Page 1

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2030 17 - 19 februarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Mersul în zig-zag al lui Crin Antonescu melania.cincea@timpolis.ro

N

u e nicio lunã de când Crin Antonescu ºi Victor Ponta semnau un nou tratat de pace, anunþând organizarea unui referendum pe Constituþie, simultan cu europarlamentarele ºi, în premierã, timp de douã zile consecutiv, pentru a creºte ºansele de întrunire a cvorumului. Sau, poate, fusese doar o cursã întinsã de P.S.D. Sã ne amintim cã miºcarea aceasta venea la câteva zile dupã ce dl Antonescu declara, în contradicþie cu P.S.D. ºi cu acþiunile comune de pânã atunci – cã rolul U.S.L. e sã garanteze statul de drept, independenþa Justiþiei ºi separarea puterilor în stat. Un discurs ce avusese menirea de a ne prezenta un Crin Antonescu delimitat de Victor Ponta. Un discurs prin care lãsa sã se înþeleagã cã vrea la Cotroceni, dar nu în rol de pãpuºã a P.S.D. Sã luãm în calcul ºi faptul cã, acum câteva zile, Ilie Sârbu anunþa cã referendumul va fi organizat o zi, nu douã. Pare cã tocmai pentru a minimaliza ºansele validãrii Constituþiei girate de comisia condusã de Crin Antonescu. nceputul lunii februarie ni-l prezintã pe liderul P.N.L. fãcând o miºcare politicã – o remaniere guvernamentalã important, echivalentã cu o þinere în ºah a lui Victor Ponta. O miºcare însoþitã de o declaraþie care vorbeºte de la sine despre rolul de slujnicã jucat pânã acum de P.N.L. Executiv: “Nu vreau sã ieºim de la guvernare, vrem sã intrãm”. Ce l-a determinat, însã, pe Crin Antonescu sã ia aceastã decizie, care i-ar mai putea consolida poziþia în interiorul U.S.L. ºi solidifica terenul electoral? Sunt mai mulþi posibili factori: Realizarea cã a fost, din nou, tras pe sfoarã de cãtre P.S.D., în privinþa referendumului privind revizuirea Constituþiei. Abandonarea, în urmã cu câteva zile, de cãtre ºeful sãu de campanie, Niels Schnecker, fost angajat al Antenei 3. ªi nu e puþin lucru sã te afli în situaþia de a reface toatã strategia de campanie cu câteva luni înaintea zilei decisive. Conºtientizarea, în ceasul al 12-lea, a faptului cã ministerele grele care, potrivit algoritmului reveneau P.N.L., erau de fapt în subordinea P.S.D.: Internele, cu Radu Stroe la cârmã, ºi Finanþele, avându-l în vârf pe Daniel Chiþoiu – ambii pãrând mai apropiaþi de Victor Ponta decât de Crin Antonescu. Punerea în faþa unei alte dovezi cã P.S.D. se pregãteºte pentru prezidenþiale: lupta lui Victor Ponta de a-ºi suordona S.T.S., instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre B.E.C. e a urmãrit, de fapt, liderul P.N.L. prin aceastã remaniere? Nu neapãrat înlãturarea unor oameni controversaþi, care ar putea trage în jos imaginea Puterii, nici a P.N.L. O putea face pânã acum. Nici o plusvaloare adusã Executivului de Klaus Iohannis, cât impunerea în faþa P.S.D. – prin securizarea, în perspectivã electoralã, a douã portofolii importante care erau de facto în mâna socialdemocraþilor. laus Johannis era un nume potrivit pentru planul lui Crin Antonescu de a plasa un ghimpe în coasta lui Victor Ponta – e suficient sã analizezi reacþia de respingere venitã din partea unor lideri P.S.D., mai ales a lui Ilie Sârbu. Dar starea lui de incompatibilitate îl obligã pe dl Antonescu la negocieri, adicã îl vulnerabilizeazã în faþa P.S.D. Or, când vrei sã te impui, nu vii cu soluþii care necesitã negociere ºi, eventual, bunãvoinþã, pentru a fi acceptate. Strategia aceasta a lui Crin Antonescu pare parte din acelaºi perdant drum în zig-zag pe care a pornit de vreo doi ani. În loc de ofensivã, în loc “sã intre la guvernare”, va urma, probabil, o nouã declaraþie publicã de achiesare la valorile P.S.D., pentru captarea (pe termen scurt) a bunãvoinþei nucleului dur social-democrat. Fãrã de care visul sãu de a ajunge la Cotroceni are ºanse minime.

un reper al cetãþii

Noul corp al Spitalului de Copii – încã un an fãrã niciun demers concret? l Timiºoara are din nou, ca ºi pânã

acum, parte doar de promisiuni

Î

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei, la Timiºoara:

“Vreau dreptate pânã la capãt în cazul baronilor ºi infractorilor din U.S.L. ºi din toate partidele” U.S.L. dovedeºte dispreþ faþã de lege ºi faþã de oameni, duce România cãtre Est ºi face zid în jurul propriilor corupþi, iar Victor Ponta, Dan Voiculescu ºi Crin Antonescu sunt complici care s-au susþinut reciproc în tentativa de a crea pentru politicienii USL cadrul favorabil “ca sã fure ºi sã nu fie pedepsiþi”. Sunt acuze lansate de europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei, care s-a aflat, la acest sfârºit de sãptãmânã. la Timiºoara. pag. 2

4,5 milioane de lei, pentru “epavele arhitecturale” ale Timiºoarei În paralel cu proiectul care vizeazã reabilitarea spaþiilor din centrul istoric al oraºului, Primãria intenþioneazã sã aloce bani ºi pentru continuarea programului prin care rezidenþii clãdirilor istorice degradate din “zona zero” a oraºului vor fi sprijiniþi în procesul de consolidare ºi renovare interioarã a imobilelor. Reprezentanþii Federaþiei Asociaþiilor de Locatari spun cã Primãria ar trebui sã aibã grijã cui alocã bani, pentru cã nu întotdeauna cei care declarã venituri zero la Primãrie sunt ºi sãraci. pag. 3

O nouã amnistie salarialã, în pregãtire pentru sporurile bugetarilor În ciuda controalelor Curþii de Conturi, care ºi într-unul dintre rapoartele publicate recent a remarcat din nou plata unor sporuri nelegale, inclusiv în administraþii locale din Timiº, ºansele de recuperare a acestor sume sunt extrem de mici. În curând, ele ar putea deveni însã nule. Un proiect de lege aflat în stare avansatã de adoptare, pe ordinea de zi la Camera Deputaþilor propunând un fel de amnistie salarialã pentru sume pe care Curtea de Conturi a constatat cã unii funcþionarii publici le-au încasat nejustificat.

C

pag. 7

Peste 1.400 de paturi ar putea dispãrea din unitãþile spitaliceºti de stat din Timiº

K

Demersurile de demarare în acest an a mult-aºteptatului corp nou al Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, din Timiºoara, sunt tot la faza de promisiuni. Dupã angajamentele din campania electoralã, legate de iminenta demarare a

acestei investiþii, în varianta câºtigãrii alegerilor, au urmat doi ani fãrã niciun demers concret. Din câte se poate vedea pânã acum, ºi 2014 ar putea avea acelaºi bilanþ final ca ºi anul trecut, adicã nimic concret. pag. 6

Conform unui proiect de lege lansat în dezbatere publicã de Ministerul Sãnãtãþii, medicii care vor trata pacienþi în regim privat, în spitale publice, vor primi 50% din suma încasatã. Dacã unii vãd acest proiect ca pe o posibilitate de motivare ºi completare a medicilor din reþeaua de stat, alþii considerã cã e un alt pas fãcut pentru privatizarea sistemului sanitar de stat, alãturi de reducerea numãrului de paturi din spitalele de stat. Operaþiune care va face ca ºi în Timiº sã disparã aproximativ 1.400 de paturi. pag. 10


2

social

17 - 19 februarie 2014

Europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei, la Timiºoara:

“Vreau dreptate pânã la capãt în cazul baronilor ºi infractorilor din U.S.L. ºi din toate partidele” U.S.L. dovedeºte dispreþ faþã de lege ºi faþã de oameni, duce România cãtre Est ºi face zid în jurul propriilor corupþi, iar Victor Ponta, Dan Voiculescu ºi Crin Antonescu sunt complici care sau susþinut reciproc în tentativa de a crea pentru politicienii USL cadrul favorabil “ca sã fure ºi sã nu fie pedepsiþi”. Sunt acuze lansate de europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei, care s-a aflat, la acest sfârºit de sãptãmânã. la Timiºoara.

Cel mai eficient europarlamentar român “Hoþii de tranziþie ar trebui sã dea înapoi toþi banii furaþi din buzunarele românilor”, este de pãrere europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei, care a prezentat vineri, la Timiºoara – într-o conferinþã de presã susþinutã împreunã cu liderul P.D.L. Timiº, Constantin Ostaficiuc – argumentele cu care P.D.L. se prezintã în faþa electoratului în etapa premergãtoare alegerilor europarlamentare. Monica Macovei a menþionat cã, în actualul mandat, grupul parlamentar din care face parte – care numãrã 11 persoane –, a generat 56 de legi adoptate, dintre care 40 îi aparþin ei, în vreme ce grupurile parlamentare ale P.S.D. ºi P.N.L. – care au 16 membri –, au generat în total 29 de legi. “Cifrele vorbesc mai mult decât orice ºi reprezintã garanþia cã vom face treabã ºi în continuare. (...) Cetãþenii trebuie sã ºtie cã tot ceea ce facem în Parlamentul European are legãturã cu viaþa lor ºi cu banii lor ”, spune Monica Macovei. În ceea ce priveºte criteriile de evaluare a activitãþii europarlamentarilor, care ar putea sta la baza opþiunilor pe care cetãþenii le vor exprima la ale-

gerile europarlamentare din mai, europarlamentarul democrat-liberal este de pãrere cã “oamenii trebuie sã se uite la rezultatele obþinute de fiecare politician în parte. Dacã politicianul este la primul mandat, atunci sã se uite la ceea ce acesta a realizat profesional pânã la acel moment. Dacã este la un al doilea sau al treilea mandat, atunci sã se uite la ceea ce a fãcut pânã acum, pentru cã, dacã politicianul nu a fãcut pânã acum nimic, atunci nu existã garanþia cã va face ceva de acum încolo”.

Monica Macovei, despre P.N.L.: “Sã rãmânã la guvernare ºi sã îºi asume rãspunderea” Referindu-se la situaþia actualã din interiorul U.S.L., Monica Macovei a apreciat cã actualele fricþiuni sunt doar niºte “jocuri de faþadã” ºi s-a declarat

în dezacord cu tentativa din acest moment a P.N.L. de a se repoziþiona, prezentându-se drept “o fecioarã, care iese acum curatã din spuma mãrii”. ªi aceasta în condiþiile în care toþi deputaþii liberali au votat alãturi de deputaþii social-democraþi, în “marþea neagrã”, atunci când parlamentarii au votat modificãri la Codul Penal, prin care au încercat sã-ºi asigure superimunitatea în faþa legii. Situaþie care, apreciazã Monica Macovei, a provocat îngrijorarea partenerilor europeni ºi americani ai României: “Nu sunt nici curaþi ºi nici frumoºi cei de la P.N.L.. Sã stea la guvernare ºi sã plãteascã pentru deciziile lor. Dacã parlamentarii P.N.L. îºi dãdeau atunci demisia, vedeam o rãspundere. (...) Toþi deputaþii P.N.L. au votat însã atunci alãturi de deputaþii P.S.D.”. Monica Macovei mai spune cã exponenþii actualei Puteri ne duc spre Est. “Nu înþeleg ce a cãutat premierul român în Federaþia Rusã, atâta vreme cât reprezentanþii Federaþiei Ruse ame-

ninþã, ºantajeazã ºi hãrþuiesc cetãþeni din Moldova ºi atâta vreme cât în Ucraina mii de oameni îºi revendicã, în stradã, dreptul la libertate. Românii nu mai vor la ruºi”, mai spune Monica Macovei, care apreciazã cã soluþia pentru menþinerea României pe drumul cãtre democraþie o reprezintã respectarea angajamentului occidental al þãrii.

Opþiunea pentru P.D.L., o decizie asumatã: “P.D.L. nu e un partid fãcut din îngeri” Europarlamentarul Monica Macovei precizeazã cã a prezentat conducerii P.D.L. un set de propuneri menite sã stopeze divizarea partidului, dar cã, o datã ce aceasta s-a produs, opþiunea sa personalã a fost sã rãmânã în interiorul partidului, pentru cã asumarea

consecinþelor unei situaþii reprezintã o dovadã de maturitate. “P.D.L. e P.D.L. ºi punct”, declarã Monica Macovei, adãugând cã partidul din care face parte a avut puterea de a recunoaºte unde a greºit, pentru cã “doar aºa lumea te va crede cã nu vei greºi ºi a doua oarã”. Referindu-se la opþiunea de a rãmâne în acest partid, în condiþiile în care o parte dintre politicienii care au fost alãturi de preºedintele Traian Bãsescu în campania pentru referendumul din vara lui 2012 au ales sã se regrupeze în Miºcarea Popularã, Monica Macovei ºi-a argumentat consecvenþa prin aceea cã, atunci când a optat pentru înscrierea în P.D.L., a asumat cã P.D.L- nu este “un partid fãcut din îngeri”, iar o eventualã decizie de a ieºi din rândurile democrat-liberalilor ar echivala cu opþiunea pentru un parcurs politic pe cont propriu. ªi aceasta pentru cã, spune ea, profilul sãu nu corespunde profilului unui traseist politic. “Cred în dreptate, în adevãr ºi în reformarea clasei politice”, declarã Monica Macovei, care precizeazã ºi cã vrea “dreptate pânã la capãt în cazul baronilor ºi infractorilor din U.S.L. ºi din toate partidele”. Analizând comparativ atitudinea politicienilor din P.D.L. ºi a politicienilor aflaþi acum la conducerea þãrii, europarlamentarul democrat-liberal precizeazã însã cã politicienii P.D.L. nu ºi-au propus sã desfiinþeze D.N.A., chiar dacã “au existat din rândul partidului persoane cercetate, condamnate ºi arestate”. Acestea s-or fi supãrat, dar cu toate astea D.N.A. a continuat sã funcþioneze, a devenit tot mai puternic ºi îºi face treaba. “Nu poate fi desfiinþatã o instituþie a Statului, pentru cã aceasta nu e o jucãrie aflatã la îndemâna Puterii”, mai spune Monica Macovei, adãugând cã “ atâta vreme cât cetãþenii percep cã legea se încalcã, în România va fi sãrãcie ºi deznãdejde ºi nu va fi bunãstare ºi dreptate”.

