat cu o activitate ieºitã din comun, raportatã la instanþele din Timiº, fiind intens mediatizat un caz din seria “aºa nu”. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timiºoara, prin care A.N.I. se judeca cu un agent vamal timiºean, s-a terminat brusc anul trecut, din cauza

neplãþii unei taxe de timbru în valoare de… patru lei. Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al A.N.I. prin care se constata cã un agent vamal care fãcea parte din celebrul “lot Moraviþa 1” ar fi dobândit bunuri ºi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea A.N.I., Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara a efectuat o anchetã ale cãrei concluzii au fost diferite de cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind cã vameºul ºi-a dobândit averea în mod licit. A.N.I. nu a renunþat ºi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. Dupã aproape un an de judecatã,

magistraþii de la Curtea de Apel Timiºoara au emis o sentinþã prin care cererea A.N.I. este respinsã. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanþelor, just.ro: “Instanþa anuleazã ca netimbratã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul A.N.I.”. Prin prisma acestui caz, este greu de apreciat relaþia dintre Comisia de Cercetare a Averilor de pe plan local ºi A.N.I. Aceasta preciza cã a stabilit un interval de timp clar în care trebuie rezolvate cazurile înaintate, astfel încât cercetãrile sã nu se întindã pe o perioadã prea mare de timp: “Existã un termen de recomandare de trei luni pentru soluþionarea sesizãrii înaintate de A.N.I., potrivit legii”.

Un istoric inofensiv confiscare a averii, ºi nu doar în Timiº, ci pe toatã raza de acoperire a Curþii de Apel Timiºoara – în Timiº, Arad ºi Caraº-Severin. Bilanþul ultimilor ani de activitate este sugestiv. În 2005, Comisia a fãcut anchete în cinci dosare, toate finalizate cu ordonanþe de clasare. În 2006, a avut patru dosare, ºi ele terminate cu ordonanþe de clasare. În 2007, ultimul an de funcþionare al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, pe lângã douã dosare încheiate, cu ordonanþe de clasare, s-a ajuns la o trimitere în judecatã, procesul trenând pânã în aprilie 2011, când dosarul a fost închis prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilã. Deci, în ultimii cinci ani, Timiºul nu a avut vreun caz notabil de confiscare a averii. Fosta conducere a D.N.A. Timiºoara preciza cã nu a primit nici mãcar o singurã informaþie sau o solicitare de colaborare din partea fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara. Oricum, din 2005, membrii acestei Comisii nu au mai primit niciun leu pen-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bilanþ de activitate pe cinci ani 32 de ordonanþe de clasare, un dosar respins ºi douã trimiteri în judecatã. În cele douã cazuri, prin sentinþe civile din 2005 se dispunea închiderea dosarului. Sentinþele nu au fost atacate la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, devenind definitive ºi irevocabile.

Foto TIMPOLIS

Rãmâne de vãzut cum vor derula pe mai departe aceste structuri activitatea de control a averilor. În forma veche, în perioada 2001 - 2007, aceste comisii de cercetare a averilor au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. La nivel naþional, din cele aproximativ 400 de cazuri cercetate de-a lungul existenþei lor, s-a ajuns doar la douã cazuri de confiscare a averii. ªi atunci doar cu intervenþii repetate din partea societãþii civile. Este vorba de cazuri notorii, cum e cel al fostului primar al Bacãului, Dumitru Sechelariu. ªi în Timiº a funcþionat aproape un deceniu aceastã structurã, care avea rolul de a cerceta cazurile în care se suspecta cã anumiþi funcþionari publici ºi-ar fi dobândit averea prin metode ilicite. Astfel, Comisia putea sesiza Parchetul, în cazul în care constata infracþiuni de domeniul penalului, se putea ajunge la trimiteri în judecatã ºi chiar la confiscarea averilor. Însã în ultimii cinci ani de activitate a acestei structuri, pânã la desfiinþarea ei, nu s-a înregistrat nici mãcar un singur caz de

În ultimii cinci ani, Timiºul nu a avut vreun caz notabil de confiscare a averii tru prestaþia lor, pentru cã „s-a abrogat articolul care prevedea cuantumul retribuþiei lunare cuvenite membrilor Comisiei, prin urmare aceºtia nu au mai fost retribuiþi pentru activitatea desfãºuratã”. Centrul de Resurse Juridice, care a fãcut o analizã a activitãþii fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, preciza

cã în unele cazuri sursele de venit acceptate pentru unii funcþionari publici cercetaþi erau hilare, dând ca exemple faptul cã aceºtia afirmau cã au dobândit în perioada cercetatã importante sume de bani din creºterea sistematicã a porcilor în gospodãrie proprie ºi apoi vânzarea acestora, cã unii au câºtigat miliarde de lei vechi din cultivarea în mod intensiv a legumelor, iar alþii ºi-au

fãcut averi din veniturile suplimentare realizate cu ocazia nunþii ºi a botezului copilului. În concluzie, conform Centrului de Resurse Juridice, bilanþul verificãrilor fãcute la Timiºoara între 2000 ºi 2007 de fosta Comisie de Cercetare a Averilor a fost urmãtorul: 32 de ordonanþe de clasare, un dosar respins ºi douã trimiteri în judecatã. În cele douã cazuri, prin sentinþe civile din 2005 se dispunea închiderea dosarului. Sentinþele nu au fost atacate la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, devenind definitive ºi irevocabile.


cazuisticã

13 - 16 martie 2014

5

Doi senatori ºi un deputat de Timiº, gãsiþi de A.N.I. în stare de incompatibilitate l În cazul senatorului P.S.D. Matei Suciu ºi al deputatului P.S.D. Dorel Covaci

a fost sesizat Parchetul General, pentru posibile falsuri în declaraþiile de interese Agenþia Naþionalã de Integritate a constatat cã 22 de deputaþi ºi zece senatori au fost în incompatibilitate pentru cã au deþinut ºi alte funcþii, iar unii dintre aceºtia sunt suspectaþi ºi de fals în declaraþiile de interese, în aceste cazuri fiind sesizat Parchetul. Potrivit Agenþiei Naþionale de Integritate, cei 22 deputaþi ºi zece senatori au încãlcat regimul juridic al incompatibilitãþilor, anunþã Mediafax. De asemenea, în cazul unora dintre aceºtia existã indicii privind posibila sãvârºire a infracþiunii de fals

în declaraþii. În stare de incompatibilitate au fost gãsiþi deputaþii Dorel Covaci (parlamentar P.S.D. de Timiº), ªtefan Petru Dalca, Ion Diniþã, Anton Doboº, Traian Dobrinescu, Ion Ochi, Adrian Nechita Oros, Ioan Tãmãian, Ioan Viorel Teodorescu, Petru ªtefan Thuma Hubert ºi Cãtãlin Daniel Zamfir. De asemenea, A.N.I. a stabilit cã sunt în incompatibilitate deputaþii Petre Roman, Florin Ciurariu, Cornel George Comºa, Constantin Cosmin Enea, Ioan Mihãilã, Ioan Moldovan, Szolt Molnar, Marian Cãtãlin Rãdulescu, Ioan Sorin Roman, Ion ªcheau ºi Miron Alexandru Smãrãndache.

În incompatibilitate au fost ºi senatorii Sorin Ilieºiu, Petru Ehegartner (parlamentar P.N.L. de Timiº), Sebastian Grapã, Liviu Titus Paºca, Matei Suciu (parlamentar P.S.D. de Timiº), ªtefan Liviu Tomoioagã ºi Ionuþ Zisu. A.N.I. a mai stabilit cã sunt în incompatibilitate senatorii Laszlo Attila Klárik, Dumitru Marcel Bujor ºi Mihai Niþã. Potrivit A.N.I., cei 22 deputaþi ºi zece senatori au avut sau au, simultan, calitatea de parlamentar ºi pe cea de administrator, cenzor, asociat sau membru în consiliul de administraþie la firme ori de titlular persoanã fizicã autorizatã. În cazul senatorului social-

Matei Suciu

Dorel Covaci

Petru Ehegartner

democrat de Timiº Matei Suciu ºi al deputaþilor Ion Ochi, Anton Doboº ºi al deputatului P.S.D. de Timiº Dorel Covaci a fost sesizat ºi Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru posibile

falsuri în declaraþiile de interese, prin nemenþionarea calitãþilor ºi funcþiilor deþinute la firme. Conform prevederilor Legii 161/2003, calitatea de deputat ºi senator este incompatibilã cu funcþiile de „administrator”, „membru

al consiliului de administraþie sau cenzor la societãþile comerciale”, „calitatea de comerciant persoanã fizicã”, sau cu „funcþia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãþilor comerciale”.

Camera Deputaþilor a adoptat un proiect pentru limitarea furturilor de metale de la calea feratã pentru vânzare Camera Deputaþilor a decis, marþi, interzicerea achiziþionãrii de la persoane fizice a metalelor utilizate în activitatea feroviarã, rutierã, maritimã, aerianã, ºi în alte sectoare în care lipsa acestora poate produce accidente cu victime. Infracþiunile de acest tip au ajuns la un nivel foarte mare, ridicându-se la 134 de milioane de euro ºi 90.000 de persoane implicate.

Anual, pe raza Regionalei timiºorene sunt înregistrate peste 150 de furturi mari de materiale feroase, care genereazã un prejudiciu de peste 2,6 milioane de lei, adicã jumãtate de milion de euro.

oana.dima@timpolis.ro bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prejudiciu total estimat la 134 de milioane de euro Deputaþii au adoptat, în acest sens, cu 324 de voturi „pentru”, 19 voturi „împotrivã” ºi opt abþineri, un proiect de lege iniþiat de mai mulþi parlamentari din toate grupurile. Deputatul P.D.L. Gheorghe Udriºte, unul dintre iniþiatori, a spus cã acest proiect a fost iniþiat ca urmare a numãrului mare de sustrageri de elemente feroviare care afecteazã activitatea feroviarã, fiind introduse ºi prevederi legate de activitatea maritimã, rutierã, transport cu metroul, care au dus la prejudicii economice ºi accidente cu victime omeneºti. „Proiectul interzice achiziþionarea de metale feroase sau neferoase de la persoane fizice ºi mãrirea limitelor maxime ale amenzilor în aceste cazuri”, declarã, citat de Mediafax,

Gheorghe Udriºte. Acesta mai soune cã proiectul previne actele de furt calificat plecând de la ideea cã, dacã nu poþi valorifica, nu vei fura. Proiectul prevede interzicerea achiziþionãrii de la persoane fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi aliajelor utilizate în activitatea feroviarã, rutierã, maritimã, aerianã, fluvialã, de transport cu metroul, de transport public ºi electric de suprafaþã, de irigaþii ºi desecãri, infrastructura de apã canal, termoficare, gaze, energie electricã, de semnalizarea ºi dirijarea circulaþiei, parazãpezilor a cãror lipsã produce sau poate produce evenimente sau accidente cu victime omeneºti. Infracþiunile de acest tip au ajuns la un nivel foarte mare, ridicându-se la 134 de milioane de euro ºi 90.000 de

persoane implicate.

Rezervele de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate, epuizate Un document intern al C.F.R., fãcut public anul trecut, arãta cã la nivelul companiei nu mai sunt rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate de hoþi. Conform aceluiaºi document, furturile au crescut în ultima perioadã, ºi durata unei cãlãtorii creºte ºi ea, din cauza verificãrilor. “În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaþiile nu mai dau indicaþii în legãturã cu sta-

rea de liber sau ocupat a liniilor, circulaþia între staþii se face prin înþelegere telefonicã «cale liberã», fiind necesare mãsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor ºi macazelor, fapt ce conduce la mãrirea duratei de parcurs a trenurilor, la aºteptarea eliberãrii liniilor din staþii ºi a liniei curente”, explicã oficialii C.F.R. Verificãrile suplimentare prelungesc timpul de mers pe o distanþã de circulaþie în medie cu cinci - ºapte minute, în funcþie de condiþiile de circulaþie, ajungându-se astfel la întârzieri de 60 de minute sau chiar mai mari. Pe lângã prejudiciile aduse publicului cãlãtor, aceste situaþii presupun ºi eforturi de naturã tehnicã ºi financiarã pentru C.F.R., care trebuie sã înlocuiascã echipamentele furate. Potrivit rapoartelor C.F.R. – care e societatea cea mai afectatã de aceste furturi – numãrul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rãmân neidentificaþi în majoritatea situaþiilor, a crescut, iar valoarea pagubelor s-a majorat ºi ea corespunzãtor, de la 1,29 milioane lei, în 2007, ºi 4,6 milioane lei, în 2008, la peste zece milioane lei, în 2012 ºi 2013.

Siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã probleme recente de acest gen au existat pe relaþia Arad, unde au fost furate peste 100 de relee, hoþii find prinºi de Poliþia T.F. De la alte Regionale, în ultimele luni au fost sustrase peste 9.000 de astfel de relee. Tocmai de aceea, în mãsura în care s-a putut, au fost înlocuite componentele cu metale mai scumpe, gen cupru, cu echipamente care nu au piese de acest gen, pentru a nu atrage hoþii. Prima þintã a hoþilor de fier vechi par sã rãmânã componentele de cale feratã, furându-se în special cabluri, caz în care siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã, dar ºi material mãrunt, de la ºine, pânã la componente care pot fi desprinse

uºor. Or, prin furturi repetate de acest gen se pierde stabilitatea liniei. Pe lângã faptul cã, din cauza bugetelor de crizã, nu s-au mai fãcut pe unele trasee din Timiº, de ani buni, reparaþii ale infrastructurii feroviare, furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate. Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã, deºi, pe zona lor de acoperire din vestul þãrii, în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiº, existã ºi în judeþ zone în care sunt probleme mari generate de furturile de materiale feroase. Zonele în care apar frecvent astfel de furturi sunt cele de triaj – cum ar fi Ronaþ, din vecinãtatea Gãrii de Nord, apoi zona Gãrii de Est ºi a celei de Sud Timiºoara.

de 24 de ani un reper al cetãþii


6 dialog Scriitorul Radu Paraschivescu: 13 - 16 martie 2014

„Se poate face o operã cu condiþia Radu Paraschivescu ºi-a lansat, zilele trecute, la Timiºoara, „Maimuþa carpatinã”, un volum apãrut la Editura Humanitas. În care încearcã sã gãseascã explicaþii pentru câteva fenomene care ne coloreazã strident viaþa de zi cu zi: comportamentele papuaºe, tabloidizarea zonelor pe care le credeam necontaminabile, triumful antimodelelor ºi multe altele. Dupã lansarea cãrþii, l-am invitat la un dialog despre aspecte care, în mod normal, te scot din minþi: prostie, nesimþire, inculturã, siluirea limbii materne. O realitate malformatã despre care vorbeºte, însã, aºa cum scrie, cu detaºare ºi cu un umor tonic. melania.cincea@timpolis.ro

„Maimuþa carpatinã este o imitatoare freneticã” „Maimuþa carpatinã” nu se vrea scrâºnetul unui ciufut, ci mai degrabã expresia unei speranþe. Avem vreo ºansã sã ne vindecãm de sindromul maimuþei carpatine? Cred în primul rând cã, uneori, trebuie sã fim mai atenþi la noi decât la ceea ce se petrece în jurul nostru. Fiindcã maimuþa carpatinã este o imitatoare freneticã. Noi aºa am învãþat, cã maimuþa este animalul care imitã, de unde ºi verbul „a maimuþãri”. De ce facem lucrul ãsta? De multe ori, din comoditate. Ni se pare greu sã construim, sã clãdim ºi atunci preluãm. Suntem nemaipomeniþi la capitolul preluare: preluãm un format de emisiune, preluãm o modã, preluãm un curent muzical, mental sau comportamental, preluãm câteodatã o carte (sau bucãþi din ea) ºi o dãm drept a noastrã. Asta înseamnã cã nu eºti un bun cunoscãtor al propriilor calitãþi sau cã nu ai încredere în calitãþile tale. Cred cã discuþia de aici trebuie sã plece, de la o reevaluare internã, de la felul în care putem sã ne bizuim mai mult pe noi ºi pe puterile noastre, pe imaginaþia noastrã, pe puterea noastrã de a crea decât pe niºte calchieri care se pot dovedi neproductive, pe niºte structuri sau formate care funcþioneazã doar într-un anumit context ºi care pot, prin ricoºeu, sã producã efecte neplãcute.

„Dau imaginea unui tip în general binedispus” Scrieþi, vorbiþi cu un umor tonic, cu detaºare despre o realitate malformatã, despre aspecte care, în mod normal, te scot din minþi: prostie, nesimþire, inculturã, siluirea limbii materne. Vã autoimpuneþi starea aceasta, e un fel de atitudine pe post de anticorp?

Nu-mi impun, ãsta sunt. Se spune despre oamenii foarte veseli cã au ºi tristeþi mari. Eu încã nu le-am descoperit. Sigur, ca orice om, am zile mai proaste, am câteodatã o predominanþã a umorii negre. Dar în general sunt un om vesel, un om solar, sunt semn de foc, nãscut vara, iar lucrurile acestea, coroborate, dau imaginea unui tip în general binedispus. Asta de pe o parte. Pe de altã parte, formaþia de om care a absolvit o facultate de limbi strãine ºi de om care a citit ºi tradus multã literaturã (inclusiv comicã) oferã unghiul acesta de analizã ºi chiar de scris. Dar nu cred cã este o simplã contaminare. Nu cred cã, traducând intens literaturã comicã, am ajuns ºi eu sã scriu în registru comic. Cred cã, pur ºi simplu, este un registru care se potriveºte personalitãþii mele ºi felului în care percep eu lumea. Îmi place sã am un ochi destins, sã nu scrâºnesc, sã nu bombãn, sã nu mustãcesc la fiecare lucru neplãcut pe care-l vãd. Îi preþuiesc pe oamenii care pot fi nu doar ironici, ci ºi autoironici. Îmi plac oamenii care se pot uita critic (ºi deopotrivã afabil) ºi în oglindã, nu doar la vecinul de scarã sau de compartiment. Lucrurile acestea, împreunã, dau un profil de om care scrie în cheia umorului. Cred despre mine cã sunt un om care are umor, iar cãrþile scrise pânã acum în registrul ãsta au confirmat impresia.

de 24 ani un reper al cetãþii

„Vãd în vorbitul tare o formã de nãvalã în viaþa mea” Când vã uitaþi în jur, ce vã exaspereazã? Greu de ales... Totuºi, ce mã deranjeazã cel mai tare este vorbitul tare. De aceea, în mod reflex, ºi la acest interviu vorbesc încet. Îmi displace profund pentru cã vãd în vorbitul tare o formã de nãvalã în viaþa mea. Eu mã comport, de obicei, în registrul discreþiei. Când merg la hotel, cer o camerã unde este liniºte – nimeni nu mi-o garanteazã, evident. În metrou, mã uit urât la oamenii care vorbesc tare între ei sau la telefonul mobil. Mã deranjeazã vecinii pe care-i aud. Sigur, existã lucruri mult mai supãrãtoare, mai grave, dar eu am fãcut o fixaþie pe aºa ceva. Pentru cã asta mi se pare o formã gravã de impoliteþe – a da buzna în viaþa celuilalt prin felul în care îþi foloseºti capacitatea pulmonarã. E un fel de invazie, de cotropire. Eu, cu vocea mea, am pretenþia cã nu nãvãlesc în viaþa nimãnui ºi nu i-o stric. ªi-atunci le cer celorlalþi liniºtea de care am nevoie, de pildã, ca sã citesc în tren. Dar e un lucru pe care, la drept vorbind, îl obþin destul de rar.

„Nu ºtiu dacã, purtându-te foarte manierat cu un mojic, îl înveþi ºi pe el sã fie manierat” Existã vreun antidot pentru nesimþirea aproapelui? Primul impuls e sã spun un „nu” decis. ªi mi-e greu sã-mi dau seama dacã existã contaminãri. Nu ºtiu dacã, purtându-te foarte manierat cu un mojic, îl înveþi ºi pe el sã fie manierat. Am mari rezerve aici. Pe de altã parte, ca experienþã personalã, pot spune cã am avut niºte dialoguri cu forumiºti care interveneau la articolele mele, iar unele dialoguri au început într-o cheie insolent-jignitoare din partea lor ºi s-au terminat în registrul politeþii. Au existat niºte armonizãri de reacþii care mie unuia mi-au dat o stare de bine ºi mi-au arãtat cã se poate face o operã de minimã însãnãtoºire, cu condiþia sã nu þi-o propui. Sã o faci pentru cã tu ºtii cã ãsta este discursul tãu, ãsta este fãgaºul tãu, astea sunt instrumentele tale. E posibil sã ai surprize plãcute, iar cel pe care-l vrei îmblânzit sã se domesticeascã de-adevãratelea ºi sã ajungi sã comunici cu el cuviincios ºi cordial. La fel cum e posibil sã nu obþii efectul acesta. Dar o reþetã, un remediu pentru nesimþire nu cred cã existã. Existã,

Radu Paraschivescu este autorul mai multor volume: Efemeriada (Libra, 2000), Balul fantomelor (RAO, 2000) (reeditare Humanitas, 2009), Bazar bizar (Maºina de Scris, 2004, reeditare Humanitas, 2007), Fanionul roºu (Humanitas, 2005), Ghidul nesimþitului (Humanitas, 2006), Fie-ne tranziþia uºoarã – perle româneºti (Humanitas, 2006), Mi-e rãu la cap, mã doare mintea – noi perle de tranziþie (Humanitas, 2007), Cu inima smulsã din piept (Humanitas, 2008), Dintre sute de cliºee (Humanitas, 2009), Fluturele negru (Humanitas, 2010), Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astãzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012).

aºa, în doze mici, doar puterea exemplului personal. Aþi devoalat apariþia curândã, la începutul verii, a unui nou volum de perle. Pe când unul cu perle ale politicienilor? Ar fi materie primã pentru o serie întreagã... Existã o intenþie legatã de un personaj anume din politicã, dar încã n-o deconspir. Însã în cele douã cãrþi pe care le-am scos în 2006 ºi 2007, ca ºi în aceasta care urmeazã sã aparã, am un capitol dedicat politicii. Culegerile acestea sunt grupate pe câteva categorii precise: afaceri-bani-economie, dragoste-familie-cãsãtorie-sex, fotbal, media, muzicã ºi texte muzicale, sãnãtate. Ei bine, una dintre categorii este politica, unde existã, fireºte, o serie de cotizanþi fabuloºi.


dialog

13 - 16 martie 2014

7

de minimã însãnãtoºire, sã nu þi-o propui” „Mã uit nu la talk-show-uri la modã, ci la convorbiri în care moderatorul ºtie sã asculte, iar invitatul nu e paranoic” E vizibilã o decãdere de comportament, de discurs ºi în media. De ce a decãzut media? Evident cã într-o perioadã de recuperare – noi suntem încã într-o perioadã de recuperare, cred – nivelul de exigenþã scade. Important este sã nu scadã nivelul de autoexigenþã. Dar tare mult aº vrea sã nu devenim mai puþin pretenþioºi în materie de ofertã publicã – asta însemnând candidaþi politici, asta însemnând programe de televiziune, asta însemnând comportament public, asta însemnând iniþiative în orizontul binelui comun ºi aºa mai departe. Pe noi ne preocupã, la ora asta, sã recuperãm decalajul care ne desparte de þãrile dezvoltate, occidentale. Cum îl recuperãm? Nu printr-un efort conjugat, de infrastructurã, de pildã, ci prin experienþe ºi acumulãri personale. Nu am avut voie în strãinãtate pânã în 1990, acum facem opt excursii pe an. Nu înþelegem nimic din ele, dar vrem sã ajungem la palmaresul turistic al oamenilor spre al cãror nivel tindem. La fel cu personajele din media, la fel cu modelele – sau antimodelele – pe care le avem. Ele nu sunt rezultatul unei exigenþe. Ele sunt rezultatul unei dorinþe de-a arde etapele ºi de-a ajunge la acelaºi nivel cu vesticii, iar lucrul ãsta are, de obicei, efecte secundare care, tot de obicei, sunt neplãcute. Când vã uitaþi la un talk-show politic, de cele mai multe ori îl gãsiþi dezolant sau amuzant? Simplul fapt cã mã uit din ce în ce mai puþin la talk-show-uri vã dã rãspunsul. Nu e nici dezolant, nici amuzant. Spectacolul e pur ºi simplu greu de privit, pentru cã un talk-show nu înseamnã numai sã te uiþi la niºte oameni, înseamnã în primul rând sã-i

auzi. Or, în momentul în care ei vorbesc concomitent, îi auzi pe toþi ºi, în felul ãsta, nu auzi pe nimeni. ªi atunci, nereuºind sã filtrezi informaþia, sã deosebeºti un punct de vedere prost de un punct de vedere valabil, te saturi ºiþi vine sã comuþi pe alt program. Eu mã

uitam înainte la talk-show-uri pentru cã deveniserã aproape de neocolit. În plus, sistemul meu de aºteptãri îmi spunea cã urma sã obþin, într-adevãr, un mesaj important, niºte date, niºte informaþii cu care sã pot opera. Numai cã nu le-am obþinut. Am obþinut în

schimb rãcnete, am obþinut moderatori care nu puteau fi moderaþi, moderatori care vorbeau infinit mai mult decât invitaþii. Prin urmare, la ora asta mã uit cu totul întâmplãtor la discuþii televizate. Nu la talk-show-urile la modã, ci la convorbiri în care modera-

torul sã fie discret ºi sã ºtie sã asculte, iar invitatul sã nu fie paranoic. O combinaþie tot mai rarã... E foarte rarã ºi de aceea ºi prezenþa mea la talk-show-uri, ca spectator, e destul de rarã.

