Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2035 6 - 9 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Balanþa Justiþiei, pusã în pericol de “limba cântarului” melania.cincea@timpolis.ro

P

e 4 martie, premierul Victor Ponta a mers în Parlament cu un Guvern în care a fost invitatã ºi UDMR, conºtientã cã va juca rolul “limbii cântarului”. Pretenþiile acesteia nu au fost fãcute publice, dl Ponta cerând Parlamentului doar votul pentru o nouã compoziþie a Cabinetului, nu ºi pentru un nou program de guvernare. Cum e greu de crezut cã UDMR nu vine cu nicio pretenþie care sã trebuiascã înscrisã în programul de guvernare, opacitatea în privinþa noilor planuri trãdeazã fie pretenþii nerezonabile, fie doar dorinþa premierului de a evita sã ajungã la Preºedinþie pentru votul de investiturã. Lipsa de transparenþã este, însã, de naturã sã nascã suspiciuni. n ultimii ani, UDMR s-a remarcat prin mãsuri îndreptate împotriva anticorupþiei. În 2005, s-a opus, în Guvern, declaraþiilor de avere detaliate ºi publice. Un an mai târziu, tot în Guvern, s-a opus adoptãrii Legii ANI. În acelaºi an, în Parlament, a pus umãrul la respingerea ordonanþei de înfiinþare a DNA. Tot UDMR s-a opus remanierii vreunuia dintre miniºtrii sãi. Apoi, a vrut conflictul de interese dezincriminat de facto ºi a mai vrut ca demnitarii sã fie eliminaþi din categoria celor care rãspund pentru infracþiuni de serviciu. Tot de la UDMR a plecat un proiect ce urmãrea introducerea pe lista lustrabililor a unei întregi categorii profesionale: procurorii. O lege cu dedicaþie, care urmãrea doar sã loveascã în Monica Macovei, apãrãtorul constant al anticorupþiei. ngrijorãtor este faptul cã o eventualã pretenþie a UDMR de a pune piedici, direct sau indirect, luptei anticorupþie ar avea teren fertil. Departamentul de Stat al SUA atrage atenþia, în raportul pe 2013, privind drepturile omului, cã în România, au existat încercãri continue ale unor figuri politice de a compromite independenþa Justiþiei. Imixtiuni in crescendo în treburile Justiþiei confirmau, la bilanþul DNA pe 2013, atât procurorul general al DNA, Laura Kovesi, cât ºi preºedintele ÎCCJ, Livia Stanciu. La rândul lui, directorul SRI, George Maior, a atenþionat asupra pericolului pe care îl reprezintã corupþia la adresa securitãþii naþionale, avertizând asupra sistemelor “profund corupte” care au dus la revolte ale populaþiilor. Premierul Victor Ponta, prezent ºi el la bilanþul DNA, nu ºi-a exprimat îngrijorarea faþã de dimensiunea la care a ajuns corupþia instituþionalizatã. Nici nu s-a simþit dator sã ia distanþã faþã de declaraþiile fãcute de purtãtorul de cuvânt al Executivului, care acuzase DNA cã face poliþie politicã. A þinut doar sã atragã atenþia cã nu mai vrea scurgeri de informaþii în presã ºi sã spunã cãºi doreºte ca arestãrile preventive sã fie excepþii. atitudine care a ridicat semne de întrebare a avut ºi în primãvara anului trecut, la numirea în funcþie a noii conduceri a Parchetului Public. Dupã ce dãduse asigurãri cã nu “va mai comenta” din funcþia publicã activitatea Parchetului, a þinut sã-ºi acorde lui însuºi o derogare: „Nu vreau sã mai vãd, ca anul trecut (în 2012 – n.r.), scene din anii ‘50, cu procurori din vacanþã care cerceteazã oameni de la þarã”. Un mesaj inechivoc. De altfel, ne-am obiºnuit în ultimii doi ani cu asalturi asupra Justiþiei, din partea primuluiministru. Anul trecut, de exemplu, în decurs de doar douã luni, a avut cinci astfel de intervenþii. ecapitulând, avem un nivel de corupþie ce stârneºte îngrijorãri la nivel de strategii de securitate. Avem confirmarea oficialã a presiunilor fãcute asupra Justiþiei. Avem dovezi cã vârful Puterii nu este, de facto, nici aliat în lupta împotriva marii corupþii, nici garant al independenþei Justiþiei. ªi mai avem perspectiva unei noi alianþe guvernamentale ºi a unei noi majoritãþi parlamentare care, date fiind precedentele UDMR în combaterea anticorupþiei, e de naturã sã dea emoþii. E riscant sã fim puºi în situaþia ca dl Ponta sã fie pus sã aleagã dacã vrea ca noi sã trãim “în republica-puºcãrie a lui Macovei sau în republica mea, care respectã drepturile omului”, cum spunea, prin 2011, senatorul UDMR Frunda Gyorgy. Pentru cã una reprezintã drepturile omului în viziunea Ambasadei SUA la Bucureºti, de exemplu, ºi alta, am vãzut, în viziunea unor lideri ai UDMR.

Î

un reper al cetãþii

Radioactivitate “opritã” cu gardul, la Timiºoara l De ani de zile problema treneazã,

fãrã sã se ia mãsuri concrete pentru decontaminarea zonei

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Primãria Timiºoara poate sã-ºi ia adio de la imobilele M.Ap.N. Perioada în care Ministerul Apãrãrii a cedat în serie imobile cãtre Primãria Timiºoara pare sã se fi încheiat. Sãtulã de promisiuni legate de iluzorii proiecte rezidenþiale de care ar putea beneficia angajaþii M.Ap.N., conducerea Armatei spune cã nu va mai ceda niciun imobil din zona centralã a Timiºoarei. Ca atare, Primãria îºi poate lua adio de la planurile de împroprietãrire cu Spitalul Militar sau Garnizoana din Piaþa Libertãþii. pag.3

17 milioane de lei, cheltuite anul trecut pe spaþiile verzi ale Timiºoarei Deºi fosta administraþie Ciuhandu a fost criticatã vehement, chiar de cãtre unii dintre reprezentanþii actualei conduceri a Primãriei Timiºoara, pentru investiþiile astronomice în spaþii verzi, a cãror oportunitate ºi efect erau nu o datã greu de cuantificat, ºi în actuala formulã Primãria Timiºoara continuã sã cheltuie destul de mult pe parcurile, scuarurile ºi rondourile cu flori. Anul trecut, Municipalitatea Timiºoara a cheltuit peste 17 milioane de lei.

Î

pag.6

„Eroul” lui Goma, din „Gherla”, trãieºte la câþiva kilometri de Timiºoara La câþiva kilometri de Timiºoara, la Peciu Nou, trãieºte unul dintre torþionarii fostului regim comunist. Un fost director adjunct al Penitenciarului Gherla. „ªtiam de la alþii cã Istrate e în stare sã-þi dea cep burþii cu degetul mic, cu unghia sã despice, în sus, ºi, fãrã sã se grãbeascã, sã vâre mâna în burtã, sã-ºi înfãºoare maþele pe degete ºi sã le tragã afarã, centimetru cu centimetru – rãmânând calm, politicos, bine crescut”, scria despre Constantin Istrate, Paul Goma, în „Gherla”. La Peciu Nou, localnicii îl numeau „Turnãtorul”. pag.7

O

Parcul Dendrologic Bazoº – de la câini spânzuraþi la Ziua Consulatelor

R

Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþii Nucleare dã asigurãri cã zona contaminatã este “securizatã” cu un gãrduþ de protecþie De aproape opt ani, în nordul Timiºoarei rãmâne activ un focar de contaminare radioactivã, lãsat în urmã de vreo exploatare de petrol din liziera Pãdurii Verzi. Sesizatã din nou de cãtre TIMPOLIS, Comisia Naþionalã pentru

Controlul Activitãþii Nucleare dã asigurãri cã zona este “securizatã” cu un gãrduþ de protecþie. ªi cã investigarea zonei se va relua dupã zece ani, când se va analiza dacã mãsurile luate au fost sau nu eficiente. pag. 4

Se spune cã unul dintre dezavantajele majore ale Timiºoarei, mai ales pe timpul verii, este faptul cã sunt puþine locuri în care se poate evada în naturã. ªag, Albina, Pãdurea Verde ºi lista se cam terminã. Nu mulþi sunt timiºorenii care au mai pus în ultimii ani piciorul printr-o oazã de verdeaþã, situatã relativ aproape de municipiu ºi care apare în toate ghidurile turistice ca una dintre marile atracþii ale zonei: Parcul Dendrologic Bazoº. Deºi ar fi putut fi exploatat ca o zonã de agrement ce ar fi atras cu siguranþã banii orãºenilor amatori de ieºiri în naturã, Parcul Bazoº a rãmas cantonat într-o formã de semipãdure ºi semi-parc, cu dotãri destul de modeste. pag.13


2

social

6 - 9 martie 2014

Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiº, Valentin Moldovan, ºi-a anunþat candidatura la alegerile europarlamentare P.N.Þ.C.D. va candida pe liste proprii la alegerile europarlamentare din acest an, a anunþat liderul P.N.Þ.C.D. Timiº, Valentin Moldovan. ligia.hutu@timpolis.ro

P.N.Þ.C.D., pe liste proprii Foto TIMPOLIS

Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiº, Valentin Moldovan, a anunþat cã, în cadrul Comitetului Naþional de Conducere al partidului, care a avut loc luni, la Bucureºti, s-a luat decizia candidaturii pe liste proprii la alegerile europarlamentare. În plus, spune Valentin Moldovan, chiar dacã nu a purtat încã nicio discuþie oficialã în acest sens, a decis sã îºi depunã candidatura pentru alegerile europarlamentare. “Doresc sã ajut partidul sã acceadã în Parlamentul European”, declarã Valentin Moldovan, care adaugã cã mizeazã pe o poziþionare a sa pe unul dintre primele cinci locuri, “chiar dacã nu printre primele douã”. ªi precizeazã cã, potrivit deciziei conducerii partidului, “finanþarea pentru campanie va veni preponderent de la centru”, în vreme ce în plan local va fi acordat sprijin logistic din partea fiecãrei organizaþii în parte, în relaþionarea cu electoratul. Data anunþatã pentru depunerea candidaturilor este 25 martie, moment pânã la care trebuie adunate cele 200.000 de semnãturi necesare depunerii listelor la Autoritatea Electoralã ºi vor fi depuse aplicaþiile de cãtre toþi membrii P.N.Þ.C.D. care doresc sã reprezinte partidul la alegerile europarlamentare. “Ne dorim ca toate organizaþiile sã fie reprezentate”, spune Valentin Moldovan. Acesta declarã cã regretã faptul cã Alianþa D.A. nu mai poate funcþiona. “Regret ceea ce s-a întâmplat cu Forþa Civicã, am avut o colaborare bunã”,

Valentin Moldovan spune Valentin Moldovan, spunând cã, potrivit informaþiilor de care dispune, F.C. nu va putea candida pe liste proprii la alegerile europarlamentare din acest an, întrucât nu a reuºit, pânã la finele anului trecut, sã depunã la Tribunalul Bucureºti listele actualizate, cu cele 25.000 de semnãturi necesare, din minimum 18 judeþe ºi Bucureºti, în vederea reconfirmãrii ca partid. “Reprezentanþii F.C. vor putea candida doar pe listele altor partide”, susþine Valentin Moldovan.

Laurenþiu ªtefãnescu: “F.C. va depune liste proprii” Preºedintele F.C. Timiºoara, Laurenþiu ªtefãnescu, spune, însã, cã informaþia potrivit cãreia F.C. nu va putea depune liste proprii de candidaþi la europarlamentare e eronatã, aceasta bazându-se pe o cutumã interpretatã greºit ºi care nu este funcþionalã. Cutumã ce face referire la obligaþia fiecãrui partid, prevãzutã în articolul 27 din Legea partidelor politice, 14/2003, de a-ºi ac-

tualiza în fiecare an preelectoral listele de membri. Potrivit respectivelor prevederi, toate formaþiunile care doresc sã participe la competiþiile electorale din 2014 ar fi trebuit sã depunã, pânã la finele lui 2013, la Tribunalul Bucureºti, listele cu semnãturile a 25.000 de membri, domiciliaþi în cel puþin 18 dintre judeþele þãrii ºi Capitalã, însã nu mai puþin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeþe ºi municipiul Bucureºti. Laurenþiu ªtefãnescu, mai spune cã F.C. va depune, pânã la termenul limitã listele cu candidaþii proprii pentru alegerile europarlamentare. Referindu-se, la începutul acestui an, la faptul cã, potrivit informaþiilor care figureazã pe site-ul Tribunalului Bucureºti, F.C. este singurul partid care nu a depus, pânã la finalul lui 2013, listele care sã îi îngãduie reconfirmarea, secretarul general adjunct al F.C., Valentin ªuvar, a catalogat procedura reînscrierii drept “un exces de zel” ºi a menþionat cã nu existã mãsuri sancþionatorii în Legea Partidelor: “Reînscrierea este un exces de zel, nu va fi nici un fel de problemã pentru Forþa Civicã”.

Benzinãriile din zona de vest a þãrii, în atenþia Gazprom Compania petrolierã NIS Petrol, divizia din Serbia a gigantului rus Gazprom Neft, ºi-a propus sã ajungã la o cotã de 10% pe piaþa benzinãriilor din România, dupã anul 2015, ºi analizeazã, în acest moment, orice posibilitate pentru a atinge aceastã þintã, inclusiv achiziþia de staþii deja existente. TIMPOLIS

„Am informat toate companiile de pe piaþã cã suntem interesaþi de achiziþia de staþii ºi aºteptãm sã vedem care oferte sunt cele mai interesante. Zona din vestul României este prioritarã, fiind în apropierea rafinãriei noastre din Pancevo, Serbia, dar vrem sã devenim un jucãtor naþional, astfel cã nu putem ignora nicio parte a þãrii”, declarã, citatã de Agerpres, Ileana Sorina Bãlþatu, director executiv al companiei.

Ea a fost întrebatã dacã existã discuþii mai avansate cu Petrom, în condiþiile în care, în ultimul an, au existat informaþii în piaþã despre faptul cã cele douã companii ar negocia pentru ca NIS sã preia mai mult de 100 de staþii Petrom. „Cu Petrom discutãm varii proiecte, este unul dintre partenerii noºtri pentru achiziþia de carburanþi. În ceea ce priveºte negocierile pentru achiziþia de staþii, ne-am exprimat disponibilitatea faþã de Petrom, dacã vor avea dorinþa sã-ºi reorganizeze portofoliul, fiind cea mai mare companie petrolierã din þarã, cu cel mai mare numãr de benzinãrii. Ne-au rãspuns cã în acest moment îºi reorganizeazã portofoliul”, mai spune Ileana Sorina Bãlþatu. NIS Petrol a deschis, pânã acum, 15 staþii sub brandul Gazprom pe piaþa din România ºi are în plan dublarea numãrului de benzinãrii pânã la finele acestui an.

Primãria Timiºoara anunþã investiþii de aproape douã milioane de lei în ºcolile din oraº

ligia.hutu@timpolis.ro

Viceprimarul liberal al Timiºoarei, Dan Diaconu, anunþã cã Municipalitatea a aprobat lista investiþiilor care vor fi fãcute în decursul acestui an în instituþiile de învãþãmânt din oraº. Suma totalã care va fi investitã de la bugetul local în ameliorarea infrastructurii educaþionale este de 2,7 milioane de lei. Din aceºti bani se vor achiziþiona

300 de calculatoare, 30 de videoproiectoare, 20 de table smart-board, dar ºi sisteme de supraveghere video ºi de alarmare anti-efracþie. În plus, mai spune Dan Diaconu, vor fi achiziþionate ºi echipamente specifice liceelor tehnologice sau unitãþilor de învãþãmânt care desfãºoarã activitãþi specifice în anumite domenii ºi care necesitã laboratoare mobile pentru curent alternativ ºi curent continuu, aºa cum este cazul Colegiului Tehnic “Regele Ferdinand I”, sau manechine pentru resuscitare ºi simulatoare de injecþii pentru elevii care studiazã la Colegiul “Ana Aslan”. “Educaþia este o prioritate majorã a acestei administraþii”, spune viceprimarul Dan Diaconu, care a specificat faptul cã investiþiile în educaþie reprezintã investiþii în viitorul oraºului. Din fondurile alocate de Municipalitate pentru investiþii menite sã amelioreze infrastructura unitãþilor de învãþãmânt din Timiºoara vor mai fi realizate ºi rampe de acces pentru persoanele cu dizabilitãþi, la zece instituþii ºcolare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Este un gest de normalitate pentru accesibilizarea sistemului educaþional de la noi”, spune Dan Diaconu. Referitor la reabilitarea unor imobile în care funcþioneazã unitãþi de învãþãmânt, viceprimarul Dan Diaconu a precizat cã a fost semnat deja contractul de execuþie pentru reabilitarea imobilului de pe strada Gheorghe Doja nr. 27 - 29, în care vor fi amenajate spaþii noi pentru procesul educaþional. „Astfel, elevii de la Liceul «Grigore Moisil» ºi ªcoala Generalã 22 vor putea sã înveþe în condiþii mai bune din aceastã toamnã, iar de la începutul anului ºcolar 2014 - 2015, parte din promisiunea ca ºcoala sã se desfãºoare doar de dimineaþã în Timiºoara, permite acestui liceu ca toate cursurile sã se desfãºoare într-un singur schimb”, spune Dan Diaconu. Deºi termenul asumat pentru finalizarea lucrãrilor este de nouã luni, viceprimarul promite cã se va încerca finalizarea înainte de momentul începerii viitorului an ºcolar, situaþie în

Foto Constantin DUMA

Educaþia reprezintã una dintre prioritãþile majore ale actualei administraþii, susþine viceprimarul Dan Diaconu. Care anunþã cã au fost repartizate fondurile de la bugetul local destinate dotãrii unitãþilor de învãþãmânt din Timiºoara ºi cã acestea vor permite, pe lângã efectuarea unor achiziþii, reabilitarea corpului de clãdire aparþinând Liceului “Grigore Moisil” în care se desfãºoarã cursurile claselor primare.