Monica Macovei: „Nu vãd motivele de milostenie în cazul lui Becali, are tot ce îi trebuie acasã” Europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei spune cã nu vede motivele de milostenie în cazul lui Gigi Becali, spunând despre acesta cã „are tot ce îi trebuie acasã” ºi cã faptul cã face parte din lumea fotbalului sau „umblã cu Biblia în mânã” nu înseamnã cã trebuie sã iasã mai devreme din închisoare. TIMPOLIS

Întrebatã vineri, într-o conferinþã de presã la sediul P.D.L. Timiº, dacã Gigi Becali ar trebui graþiat, europarlamentarul democrat-liberal Monica Macovei a spus cã nu sunt motive pentru acest lucru: „Mai degrabã nu. Graþiezi de cineva care e în nevoie, un om în vârstã ºi bolnav, nu vãd de ce sã graþiezi un om care are tot ce îi trebuie aca-

sã, a cãrui privare de libertate nu afecteazã, care nu are o boalã de care nu se poate trata în regimul penitenciar. Nu vãd motivele de milostenie, cã asta înseamnã graþierea individualã, un motiv de compasiune. Becali nu se aflã în aceastã situaþie. Acum vãd cã se umblã la populisme, fotbalul ne intereseazã, ne place, eu nu gândesc în aceºti termeni, cã dacã eºti om de fotbal sau dacã umbli cu Biblia în mânã ieºi mai devreme din închisoare. ªi eu cred în Dumnezeu, dar nu scot Biblia pe geam toatã ziua”. Aceasta a adãugat cã ºi ea îºi doreºte sã fie mai bogatã, însã nu face schimburi de terenuri cu Statul: „Dacã faci un schimb de terenuri între o persoanã privatã ºi stat ºi terenul lui X valoreazã un leu ºi terenul statului valoreazã un milion de lei, vi se pare simplu? Cum e sã faci un schimb cu statul

de 24 de ani un reper al cetãþii

în care îþi bagi în buzunar un teren care valoreazã mai mult decât terenul tãu, doar pentru cã îl cunoºti pe un ministru? ªi eu vreau sã fiu mai bogatã, dar asta nu înseamnã cã fac acum aºa ceva”. În 4 februarie, premierul Victor Ponta anunþa cã ministrul Justiþiei a primit o cerere de graþiere a lui Gigi Becali, pe care analizeazã dacã o va trimite preºedintelui cu aviz pozitiv sau negativ. Primul-ministru spunea cã, dacã ar fi ministru, ar propune acest lucru deoarece graþierile trebuie gândite în „beneficiul societãþii”: „Existã o cerere fãcutã la Ministerul Justiþiei, ministrul Justiþiei m-a informat ºi urmeazã sã ia o decizie. Eu cred cã... Nu, nu pot sã spun. Dacã aº fi ministrul Justiþiei, aº propune preºedintelui acest lucru, dar nu sunt, este o decizie care aparþine ministrului Justiþiei”, spunea,

citat de Mediafax, Victor Ponta, întrebat dacã este de acord cu graþierea lui Gigi Becali. El preciza cã ministrul Justiþiei este cel care poate decide dacã înainteazã o astfel de cerere preºedintelui þãrii cu aviz pozitiv sau negativ ºi cã preºedintele este cel care graþiazã. Marþi, preºedintele Traian Bãsescu a declarat, la B1Tv, cã Ministerul Justiþiei, condus de „vãrul premierului”, Robert Cazanciuc, i-a trimis aviz negativ la cererea privind graþierea lui George Becali. „Am aviz negativ de la Ministerul Justiþiei, dat de vãrul prin alianþã al premierului. Iar el iese ºi spune cã l-ar pune în libertate. Cum etichetaþi un astfel de om?”, a spus Bãsescu. Finanþatorul Stelei, Gigi Becali, are de executat o pedeapsã de trei ani ºi jumãtate de închisoare, dupã ce a fost condamnat, în 20 mai 2013, la trei

ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apãrãrii ºi a primit ulterior un spor de ºase luni, dupã alte douã condamnãri, în dosarul „Valiza” ºi în cel al sechestrãrii celor care i-au furat maºina.


eveniment

17 - 19 februarie 2014

3

Timiºoara, preferatã altor zone pentru Centrul Intermodal de Marfã? l Voci din Consiliul Judeþean Timiº: „Poate se va cumpãra teren, pentru cã existã interese,

dar Centrul Intermodal nu se va face” Dupã asigurãrile date de deputatul Sorin Grindeanu în privinþa „iminentei” finanþãri pentru demararea construcþiei noului corp al Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, senatorul P.N.L. Ben-Oni Ardelean spune „confidenþial” cã Timiºoara este preferatã altor zone pentru realizarea Centrului Intermodal. În acelaºi timp, surse din Consiliul Judeþean Timiº susþin cã poate se va cumpãra teren pentru aceastã investiþie la Remetea Mare, pentru cã existã interese personale în acest sens, dar Centrul Intermodal nu se va face în viitorul apropiat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Centrul Intermodal, promovat intens Dacã e sã credem unii parlamentari de Timiº, Timiºoara este preferata finanþãrilor pentru investiþii alocate de cãtre Guvern, deºi acest lucru nu s-a vãzut la adoptarea bugetului pe 2014, fiind preferate cu totul alte zone pentru realizarea de investiþii mari finanþate de Guvern. Acum, ultimele asigurãri legate de „iminenta” alocare de fonduri vizeazã celebrul Centru Intremodal de transport marfã. De aceastã datã, senatorul liberal Ben-Oni Ardelean este cel care spune cã noul Centru Intermodal se va realiza în Timiº în exerciþiul financiar 2014 - 2020. „Lucrez intens de multe luni de zile în discuþiile ºi în demersurile de promovare a Timiºoarei ca fiind cel mai important centru intermodal pe care România îl poate avea. Din discuþiile cu cei de la minister – discutãm despre Constanþa, Iaºi, Craiova, Braºov, Iaºi, Cluj ºi au mai fost ºi alte

localitãþi avansate – Timiºoara este net deasupra tuturor celorlalte”, precizeazã senatorul liberal. Acesta susþine cã Timiºoara are cel mai complet dosar din cele depuse la minister, dar centrul nu putea sã intre pe finanþarea 2007 - 2013. „În momentul în care îl fazãm ºi l-am convenit deja ºi în discuþiile cu cei de la U.E., procedeul va continua, indiferent de ce ministru va fi ºi de ce guvernare va fi. Ai dat drumul la un procedeu ºi atunci, în chestiunea aceasta a fazãrii, cu siguranþã se va termina. Când, cum, nu ºtim”.

„Nu se face niciun Centru modal” Optimismul ºi asigurãrile date de

pe plan central nu sunt împãrtãºite în întregime ºi la nivelul administraþiei judeþene. Mai mulþi consilieri judeþeni au îndoieli cã se va realiza ceva con-

cret în acest sens, în perioada urmãtoare, cu excepþia eventualei achiziþii de terenuri de la Remetea Mare, care ar servi intereselor unor reprezentanþi

ai administraþiei judeþene. „Nu are nicio ºansã de realizare acel Centru Modal. La relaþia pe care o are preºedintele Consiliului Judeþean, Titu Bojin, cu factorii de decizie centrali, e exclusã vreo investiþie de acest gen în anii urmãtori. Pânã acum nu s-a reuºit sã se facã nimic concret, au fost doar promisiuni. În cazul Centrului de la Remetea Mare, da, poate se va face ceva, adicã se va cumpãra teren, pentru cã existã interese materiale ºi personale la Consiliul Judeþean în acest sens. Dar, în rest, nu s-a aprobat nicio documentaþie, nu s-a fãcut absolut nimic”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu. Spre deosebire de varianta realizãrii în Remetea Mare a acestei investiþii, vechea variantã, a Centrului Intermodal care sã fie înfiinþat la Recaº, avea aprobarea Ministerului Transporturilor. Paradoxal, locaþia de la Remetea a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de C.J. Timiº, lobby care scapã logicii normale. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor recunoaºte însã cã susþine varianta cu Remetea Mare, la sugestia directã a C.J. Timiº. La Recaº, Primãria pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar presupune exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. De altfel, C.J. Timiº a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziþionare de teren, în vederea derulãrii proiectului Centrului Intermodal de transport marfã Timiºoara, în zona Remetea Mare, cheltuialã care nu mai era necesarã în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaº.

4,5 milioane de lei, pentru “epavele arhitecturale” ale Timiºoarei În paralel cu proiectul care vizeazã reabilitarea spaþiilor din centrul istoric al oraºului, Primãria intenþioneazã sã aloce bani ºi pentru continuarea programului prin care rezidenþii clãdirilor istorice degradate din “zona zero” a oraºului vor fi sprijiniþi în procesul de consolidare ºi renovare interioarã a imobilelor. Reprezentanþii Federaþiei Asociaþiilor de Locatari spun cã Primãria ar trebui sã aibã grijã cui alocã bani, pentru cã nu întotdeauna cei care declarã venituri zero la Primãrie sunt ºi sãraci. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un million de euro pentru clãdirile degradate Potrivit unui proiect publicat zilele trecute, Primãria Timiºoara intenþio-

neazã sã aloce suma de 4.500.000 de lei pentru derularea Programului de sprijin financiar acordat proprietarilor de clãdiri istorice “din zona de acþiune prioritarã a municipiului Timiºoara”, adicã din centru. Suma va fi utilizatã pentru pentru plata costurilor lucrãrilor de reabilitare a clãdirilor istorice selectate în cadrul programului de reabilitare, a dirigenþiei de ºantier, consultanþei tehnice de specialitate ºi pentru plata diverselor taxe prevãzute de lege, aferente lucrãrilor de reabilitare a acestor clãdiri. Primãria a întocmit ºi un punctaj al acordãrii respectivelor finanþãri, având prioritate clãdirile cu degradãri majore la faþadã ºi acoperiº, cele situate într-o piaþã sau de a lungul unei strãzi de o importanþã culturalã ºi arhitectonicã a clãdirilor, respectiv, clãdirile monument istoric cu cod distinct în Lista Monumentelor. Va mai conta, pentru integrarea în program, ºi capacitatea de asigurare integralã a altor lucrãri, respectiv pro-

prietarii vor trebui sã efectueze concomitent lucrãri de reabilitare finanþate integral din fonduri proprii. Reprezentanþii F.A.L.T. susþin cã Primãria ar trebui sã verifice atent cui alocã bani, pentru cã nu întotdeauna cei care declarã venituri zero la Primãrie sunt ºi sãraci. “Este absurd sã se aloce bani din bugetul local în cazul în care proprietarii beneficiari obþin sume foarte mari din chiriile percepute pentru respectivele imobile. ªi se mai ºtie cã existã suficiente cazuri care declarã cã nu au niciun fel de venit, dar în realitate sunt foarte înstãrite. În ultimii ani, destule persoane de acest fel au cumpãrat proprietãþi imobiliare în centrul Timiºoarei”, spune Petru Olariu, preºedintele F.A.L.T.

Soluþii vechi ºi noi, fãrã efecte Anul trecut, pãrând destul de decisã sã încerce o nouã formulã de rezolvare a problemei imobilelor degra-

date din zona zero a Timiºoarei, Primãria propunea un program de sprijin financiar constând într-un fel de grant în cuantum de 20% din costurile eligibile la lucrãrile de reabilitare la clãdirile clasate ca monumente, ºi 80% sprijin financiar cu dobândã zero, în limitele fondurilor alocare anual cu aceastã destinaþie. Persoanele eligibile erau proprietarii clãdirilor care „prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetralã, pun în pericol sãnãtatea, viaþa, integritatea fizicã ºi siguranþa populaþiei sau afecteazã calitatea mediului înconjurãtor, a cadrului urban construit ºi a spaþiilor publice urbane ºi sunt clãdiri clasate ca monumente”. Deºi e o soluþie de creditare extrem de avantajoasã, fãrã dobândã, nu a existat interes din partea proprietarilor unor astfel de clãdiri vizavi de înscrierea în program. Astfel, mulþi proprietari vor aºtepta în continuare ca Primãria sã iniþieze un program de reabilitare care sã nu presupunã niciun fel de costuri pentru ei, deºi, ca pro-

prietari, ar fi beneficiari direcþi. În urmã cu trei ani, Primãria venea cu ideea de a institui aºa-zisa taxã de habitat de 40 de lei pe an, care sã fie plãtitã de timiºorenii rezidenþi ºi care sã fie folositã pentru reabilitarea clãdirilor vechi, din categoria monumentelor istorice. Potrivit iniþiativei, fiecare timiºorean care deþine un imobil ºi are domiciliul în Timiºoara ar fi trebuit sã plãteascã 40 de lei pe an. Suma ar fi urmat sã se achite în douã rate egale: pânã la 31 martie, respectiv 30 septembrie. În cazul neachitãrii la scadenþã, urmau sã se adauge penalizãri de 2% pe lunã. Iniþiativa a fost respinsã însã în Consiliul Local dupã ce mai mulþi consilieri locali au remarcat cã nu s-a precizat în mod clar modalitatea prin care Primãria ar alege clãdirile care vor fi reabilitate. Introducerea taxei respective a fost respinsã, însã, ºi pe considerentul cã nu e normal ca banii publici sã fie folosiþi în beneficiul unor persoane private – respectiv, proprietarii clãdirilor în cauzã.