„O pasãre diafanã, chiar dacã are un tril superb, e înghiþitã de prima jivinã care pune gheara pe ea” Cã vorbeam de politic... Aþi cochetat cu politica, în urmã cu câþiva ani, în cadrul U.R.R. Vã mai tenteazã continuarea unui proiect de genul acesta? Dacã mâine Cosmin Alexandru, care a fost preºedintele U.R.R., vine ºimi spune: „Am strâns echipa de-atunci. Au trecut opt-zece ani, dar suntem aceiaºi ºi vrem sã facem aceleaºi lucruri pe care voiam sã le facem acum zece ani”, a doua zi mã duc ºi semnez. Dacã va fi vorba despre altceva – de oameni pe care fie nu-i cunosc, ºi atunci am o anume reticenþã în ce-i priveºte, fie îi cunosc ºi, din pãcate, ºtiu ce au fãcut pânã acum –, voi spune „Nu, mulþumesc”. U.R.R. a însemnat o intenþie ex-

cepþionalã, dupã pãrerea mea, gânditã de niºte oameni aurorali, boreali, cãrora nu le puteai imputa decât frãgezimea vârstei, dar care a fost distrusã ca intenþie, a fost anulatã. Dacã întrebaþi acum pe cineva de pe stradã despre U.R.R., o sã bãnuiascã fie cã e vorba despre un institut sau o clinicã de urologie, fie de o firmã care vinde aparate de aer condiþionat. În orice caz, n-o sã-ºi aducã aminte cã a fost un partid care s-a numit Uniunea pentru Reconstrucþia României. De ce a eºuat înainte de a porni la drum? Pentru cã a cedat unui cântec de sirenã. Sirena îºi prefãcuse vocea, se numea P.N.Þ., ºi i-a promis o afiliere la

Partidul Popular European, cu condiþia fuzionãrii. U.R.R-ul, fiind tânãr ºi nu îndeajuns de neliniºtit, a acceptat, semnându-ºi condamnarea în felul acesta – pentru cã a avut de suportat o fuziune prin absorbþie. Acest lucru a însemnat desfiinþarea U.R.R. ºi pãstrarea câtorva oameni în posturi strict ornamentale. Asta pe de o parte. Pe de altã parte, U.R.R. a fost singurul partid care nu a avut locomotive politice. Or, un partid fãrã locomotive politice nu rãzbate la ora asta. El a fost girat simbolic de oameni de genul lui Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleºu, Gabriel Liiceanu ºi a fost înnobilat de prezenþa efectivã a lui Victor Rebengiuc, care a fost membru al U.R.R. Dar oamenii aceºtia nu erau locomotive politice.

U.R.R. nu a vrut sã-ºi cumpere sau sãºi închirieze asemenea vehicule pentru cã nu exista nimic plauzibil pe piaþã în momentul acela. Toþi erau mai mult sau mai puþin compromiºi. Toþi aveau un trecut amendabil sau imputabil. În U.R.R., însã, erau oameni cu o medie de vârstã între 30-33 de ani, cãrora nu li se putea reproºa nimic legat de activitatea de dinainte de 1989. Erau oameni independenþi financiar, pragmatici, poligloþi ºi nu puteau fi târâþi în nicio mocirlã. Tocmai asta le-a adus pieirea. Au vrut sã-ºi pãstreze candoarea ºi valorile ºi sã articuleze ceva care ar fi produs rezultate dupã zece ani, dar au fost înghiþiþi. O pasãre diafanã, chiar dacã are un tril superb, e înghiþitã de prima jivinã care pune gheara pe ea.

de 24 ani un reper al cetãþii


8

13 - 16 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


actualitate

13 - 16 martie 2014

9

Investiþiile inutile sau cele pe lângã lege, o constantã la Primãriile timiºene

Pãduri virtuale sau construcþii fãrã sens înghit sume astronomice din bugetele publice Cine afirmã cã majoritatea Primãriilor din Timiº au fost puternic afectate de criza financiarã ºi abia reuºesc sã se menþinã pe linia de plutire înseamnã cã nu a vãzut rapoartele anuale ale Curþii de Conturi legate de gestionarea fondurilor publice la nivel local. Un astfel de raport defalcat, publicat recent, descrie o serie de investiþii inutile sau controversate care au grevat bugetele administraþiilor locale din Timiº. ªi, în cea mai mare parte a cazurilor, banii cheltuiþi nejustificat sunt imposibil de recuperat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Pãdure virtualã, de un milion de lei, la Cenad Ultimul raport al Curþii de Conturi, fãcut public recent, cu decalaj de un an, aratã cã investiþiile fãrã sens sau care nu respectã legislaþia au rãmas la ordinea zilei la multe Primãrii din judeþ. Din pãcate, în majoritatea cazurilor, banii cheltuiþi nejustificat sunt imposibil de recuperat ºi constatãrile sunt contestate, de multe ori cu succes, în instanþe. Ce rãmâne în urmã e aceeaºi „pagubã colateralã”, rostogolitã de la un an la altul în bugetele publice. Ca ºi în cazul unor Primãrii orãºeneºti, investiþiile în software sunt pe departe unele dintre cele mai greu de contabilizat ºi analizat, din punct de vedere al oportunitãþii. Totuºi, la Primãria Bogda, de exemplu, se consemneazã cã s-a plãtit ceva ce nu existã: “S-au înregistrat obligaþii de platã, deºi aceste servicii nu aveau cum sã fie efectuate, din moment ce nu existã obiectul prestaþiei, respectiv entitatea nu deþine licenþa pentru programul de contabilitate, pentru programul de impozite ºi taxe, nu au fost achiziþionate de cãtre entitatea auditatã ºi nici nu rezultã din fiºa contului 208 cã ar avea achiziþionate software pentru contabilitate, impozite ºi taxe”. Investiþia merge, la aceeaºi Primãrie, mânã în mânã, cu o altã legatã de achiziþia de servicii medicale pentru “pacienþi invizibili”, Curtea de Conturi consemnând cã “au fost efectuate plãþi pentru servicii medicale fãrã a exista la bazã un contract privind acordarea serviciilor medicale, nu existã nici un document din care sã reiasã persoanele care au beneficiat de aceste servicii ºi nu existã buletine de analize medicale care sã confirme prestãrile efectuate.” Aceastã investiþie nici nu se comparã însã cu cea de la Primãria Cenad, unde inspectorii Curþii de Conturi au constatat plantarea unei pãduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasãrii pe teren spre a efectua inspecþia lucrãrilor de împãdurire pe suprafaþa celor 73,14 ha, la faþa locului am constatat cã, pe suprafaþa celor 73,14 ha teren împãdurit, nu

Ultimul raport al Curþii de Conturi, fãcut public recent, cu decalaj de un an, aratã cã investiþiile fãrã sens sau care nu respectã legislaþia au rãmas la ordinea zilei la multe Primãrii din judeþ se regãseºte nici mãcar un puiet din speciile de arbori plantaþi, întreaga suprafaþã fiind acoperitã cu buruieni ºi spini, lucrarea fiind compromisã 100%”, se aratã în raportul Curþii de Conturi. În alte cazuri, precum cel al Primãriei Criciova, deºi investiþiile s-au realizat, ele nu existã scriptic, nefiind evidenþiate ºi recepþionate de Primãrie. “Primãria Criciova nu are recepþionat ºi înregistrat în evidenþa contabilã ºi tehnic operativã, obiectivul de investiþii «Teren de sport» pentru care s-au efectuat cheltuieli materiale, reprezentând iarbã sinteticã ºi piatrã amenajare teren de sport, realizate în regie proprie, de natura investiþiilor, care au fost trecute direct pe contul de cheltuieli”. O situaþie ineditã s-a remarcat la Primãria Ghiroda unde, poate în lipsã de alte investiþii de amploare, Primãria a investit în… amenzi. Plãtite, evident, din bugetul public. “Din procesele-verbale de control reiese faptul cã Primãria Ghiroda a fost sancþionatã contravenþional în trei cazuri. Aceste amenzi au fost achitate din bugetul comunei Ghiroda ºi trecute pe costuri, fãrã însã a se face o analizã a vinovãþiei vreunei persoane angajate din cadrul Primãriei Ghiroda”, se aratã în procesul-verbal de control al Curþii de Conturi.

Probleme fãrã soluþii La Primãria Giroc, aceleaºi rapoarte publicate recent de cãtre Curtea de Conturi identificau niºte investiþii “pe cuvânt de onoare” în spaþii verzi. Astfel, consemna raportul de control, “Toate lucrãrile facturate au fost certificate în privinþa realitãþii, regularitãþii ºi legalitãþii, în condiþiile în care nu existã: 1. documente din care sã reiasã necesitatea realizãrii lor. 2. documente în baza cãrora s-au facturat lucrãrile (contract ºi deviz ofertã). 3. documente legal întocmite care sã confirme executarea acestora.” La Liebling, însã, s-a investit în oameni. Pe lângã sporuri de fidelitate ºi confidenþialitate, ultimul raport al

Curþii de Conturi consemneazã unele cazuri de platã la dublu a unor oameni, culmea, de cãtre douã instituþii aflat în raporturi de coordonare – respectiv Primãria ºi ªcoala. “S-a efectuat remunerarea aceleiaºi persoane de cãtre douã instituþii pentru o singurã activitate desfãºuratã de aceasta, în speþã transportul ºcolar al copiilor pe raza teritorialã a comunei”, se aratã în procesul-verbal de control. Conform aceloraºi rapoarte, la Primãria Margina s-a constatat o altã investiþie demnã de reþinut – respectiv, contractarea unor servicii de pazã cu o firmã din Timiºoara. E greu de crezut însã cã, în caz de nevoie, agenþii de pazã pot ajunge prompt la intervenþii, de la 100 de kilometri. “Nu s-au asigurat astfel principiile de eficacitate, eficienþã ºi economicitate în vederea minimizãrii costului resurselor alocate pentru prestarea serviciilor de pazã, ordine publicã ºi protecþia bunurilor”, este opinia inspectorilor Curþii de Conturi. Care, rãmân, mai departe, cu pãrerea lor ºi cam atât. Cu sau fãrã legãturã cu minunile biblice, acelaºi raport de control al Curþii de Conturi menþioneazã, în urma controlului la Primãria Moraviþa, o situaþie ineditã: “Din verificarea pe teren a lucrãrilor de reparaþii exterioare la Biserica din Gaiu Mic, efectuatã cu privire la modul în care au fost respectate principiile eficienþei, eficacitãþii ºi economicitãþii, s-a constatat faptul cã entitatea auditatã a acceptat la platã lucrãri înscrise în situaþiile de lucrãri avizate de administrator, care nu au fost regãsite ca fiind executate”. O problemã mai veche legatã de achiziþii a fost identificatã ºi raportatã în ultimele documente de control ale Curþii de Conturi la Primãria Satchinez, unde se menþioneazã cã “Primãria a procedat la divizarea contactelor în mai multe contracte de valoare mai micã pentru încadrarea în pragul valoric de 15.000 euro pentru achiziþie directã în vederea evitãrii alegerii procedurii de achiziþie publicã în funcþie de pragurile valorice legale pentru