Viceprimar Dan Diaconu care va deveni practic posibilã derularea provesului de învãþãmânt exclusiv de dimineaþã, întrucât vor putea fi puse la dispoziþia elevilor ºi a cadrelor didactice 18 noi sãli de clasã, pentru nevoile elevilor din ciclul primar. În afarã de suplimentarea numãrului de sãli de clasã, se va investi în

realizarea unei sãli de sport, a unui spaþiu dedicat activitãþilor de tip afterschool ºi unui laborator pentru informaticã ºi activitãþi care necesitã dotãri multimedia. Din cele 2,7 milioane de lei, 1,95 de milioane de lei vor merge înspre investiþia de la Liceul “Grigore Moisil” mai presupune


eveniment

6 - 9 martie 2014

3

Primãria Timiºoara poate sã-ºi ia adio de la imobilele M.Ap.N. l Ministerul Apãrãrii nu mai e dispus sã cedeze niciun spaþiu central Municipalitãþii Perioada în care Ministerul Apãrãrii a cedat în serie imobile cãtre Primãria Timiºoara pare sã se fi încheiat. Sãtulã de promisiuni legate de iluzorii proiecte rezidenþiale de care ar putea beneficia angajaþii M.Ap.N., conducerea Armatei spune cã nu va mai ceda niciun imobil din zona centralã a Timiºoarei. Ca atare, Primãria îºi poate lua adio de la planurile de împroprietãrire cu Spitalul Militar sau Garnizoana din Piaþa Libertãþii.

Perioada cedãrii de spaþii ºi terenuri a trecut Pentru cã în ultimii ani M.Ap.N. a fost un soi de bancã funciarã pentru administraþia localã ºi judeþeanã, de la care s-au tot luat terenuri ºi imobile fãrã sã se dea ceva în schimb, TIMPOLIS i-a solicitat sã precizeze câte terenuri a cedat în anii 2011, 2012 ºi 2013 Consiliului Judeþean Timiº ºi Primãriei Timiºoara, pe ce suprafaþã ºi ce a primit în schimbul acestor terenuri cedate. “M.Ap.N. a transmis, în anul 2011, un imobil în totalitate ºi o parte dintr-un alt imobil, iar în perioada 2012 - 2013 nu a existat niciun act normativ de transmitere a unor imobile sau pãrþi de imobile cãtre autoritatea publicã sau judeþeanã”, spun reprezentanþii M.Ap.N. Aceºtia precizeazã, în ceea ce priveºte beneficiile obþinute în urma acestor cedãri, cã “Consiliul Local al Municipiului Timiºoara se obligã sã transfere în domeniul public al Statului ºi în administrarea M.Ap.N., conform legii, 33

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primãria îºi poate lua adio de la planurile de împroprietãrire cu Spitalul Militar la sutã din numãrul de locuinþe realizate, dar nu mai puþin de 300 de unitãþi locative ºi terenul aferent acestora.” În acest caz este vorba despre acordul din 2010 dintre M.Ap.N ºi Primãria Timiºoara, prin care terenul ºi imobilele din incinta fostelor unitãþi militare de pe Calea Aradului ºi de pe strada Dimineþii (în total, peste ºapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinþe colective A.N.L., în trei ani de la preluarea imobilelor. Consiliul Local Timiºoara se obliga cu acea ocazie sã treacã în domeniul public al Statului ºi în administrarea M.Ap.N., un procent de 33% din numãrul de locuinþe realizate ºi terenul aferent acestora. Primãria Timiºoara justifica acest transfer prin faptul cã se confruntã cu un numãr mare de solicitãri privind atribuirea de locuinþe, atât din partea familiilor eva-

cuate din imobile retrocedate, din partea tinerilor, pentru locuinþe A.N.L., cât ºi a altor categorii de persoane, iar Timiºoara nu dispune de o locaþie, pentru a putea sã satisfacã astfel de cereri. Deºi Municipalitatea invoca, astfel, o situaþie de urgenþã, presantã, pânã la urmã, acest proiect a rãmas tot blocat, deºi anul trecut a expirat scadenþa termenului în care Primãria, atunci când a preluat terenurile de la M.Ap.N., a promis cã se va demara construcþia imobilelor A.N.L.

“S-a vãzut ce a fãcut Primãria cu Cazarma U” ªi deoarece în ultimii doi ani Primãria Timiºoara a tot vorbit despre “iminenta” preluare a multor dintre imobi-

lele deþinute în zona centralã de cãtre M.Ap.N., TIMPOLIS a solicitat oficialilor ministeriali sã precizeze cum vãd intenþia Primãriei Timiºoara de a prelua aproape toate spaþiile M.Ap.N. din zona centralã a Timiºoarei (inclusiv, clãdirea Garnizoanei ºi a Centrului Militar, precum ºi Spitalul Militar). Rãspunsul M.Ap.N. este categoric: “Imobilele situate în zona centralã a municipiului Timiºoara (Comenduirea Garnizoanei, Centrul Militar Zonal, Spitalul Militar) sunt folosite de structuri ale M.Ap.N. dislocate în Garnizoana Timiºoara ºi, prin urmare, nu se poate pune problema disponibilizãrii acestora în perspectivã”. Ca atare, Primãria poate sã-ºi ia adio de la orice intenþii de a deveni proprietarã peste aceste spaþii. Fost ºef al Centrului Militar Judeþean ºi actual secretar al Camerei Deputaþilor, parlamentarul timiºean Ni-

culae Mircovici susþine cã Primãria Timiºoara ar trebui sã-ºi gestioneze mai bine propriul patrimoniu, ºi sã “uite” de patrimoniul M.Ap.N. din Timiºoara. “Spitalul Militar este al Armatei de când a fost construit, pe vremea austriecilor. Armata deja a cedat destul de multe spaþii ºi terenuri în Timiºoara. Primãria Timiºoara sã-ºi vadã mai bine de propriul patrimoniu ºi, în loc sã-ºi doreascã Spitalul Militar, sã investeascã în acea clãdire ce se dorea a fi a Spitalului Municipal, de pe Calea Torontalului, în care s-au bãgat foarte mulþi bani ºi care, dacã nu este reabilitatã, în curând se va dãrâma”, declarã parlamentarul timiºean. Niculae Mircovici mai spune cã felul în care aratã ºi azi Cazarma U, din Piaþa Mãrãºti, e o mostrã sugestivã a gestionãrii de cãtre Primãrie a spaþiilor primite de la M.Ap.N. “Cazarma U este o dovadã a incompetenþei Primãriei, iar felul în care aratã acum este o ruºine pentru Timiºoara, oraº cu pretenþii de capitalã culturalã. Cum se încadreazã acea clãdire, în stadiul în care e acum, în zona istoricã a municipiului? De ce ºi-a dorit-o Primãria atât de mult?”, se întreabã deputatul timiºean. Se ºtie cã argumentul folosit de Primãrie pentru preluarea de spaþii de la M.Ap.N. a fost cã o parte din aceste clãdiri, nefiind folosite, nu sunt întreþinute corespunzãtor ºi reprezintã „o patã pe obrazul Timiºoarei”, aºa cum s-a spus mereu pânã când, de exemplu, Municipalitatea a primit de la M.Ap.N. Cazarma „U”. Dupã care a vândut-o cu zece milioane de euro, bani cu care e greu de spus ce s-a realizat în municipiu. Cert este cã ºi acum clãdirea aratã tot la fel de dãrãpãnatã, iar Primãria Timiºoara pare sã fi uitat brusc discursurile legate de „pata pe obrazul municipiului”.

Buget de cheltuieli neprevãzute pentru „Big-brother”-ul anti-criminalitate de la Timiºoara l

Deºi e greu de estimat ce ar putea apãrea neprevãzut la montarea de camere video în intersecþii

Alocarea unei cote-pãrþi din bugetul proiectelor de investiþii pentru cheltuieli neprevãzute pare sã fi devenit o constantã în cazul a foarte multe dintre achiziþiile Primãriei Timiºoara. Municipalitatea a prevãzut un astfel de buget ºi pentru celebrul proiect de supraveghere video pentru creºterea siguranþie în municipiu, deºi e greu de estimat ce ar putea apãrea neprevãzut la montarea de camere video în intersecþii.

Cheltuieli neprevãzute la ordinea zilei Primãria Timiºoara a publicat, recent, anunþul de achiziþie pentru realizarea de lucrãri de execuþie a unui sistem de monitorizare video, în cadrul mult-discutatului proiect intitulat „Sistem de supraveghere pentru creºterea siguranþei ºi prevenirea criminalitãþii în municipiul Timiºoara”. Valoarea totalã estimatã a con-

tractului este de aproape trei milioane de lei, fãrã TVA. Foarte interesant este cã peste 82.000 de lei din bugetul proiectului este cota-parte alocatã pentru cheltuieli diverse ºi neprevãzute, alocare bugetarã care tinde sã devinã o constantã pe tot mai multe proiecte ale Primãriei Timiºoara, indiferent de specificul lor. În cazul de faþã, este greu de spus ce ar putea apãrea neprevãzut la montarea de camere video în intersecþii, pentru cã nu e o lucrare care sã presupunã sãpãturi cu perforãri de cabluri sau vreun proiect „cu surprize”, cum poate fi, de exemplu, cel al pasajului subteran din zona Michelangelo. Pe aceeaºi temã a cheltuielilor neprevãzute, un scandal ce a dus inclusiv la interpelãri parlamentare a iscat un alt proiect derulat de Municipalitate – „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”. Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA. Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor

de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect ºi la faptul cã acest gen de alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local.

“Fãrã personal suficient pentru a urmãri filmãrile, investiþia e inutilã” În ceea ce priveºte proiectul „Sistem de supraveghere pentru creºterea siguranþei ºi prevenirea criminalitãþii în municipiul Timiºoara”, acesta face parte din lista de proiecte prioritare din Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creºtere Timiºoara. Acesta prevede achiziþionarea ºi instalarea unui sistem de supraveghere video, în timp real, cu ajutorul a 94 de camere video, care vor fi montate în 13 locaþii publice, conside-

rate de interes general, ale oraºului, precum ºi amenajarea unui dispecerat central de monitorizare în cadrul Poliþiei Locale. Valoarea totalã a acestui proiect, finanþat din fonduri europene, este de 3.999.719 lei, iar contribuþia proprie a Primãriei Timiºoara se ridicã la suma de 126.841 de lei, adicã 2% din valoarea eligibilã a proiectului, la care se adaugã cheltuielile neeligibile aferente proiectului. Implementarea acestui proiect es-

te, însã, privitã deocamdatã cu scepticism de unii timiºoreni. „Nu e suficient sã pui camere video în intersecþii. Fãrã personal suficient pentru a urmãri filmãrile, investiþia e inutilã. ªi nu ºtiu dacã e o activitate care poate fi gestionatã de Poliþie Localã, probabil cã ar trebui personal de specialitate pentru urmãrirea camerelor video în timp real”, este de pãrere Cristea Savu, liderul Asociaþiei Profesionale a Taximetriºtilor Independenþi din Timiºoara. (B.P.)

de 24 de ani un reper al cetãþii


4

anchetã

6 - 9 martie 2014

Radioactivitate “opritã” cu gardul, la Timiºoara l De ani de zile problema treneazã, fãrã sã se ia mãsuri concrete

pentru decontaminarea zonei

Garda de Mediu nu are detector de radioactivitate Deocamdatã lucrurile rãmân deci în aºteptare în aceastã zonã din nordul Timiºoarei, apropiatã mai mult de municipiu decât de Dumbrãviþa. Rãmâne de vãzut dacã aºteptarea va dura zece ani, aºa cum spun specialiºtii C.N.C.A.N. Însã sunt mari ºanse sã se întâmple acest lucru, pentru cã, pânã una alta, C.N.C.A.N. rãmâne singura instituþie cu competenþe directe

Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþii Nucleare dã asigurãri cã zona contaminatã este “securizatã” cu un gãrduþ de protecþie De aproape opt ani, în nordul Timiºoarei rãmâne activ un focar de contaminare radioactivã, lãsat în urmã de vreo exploatare de petrol din liziera Pãdurii Verzi. Sesizatã din nou de cãtre TIMPOLIS, Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþii Nucleare dã asigurãri cã zona este “securizatã” cu un gãrduþ de protecþie ºi cã investigarea zonei se va relua dupã zece ani, când se va analiza dacã mãsurile luate au fost sau nu eficiente. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Radiaþii care nu “sar” gardul În urmã cu mai mult de ºapte ani, TIMPOLIS trãgea un semnal de alarmã asupra unei mostre de gestionare tipic româneascã a unei contaminãri radioactive grave a unui teren care e la limita dintre comuna Dumbrãviþa ºi Timiºoara. În februarie 2006, o echipã a Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare a fãcut o investigaþie referitoare la contaminarea radioactivã a unei zone situate la liziera pãdurii, în apropierea municipiului, ca urmare a unor deversãri de ape de zãcãmânt din trecut, asociate cu exploatarea de gaze naturale. În urma mãsurãtorilor ºi a analizelor de specialitate s-a confirmat existenþa contaminãrii radioactive a solului în zona indicatã, identificându-se o situaþie de expunere cronicã la radiaþii, ca urmare a unor activitãþi din trecut. La acel moment, C.N.C.A.N. a solicitat administratorului sondei efectuarea unor studii de specialitate referitoare atât la contaminarea radioactivã din Dumbrãviþa, cât ºi

la riscurile radiologice asociate cu activitãþile specifice de extracþie ºi prelucrare a þiþeiului ºi gazelor naturale desfãºurate pe teritoriul întregii þãri, precum ºi marcarea ºi restricþionarea accesului în zona contaminatã. Dupã o perioadã destul de lungã, reprezentanþii C.N.C.A.N. nu au identificat progrese legate de marcarea ºi restricþionarea accesului în zona contaminatã. Au dispus, din nou, mãsuri de remediere a problemei. Lucru care nu s-a mai întâmplat. Pur ºi simplu, a fost împrejmuitã zona cu un gãrduþ ºi au fost puse plãcuþe de avertizare. ªi acelea au fost furate în mod constant, probabil de persoane care au teren în zonã ºi care nu voiau sã le arate clienþilor veniþi sã cumpere pãmânt cã existã posibilitatea sã-ºi facã o casã în preajma unui teren cu o radioactivitate cu mult peste limitele normale admise. Culmea e cã, acum, la mai bine de opt ani de la acel moment, lucrurile nu stau diferit. TIMPOLIS a fãcut în acest sens o adresã cãtre Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþii Nucleare în care întreba instituþia publicã cu competenþe directe în acest sens dacã au fost organizate acþiuni ulterioare de control ºi monitorizare ºi ce mãsuri au fost luate. Reprezentanþii C.N.C.A.N. ne-au transmis cã instituþia a solicitat companiei responsabile sã evalueze situaþia radiologicã a amplasamentului contaminat ca urmare a unor deversãri de ape de zãcãmânt ºi i-a cerut sã propunã ºi sã implementeze mãsuri de remediere a zonei. “Ca urmare a solicitãrii noastre, s-au efectuat mãsurãtori în zona canalului de deversare, care au pus în evidenþã cã valorile nivelurilor de radioac-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tivitate sunt mai mari decât valoarea fondului natural al zonei. Mãsurãtorile de radioactivitate au fost completate cu evaluãri de securitate radiologicã succesive, ultima finalizatã la sfârºitul anului 2012”, mai spun reprezentanþii C.N.A.C.N. Astfel, din rãspunsul instituþiei reiese cã, deºi situaþia nu a fost remediatã, din punct de vedere al radioactivitãþii, lucrurile au rãmas în aproximativ acelaºi stadiu. ªi mai spectaculos este însã setul de mãsuri decis “pe baza ultimei analize, în anul 2013”. Astfel, specialiºtii au hotãrât sã continue “protecþia cu gãrduþ”, precizând cã “C.N.C.A.N. a decis împrejmuirea ºi marcarea zonei canalului pentru prevenirea accesului populaþiei ºi al animalelor” ºi “monitorizarea periodicã a zonei împrejmuite pentru a controla starea barierelor ºi a interveni în caz de necesitate”. Intervenþia ar presupune, se deduce, eventual, refacerea gãrduþului. C.N.C.A.N. mai spune însã cã a decis ºi o altã mãsurã “de perspectivã”: “Reluarea analizelor de securitate dupã zece ani ºi luarea unei decizii asupra menþinerii soluþiei existente sau posibilitatea adoptãrii unei alte soluþii optime”. Ca atare, dupã un deceniu specialiºtii C.N.C.A.N. vor face din nou verificãri în zonã, pentru a constata dacã… a fost sau nu bunã decizia luatã. Oficialii instituþiei sunt de pãrere cã “soluþia aceasta asigurã cã dozele maxime pentru populaþie sunt menþinute cu cel puþin un ordin de mãrime mai mic decât limitele prevãzute de legislaþia în vigoare”, ºi, mai mult, pluseazã, susþinând cã “în prezent zona nu este decontaminatã ºi, conform celor precizate, nici nu se impune decontaminarea acesteia.”