de 24 ani un reper al cetãþii


4

special

17 - 19 februarie 2014

Little People sing for Little People l Concert caritabil în beneficiul copiilor bolnavi de cancer „Cancerul nu m-a schimbat, doar m-a fãcut un luptãtor” este mesajul care a adus împreunã timiºoreni, mici ºi mari, care cred în valoarea solidaritãþii interumane ºi în virtuþile terapeutice ale muzicii. Atmosfera unei seri caritabile în beneficiul copiilor bolnavi de cancer a fost completatã de concertul trupei A.L.L. Friends Band. ligia.hutu@timpolis.ro

Muzica unor copii, în slujba copiilor care se luptã cu boala Sala Multifuncþionalã a Consiliului Judeþean Timiº a gãzduit joi seara un eveniment menit sã se constituie întrun exerciþiu discret ºi impresionant de solidaritate umanã, conceput în beneficiul copiilor al cãror destin a fost profund marcat de încleºtarea surdã cu o boalã perfidã: cancerul. Protagoniºtii serii au fost membrii trupei timiºorene A.L.L. Friends Band – Luca Dragu (voce ºi chitarã), Lucas Kohl (pian ºi chitarã), Adam Suma (chitarã ºi muzicuþã) ºi Paul Rãzvan Mihalcea (voce, ukulele, percuþie), care au fost acompaniaþi de invitata lor din Serbia, Emilia Djonin, o tânãrã a cãrei voce maturã ºi nuanþatã a impresionat întreaga salã, dar ºi de invitaþii lor speciali: Cora Petrila (vioarã), Andreea Petrila (violoncel), Patrick Cojerean (vibrafon ºi tobe) ºi Jacqueline Kohl (voce ºi pian). Într-o demostraþie emoþionantã de pasiune, implicare ºi talent, tinerii membri ai trupei A.L.L. Friends Band ºi invitaþii lor au însufleþit întreaga salã, oferindu-le celor prezenþi momen-

te muzicale de cea mai bunã calitate. Rolul asumat de ei a fost acela de prieteni ºi ajutoare ale Leului Curajos, mascota aleasã de Little People sã insufle curaj, putere ºi determinare în înfruntarea cu boala tuturor copiilor suferinzi de cancer. Joi seara, însã, poverii copleºitoare a încercãrii pe care o implicã încleºtarea cu boala i s-a opus, puternicã ºi vitalã, muzica însãºi. Cãci despre muzicã ºi despre rostul ei am ales sã vorbim cu o parte dintre copiii care au urcat joi seara pe scenã. Nu i-am întrebat, aºadar, nimic despre ceea ce înseamnã boala incurabilã care îi afecteazã pe copiii în beneficiul cãrora au cântat. Dar a fost limpede, judecând dupã determinarea cu care ºi-au asumat misiunea, cã toþi cei care au urcat pe scenã au percep cu exactitate valoarea ºi însemnãtate muzicii. ªi care sunt valenþele terapeutice ale acesteia.

„Poþi ºi tu!” Un concert, „poate cel mai important concert de pânã acum al trupei”, povesteºte Paul Mihalcea, referindu-se, cu maturitate, la miza evenimentului în sine, dar ºi la anvergura trãirilor ºi emoþiilor pe care tinerii muzicieni le investesc în cânt. „Muzica e o parte importantã din viaþa mea. Chiar dacã e un hobby pentru mine ºi chiar dacã eu nu vreau sã fac din muzicã o meserie”, mãrturiseºte Paul. Care este, la fel ca ºi majoritatea colegilor lui de trupã, elev la Liceul “Nikolaus Lenau”, din Timiºoara. Paul se declarã un iubitor al mai multor genuri muzicale, de la muzica rock la jazz ºi muzica clasicã. Vorbeºte despre muzicã dezinvolt ºi argumentat. E convins cã “ trebuie simþitã, dar ºi înþeleasã ºi studiatã” ºi mãrturiseºte cã apetitul pentru muzicã i-a fost cultivat de cãtre pãrinþii sãi, de

de 24 de ani un reper al cetãþii

la o vârstã foarte fragedã. A fost la mai multe ediþii ale Festivalului de Jazz de la Gãrâna, unde a avut ocazia sã îi audã live pe marii muzicieni de jazz ai momentului. Paul nu considerã jazz-ul ca fiind exponentul unui gen muzical prea greoi pentru copiii de vârsta sa ºi apreciazã cã aplecarea cãtre muzica de calitate nu þine cont de vârstã: “Nu suntem deosebiþi de alþi copii de vârsta noastrã decât prin asta: cã facem ºi muzicã în timpul nostru liber. Unul dintre colegii mei de trupã (Lucas Kohl – n.red.) are ureche absolutã ºi studiazã la Liceul de Muzicã «Ion Vidu»”. Doar el studiazã muzica ºi la ºcoalã. Noi, restul, suntem colegi ºi suntem elevi la «Lenau». Eu nu îmi doresc o carierã în muzicã, îmi place ºi fotbalul, ºi limba românã, literatura, dar ºi gramatica”, spune Paul Mihal-

cea, care recunoaºte cã muzica este o pasiune pe care o cultivã ºi care ocupã un loc însemnat în viaþa sa. Jacqueline Kohl e o adolescentã talentatã, ale cãrei voce ºi interpretare la pian au contribuit din plin la reuºita evenimentului caritabil. Jaqueline spune, la rândul sãu, cã “muzica e foarte importantã, pentru cã ea îi adaugã un plus de bucurie ºi valoare vieþii. Bucurie, asta este ceea ce simt când cânt”, mãrturiseºte, cu zâmbetul pe buze, Jaqueline. Sunt cu toþii voci tinere, dar înzestrate nativ cu darul de a transmite emoþie ºi care au fost cultivate în timp, prin muncã asiduã ºi studiu îndelungat, pentru cã “muzica înseamnã pasiune, dar trebuie ºi multã muncã”, dupã cum ne mãrturiseºte Jacqueline, care mai spune ºi cã “de muzicã trebuie sã te

apropii în timp ºi cu rãbdare, ºi sã îþi laºi sufletul sã decidã ºi sã te cãlãuzeascã înspre acel gen muzical care îþi este cel mai pe plac”. Priviþi în timpul repetiþiilor de dinainte de spectacol, dar ºi în timpul concertului, Luca, Lucas, Adam ºi Paul sunt exact ceea ce numele trupei lor mãrturiseºte despre ei: patru prieteni care ºi-au asumat, cu întreg dinamismul pe care li-l conferã vârsta, o misiune deloc uºoarã, dar la care ei se raporteazã cu seriozitate. Pentru cã, da, am întâlnit la concertul caritabil susþinut în beneficiul copiilor bolnavi de cancer, tineri vrednici de toatã admiraþia ce se cuvine acelora care înþeleg sã punã deoparte timp, energie ºi devoþiune, pentru a le oferi unor semeni aflaþi în acutã nevoie umãrul de nãdejde pe care sã se sprijine.


cazuisticã

17 - 19 februarie 2014

5

Firmã amendatã de 17 ori pentru încãlcarea “prohibiþiei” l

În Complexul Studenþesc, din Timiºoara

“Prohibiþia” instituitã de Primãria Timiºoara în Complexul Studenþesc nu prea pare sã impresioneze o parte din localurile din zonã, care continuã sã serveascã alcool clienþilor. Una dintre aceste societãþi este, spune Poliþia Localã, la 17-a amendã, fãrã indicii cã ar intenþiona sã-ºi schimbe politica de servire. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Amenzi în serie Poliþiºtii locali din cadrul Serviciului Inspecþie Comercialã au anunþat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cã au efectuat verificãri la societãþile comerciale care îºi desfãºoarã activitatea în perimetrul Campusului Universitar ºi care sunt obligate sã respecte prevederile Hotãrârii de Consiliu Local referitoare la condiþiile de desfãºurare a activitãþilor comerciale, de alimentaþie publicã sau prestãri servicii în zona Complexului Studenþesc, care interzice comercializarea de bãuturi alcoolice în perimetrul campusului. Astfel, la fiecare control s-a constatat cã angajaþii unei societãþi din Complex Illinois Com S.R.L., nu respectã aceastã prevedere, motiv pentru care ºi de aceastã datã s-a întocmit procesverbal de sancþionare în valoare de

2.500 lei. Poliþia Localã precizeazã cã aceasta este cea de-a 17-a sancþiune aplicatã firmei menþionate, societatea primind în total, de anul trecut pânã în prezent, amenzi însumând 35.000 de lei.

O mãsurã cu efecte greu de estimat Anul trecut, imediat dupã adoptarea de cãtre Primãrie a Hotãrârii de Consiliu Local privind delimitarea Campu-

sului Studenþesc Timiºoara ºi condiþiile de desfãºurare a activitãþilor comerciale, de alimentaþie publicã sau prestãri servicii în acest perimetru, prin care se interzicea comercializarea de alcool în localurile din zonã, au apãrut prime-

le plângeri ale comercianþilor care îºi vãd ameninþate interesele economice. Prefectura Timiº a cerut, în urma sesizãrilor primite, explicaþii legate de modul în care a fost adoptatã hotãrârea care a instituit “prohibiþia” în Complexul Studenþesc. Dupã adoptare, au existat voci în Consiliul Local care au susþinut cã acest act normativ – care stabileºte cã în campus nu se mai poate vinde nici mãcar bere, singurele bãuturi acceptate fiind cele care au o concentraþie de alcool de mai puþin de 0,5% – este extrem de greu de aplicat ºi, în plus, ar putea avea efecte negative. Conform unor consilieri locali, nu e suficient cã a fost adoptatã acea hotãrâre de consiliu, pentru cã amenzile modice, cuprinse între 500 ºi 2.500 de lei, date comercianþilor care refuzã sã respecte hotãrârea, nu sunt de naturã sã descurajeze vânzarea de bãuturi alcoolice în acest spaþiu ºi cã existã riscul ca studenþii care nu mai beau în aceste localuri sã înceapã sã bea prin cãmine. “Sã nu pãþim cã în loc ca studentul sã bea 50 de vodcã sã fie nevoit sã bea toatã sticla în camerã sau pe terasã, cu cafea. Deci, cine poate urmãri aºa ceva când o amendã este între 500 – 2.500 de lei? Vã daþi seama cã pentru un patron de terasã în Complex 500 de lei e o sumã de plimbare de o searã”, a precizat consilierul P.D.L. Simion Moºiu. Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii


6

actualitate

17 - 19 februarie 2014

Noul corp al Spitalului de Copii – încã un an fãrã niciun demers concret? l Timiºoara are din nou, ca ºi pânã acum, parte doar de promisiuni Demersurile de demarare în acest an a mult-aºteptatului corp nou al Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, din Timiºoara, sunt tot la faza de promisiuni. Dupã angajamentele din campania electoralã, legate de iminenta demarare a acestei investiþii, în varianta câºtigãrii alegerilor, au urmat doi ani fãrã niciun demers concret. Din câte se poate vedea pânã acum, ºi 2014 ar putea avea acelaºi bilanþ final ca ºi anul trecut, adicã nimic concret. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Din nou promisiuni “Angajamentul ferm” de realizare rapidã a corpului nou al Spitalului de Copii a ajuns acum la faza de promisiuni smulse cu ocazia Comitetului Permanent al P.S.D. Conform unor surse locale, cu ocazia acestui eveniment s-ar fi obþinut de la premierul Victor Ponta promisiunea cã Guvernul va aloca “o sumã de bani” în 2014 pentru noua clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara. Nu se ºtie deocamdatã despre ce sumã e vorba ºi când va veni, dacã va veni. Astfel, eventuala finanþare ar putea fi acordatã fie la rectificarea bugetarã, care nu se ºtie când va fi, fie din fondul de rezervã al Guvernului, însã în acest caz suma nu poate fi prea mare. Aceleaºi surse locale susþin cã deputatul timiºean P.S.D. Sorin Grindeanu l-a convins pe Victor Ponta cã anul acesta se va învinge birocraþia localã care a dus anul trecut la pierderea finanþãrii de cinci milioane de lei, acordatã dupã îndelungi intervenþii. Ce nu s-a spus este cã nici cu aceºti bani nu se putea face mare lucru, raportat la valoarea însumatã a investiþiei care trebuie demaratã în zonã. “Sunt total dezamãgit de ceea ce se întâmplã ºi de cât de jos au ajuns

discuþiile legate de acest obiectiv de investiþii. Dacã Primãria Timiºoara a gãsit un milion de euro pentru a subvenþiona transportul public gratuit, nu ºtiu de ce nu gãseºte aceeaºi sumã ºi pentru demararea lucrãrilor de la Spitalul de Copii ºi continuã sã se umileascã la Guvern pentru acordarea unor sume infime în raport cu valoarea investiþiei”, afirmã consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Acesta mai spune cã ceea ce este cert este cã, dupã ce ºi-au fãcut campanie electoralã cu acest obiectiv, acum se paseazã responsabilitatea, de la parlamentari la Primãrie ºi invers: “Cred cã au investit mai mult în promovarea în scop electoral a acestui proiect decât au investit în demararea investiþiei”. Conform consilierului democratliberal, s-a câºtigat capital electoral cu promisiuni legate de acest obiectiv, ºi acum, dupã aproape doi ani de la alegeri, s-a rãmas tot la nivel de promisiuni. “Dupã atâta timp, dupã atâtea discuþii ºi promisiuni se vãd rezultatele. În zonã nu a apãrut nici mãcar un utilaj

care sã sape o groapã”, mai precizeazã consilierul local.