obiective de investiþii”. La aceeaºi Primãrie se mai specificã o altã investiþie cu probleme: “Executantul lucrãrii de investiþii «Lucrãri de reabilitare cãmin cultural Hodoni» a procedat la cuprinderea în situaþiile de lucrãri întocmite pentru justificarea cheltuielilor efectuate a unor articole de deviz pentru care nu a efectuat prestaþiile prevãzute în lucrarea de proiectare sau a înscris în situaþiile de lucrãri cantitãþi mai mari decât cele reale, contrar lucrãrii de proiectare, fiind astfel prejudiciat bugetul local”. ªi la Topolovãþ, raportul legat de gestionarea fondurilor publice a remarcat o anomalie: “Primãria a menþinut în mod nejustificat în soldul contului «Decontãri din operaþiuni în curs de lãmurire» o sumã care este rezultatul în fapt clarificat din punct de vedere economic reprezentând contravaloarea despãgubirilor-daune materiale rezultate dintr-un furt din casieria entitãþii care a fost investigat de organele de

poliþie fiind identificat fãptuitorul, pentru acesta deschizându-se acþiune penalã. Entitatea auditatã nu a procedat la luarea mãsurilor de reparare a prejudiciului produs prin furt reprezentând lipsuri în gestiune, numerar de 13.300 de lei, obiecte de inventar în valoare de 8.900 lei, respectiv a cheltuielilor de judecatã de 700 de lei”. ªi tot aici s-a mai constatat cã au fost identificate obiective de investiþii începute ºi neterminate care au fost sistate din lipsã de finanþare, respectiv la Grãdiniþa Topolovãþu Mare, unde lucrãrile au început în 2007 ºi au fost sistate în 2009, ºi la Parcul din localitate, început în 2009 ºi sistat în acelaºi an. “Referitor la Grãdiniþa cu 50 de locuri Topolovãþu Mare, la nivelul entitãþii auditate nu se cunoaºte stadiul fizic al lucrãrilor executate astfel cã entitatea nu este în mãsura sã organizeze ºi sã conducã în aceste condiþii derularea în continuare a obiectivului de investiþii. Lipsa de finanþare precum ºi managementul defectuos al proiectului a condus la realizarea parþialã a unui obiectiv de investiþii cu consecinþe asupra calitãþii investiþiei realizate precum ºi asupra acordãrii perioadei de garanþie a lucrãrilor (influenþatã de fragmentarea în mai multe contracte).” Acestea sunt doar câteva din neregulile consemnate în acest ultim raport al Curþii de Conturi, publicat zilele trecute, cu specificaþia cã face referire la controale care acoperã perioada anului 2012, Curtea de Conturi continuând sã publice, în stilul propriu, aceste rapoarte cu un decalaj de un an între momentul constatãrii sau al controlului. Este greu de spus câte din aceste sume constatate ca fiind cheltuite necorespunzãtor au fost recuperate. Din cazuistica instanþelor timiºene, se poate vedea cã majoritatea rapoartelor de control ale Curþii de Conturi sunt contestate în instanþã ºi, în cele din urmã, nu mai au nicio finalitate concretã.

Un consilier judeþean acuzã finanþarea “cu dedicaþie” Acestor probleme locale legate de gestionarea banilor li se adaugã cele plecate de la nivel central sau judeþean legate de alocarea de bani cãtre Primãrii. Mai mulþi consilieri judeþeni din Opoziþie continuã sã spunã cã finanþarea se face personalizat, dupã criteriul apartenenþei politice. “Nu este niciun secret cã Primãriile P.S.D. sunt favorizate. Deºi a existat aceastã coaliþie U.S.L., Primãriile pesediste au primit de regulã, în Timiº, mult mai mulþi bani decât cele cu primari P.N.L., ºi cu mult mai mulþi bani decât cele ale P.D.L. Estimez, din ce am vãzut, cã aceste diferenþe variazã între 40 - 50% în cazul Primãriilor comunale ºi pot

merge pânã la 100% la Primãriile orãºeneºti”, susþine consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

de 24 de ani un reper al cetãþii


10

UEnciclopedia

13 - 16 martie 2014

Comisia Europeanã vrea mãsuri de protecþie anti-inundaþii mai bune l

Dupã dezastrul din 2005, în Timiº a fost refãcutã doar infrastructura distrusã

Comisia Europeanã îºi doreºte ca statele europene sã gãseascã soluþii de investiþie în mãsuri de protecþie anti-inundaþii mai bune, specificând cã revãrsãrile de ape continuã sã producã pagube extreme de mari în spaþiul european. Pe plan local, dupã inundaþiile devastatoare din 2005, investiþiile au refãcut doar infrastructura distrusã ºi sau oprit dupã câþiva ani, fiind uitatã prea repede lecþia învãþatã cu un cost enorm acum nouã ani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mãsuri naturale anti-inundaþii Un studiu publicat recent de Comisia Europeanã aratã modul în care politica în domeniul mediului poate impulsiona creºterea economicã prin intensificarea mãsurilor de protecþie împotriva inundaþiilor ºi prin tranziþia cãtre taxe mai ecologice. Documentul aduce noi dovezi în sprijinul beneficiilor economice globale generate de realizarea, la momentul oportun, de investiþii în infrastructuri de apãrare împotriva inundaþiilor. Comisarul U.E. pentru mediu Janez Potoènik a declarat în acest sens: „Realizarea de investiþii în infrastructuri de protecþie împotriva inundaþiilor poate aduce beneficii globale economiei, în special dacã se adoptã soluþii naturale, care sunt extrem de eficiente din punctul de vedere al costurilor.” Se estimeazã cã, în perioada 2002

- 2013, în U.E., costul total al daunelor cauzate de inundaþii a fost de cel puþin 150 de miliarde de euro. Realizarea de investiþii în mãsuri de reducere a inundaþiilor este o mãsurã extrem de eficientã, al cãrei cost mediu este de aproximativ ºase pânã la opt ori mai mic decât costul daunelor provocate de inundaþii. În plus, investiþiile în infrastructuri ecologice – ºi anume, restabilirea caracteristicilor naturale care sã contribuie la gestionarea ºi stocarea apei rezultate în urma inundaþiilor – ar duce, printre altele, la amelio-

rarea biodiversitãþii ºi ar putea contribui la reducerea costurilor de construcþie. Concluziile studiului va fi integrat în semestrul european, un mecanism instituit în 2010 pentru a îmbunãtãþi coordonarea politicilor economice ale statelor comunitare.

O lecþie uitatã prea repede Conform specialiºtilor locali, dupã inundaþiile devastatoare din 2005, in-

vestiþiile anti-inundaþii din Timiº au refãcut doar infrastructura distrusã ºi s-au oprit dupã câþiva ani. Potrivit unui studiu recent, legat de situaþiile de risc din Timiº, realizat ºi plãtit de Consiliul Judeþean, la nivelul judeþului riscurile legate de avarierea construcþiilor hidrotehnice pot afecta numeroase localitãþi ºi terenuri. Riscurile pot fi legate ºi de avarierea sau distrugerea lucrãrilor de îndiguire executate pe râuri, mai ales la viituri puternice (pe cursuri de apã cum ar fi Timiº sau Bega). “Fragilitatea digurilor poate fi le-

gatã ºi de compoziþia geochimicã a materialelor din care sunt construite. La un contact prelungit cu apa, materialele din dig se pot umezi accentuat, transformându-se în materiale lipsite de adeziune, uºor de dislocat ºi îndepãrtat”, se precizeazã în raportul C.J. Timiº. Potrivit aceluiaºi document, cedarea parþialã sau distrugerea digurilor ºi a barajelor poate fi produsã de viituri puternice ºi ar fi urmatã de inundaþii cu efecte catastrofale. Studiul de risc mai aratã cã zonele care prezintã potenþial de accident tehnologic legat de avarierea construcþiilor hidrotehnice în Timiº sunt în primul rând cele din zona lacului de acumulare de la Surduc ºi Murani. Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului Timiºoara – care a realizat mai multe studii legate de apãrarea anti-inundaþii în Banat –, estimeazã cã pe plan local, gradul de pregãtire antiinundaþii este insuficient: “Sunt foarte mult diguri vechi, care au gãuri realizate de rozãtoare ºi care vor ceda în eventualitatea unor inundaþii de proporþii. Multe astfel de diguri au un miez de argilã care, dacã este gãurit, face ca digul sã fie vulnerabil în faþa revãrsãrilor de ape”. Acesta acuzã cã s-a peticit ºi nu s-a fãcut nimic în plus ºi reaminteºte cã el repetat ideea cã se pot gãsi soluþii naturale, cum ar fi amplasarea unor stâlpi speciali pentru pãsãri de pradã în apropierea digurilor, pentru a combate rozãtoarele, care fac galerii ºi ºubrezesc structura digurilor. Un apel care a rãmas, însã, fãrã rãspuns.

România, codaºa Europei la inovare ºi cercetare România este pe antepenultimul loc în tabloul de bord al inovãrii pentru statele UE ºi pe penultimul loc în cel dedicat regiunilor prezentate zilele trecute de Comisia Europeanã. Raportând situaþia la buget, dar ºi la demersurile birocratice care sufocã procesul de inovare, România nu dã semne cã ºi-ar putea depãºi acest statut. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Penultimul loc în Europa Conform datelor prezentate zilele trecute de C.E., România, cu un scor de sub 0,24%, face parte, alãturi de Letonia ºi Bulgaria, din grupul de trei þãri care desemneazã “inovatorii modeºti din U.E.”, ultima categorie din cele patru întocmite pentru a evalua rezultatele þãrilor membre în domeniu. La polul opus, în categoria liderilor inovãrii, cu investiþii în cercetare ºi dezvoltare de peste 0,6% ºi chiar peste 0,7% din PIB, se aflã, în ordine descrescãtoare, Suedia, Danemarca, Germania

ºi Finlanda. Lucrurile se prezintã destul de prost pentru România ºi în ceea ce priveºte regiunile, unde ºapte dintre cele opt regiuni de dezvoltare figureazã la capitolul inovatori modeºti. Situaþia este mai gravã doar în Bulgaria. Întrebat dacã proiectele de acorduri de parteneriat prezentate de România ºi Bulgaria þin cont de necesitatea de a investi mai mult în cercetare, dezvoltare ºi inovare, în special din perspectiva obiectivului de a atinge cota de 3% de investiþii din PIB în 2020, comisarul european pentru politicã regionalã, Johannes Hahn, a afirmat cã cele douã þãri vor trebui sã rãspundã acestor exigenþe. “Suntem în procesul de negociere dar, bineînþeles, ambele þãri, la fel ca ºi celelalte, vor aborda mult mai mult ºi trebuie sã rãspundã exigenþei de a investi mai mult în inovare, dar ºi în sprijinul creºterii capacitãþii de inovare ºi a competitivitãþii IMM-urilor”, spune Johannes Hahn. Oficialul european a subliniat cã este important sã se aibã în vedere evoluþia internã a coeficientului României pentru cercetare, dezvoltare ºi inovare. “Bineînþeles, este improbabil sã

de 24 de ani un reper al cetãþii

ajungã la 3% pânã la sfârºitul deceniului, dar dacã reuºeºte sã-ºi dubleze coeficientul, va fi deja o îmbunãtãþire semnificativã ºi va contribui la ameliorarea generalã a U.E. în termeni de cercetare ºi dezvoltare. Deci cred cã ambele þãri au recunoscut necesitatea de a face ceva”, apreciazã comisarul Hahn, referindu-se la România ºi Bulgaria. Înaltul oficial european a subliniat în context faptul cã o problemã foarte importantã pentru cele douã þãri ºi nu numai este abordarea problemei exodului creierelor. “De aceea sunt atât de determinat ca fondurile structurale sã joace un rol mai decisiv decât în trecut în a rãspunde acestei probleme a exodului creierelor. Deci ceea ce trebuie sã oferim este un mediu favorabil pentru ºtiinþã nu numai în universitãþi dar ºi în general, atât pentru a þine oamenii acolo, cât ºi pentru a atrage oameni de ºtiinþã reputaþi ºi a oferi studenþilor oportunitatea de a studia acolo ºi a avea parte de cea mai bunã educaþie”, a mai spus Johannes Hahn. Conform secþiunii dedicate României din tabloul de bord privind inovarea, coeficientul Ro-

mâniei a crescut pânã în 2009, dupã care a fluctuat, fiind totuºi în creºtere în 2013 faþã de anul precedent. De asemenea, în raport cu media U.E., coeficientul României reprezintã doar 43% în 2013, faþã de de 50% în 2009. România are rezultate mult sub media U.E. la aproape toþi indicatorii utilizaþi în realizarea tabloului de bord. Cele mai slabe rezultate sunt înregistrate la capitolul studenþilor din afara U.E. care fac doctorate în România, precum ºi la capitolul investiþii în cercetare ºi dezvoltare în sectorul de afaceri. Pe de de altã parte, România este la nivelul U.E. când vine vorba de procentul noilor absolvenþi de doctorate ºi în ceea ce priveºte exporturile de servicii bazate pe o cunoaºtere intensivã. Practic, România a înregistrat creºteri semnificative la capitolele mãrci comunitare, noi absolvenþi de doctorat ºi publicaþiile comune ºtiinþifice internaþionale. Pe de altã parte, a înregistrat declinuri puternice la capitolele cheltuieli pentru cercetare ºi dezvoltare în sectorul de afaceri ºi respectiv numãrul de studenþi din afara UE înscriºi la doctorate.