în acest domeniu, iar structura localã de control în domeniul protecþiei mediului – respectiv Garda de Mediu – nu are nici mãcar detector de radioactivitate, deºi, teoretic, are competenþe pe acest domeniu. “A existat aceastã sesizare veche, din zona Dumbrãviþa, însã de atunci nu am mai avut sesizãri legate de valori de radioactivitate depãºite în Timiº. Însã C.N.C.A.N. este insti-

tuþia cu atribuþii directe pe acest segment. Teoretic, avem ºi noi competenþe, însã nu detector de radioactivitate. De altfel, Garda de Mediu nu are niciun fel de laborator”, ne-a declarat comisarul-ºef al Gãrzii de Mediu din Timiº, Mariana Lorinczi. Aspect care ridicã o întrebare: în aceste condiþii, cum se pot detecta depãºirile valorilor de radioactivitate din judeþ?

Rãbdare, dureazã “doar” 750 de ani ca zona contaminatã sã-ºi înjumãtãþeascã potenþialul radioactiv Ironic, reprezentanþii administraþiei locale din Dumbrãviþa spuneau cã, probabil, lumea ar trebui sã mai aºtepte, pentru cã nu dureazã “decât” 750 de ani ca zona contaminatã sã-ºi înjumãtãþeascã potenþialul radioactiv... De mai multe ori intervenþiile din zonã fuseserã amânate, conform aceloraºi reprezentanþi ai administraþiei locale, pentru cã iarna nu se putea lucra, întrucât era pãmântul îngheþat, iar vara sunt buruieni... În mod normal, pãmântul contaminat radioactiv ar fi trebuit sã fie excavat ºi dus din zonã, problema fiind rezolvatã cu 50 60 de camioane de pãmânt duse la Depozitul de Deºeuri Radioactive din Feldioara Braºov. Problema nu le este în niciun caz indiferentã localnicilor, care vorbesc ºi în prezent despre aceastã problemã pe forumul site-ului local www.dumbravitatimis.ro. “În afarã de TIMPOLIS, nu mai spune nimeni nimic despre subiectul acesta. Ar trebui ºoptit ceva ºi altor «canale de informare» locale sau poate chiar la nivel naþional” , spune unul dintre utilizatorii respectivului forum. “Eu rãmân surprins (locuiesc în Vest, acum însã am cumpãrat un teren în Dumbrãviþa, de acolo aflând de aceastã problemã) cum ceva de o asemenea gravitate e

pus în coº ºi nimeni nu face nimic. Am trimis notificãri la primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, cât ºi agenþiei care a fãcut mãsurãtorile, precum ºi Primãriei din Dumbrãviþa. Este neacceptabil sã existe o zonã cu radioactivitate crescutã atât de aproape de oraº ºi de orice zonã rezidenþialã. Se impune în mod logic de urgenþã reabilitarea zonei (excavãri, mutarea solului excavat) pentru a reduce efectele. Pãrerea mea sincerã e cã Timiºoara e mai afectatã decât Dumbrãviþa (datã fiind locaþia: toatã partea de nord e afectatã)”, scrie un alt localnic pe forumul dumbravitatimis.ro. Anul trecut problema a fost readusã în discuþie în contextul în care noi exploatãri de gaze naturale sau petrol acelaºi tip se doresc a fi iniþiate pe raza localitãþii Giarmata Vii. În acest sens, Partidul Verde, prin Organizaþia Localã Ghiroda, a fãcut o adresã cãtre Agenþia de Mediu Timiº, în care aminteºte ceea ce s-a întâmplat în cazul exploatãrii de la Dumbrãviþa. În apelul transmis se aminteºte faptul cã existã un grav precedent de contaminare radioactivã a solului din localitate (în zona de lângã Giarmata Vii), ca urmare a exploatãrii zãcãmintelor de gaze, cu deversarea apei de zãcãmânt în canalul situat la liziera pãdurii, ceea ce

a determinat “acumularea de radionuclizi din seriile naturale ale uraniului ºi thoriului, provocând o expunere cronicã la radiaþii, pentru locuitorii din zonã”. În acest context, þinând cont de riscurile radiologice asociate cu activitãþile specifice de extracþie ºi prelucrare a þiþeiului ºi gazelor naturale, precum ºi de faptul cã extinderea zonelor rezidenþiale în perimetrul comunelor Ghiroda, Giarmata Vii ºi Dumbrãviþa - Pãdurea Verde a cunoscut în ultimii ani o creºtere intensã, reprezentanþii Partidului Verde îºi exprimã îngrijorarea faþã de o potenþialã avizare de mediu pentru desfãºurarea activitãþilor în perimetrul sau în apropierea acestor zone intens populate: “Facem apel, pe aceastã cale, la iniþierea ºi continuarea, de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº, a tuturor demersurilor necesare pe lângã toate organismele naþionale abilitate, pentru alocarea resurselor financiare ºi decontaminarea zonei afectate, care reprezintã o ameninþare continuã la sãnãtatea ºi viaþa locuitorilor comunelor menþionate, a municipiului Timiºoara, cât ºi a turiºtilor veniþi pentru agrement la Pãdurea Verde”, a precizat conducerea Organizaþiei Locale Ghiroda a Partidului Verde.


cazuisticã

6 - 9 martie 2014

5

Furtul de fier vechi ia din nou amploare la C.F.R. Sindicate: „Se furã în special de pe tronsoanele puþin circulate din Timiº”

Furturile de fier vechi continuã sã fie una dintre principalele cauze de pierderi ºi degradare a infrastructurii feroviare, procesul fiind accentuat de „pãrãsirea” unor sectoare de cale feratã sau slaba utilizare a acestora, precum ºi lipsa personalului pentru pazã, aspecte valabile ºi în Timiº.

Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier susþine cã furturile de materiale feroase continuã sã afecteze ºi în Timiº starea ºi siguranþa infrastructurii feroviare. „Hoþii de fier acþioneazã inclusiv în zona Timiºoarei, a staþiilor de triaj cum este Timiºoara Sud. În general, se furã mult din zonele unde se circulã puþin sau deloc, sau unde nu existã

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Îngrijorãri parlamentare Furtul de componente de cale feratã a ajuns la un asemenea nivel încât recent a fãcut obiectul mai multor interpelãri parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Interne, în care se semnaleazã proporþiile ºi consecinþele furtului generalizat care afecteazã unele sectoare feroviare. „România ar putea fi obligatã sã returneze un miliard de euro Uniunii Europene întrucât calea feratã de pe ruta Bucureºti - Constanþa, modernizatã ºi realizatã cu bani din fondurile europene, nu funcþioneazã la parametrii stabiliþi din cauza furturilor de componente de siguranþã de pe traseu”, se aratã într-una dintre aceste interpelãri, semnate de deputatul Mihãiþã Gãinã. Acesta solicitã, totodatã, M.A.I. sã precizeze cât de pregãtite, dotate ºi motivate sunt Serviciile Poliþiei Feroviare sã asigure siguranþa transporturilor pe cãile ferate. Rãspunsurile date de M.A.I. la aceste interpelãri au fost pe lângã subiect, cu precizãri de genul „s-a luat mãsuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat în sectorul transporturilor, cu accent pe combaterea evaziunii fiscale”, sau „s-a acþionat pentru intensificarea cooperãrii poliþieneºti internaþionale în cadrul Uniunii Europene, cât ºi cu statele vecine, inclusiv prin realizarea de acþiuni comune”, chestiuni care nu au nicio legãturã cu chestiunea sesizatã, respectiv, cu agravarea fenomenului de furt de fier vechi de pe tronsoanele de cale feratã.

C.F.R. a cerut sprijinul SUA ºi al Israelului Faptul cã situaþia este din ce în ce mai gravã este demonstratã ºi de faptul cã anul trecut conducerea C.F.R. a cerut ajutorul SUA ºi al Israelului pentru consiliere pe problema pazei patrimoniului feroviar. Astfel, în 2013 reprezentanþii C.F.R. au purtat discuþii cu reprezentanþii Ambasadelor SUA ºi Israelului pentru identificarea unor soluþii în vedera stopãrii furturilor din reþeaua fe-

roviarã, care anul trecut au generat pagube de peste zece milioane de euro. Conducerea C.F.R. preciza cã existã protocoale ºi memorandumuri cu instituþiile din subordinea Ministerului de Interne pentru asigurarea pazei cãilor ferate, care prevãd cheltuieli anuale de 22,5 milioane de lei , însã banii ar urma sã fie suportaþi din bugetul Ministerului de Interne, care, evident, nu a avut astfel de sume prevãzute în buget.

Rezervele de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate, epuizate Un document intern al C.F.R., fãcut public anul trecut, arãta cã la nivelul companiei nu mai sunt rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate de hoþi. Conform aceluiaºi document, furturile au crescut în ultima perioadã, ºi durata unei cãlãtorii creºte ºi ea, din cauza verificãrilor. “În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaþiile nu mai dau indicaþii în legãturã cu starea de liber sau ocupat a liniilor, circulaþia între staþii se face prin înþelegere telefonicã «cale liberã», fiind necesare mãsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor ºi macazelor, fapt ce conduce la mãrirea duratei de parcurs a trenurilor, la aºteptarea eliberãrii liniilor din staþii ºi a liniei curente”, explicã oficialii C.F.R. Verificãrile suplimentare prelungesc timpul de mers pe o distanþã de circulaþie în medie cu cinci - ºapte minute, în funcþie de condiþiile de circulaþie, ajungându-se astfel la întârzieri de 60 de minute sau chiar mai mari. Pe lângã prejudiciile aduse publicului cãlãtor, aceste

situaþii presupun ºi eforturi de naturã tehnicã ºi financiarã pentru C.F.R., care trebuie sã înlocuiascã echipamentele furate. Potrivit rapoartelor C.F.R. – care e societatea cea mai afectatã de aceste furturi – numãrul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rãmân neidentificaþi în majoritatea situaþiilor, a crescut, iar valoarea pagubelor s-a majorat ºi ea corespunzãtor, de la 1,29 milioane lei, în 2007, ºi 4,6 milioane lei, în 2008, la peste zece milioane lei, în 2012 ºi 2013. Acum doi ani intra în vigoare Ordonanþa 31, care instituia interdicþia achiziþionãrii de la persoanele fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviarã, de tipul ºinei de cale feratã, al pieselor aparatelor de cale, a materialului mãrunt de cale, contraºinelor, pãrþilor componente ale instalaþiilor de siguranþã a circulaþiei, cablurilor de semnalizare ºi telecomunicaþii feroviare, componentelor instalaþiilor de verificare, componentelor materialului rulant. Guvernul a interzis firmelor care lucreazã cu deºeuri industriale reciclabile sã mai cumpere de la persoane fizice materiale metalice feroviare, precum ºina de cale feratã, argumentând cã furturile de materiale a ridicat suma pagubelor la peste zece milioane lei anual ºi afecteazã grav siguranþa circulaþiei trenurilor. Firmele care încalcã interdicþia sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 ºi 40.000 de lei, anularea autorizaþiei de colectare ºi plata unui “tarif de despãgubire” în valoare egalã cu cea a elementelor feroviare sustrase, cãtre compania feroviarã afectatã. În ciuda acestor prevederi, reprezentanþii Regionalei C.F.R. spun cã nu au auzit sã fi existat în Timiº vreun caz de

Anual, pe raza Regionalei timiºorene sunt înregistrate peste 150 de furturi mari de materiale feroase, care genereazã un prejudiciu de peste 2,6 milioane de lei, adicã jumãtate de milion de euro.

amendare sau închidere a unui centru de colectare a fierului vechi sau a unei alte firme de acest gen care a cumpãrat deºeuri feroase furate de la C.F.R. În Timiº, cel puþin, se pare cã aceste noutãþi legislative nu au avut niciun efect, furtul de materiale feroase de la C.F.R. menþinându-se constant. O explicaþie este legatã de faptul cã mai existã multe centre de colectare care funcþioneazã clandestin, fãrã autorizaþiile de rigoare, caz în care controalele ºi amenzile le ocolesc. Doar în acest an, la nivel naþional, au fost identificate peste 150 de centre de colectare care funcþioneazã ilegal. Din cauza amplorii furtului de componente C.F.R., în 2011 se semna un protocol privind colaborarea companiilor de transporturi feroviare, navale ºi aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor cu Poliþia, Jandarmeria ºi Poliþia de Frontierã, pentru paza transporturilor ºi a componentelor infrastructurii de transport. Chiar dacã acest parteneriat interministerial suna bine, implementarea a lãsat de dorit, în condiþiile în care în Jandarmerie ºi în Poliþie s-au fãcut restructurãri de personal masive, iar ambele structuri se confruntã cu o crizã de personal. În aceste condiþii, este foarte dificilã alocarea personalului necesar pentru misiunile de amploare pe care le-ar implica paza materialului rulant. Deºi existã acest parteneriat, tot Poliþia Transporturi Feroviare este structura cea mai implicatã în combaterea furturilor de fier vechi care nu o datã au pus în pericol siguranþa traficului feroviar.

personal C.F.R. care sã asigure supravegherea ºi paza zonei. Din acest punct de vedere, tronsonul Timiºoara - Caransebeº este puternic afectat de aceste furturi de materiale feroase. Avem un singur revizor pe sectoare mari de cale feratã, ºi acesta nu poate sã treacã decât o datã pe zi prin anumite porþiuni, care, în aceste condiþii, atrag hoþii de materiale feroase”, precizeazã liderul sindical.

Siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã probleme recente de acest gen au existat pe relaþia Arad, unde au fost furate peste 100 de relee, hoþii find prinºi de Poliþia T.F. De la alte Regionale, în ultimele luni au fost sustrase peste 9.000 de astfel de relee. Tocmai de aceea, în mãsura în care s-a putut, au fost înlocuite componentele cu metale mai scumpe, gen cupru, cu echipamente care nu au piese de acest gen, pentru a nu atrage hoþii. Prima þintã a hoþilor de fier vechi par sã rãmânã componentele de cale feratã, furânduse în special cabluri, caz în care siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã, dar ºi material mãrunt, de la ºine, pânã la componente care pot fi desprinse

uºor. Or, prin furturi repetate de acest gen se pierde stabilitatea liniei. Pe lângã faptul cã, din cauza bugetelor de crizã, nu s-au mai fãcut pe unele trasee din Timiº, de ani buni, reparaþii ale infrastructurii feroviare, furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate. Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã, deºi, pe zona lor de acoperire din vestul þãrii, în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiº, existã ºi în judeþ zone în care sunt probleme mari generate de furturile de materiale feroase. Zonele în care apar frecvent astfel de furturi sunt cele de triaj – cum ar fi Ronaþ, din vecinãtatea Gãrii de Nord, apoi zona Gãrii de Est ºi a celei de Sud Timiºoara.

Furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate

de 24 de ani un reper al cetãþii


6

special

6 - 9 martie 2014

17 milioane de lei, cheltuite anul trecut pe spaþiile verzi ale Timiºoarei l Registrul spaþiilor verzi este, însã, tot la stadiul de proiect

Nemulþumiri care se prelungesc Consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu spune cã nu a remarcat o îmbunãtãþire notabilã a investiþiilor în spaþii verzi, în ultimii doi ani, cei ai administraþiei Robu. „Cred cã ar trebui verificate cu atenþie ºi tarifele, ºi prestaþiile firmelor care au câºtigat contracte pe acest segment. Aº putea sã dau doar exemplul tãierilor de arbori din unele zone rezidenþiale ale municipiului. Agenþia de Protecþie a Mediului ar trebui sã se implice mult mai mult în verificarea rapoartelor pe care i le prezintã periodic Direcþia de Mediu a Primãriei, pentru a vedea dacã aspectele scrise în

Foto TIMPOLIS

Anul trecut, Municipalitatea Timiºoara a cheltuit peste 17 milioane de lei în întreþinerea spaþiilor verzi

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Investiþii masive ºi panseluþe numãrate la bucatã Unul dintre reproºurile aduse de o parte din consilierii locali, de-a lungul anilor, proiectelor de amploare ºi investiþiilor derulate de Direcþia de Mediu, se referea la faptul cã se cheltuie sume mari ºi foarte mari pentru obiective ºi rezultate greu de cuantificat. Cu sau fãrã aceste reproºuri, Primãria Timiºoara continuã ºi în aceastã formulã sã dea milioane de euro anual pentru întreþinerea spaþiilor verzi din municipiu. Anul trecut, de pildã, conform bilanþului publicat recent de Direcþia de Mediu a Primã-

riei, s-au cheltuit doar pentru lucrãri de întreþinere a parcurilor, scuarurilor ºi aliniamentelor stradale din zona centralã ºi pentru lucrãri de tãiere de corecþie, elagare ºi defriºare a arborilor peste 17 milioane de lei. Reprezentanþii Direcþiei de Mediu spun cã ºtiu „la fir de gladiolã” pe ce s-au investit aceºti bani ºi înºiruie: 1.107 de arbori, 49.647 de arbuºti (arbuºti foioºi ºi rãºinoºi, gard viu ºi trandafiri), 245.280 de flori anuale, 187.382 de flori bienale ºi 16.000 de bulbi de lalele, la care se adaugã 4.743 de muºcate. Dincolo de numãrarea la bucatã a muºcatelor, tot reprezentanþii Primãriei susþin cã s-au efectuat lucrãri de gazonat pe 157,37 de ari, lucrãri de cosit manual ºi mecanic, pe aproximativ 168.211 ari în parcuri, scuaruri ºi pe aliniamentele stradale, lucrãri de tuns ornamental garduri vii ºi aliniamente pe 1.948 de ari, cã s-au defriºat 3.768 de arbori bolnavi, uscaþi, periculoºi sau rãsãriþi spontan ºi s-au extras 913 cioate. Nici golirea de coºuri de gunoi nu scapã necontabilizatã, Direcþia de Mediu precizând cã „s-au efectuat lucrãri de întreþinere curãþenie, golit coºuri din parcuri, scuaruri ºi zone verzi de pe o suprafaþã de 446.641 de ari” ºi „s-au mãturat alei în parcuri ºi scuaruri pe o suprafaþã însumatã de 878.769,75 de ari”. De asemenea, ºi scuturarea gardurilor vii de zãpadã a fost trecutã la „inventar”, precizându-se cã a fost înlãturatã

de 24 de ani un reper al cetãþii

zãpada de pe 12.183 de metri liniari de garduri vii, la care se adaugã udarea a 17.879 de arbori, arbuºti ºi conifere ºi 135.267,50 de metri liniari de gard viu, 12.400 de ari cu flori ºi peste 50 de ari de gazon ºi sau efectuat lucrãri de curãþat teren de frunze, crengi ºi resturi vegetale pe o suprafaþã de 35.478,43 de ari. Vandalii au avut anul trecut un an bun, judecând dupã pagubele produse prin parcuri, pagube ce au necesitat înlocuire. Conform scriptelor, s-au confecþionat, reparat ºi montat 404 coºuri în Parcurile Pãdurice Giroc, Karlsruhe, Piaþa Romanilor, Catedralei, Justiþiei, în Grãdina Botanicã ºi în Parcul de lângã Muzeul Banatului. Totodatã, au fost reparate ºi amplasate 90 de bãnci în Parcul Justiþiei, în Grãdina Botanicã, la Muzeu ºi 35 de pergole în Parcul Central ºi la Grãdina Botanicã. La categoria „vandali în pantaloni scurþi”, se consemneazã faptul cã s-au fãcut „reparaþii, planificate ºi neplanificate, ca urmare a vandalizãrilor, furturilor sau sesizãrilor cetãþenilor, inclusiv întreþinere la 43 locuri de joacã”. Realizarea de canisite ºi locuri de joacã pare sã fi fost ºi anul trecut o activitate profitabilã pentru firmele de specialitate angajate de cãtre Primãrie, menþionându-se cã, de pildã, pe un loc de joacã ºi o canisitã pe Intrarea Iorgovanului s-au dat 418.829,94 de lei.

dent, mai greu de verificat, sunt date altor firme. Probabil, nu întâmplãtor”, susþine ªtefan Constantin Sandu.

O evidenþã aºteptatã de mult timp Un alt reproº adus Primãriei în privinþa administrãrii spaþiilor verzi este legat de lipsa unei evidenþe clare. Direcþia de Mediu prezintã ca un obiectiv pe 2014 „organizarea licitaþiei pentru întocmirea Registrului de spaþii verzi conform Legii nr. 24/2007, privind reglementarea ºi administrarea spaþiilor verzi din zonele urbane”. Dupã cum indicã ºi anul legii respective, acest registru, care ajutã la eliminarea anomaliilor în ceea ce priveºte realizarea unor lucrãri de amenajare de spaþii verzi trebuia realizat de ani buni. Anul trecut s-a alocat suma de 300.000 de lei de la bugetul local, pentru realizarea Registrului spaþiilor verzi care, însã, nu a mai apucat sã fie cheltuitã. Investiþia probabil cã ar mai fi aºteptat dacã în urma ultimului audit realizat la Primãrie Curtea de Conturi nu ar fi solicitat Municipalitãþii sã realizeze aplicaþia de inventariere a spaþiilor verzi din oraº. Auditorii publici ai Curþii de Conturi au depistat la controalele din ultimii ani numeroase nereguli legate de amenajarea spaþiilor verzi, care au culminat cu constatarea cã Primãria Timiºoara a plãtit de douã ori aceleaºi lucrãri realizate la Parcul Copiilor – o datã, deþinuþilor Penitenciarului Timiºoara ºi încã o datã, unor firme care ºiau revendicat acele lucrãri, deºi nu le prestaserã. Curtea de Conturi menþiona cã s-au consumat în mod nejustificat resurse financiare publice în sumã de peste 642.000 de lei, pe toatã durata contractului de execuþie a investiþiei din Parcul Copiilor. Auditorii au ajuns la concluzia cã Primãria a dat aceºti bani nejustificat pentru cã nu are o

În cazul Parcului Copiilor, Primãria Timiºoara a plãtit de douã ori aceleaºi lucrãri evidenþã clarã a spaþiilor verzi din oraº. Oficialii acestei instituþii spun cã autoritãþile publice locale nu au realizat Registrul local al spaþiilor verzi ºi nici nu l-au actualizat ori de câte ori intervin modificãri în structura terenurilor definite ca spaþii verzi ºi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaþii verzi, deºi legea obligã la acest lucru. Ca atare, Curtea de Conturi a solicitat remãsurarea cu exactitate a tuturor spaþiilor verzi, actualizarea Cadastrului Verde, realizarea Registrului spaþiilor verzi, care sã conþinã identificarea exactã a fiecãrei parcele verzi, stabilirea exactã a vegetaþiei existente ºi evaluarea acesteia. Ceea ce, mai spune Curtea de Conturi, ar permite ºi realizarea unei inventarieri reale a zonelor cu vegetaþie din Timiºoara, ce trebuie întreþinute. Din aceastã solicitare a reieºit clar un lucru surprinzãtor: la fel ca ºi în cazul semnalizãrii rutiere stradale, Primãria nu prea ºtie pe ce cheltuie banii, pentru cã nu existã o evidenþã clarã a spaþiilor verzi care trebuie întreþinute. Auditorii au mai cerut ca toate operaþiunile ce intrã în procedurile de achiziþie, contracta-

Foto TIMPOLIS

Deºi fosta administraþie Ciuhandu a fost criticatã vehement, chiar de cãtre unii dintre reprezentanþii actualei conduceri a Primãriei Timiºoara, pentru investiþiile astronomice în spaþii verzi, a cãror oportunitate ºi efect erau nu o datã greu de cuantificat, ºi în actuala formulã Primãria Timiºoara continuã sã cheltuie destul de mult pe parcurile, scuarurile ºi rondourile cu flori. Anul trecut, Municipalitatea Timiºoara a cheltuit peste 17 milioane de lei.

respectivele documente se ºi regãsesc pe teren”, susþine consilierul local. În opinia sa, este inexplicabil faptul cã Primãria Timiºoara nu lucreazã mai mult, pe segmentul de spaþii verzi cu propria firmã, respectiv Horticultura, pe care o poate controla mult mai uºor decât în cazul diverselor firme private cu care se încheie contracte de întreþinere a spaþiilor verzi. „Din ce am observat, Horticulturii îi sunt lãsate spaþiile verzi din zonele centrale, care pot fi cu uºurinþã verificate ºi controlate. Întreþinerea spaþiilor verzi din zone mai îndepãrtate ºi, evi-

re, execuþie ºi decontare a contractelor de lucrãri de întreþinere sau investiþii în spaþiile verzi ale Municipalitãþii, precum ºi de recepþie a lucrãrii contractate sã se facã pe suprafaþa descrisã de lungimea ºi lãþimea realã a acestuia, pentru a se putea stabili cât mai exact volumul lucrãrilor ce urmeazã a se contracta ºi realiza, iar „abaterea în execuþie de la acestea sã fie minimalã ºi bine justificatã ºi documentatã”. Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi a solicitat Primãriei achiziþionarea ºi implementarea unui sistem informatizat care sã poatã genera planuri de situaþie (utilizate pentru justificarea antemãsurãtorilor ºi a listelor cu cantitãþile de lucrãri anexate caietelor de sarcini). De asemenea, a cerut gestionarea ºi recepþia lucrãrilor executate în spaþiile verzi ale Municipalitãþii ºi în zonele adiacente drumurilor municipale, în baza planurilor de situaþie.Aceastã aplicaþie ar fi trebuit realizatã de multã vreme de cãtre Direcþia de Mediu, þinând cont de faptul cã Municipalitatea a cheltuit sume considerabile, în ultimii ani, pe tot felul de aplicaþii informatice.


special

6 - 9 martie 2014

7

„Eroul” lui Goma, din „Gherla”, trãieºte la câþiva kilometri de Timiºoara l El a fost adjunctul Penitenciarului Gherla, „Iadul comunist” La câþiva kilometri de Timiºoara, la Peciu Nou, trãieºte unul dintre torþionarii fostului regim comunist. Un fost director adjunct al Penitenciarului Gherla. „ªtiam de la alþii cã Istrate e în stare sã-þi dea cep burþii cu degetul mic, cu unghia sã despice, în sus, ºi, fãrã sã se grãbeascã, sã vâre mâna în burtã, sã-ºi înfãºoare maþele pe degete ºi sã le tragã afarã, centimetru cu centimetru – rãmânând calm, politicos, bine crescut”, scria despre Constantin Istrate, Paul Goma, în „Gherla”. La Peciu Nou, localnicii îl numeau „Turnãtorul”. ligia.hutu@timpolis.ro

„Era în stare sã-þi dea cep burþii cu degetul mic” Constantin T. Istrate, fost adjunct al comandantului Penitenciarului Gherla, este stabilit în Peciu Nou. Biografia lui, aºa cum este ea evocatã pe site-ul

Miliþia Spiritualã a slujit drept sursã într-un demers menit sã mai punã o cãrãmidã la temelia adevãrului istoric. „O condamnare a acestor oameni, venitã acum, e tardivã, însã ea, chiar dacã e cu suspendare, slujeºte, prin puterea exemplului, generaþiilor care vin”, spune preºedintele Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, Octavian Bjoza. Colaborator al Securitãþii, ajuns adjunct al comandantului Penitenciarului Gherla, apoi deþinut de drept comun, ispãºind, se pare, infracþiuni de naturã economicã, a fost ulterior recuperat de Securitate ºi s-a stabilit, dupã o ºedere la Zalãu, puþin dupã 1980, în Timiº, la Peciu Nou. A fost reactivat în cadrul Securitãþii, oferind informaþii, fie despre cei care doreau sã pãrãseascã þara, fie despre cei care doreau sã ia legãtura cu jurnaliºtii postului de radio Europa Liberã. Înainte de a se stabili, însã, la Peciu Nou ºi de a furniza note scrise la Securitate despre Anton Mranovãþ, Ecaterina Gartner, fraþii Grigore ºi Ioan Jugãnaru, despre Johann Hodwin, ªtefan

Dipold sau Toma Durdea, pe Constantin Istrate îl gãsim portretizat în cartea lui Paul Goma, intitulatã „Gherla”: „…ºtiam de la alþii cã Istrate e în stare sã-þi dea cep burþii cu degetul mic, cu unghia sã despice, în sus ºi, fãrã sã se grãbeascã, sã vâre mâna în burtã, sã-ºi înfãºoare maþele pe degete ºi sã le tragã afarã, centimetru cu centimetru – rãmânând calm, politicos, bine crescut”.

„Turnãtorul” Agentul principal Anghel Vodã, de la Postul de Poliþie Peciu Nou, ne-a confirmat cã în comunã locuieºte o persoanã ce poartã numele Constantin Istrate ºi ale cãrei date personale corespund informaþiilor disponibile despre trecutul fostului adjunct al Penitenciarului Gherla din perioada anilor 1950. Poliþistul mai spune cã oamenii din localitate ºtiu cã acesta a fost, pe vremuri, comandant de închisoare. Informaþia este confirmatã ºi de primarul din Peciu Nou, Ioan Fãrcãlãu, care spune despre acesta cã Istrate Constantin s-a stabilit în locali-

Un colþ din Penitenciarul Gherla, numit “Iadul comunist” tate la începutul anilor ‘80, angajânduse la I.A.S.-ul din localitate. Primarul confirmã faptul cã acesta era numit de sãteni „Turnãtorul”. „A fost mereu un om care s-a þinut bine, mereu era îmbrãcat elegant, la costum ºi cu cravatã. ªi acum se þine bine. Venea destul de

„Dupã a patra, a cincea loviturã de ciocan, nu mai simþi nimic” Întrebat dacã a cãutat sã îl regãseascã pe Constantin Istrate peste ani, preºedintele A.F.D.P.R., Octavian Bjoza, povesteºte cã a încercat sã dea de urma lui ºi cã, la jumãtatea anilor 70, când a mers la Gherla, a aflat de la fosta soþie a lui Constantin Istrate, care cânta în corul bisericii armeneºti din centrul oraºului, cã Istrate a pãrãsit Gherla ºi s-ar fi stabilit la Zalãu, unde lucra pe un ºantier. De acolo, însã, o vreme, i-a fost pierdutã urma. Pânã când s-a stabilit, în 1982, în Timiº, la Peciu Nou. Octavian Bjoza – condamnat, împreunã cu un grup de alte 14 persoane, sub acuzaþia cã sunt parte dintr-o organizaþie paramilitarã, care ar activa în cadrul Gãrzii Tineretului Român, de la Braºov – îºi aminteºte cã de la nimeni nu a îndurat în temniþã bãtãi atât de cumplite ca de la Constantin Istrate. Acuzaþi atunci cã ar fi încercat sã rãstoarne pe cale violentã regimul democratic-popular din România, cei 15 tineri au fost condamnaþi în total la 232 de ani de închisoare. Octavian Bjoza a ispãºit patru ani de temniþã ºi a ieºit din lagãrul de la Gherla pe când avea aproape 24 de ani. „Era un tânãr subþirel, cu tenul mãsliniu.(...) Erau oameni sãraci cei care erau angajaþi pe atunci în peni-

tenciare, recrutaþi din pleava societãþii. Nu am niciun dubiu dacã afirm cã erau ºcoliþi centralizat. Pentru cã nu doar cã aveau aceleaºi metode de lucru, dar ne ºi înjurau la fel, ne bãteau la fel, ne flãmânzeau la fel”, povesteºte Octavian Bjoza. Octavian Bjoza îºi aminteºte cã acest Constantin Istrate i-a aplicat cea mai teribilã bãtaie pe care a îndurat-o în închisoare: „Se petrecea exact acum 55 de ani, în februarie. (...)Te loveau cu ciocanul din lemn la tãlpi, de obicei se dãdeau cinci pânã la zece lovituri. Mie mi-a dat atunci de douã ori câte 25 de lovituri. Atunci când era aplicatã pedeapsa fizicã, trebuia sã te aºezi pe burtã, pe una dintre bãncile din lemn. Mi-am luat boneta între dinþi, pentru cã «bandiþii» nu rãcnesc ºi nu þipã”. Picioarele trebuiau îndoite de la genunchi, cu tãlpile în sus, apropiate. ªi atunci ºi-a suflecat mânecile ºi m-a lovit cu ciocanul. Dupã a patra, a cincea loviturã, nu mai simþi nimic. L-am auzit doar cum a zis unuia dintre gardieni sã-i þinã vestonul: «þine-l, Stane, sã-i mai dau o porþie banditului!» La sfârºit, am avut picioarele negre. Aºa m-au gãsit colegii de celulã. ªi singurul medicament la care puteam avea acces erau compresele cu apã rece. Am mers mai bine de o lu-

Octavian Bjoza nã târându-mã în mâini ºi sprijinindu-mã în genunchi”. Prin aceastã metodã de torturã, mai spune Octavian Bjoza, nu a trecut doar el, au fost cu sutele: „Nu am fost eu unul dintre cei mai vajnici luptãtori anticomuniºti, eu am fost doar unul care a avut norocul sã iasã cât de cât sãnãtos din temniþã. Pentru cã alþii au ieºit complet distruºi, cu sãnãtatea þãndãri, pentru cã am fost atunci, în anii aceia, ºi la stuf, ºi am lucrat în apã ºi am mâncat, la subcolonia Bac, ºerpi cruzi, de foame”. Octavian Bjoza a fost închis la Gherla în acelaºi timp cu Paul Goma, care era întemniþat într-o altã celulã. „Ne cunoºteam, însã, în mod paradoxal, fãrã sã ne fi întâlnit vreodatã.