Pasarea rãspunderii Dupã un an întreg de zbateri fãrã nicio finalitate, sfârºitul lui 2013 aducea concluzia cã noul corp al Spitalului de Copii ar fi un obiectiv de domeniul viitorului, concluzie în totalã contradicþie cu ce se promitea inclusiv de cãtre actualul premier Victor Ponta, în vizitele pre-electorale din Timiº. La finalul anului trecut, proiectul construirii unui nou corp de clãdire pentru Spitalul Clinic de Copii „Louis Þurcanu” a devenit doar un subiect de ceartã politicã. Deputatul P.S.D. de Timiº Sorin Grindeanu a indicat echipa din Primãrie drept responsabilã pentru pierderea fondurilor obþinute de la Guvern pe 2013, susþinând cã Municipalitãþii i-ar fi luat prea mult timp elaborarea documentaþiei tehnice necesare etapei premergãtoare demarãrii lucrãrilor. Pus în faþa acestor acuzaþii, pri-

“Finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deºi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani pânã în aprilie - mai, dupã ce se vor finaliza toate etapele premergãtoare începerii lucrãrilor, care includ întocmirea documentaþiei tehnice ºi organizarea licitaþiei”.

marul Nicolae Robu a ripostat, precizând cã întocmirea documentaþiei pentru un proiect de asemenea anvergurã este un proces laborios. Ulterior, la început de decembrie, când devenise limpede faptul cã banii obþinuþi de la Guvern vor fi pierduþi, edilul-ºef a revenit ºi a precizat cã ia în calcul posibilitatea finanþãrii lucrãrilor la corpul B de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” din fondurile proprii ale Primãriei Timiºoara. ªi aceasta pentru cã, oricum, a mai precizat el, în baza discuþiilor purtate la începutul anului 2013 cu premierul Victor Ponta, Municipalitãþii îi revine un procent de contribuþie proprie, pe care trebuie sã îl onoreze, indiferent cã va fi vorba despre utilizarea acestor bani la darea lucrãrilor în execuþie sau mai târziu. “Finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deºi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani pânã în aprilie - mai, dupã ce se vor finaliza toate etapele

premergãtoare începerii lucrãrilor, care includ întocmirea documentaþiei tehnice ºi organizarea licitaþiei”, a declarat primarul Nicolae Robu, dupã ce a aflat cu siguranþã cã nu sunt prevãzute surse de finanþare în bugetul de stat pe 2014 pentru lucrãrile de construcþie la corpul B de clãdire al Spitalului de Copii. Primarul Timiºoarei a þinut sã adauge, cu aceastã ocazie, cã nu ar fi drept ca de la bugetul de stat sã nu primim cel puþin 50% din valoarea totalã a investiþiei. Iar orice procent pe care îl vom obþine dincolo de 50% este mulþumitor.

abia dupã ºase ani de la retrocedarea respectivã, structura centralã a D.N.A. s-a sesizat ºi a demarat o anchetã, verificând modul prin care Ministerul Sãnãtãþii a decis, în 2006, retrocedarea Secþiei de Chirurgie a Spitalului de Copii, dosarul este în lucru de aproape doi ani ºi nu se ºtie când ar putea fi finalizat, având în vedere cã este încã la faza de identificare a adevãraþilor responsabili pentru decizia de retrocedare. D.N.A. a precizat cã, în luna septembrie a anului trecut, procurorii, autosesizaþi, au dispus începerea urmãririi penale in rem pentru infracþiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru a verifica dacã funcþionarii publici responsabili pentru retrocedare au obþinut pentru ei sau pentru alþii un avantaj patrimonial sau nepatrimonial: “Urmãrirea penalã in rem

înseamnã efectuarea de acte de urmãrire penalã fãrã a se defini ºi responsabilitãþile personale, în aceastã etapã a anchetei”. Pânã acum, însã, nu au fost stabilite vinovãþii clare în acest dosar, care rãmâne tot in rem. ªi mai straniu este cã, dupã faza iniþialã a anchetei, pe plan local nu s-au mai cerut informãri. Problema e cã, ºi în situaþia în care, la un moment dat, D.N.A. va finaliza aceastã anchetã ºi va stabili cã Statul a fost prejudiciat, este extrem de greu, dacã nu chiar imposibil, ca Statul sã-ºi mai recupereze imobilele pierdute. ªi aceasta pentru cã în majoritatea cazurilor, acestea au fãcut obiectul unor vânzãri în serie ºi, chiar dacã Statul ar merge pe firul acestora, actualii proprietari pot invoca oricând faptul cã au fost cumpãrãtori de bunã credinþã.

Nicolae Robu, primarul Timiºoarei

O anchetã care bate pasul pe loc Tot la nivel de declaraþii a rãmas ºi ancheta aflatã în derulare la nivelul D.N.A. cu privire la multiplele semne de întrebare legate de procesele de retrocedare care au decimat în ultimii ani patrimoniul imobiliar al Spitalului de Copii. Pe lângã lipsa unor rezultate concrete în aceastã anchetã, este greu de crezut cã investigaþia ar mai putea schimba ceva din punct de vedere al proprietãþii asupra imobilelor, care par pierdute definitiv de cãtre Stat. D.N.A. a confirmat oficial, la începutul anului trecut, cã ancheteazã modul în care s-a fãcut retrocedarea suplimentarã a corpului Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, de pe strada Iosif Nemoianu. În perioada interbelicã, imobilul în care funcþioneazã acum Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalu-

lui de Copii a aparþinut Societãþii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timiºoara. Odatã cu naþionalizãrile din anii ’50, imobilul a fost luat de Stat. Dupã Revoluþie, soþia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetãþean german, a început demersurile pentru recuperarea clãdirii. Însã, între timp, în aceeaºi locaþie a fost construit ºi un corp de clãdire nou, intabulat în 2004. Dupã care, în 2006, imobilul în care funcþioneazã Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, ca “bonus”, alãturi de clãdirea care a aparþinut fostului proprietar a fost restituit ºi corpul de clãdire nou, construit de spital din bani publici. În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sãnãtãþii a hotãrât restituirea în naturã a imobilului for-

de 24 de ani un reper al cetãþii

mat din teren ºi clãdire, situat în Timiºoara ºi aparþinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Þurcanu”, se preciza cã a fost revendicat spaþiul Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã, format din clãdire ºi teren în suprafaþã de 1.452 de metri pãtraþi, fãrã sã se pomeneascã nimic despre construcþia unei aripi noi aferente acestei clinici. Respectiva decizie se baza pe analiza cazului respectiv, fãcutã de Comisia de Retrocedãri a Ministerului Sãnãtãþii – compusã din persoane de specialitate, care se presupune cã ºtiau foarte bine toate demersurile legale care trebuie întreprinse pentru luarea unei astfel de decizii. Rãmâne de vãzut, deci, pânã la urmã, când ºi dacã vor fi identificaþi responsabilii direcþi pentru aceastã retrocedare controversatã. Trecând peste faptul cã este ciudat, din aceastã perspectivã, faptul cã


economic

17 - 19 februarie 2014

7

O nouã amnistie salarialã, în pregãtire pentru sporurile bugetarilor l Printr-un proiect de lege aflat pe ordinea de zi la Camera Deputaþilor

se doreºte anularea constatãrilor Curþii de Conturi în ceea ce priveºte sporurile ºi bonificaþiile salariale încasate nelegal Constatãri fãrã urmãri În ciuda controalelor Curþii de Conturi, care ºi într-unul dintre rapoartele publicate recent a remarcat din nou plata unor sporuri nelegale, inclusiv în administraþii locale din Timiº, ºansele de recuperare a acestor sume sunt extrem de mici. În curând, ele ar putea deveni însã nule. Un proiect de lege aflat în stare avansatã de adoptare, pe ordinea de zi la Camera Deputaþilor propunând un fel de amnistie salarialã pentru sume pe care Curtea de Conturi a constatat cã unii funcþionarii publici le-au încasat nejustificat.

Sporuri ºi bonificaþii rãmase la purtãtor „Propunere legislativã privind exonerarea de la platã a unor sume de cãtre personalul plãtit din fonduri publice” se numeºte proiectul de lege ce propune un soi de amnistie salarialã pentru funcþionari publici, ºi care are ca iniþiatori 22 de deputaþi ºi senatori P.S.D., printre care ºi deputatul de Timiº Cãtãlin Tiuch. Respectiva propunere legislativã, aflatã chiar în aceste zile pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor, propune o chestiune destul de simplã: „Se aprobã exonerarea de la platã pentru sumele reprezentând venituri de naturã salarialã, pe care personalul din sectorul bugetar trebuie sã le restituie ca urmare a constatãrilor Curþii de Conturi sau a altor instituþii cu atribuþii de control, a unor prejudicii”. În argumentaþia proiectului de lege se precizeazã cã aplicarea Legii salarizãrii nu a fost unitarã, în instituþiile publice salarizate în baza legilorcadru. În plus, se mai spune, veniturile de recuperat de Stat sunt nejustificate, deoarece locurile de muncã nu s-au modificat în timp, ci s-a schimbat doar „modul abuziv de salarizare din legea cadru cu þinte de micºorare a veniturilor publice asumate de guvernele din 2010 2011”. Pe de altã parte, proiectul de lege admite cã nu e în regulã nici sã se continue încasarea respectivelor sporuri conside-

rate a fi ilegale: „Nu se poate ca un salariat sã dea înapoi ce i se cuvine, iar dacã legislaþia specificã pe ramuri nu se modificã, este drept ca ºi plata acestora sã înceteze pânã la noi reglementãri, deoarece devine o practicã nedreaptã ca un organ de control sã stabileascã un prejudiciu ºi legiuitorul sã absolve la infinit pe vinovat de încãlcarea, cu voie sau nu, a dispoziþiilor legale bune sau rele la un moment dat”.

Efecte semnificative ºi pe plan local Aceastã lege va avea efecte deloc neglijabile ºi în Timiº, unde doar într-un singur raport al Curþii de Conturi se menþiona cã în 37 de Primãrii s-au acordat, pe parcursul unui an supus controlului, sporuri nelegale în valoare totalã de 13 milioane de lei. Cele mai frecvente bonificaþii considerate nelegale au fost drepturile speciale de natura menþinerii sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã, al cãror total ajungea, la nivelul judeþului, la suma de 6,1 milioane de lei pe an. Alte sporuri considerate nelegale întâlnite la Primãriile din Timiº au fost sporul de confidenþialitate de 25% acordat nelegal consilierului juridic, respectiv consilierului personal al primarului, precum ºi sporul pentru fidelitate ºi loialitate faþã de unitate, care în Timiº ajunge pe an la suma de 781.000 de lei. „Culmea e cã de multe ori

aceste decizii de recuperare a acestor sume de cãtre Curtea de Conturi se bat cap în cap cu decizii judecãtoreºti definitive ºi irevocabile. Este ca ºi cum Curtea de Conturi s-ar substitui Justiþiei”, este de pãrere Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara. ªtefan Gogoºanu, liderul timiºean al confederaþiei sindicale Cartel Alfa, care are afiliate mai multe sindicate ale funcþionarilor publici, susþine cã singura soluþie acceptabilã ar fi aducerea salariilor din sistemul bugetar la un nivel decent, ºi renunþarea la sporuri. „Pentru a nu mai exista interpretãri diferite ale acestei situaþii ºi pentru a nu se mai ajunge la situaþii aberante precum cele din 2008 sau 2009, când se constatase existenþa a peste 100 de sporuri de diverse feluri, ar trebui sã existe o salarizare fixã, decentã, pentru funcþionarii publici, care sã nu dea naºtere la tot felul de interpretãri. S-a dorit sã se facã acest lucru prin acea Lege a salarizãrii unitare, din

care, în urma acþiunilor de stradã ºi a protestelor, au ieºit mai întâi magistraþii, apoi angajaþii Fiscului, apoi cei de la Apãrare ºi Interne ºi tot aºa. Aºa am ajuns sã avem o lege a salarizãrii unitare în sectorul bugetar care, deºi este valabilã ºi aplicabilã, nu are cui sã se aplice”, apreciazã liderul sindical. În opinia sa, tocmai din cauza acordãrii acestor sporuri ºi apoi a eliminãrii lor, s-a ajuns la situaþii în care la unele Primãrii din Timiº sã existe salarii de 600 de lei. „Am trecut de la o extremã la alta – de la acele salarii nesimþite, la salarii sub limita salarialã a unui muncitor necalificat. Peste toate acestea, vine Curtea de Conturi ºi constatã cã s-au dat bonificaþii salariale în mod nelegal ºi dispune recuperarea. În aceste condiþii, am ajuns sã avem Primãrii la care au mai rãmas doar doi - trei angajaþi. Mã întreb cu cine sperã actuala guvernare cã va organiza apropiatele alegeri europarlamentare ºi prezidenþiale?”, spune ªtefan Gogoºanu.