Inventatori uitaþi de autoritãþi ºi sufocaþi de birocraþie În cazul inventatorilor români, sunt ignoraþi de cãtre autoritãþile române sute de “temerari” care fac muncã de inventicã ºi cercetare ºi care au zeci de invenþii utile, brevetate de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, invenþii care nu pot fi materializate din cauza lipsei finanþãrii necesare. Un exemplu este inventatorul timiºorean Alexandru Stoian, care are proiecte brevetate legate de dispozitive extrem de eficiente de încãlzire a apei calde menajere sau de utilizare a energiei solare, care ar putea fi fructificate inclusiv pe plan local. Dezinteresul, dar ºi birocratizarea excesivã face ca aceste invenþii sã nu poatã fi exploatate ºi utilizate. Sistemul de brevetare este complicat, iar taxele de brevetare a unei invenþii sunt de multe ori prohibitive pentru inventatorii care nu dispun de resurse financiare foarte mari.

Astfel, taxele aferente unui brevet se ridicã la sume de ordinul miilor de lei de care, evident, mulþi dintre inventatori nu dispun. “Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci pare sã fie interesat în ultimii ani mai degrabã de strângerea de bani decât de promovarea invenþiilor importante ºi utile. Cine plãteºte are ºanse sã obþinã un brevet în câteva luni. Cine nu, poate aºtepta ºi cinci - ºase ani pentru a primi un brevet”, spune Alexandru Stoian.


special

13 - 16 martie 2014

11

Puþine adopþii, mulþi copii instituþionalizaþi în Timiº l Deºi cadrul legal s-a mai îmbunãtãþit, ritmul adopþiilor rãmâne modest În Timiº numãrul copiilor care sunt adoptaþi de cãtre familii interne continuã sã rãmânã destul de scãzut, în comparaþie cu numãrul total de copii instituþionalizaþi. Deºi cadrul legal s-a mai îmbunãtãþit în ultimii ani ºi deºi în maternitãþile din Timiºoara continuã sã fie pãrãsiþi destul de mulþi copii.

“Numãrul copiilor adoptaþi rãmâne destul de mic pentru cã, deºi cadrul legal s-a mai simplificat, aplicarea continuã sã lase de dorit. Copiii sunt încã declaraþi greu ca adoptabili”. Simona Czudar, directorul executiv al Asociaþiei timiºorene „Ador Copiii”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mulþi copii instituþionalizaþi, un numãr încã modest de adopþii interne Dupã cum aratã ºi datele Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului ºi Asistenþã Socialã Timiº, raportat la cei peste 1.000 de copii instituþionalizaþi din Timiº, numãrul adopþiilor interne rãmâne unul destul de modest. Anul trecut au fost depuse 77 de cereri de atestare pentru adopþie, au fost realizate 112 informãri prealabile în vederea adopþiei, au fost atestate ºi reatestate ca apte sã adopte un copil 82 de persoane sau familii ºi pentru o familie s-a respins eliberarea atestatului de familie aptã sã adopte. Au fost organizate nouã cursuri de pregãtire pentru familiile care doresc sã adopte un copil, la care au participat 124 de persoane, au fost instrumentate 120 de dosare ale copiilor al cãror plan individualizat de protecþie are ca finalitate adopþia ºi au fost depuse pe rolul instanþei 110 dosare vizând deschiderea procedurii adopþiei interne. Totodatã, au mai existat “358 de potriviri teoretice ºi 121 de potriviri practice realizate pentru copii din alte judeþe cu familii adoptatoare din Timiº.” Dincolo de aceste demersuri, mai mult sau mai puþin pregãtitoare, rãmâne cifra cea mai relevantã: anul trecut, în Timiº, doar 27 de copii au fost încredinþaþi în vederea adopþiei în dosare pronunþate ºi pe rol. Datele sunt în concordanþã cu cele centralizate la nivel naþional de cãtre Oficiul Român pentru Adopþii: anul trecut doar 580 de copii orfani ºiau gãsit o familie. În acest timp, pe lista de aºteptare stau 1.500 de familii dispuse sã adopte un copil abandonat. Aceasta, în condiþiile în care în România peste 60.000 de copii sunt în grija statului. Deºi noua lege a adopþiilor se anun-

“Este o concepþie limitatã, care se manifestã de mult timp în societate. Destul de multe cupluri care vor sã adopte îºi doresc copii cât mai mici, dacã se poate blonzi, cu ochi albaºtri ºi cu o stare de sãnãtate perfectã”.

Sunt familii care aºteaptã ºi doi ani pânã când ajung sã-ºi aducã acasã copilul înfiat þa revoluþionarã, rezultatele sunt modeste. Doar 2.241 de copii au fost declaraþi adoptabili în 2013 ºi doar un sfert au fost înfiaþi. Cele mai multe familii noi se gãsesc în Dâmboviþa (unde au fost înregistrate 133 de adopþii), Bucureºti (125 de adopþii) ºi Vrancea (123 de adopþii). ªi raportat la aceste cifre, care sunt modeste, numãrul de copii adoptaþi din Timiº rãmâne foarte mic. Aºadar, peste 60.000 trebuie sã rãmânã în grija statului, care alocã pentru îngrijirea lor ºi pentru salariile celor 32.000 de persoane care lucreazã în sistemul de protecþie, 150 de milioane de euro anual. Potrivit calculelor, pentru fiecare minor aflat într-o formã de plasament, România cheltuie zilnic 32 de lei. O micã parte din bani merg efectiv la copil însã, respectiv 7 lei, pentru cã restul de 25 de lei se reîntorc în sistem – în mare parte pentru plata angajaþilor.

O lege greu de aplicat La mai bine de un an de la schimbarea Legii adopþiei, România se confruntã cu un nou paradox: sunt peste 1.500 de familii care vor sã adopte imediat un copil, ºi probabil cã mulþi dintre ei vor mai aºtepta cel puþin doi - trei ani pânã când îºi vor vedea dorinþa împlinitã. Potrivit reprezentanþilor Oficiului Român de Adopþii, procesul de adopþie în România dureazã între 1,5 ani ºi 2

ani, ºi aceºtia “consoleazã” pãrinþii cu precizarea cã sunt þãri în care procesul de adopþie dureazã ºi patru ani. De la intrarea în vigoare a noii Legi a adopþiei, numãrul de copii adoptaþi a scãzut în loc sã creascã, deºi facilitarea adopþiilor era scopul noii legi. “Numãrul copiilor adoptaþi rãmâne destul de mic ºi în Timiº ºi în majoritatea judeþelor, pentru cã, deºi cadrul legal s-a mai simplificat, aplicarea continuã sã lase de dorit. Copiii sunt încã declaraþi greu ca adoptabili”, declarã Simona Czudar, directorul executiv al Asociaþiei timiºorene „Ador Copiii”. Lucrurile s-au complicat din punct de vedere procedural ºi dupã ce, în urmã cu trei ani, Curtea Constituþionalã a admis o excepþie de neconstituþionalitate formulatã într-un proces de adopþie aflat pe rolul Tribunalului Timiº. Contestatarul procedurilor legale de pânã atunci, legate de adopþie, a fost timiºoreanul Teodor Bura care, spunea C.C.R., „ºi-a stabilit filiaþia faþã de fiica sa minorã între data deschiderii procedurii adopþiei interne ºi data încuviinþãrii adopþiei de cãtre Tribunalul Timiº, fãrã a-ºi putea exprima consimþãmântul”. Curtea Constituþionalã a analizat acest caz ºi a stabilit cã legea româneascã ar fi neconstituþionalã, intrând în conflict cu Convenþia europeanã în materia adopþiei pentru copii, încheiatã la Strasbourg, la 24 aprilie 1967, convenþie la care România a aderat în 1993. Aceasta precizeazã cã existenþa con-

simþãmântului pãrinþilor se analizeazã la momentul pronunþãrii adopþiei, nu în cel al deschiderii procedurii de adopþie. Cu alte cuvinte, o adopþie nu este posibilã, din punct de vedere juridic, fãrã consimþãmântul pãrinþilor naturali ai copilului, pe principiul cã „în cazul separãrii copilului de pãrinþii sãi, toate pãrþile interesate trebuie sã aibã posibilitatea de a participa la dezbateri ºi de a-ºi face cunoscute punctele de vedere”. ªi cum deciziile C.C.R. au valoare de lege, a trebuit modificatã întreaga legislaþie referitoare la adopþie. Aceasta, deºi unii specialiºti în drept au susþinut cã noile prevederi legislative deschid tot felul de oportunitãþi de primire de foloase necuvenite pentru pãrinþii naturali ai unui copil, care îºi pot condiþiona consimþãmântul, în vederea adopþiei, de primirea unor sume de bani. ªi în prezent, înainte ca un copil sã fie dat spre adopþie se consultã pânã ºi rudele de gradul 4. Se poate întâmpla sã fie consultate sau cãutate pânã la 80 de persoane, fapt care dureazã. Reintegrarea în familia naturalã rãmâne extrem de importantã pentru autoritãþi. Asociaþiile de profil ºi familiile care aºteaptã sã adopte un copil spun cã pentru autoritãþi reintegrarea în familia naturalã este extrem de importantã fãrã sã se gândeascã la consecinþe. Reprezentanþii Oficiul Român pentru Adopþii spun însã cã faptul cã numãrul adopþiilor nu a explodat odatã cu schimbarea legislaþiei nu este din vina exclusivã a autoritãþilor. Sunt ºi

Sorin Stragea, fost director al Direcþiei pentru Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. cazuri în care familiile refuzã copiii pe motive de etnie, de probleme de sãnãtate. Vârsta este ºi ea un factor esenþial atunci când un adult opteazã sã adopte sau nu un copil. De regulã persoanele care au atestat de adopþie îºi doresc copii pânã în vârsta de patru ani. Din pãcate, peste 50% dintre copiii care sunt adoptabili au peste aceastã vârstã. “Este o concepþie limitatã, care se manifestã de mult timp în societate. Destul de multe cupluri care vor sã adopte îºi doresc copii cât mai mici, dacã se poate blonzi, cu ochi albaºtri ºi cu o stare de sãnãtate perfectã”, spune Sorin Stragea, fost director al Direcþiei pentru Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. ªi dacã bebeluºi “blonzi, mici, ºi cu ochi albaºtri” sunt “tiparul” copiilor doriþi spre adopþie, conform opiniei unor specialiºti în adopþii de pe plan, intern, s-a realizat ºi un portret robot al celor care vor sã adopte un copil. Din punct de vedere al educaþiei, cei mai mulþi pãrinþi adoptivi au studii universitare absolvite (40%), liceale (37%), gimnaziale finalizate (10%), în timp ce 3% nu au absolvit nicio ºcoalã. De asemenea, 71% dintre familiile care vor sã adopte un copil locuiesc în mediul urban ºi au un loc de muncã stabil.