ªtiam despre el ºi ºtiam cã e acolo”. În aceeaºi perioadã în temniþa de la Gherla se mai aflau o parte dintre marii intelectuali ºi oameni de culturã ai momentului, printre ei numãrându-se ºi Sergiu Al. George, Pãstorel Teodoreanu ºi Alexandru Ivasiuc. Suferinþele greu de imaginat nu i-au lãsat, însã, resentimente, ci, „doar o îndârjire în sens pozitiv”, care l-a motivat în ultimii ani sã fie extrem de activ ºi sã lupte pentru a rãspândi în rândul cât mai multor tineri informaþiile legate despre realitãþile regimului comunist: „ªtiþi ce e paradoxal ºi dureros, în acelaºi timp? Faptul cã i-am iertat, i-am iertat pentru cã aºa am fost educaþi sã facem”.

des în Peciu ºi înainte de anul în care s-a stabilit la noi, dar de rãmas, a rãmas în localitate dupã 1980, atunci când i-a fost repartizatã de la stat, cum se fãcea atunci, o casã care fusese a unor nemþi care plecaserã din þarã”, îºi aminteºte Ioan Fãrcãlãu.

Un altfel de „dragul meu turnãtor”. Esenþa, însã, e aceeaºi. Octavian Bjoza povesteºte cã, dupã experienþa durã a penitenciarului, a trãit ºi o altã experienþã, la fel de dramaticã, despre care mãrturiseºte cã i-a venit greu sã o recunoascã, chiar ºi faþã de sine însuºi. A fost trãdat de cel mai bun prieten, medicul bãnãþean Ludovic Leffel Szanto. „Locuia în Timiºoara, pe strada Chopin. A fost medic militar ºi provenea dintr-o familie foarte sãracã. Tatãl lui încãrca ºlepuri pe Bega, iar mama era femeie de serviciu. El era însã o minte excepþionalã, avea o memorie ºi o inteligenþã de excepþie. A fãcut Institutul de Medicinã Militarã. Ne-am împrietenit în detenþie. Eu m-am eliberat înaintea lui. ªi i-am promis atunci cã voi face tot posibilul pentru a-i transmite, în detenþie, veºti în totalã clandestinitate despre cei pe care îi avea acasã: despre soþie, despre copil, despre mamã. Dar ºi despre situaþia politicã internã ºi internaþionalã. ªi am reuºit sã mã þin de cuvânt: i-am trimis veºti pe un volum scris de mânã, care avea patru pagini, format A4”, povesteºte Octavian Bjoza despre cum a început istoria prieteniei sale cu cel care avea sã devinã mai târziu turnãtorul sãu la Securitate. În 1983 începuse deja foamea. Octavian Bjoza îºi amintea cã, atunci când era trimis în delegaþie la Timiºoara, colegii de muncã îi scriau pe foaie cât

salam sã le aducã de la Comtim: „Era un loc în spatele gãrii, unde se vindea marfa de la combinat. ªi, cu toate comenzile colegilor, ajungeam sã car în valizã ºi 20 de bare de salam. ªi atunci, ca sã nu mã opreascã Miliþia pe peron, fluturam valiza de zeci de kilograme pe peronul gãrii din Timiºoara, de zici cã era goalã. ªi atunci, în 1983, la finalul unei delegaþii, de la Timiºoara am plecat la Reºiþa, unde se stabilise între timp prietenul meu, ca medic de circumscripþie la Uzinele Mecanice Reºiþa. Ajuns la ei acasã, am dat uºa de perete ºi am zis cu nãduf: «Mama lor de comuniºti, m-am sãturat pânã peste cap de ei, m-am sãturat de ghearele de pasãre, de picioarele de porc, de toate mam sãturat!»”. Peste ani, când a intrat în posesia propriului dosar de la securitate, a avut surpriza sã regãseascã episodul de atunci, redat într-o notã adresatã Securitãþii de chiar prietenul sãu cel mai bun: „Scria acolo cã eu eram sãtul de regim ºi cã aº fi vrut sã fug din þarã”. Octavian Bjoza spune cã nu s-au mai vãzut de atunci, dar cã i-a trimis prin Poºtã o copie dupã nota informativã de la Securitate ºi o scrisoare de douã pagini ºi jumãtate. „O singurã datã am mai vorbit la telefon, mi-a rãspuns la telefon chiar el ºi mi-a zis: «Poate odatã vom avea o explicaþie». Nu am mai avut-o niciodatã, pentru cã a murit”...

de 24 de ani un reper al cetãþii


8

6 - 9 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


actualitate

6 - 9 martie 2014

9

Taxe de timbru, la „reducere parlamentarã” l Printr-un proiect de lege marca P.S.D. se vrea reducerea

pe anumite speþe a taxelor de timbru, care sunt una dintre principalele surse de finanþare ale instanþelor

Taxa de timbru, contestatã ºi la Curtea Constituþionalã

Printr-un proiect de lege iniþiat de cãtre parlamentari P.S.D., printre care se gãsesc ºi doi deputaþi de Timiº, se propune reducerea semnificativã a taxelor de timbru pe speþele de partaj judiciar. Iniþiativa vine în contextul în care sunt deja multe cereri de scutire de la plata taxei de timbru, deºi aceasta taxã este una dintre principalele surse de finanþare ale structurilor subordonate Ministerului Justiþiei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Reduceri importante ale cuantumului taxei de timbru „Propunere legislativã pentru modificarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului privind taxele judiciare de timbru” se numeºte proiectul de lege legat de reducerea semnificativã a taxelor de timbru pentru partaj judiciar, proiectul fiind înaintat de cãtre 21 de senatori ºi deputaþi P.S.D., printre care se regãsesc ºi doi deputaþi de Timiº, Sorin Stragea ºi Cãtãlin Tiuch. Actul normativ urmãreºte „stabilirea unor cote fixe pentru taxele judiciare de timbru în cazul partajului judiciar”, scopul declarat fiind acela de „adaptare a acestui tip de taxã la nivelul unei sarcini fiscale suportabile de cãtre cetãþeni”.Iniþiatorii considerã cã „s-a pierdut din vedere situaþia nedreaptã în care se aflã toþi românii care ajung în instanþe pentru a face partajul ca moºtenitori, în condiþiile în care transmiterea succesiunii are caracter indivizibil.” În prezent, taxele de timbru stabilite sunt de 3% din valoarea bunurilor supuse împãrþelii. Conform proiectului de lege propus, se vrea anularea perceperii valorii

procentuale ºi stabilirea unor cuantumuri valorice, care pleacã de la 15 lei ºi ajung la 2.000 de lei. În motivarea actului normativ se precizeazã ºi cã salariul minim pe economie este, la ora actualã, de 800 de lei, salariul mediu ajunge la 1.604 lei, iar nivelul taxelor pe care trebuie sã le achite justiþiabilii trebuie stabilit în corelaþie cu aceste cifre, deºi aceºti indicatori nu fac cinste nici actualei guvernãri. Marea problemã legatã de acest proiect este însã faptul cã aceastã taxã este una dintre principalele surse de finanþare ale structurilor subordonate Ministerului Justiþiei. De altfel, chiar iniþiatorii recunosc cã „este o realitate faptul cã actul de justiþie presupune cheltuieli, iar procesul civil nu trebuie sã beneficieze în mod absolut de gratuitate, însã în cazul expus este vãditã disproporþia dintre cheltuielile necesare înfãptuirii actului de justiþie de cãtre stat ºi costurile efective care ajung în sarcina justiþiabilului”. ªi tot iniþiatorii proiectului mai recunosc o realitate – faptul cã sunt destul de multe cazuri de anulare sau restituire a taxei de timbru ºi cã, oricum, cadrul legal a devenit mai relaxat pe acest segment. „O.U.G. 80/2013 a adus sub anumite aspecte o reformã în materia taxelor judiciare de timbru, în sensul cã a crescut numãrul de situaþii în care aceastã taxã se restituie, nefiind lipsitã de relevanþã ºi diminuarea taxelor stabilite procentual în funcþie de valoarea obiectului cererii”, se aratã în motivarea noului proiect de lege.

Multiple cereri de scutire În condiþiile în care sistemul judiciar se confruntã cu o crizã financiarã de proporþii, taxa de timbru – una dintre puþinele surse de venit ale sistemului judiciar – e tot mai contestatã, încercându-se,

Sorin Stragea

În ultimii ani, tot mai multe excepþii de neconstituþionalitate ridicate în procese aflate pe rolul instanþelor timiºene au vizat plãtirea taxei de timbru, o serie de justiþiabili încercând, în acest fel, sã o evite. Una dintre excepþiile de acest fel a fost ridicatã de cãtre o firmã din Timiºoara, parte într-un dosar aflat pe rolul Secþiei Comerciale a Curþii de Apel Timiºoara. În opinia avocaþilor care au iniþiat aceastã excepþie de neconstituþionalitate, plata acestei taxe este aplicatã discriminatoriu. “În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate, autorul susþine cã se creeazã discriminãri, sub aspectul regimului juridic al plãþii taxelor de timbru, între persoanele de drept privat ºi autoritãþile statului, atunci când obiectul litigiilor deduse judecãþii îl constituie drepturi ºi obligaþii legate de bunuri aflate în proprietatea privatã a acestor autoritãþi. Or, în condiþii-

le în care prevederile Constituþiei garanteazã ºi ocrotesc în mod egal proprietatea privatã, indiferent de titular, tratamentul juridic diferit reglementat prin legea taxelor de timbru nesocoteºte dreptul de proprietate privatã al persoanei de drept privat, atunci când instituie în sarcina sa obligaþia de a plãti taxa judiciarã de timbru, în vreme ce autoritatea statului este scutitã”, se arãta în argumentaþia expusã magistraþilor Curþii Constituþionale. Contestat era astfel un fragment din Legea 146/ 1997, privind taxele judiciare de timbru, în care se precizeazã cã sunt scutite de taxã judiciarã de timbru cererile ºi acþiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaþilor, Preºedinþia României, Guvernul României, Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public ºi de Minis-

terul Finanþelor, indiferent de obiectul acestora, precum ºi cele formulate de alte instituþii publice, indiferent de calitatea procesualã a acestora, când au ca obiect venituri publice. Aceste dispoziþii, în opinia contestatarului timiºean, contravin dispoziþiilor constituþionale referitoare la garantarea proprietãþii private în mod egal, indiferent de titular. Judecãtorii Curþii Constituþionale nu s-au lãsat însã impresionaþi de aceste argumente ºi au respins excepþia de neconstituþionalitate, arãtând cã “ar fi absurd ca autoritãþile în cauzã sã fie obligate (formal) sã plãteascã din buget o taxã care revine aceluiaºi buget”. Aceasta nu este, însã, singura obiecþie de acest fel ridicatã în instanþele din Timiº ºi supusã atenþiei Curþii Constituþionale, existând, în portofoliul Curþii încã alte cinci sesizãri similare care aºteaptã sã fie analizate.

Plata taxei de timbru, o problemã ºi pentru autoritãþi Cãtãlin Tiuch prin diverse mijloace, evitarea plãtirii acesteia. Conform unor surse din sistemul judiciar, o serie de scutiri în serie de la plata taxelor de timbru ar fi fructificate prompt de cãtre procesomani, aglomerându-se astfel ºi mai mult instanþele. Conform unor voci din Baroul de Avocaþi Timiº, solicitãrile de scutiri de la plata taxei de timbru adresate Fiscului timiºean, s-au înmulþit în ultima perioadã. Teoretic, justiþiabilii pot solicita Finanþelor eºalonarea plãþii sau scutirea de obligativitatea achitãrii taxei de timbru. “Cei care doresc sã fie scutiþi de plata respectivei taxe pot face o cerere la Administraþia Financiarã sau chiar în instanþã, cererea fiind însoþitã de o adeverinþã de la Fisc din care sã reiasã ce venituri are respectivul justiþiabil. Au existat cazuri în care instanþa a fost de acord cu anularea taxei de timbru în varianta în care solicitantul avea venituri sub 600 de lei”, ne-a declarat avocatul timiºorean Lazãr Gruneanþu.

ªi pânã acum, nu doar cetãþenii, ci ºi instituþiile statului au avut probleme în instanþã legate de plata taxei de timbru. Un exemplu pentru ceea ce poate însemna neplata acestei taxe este cel care are ca protagonistã Agenþia Naþionalã de Integritate. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timiºoara, prin care A.N.I. se judeca cu un agent vamal timiºean, s-a terminat brusc anul trecut, dintr-un motiv tipic românesc – neplata unei taxe de timbru în valoare de… patru lei. Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al A.N.I. prin care se constata cã un agent vamal care fãcea parte din celebrul “lot Moraviþa 1” ar fi dobândit bunuri ºi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea A.N.I., Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara a efectuat o anchetã ale cãrei concluzii

s-au bãtut cap în cap cu cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind cã vameºul ºi-a dobândit averea în mod licit. A.N.I. nu a renunþat ºi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. Dupã aproape un an de judecatã, magistraþii de la Curtea de Apel Timiºoara au emis o sentinþã prin care cererea A.N.I. este respinsã. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanþelor, just.ro: “Instanþa anuleazã ca netimbratã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul A.N.I.”. Un alt caz în care taxa de timbru cumva anticipeazã rezultatul procesului este procedura de insolvenþã de la Tribunalul Timiº în care titularã principalã este societatea finanþatoare a fostei echipe Politehnica Timiºoara, patronatã de omul de afaceri Marian Iancu.

Masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este stufoasã. Principali creditori sunt, dupã cum era de aºteptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº, care sperã sã recupereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, ºi Consiliul Judeþean Timiº, mai precis Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, care e greu de imaginat cã mai sperã recuperarea chiriei datorate de cãtre fosta Poli pentru utilizarea Stadionului „Dan Pãltiniºanu”. Cât se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã se poate anticipa de pe acum. Un indiciu e ºi faptul cã instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia.

de 24 de ani un reper al cetãþii


10

UEnciclopedia

6 - 9 martie 2014

Banca pentru þesuturi, tot la stadiul de proiect la Timiºoara Conform unor semnale venite de pe plan comunitar, România ar putea fi sancþionatã de autoritãþile europene de la Bruxelles pentru cã nu va respecta nici ultimul termen privind directiva europeanã pentru bãnci de þesuturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un istoric jalnic Dupã ce a pierdut trei milioane ºi jumãtate de euro pentru cã nu a respectat procedurile de contractare ºi finanþare din bani europeni a bãncilor de þesuturi, România era obligatã sã înfiinþeze pânã la sfârºitul acestui an centre în care pot fi stocate grefe de os, piele, cornee ºi alte þesuturi. Însã, dupã numeroase tergiversãri birocratice, sumele alocate în urmã cu douã luni, prin hotãrâre de guvern, au dispãrut pur ºi simplu din bugetul Ministerului Sãnãtãþii. Aceasta deºi în România apar anual peste 2.000 de cazuri în care pacienþi arºi sau operaþi de cancer osos au nevoie urgentã de un transplant de þesut. Fãrã aparatura din bãncile de þesuturi, medicii nu pot pãstra oasele, pielea, tendoanele, valvele ºi vasele de sânge luni sau ani, ci doar câteva zile. Lucru valabil ºi în cazul Timiºoarei. Ca stat comunitar, România s-a angajat sã punã la punct patru bãnci mari regionale de þesut ºi celule, în Bucureºti, Iaºi, Cluj Napoca ºi Timiºoara. În 2011, banii primiþi de la Uniunea Europeanã pentru aceste bãnci de þesuturi au fost retraºi, dupã ce autori-

tãþile din România nu au fost în stare sa organizeze la timp licitaþiile. Pe 11 decembrie 2013, Guvernul a alocat în sfârºit 32 de milioane de lei pentru acest obiectiv, însã, dupã negocierea cu F.M.I. ºi Ministerul Finanþelor, Ministerul Sãnãtãþii nu a mai dat banii pentru acest obiectiv de investiþii. “Din pãcate, atât poate România astãzi. Toate sumele alocate trimestrului 1 au trebuit sa fie micºorate, pentru cã nu sunt venituri la buget. Asta-i þara!”, a declarat pe aceastã temã fostul ministru al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, la final de mandat. Nerespectarea obligaþiilor asumate pe plan european, legate de bãncile

de þesut, nu va rãmâne însã fãrã urmãri, de vreme ce la finalul acestui an ar fi trebuit sã fie gata deja douã bãnci de þesuturi, dintre care una la Timiºoara.