Pe parcursul ultimilor ani, inspectorii Curþii de Conturi au constatat existenþa unor sporuri de dispozitiv, respectiv stimulente acordate necuvenit primarilor ºi viceprimarilor, drepturi speciale pentru Paºti ºi Crãciun ºi prima de refacere a capacitãþii de muncã. Anual, acestea totalizau 1,4 milioane de lei în Timiº. Nici Primãriile comunale nu au scãpat de controale pe aceastã temã, aici fiind identificate ºi cele mai spectaculoase sporuri ºi prime: prime de refacere a capacitãþii de muncã, date unor angajaþi care nici mãcar nu aveau statut de funcþionar public – la Primãria Bogda, prime de vacanþã – la Primãria Giera, spor pentru fidelitate ºi loialitate faþã de unitate – la Primãria Giroc sau prime de Paºti, Crãciun ºi 1 Iunie – la Primãria Balinþ, „spor de noapte achitat personalului contractual cu funcþia de paznic de noapte”– la Primãria Bârna, drepturi speciale pentru menþinerea sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã – la Primãria Giera, ºi lista poate continua. ªi la Primãria Timiºoara, încã de acum doi ani, lista de nereguli descoperite de Curtea de Conturi a fost lungã, începând cu acordarea, consideratã nelegalã, a sporului de condiþii vãtãmãtoare, în cuantum de 15% din salariul de bazã, care se acordã pentru cã pe clãdirea Primãriei ar fi amplasate dispozitive care emit radiaþii electromagnetice puternice. Potrivit legii, condiþiile legate de acordarea acestui spor nu sunt precis specificate, menþionându-se cã „acesta se acordã funcþionarilor publici care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul autoritãþilor ºi instituþiilor publice în care funcþioneazã instalaþii care genereazã câmpuri electromagnetice de radiofrecvenþã produse de emiþãtori pentru comunicaþii, instalaþii de microunde, instalaþii de curenþi de înaltã frecvenþã sau staþii de bruiaj”. Corpul de Control al primu-

lui-ministru considerã cã aceste sporuri au fost încasate nelegal de cãtre mai mulþi reprezentanþi ai conducerii Primãriei Timiºoara, de aceeaºi pãrere fiind ºi Curtea de Conturi care a estimat cã, prin acordarea acestor sporuri, s-a creat un prejudiciu de peste 300.000 de lei, pentru care a solicitat luarea mãsurilor de recuperare. Totodatã, încã de acum doi ani, în urma unui control fãcut la Primãria Timiºoara, Corpul de Control al primului-ministru a consemnat existenþa unor situaþii ciudate legate de litigiile funcþionarilor cu Primãria, pentru câºtigarea sau redobândirea unor sporuri. Astfel, a fost descoperitã existenþa unui astfel de litigiu în care Primãria a pierdut voit procesul pentru acordarea suplimentului postului ºi suplimentului treptei de salarizare. În respectivul proces, deºi ar fi avut dreptul sã depunã recurs la o primã hotãrâre judecãtoreascã ce stipula acordarea acestor drepturi salariale, Primãria Timiºoara nu a mai fãcut acest lucru, prima sentinþã rãmânând definitivã ºi irevocabilã ºi cauzând, în doar câteva luni, precizeazã Corpul de Control al primului-ministru, un prejudiciu de peste 130.000 de lei. Totuºi, din ce s-a constatat pânã acum, procesul de recuperare a acestor sporuri considerate a fi acordate nelegal a fost un eºec. Situaþia a fost remarcatã inclusiv în Timiº. Dacã în decursul unui an, prin controale fãcute la jumãtate din Primãriile din judeþ (inclusiv la Primãria Timiºoara) au fost depistate sume acordate nelegal ca bonificaþii salariale în valoare de 13,8 milioane de lei, din acestea nu s-a reuºit recuperarea la buget nici mãcar a unui procent de 1%. Mai precis, în tot judeþul au fost recuperate sporuri acordate nelegal la funcþionarii Primãriilor în cuantum de 29.000 de lei, sumã care reprezenta 0,2% din valoarea prejudiciului estimat.

de 24 de ani un reper al cetãþii


8

17 - 19 februarie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


publicitate

17 - 19 februarie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii


10

17 - 19 februarie 2014

chestiunea sãptãmânii

Privatizarea unor spitale de stat

Peste 1.400 de paturi ar putea dispãrea din unitãþile spitaliceºti de stat din Timiº Sanitas Timiº: “Administraþia judeþeanã se implicã în realizarea de spitale private pe la Giroc, iar spitalul regional promis în Timiº nu se mai face”

Conform unui proiect de lege lansat în dezbatere publicã de Ministerul Sãnãtãþii, medicii care vor trata pacienþi în regim privat, în spitale publice, vor primi 50% din suma încasatã. Dacã unii vãd acest proiect ca pe o posibilitate de motivare ºi completare a medicilor din reþeaua de stat, alþii considerã cã e un alt pas fãcut pentru privatizarea sistemului sanitar de stat, alãturi de reducerea numãrului de paturi din spitalele de stat. Operaþiune care va face ca ºi în Timiº sã disparã aproximativ 1.400 de paturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Medici în regim privat la spitalele de stat Ministerul Sãnãtãþii a lansat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, în dezbatere publicã proiectul de Lege privind implementarea Proiectului pilot de creºtere a veniturilor medicilor ºi echipei medicale, din unitãþile sanitare publice cu paturi. Proiectul-pilot ar urma sã intre în vigoare la 1 iulie ºi sã se desfãºoare timp de ºase luni. Potrivit acestui proiect, spune ministrul Eugen Nicolãescu, se va putea realiza o creºtere a veniturilor medicilor ºi echipelor medicale din spitale pe douã cãi: prin salarizarea pe performanþã, în baza unor criterii ce vor fi stabilite în normele de aplicare, ºi prin posibilitatea de a trata pacienþi proprii, în regim privat, în spitalul public. “Beneficiarii acestor schimbãri sunt în primul rând pacienþii, dar ºi medicii ºi echipele medicale ºi spitalele”, susþine ministrul Sãnãtãþii. Proiectul de act normativ prevede cã fondurile necesare creºterii veniturilor medicilor

se asigurã din veniturile proprii ale unitãþii, dupã asigurarea în totalitate a drepturilor de personal existente la data intrãrii în vigoare a noii legi, în condiþiile în care unitatea nu înregistreazã plãþi restante cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii ºi dupã asigurarea condiþiilor optime de funcþionare ºi de efectuare a actului medical. Astfel, începând cu 1 iulie, medicii ºi echipa medicalã care participã la realizarea actului medical pot obþine venituri suplimentare din asigurarea asistenþei medicale ambulatorii sau spitaliceºti în regim privat în cadrul unitãþilor sanitare publice, prin internare de zi, respectiv internare continuã. Condiþiile cumulative pe care medicii trebuie sã le îndeplineascã pentru a obþine venituri suplimentare din acordarea serviciilor medicale în regim privat sunt: sã aibã contract individual de muncã cu normã întreagã sau contract individual de muncã cu timp parþial cu unitatea, sã nu desfãºoare activitate medicalã suplimentarã în sectorul privat, sã asigure îngrijirea pacienþilor în regim privat, în afara programului de lucru, cu respectarea bunelor practici medicale ºi a normelor, ºi sã asigure tratamentul pacienþilor din regimul public în mod egal cu cei în regim privat, fãrã discriminare sau condiþionare, sub incidenþa desfacerii contractului de muncã cu preaviz, prin decizia comisiei de disciplinã a spitalului. Nerespectarea condiþiilor cumulative duce, în cazul medicului, la interzicerea activitãþi în regim privat pentru o perioadã cuprinsã între douã ºi ºase luni. Fondurile rezultate din tratarea pacienþilor în regim privat în spital sunt distribuite astfel: 50% medicului curant, 30% personalului implicat direct în tratarea pacientului respectiv în regim privat ºi 20% unitãþii. Pentru tratarea pacienþilor,

de 24 de ani un reper al cetãþii

tot în regim privat, dar în ambulatoriu, procentul alocat medicului este de 70%, conform noului proiect, în timp ce personalului implicat direct în tratarea pacientului îi revine 20%, iar unitãþii sanitare, 10%. “Conducerea unitãþii încheie un act adiþional cu medicii care au dreptul la pacienþii proprii, în care se stipuleazã prevederile legale ºi clauzele obligatorii, precum ºi condiþiile de despãgubire în cazul nerespectãrii prevederilor legale”, mai prevede proiectul pus în dezbatere publicã sãptãmâna trecutã.

Colegiul Medicilor susþine proiectul Reprezentanþii Colegiului Medicilor sunt de acord cu proiectul propus de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, susþinând cã aceastã formã de suplimentare a veniturilor medicilor se practicã în aproape toate statele vesteuropene. “Nu este o idee nouã, este un proiect care se implementeazã de ani buni în toate statele vest-europene. Aceastã opþiune se adreseazã pacienþilor care nu vor sã stea pe liste de aºteptare sau vor sã fie trataþi preferenþial de un anumit medic. Eu spun cã avantajele sunt comune. Pacienþii nu mai trebuie sã aºtepte ºi pot fi trataþi de cãtre un anumit cadru medical pe care îl preferã. Spitalele obþin un venit în plus faþã de activitatea curentã, lucru valabil ºi în cazul medicilor, care îºi pot suplimenta veniturile în acest fel. În plus, pentru spitale e un avantaj cã respectivii medici nu mai merg, ca acum, la diverse unitãþi medicale private, pentru completarea veniturilor, ci vor rãmâne în spital ºi vor putea fi folosiþi pentru eventualele situaþii de urgenþã care pot apãrea”, ne-a declarat preºedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astãrãstoae.

Optimismul C.M.R. nu este, însã, împãrtãºit ºi de cãtre reprezentanþii timiºeni ai Sindicatului Sanitas. Aceºtia spun cã rãmâne de vãzut cum va arãta legea în varianta finalã ºi cã existã rezerve legate de extinderea tot mai mare a segmentului privat în actul medical, lucru care restrânge accesul la tratament al pacienþilor cu posibilitãþi materiale reduse. “Ar trebui ca presa sã vinã mai des la Prefecturã, la celebrele videoconferinþe de vineri. Ar vedea ce aiurealã e, de la nivel central, pânã la nivel local. Intrã ministrul Sãnãtãþii, îºi face numãrul, îºi spune discursul, trei sferturi de orã, dupã care tot felul de lingãi de la nivel local þin sã-i dea asigurãri

cã totul e bine ºi frumos în Sãnãtate. Aºa s-a întâmplat ºi cu discuþiile legate de reducerea numãrului de paturi de spitale. Ministrul a cerut un plan de management, care nu a fost fãcut, ºi acum s-a ajuns la o implementare a acestei operaþiuni dupã cum considerã Ministerul Sãnãtãþii”, acuzã medicul Liviu Cârstea, preºedintele Sanitas Timiº. Acesta estimeazã cã, dacã lucrurile rãmân aºa, din spitalele de stat din Timiº vor dispãrea peste 1.400 de paturi. “ªi vãd cã administraþia judeþeanã se implicã trup ºi suflet în proiecte legate de realizarea de spitale private pe la Giroc, ºi aflãm cã nu se mai construieºte acel spital regional de stat promis în Timiº. Cu alte cuvinte, de ce

sã se construiascã spitale de stat, când se pot construi spitale private? În acest ritm, nu ºtiu ce posibilitãþi de tratament vor avea în anii urmãtori pacienþii cu venituri mici”, mai spune dr. Cârstea.

Sistemul sanitar de stat pierde teren în Timiº în favoarea celui privat O dovadã cã investiþiile din ultima perioadã în Sãnãtate, în Timiº, sunt îndreptate mai degrabã cãtre segmentul privat este ºi implicarea Consiliului Judeþean într-un parteneriat public-privat pentru construirea unui campus spitalicesc la Giroc. Administraþia judeþeanã a decis sã înceapã demersurile pentru amenajarea terenului pe care urmeazã sã se realizeze investiþia, prin investiþii de infrastructurã ºi demolãri, deºi, conform unor consilieri judeþeni, nu s-au lãmurit aspecte importante legate de acest parteneriat. În plus, dacã proiectul se va concretiza sub forma anunþatã de conducerea C.J. Timiº, respectiv o combinaþie între sistemul privat ºi cel de stat, având în vedere cã, pe judeþ, existã aprobat un numãr fix de paturi de spital, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secþiilor unor unitãþi spitaliceºti de stat. Prin ordin al Ministerului Sãnãtãþii, de ani buni existã

aprobat pentru fiecare judeþ un numãr maxim de paturi de spital pentru care spitalele de stat pot încheia contracte de furnizare de servicii spitaliceºti decontate de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Cu alte cuvinte, fiecare judeþ are un asemenea numãr fix de paturi alocate, care nu poate fi depãºit. Or, în cazul spitalului ce se doreºte a fi construit în Giroc nu se poate concepe varianta în care va funcþiona doar ca unitate spitaliceascã în sistem privat, pentru cã atunci ar însemna cã administraþia judeþeanã sprijinã o unitate privatã. Însã, la o asemenea amploare a investiþiei, crearea unui numãr mare de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti cu C.A.S. ar însemna cã ele trebuie desfiinþate din altã parte, pentru a nu se depãºi numãrul de paturi de spital finanþate din bugetul de stat. Ceea ce înseamnã cã apariþia acestui spital, în aceastã formã, ar putea duce la reduceri importan-

te ale numãrului de paturi sau chiar la desfiinþarea unor secþii din spitalele de stat existente. În plus, unii consilieri judeþeni spun cã mai trebuie clarificate chestiuni importante înainte ca la nivelul C.J. Timiº sã fie demarat acest parteneriat. Ei susþin cã nu s-au lãmurit în privinþa unor aspecte importante, ºi aºteaptã sã se mai vinã cu informaþii noi. Astfel, trebuie sã se clarifice foarte bine dacã serviciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de populaþie, ºi trebuie lãmuritã relaþia contractualã a acestui spital cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Conform aceloraºi aleºi judeþeni, C.J. Timiº pune la dispoziþie un teren valoros ºi infrastructura aferentã ºi, pentru cã este vorba de un parteneriat, trebuie sã existe ºi niºte obligaþii, dar ºi niºte drepturi clare. Din punctul acestora de vedere, C.J. Timiº ar trebui sã intre în acest parteneriat doar dacã unitatea spitaliceascã va avea o adresabilitate largã.


