Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXII Nr. 2027 6 - 9 februarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Statul, captiv al gãºtilor ºi clientelei de partid melania.cincea@timpolis.ro

U

n fost ministru, Relu Fenechiu, condamnat la detenþie. Un senator, fost ºef al Comisiei juridice a Senatului, Tudor Chiuariu, condamnat la închisoare cu suspendare. Un fost ministru, actual parlamentar, Monica Iacob-Ridzi, ºi un parlamentar, Gheorghe Coman, condamnaþi în primã instanþã. Sunt sentinþe pronunþate în decurs de câteva zile. Acestora li se adaugã alte condamnãri pronunþate în cazul unor nume celebre ale scenei politice româneºti. Toþi au în comun poziþia importantã pe care au avut-o în partid ºi comiterea unuia sau a mai multor acte de corupþie. Diferenþa e datã de faptul cã unii au încãlcat legea înainte de a fi numiþi în înalte funcþii publice ori pe listele de vot, iar ceilalþi, dupã ce ºi-au luat în primire mandatul. n cazul celor numiþi în înalte funcþii publice ori pe locuri eligibile pe listele de vot, dupã ce au încãlcat legea, e vorba nu doar despre o ineficientã politicã de cadre din partea liderilor de partid, ci ºi de sfidare. Sub fals invocata prezumþie de nevinovãþie – un principiu care funcþioneazã în justiþie, dar care nu ar trebui sã funcþioneze într-un partid politic cu responsabilitãþi faþã de electorat –, ei au fost mincinos giraþi ca repere de profesionalism ºi moralitate. Doar pentru cã o mânã de oameni din vârful partidului au avut nevoie de influenþa, de banii ºi, poate, de tãcerea lor. La fel de grav e cã aceastã stare de fapt a ajuns sã le parã multora fireascã. În decembrie 2012, au fost trimise în Parlament nume implicate în sonore scandaluri de corupþie: Dan Voiculescu, Gigi Becali, Relu Fenechiu, Mircea Banias, Liviu Dragnea, Mircia Muntean, Monica Iacob-Ridzi, Ion Stan, Markó Attila. Unii nu numai cã au primit suficiente voturi pentru a face parte din Legislativ, dar au primit ºi funcþii în Executiv. ituaþia celor care au încãlcat legea dupã ce ºi-au luat în primire mandatul, în Parlament sau într-o funcþie publicã, aratã cum compromisul începe chiar în momentul în care partidele dau funcþii sau undã verde pentru ca un candidat sã aibã dreptul sã intre în competiþia electoralã ori pe lista celor propuºi a fi numiþi în înalte demnitãþi de stat, þinând cont nu de criterii de integritate ºi profesionalism, ci de bani. ªi dacã aceste pretenþii ar fi avansate doar din orgoliu, ar fi (puþin mai) bine, pentru cã s-ar vorbi doar despre o lipsã de profesionalism. Ar fi, însã, o dovadã de naivitate sã credem cã miza unora care varsã sute de mii de euro la partid ori într-o campanie electoralã este orgoliul personal sau remuneraþia asiguratã de o funcþie de conducere într-o instituþie a statului ori leafa de parlamentar. Dovadã stau multele acte de corupþie comise dupã ajungerea la putere ºi primirea de contracte în cadrul unor licitaþii trucate ori al unor proceduri fãrã licitaþie, cu preþuri net superioare celui real. orupþii furnizaþi de partide s-ar putea da victime chiar ale sistemului. Dar nu sunt. E un sistem a cãrui patologie o întreþin, pe care ei înºiºi l-au creat ºi consolidat, cu bunã ºtiinþã ºi interesat. Aºa au ajuns partidele sã depindã de câþiva mari sponsori care îºi revendicã rolul de patroni, de pãpuºari, de baroni. Aºa s-a ajuns la sabotarea Justiþiei, fãcutã de nume grele ale Puterii ºi de cercurile lor de interese ºi de susþinere financiarã. La încãlcarea legii, a Constituþiei, pentru interesele meschine ale câtorva politicieni. La tot mai agresive conjuraþii ale puºcãriabililor. La revolte ale baronilor care pretind imunitate în schimbul banilor vãrsaþi la gaºca de partid. La „marþea neagrã“. Aºa ajung captive în mâinile gãºtilor ºi ale clientelei de partid instituþii ale Statului. ªi aºa vor rãmâne lucrurile pânã când nu va fi modificatã Legea finanþãrii partidelor, pânã când prioritatea pe locurile eligibile în Parlament ºi pe funcþii politice nu va fi datã de meritocraþie, ci de ban.