Timiºoara rãmâne “pe lista de prioritãþi” În aceste condiþii, construirea bãncii de þesuturi care ar îmbunãtãþi activitatea de transplant de piele, tendoane ºi oase din Timiºoara este în continuare amânatã. În 2010, proiectul a fost aprobat de Ministerul Sãnãtãþii, existând atunci speranþe cã banca de þesuturi de la

Timiºoara, pentru care a fost alocat inclusiv un spaþiu de 450 de metri pãtraþi în apropierea Spitalului Judeþean, va fi gata pânã la sfârºitul lui 2011. Dosarul celor patru bãnci de þesuturi care ar fi urmat sã fie construite în þarã, în afarã de cea de la Timiºoara, fiind vorba despre realizarea altor trei la Bucureºti, Târgu Mureº ºi Iaºi, este în continuare pãstrat în sertarele Ministerului de Finanþe. “Banca de þesuturi ar fi foarte folositoare la Timiºoara, unul dintre cele mai solide centre ale noastre din punctul de vedere al prelevãrilor de la pacienþi aflaþi în moarte cerebralã”, precizau încã de acum doi ani reprezen-

tanþii Agenþiei Naþionale de Transplant. Potrivit acestora, banca ar fi fost una regionalã, urmând sã deserveascã mai multe judeþe din vestul þãrii. În ea s-ar fi stocat pielea, tendoanele ºi oasele prelevate de la persoanele declarate în moarte cerebralã ºi ale cãror familii ºi-au dat acordul în acest sens, pentru a putea fi ulterior transplantate pacienþilor cu probleme de sãnãtate deosebit de grave (arsuri, probleme ortopedice). În prezent, deºi la Spitalul Judeþean se ating recorduri în privinþa cifrei anuale de prelevãri, pielea, oasele ºi tendoanele sunt trimise în Capitalã, singurul loc din þarã unde pot fi pãstrate. Când existã pacienþi care au nevoie de transplant, medicii de la unitatea sanitarã unde au fost prelevate þesuturile sunt nevoiþi sã le solicite din Bucureºti. Astfel, þesuturile sunt, practic, trimise la Bucureºti ºi apoi aduse înapoi. “Se vorbeºte de foarte mulþi ani despre crearea acestei bãnci de þesuturi la Timiºoara. Am avut speranþa cã s-ar concretiza ceva în momentul în care s-a fãcut public faptul cã au fost alocate fonduri în acest sens de cãtre Ministerul Sãnãtãþii. Între timp, însã, sa fãcut public faptul cã banii respectivi au dispãrut. Rãmâne speranþa cã, poate, anul viitor se va primi finanþarea necesarã. Timiºoara primeºte mereu asigurãri cã este prima pe lista de prioritãþi, dar nu e suficient”, ne-a declarat medicul Dan Ilincariu, coordonator de transplant pentru Regiunea Vest.

Garanþia pentru tineret, un nou tip de repartiþie? În momentul de faþã, peste cinci milioane de tineri europeni sunt ºomeri. Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeanã a lansat “garanþia pentru tineri”, un plan de mãsuri care prevede asigurarea unui loc de muncã, pe specializarea sa, fiecãrui tânãr care terminã un ciclu de ºcolarizare mediu sau superior. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un antidot pentru ºomaj? Deputaþii europeni au pus, zilele trecute, întrebãri Comisiei Europene despre cum va fi implementat programul “Garanþia pentru tineri” în statele membre, printre acestea numãrându-se multe cu nivel înalt de ºomaj în rândul tinerilor. “Garanþia pentru tineri” este o reformã europeanã care doreºte ca toþi cei cu vârste sub 25 de ani sã fie angajaþi sau în sistemul de educaþie prelungitã sau formare la patru luni de la terminarea educaþiei. Schema este finanþatã iniþial pe baza schemelor naþionale, însã U.E. va acoperi cheltuieli adiþionale din Fondul Social European ºi Iniþiativa privind

ocuparea forþei de muncã în rândul tinerilor. 20 de state membre sunt eligibile pentru aceste finanþãri adiþionale ºi, pânã în momentul de faþã, 19 state, printre care ºi România, au prezentat Comisiei planuri naþionale despre cum vor implementa garanþia pentru tineri. Singura þarã eligibilã care nu a prezentat planuri este Regatul Unit. Între 9 ºi 11 mai, Parlamentul European organizeazã la Strasbourg „Evenimentul tinerilor europeni” ºi, printre alte activitãþi, participanþii vor discuta cu miniºtri din Portugalia ºi Austria avantajele ºi dezavantajele unei garanþii pentru tinerii ºomeri din U.E. “Garanþia pentru tineri” urmãreºte sã combatã ºomajul în rândul tinerilor, asigurându-se cã orice tânãr cu vârsta sub 25 de ani – indiferent dacã s-a înregistrat sau nu ca ºomer – primeºte o ofertã de calitate, în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncã. Oferta trebuie sã constea într-un contract de muncã, ucenicie sau stagiu ori dintr-un curs de formare continuã ºi sã fie adaptatã la nevoile ºi la situaþia fiecãruia. Crearea ºi implementarea sistemului de garanþie pentru tineret necesitã o strânsã colaborare între principalii factori implicaþi: autoritãþi publice, ser-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Învãþãmântul profesional, deocamdatã singura speranþã pentru reducerea ºomajului la tineri

vicii de ocupare a forþei de muncã, consilieri de orientare în carierã, instituþii de învãþãmânt ºi formare, servicii de asistenþã pentru tineret, întreprinderi, angajatori, sindicate. În prezent, þãrile U.E. pregãtesc planuri naþionale de punere în aplicare a garanþiei pentru tineret. C.E. le ajutã sã elaboreze planurile ºi sã implementeze sistemul cât mai rapid posibil. Costul total al instituirii garanþiei pentru tineret în zona euro este estimat la 21 de miliarde de euro pe an, sau 0,22% din PIB. Inactivitatea ar fi însã mult mai costisitoare.

Potrivit estimãrilor, tinerii fãrã loc de muncã ºi fãrã studii costã U.E. 153 de miliarde de euro (1,21% din PIB) pe an – sub formã de indemnizaþii ºi pierderi la nivel de venituri ºi impozite. În plus, nu toate mãsurile de aplicare a garanþiei pentru tineret sunt costisitoare. De exemplu, consolidarea cooperãrii între diferiþii factori implicaþi nu necesitã alocarea unui buget important. Pentru ca sistemul sã dea rezultate, bugetele naþionale trebuie sã acorde prioritate integrãrii tinerilor pe piaþa muncii, pentru a evita creºterea costurilor viitoare.

Pânã la data în care acest program al “Garanþiei pentru tineri” va putea fi implementat în totalitate ºi în România, singura speranþã pentru reducerea ºomajului la tineri rãmâne resuscitarea învãþãmântului profesional. În Timiº, începând cu anul ºcolar viitor, fiecare liceu tehnologic îºi va constitui ºcoalã profesionalã. În Timiºoara, potrivit datelor Inspectoratului ªcolar Judeþean, se vor constitui aproximativ 20 de forme de învãþãmânt profesional în cadrul liceelor tehnologice. În prezent, în judeþ sunt numai 18 clase de învãþãmânt profesional, în care învaþã puþin peste 500 de tineri. Este vorba despre ºapte clase de mecanicã, câte trei de construcþii, respectiv turism ºi alimentaþie, douã pe domeniul electric ºi câte una de electromecanicã, industrie alimentarã ºi pielãrie. “Se menþine, din pãcate,

aceastã prãpastie între cerinþele pieþei forþei de muncã ºi specializãrile oferite de cãtre instituþiile de învãþãmânt. Acesta este ºi unul dintre motivele creºterii ratei abandonului ºcolar. Pãrinþii ºi copiii ajung sã creadã cã dau degeaba bani pentru continuarea studiilor, pentru cã, oricum, acestea nu garanteazã obþinerea unui loc de muncã”, spune profesorul ªtefan Vlaston, preºedintele Asociaþiei EduCer. Acesta considerã cã ºi mai grav este faptul cã, la simularea evaluãrii naþionale la clasa a VIII-a, jumãtate din elevi nu au reuºit sã ia sub nota 5. “Nu se mai pune problema cã aceºti copii sunt direcþionaþi greºit pe filiera teoreticã. Ci este vorba despre faptul cã aceºti copii învaþã ceva ce nu înþeleg. ªi nu se mai poate continua în acest fel, cu o ratã de eºec de peste 50% a ºcolarizãrii”, spune ªtefan Vlaston.


actualitate

6 - 9 martie 2014

11

Primãria anunþã demararea unor lucrãri de infrastructurã în patru zone din oraº

Douã strãzi din Timiºoara vor fi asfaltate în premierã Viceprimarul Dan Diaconu anunþã cã începutul lunii martie aduce cu sine ºi deschiderea a patru ºantiere noi, în zone diferite ale Timiºoarei. Lucrãrile de investiþii vor presupune asfaltarea în premierã a unor strãzi din oraº, efectuarea unor lucrãri de reparaþii la carosabil, dar ºi amenajarea de noi spaþii verzi. ligia.hutu@timpolis.ro

Primul amplasament care a fost predat de cãtre reprezentanþii Municipalitãþii, la începutul acestei sãptãmâni, este situat în zona Câmpului, în partea de est a Timiºoarei, în zona intersecþiei strãzilor Câmpului, Cãprioarei ºi Levãnþicii. Strãzile care vor fi modernizate în aceastã zonã sunt Ion Luca Bãnãþeanu, Liviu Tempea Aurelia Fãtu Rãduþu ºi Vasile Creþu. Potrivit declaraþiilor viceprimarului liberal Dan Diaconu, lungimea însumatã care va fi supusã lucrãrilor de modernizare ºi reabilitare va fi de aproximativ 1.250 de metri. Costul total estimat al lucrãrilor, care vor fi executate de S.C. Bau Center Vest S.R.L., este de

Douã dintre strãzile intrate acum în atenþia Primãriei Timiºoara vor fi asfaltate pentru prima datã 2.055.148 de lei. Aceeaºi firmã a fost desemnatã sã se ocupe ºi de lucrãrile de amenajare din zona strãzilor Petuniei -Magnoliei,

situate în apropierea Cãii Buziaºului. Amplasamentul a fost deja predat la începutul lunii februarie, iar lucrãrile de modernizare ºi reabilitare vizeazã

strãzile Magnoliei, Orhideelor, Petuniei, Toporaºilor, Dafinului, Zambilelor, precum ºi intersecþia strãzii Magnoliei cu Calea Buziaºului. Valoarea totalã

estimatã a lucrãrilor, pentru o lungime de aproximativ 1.621 de metri, este de 4.312.390 lei. Una dintre ele, strada Gladiolelor, va fi asfaltatã în premierã. „Pe strada Gladiolelor lucrãrile au fost intens solicitate de cãtre reprezentanþii Consiliului consultativ de cartier”, spune Dan Diaconu. Aici, amplasamentul va fi predat în cursul sãptãmânii viitoare. Valoarea totalã a lucrãrilor, care au fost încredinþate S.C. Nimb S.R.L., este de 318.629 de lei de lei. În cursul sãptãmânii viitoare va fi predat amplasamentul ºi pentru începerea lucrãrilor pe strada Gheorghe Cotoºman, din cartierul Fratelia. Nici aceastã stradã nu a mai fost asfaltatã pânã acum. Strada, cuprinsã între strãzile Mureº ºi Musicescu, are o lungime de 354 de metri. Lucrãrile au fost încredinþate firmei S.C. Corporate Management Solutions S.R.L., iar valoarea totalã a lucrãrilor este de 749.236 de lei. Potrivit declaraþiilor viceprimarului Dan Diaconu, în toate cele patru zone în care vor fi deschise ºantiere se vor efectua ºi lucrãri la trama stradalã, vor fi reparate trotuarele ºi vor fi amenajate spaþii verzi.

Anunþ

Proiectul noului Cod Rutier, propus de Radu Stroe, respins de Senat Senatorii au decis, luni, respingerea proiectului noului Cod rutier, propus de fostul ministru de Interne, Radu Stroe. TIMPOLIS

Ei au adoptat, cu 119 voturi „pentru”, douã voturi „împotrivã” ºi o abþinere raportul de respingere a Proiect de lege pentru modificarea O.U.G. 195/ 2002, privind circulaþia pe drumurile publice, raport propus plenului de Comisia pentru administraþie publicã, Comisia juridicã ºi Comisia pentru apãrare, anunþã Mediafax. Potrivit proiectului, urmau sã fie înãsprite sancþiunile pentru fapte cu pericol social deosebit ºi care influenþeazã direct siguranþa traficului – nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea feratã, conducerea unui autovehicul de cãtre o persoanã aflatã

sub influenþa alcoolului, conducerea unui autovehicul pe autostradã pe contrasens, depãºirea vitezei maxime admise cu mai mult de 60 de kilometri/ orã ºi conducerea unui autovehicul a cãrui înmatriculare este suspendatã. Guvernul propunea, de asemenea, amenzi cuprinse între 4.000 ºi 10.200 de lei dacã aceste fapte au ca urmare producerea unui accident de circulaþie soldat cu pagube materiale. În proiect se menþioneazã explicit cã este aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice, având o concentraþie alcoolicã peste 0,15 mg-l alcool pur în aerul expirat sau 0,2 g-l alcool pur în sânge ori a substanþelor, produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. Cele mai mari sancþiuni prevãzute prin proiect erau cuprinse între 121 ºi 200 puncte-amendã, punctul de amen-

dã reprezentând 10 la sutã din salariul minim brut pe economie.

Senatul a respins acest proiect în calitate de primã Camerã sesizatã.

Stãnicã Marius-Paul anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Construire locuinþã parter ºi mansardã ºi împrejmuire proprietate” propus a fi amplasat în comuna Dudeºtii Noi, str. Traian nr. 11, CF nr. 401580, jud. Timiº. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Timiº, municipiul Timiºoara, b-dul Liviu Rebreanu nr. 18-18A ºi la Stãnicã Marius-Paul, Dudeºtii Noi, str. Calea Hodonului nr. 43, jud. Timiº. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Timiº.