11

intersecþii

17 - 19 februarie 2014

Curtea de Justiþie a U.E.: „Taxa auto instituitã în ianuarie 2012 contravine Tratatului de Funcþionare al U.E.” Taxa auto instituitã de Guvernul României în ianuarie 2012 contravine articolului 110 al Tratatului de Funcþionare al Uniunii Europene, a stabilit Curtea de Justiþie a U.E., la întrebãrile preliminare a douã instanþe româneºti. TIMPOLIS

Decizia Curþii de Justiþie a Uniunii Europene (C.J.U.E.) a fost datã în cauzele conexate C-97/13 ºi C-214/13, având ca obiect cereri de decizie preliminarã formulate de Tribunalul Sibiu ºi de Curtea de Apel Bucureºti, potrivit Mediafax. Ea este obligatorie ºi se aplicã tuturor litigiilor aflate pe fond. În Cauza C-97/13, Silvia Georgiana Câmpean a înmatriculat în România un autovehicul de ocazie cumpãrat în Germania. Vehiculul, fabricat în 1999, respectã norma de poluare Euro 3. Femeia a plãtit, la 18 ianuarie 2012, o taxã de poluare în valoare de 2.737 de lei, potrivit Legii 9/2012. La 21 ianuarie, femeia a introdus o acþiune la Tribunalul Sibiu, solicitând restituirea sumei, pe motiv cã ea contravine dreptului U.E. Instanþa din Sibiu a decis sã suspende cauza ºi sã întrebe C.J.U.E. dacã Legea 9/2012 contravine Articolului

110 din Tratatul de Funcþionare al Uniunii Europene (T.F.UE.). În cauza C-214/13, George Ciocoiu a dat în judecatã Administraþia Finanþelor Publice a Municipiului Teleorman pe motiv cã taxa pe poluare plãtitã pentru un autoturism din Germania este contrarã dreptului comunitar. La 6 septembrie 2012, Tribunalul Teleorman

a admis acþiunea, iar Administraþia Finanþelor Publice a fãcut apel împotriva hotãrârii la Curtea de Apel Bucureºti, care a decis suspendarea cauzei ºi consultarea C.J.U.E. Aceastã instanþã a stabilit cã „Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul cã se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi circumscris de reglemen-

tarea naþionalã în discuþie în litigiile principale, prin care un stat membru aplicã autovehiculelor o taxã de poluare care este astfel stabilitã încât descurajeazã punerea în circulaþie, în acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumpãrate din alte state membre, fãrã însã a descuraja cumpãrarea unor vehicule de ocazie având aceeaºi vechime

ºi aceeaºi uzurã de pe piaþa naþionalã”. Decizia Marii Curþii a C.J.U.E. respectã practic jurisprudenþa sa în materie. Astfel, instanþa europeanã a decis în cauza C-402/09 (Ioan Tatu împotriva Statului român) cã Articolul 110 T.F.U.E. „interzice fiecãrui stat membru sã aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplicã produselor naþionale similare”. Ioan Tatu a dat în judecatã statul român la Tribunalul din Sibiu, dupã ce a trebuit sã o achite cu ocazia înmatriculãrii unui autovehicul provenit dintr-un alt stat membru. O decizie similarã a fost datã ºi în cauza C-263/10 (Iulian Nisipeanu împotriva Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Gorj). Taxa de primã înmatriculare a fost introdusã de Guvern în luna aprilie 2008, fiind calculatã în funcþie de datele tehnice ale fiecãrei maºini în parte. În ianuarie 2012 a intrat în vigoare o nouã taxã auto, înlocuind O.U.G. nr. 50/2008 cu Legea nr.9/2012, care avea ca scop sã facã taxa pe poluare conformã cu Articolul 110 din T.F.U.E. C.J.U.E. a decis însã cã Guvernul român a menþinut în vigoare o reglementare naþionalã pe care Curtea o declarase deja incompatibilã cu articolul 110 în Hotãrârea Tatu. Publicitate

În premierã pentru România

Seminar online pentru ºoferi Veºti excelente pentru ºoferii români. Pentru prima oarã în România, toþi cei care îºi doresc accesul imediat la informaþii profesioniste ºi sfaturi competente în domeniul reparaþiilor auto pot participa în direct la un seminar online specializat. Experþii autoeconom.ro aºteaptã toþi internauþii marþi, 25 februarie, de la ora 20, la primul seminar online intitulat „Cum sã previi reparaþiile auto costisitoare?”, anunþã Mediafax. Evenimentul se adreseazã atât celor care îºi doresc sã economiseascã la întreþinerea autovehiculului, cât ºi celor care vor sã îºi

verifice ºi sã îºi îmbogãþeascã cunoºtiinþele auto. Mai mult, seminarul vine în sprijinul proprietarilor de autovehicule oferindu-le acestora o instruire informalã care sã îi ajute sã gãseascã soluþii adecvate nevoilor maºinii, bazându-se pe decizii informate ºi cele mai noi referinþe. Moderatorii acestui seminar sunt Florin Pop, electromecanicul dedicat autoeconom.ro ºi creatorul secþiunii “ Bine de ªtiut”, ºi Victor Miron, proprietarul unui service auto cu tradiþie ºi consultant al platformei, cei doi având o experienþã cumulatã de peste 35 de ani în domeniu. Printre subiectele abordate se numãrã soluþii practice pen-

tru defecþiuni frecvente, metode de prevenþie ºi studii de caz, împreunã cu cele mai relevante sfaturi. Evenimentul va fi gratuit ºi poate fi accesat pe pagina oficialã de Facebook a platformei autoeconom.ro printr-o aplicaþie special dezvoltatã pentru acest tip de eveniment. Link-ul de acces va fi disponibil ºi pe blog-ul platformei în perioada ce urmeazã. La finalul evenimentului, participanþii vor avea acces la o sesiune de întrebãri ºi rãspunsuri. Acest eveniment marcheazã doar prima întâlnire de acest gen dintr-o serie mai lungã care îºi propune sã devinã întâlnirea lunarã a proprietarilor de maºini cu experþi din domeniul auto. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii


12

Teatru l

timp liber

17 - 19 februarie 2014

Panã de automobil

De Friedrich Dürrenmatt Un spectacol de Sabin Popescu Studio “Uþu Strugari”, 18 februarie, ora 19 l Bash De Neil LaBute Un concept de Alexandra Didilescu ºi Colin Buzoianu Bash este un triptic de trei piese într-un act, o explorare în egalã mãsurã lucidã ºi emoþionalã a rãului, în complexitatea lui, în aparenþa sa adesea benignã, cotidianã. O recontextualizare a tragediilor lui Euripide, Bash reuneºte textele Ifigenia în Orem, O ºleahtã de sfinþi ºi Medea Redux . Confesiuni, pseudo-comunicare, sex, iubiri sufocate, violenþã, compun acest – aproape – poem despre aceastã nedefinitã zonã obscurã ce ne locuieºte pe fiecare din noi. Studio “Uþu Strugari”, 20 februarie, ora 19 l Cloaca Dupã Maria Goos Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotiturã pentru viaþa fiecãruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bãtrâni încã, libertatea li se pare o noþiune din ce în ce mai relativã, opþiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artã, acum funcþionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu primãria pentru niºte tablouri odinioarã subevaluate. Joep, politician de succes, se ascunde la Pieter de eºecul sãu matrimonial. Tom, avocat celebru, încearcã sã-l ajute, deºi îºi are ºi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârºit, Maarten, dramaturg, are o relaþie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru poveºti, patru destine care se întrepãtrund ºi care, între tragic ºi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaþã. Studio “Uþu Strugari”, 21 februarie, ora 19 l Oxigen De Ivan Viripaev Un spectacol în regia Alexandru Mihãescu El ºi ea. Saºa ºi Saºa. El, din Serpuhov, oraº pierdut în inima îngheþatã a Siberiei. Ea, din Moscova, graþioasã ºi mondenã, pe cât de sofisticatã, pe atât de confuzã. Au în comun aceeaºi groazã faþã de perspectiva unei vieþi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în cãutarea unui sens al vieþii. Împreunã îl gãsesc, însã doar pentru o vreme. Cât e vorba de pasiune fãrã limite, cât e iubire adevãratã, cât e sete de apropiere umanã într-o lume a derutei ultra-urbane? Sunt doar câteva dintre miile de întrebãri nãscute în jurul poveºtii de iubire-pretext ce dã tonul acestui tulburãtor poem dramatic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului contemporan, devine în viziunea regizorului Alexandru Mihãescu un spectacol frust ºi seducãtor, un tur de forþã pentru cei doi interpreþi ºi o adevãratã provocare pentru public. Studio “Uþu Strugari”, 22 februarie, ora 19 l Actriþa De Irina Muhametova ºi Ilia Chlaki Un concept de Sabina Bijan ºi Corina Dohanici

Actriþa: un spectacol – douã poveºti. Douã poveºti în care viaþa, moartea, încercarea de a da o definiþie ºi de a trãi fericirea se împletesc într-una singurã, o poveste despre feminitate ºi, mai ales, o poveste despre destinul atât de special, atât de diferit al oamenilor care trãiesc pe ºi pentru scenã, ca ºi al celor de dincolo de cortinã. Studio “Uþu Strugari”, 23 februarie, ora 19 l Operã þãrãneascã De Pintér Béla - Darvas Benedek Operã þãrãneascã este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original” montat de autor se joacã de nu mai puþin de zece ani pe scenele din Ungaria ºi din strãinãtate. ÎnOperã þãrãneascã a fost prelucratã o poveste de baladã sub forma unei opere. La bazã stau cântece maghiare populare ardeleneºti, muzicã baroc ºi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuºi omogen. Esenþa piesei este foarte veche. Povestea arhaicã, de sondare a sorþii, împrumutã atmosfera tragediilor greci. O acþiune din trecut ne decide soarta. O zi, povestea unei nunþi, care îl înfãþiºeazã pe individ într-o manierã comico-pateticã. Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 18 februarie, ora 19 l Regina frumuseþii din Leenane De Martin McDonagh Englezul de origine irlandezã Martin McDonagh îºi scrie piesele de mare succes despre îndepãrtatele meleaguri irlandeze într-un stil inconfundabil. Ne înfãþiºeazã destine tragice, mãrunte, aflate în situaþii-limitã, aparent fãrã ieºire, cu o cunoaºtere profundã a naturii umane, cu mult umor negru, sfâºietor ºi deseori în culori terifiante. Felul în care eroii noºtri de zi cu zi se luptã cu marile probleme ale vieþii e impresionant, emoþionant, dar ºi amuzant. Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 23 februarie, ora 19

Operã l

Carmen

Vitrina cu cãrþi “Balcic. Micul paradis al României Mari”, Lucian Boia (Ed. Humanitas) Pânã la a fi românesc, din 1913, Balcicul era doar un spectacol al mãrii ºi un seducãtor amalgam etnic ºi cultural de la marginea fostului Imperiu otoman. Dacã administraþia noastrã preia un târg modest, pictorii dau aici de Orient în toatã splendoarea sa, dar mai ales de un peisaj ºi de o luminã cu totul aparte. Deºi îl vizitase în 1915 ºi vãzuse ce era de vãzut, regina Maria se îndrãgosteºte de Balcic abia în 1924, într-atât de puternic, încât îºi construieºte, pe þãrmul stâncos ºi sãlbatic, un adevãrat paradis. Se poate spune cã datoritã ei, din acest moment, mitul Balcicului nu mai are nevoie de combustia istoriei, este pur ºi simplu sincron cu realitatea, ba chiar o înrâureºte, dându-i o strãlucire fãrã egal în perioada interbelicã. Boema artisticã, animatorii culturali, scriitorii, arhitecþii ºi chiar ºi politicienii vin varã de varã la Balcic, înfrumuseþându-l ºi pregãtindu-l pentru o promiþãtoare carierã de staþiune marinã ºi culturalã. Ca orice paradis, ºi Balcicul a fost pierdut. Lucian Boia l-a reconstruit însã atât de bine din fãrâme de memorie, din documente ºi fotografii de epocã, încât se poate spune cã, printr-o carte atât de frumoasã, am recâºtigat, simbolic, paradisul pierdut. „Pentru turism, Balcicul era, întradevãr, splendid dãruit, atât prin pitorescul lui natural, cât ºi printr-un pitoresc uman, nu mai puþin bãtãtor la ochi. În totul, era diferit, era altfel. Istorie, legendã, cine mai ºtie unde era adevã-

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Exerciþii de imaturitate”, Liviu Ciorcârlie, (Ed. Cartea Româneascã) Concepute în trei pãrþi – autonome, dar nu ºi independente –, Exerciþiile de imaturitate vor constitui o mare surprizã pentru cititorii familiarizaþi cu opera ºi stilul lui Livius Ciocârlie. Dacã prima parte este un studiu de literaturã comparatã asupra imaturitãþii, celebritãþii ºi diletantismului,în cheie Gombrowicz, în buna tradiþie a rafinatului eseist, celelalte douã sunt prozã propriu-zisã. Prima, un monolog epistolar, Adresantul necunoscut, iar a doua, un dialog-gâlceavã între Gilica ºi Gilica, cele douã euri antitetice ale aceluiaºi personaj. Ambele proze se aflã sub semnul dublului ºi al ironiei pline de verva spiritului satiric al umoristului. Personajul ºi dublul sãu se privesc în oglinda paginii, uimiþi sã constate cã „în artist se întâlnesc filozoful, bufonul ºi omul obiºnuit” ºi sã descopere, în consecinþã, zone nedezvãluite pânã acum ale scrisului lui Livius Ciocârlie. Volumul Exerciþiile de imaturitate a fost nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013”, acordat de revista România literarã.

“Cele patruzeci de legi ale iubirii”, Elif Shafak (Ed. Polirom) Viata Ellei Rubinstein – o mamã casnicã ºi o soþie nefericitã din suburbiile Bostonului zilelor noastre – se schimbã din temelii când, la aproape patruzeci de ani, se angajeazã la o agenþie literarã unde i se cere sã scrie un referat despre romanul unui autor necunoscut. Astfel descoperã povestea fascinantei legãturi spirituale dintre faimosul poet persan Rumi ºi derviºul sufit Shams din Tabrîz, astfel cunoaºte forþa eliberatoare a iubirii care a schimbat destinele celor doi prieteni ºi care îl va schimba curând ºi pe al ei: între Ella ºi Aziz Zahara, autorul romanului, începe un schimb epistolar, apoi se înfiripã o minunatã poveste de dragoste. O apologie a iubirii, privitã în multiplele sale ipostaze, romanul Cele patruzeci de legi ale iubirii puncteazã cu subtilitate diferenþele dintre religie ºi spiritualitate, dintre datorie ºi iubire.