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Primãria, gata sã renunþe la veniturile Timpark

Salarii de 680 de lei în Primãrii Confruntate cu o crizã de personal acutizatã în ultimii patru ani de politicile de personal de austeritate, mai multe Primãrii din Timiº se confruntã la început de an cu plecãri definitive ale unor angajaþi, în urma aplicãrii Ordonanþei 103 a Guvernului. În destul de multe cazuri, aceasta reduce salariile unor funcþionari la suma de 680 de lei. La aceasta, spune Sindicatul Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, se adaugã ºi demersurile de recuperare iniþiate de Curtea de Conturi, care vrea restituirea unor sporuri câºtigate în instanþã de funcþionari. pag.3

Inspecþia Judiciarã nu a gãsit niciun vinovat pentru retrocedãrile cu cântec de la Timiºoara Deºi sarabanda retrocedãrilor controversate a început la cote maxime la Timiºoara în anul 2000, deci în perioada când unul dintre partidele actualei coaliþii de guvernare era la putere, abia acum, câþiva reprezentanþi ai U.S.L. din Parlament par interesaþi de ce s-a întâmplat cu patrimoniul municipiului. ªi abia acum se fac interpelãri pe aceastã temã. ªi tot acum Inspecþia Judiciarã a Ministerului Justiþiei rãspunde, susþinând cã a fãcut controale, dar nu a gãsit nicio neregulã la procesele care au fãcut ca spitale ºi ºcoli din Timiºoara sã rãmânã, la propriu, în drum.

Î

pag.4

Primarul Timiºoarei, nemulþumit de activitatea conducerii Colterm Explicaþiile oferite de managerul Colterm, Petricã Pampu, referitoare la limitãrile de naturã tehnicã ale companiei sunt nesatisfãcãtoare pentru reprezentanþii Municipalitãþii ºi pentru cetãþeni, spune primarul Nicolae Robu. Care lanseazã critici la adresa conducerii Colterm, pe care o acuzã de autosuficienþã ºi despre care transmite cã denotã lipsã de implicare în eficientizarea activitãþii companiei ºi cã mizeazã mult prea mult pe sprijinul financiar venit din partea Primãriei.

S

pag.6

Resuscitarea satului fantomã

C

Foto TIMPOLIS

La puþin dupã un an de la înlocuirea Telpark cu Timpark, Primãria Timiºoara intenþioneazã sã renunþe la veniturile pe care le obþine de pe urma acestui sistem În urmã cu mai mult de un an, conducerea Primãriei Timiºoara decidea sã desfiinþeze fosta Administrare a Domeniului Public, gestionara vechiului sistem de parcare cu platã Telpark, pe motiv cã nu aduce venituri Primãriei, deºi nu acesta fusese scopul înfiinþãrii A.D.P. Acum, tot Primãria Timiºoara, care a înlocuit sistemul

Telpark cu Timpark, intenþioneazã sã renunþe la veniturile pe care le obþinea din acest sistem, venituri care vor rãmâne toate la societatea Drumuri Municipale. Lucru de naturã sã sugereze cã motivul care a stat la baza desfiinþãri A.D.P. a fost un pretext. pag. 7

„Nadãº, judeþul Timiº – zero locuitori”. Aceasta este sintagma cu care apare ºi astãzi în unele monografii unul dintre satele care aparþin de oraºul Recaº. Deºi îl despart de Timiºoara doar 40 de kilometri, Nad㺠a fost ani buni o localitate pãrãsitã, fiind planuri legate de ºtergerea sa definitivã de pe harta judeþului. Acum însã, localitatea are o ºansã de a fi resuscitatã, pe mãsurã ce tot mai mulþi timiºeni, sãtui de stresul ºi agitaþia oraºelor mari, se retrag la þarã. În urma acestui proces, Nadãºul ºi-a recãpãtat câteva dintre familiile care au locuit pe vremuri aici. pag.9