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

2

NUME................................PRENUME.......................... ADRESA:STR................................................................ NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP......... TEL:.............................................................................. LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 16 aprilie, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 17 aprilie.

de 24 de ani un reper al cetãþii


12

actualitate

6 - 9 martie 2014

Primãria Timiºoara concesioneazã deratizarea ºi dezinsecþia cu o redevenþã de... 1,5% l A fost publicat caietul de sarcini pentru atribuirea acestor servicii

pe o perioadã de trei ani

Primãria Timiºoara intenþioneazã sã atribuie serviciul de salubrizare pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în Timiºoara, printr-un contract cadru pe trei ani, supus recent aprobãrii Consiliului Local. Redevenþa stabilitã pentru aceste servicii este una extrem de micã, raportatã la veniturile care pot fi obþinute de pe urma exploatãrii acestor servicii. Astfel, concesionarul va trebui sã plãteascã o redevenþã de doar 1,25% din facturile încasate pentru serviciile prestate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Contract pe trei ani Municipalitatea timiºoreanã vrea sã delege gestiunea serviciului de salubrizare pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în Municipiul Timiºoara pe o perioadã de trei ani, publicând în acest sens caietul de sarcini ºi Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciului. Redevenþa stabilitã de contractul de delegare, adicã plata facutã cãtre Primãrie în schimbul dreptului de a presta serviciul atribuit, este de doar 1,5% din valoarea facturilor încasate lunar de cãtre concesionar pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie, deratizare ºi tratamente fitosanitare prestate. Nivelul foarte mic al acestei redevenþe nu este motivat în vreun fel de cãtre Primãrie, care, în plus, nu stabileºte cã neplata redevenþei duce la anularea contractului, ci doar cã “nerespectarea de cãtre delegat a obligaþiei de platã a redevenþei sau executarea cu întârziere a acestei obligaþii conduce la plata de penalit��þi calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Contractul mai are ºi alte paragrafe care ar putea avantaja viitorul concesionar, cum este cel legat de faptul

cã “niciuna dintre pãrþile contractante nu rãspunde de neexecutarea la termen sau de executarea în mod necorespunzãtor, total ori parþial, a oricãrei obligaþii care îi revine în baza contractului de delegare a gestiunii, dacã neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaþiei respective a fost cauzatã de forþa majorã”, deºi nu se precizeazã explicit ce se înþelege prin situaþia de forþã majorã. Totodatã, contractul pe trei ani mai prevede cã poate fi prelungit “pentru o perioadã egalã cu cel mult jumãtate din durata iniþialã, prin acordul de voinþã al pãrþilor, care vor încheia un act adiþional cu cel puþin ºase luni înainte de încetarea lui”. ªi, ca ºi cum aceastã prevedere nu ar fi suficientã, o altã clauzã mai prevede cã acest contract “poate fi prelungit în cazul în care operatorul la cererea delegatarului ºi pentru buna executare a activitãþii de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare a realizat investiþii care nu ar putea fi amortizate în termenul rãmas pânã la expirarea contractului iniþial decât printr-o creºtere excesivã a tarifelor ºi taxelor.”

Or, sub aceste auspicii, create chiar de cãtre Primãria Timiºoara, existã ºanse mari ca respectivul contract sã fie întins pe zeci de ani, aºa cum s-a mai întâmplat ºi cu alte contracte celebre încheiate de cãtre Primãrie cu diverºi prestatori privaþi. În ceea ce priveºte preþul, contractul-cadru dã posibilitatea mãririi anuale, prin prevederea conform cãreia concesionarul “are dreptul sã solicite, în fiecare an, în luna ianuarie, ajustarea tarifelor pentru activitatea de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare, precum ºi tratamente fitosanitare”. Mãrirea se va face þinând cont de indicele preþurilor de consum, deºi e greu de precizat ce legãturã au acestea cu deratizarea sau dezinsecþia.

Lista cu “inamicii”, stabilitã în studiul de oportunitate Studiul de oportunitate care însoþeºte caietul de sarcini prevede mai detaliat lista cu activitãþi, ºi stabileºte cã, în cazul dezinsecþiei, “inamicii”

luaþi în vizor sunt gândacul roºu de bucãtãrie, gândacul negru de bucãtãrie, musca, þânþarul, cãpuºa, ploºniþa de casã, molia de haine, puricele, pãianjenul, viespea, furnica neagrã, molia covoarelor. Dezinsecþia aerianã se va efectua minimum de douã ori pe an, pe raza întregului teritoriu administrativ al oraºului, care este în suprafaþã de 12.935 hde hectare, iar dezinsecþia terestrã în interiorul cladirilor, precum ºi în exteriorul acestora se va efectua minimum de douã ori pe an sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar. Conform aceluiaºi document, dezinfecþia (operaþiuni de prevenire ºi combatere a bolilor infecþioase ºi parazitare la om ºi animale) se efectueazã tot “minim de douã ori pe an” ºi tot de douã ori se face ºi deratizare, prin trei metode - împiedicarea pãtrunderii ºi stabilirii rozãtoarelor în obiective, îndepãrtarea surselor de apã ºi hranã pentru rozãtoare ºi amplasarea de staþii de intoxicare cu momelii toxice în locaþii bine definite, sau prin amplasarea de momeli în galeriile existente ºi constatate pe teren.

Nu în ultimul rând, se mai doreºte sã se atribuie ºi tratamentele fitosanitare – adicã activitãþile de dispersare, acoperire cu pesticide si produse biologice pentru combaterea dãunãtorilor ºi bolilor plantelor ºi cu erbicide pentru combaterea ambroziei. Aceste tratamentele fitosanitare prin pesticide se efectueazã minimum de patru ori pe an. “Nu aº spune cã pânã acum a fost o coordonare foarte bunã a acestor activitãþi de dezinsecþie ºi deratizare. Prin hotãrâri de consiliu local s-a stabilit cã firmele de specialitate trebuie sã facã dezinsecþie ºi deratizare pe domeniul public, ºi în acelaºi timp trebuie sã efectueze ºi asociaþiile de locatari, tot cu firme specializate, dezinsecþie ºi deratizare în imobilele private. Problema e cã nu o datã comunicarea s-a dovedit a fi una deficitarã iar asociaþiile de locatari erau notificate de pe azi pe mâine cã trebuie sã facã deratizare ºi dezinsecþie, deºi nu e deloc simplu sã gãseºti o firmã ºi sã faci o programare într-un interval atât de scurt”, spune Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. Reprezentanþii F.A.L.T. mai spun cã stabilirea prin contract a faptului cã dezinsecþia ºi deratizarea se face “ori de câte ori este nevoie” lasã loc la destul de multe interpretãri. “Este un termen vag. O firmã de specialitate, ca sã factureze cât mai mult, poate stabili cã în fiecare zi este nevoie sã se realizeze astfel de operaþiuni”, precizeazã Petru Olariu. Preºedintele F.A.L.T. mai spune cã în ultima perioadã asociaþiile de locatari au avut mai degrabã nevoie de servicii de deratizare decât de dezinsecþie: “Au fost cazuri în care au fost focare de rozãtoare mari, în special la acele blocuri turn, cu tobogane pentru gunoi, care atrag ºobolanii. La blocurile cu patru nivele s-a reuºit sã se scape de ºobolani prin închiderea tomberoanelor, care erau o sursã permanentã de hranã pentru rozãtoare”.

Purici, ºobolani ºi gândaci, “repartizaþi” pe cartiere În privinþa dezinsecþiilor fãcute în ultimii ani, reprezentanþii Direcþiei de Mediu spun cã au existat invazii de purici, care nu au ocolit nici instituþiile de învãþãmânt. „Au fost solicitãri cu privire la prezenþa puricilor în subsolurile blocurilor (în general datoritã animalelor de companie), instituþiilor de învãþãmânt (Liceul I. Mincu, ªcoala Generalã nr. 7, Grupul ªcolar Industrial Alimentar), parcuri de joacã (Clãbucet, Adolescenþilor, Kuncz, Cugir, Dej). Datoritã precipitaþiilor dese ºi cu intervale scurte de pauzã au fost necesare repetarea mai multor tratamente de dezinsecþie în zonele Ronaþ, Fratelia, Elisabetin, Kuncz”, precizeazã cei de la Direcþia de Mediu a Primãriei. ªi tot reprezentanþii Primãriei susþin cã existã zone unde dezinsecþia tre-

buie repetatã de mai multe ori într-un an. Astfel, între zonele cu incidenþã ridicatã în ceea ce priveºte numãrul mare de muºte sunt pomenite Campusul Universitar, Steaua, Fratelia, Bucovina, Mircea cel Bãtrân, Circumvalaþiunii, Cetate, Tipografilor, Piaþa 700, Iosefin, Odobescu, Elisabetin ºi Badea Cârþan. Þânþarii, în schimb, spun angajaþii Direcþiei de Mediu, ar prefera zonele Plopi, Criºan, Ronaþ, Blaºcovici, Ion Ionescu de la Brad, UMT, Pãdurea Verde, Spitalul Victor Babeº, Telegrafului, Dorobanþi, Modern, Baba Dochia, Fabric, Campus Universitar, Stadion, Spitalul Judeþean, Ciarda Roºie, Buziaºului, Freidorf, Dâmboviþa, ªagului ºi Steaua. În ceea ce priveºte ºoarecii ºi ºobolanii, reprezentanþii Direcþiei de Me-

de 24 de ani un reper al cetãþii

diu spun cã se face deratizare pe o suprafaþã de 49 de milioane de metri pãtraþi. Focarele preferate de rozãtoare sunt Fratelia - Steaua (porþiunea cu conducte), Freidorf (Parcul industrial), zonele Girocului, Timiºoara Sud pânã la Podul din Calea ªagului, bulevardul Liviu Rebreanu pânã la Stadionul „Dan Pãltiniºanu”, Mehala, Ovidiu Balea, Stadionul C.F.R., Cetate, rambleul de cale feratã de la viaductul de pe strada Brediceanu pânã la Gara de Est, platforma comercialã de pe strada Ialomiþa, malurile Canalului Bega, Solventul, Staþia de epurare a oraºului, Fabric, Baba Dochia, Lunei (la casele vechi), Badea Cârþan, Complexul Studenþesc (între strada Pestalozzi ºi b-dul Eroilor), Calea Buziaºului ºi b-dul Sudului.


crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

6 - 9 martie 2014

13

Parcul Dendrologic Bazoº – de la câini spânzuraþi la Ziua Consulatelor l Una dintre cele mai mari oaze de verdeaþã din apropierea Timiºoarei

ar merita mai multe fonduri ºi atenþie

Încercãri timide de resuscitare

Se spune cã unul dintre dezavantajele majore ale Timiºoarei, mai ales pe timpul verii, este faptul cã sunt puþine locuri în care se poate evada în naturã. ªag, Albina, Pãdurea Verde ºi lista se cam terminã. Nu mulþi sunt timiºorenii care au mai pus în ultimii ani piciorul printr-o oazã de verdeaþã, situatã relativ aproape de municipiu ºi care apare în toate ghidurile turistice ca una dintre marile atracþii ale zonei: Parcul Dendrologic Bazoº. Deºi ar fi putut fi exploatat ca o zonã de agrement ce ar fi atras cu siguranþã banii orãºenilor amatori de ieºiri în naturã, Parcul Bazoº a rãmas cantonat într-o formã de semi-pãdure ºi semi-parc, cu dotãri destul de modeste. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O zonã de agrement uitatã Cu siguranþã, dat fiind talentul vecinilor maghiari de a face turism de performanþã, exploatând niºte simple zãcãminte de ape termale, dacã Parcul Dendrologic Bazoº ar fi avut “ºansa” sã se gãseascã dincolo de graniþa cu Ungaria ar fi devenit poate una dintre cele mai cãutate zone de agrement din aceastã parte a continentului. Aºa, e doar un spaþiu verde, care ar avea mare nevoie de amenajãri ºi finanþare ºi care, în momentul de faþã, se gãseºte într-un stadiu indefinit – jumãtate pãdure sãlbaticã, jumãtate parc. Puþinii timiºoreni care ajung în zonã pot constata cã

sunt singuri în pãdure ºi, deºi ar vrea sã admire speciile exotice pentru care parcul e renumit, nu gãsesc plãcuþe informative, ci, eventual panouri cu citate ale unor personalitãþi “de vazã” ale epocii comuniste. Pãdurea este, în unele zone, nãpãditã de arbuºti ºi vegetaþie deasã, fiind foarte greu sã te abaþi de la potecã. E cam greu sã recunoºti în zonã descrierile din ghiduri turistice, care prezintã parcul ca o rezervaþie dendrologicã ce se întinde pe 60 de hectare, în hotarul localitãþii Bazoºu Nou ºi comuna Bucovãþ. Conform aceloraºi prezentãri, cuprinde Parcul Mare, Parcul American ºi mai multe pepiniere destinate cultivãrii speciilor exotice. Diversele monografii ale Banatului aratã cã, prin schimb internaþional, s-a reuºit îmbogãþirea fondului botanic la aproape 800 de taxoni, provenind de pe cinci continente, ºi parcul are cea mai completã colecþie de stejari americani ºi carya din þarã. Dincolo de aceste teorii, însã, realitatea din zonã este dezamãgitoare. ªi nu din cauza naturii, care ºi-a pãstrat frumuseþea, ci a unor zone în care se simte lipsa unor minime dotãri ºi amenajãri. “Cãrãri de pãmânt neamenajate strãbat pãdurea dintr-o parte în alta. De fapt, ceea ce este prezentatã ca o rezervaþie, este o pãdure împrejmuitã cu un gard”, spun, pe forumuri locale, unii dintre puþinii timiºoreni care s-au mai aventurat prin zonã, deºi Parcul Bazoº e la o distanþã de doar 20 de kilometri de Timiºoara. ªi fostul ºef al Direcþiei de Mediu a Primãriei Timiºoara, Vasile Ciupa, menþiona în car-

tea sa Timiºoara Verde, cã în parc existã numeroase alei, poieni, linii somiere, amenajãri modeste pentru odihnã, precum ºi pepiniere ºi clãdiri administrative: “Parcul a fost amenajat în stil peisager, asociind suprafeþei de pãdure naturalã numeroase goluri, plantate pe contur cu mult gust cu specii ornamentale, în special rãºinoase. În afarã de valoarea sa ºtiinþificã, parcul este în prezent ºi o bazã recreativã. Nu este amenajatã ºi destinatã unei recreãri de sejur, ci mai mult recreãrii de o zi, asociatã cu o activitate instructivã. Nu existã amenajãri pentru picnic, dar odihna pe iarbã, în poieni, asociatã cu plimbarea printr-o mare varietate de situaþii structurale, oferã condiþiile unei recreãri eficiente pentru o zi.” Biologul expert botanist Sretko Milanovici, muzeograf la Muzeul Banatului, spune cã ºi Parcul Bazoº suferã în urma subfinanþãrii ºi a lipsei de interes care a afectat în ultima perioadã multe din zonele verzi ºi rezervaþiile deosebite ale Banatului. “În orice colþ al lumii, un astfel de spaþiu ar fi exploatat corespunzãtor, cu dotãri, cu amenajãri pentru agrement. Mai ales în zona noastrã de câmpie, ºi în condiþiile în care locuim într-un oraº puternic industrializat, sã ai o oazã de verdeaþã precum Parcul de la Bazoº în aproprierea municipiului este o ºansã extraordinarã. Sunt mulþi timiºoreni care chiar ar fi amatori de agrement întro astfel de zonã, dacã ar fi amenajatã. S-ar putea mãcar sã se încerce sã se dea în custodie zona unui investitor, care sã o amenajeze corespunzãtor” , declarã biologul timiºorean.

Abia în ultimii doi ani au existat iniþiative de redescoperire a zonei. Anul trecut se organiza, de pildã, o acþiune numitã “Copile, descoperã pãdurea!” prin care elevii timiºoreni au putut descoperi frumuseþea Parcului Dendrologic de la Bazoº. Totodatã, în zonã a mai fost organizat un cros la care au participat peste 200 de persoane ºi, la iniþiativa Prefecturii Timiº, cu sprijinul Corpului Consular la Timiºoara ºi al Institutului de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice din Timiºoara, s-a realizat aici, anul trecut, o acþiune numitã Ziua Consulatelor. Evenimentul a avut ca obiectiv amenajarea în parc a unei „arii a Consulatelor”, prin plantarea, de cãtre reprezentanþii corpului consular a unor specii

de arbori ºi arbuºti tipice pentru þãrile reprezentate consular în Timiºoara. Acþiunea a fost urmatã de un cocktail ºi o dezbatere, în cadrul cãreia “a fost definit rolul pe care consulatele care funcþioneazã la Timiºoara îl pot avea în dezvoltarea acestui parc, prin identificarea sponsorilor, dintre firmele prezente la Timiºoara”. Mai departe, însã, nu s-a mai întâmplat mare lucru. Cel puþin de bine. Pentru cã aceste iniþiative pozitive au fost contrabalansate de ºtirile legate de faptul cã au fost gãsiþi niºte câini spânzuraþi de niºte copaci din parc. Cã era vorba de “ritualuri” ale unor tineri teribiliºti sau despre acþiunea unor indivizi cu probleme psihice, mai interesant a fost faptul cã timiºorenii care au descoperit

câteva cadavre de câini spânzurate în zonã le-au gãsit tot acolo ºi dupã ce au revenit, dupã aproximativ o sãptãmânã. Reprezentanþii Institutului de Amenajãri Silvice Timiºoara spun cã, deºi s-au amenajat alei pentru plimbãri, au fost denumite speciile din arboretum, au fost fãcute trasee ºi s-au montat coºuri de gunoi ºi semne, iar în parc existã în permanenþã un paznic, sunt destul de multe acþiuni de vandalism de când parcul a fost reintrodus în circuitul turistic de relaxare, dupã o investiþie a Ambasadei Franþei în România. Astfel, au fost rupte câteva zeci de plãcuþe care descriau copaci ºi arbori, inclusiv sãgeata care indica unul din trasee, care a fost gãsitã într-un sat din apropiere.