Germania vrea sã adopte o lege despre operele de artã furate de naziºti Germania, marcatã profund de descoperirea unei “comori naziste”, doreºte sã adopte o lege care sã faciliteze restituirea operelor de artã furate în timpul celui de-Al Treilea Reich, pentru a face dreptate, la aproape 70 de ani dupã încheierea rãzboiului. TIMPOLIS

Operã în patru acte Muzica: Georges Bizet Libretul: Henri Meilhac ºi Ludovic Halévy Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 17 februarie, ora 18 l Liliacul Operetã în trei acte Muzica: Johann Strauss Libretul: Karl Haffner ºi Richard Genée Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 19 februarie, ora 18 l Trubadurul Operã în patru acte Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Salvatore Cammarano Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 20 februarie, ora 18

rul? De fapt, translaþia spre legendã e un semn bun, un simptom de vitalitate. Rãmâne cu noi doar acea parte a trecutului susceptibilã sã stârneascã imaginaþia. Balcicul este Balcic, tocmai fiindcã peste Balcicul real, ºi transfigurându-l, s-a aºezat un Balcic imaginar”, spune Lucian Boia.

Acest proiect de lege, pus în discuþie la finalul sãptãmânii trecute, a fost elaborat dupã ce autoritãþile au anunþat în noiembrie 2013 cã au descoperit, în domiciliul unui octogenar, Cornelius Gurlitt, la München, 1.406 opere de artã, dintre care multe au fost probabil furate de naziºti de la evrei, anunþã Mediafax. Cazul este departe de a se fi încheiat, întrucât zilele trecute, autoritãþile au anunþat cã au descoperit alte 60 de opere, inclusiv tablouri semnate de Monet, Manet ºi Renoir, în casa din Salzburg (Austria) a lui Gurlitt, fiul unui comerciant de artã cu un trecut tulbure în timpul celui de-Al Treilea Reich. Denumit „Lex Gurlitt” de cãtre mass-media, proiectul de lege trebuie sã fie detaliat de statul federal Bavaria în faþa Bundesrat, camera superioarã a Parlamentului, care reprezintã landurile germane. Proiectul propune în special abolirea prescripþiei de 30 de ani dincolo de care proprietatea asupra unei opere de artã nu mai poate fi contestatã, dacã deþinãtorul ei este considerat „de rea-credinþã”, adicã dacã acesta cunoºtea provenienþa obiectului în momentul achiziþionãrii acestuia. „În principiu, acest proiect de lege reprezintã un semnal pozitiv. El aratã cã anumite conºtiinþe politice sunt pe cale sã se trezeascã în Germania, dupã omisiunile din trecut. Cazul Gurlitt a fãcut ca lucrurile sã înceapã sã se miº-

te”, a spus Markus Stötzel, avocatul moºtenitorilor lui Alfred Flechtheim, un evreu german ºi comerciant de artã din secolul al XX-lea. Sabine Rudolph, care îi reprezintã pe moºtenitorii unui avocat evreu din Dresda, Fritz Salo Glaser, care solicitã restituirea a cel puþin 13 opere gãsite în apartamentul lui Gurlitt, s-a arãtat însã mult mai scepticã: „Dupã pãrerea mea, acest proiect de lege reprezintã praf în ochi”.Ea a criticat faptul cã moºtenitorii familiilor spoliate trebuie sã dovedeascã faptul cã proprietarul actual al operelor le-a achiziþionat fiind de rea-credinþã. „Cum vreþi ca ei sã dovedeascã acest lucru?”, a spus ea. „Dupã 70 de ani, în multe cazuri, cunoaºterea destinelor acelor tablouri este foarte rudimentarã. Multe dintre documente au fost pierdute”, afirmã ºi Markus Stötzel, care considerã cã aceastã lege nu poate fi decât un prim pas. La rândul sãu, ministrul german al Culturii, Monika Grütters, a recunoscut recent într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung cã proiectul de lege prezintã dificultãþi în punerea sa în aplicare, precizând cã analizeazã, alãturi cu colega sa de la Ministerul Justiþiei, câteva posibilitãþi juridice care ar putea fi utilizate în acest caz. Germania a semnat, în decembrie 1998, Declaraþia de la Washington, prin care 44 de state s-au angajat sã recupereze ºi sã restituie operele de artã furate de naziºti. Însã acel text nu are rol obligatoriu ºi vizeazã doar statele ºi muzeele din þãrile semnatare, nu ºi persoanele private. Dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, Germania de Vest intenþionase deja sã adopte o lege despre operele de artã furate de naziºti ºi care au ajuns apoi

în muzee sau în diverse colecþii, însã Aliaþii s-au opus, temându-se de o destabilizare a pieþei de artã. La sfârºitul lunii ianuarie, preºedintele Congresului Mondial al Evreilor, Ronald Lauder, a lansat un apel la Berlin, cerând ca Germania sã adopte o legislaþie specificã pentru operele de artã spoliate de naziºti, felicitând „semnul de bunãvoinþã” pe care îl reprezintã proiectul de lege bavarez. El a cerut ca muzeele germane sã îºi verifice colecþiile, pentru ca nicio operã furatã sã nu se afle în posesia lor: „Este ceea ce Austria a fãcut deja. Franþa ºi Olanda au fãcut un pas în aceastã direcþie, iar Marea Britanie are o comisie care studiazã cererile primite în acest sens ºi care consiliazã Guvernul. Dar aici este Germania, este locul în care au început crimele. Germania trebuia sã facã mai mult de atât”. Cornelius Gurlitt, în prezent în vârstã de 81 de ani, fiul unui comerciant de artã german, cu un trecut tulbure în timpul celui de-Al Treilea Reich, a devenit cunoscut pe scena internaþionalã în noiembrie 2013, atunci când presa a dezvãluit cã peste 1.400 de opere de artã, inclusiv pânze de Matisse ºi Chagall, au fost descoperite în apartamentul sãu din München în 2012. Despre o mare parte dintre aceste opere de artã se considerã cã au fost confiscate de naziºti în timpul epurãrilor promovate de Hitler. Cornelius Gurlitt, bãnuit de fraudã fiscalã ºi tãinuire de bunuri furate, a fost lãsat în libertate, dar este subiectul unei anchete judiciare. Cazul sãu a generat dezbateri aprinse despre restituirea operelor de artã furate de la evrei în timpul regimului nazist, autoritãþile germane fiind în special acuzate cã au întârziat sã facã luminã în privinþa operelor de artã aflate în posesia lui Gurlitt.


timp liber

O localitate din Suceava, desemnatã Satul cultural al României 2014 Localitatea Ciocãneºti, din judeþul Suceava, a fost desemnatã câºtigãtoarea primei ediþii a programului cultural ºi turistic “Satul cultural al României 2014”, urmând ca pe parcursul anului sã participe la o serie de evenimente ce vor contribui la promovarea acestuia la nivel naþional ºi internaþional. TIMPOLIS

Asociaþia cele mai Frumoase Sate din România (A.F.S.R.) a organizat zilele trecute, la Ambasada Franþei la Bucureºti, o conferinþã de presã în care a fost anunþatã localitatea desemnatã Satul cultural al României 2014, anunþã Mediafax. Candidaturile reþinute pentru evaluarea finalã au fost comuna Cumpãna (judeþul Constanþa), comuna Izvoarele (judeþul Prahova), comuna Bezdead (judeþul Dâmboviþa), comuna Poiana Stampei (judeþul Suceava) ºi comuna Ciocãneºti (judeþul Suceava). La eveniment au participat, printre alþii, Philippe Gustin, ambasadorul Franþei la Bucureºti, Maria Grapini, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediu de Afaceri ºi Turism, Nicolae Marghiol, iniþiator ºi preºedinte executiv A.F.S.R., Rãzvan Filipescu, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism, precum ºi primarii celor cinci comune

aflate în competiþie. Maria Grapini, ministrul Turismului, a anunþat clasamentul ºi a prezentat satul câºtigãtor pentru anul 2014. Astfel, pe locul al cincilea, cu un punctaj de 62,45 de puncte din 100, s-a situat comuna Bezdead, pe locul al patrulea s-a aflat comuna Izvoarele, cu un punctaj de 72,9 puncte, iar locul al treilea i-a revenit comunei Cumpãna, care a obþinut 78,95 de puncte. Diferenþa dintre primele douã comune clasate a fost destul de micã. Aºadar, pe locul al doilea s-a poziþionat comuna Poiana Stampei, cu un punctaj de 86,8, iar primul loc i-a revenit comunei Ciocãneºti, care a obþinut 87 de puncte. „Satul pãstreazã cu certitudine tradiþiile seculare bogate. Comunele candidate au propus numeroase evenimente pentru a pune în valoare aceste tradiþii. Dar, chiar dacã satele româneºti trebuie sã pãstreze aceastã moºtenire, ele nu trebuie sã rãmânã doar la acest nivel. În acest caz ar rãmâne blocate într-o Românie cu o culturã trãitã zi de zi care nu ºi-ar gãsi originea decât la oraºe. Sunt sigur cã satul român trebuie sã se bazeze pe unicitatea lui pentru a deveni creatorul ºi promotorul unei culturi române bogate. Aºa cum foarte mulþi artiºti o fac, trebuie sã fixãm moºtenirea culturalã ruralã în creaþia contemporanã”, spune Philippe Gustin. Ambasadorul Franþei a

precizat cã anul acesta satul cultural trebuie sã promoveze bogãþia culturii rurale, dar ºi sã fie în avangarda producþiei artistice naþionale. De asemenea, Philippe Gustin a menþionat cã Institutul francez va oferi comunei câºtigãtoare liberul acces la Culturethèque, care este portalul de acces al instituþiei cãtre un imens fond de resurse digitale francofone online: „În 2014, mii de filme, cãrþi sau reviste vor putea fi utilizate în acest mod de cãtre comuna câºtigãtoare pentru a dezvolta acþiunile sale”. Potrivit lui Nicolae Marghiol, iniþiatorul ºi preºedintele executiv A.F.S.R., au fost opt intenþii de candidaturã, dar, în cele din urmã, doar cinci localitãþi au constituit dosarul final. Acesta a precizat cã factorii care au contribuit la decizia finalã au fost „ calitatea ºi diversitatea evenimentelor, experienþa comunei în organizarea de evenimente, impactul acestor evenimente vizavi de promovarea valorilor, promovarea evenimentelor la nivelul atragerii de turiºti. Vorbim de evenimente culturale, dar, de asemenea, pe lângã concerte, vorbim de expoziþii de picturã, festivaluri de film, de artã ºi evenimente gastronomice ºi evenimente sportive”. Satul cultural al României 2014 este un program cultural ºi turistic A.F.S.R. derulat sub înaltul patronaj al Ambasadei Franþei în România, cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Turism.

Omul Pãianjen, primul super-erou care va deveni ambasador pentru Ora Pãmântului Omul Pãianjen va deveni primul super-erou care va îndeplini rolul de ambasador Ora Pãmântului/ Earth Hour, miºcarea mondialã iniþiatã de World Wide Fund for Nature, transmiþând un mesaj care sã-i inspire pe oameni sã-ºi foloseascã propria putere pentru a deveni super-eroii planetei. Andy Ridley, CEO ºi cofondator al Earth Hour, ºi Jeff Blake, preºedinte al Worldwide Marketing and Distribution, Sony Pictures Entertainment, au fãcut un anunþ odatã cu lansarea Earth Hour Blue – o nouã platformã digitalã pentru donaþii ºi gãsirea resurselor necesare planetei, lansatã pentru cooptarea mai multor participanþi din întreaga lume la renumitul eveniment de stingere a luminilor, care va avea loc anul acesta pe 29 martie, la ora 20.30, anunþã Mediafax. Astfel, anul acesta, Ora Pãmântului ºi eroul mult aºteptatului film de aventuri Uimitorul Om-Pãianjen 2/ The Amazing Spider-Man 2, alãturi de protagoniºtii filmului, Andrew Garfield, Emma Stone, Jamie Foxx ºi regizorul Marc Webb, îºi vor arãta sprijinul pentru Earth Hour Blue, care va mobiliza energia mulþimilor pentru strângerea de fonduri necesare unor proiecte de mediu din toatã lumea. „Sunt mândru de faptul cã SpiderMan va fi primul super-erou care devine ambasador pentru Earth Hour, susþinând cã noi toþi vom putea deveni super-eroi când ne vom da seama de puterea pe care o avem”, a declarat Andrew Garfield, care îl interpreteazã pe Spider-Man în filmul care va fi lansat anul acesta. „Ora Pãmântului este o miºcare cu un impact important în lume, aºa încât vã puteþi imagina ce

impact vom avea anul acesta când îl vom avea de partea noastrã ºi pe Omul Pãianjen”, a mai spus acesta. Secþia de finanþare a noii platforme, prin contribuþii ºi donaþii, va permite participanþilor sã ajute familiile din Madagascar, cu maºini de gãtit ecologice, sã contribuie la construirea în Filipine a unor bãrci din fibrã de sticlã, capabile sã facã faþã unor fenomene ale naturii cum a fost taifunul Haiyan, sã strângã fonduri pentru extinderea ºi conservarea renumitului Parc naþional Table Mountain din Africa de Sud, precum ºi susþinerea altor numeroase proiecte viitoare. Uimitorul Om-Pãianjen 2/ The Amazing Spider-Man 2, în regia lui Marc Webb, va fi primul ambasador celebru care va anunþa deschiderea proiectului Earth Hour Blue, pe care-l susþine ºi care este menit sã furnizeze echipamente mai bune pentru WWF, care protejeazã animalele sãlbatice din Indonezia, precum tigrul din Sumatra, elefantul, rinocerul ºi urangutanul, dar ºi habitatul lor. Ora Pãmântului a ajuns sã cuprindã sute de milioane de oameni din toate categoriile, din 7.000 de oraºe ºi 154 de þãri. Oamenii vor putea folosi platforma Earth Hour de finanþare prin donaþii pentru Earth Hour Blue, care îi va chema pe toþi sã se alãture celei mai mari campanii de mediu din lume inclusiv campania Instagram pentru cei care vor sã se alãture eforturilor de susþinere a Marii Bariere de Corali a Australiei ºi care va face parte din tematica Earth Hour pentru anul 2014 din Australia: „Lights Out For The Reef/ Stingeþi lumina pentru recif”. Participanþii internaþionali ai acestei miºcãri vor putea sã semneze petiþia privitoare la protecþia rechinilor, inti-

tulatã „Am terminat-o cu aripioarele de rechin/ I’m FINished With FINS”, care cere tuturor vedetelor ºi persoanelor publice din Asia sã contribuie la interzicerea mutilãrii rechinilor din apele marine, pentru vestita supã din aripioare de rechin. Fãcând de-a lungul anilor o mulþime de eforturi pe linia proiectelor de mediu, Uimitorul Om-Pãianjen 2/ The Amazing Spider-Man 2, a devenit producþia cea mai „ecologicã” din istoria Columbia Pictures. Aceste eforturi pe linia proiectelor de mediu, atât pe platouri, cât ºi în afara lor, sunt susþinute la toate nivelurile, de producãtori ºi cadre executive, actori ºi membri ai echipei de filmare, ºi au început sã se facã simþite încã de la începutul fazei de preproducþie. Ora Pãmântului este o miºcare internaþionalã de mediu a World Wide Fund for Nature. La început o campanie de mediu, Earth Hour s-a transformat în scurt timp, dintr-un eveniment simbolic desfãºurat într-un oraº într-o miºcare mondialã, care iniþiazã acþiuni împreunã cu persoane fizice sau juridice, organizaþii ºi guverne, pentru a genera o schimbare pozitivã de mediu. În 2014, Earth Hour Blue considerã cã miºcarea va înregistra cel mai interesant stadiu al evoluþiei sale, plasându-se în avangarda finanþãrii prin donaþii a multor proiecte, inovaþii ºi creaþii pentru binele planetei.