2

social

6 - 9 februarie 2014

Ion Rãducanu, deputat de Timiº, membru în Comisia de Apãrare a Camerei Deputaþilor, despre trecerea S.T.S. în subordinea M.A.I.:

„Nu e firesc sã laºi comunicarea oficialã dintre instituþiile importante ale statului sub control politic” Proiectul de lege privind reorganizarea S.T.S. ºi trecerea sa în subordinea M.A.I. reflectã o decizie politicã, spune deputatul timiºean Ion Rãducanu, membru în Comisia de Apãrare a Camerei Deputaþilor. Opinând cã subordonarea S.T.S. unor factori supuºi influenþei politice este hazardatã, dat fiind faptul cã este vorba despre chestiuni de securitate naþionalã. ligia.hutu@timpolis.ro

„Nu trebuie sacrificatã o instituþie în absenþa unor argumente” Proiectul de lege care vizeazã modificarea Legii nr. 92/1996, privind organizarea ºi funcþionarea S.T.S., ºi a O.U.G. nr. 30/2007, privind organizarea ºi funcþionarea M.A.I. a ajuns la începutul acestei sãptãmâni la Camera Deputaþilor, confirmã deputatul timiºean Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputaþilor. Acesta spune cã marþi dimineaþa, în ºedinþa Biroului Permanent, s-a decis trimiterea proiectului spre avizare la Guvern ºi la Consiliul Legislativ. „În Camera Deputaþilor se va lucra pe proiect, în comisii, probabil în cursul sãptãmânii viitoare,

dupã ce vom primi punctul de vedere de la Guvern ºi avizul de la Consiliul Legislativ”. Întrebat cine sunt iniþiatorii acestui proiect, Niculae Mircovici rãspunde cã nu ºtie, apreciind cã iniþiativa legislativã a venit „cred cã din partea unor deputaþi, în majoritatea lor membri P.S.D.”. Forul decizional pentru proiectul de lege, mai spune Niculae Mircovici, va fi Senatul, unde proiectul va ajunge dupã examinarea lui la Camerã, procedurã care ar putea dura aproximativ o sãptãmânã, datã fiind solicitarea de dezbatere în procedurã de urgenþã a legii. Deputatul U.N.P.R. de Timiº Ion Rãducanu, membru al Comisiei de Apãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã a Camerei Deputaþilor, afirmã cã intenþia iniþiatorilor proiectului a fost sã depunã proiectul de lege la Senat. Dar cã, ulterior, dupã consultarea juriºtilor, proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaþilor: „A fost o decizie politicã, dar trebuie sã facem nu politicã, ci ceea ce este bine. Oamenii vin ºi pleacã, instituþiile statului trebuie sã rãmânã”. Ion Rãducanu mai spune cã, dat fiind cã existã o cercetare penalã în curs, în luarea unei decizii firesc ar fi sã se þinã cont ºi de rezultatele acestei anchete: „Nu trebuie sacrificatã o instituþie în absenþa unor argumente”. Acesta apreciazã cã ar fi normal ca sistemul unic de urgenþã sã treacã la M.A.I. ºi cã a fost o greºealã faptul cã lu-

crurile nu au stat aºa ºi pânã acum. „Dar problema S.T.S. este mai criticã, pentru cã acest serviciu nu a fost niciodatã sub controlul M.A.I., decât, probabil, în perioada comunismului. E o decizie politicã mutarea S.T.S.-ului la M.A.I. Nu e firesc sã laºi comunicarea oficialã dintre instituþiile importante ale statului sã se afle sub control politic. Ar fi o greºealã asta, pentru cã e vorba aici de chestiuni de siguranþã naþionalã”, mai spune Ion Rãducanu.

Un proiect de lege elaborat de „specialiºtii de la Interne” Proiectul de lege vizând reorganizarea S.T.S. ca Departament de Telecomunicaþii Speciale în cadrul M.A.I. are cinci articole, primul dintre acestea prevãzând cã S.T.S. devine o structurã cu personalitate juridicã, a cãrei activitate va fi condusã de un secretar de stat, ajutat de trei subsecretari de stat, care vor fi numiþi ºi eliberaþi din funcþie de cãtre premier. Proiectul mai aratã cã, la momentul intrãrii în vigoare a proiectului, M.A.I. va prelua de la S.T.S. patrimoniul, bugetul, personalul ºi posturile aferente. Proiectul abrogã o serie de articole din Legea S.T.S. care prevãd cã serviciul se aflã sub coordonarea C.S.A.T. ºi prevede cã structura