Un parc cu pomi de la Harvard Istoria parcului de la Bazoº a început în 1909, când, de la cea mai mare pepinierã de arbori din lume, cea al Universitãþii Harvard, au fost aduse primele exemplare de arbori de colecþie. Tot atunci a început ºi construcþia unui castel în incinta parcului, care a durat pânã la finele Primului Rãzboi Mondial. Pacea de la Trianon a desfiinþat Imperiul austro-ungar, iar prin reforma agrarã din 1922, moºia contelui maghiar Ludovic Ambrozy, fost ambasador al Austro-Ungariei în SUA, care a deþinut terenul unde este astãzi Parcul Bazoº, a fost luatã de Statul român. Acestuia i-a rãmas doar castelul, pe care l-a vândut ºi a plecat definitiv la Viena. În 1934, noii proprietari l-au demolat ºi l-au vândut cãrãmidã cu cãrãmidã coloniºtilor veniþi din Alba ºi Sibiu. Nou-veniþii ºi-au construit din acestea case ºi au înfiinþat satul Bazoºu Nou. În 1934, Parcul Bazoº a fost cumpãrat de Casa Pãdurarilor Statului. Douãzeci de ani mai târziu, acesta a primit statutul de rezervaþie ºtiinþificã ºi a intrat în administraþia Institutului de Cercetare ºi Amenajare Silvicã. Conform unor “legende locale”, în 1974, parcul a fost vizitat de ambasadorul de atunci al Statelor Unite ale Americii în România, care dorea

sã planteze în faþa biroului sãu o specie de arbust pe care o avea ºi în curtea casei sale din Florida, iar singurul loc din România unde l-a gãsit a fost Bazoºul. Pe atunci, prin parc curgea încã un pârâu, în care se putea pescui caracudã. Dispariþia apei, din cauza unor foraje realizate în zonã, a avut ca revers apariþia fenomenului de uscare a arborilor. Situaþia a fost între timp remediatã prin lucrãri de reamenajare. Din 1984, parcul de la Bazoº este monument al naturii. Din 1994 a fost declarat arie protejatã pentru ocrotirea biodiversitãþii, genofondului, eco-

fondului ºi pentru pãstrarea echilibrului ecologic în judeþul Timiº, ºi face parte din Asociaþia Internaþionalã a Grãdinilor Botanice, reprezentând una dintre atracþiile turistice ale judeþului Timiº. Astãzi, teoretic cel puþin, 800 de specii diferite de arbori ºi arbuºti, din toatã lumea, sunt plantate în parc, unele dintre acestea fiind unice în þarã. În parcul de la Bazoº se aflã unul dintre cei mai bãtrâni arbori din Timiº: un stejar de aproape 500 de ani. Are peste 30 de metri înãlþime ºi patru oameni cu braþele deschise nu sunt de ajuns sã-i înconjoare trunchiul.

de 24 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

6 - 9 martie 2014

Exerciþiu de solidaritate umanã l Sprijin pentru efectuarea unei intervenþii chirurgicale

în cazul unei tinere diagnosticate cu distonie generalizatã Medicina poate fi, uneori, ºi cronica tristã a unor eºecuri sau o istorie despre recunoaºterea, în termeni cinici ºi reci, a unor neputinþe, limitãri sau constrângeri. Povestea de viaþã a Cristinei Tau, o tânãrã de 30 de ani, nevoitã sã înfrunte ameninþarea unui diagnostic neurologic grav, cu atât mai înfricoºãtor cu cât face parte din categoria bolilor al cãror mecanism este încã insuficient desluºit, este însã istoria de viaþã a unui om demn, decis sã meargã pânã la capãt în încleºtarea cu destinul. Despre care admite cã nu ºtie sigur dacã o va câºtiga sau nu. Sãnãtatea Cristinei depinde însã nu doar de determinarea de care dã dovadã. Ci ºi de bani. ligia.hutu@timpolis.ro

Lupta pentru o ºansã la o viaþã normalã Istoria de viaþã a Cristinei Tau este cea a unui drum parcurs în cãutarea unui sâmbure de speranþã. Un drum aflat în cãutarea nãdejdii de vindecare, care acum depinde de priceperea mâinilor unui medic chirurg de la o clinicã din Hanovra, pe care Cristina l-a investit cu toate speranþele sale. O procedurã medicalã inaccesibilã, în acest moment, în spitalele din România – stimularea cerebralã profundã, adicã implantarea unor electrozi care sã descarce implusuri ce ar putea compensa o parte din inactivitatea centrilor motori, s-ar putea dovedi salvatoare pentru situaþia Cristinei. Tânãra povesteºte cã boala, o afecþiune neurologicã, denumitã distonie idiopaticã generalizatã, ºi-a manifestat primele semne pe când ea avea 10 - 11 ani. Primele simptome i-au afectat piciorul drept ºi au fãcut-o sã îºi piardã încet-încet siguranþa de sine. Nu mai putea sã umble corect, nu îºi mai putea sprijini piciorul cum trebuie, aºa cã a început sã cearã pãreri, mergând împreunã cu mama sa de la un medic la altul: ortopezi ºi neurologi. Fiecare dintre aceºtia s-au dovedit neputincioºi

în faþa acestei afecþiuni perfide, despre care nu se ºtiu nici în prezent prea multe. În registrul bolilor ºi afecþiunilor rare, boala nu este consemnatã ca atare ºi este asociatã cumva Parkinson-ului, deºi se diferenþiazã de acesta. La capãtul a aproape ºase ani, întrun spital din Timiºoara, Cristinei i s-a pus diagnosticul de Miastenia Gravis. Tratamentul, indisponibil în þarã, ºi-l procura cu dificultate din Ungaria. Diagnosticul stabilit la Timiºoara a fost infirmat, însã, în 2001, la o clinicã din Bucureºti, dupã ce Cristina a fost din nou supusã unei serii complexe de investigaþii. A urmat, în 2003, un alt consult, de aceastã datã în cadrul Universitãþii din Szeged, la Clinica de Neurologie. Alte analize amãnunþite, alte investigaþii ºi aceleaºi incertitudini venite din partea medicilor maghiari. Aceºtia au oferit, însã, ca posibil punct de plecare în instituirea unei noi scheme de tratament, un indiciu care s-a dovedit preþios: suspiciunea cã partea dreaptã a corpului Cristinei ar putea fi afectatã de distonie. Medicii din Ungaria au propus atunci, la externare, un tratament cu toxinã botulinicã. Medicii din România s-au dovedit reticenþi faþã de acest tratament. În þarã, utilizarea toxinei botulinice în scopuri medicale era necunoscutã încã, aºa încât fata a fost avertizatã cã tratamentul cu un produs a cãrui acþiune este necunoscutã poate fi riscant. În plus, îºi mai aminteºte Cristina, nu a gãsit pe nimeni care sã îndrãzneascã sã îi facã tratamentul. ªi aceasta în condiþiile în care, ajunsã deja studentã în anul întâi de facultate, a realizat cu disperare cã boala, care debutase prin afectarea piciorului drept, începuse sã îi afecteze, în mod progresiv, ºi braþul drept, dar ºi muºchii feþei. Începuserã ºi problemele legate de articularea cuvintelor, vocea îi devenise nazonatã ºi avea dificultãþi la înghiþire. Neurologul timiºorean Rucsandra Chirileanu a fost medicul care, în aceastã situaþie disperatã, s-a încumetat sã se ocupe, de-a lungul câtorva ani, de îngrijirea ei. Pe mãsurã ce trece timpul, însã, starea Cristinei se deterioreazã progresiv, iar o parte din medicamentele la care în trecut organis-

mul ei rãspundea destul de bine, se dovedesc acum aproape ineficiente. Tânãra nu a abandonat însã lupta. A urmat mai întâi facultatea, iar apoi s-a angajat, cu un program de patru ore, casierã. Dar are dificultãþi din ce în ce mai mari în ce priveºte articularea cuvintelor, fapt care îi îngreuneazã progresiv relaþionarea cu cei din jur: „Întâmpin dificultãþi în socializare. Unii clienþi se uitã ciudat la mine ºi nu înþeleg ce vorbesc, iar eu repet ºi îmi dau seama cã boala s-a agravat foarte tare, nemaiputând vorbi. Uneori, nu pot articula cuvintele. Boala a avut o evoluþie lentã, în timp, dar mai acceleratã în ultima perioadã”. La recomandarea medicului neurolog din Timiºoara, care s-a ocupat de îngrijirea ei, Cristina a ajuns sã primeascã o confirmare a diagnosticului în cadrul Secþiei de Neurologie II a Spitalului Colentina, din Bucureºti. Documentele medicale de acolo, care poartã semnãtura medicului neurolog conf. dr. Bogdan O. Popescu, relevã faptul cã, în afara unui tratament medicamentos, aceasta ar putea beneficia de o intervenþie terapeuticã, indisponibilã în acest moment în spitalele din România, dar care se practicã deja de ceva vreme în clinici din Europa. Tehnica poartã numele de stimulare cerebralã profundã bilateralã ºi este aplicatã în acest moment bolnavilor diagnosticaþi cu Parkinson. Potrivit informaþiilor obþinute de reprezentanþii familiei Cristinei din partea medicilor neurologi din România ºi ca urmare a consultului de specialitate solicitat în cadrul unei clinici din Germania, intervenþia ar presupune implantarea, la nivelul unor centri nervoºi din creier, a unor electrozi a cãror activitate este menitã sã substituie, în baza impulsurilor electrice pe care le descarcã, disfuncþionalitatea neuromotorie. Într-un document medical întocmit de prof. dr. Joachim K. Krauss, din cadrul Clinicii de Neurochirurgie a Clinicii din Hanovra, cãreia i s-a adresat tânãra, este precizat faptul cã stimularea cerebralã profundã poate reprezenta o soluþie aplicabilã, cu rezultate benefice, în cazul pacientei.

Cristina Tau, o tânãrã de 30 de ani, este nevoitã sã înfrunte ameninþarea unui diagnostic neurologic grav

Preþul speranþei Cum serviciile medicale care ar urma sã-i fie furnizate Cristinei includ implantarea celor doi electrozi, ca parte componentã dintr-un pacemaker, la care se adaugã costurile ocazionate de intervenþia în sine ºi de cheltuielile de spitalizare, rezultã cã ºansele de însãnãtoºire ale tinerei paciente, la fel ca ºi în cazurile a numeroºi pacienþi români nevoiþi sã apeleze la serviciile medicale ale unor clinici din strãinãtate, ajung sã se cuantifice, extrem de cinic, inclusiv în secundele, minutele ºi orele necesare strângerii de fonduri care sã permitã efectuarea acestei intervenþii. Aplicat cazului Cristinei, preþul speranþei într-o viaþã mai bunã ar putea însemna 30.598,37 euro, atât cât este necesar pentru implantarea pacemaker-ului. ªi alþi aproximativ 6.100 de euro – cheltuieli de spitalizare. Bani care ar putea proveni,

mãcar în parte, cu o brumã de solidaritate, din partea fiecãruia dintre noi, cei care, punând umãr lângã umãr, am putea contribui la mai binele Cristinei. ªi aceasta dincolo de recursul familiei la sprijinul pe care i l-ar putea oferi Cristinei Statul român, prin decontarea unei pãrþi din cheltuieli, în baza formularului E112, pe care familia se strãduieºte acum din rãsputeri sã îl obþinã, pânã la momentul când ar putea fi realizatã, practic, intervenþia chirurgicalã: 24 martie 2014. Pentru cei care doresc sã contribuie, în mãsura prosibilitãþilor, la ºansele Cristinei de a se însãnãtoºi, stau la dispoziþie urmãtoarele conturi în care se pot face donaþii în contul în lei: RO68BRDE360SV70816143600 sau în contul în euro: RO64BRDE360SV70816223600, deschise la BRD Timiºoara.

Transfuzia cu celule stem recoltate la naºtere, ºansã pentru copiii cu paralizie cerebralã spasticã Primul studiu clinic din România care vizeazã utilizarea terapeuticã a sângelui cordonal la copiii cu paralizie cerebralã spasticã a fost lansat marþi, în Capitalã, în proiect fiind selectaþi 20 de copii. Acest prim studiu clinic a fost lansat de Cord Blood Center ºi vizeazã utilizarea terapeuticã a sângelui cordonal la copiii cu paralizie cerebralã, anunþã Mediafax. Acesta îºi propune sã confirme siguranþa ºi fezabilitatea transfuziei de sânge cordonal propriu ºi sã evalueze eficacitatea sa terapeuticã în paralizia cerebralã. Doctorii Dana Craiu, medic

primar neurologie pediatricã în cadrul Spitalului „Alexandru Obregia”, ºi Anca Coliþã, ºeful Clinicii de Pediatrie ºi al Departamentului de Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni, s-au alãturat acestui demers de identificare a unui nou tratament pentru paralizia cerebralã, ocupându-se de coordonarea studiului la nivel naþional, în calitate de investigatori principali. Studiul este adresat copiilor care suferã de paralizie cerebralã ºi au unitatea de sânge cordonal procesatã integral ºi depozitatã într-una dintre bãncile Cord Blood Center. Astfel, oricare dintre aceºti copii poate beneficia de posibilitatea de recuperare neuromotorie. 20 de copii au fost incluºi în stu-

de 24 de ani un reper al cetãþii

diu, dintre care trei au fãcut deja transfuzie. „Anul trecut, la nivelul grupului, am avut experienþa a trei copii bolnavi de paralizie cerebralã care au beneficiat de transfuzie cu sânge cordonal propriu. Neam bucurat enorm sã aflãm cã tratamentul a înregistrat rezultate, iar copiii se simt mult mai bine acum. Acest lucru ne-a impulsionat sã ajutãm ºi mai mulþi copii care suferã de aceastã afecþiune. Lansarea studiului clinic în România reprezintã un prim pas în a ne atinge scopul: acela de a le oferi copiilor cu paralizie cerebralã ºansa de a avea o viaþã normalã”, declarã doctorul Speranþa Arciudean, ºeful Departamentului Medical Cord Blood Center Group. Paralizia cerebralã este cea mai frec-

ventã afecþiune neurologicã, non-progresivã, la copii ºi principala cauzã de dizabilitate neuromotorie. O pondere de 85 - 90 la sutã dintre cazurile de paralizie cerebralã sunt congenitale. În prezent, nu existã un tratament curativ al bolii, ci doar tratamente de recuperare ºi de prevenire sau control al complicaþiilor. În România sunt 21.000 de copii cu paralizie cerebralã, incidenþa maladiei fiind de doi - trei la mie. Utilizarea terapeuticã a sângelui cordonal autolog în paralizia cerebralã reprezintã o nouã abordare terapeuticã cu potenþial de a promova procesele reparatorii ºi de regenerare a þesutului nervos. Pânã în prezent, au

fost publicate douã studii care au confirmat siguranþa ºi fezabilitatea utilizãrii autologe a sângelui cordonal la copiii care suferã de paralizie cerebralã.


integrame

6 - 9 martie 2014

15

Sotul si sotia au iesit la sfârsit de saptamâna la cumparaturi într-un supermarket. În timp ce sotul împinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere. Ochii i se lumineaza. Oferta la bere: “Cumpara azi o lada de bere si-n loc de 40 lei platesti doar 20”. Entuziasmat, apuca lada s-o bage-n carucior. - Heeei!! Ce faci?, întreaba nervoasa sotia. - Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei îmi iau o lada de bere! - Suntem în criza, dragule, nu ne putem permite! Las-o acolo. Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin. La un moment dat, ajung la raionul Cosmetice. Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage în carucior. - Heeei! ce faci?, sare furios sotul. - Pai, dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 de lei. - La naiba! Si berea te face sa pari frumoasa si e la jumatate de pret! l Stefan cel Mare, dupa o batalie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În departare se vede o padure. Stefan: - În padure! Când ajung în padure, Stefan comanda: - Toata lumea sus în copaci! Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, încep sa se nelinisteasca: - Mai stam asa, Maria Ta?! - Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în padure! Peste un timp, iara: - Sa mai stam, Maria Ta? - Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi! - Da’, Maria Ta,... dar macar caii putem sa-i lasam jos?! l Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa îti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta. Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica. Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. În ea gasea mai multa pasiune si mister. Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amândoua. - Amândoua?, au întrebat ceilalti. - Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gândi ca esti cu cealalta si atunci poti sa stai la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. l - Doctore, am o problema cu mersul la WC dimineata, la ora 5, am scaun..... - Dar asta nu este asa de grav. - Problema este ca ma trezesc la 6. l - Optimistul: paharul e pe jumatate plin. - Pesimistul: paharul e pe jumatate gol. - Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. l Clientul catre ospatar: - Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 10 lei la mine. Ce-mi recomandati? - Un alt restaurant.

de 24 de ani un reper al cetãþii


16

6 - 9 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2035