42 de copii pãrãsiþi în maternitãþile din Timiº, anul trecut ªi dacã unele familii fac eforturi disperate pentru a putea adopta un copil, altele nu ºtiu cum sã se descotoroseascã de propriii copii. Anul trecut, în Timiº, zeci de copii au fost pãrãsiþi în maternitãþi. Conform datelor Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului ºi Asistenþã Socialã Timiº, în judeþ, în 2013, 42 de copii au fost declaraþi pãrãsiþi în unitãþile sanitare. Pentru 11 dintre ei s-a luat mãsura de plasament la familiile substitutive, pentru zece s-au instituit mãsuri de protecþie specialã, 12 au fost daþi în plasament la asistenþi maternali profesioniºti, cinci au fost ex-

ternaþi în familia naturalã, iar patru au fost transferaþi în judeþul de provenienþã. Numãrul copiilor cu potenþial de abandon a fost, de fapt, mult mai mare, pentru cã s-au instrumentat anul trecut în Timiº 132 cazuri de spitalizare de copii cu risc de pãrãsire ºi trei cazuri de gravide aflate în situaþie de risc. 78 de cazuri s-au rezolvat prin menþinerea copilului în familie (externarea copilului din spital de cãtre familie), deºi e greu de spus cã ºi aceasta este mãsura cea mai bunã, þinând cont cã în majoritatea cazurilor de acest pãrinþii nu preau au ce sã-I ofere noului

noscut, care este un copil nedorit în acea familie. ªi tot anul trecut, în Timiº, s-au întocmit cinci certificate de naºtere pentru copiii pãrãsiþi în unitãþile sanitare ºi au fost consiliate ºi sprijinite în realizarea demersurilor pentru înregistrarea naºterii copilului un numãr de 54 de mame sau familii, ai cãror copii s-au aflat în risc de pãrãsire în spital, cu privire la dreptul copilului la identitate ºi importanþa întocmirii certificatului de naºtere, pentru ca nou-nãscuþii sã nu devinã oameni fãrã identitate ºi fãrã perspective.

În 2013, 42 de copii au fost pãrãsiþi în spitalele din Timiº

de 24 de ani un reper al cetãþii


12

special

13 - 16 martie 2014

Infrastructura rutierã ºi feroviarã a Timiºului, un dezastru în devenire l Constatarea este asumatã ºi de Consiliul Judeþean Timiº Deºi aceastã realitate nu se lasã dedusã din discursurile cu caracter politic sau electoral al anumitor reprezentanþi ai administraþiei judeþene, Timiºul este în momentul de faþã unul dintre judeþele cu cea mai proastã stare a infrastructurii din þarã. Fãrã investiþii, viitorul nu aratã deloc bine pe acest segment, fie cã este vorba de infrastructurã feroviarã sau rutierã. Este o realitate consemnatã, ºi recunoscutã implicit de cãtre Consiliul JudeþeanTimiº în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeþean, a cãrui actualizare urmeazã a fi votatã în zilele urmãtoare în plen. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Investiþii care nu se prea vãd Zilele trecute C.J. Timiº a fãcut public un proiect de hotãrâre care vizeazã aprobarea versiunii actualizate a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean, un document care cuprinde propuneri cu caracter director, care stabilesc strategiile ºi direcþiile principale de evoluþie în teritoriu, la diverse niveluri de complexitate. Realizarea acestui document de sintezã ºi actualizarea sa nu reprezintã neapãrat o intenþie a administraþiei judeþene, ci o obligaþie, pentru cã, potrivit legii, fiecare judeþ trebuie sa deþinã un plan de amenajare a teritoriului ºi sa îl reactualizeze periodic, la o perioadã cuprinsã între cinci ºi zece ani, în funcþie de politicile ºi de programele de dezvoltare ale judeþului, iar prevederile acestui document devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului ºi de urbanism care le detaliazã. Prin supunerea raportului aprobãrii plenului, executivul C.J. Timiº lasã de înþeles cã este de acord cu concluziile acestui document de sintezã, deºi ele nu sunt în niciun caz pre mãgulitoare sau cosemtizate, raportate la situaþia judeþului. Din acest punct de vedere, un capitol aparte îl constituie cel legat de starea infrastructurii, în care se descrie, în termeni oficiali ceea ce

se poate spune cã e aproape de o situaþie dezastruoasã, în lipsa unor investiþii semnificative pe acest segment. Conform documentului asumat de conducerea C.J. Timº, lipsa centurilor ocolitoare pentru oraºe ºi municipii reprezintã una din disfuncþiile majore, pentru cã relaþiile de tranzit trec prin centrul localitãþilor ºi aglomereazã traficul în arii urbane centrale ºi cresc gradul de poluare. “Pânã în prezent, existã doar parþial centuri rutiere, la Timiºoara, Lugoj ºi Deta”, se aratã în planul achiziþionat de cãtre administraþia judeþeanã. Acestor neajunsuri li se adaugã, conform aceluiaºi document, insuficienta amenajare sau dotare cu dispozitive de siguranþã a circulaþiei (amenajãri de intersecþii inadecvate nivelului traficului, treceri de pietoni fãrã refugii în ax ºi semnalizare sau iluminat neadecvate, lipsa de dispozitive de calmare a traficului în localitãþile rurale ºi a trecerilor la nivel cu calea feratã amenajate corespunzãtor), în special la traversarea localitãþilor. La toate acestea se adaugã, starea de viabilitate necorespunzãtoare pe reþeaua de drumuri locale – comunale ºi judeþene. Practic, se aratã în raport, din totalul de drumuri locale (judeþene ºi comunale) de circa 2.367de kilometri, doar 1.227 de kilometri sunt drumuri cu îmbrãcãminþi moderne, restul fiind drumuri pietruite sau de pãmânt. Se remarcã, în continuare, lipsa po-

durilor sau poduri cu stare necorespunzãtoare pe traseele drumurilor locale. “Spre exemplu, între Lugoj ºi Timiºoara existã doar un singur pod peste Timiº – la Hitiaº-Topolovãþ, fapt ce genereazã rute de legãturã lungi, neconvenabile, într nordul ºi sudul râului Timiº pentru locuitori de pe un mal sau altul.” Documentul mai specificã la categoria “bile negre” atingerea capacitãþii de circulaþie în orele de vârf pe sectoarele D.N. 6 - limitã judeþ - Lugoj - Timiºoara ºi pe D.N. 69 Timiºoara - Vinga, pânã la finalizarea construcþiei autostrãzii Timiºoara - Lugoj - Deva, ceea ce presupune în orele de vârf circulaþie în coloanã, întârzieri la traversarea localitãþilor ºi vitezã de circulaþie redusã. Specialiºtii care au întocmit documentul au mai menþionat încadrarea neadecvatã pe categorii a drumurilor locale, în special în zona metropolitanã a Timiºoarei, unde, þinând seama de traficul actual sau poziþia drumului în reþea, existã încadrãri ca drum comunal în loc de drum judeþean. Nu în cele din urmã, planul ce urmeazã a fi aprobat de plenul C.J. Timiº menþioneazã în ceea ce priveºte infrastructura rutierã cã “existã încadrãri necorespunzãtoare ale legãturilor funcþionale între judeþul Timiº ºi judeþele învecinate, ºi se remarcã faptul cã sunt încadrate ca drumuri comunale drumuri ce au continuitate în judeþele vecine ºi ar trebui sã fie încadrate ca drumuri judeþene.”

Tocmai investiþiile în drumuri, puse sub semnul întrebãrii În condiþiile unui astfel de dezastru asumat în ceea ce priveºte infrastructura rutierã, este cu atât mai greu de înþeles de ce administraþia judeþeanã a scos tocmai trei proiecte de reabilitãri de drumuri de pe lista de obiective finanþate prin creditul pe care a þinut morþiº sã-l contracteze acum, la început de an. Dupã demersuri îndelungate, începute anul trecut, conducerea C.J. Timiº a obþinut ce ºi-a dorit: undã verde pentru contractarea împrumutului. Iniþial, valoarea aprobatã a fost de 165 de milioane de lei, nu de 200 de milioane, cum se intenþiona. Diferenþa se explica prin faptul cã unele proiecte care trebuiau finanþate prin acest credit, cum e proiectul centrului multifuncþional care ar fi trebuit fãcut în zona Pieþei 700, într-un spaþiu al M.Ap.N., ºi trei reabilitãri de drumuri au fost scoase de pe lista obiectivelor care urmau a fi finanþate. Consilierii judeþeni P.D.-L. au spus cã este greu de înþeles de ce s-au scos din lista de obiective aceste investiþii care, culmea, erau ºi printre cele mai importante. Cele trei investiþii în reabilitãri de drumuri erau considerate ºi cele mai necesare de pe toatã lista de investiþii ºi s-a tãiat exact ce nu trebu-

“Din ce ni s-a spus, tocmai pentru aceste investiþii în drumuri nu exista întocmitã documentaþie. Or, la bancã nu se poate merge, pentru împrumut, cu fabulaþii de Remetea. S-a mai spus de cãtre C.J. Timiº cã aceastã finanþare este aprobatã în principiu, formulã care nu înseamnã nimic”. Consilier judeþean P.D.-L. Marius Martinescu ie, rãmânând altele a cãror oportunitate este cel puþin discutabilã. “Din ce ni s-a spus, tocmai pentru aceste investiþii în drumuri nu exista întocmitã documentaþie. Or la bancã nu se poate merge, pentru împrumut, cu fabulaþii de Remetea. S-a mai spus de cãtre Consiliul Judeþean cã aceastã finanþare este aprobatã în principiu, formulã care nu înseamnã nimic”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu. Pânã la urmã însã, la sfârºitul sãptãmânii trecute s-a votat aprobarea restului de 35 de milioane de lei din împrumut care a ajuns la 200 de milioane de lei – cifra doritã de la început de C.J. Timiº. În ceea ce priveºte însã infrastructura rutierã, conform unor consilieri judeþeni ai P.D.-L., aceºtia au fost induºi în eroare nu o datã de cãtre reprezentanþi ai conducerii C.J.T. cu privire la asfaltarea sau pietruirea unor drumuri, care s-a dovedit a fi doar scripticã la faþa locului, un exemplu fiind drumul Racoviþa – Ohaba unde, spun aceiaºi consilieri, “nu s-a turnat niciun centimetru de asfalt”, deºi în plen s-a susþinut cu totul altceva.

Nici pe segmentul feroviar nu se stã mai bine Planul semnaleazã ºi conectivitatea redusã a reþelei de cale feratã cu cea rutierã, mai ales în contextul apariþiei autostrãzii, precizându-se cã nu existã soluþii corespunzãtoare de amenajare a unor terminale intermodale, în special în zona Timiºoarei (terminalul actual din zona Haltei Semeni fiind depãºit atât din punct de vedere al amenajãrilor, cât ºi a poziþionãrii spaþiale în raport cu reþeaua de drumuri ºi autostrãzi). Raportul mai specificã faptul cã o altã disfuncþie a cãii ferate în traversarea Timiºoarei o reprezintã “niveleta” cãii, care face dificilã subtraversarea ei de cãtre axele principale de circulaþie) Calea Lipovei - Popa ªapcã, Calea Aradului, strada Jiului). Nu în ultimul rând, documentul

de 24 de ani un reper al cetãþii

consemneazã lipsa unor amenajãri specifice pentru transbordarea cãlãtorilor între transportul pe calea feratã ºi reþeaua de transport public în zona municipiului Timiºoara, precizând cã “ trebuie revitalizate serviciile prin interconectarea cu reþeaua de transport public, atât spaþial, cât ºi prin amenajãri specifice, pentru facilitarea transbordãrii cãlãtorilor, corelarea planurilor de mers ºi a sistemului de tarife ºi titluri de cãlãtorie.” De încheiere, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeþean mai menþioneazã trei probleme deloc neglijabile, care îºi pun amprenta asupra traficului feroviar din Timiº – lipsa unei legãturi a reþelei de cale feratã cu Aeroportul Internaþional Timiºoara, lipsa pasajelor