Ion Rãducanu generalã a Departamentului de Telecomunicaþii Speciale, atribuþiile componentelor sale funcþionale, efectivele ºi resursele în timp de pace ºi în timp de rãzboi, regimul reþelelor ºi echipamentelor de telecomunicaþii speciale ºi mobilizarea serviciului se stabilesc prin hotãrâre de Guvern. De asemenea, proiectul prevede ºi modificarea punctului 23 al literei f de la articolul 4 din Legea 415/2002, privind organizarea ºi funcþionarea C.S.A.T., prin care se stipuleazã cã C.S.A.T. aprobã structura organizatoricã, efectivele ºi regulamentele de funcþionare ale S.R.I., S.I.E. ºi S.P.P., fiind scos din lege S.T.S. Aceste modificãri legislative sunt justifi-

cate, în expunerea de motive a proiectului, prin necesitatea îmbunãtãþirii managementului informaþiei în cazul situaþiilor de urgenþã. Luni dimineaþa, premierul Victor Ponta anunþa cã se depune la Camera Deputaþilor proiectul de lege privind reorganizarea S.T.S., dar a evitat sã ofere detalii referitoare la proiectul legislativ în discuþie, precizând, citat de HotNews, cã acesta a fost lucrat de „specialiºtii de la Interne”: „Nu ºtiu sã vã spun mai mult. O sã vedeþi proiectul aºa cum a fost depus ºi lucrat de specialiºtii de la Interne”. Nu existã, însã, nicio informaþie oficialã cu privire la identitatea celor care au iniþiat proiectul de lege.

1883 de ani de atestare documentarã a Roºiei Montane, aniversaþi ºi la Timiºoara Ziua Roºiei Montane se va desfãºura în peste 40 de oraºe din þarã ºi din strãinãtate, cu implicarea voluntarã a zeci de susþinãtori. Printre aceste oraºe se numãrã ºi Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro

În 6 februarie, cu ocazia aniversãrii a 1883 de ani de la prima atestare documentarã a Roºiei Montane, Alburnus Maior ºi Asociaþia Bucureºti ºi echipa de voluntari din Timiºoara organizeazã cea de-a patra ediþie a Zilei Roºiei Montane. Evenimentul dedicat patrimoniului cultural ºi natural existent la Roºia Montanã va avea loc anul acesta în peste 40 de oraºe din þarã ºi strãinãtate ºi va cuprinde un program cultural variat. „Ziua Roºiei Montane îºi propune sã promoveze patrimoniul cultural ºi natural pe care aceastã localitate îl adãposteºte ºi sã accentueze necesitatea conservãrii acestor vestigii de valoare universalã, demne de includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Totodatã, evenimentul aduce în discuþie ºi riscurile cu care se confruntã întreaga zonã, prin proiectul minier propus de compania Roºia Montanã Gold Corporation, care plãnuieºte deschiderea celei mai mari mine aurifere de suprafaþã pe bazã de cianuri din Europa”,

spune Teodora Talpeº, coordonator al Zilei Roºiei Montane în Timiºoara. Roºia Montanã este cea mai veche localitate minierã din România, al cãrei nume latin, Alburnus Maior, apare pentru prima datã menþionat în tãbliþa ceratã nr. XVIII datatã 6 februarie 131. La Roºia Montanã se aflã unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României, care pãstreazã vestigii excepþionale atestând evoluþia ex-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ploatãrilor miniere într-un interval de timp excepþional – din perioadã pre-romanã pânã în epocã contemporanã: ºapte kilometri de galerii romane, peste optzeci de kilometri de galerii medievale ºi de epocã modernã, un târg minier pãstrat exemplar încã din perioadã preindustrialã sau lucrãri hidrotehnice. De asemenea, tãbliþele cerate, gãsite în galeriile sale subterane în secolul al XIX-lea reprezintã unul din-

tre izvoarele principale ale Dreptului Roman. În plus, toate caracteristicile peisajului minier Roºia Montanã fac din aceasta un potenþial monument istoric candidat în Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. La Timiºoara, programul evenimentelor va include o expoziþie fotograficã „Roºia Montana”, organizatã în zilele de 4 - 9 februarie, în holul central al Universitãþii de Vest, o proiecþie de