13

17 - 19 februarie 2014

Filarmonicã l Concert simfonic Un spectacol susþinut de fagotistul Radu Þaga ºi dirijat de Gheorghe Costin În program sunt incluse lucrãri de A. Corelli (Sarabandã, Gigã ºi Badinerie), J.N. Hummel (Concertul pentru fagot ºi orchestrã în Fa Major) ºi J. Brahms (Serenada nr. 2 în La major Op.16) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 21 februarie, ora 19

Expoziþii l Tabãra „Cãlacea 2013” – Picturã ºi turism O expoziþie organizatã de Filiala din Timiºoara a U.A.P. ºi Autoritatea Naþionalã de Turism la care expun participanþii la ediþia din toamna anului 2013 a Taberei de creaþie organizate în staþiunea Bãile Cãlacea: Victor Acatrinei, Petru Galiº, Emil Florin Grama, Maria Bana Jichiþa, Lucia Moise, Gloria Grati, Mihai Vornicu, Lucia Kolla Stoica, Rodica Strugaru, Maria Acatrinei, Viorica Buga. Galeria de artã „Helios”, din Timiºoara, P-þa Victoriei nr. 6, pânã în 19 februarie l În cãutarea þãrmului pierdut Expoziþie personalã de picturã a artistului Mihai Teodor Olteanu Vernisajul expoziþiei va avea loc la Galeria Helios, din P-þa Victoriei nr. 6, în 20 februarie, de la ora 17, în prezenþa criticilor de artã Robert ªerban ºi Gabriel Kelemen. l Trup cu peºti Expoziþie de picturã a artistei Silvia Moldovan „Într-o lume saturatã de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaþie la recuperarea interioritãþii. Pictura ei invitã la reflecþie tãcutã, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturatã” de agresivitate, gesticulaþie largã ºi zgomot. Expoziþia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artiºti, asumatã de cãtre Fundaþia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câºtigat în anul 2012 Premiul special al Fundaþiei Triade, constând în organizarea unei expoziþii personale la Galeria Triade. Galeria Triade l Sigmar Polke – Muzicã de origine necunoscutã

O expoziþie care include lucrãri ale unuia dintre cei mai renumiþi pictori germani ai artei contemporane, Sigmar Polke, în organizarea Institutului pentru Relaþii Externe Toþi iubitorii de artã ºi culturã au posibilitatea de a descoperi ºi de a contempla operele renumitului pictor, grafician ºi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke. În cadrul expoziþiei, Centrul Cultural German Timiºoara oferã un workshop cu Wiebke Trunk, tururi ghidate prin expoziþie cu Ana Adam, profesor de graficã, cu elevi ai Liceului de Arte Plastice ºi cu studenþi ai Facultãþii de Arte ºi Design Timiºoara, care s-au exprimat artistic pornind de la operele lui Sigmar Polke, precum ºi o searã de lecturã cu cercul literar „Die Stafette”. Centrul Cultural German Timiºoara, pânã în 2 martie

l Herta Müller: Cercul drãcesc al cuvintelor

Expoziþia descriptivã Herta Müller: Cercul drãcesc al cuvintelor, realizatã de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferã prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje ºi fragmente extrase din actele Securitãþii o privire asupra operei ºi vieþii scriitoarei ºi laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. O faþetã mai puþin cunoscutã public a vieþii ºi muncii acesteia ºi parcursul vieþii autoarei, începând cu copilãria petrecutã în Banat ºi pânã la decernarea Premiului Nobel sunt dezvãluite în cadrul expoziþiei. Herta Müller s-a nãscut în anul 1953, în satul bãnãþean Niþchidorf, ºi a studiat germanistica ºi romanistica la Timiºoara. Pe parcursul mai multor ani ea a fost constant acostatã de Securitate, fiind marcatã de urmãririle ºi constrângerile sistemului comunist. În anul 1987 ea a emigrat în Republica Federalã Germania. De România nu s-a putut însã desprinde în totalitate niciodatã. Chiar ºi la mult timp dupã sfârºitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul deosebit de a reprezenta propriile experienþe ºi prin modul de a ilustra în operele ei situaþii dramatice, Herta Müller este pe plan internaþional una dintre cele mai apreciate autoare. În 2009, a fost distinsã cu Premiul Nobel pentru literaturã. Sala Barocã a Muzeului de Artã Timiºoara, pânã în 5 martie, zilnic, de marþi pânã duminicã, în intervalul orar 10 - 18. l Expoziþie Josef Koudelka În aceastã primãvarã, Timiºoara va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka vor fi prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim“ medalia de aur Robert Capa. Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume. Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, 6 martie – 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 19. Vernisajul expoziþiei va avea loc joi, 6 martie, de la ora 18, în prezenþa artistului.

de 24 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

17 - 19 februarie 2014

Amintirile neplãcute pot fi ºterse cu ajutorul curentului electric Amintirile neplãcute pot fi ºterse din memorie cu ajutorul terapiei electroconvulsive, potrivit unui studiu realizat recent de o echipã de cercetãtori olandezi. TIMPOLIS

Autorii studiului considerã cã descoperirea lor ar putea conduce la dezvoltarea unor tratamente noi pentru o serie de afecþiuni, precum stresul posttraumatic, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Deºi controversatã ºi utilizatã de multe decenii, terapia electroconvulsivã (ECT) este în continuare folositã cu regularitate pentru a trata cazurile de depresie severã. Metoda implicã trecerea unui flux electric prin creier, cu scopul de a induce o convulsie cerebralã, pentru a atenua depresia. ECT este administratã sub anestezie generalã, iar pacientului îi sunt administrate substanþe cu rol de relaxare a muºchilor, pentru ca trupul sã nu fie cuprins de convulsii în timpul tratamentului. Nimeni nu cunoaºte cu certitudine motivul exact pentru care aceastã terapie funcþioneazã ºi existã mai multe

teorii care încearcã sã explice fenomenul. Anumiþi specialiºti cred cã aceastã terapie atenueazã simptomele neplãcute prin modificarea tiparului de cir-

culaþie a sângelui prin creier, în timp ce alþi experþi sunt de pãrere cã metoda este eficientã deoarece elibereazã anumite substanþe chimice la nivelul

creierului. Studii recente au sugerat, totodatã, cã aceasta poate sã stimuleze creºterea de noi celule ºi apariþia unor noi reþele neuronale în anumite zone

ale creierului. Cercetãtorii de la Universitatea Radboud din oraºul olandez Nijmegen au folosit ECT pentru a þinti anumite amintiri, cu scopul de a le ºterge. Ei au realizat acest studiu pe pacienþi care au fost deja trataþi contra depresiei prin ºedinþe de ECT. Participanþilor le-au fost arãtate douã cartonaºe cu imagini, iar fiecare dintre ele spunea o poveste neplãcutã. Voluntarilor le-a fost arãtat apoi doar unul dintre cartonaºe, dupã o sãptãmânã, chiar înainte de o nouã ºedinþã de ECT – care a reactivat amintirea legatã de acea poveste. La o zi dupã ºedinþa de ECT, savanþii olandezi au descoperit cã pacienþii au uitat povestea asociatã acelui cartonaº, dar îºi aminteau foarte bine povestea asociatã celui de-al doilea cartonaº. Autorii studiului cred cã descoperirea lor ar putea conduce la dezvoltarea unor noi tratamente contra stresului posttraumatic sau ar putea fi folositã pentru a ºterge amintirile deprimante. Ei recunosc totuºi faptul cã studiul lor a fost realizat pe amintiri create în mod artificial ºi cã amintirile reale ar putea fi mult mai greu de ºters.

Publicitate

Un compus regãsit în oregano poate elimina infecþiile gastrointestinale de origine viralã Un compus regãsit în oregano poate elimina infecþiile gastrointestinale de origine viralã Un compus regãsit în oregano, carvacrolul, o plantã aromaticã mediteraneanã utilizatã pentru condimentarea diferitelor alimente, este eficient pentru combaterea norovirusului, care constituie una dintre cele mai comune cauze pentru infecþii gastrointestinale însoþite de greaþã ºi vãrsãturi. Potrivit dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax, aceastã substanþã chimicã regãsitã în oregano, dar ºi în cimbru, dezarmeazã virusul de înveliºul sãu protector, o proteinã externã rezistentã, fãcându-l astfel mai vulnerabil ºi mai uºor de distrus. „Carvacrolul ar putea fi utilizat ca dezinfectant al alimentelor ºi, posibil, ca dezinfectant al suprafeþelor, mai ales în combinaþie cu alþi agenþi antimicrobieni”, declarã Kelly Bright, coordonatoarea studiului, efectuat de cercetãtorii americani de la Universitatea Arizona. Norovirusul cauzeazã toxinfecþii ali-

mentare ºi constituie o problemã mai ales în sanatorii, spitale, vase de croazierã ºi ºcoli. Deºi cu simptome neplãcute, cum ar fi durerile abdominale, greaþa ºi vãrsãturile, infecþia trece de la sine, de obicei în câteva zile, dar se poate dovedi periculoasã pentru copii, persoane în vârstã sau care au probleme de sãnãtate. Potrivit rezultatelor experimentelor, carvacrolul acþioneazã direct asupra capsidei, înveliºul rezistent de proteine din jurul virusului, care protejeazã materialul genetic al acestuia. Deoarece carvacrolul atacã elementele externe ale norovirusului, este puþin probabil cã va declanºa dezvoltarea rezistenþei, considerã oamenii de ºtiinþã. Carvacrolul are proprietãþi bacteriostatice ºi bactericide, acþionând nu numai împotriva norovirusurilor, ci ºi a bacteriilor precum salmonella, escherichia coli (E.coli) ºi stafilococul auriu. Pe de altã parte, cercetãtorii nu recomandã consumul de carvacrol sub formã de concentrat, deoarece cauzeazã o senzaþie de arsurã ºi amorþealã a limbii. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii


integrame

17 - 19 februarie 2014

15

Doctorul îsi întreaba pacienta: - Ce vârsta aveti, doamna? - Ma îndrept spre 30. - Din ce directie? l Si vreti sa spuneti ca sotul dumneavoastra s-a spânzurat? o întreaba judecatorul pe tânara vaduva. - Da, domnule judecator, raspunde aceasta. - Si cum explicati atunci multimea de cucuie pe care le are? - S-a spânzurat cu un elastic. l O tipa striga disperata la un politist de pe partea cealalta a strazii: - Domnule agent, veniti repede, un tip tocmai mi-a furat portofelul! - Si mie, doamna, si mie...Da’ las’ ca-l prindem noi! l În sat, la discoteca: -Domni;oara, dansezi? -Nu. -Atunci hai sa ne ajuti sa împingem un tractor. l Familia merge la un parc de distractii si câstiga un ursulet. Tatal îi aduna pe copii si îi întreaba: -Ia sa vedem, cine e cel mai ascultator, cine nu face mofturi niciodata, cine nu iese din cuvântul mamei? La care copiii: -Bine, tata, ia tu ursuletul! l - I-am zis sotului meu ca, daca nu îmi cumpara o rochie noua, ies goala pe strada, sa vada lumea ca nu am cu ce sa ma îmbrac! - Si ce a zis? - Daca tot iesi, adu-mi si mie doua beri! l - Lenuto, iar ne-au invadat ciorile gradina! îi zic nevestemii. Degeaba am pus sperietoarea aia… - Si ce-ai vrea sa fac eu acuma?! raspunse ea, intrigata. - Mai cheam-o si tu pe maica-ta în vizita pe la noi… l Un taran într-o caruta plina ochi, cu un singur magar amarât cu ochelari de cal care nu se urnea deloc, striga frenetic: - Dii, Murgule! Dii Surule! Dii Florica! Dii Maricica! Un barbat se uita la el si îl întreaba daca a uitat cum se numeste magarul, taranul spuse: - Stiu cum îl cheama, da vreau sa îi dau impresia ca nu lucreaza singur. l O doamna la psiholog. Acesta îi spune: - Saptamâna viitoare vom lucra cu inconstientul. Ea-i raspunde: - Nu cred ca sotul vrea sa vina… l O vecina da peste un pusti care sta pe scari si plânge. - Ce-ai patit, puisor?, îl întreaba ea. - Tata a patit-o, se smiorcaie pustiul. S-a lovit la deget cu un ciocan. - Si atunci tu de ce plângi? - Pentru ca la început am râs.

de 24 de ani un reper al cetãþii


16

17 - 19 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2030  
Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you