Foto TIMPOLIS

Timiºul nu poate spune nici cã are o alternativã feroviarã la cãile de transport rutiere degradate. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean, existã o mare problemã ºi pe acest segment, în sensul cã nu existã linie dublã electrificatã, iar ponderea liniilor electrificate este de numai 14,2% din totalul lungimii cãilor ferate din judeþ: „Starea tehnicã necorespunzãtoare (starea cãii cât ºi a terasamentului ºi a unor lucrãri de artã) ºi viteza comercialã medie de circa 40 de kilometri pe orã este necorespunzãtoare standardelor actuale.” În plus, se mai aratã, majoritatea haltelor au dotãri vechi, nu au fost renovate ºi sunt deficitare din punct de vedere al amenajãrii.

peste calea feratã pe drumurile naþionale ºi neamenajarea corespunzãtoare

a trecerilor la nivel cu calea feratã pe traseele drumurilor locale.


crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

13 - 16 martie 2014

13

Zeci de exploatãri de uraniu din Banat au fost închise ºi lãsate nedecontaminate O problemã cu implicaþii grave

Probabil cã mulþi dintre timiºorenii care cunosc cât de cât istoricul exploatãrilor de zãcãmânt de uraniu din România cred cã majoritatea minelor de acest fel s-au concentrat în zona de nord-est, în Carpaþii Orientali, într-un perimetru care fusese denumit într-o vreme, din cauza nivelului de radiaþii cauzate de exploatãrile dupã ureche, “Cernobîlul României”. Puþini ºtiu cã în Timiº existã câteva zeci de mine de uraniu rãmase din perioada parteneriatelor comuniste sovietico-române, care aveau ca scop golirea de resurse a României. ªi multe din aceste mine, deºi sunt pãrãsite de ani de zile, nu au fost niciodatã decontaminate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tomeºti, un exemplu clasic Imediat dupã al doilea rãzboi mondial, inclusiv în Banat au existat tot felul de iniþiative “antreprenoriale” de gen Sovrom, adicã un fel de întreprindere sovietico-românã care avea scopul declarat ºi oficial de a ajuta autoritãþile române sã exploateze resursele naturale, resurse care luau apoi drumul Rusiei, în marfare care nu aduceau niciodatã nimic înapoi. De atunci ºi Timiºul s-a ales cu o serie de mine deschise în anii ’50-’60, care, în general, s-au fãcut pe vãile unor ape curgãtoare. Haldele de steril (adicã, depozitele de piatrã ºi moloz scos din minã) au fost fãcute lângã râuri, fãrã a se lua în considerare, la acea vreme, riscul de poluare. Inclusiv în Timiº au existat câteva zeci de mine de uraniu, de care acum nimeni nu mai ºtie aproape

nimic. Oficial, pe toatã zona vest, sunt recunoscute ca halde de steril radioactive doar halda minã Ciudanoviþa ºi halda minã Liºava, ambele din cadrul Sucursalei Miniere Banat-Oraviþa, judeþul Caraº-Severin. În realitate, însã, ºi Timiºul a avut destul de multe exploatãri de uraniu care, deºi sunt pãrãsite de ani de zile, nu au fost niciodatã decontaminate. Cei care nu cred cã în Banat au existat mine de uraniu ºi-ar schimba pãrerea dupã o discuþie cu oricare dintre localnicii din Tomeºti care au peste 70 de ani. O astfel de minã de uraniu a funcþionat la Tomeºti între anii 1963 ºi 1964 ºi, conform celor care au lucrat acolo, s-a sãpat aproximativ 160 de metri în munte. Minereul era transportat fãrã mãsuri de protecþie, cu cãruþele, pânã în sat. De acolo era încãrcat în camioane care-l duceau la garã, la Margina. Materialul scos din galerie se afla depozitat pe versantul din faþa minei. Astãzi, mina dezafectatã se aflã pe un traseu turistic, de la Tomeºti spre locul numit Valea Ursului. Niciun turist nu are însã de unde sã ºtie cã pe acel drum forestier, în urmã cu 40 de ani, se transporta minereu de uraniu. Culmea este cã, deºi autoritãþile de mediu ar fi trebuit sã monitorizeze zona ºi sã constate dacã s-a realizat sau nu o decontaminare corespunzãtoare, singura monitorizare recentã aparþine unui O.N.G. din Buziaº, Hobby Club “Jules Verne”, care ºi-a propus sã facã ceea ce trebuia sã facã autoritãþile: sã avertizeze populaþia, sã pun[ semne de avertizare în zonele contaminate ºi, în final, sã facã curãþenie.

Drum forestier cu piatrã radioactivã În lipsa preocupãrilor celor în drept sã ia mãsuri ºi din cauza dezinteresului

Statului, s-a ajuns ca, în astfel de zone în care au existat mine, precum e Tomeºtiul, bolovanii de steril radioactiv sã fie folosiþi pentru… drumuri forestiere ºi chiar construcþii. Reprezentanþii Asociaþiei Hobby Club “Jules Verne” au gãsit valori destul de mari de radioactivitate pe drumul forestier spre minã, ceea ce a dus la concluzia cã halda de steril rezultatã în urma exploatãrii a fost folositã la pietruirea acestuia. Mircea Goloºie, preºedintele asociaþiei din Buziaº, a fãcut mãsurãtori în zonã, pentrua stabili radioactivitatea ºi spune, cã, din pãcate, decontaminarea care ar fi trebuit fãcutã în zonã a lipsit cu desãvârºire. “În zona haldei care dispãruse nu am gãsit valori mari da radioactivitate, pe care le-am identificat pe acel drum forestier, ceea ce înseamnã cã s-a folosit minereu scos din minã pentru pietruire. În Tomeºti existau douã galerii – una închisã cu o uºã de oþel, care apoi a fost furatã pentru a fi vândutã la fier vechi, ºi una în grãdina unui localnic. Minereul era cãrat cu cãruþa prin zonã, ºi ar fi trebuit sã se facã decontaminare”, ne-a declarat Mircea Goloºie.

ªi în Banat s-a exploatat uraniu În mod ciudat, mina de la Tomeºti nici nu apare în evidenþele autoritãþilor. Pe zona de vest autoritãþile de resort ar fi trebuit sã se ocupe ºi de decontaminarea haldelor care nu sunt recunoscute oficial, precum cele de la Mehadia, Eftimie Murgu, Armeniº, Delineºti, Bucova, Obreja, Tincova, Bozovici, Ciclova Românã, Oraviþa, Dognecea, Ruºchiþa, Sasca, Moldova Nouã, Natra, Dobrei, Gârliºte, Reºiþa, Clocotici, Forotic, Sicheviþa, Ocna de Fier ºi Teregova. Nu

trebuie uitatã, în Caraº-Severin, nici Ciudanoviþa, care este unul dintre cele mai nocive locuri din Banat din cauza existenþei haldei radioactive. Radioactivitatea în zonã depãºeºte, în unele puncte, de 450 de ori fondul natural ºi de 45 de ori nivelul de alarmare. Conform mãsurãtorilor efectuate în zona de vest, halde cu conþinut radioactiv se aflã aproape în toate locurile unde s-a exploatat uraniu, aur ºi chiar fier. În Timiº, în afarã de Tomeºti, halde radioactive mai existã la Darova ºi Nãdrag (la Nãdrag s-a exploatat fier, dar s-a gãsit ºi minereu de uraniu). Iar în Caraº-Severin se aflã cel puþin 30 de halde rezultate în urma exploatãrilor miniere, dintre care majoritatea au fost identificate ºi marcate pe hartã de Hobby Club “Jules Verne”. “Lumea nu ºtie cã în Banat s-a exploatat uraniu, dupã cum nu ºtie ºi cã au existat exploatãri aurifere pe râul Timiº. În zona Rusca Montanã, sau în Timiº, în zone precum Foeni, existã în total zeci de mine care ar fi trebuit decontaminate. Nu ºtiu ce s-a fãcut cu banii pentru decontaminare. Cred cã s-au dat de-a lungul vremii bani pentru ecologizare cât douã bugete ale României care nu se ºtie unde au fost investiþi”, mai spune Mircea Goloºie. “În mod normal, ar fi trebuit sã se realizeze decontaminare în zonã, pentru cã atunci când s-a forat, s-a ajuns, cu siguranþã, la substraturi de apã, care s-au încãrcat cu compuºi radioactivi. Probabil pentru a nu mai existe discuþii ºi controverse pe aceastã temã, o parte din aceste exploatãri au fost þinute secrete”, ne-a declarat, la rândul sãu, unul dintre cei mai cunoscuþi profesori specializaþi pe geologie din Timiº, prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest.

Sterilul este molozul ce rezultã din separarea minereului de rocã, în cadrul unei exploatãri miniere. Dupã cum indicã însãºi denumirea sa, sterilul nu ar trebui sã fie radioactiv sau sã conþinã urme de minereu. Însã exploatãrile miniere deschise în Banat în urma “cooperãrii româno-sovietice” nu prea au þinut cont de reguli, nici în ceea ce priveºte sãnãtatea minerilor, nici în privinþa protejãrii mediului. Se lucra în grabã, astfel cã în haldele de steril au ajuns cantitãþi însemnate de minereu, situaþiile cele mai grave fiind acolo unde se exploata uraniu. De fapt, primele exploatãri din vestul þãrii au avut loc în perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale, când în zonã a existat o firmã germanã care exploata piatra pentru construcþii, pe care o încãrca în trenuri ºi o duce în Germania. Piatra de construcþie era, de fapt, minereu de uraniu. Dupã pierderea rãzboiului, s-a oprit exploatarea, care s-a reluat cu ajutorul ruºilor. Aceºtia aveau documentaþii geologice de la naziºti, aveau nevoie de uraniu ºi aveau la dispoziþie o þarã cu multe datorii de rãzboi. Aºa cã România a pus la dispoziþie tot teritoriul sãu. S-au adus din Rusia utilaje performante pentru acea perioadã ºi ingineri. Muncitorii erau din România ºi, când nu erau suficienþi, se aduceau deþinuþi politici. Aºa s-a lucrat pânã în 1957, când s-au desfiinþat Sovrom-urile, iar inginerii lor au plecat cu toatã documentaþia. Românii au continuat exploatãrile pentru ruºi, iar în 1964 s-au achitat datoriile de rãzboi ºi exportul de uraniu s-a diminuat. Ultimul val de închideri a avut loc în perioada 1990-1992. Între timp a apãrut ºi controlul internaþional pentru energia atomicã. Exploatãrile fãcute de institutele de cercetare (Institutul de Studii ºi Exploatãri Miniere, apoi Institutul de Prospectãri ºi Exploatãri Geologice) au fost abandonate. Acum nu mai este de gãsit nicio companie minierã, pentru cã s-au desfinþat. Aceste decalaje de exploatare au dus la apariþia multor situri pãrãsite. Inginerii ºi muncitorii au murit destul de repede, ºi nu prea a mai rãmas cine sã povesteascã. De la ruºi s-a luat modelul ca toate exploatãrile de materiale strategice (aur, cupru, uraniu) sã fie în subordinea Ministerului de Interne. De aceea, pânã în 1990 era o problemã sã se scrie ceva într-o lucrare ºtiinþificã, ºi pânã ºi tezele de doctorat conþineau puþine date, iar importul de aparaturã dozimetricã pentru mãsurat radioactivitatea era interzisã. Abia în ultimii ani s-au putut face investigaþii pe aceastã temã, de cãtre sectorul O.N.G., nu de cãtre autoritãþi. Astfel, Asociaþia Hobby Club “Jules Verne” a identificat în Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara a identificat peste 90 de situri radioactive ºi au dus “muncã de convingere” cu autoritãþile sã monteze panouri de avertizare în aceste zone, pentru cã au vãzut, în judeþ, inclusiv corturi ale unor turiºti, mai ales strãini, montate pe halde radioactive.

de 24 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

13 - 16 martie 2014

Boala cronicã de rinichi, un „ucigaº” tãcut Stilul de viaþã nesãnãtos, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentaþia necorespunzãtoare, excesul de grãsimi ºi de sare din alimentele procesate, extrem de dificil de controlat de cãtre consumatorul urban, toate acestea reprezintã, apreciazã medicii, „ucigaºi tãcuþi”. Adicã tot atâþia factori favorizanþi pentru instalarea unor afecþiuni extrem de grave: boala cronicã renalã, hipertensiunea arterialã ori diabetul zaharat. Boli cu o evoluþie lentã ºi insidioasã, a cãror depistare în stadii avansate este cu atât mai dificilã cu cât existã o anume reticenþã în rândul pacienþilor în ce priveºte prezentarea cu regularitate la medic. ligia.huþu@timpolis.ro