filme, în 6 februarie, de la ora 19.30, tot la U.V.T., reunite sub genericul „Roºia Montanã: trecutul ºi prezentul” ºi, în aceeaºi zi, de la ora 21.30, la Club Daos, câteva evenimente recreative. În 7 februarie, de la ora 19, la Cafeneaua Librãriei Cartea de Nisip, vor fi expuse câteva mãrturii ale prietenilor Roºiei Montane, despre istoricul localitãþii, al patrimoniului local ºi despre semnificaþia acestora, urmate de o prezentare a comunitãþii din Roºia Montanã ºi a alternativelor la minerit insoþitã de proiecþia câtorva scurtmetraje. În 8 februarie, de la ora 16, în Cuib d’Arte, vor avea loc o serie de workshop-uri având ca temã Roºia Montanã, urmate, de la ora 21, de un concert JamOnFish.


eveniment

6 - 9 februarie 2014

3

Salarii de 680 de lei în Primãrii l Mãsura a atras plecãri în grup ale angajaþilor

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Personalul “rarefiat” se împuþineazã ºi mai tare Deºi au criticat foarte mult politicile de austeritate ale Guvernului Boc, reprezentanþii actualului Cabinet care, pe vremuri, acuzau “decimarea aparatului bugetar, nu par sã adopte o poziþie fundamental diferitã legatã de personalul din administraþia publicã. Dupã intrarea în vigoare a O.U.G. 103 / 2013, care reduce drastic posibilitatea de acordarea de sporuri ºi suplimente salariale, mai multe Primãrii din Timiº se confruntã cu plecãri în serie ale unor funcþionari publici, care susþin cã nu mai pot rãmâne pe un salariu net de 680 de lei. Primarul comunei Sãcãlaz, Ilie

Todaºcã, spune cã au rãmas sumele chiar la salariul minim pe economie. “S-au tãiat acele sporuri de dispozitiv, de bani, de haine obþinute prin sindicat. Noi o sã avem în 16 februarie adunarea Asociaþiei Primarilor de Comune ºi o sã spunem acest lucru. De la Primãria Sãcãlaz au plecat trei angajaþi ºi urmeazã sã mai plece. Din alte locuri au plecat inclusiv secretari de comune”, mai spune Ilie Todaºcã. Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, declarã cã, pe lângã efectele acestei ordonanþe, suficient de mulþi funcþionari publici din administraþia localã pleacã din sistem din cauzã cã sunt tracasaþi de politicile de recuperare ale Curþii de Conturi: “Se fac aceste controale de cãtre Curtea de Conturi, în urma cãrora se dispune recuperarea aºa-ziselor prejudicii, chiar dacã aºa-zisele prejudicii reprezintã sporuri câºtigate ºi confirmate în instanþã. De exemplu, sporul de dispozitiv, câºtigat în instanþã, prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, pentru funcþionarii Primãriei Timiºoara nu este recunoscut de cãtre Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi se substituie autoritãþii lucrului judecat”. Tiberiu Negrei susþine cã primarii se sperie de adresele de la Curtea de Conturi, prin care li se comunicã faptul cã, în cazul în care nu recupereazã aceste prejudicii riscã închisoarea, ºi iniþiazã proceduri de recuperare a banilor de la angajaþii care, oricum, au salarii foarte mici. El dã ca exemplu sporul de dispozitiv de 25%, calculat retroactiv pe trei ani, care, susþine liderul sindical, duce la o valoare de peste

Foto TIMPOLIS

Confruntate cu o crizã de personal acutizatã în ultimii patru ani de politicile de personal de austeritate, mai multe Primãrii din Timiº se confruntã la început de an cu plecãri definitive ale unor angajaþi, în urma aplicãrii Ordonanþei 103 a Guvernului. În destul de multe cazuri, aceasta reduce salariile unor funcþionari la suma de 680 de lei. La aceasta, spune Sindicatul Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, se adaugã ºi demersurile de recuperare iniþiate de Curtea de Conturi, care vrea restituirea unor sporuri câºtigate în instanþã de funcþionari.

La Primãria Timiºoara, sporul de dispozitiv, câºtigat în instanþã de unii funcþionarinu este recunoscut de Curtea de Conturi. 20.000 de lei. “Cum se recupereazã aceºti bani din salariul unui funcþionar plãtit cu 680 de lei?”, se întreabã Tiberiu Negrei. În aceste condiþii, existã riscul ca, în perioada urmãtoare, criza de personal sã se acutizeze în administraþia publicã localã. “ªi, aºa, Primãriile au ajuns sã fie aproape toate subdimensionate ca numãr de personal. ªi dacã se spune cã lipsesc banii de la bugetul de stat pentru mãsuri care sã reducã actuala crizã de personal, atunci sã se asume faptul cã acest lucru are efecte negative asupra eficienþei aparatului administrativ”, ne declarã Sebastian Oprescu, preºedintele Sindicatului Naþional al Funcþionarilor Publici.

Nici în alte sectoare nu se stã mai bine Nu doar Primãriile au probleme legate de personal, salarizare ºi asigurarea unor condiþii de lucru normale. Zilele trecute, reprezentanþii Sindicatului Naþional al Funcþionarilor Publici au avut o întâlnire cu angajaþii mai multor instituþii din Timiº, cu competenþe de control în domeniul fiscal ºi al muncii, printre acestea numãrându-se Inspectoratul Teritorial de Muncã Timiº sau Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili Timiº. În urma acestor întâlniri, angajaþii au semnalat lipsa dotãrilor precum tehnicã de calcul, scanere,

“Se fac aceste controale de cãtre Curtea de Conturi, în urma cãrora se dispune recuperarea aºa-ziselor prejudicii, chiar dacã aºazisele prejudicii reprezintã sporuri câºtigate ºi confirmate în instanþã. Astfel, Curtea de Conturi se substituie autoritãþii lucrului judecat”. Tiberiu Negrei, lider sindical papetãrie, acces la internet ºi la sistemul legislativ, autoturisme pentru cei cu atribuþii de control care fac deplasãri de sute de kilometri zilnic, nerambursarea banilor pe care funcþionarii publici îi plãtesc în numele instituþiei (combustibil, diurne, cazare), precum ºi faptul cã “lipsa pregãtirii profesionale ºi a protecþiei juridice creeazã mari neplãceri ºi fac instituþia ineficientã”.

Grabã subitã pentru realizarea Intermodalului de la Remetea Mare Deºi nu a fost la fel de prompt atunci când era vorba de realizarea Centrului Intermodal de Transport marfã la Recaº, unde avea ºi teren asigurat, ºi sprijin din partea Ministerului Transporturilor, Consiliul Judeþean Timiº pare acum foarte grãbit sã facã achiziþiile necesare demarãrii acestui centru la Remetea Mare. Adicã, într-o zonã în care, spun unii consilieri judeþeni ai Opoziþiei, ar exista terenuri care urmeazã a fi expropriate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Facturare rapidã pentru Centrul de la Remetea Mare Dupã cum era de aºteptat, aprobarea în Consiliul Judeþean Timiº a contractãrii creditului de 200 de milioane de lei pe care se pare cã Executivul administraþiei judeþene a þinut morþiº sã o realizeze la început de an, a dus la discuþii în contradictoriu în plen, legate de oportunitatea demersului ºi utilizarea acestor bani. Scandalul a pornit ºi de la o listã cu proiecte provizorii care ar putea fi beneficiarele finanþãrii prin respectivul credit, proiecte despre care mai mulþi consilieri judeþeni au susþinut cã nu sunt prioritare pentru judeþ.

La ultima ºedinþã, nici mãcar conducerea C.J. Timiº nu a infirmat aceste dubii, folosind niºte formulãri de genul: „proiectele care sunt oarecum aprobate” sau „sunt cât de cât certe”. Totuºi, printre argumentele aduse în discuþie de conducerea C.J. Timiº, cu privire la oportunitatea contractãrii creditului, se numãrã ºi faptul cã „ideea este de a avea posibilitatea ºi disponibilitatea de a plãti aceste sume ºi, dupã cum ºtiþi, U.E. plãteºte la facturare”. În acest sens, a fost adus prompt exemplul Centrului Intermodal care se doreºte a fi realizat în Remetea Mare, preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, precizând cã „dacã facturãm suma pentru Centrul Intermodal, în mod normal în urmãtoarele douã - trei zile, cel mult o lunã de la facturare, primim banii”. Aceastã grabã legatã de realizarea Centrului de la Remetea nu s-a observat însã ºi în cazul variantei anterioare, de realizare a Centrului Intermodal la Recaº, variantã care avea aprobarea Ministerului Transporturilor.