Informarea corectã, eficientã în prevenire Ziua Mondialã a Rinichiului a fost marcatã miercuri, în avans, la Timiºoara, printr-o conferinþã cu tema „Boala cronicã de rinichi – un „ucigaº” silenþios”. La evenimentul menit sã sensibilizeze publicul larg asupra importanþei prevenþiei ºi diagnosticãrii precoce a bolilor care pot afecta rinichiul au prezentat expuneri, abordând subiectul patologiei rinichiului din perspectiva unor specializãri medicale diferite, conf. dr. Adalbert Schiller, medic nefrolog, prof. dr. Adina Ionac, medic cardiolog, ºi conf. dr. Romulus Timar, medic specialist în diabet, nutriþie ºi boli metabolice. Potrivit conf. dr. Adalbert Schiller, marcarea printr-un

eveniment public a Zilei Mondiale a Rinichilor este menitã sã contribuie la creºterea gradului de conºtientizare a importanþei îngrijirii sãnãtãþii rinichilor, astfel încât sã se diminueze cât mai mult posibil frecvenþa, dar ºi impactul instalãrii unor boli cronice de rinichi asupra unei posibile patologii asociate. Dr. Schiller insistã, în contextul tendinþei generalizate de creºtere a incidenþei afecþiunilor renale ºi a patologiei asociate cu bolile rinichiului, cã devine din ce în ce mai importantã abordarea interdisciplinarã a acestui gen de afecþiuni. ªi aceasta din pricina faptului cã afectarea funcþiei rinichiului poate antrena deteriorarea progresivã a stãrii generale a pacientului, prin afectarea funcþiei celorlalte organe vitale: inimã, pancreas ºi ficat. Statisticile prezentate în cadrul expunerilor de cãtre cei trei medici specialiºti susþin, de altfel, gravitatea impactului pe care îl poate avea în rândul populaþiei afectarea funcþiei renale. Problemã cu atât mai gravã cu cât poate rãmâne vreme îndelungatã nemanifestã, având o evoluþie insidioasã. „Boala cronicã renalã, în stadii iniþiale, nu are semne sau simptome ”, avertizeazã medicul Adalbert Schiller. Care adaugã cã o persoanã bolnavã poate pierde pânã la 90% din funcþia rinichilor pânã la apariþia primelor semne manifeste de boalã.

Tot mai mulþi oameni, afectaþi de probleme renale La nivel internaþional, bolile cronice ale rinichiului afecteazã între 11 ºi 16% din populaþie, procentul fiind în creºtere, în vreme ce la nivel naþional procentul de persoane la care s-a constatat o diminuare a

Diminuarea riscului de îmbolnãvire, posibil printr-un stil de viaþã cât mai sãnãtos

Adina Ionac

funcþiei renale este de aproximativ 8%. Depistarea în faze avansate a afectãrii funcþiei renale plaseazã România într-un context îngrijorãtor, întrucât rezultã cã majoritatea afecþiunilor care afecteazã rinichiul sunt diagnosticate relativ tardiv, în stadiul 3 sau 4 de boalã, atunci când sunt deja instalate leziuni renale ireversibile, iar activitatea funcþionalã a rinichiului este considerabil diminuatã, spune conf. dr. Adalbert Schiller, insistând asupra importanþei unei educaþii medicale în rândul populaþiei, care sã determine prezentarea pacienþilor la medic, pentru efectuarea unui set de investigaþii elementare. „Depistarea la timp ºi tratarea comorbiditãþilor (a bolilor asociate – n.red.) poate sã încetineascã evoluþia bolii”, subliniazã conf. dr. Adalbert Schiller, relevând faptul cã, în caz contrar, se ajunge frecvent la afectarea funcþiei inimii ºi la agravarea oricãrei patologii asociate cu boala cronicã renalã. Medicul nefrolog mai spune ºi cã, de aceea, diagnosticarea precoce a bolii cronice renale, prin efectuarea, mãcar o

datã pe an, a unui examen de urinã, pentru a verifica dacã nu existã cumva în urinã urme de proteine, dar ºi a unui examen de sânge, pentru mãsurarea nivelului creatininei serice, sunt singurele modalitãþi eficiente de prevenþie. ªi prof. dr. Adina Ionac insistã asupra importanþei conºtientizãrii interdependenþei dintre buna funcþionare a rinichiului ºi a inimii. Potrivit acesteia, problemele legate de hipertensiunea arterialã afecteazã un procent de 15% din populaþie. În ce priveºte situaþia de la nivel local, statisticile medicale furnizeazã date cu atât mai îngrijorãtoare cu cât, la nivelul Banatului, mai bine de 50% din totalul populaþiei adulte suferã, se pare, de hipertensiune arterialã. Nici aceastã afecþiune nu este însã neapãrat manifestã în stadii iniþiale, motiv pentru care, apreciazã prof. dr. Adina Ionac, dintr-un total de 6,5 milioane de hipertensivi aflaþi în evidenþe la nivel naþional, doar 3,3 milioane sunt trataþi, în vreme ce, în cazul a peste trei milioane de persoane, aceastã problemã medicalã este necontrolatã corepunzãtor.

Adalbert Schiller

Romulus Timar Similitudini cu aceastã situaþie îngrijorãtoare prezintã ºi statisticile care relevã numãrul cazurilor de diabet zaharat, spune conf. dr. Romulus Timar, specialist în diabet, nutriþie ºi boli metabolice. Acesta precizeazã cã, în partea de vest a þãrii, se aflã în evidenþele medicale 650.000 de persoane bolnave de diabet zaharat, dintre care doar 28.000 sunt pacienþi medicaþi, la care se adaugã însã un numãr foarte mare de persoane în cazul cãrora boala, deºi existã, nu a fost diagnosticatã încã.

Recomandãrile medicilor specialiºti legate de posibilitãþile de evitare a apariþiei unor boli grave au vizat respectarea unor reguli elementare – necesitatea prezentãrii cu regularitate la medic, pentru controlul valorii tensiunii arteriale ºi a nivelului glicemiei, cât ºi renunþarea la obiceiurile nesãnãtoase, indiferent cã este vorba despre fumat, consumul excesiv de alcool sau administrarea de medicamente fãrã avizul medicului. Medicul nefrolog Adalbert Schiller a atenþionat inclusiv asupra riscului administrãrii unor medicamente considerate banale, dar care, pe termen lung, pot avea consecinþe extrem de grave asupra stãrii de sãnãtate. Nici administrarea aºa-numitelor produse naturiste nu este recomandatã fãrã consultarea unui medic, avertizeazã acesta. Care precizeazã cã preparatele din plante, indiferent de forma de prezentare sau de administrare, pot conþine substanþe cu efect nociv asupra organismului. ªi, mai spune el, chiar dacã statisticile medicale nu relevã o corelare directã între consumul scãzut de lichide ºi apariþia litiazei renale (a pietrelor la rinichi – n.r.), este important, pentru susþinerea activitãþii sãnãtoase a rinichiului, consumul de lichide, de pânã la 1.5 - 2 litri pe zi.

Un test de sânge poate detecta riscul de apariþie a bolii Alzheimer cu trei ani înainte Un simplu test de sânge prezice instalarea maladiei Alzheimer cu trei ani înainte, ceea ce ar putea accelera identificarea de noi tratamente care sã amâne sau chiar sã împiedice apariþia acestei boli, au explicat cercetãtorii americani. TIMPOLIS

Acesta este primul test care poate prezice cu acurateþe persoanele care se vor îmbolnãvi de maladia Alzheimer în urmãtorii trei ani, ceea ce ar putea permite o testare precoce pe scarã largã a persoanelor de vârstã mijlocie, pentru identificarea riscului ºi a unor modalitãþi adecvate de reacþie. Experþii considerã cã aceastã descoperire este un mare pas înainte în domeniu, deºi avertizeazã cã existã o serie de complicaþii etice din cauza faptului cã nu existã un tratament eficient

împotriva acestei cumplite boli, conform dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Cu toate acestea, numeroºi oameni de ºtiinþã considerã cã medicamentele sunt ineficiente deoarece boala este diagnosticatã prea târziu ºi cã acest mijloc de testare ar putea da ºansa persoanelor cu risc de îmbolnãvire sã beneficieze mai devreme de tratament. Howard Federoff, cercetãtor la Universitatea Georgetown, din Washington, a prelevat mostre de sânge de la sute de femei ºi bãrbaþi sãnãtoºi, cu vârsta de peste 70 de ani. În urmãtorii cinci ani, unele persoane din acest grup s-au îmbolnãvit de Alzheimer. Mostrele lor de sânge au fost comparate ulterior cu mostrele de sânge ale persoanelor care nu s-au îmbolnãvit. În sângele persoanelor care au început sã se confrunte cu probleme de memorie a fost descoperit un grup de

de 24 de ani un reper al cetãþii

zece grãsimi despre care se considerã cã sunt responsabile de apariþia maladiei Alzheimer, descoperire confirmatã de Howard Federoff pe un al doilea grup de subiecþi. În studiul publicat în revista Nature Medicine, cercetãtorul american a afirmat cã testul poate avertiza cu doi sau trei ani înainte cu privire la riscul de apariþie a maladiei Alzheimer, cu o exactitate de 90%. Howard Federoff a afirmat cã este primul test de sânge care poate prezice cu exactitate dacã o persoanã aparent sãnãtoasã este expusã riscului de a se îmbolnãvi de Alzheimer. De asemenea, aceasta este o metodã mai rapidã, mai ieftinã ºi mai puþin invazivã decât alte metode, precum scanarea creierului ºi puncþiile lombare dureroase. Nu este întru totul clar cum funcþioneazã aceste teste, dar modificãrile detectate în sânge ar putea fi un simp-

tom al deteriorãrii neuronilor, chiar ºi atunci când oamenii par sãnãtoºi. „Un asemenea test este o descoperire interesantã, dar presupune ºi implicaþii etice. Dacã boala se va dezvolta în vii-

tor, oamenii trebuie sã aibã ºansa de fi întrebaþi dacã vor sã ºtie (despre riscuri – n.r.) ºi sã înþeleagã pe deplin implicaþiile”, declarã Doug Brown, de la Alzheimer’s Society din Marea Britanie.


integrame

13 - 16 martie 2014

15

Sotul si sotia au iesit la sfârsit de saptamâna la cumparaturi într-un supermarket. În timp ce sotul împinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere. Ochii i se lumineaza. Oferta la bere: “Cumpara azi o lada de bere si-n loc de 40 lei platesti doar 20”. Entuziasmat, apuca lada s-o bage-n carucior. - Heeei!! Ce faci?, întreaba nervoasa sotia. - Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei îmi iau o lada de bere! - Suntem în criza, dragule, nu ne putem permite! Las-o acolo. Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin. La un moment dat, ajung la raionul Cosmetice. Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage în carucior. - Heeei! ce faci?, sare furios sotul. - Pai, dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 de lei. - La naiba! Si berea te face sa pari frumoasa si e la jumatate de pret! l Stefan cel Mare, dupa o batalie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În departare se vede o padure. Stefan: - În padure! Când ajung în padure, Stefan comanda: - Toata lumea sus în copaci! Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, încep sa se nelinisteasca: - Mai stam asa, Maria Ta?! - Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în padure! Peste un timp, iara: - Sa mai stam, Maria Ta? - Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi! - Da’, Maria Ta,... dar macar caii putem sa-i lasam jos?! l Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa îti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta. Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica. Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. În ea gasea mai multa pasiune si mister. Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amândoua. - Amândoua?, au întrebat ceilalti. - Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gândi ca esti cu cealalta si atunci poti sa stai la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. l - Doctore, am o problema cu mersul la WC dimineata, la ora 5, am scaun..... - Dar asta nu este asa de grav. - Problema este ca ma trezesc la 6. l - Optimistul: paharul e pe jumatate plin. - Pesimistul: paharul e pe jumatate gol. - Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. l Clientul catre ospatar: - Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 10 lei la mine. Ce-mi recomandati? - Un alt restaurant.

de 24 de ani un reper al cetãþii


16

13 - 16 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Timpolis 2037  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you