Judeþul putea avea deja Centru Intermodal Paradoxal, locaþia de la Remetea a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de C.J. Timiº, lobby care scapã

logicii normale. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor recunoaºte însã cã susþine varianta cu Remetea Mare, la sugestia directã a C.J. Timiº. La Recaº, Primãria pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar presupune exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. De altfel, C.J. Timiº a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziþionare de teren în vederea derulãrii proiectului Centrului Intermodal de transport marfã Timiºoara, în zona Remetea Mare, cheltuialã care nu mai era necesarã în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaº. În plus, la Recaº, se întocmise, din bani publici, ºi documentaþia iniþialã, care a fost ºi aprobatã de Ministerul Transporturilor. În aceste condiþii, se estima, din 2012, cã în 2013 Timiºul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deºi, dacã acesta ar fi rãmas la Recaº, erau ºanse mari sã fie demarate investiþiile, pentru care exista deja documentaþie aprobatã. Adoptarea bugetului pe 2013 a confirmat aceste prognoze. Timiºul nu a primit de la Guvern niciun leu pentru Centrul Intermodal Zonal. Lucru care,

de altfel, s-a repetat ºi în cazul bugetului pe 2014. Din cauza acestei situaþii, în momentul de faþã, nu Timiºoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favoritã pentru finanþarea acestei investiþii, ci Iaºiul. Este vorba despre un proiect promovat de Consiliul Judeþean Iaºi, care a realizat toatã documentaþia preliminarã realizãrii unui astfel de centru în comuna Holboca. Proiectul, întocmit în timp record, a avut mult mai multã trecere, spun surse guvernamentale, la Ministerul Transporturilor, þinând cont cã acesta a ºi fost condus câteva luni bune de ieºeanul Relu Fenechiu. Proiectul a fost iniþiat în 2012, iar în luna decembrie era deja nominalizat in planurile de dezvoltare pe termen mediu, ale ministerului.

Valeriu Tabãrã, fost ministru al Agriculturii, care a fãcut demersuri pentru implementarea acestui proiect în Timiº, susþine cã, dacã s-ar fi menþinut zona aleasã iniþial, respectiv Recaºul, proiectul ar fi fost deja nu doar demarat, ci poate ºi finalizat. „În momentul de faþã, Timiºul ar fi putut sã aibã Centru Intermodal. Proiectul, pe locaþia de la Recaº, era sprijinit fãrã echivoc de Ministerul Transporturilor, pe perioada mandatului Ancãi Boagiu. Dacã nu erau bãlmãjelile de la Consiliul Judeþean, ca sã nu spun obstrucþia, bazatã pe anumite interese personale, investiþia ar fi fost deja finalizatã. Din punctul meu de vedere, ºi în momentul de faþã Recaºul, nu Remetea Mare este cea mai potrivitã locaþie pentru o astfel de investiþie”, spune Valeriu Tabãrã.

de 23 de ani un reper al cetãþii


4

anchetã

6 - 9 februarie 2014

Inspecþia Judiciarã nu a gãsit niciun vinovat pentru retrocedãrile cu cântec de la Timiºoara l Reprezentanþii instituþiei spun cã nu au primit sesizãri legate de încãlcarea

procedurilor în procesele controversate care au decimat patrimoniul oraºului Avocat: „Se ºtia foarte bine ce se întâmplã la Timiºoara”

Foto TIMPOLIS

Spitalul “Louis Þurcanu” a trecut deja printr-o evacuare cu cântec Deºi sarabanda retrocedãrilor controversate a început la cote maxime la Timiºoara în anul 2000, deci în perioada când unul dintre partidele actualei coaliþii de guvernare era la putere, abia acum, câþiva reprezentanþi ai U.S.L. din Parlament par interesaþi de ce s-a întâmplat cu patrimoniul municipiului. ªi abia acum se fac interpelãri pe aceastã temã. ªi tot acum Inspecþia Judiciarã a Ministerului Justiþiei rãspunde, susþinând cã a fãcut controale, dar nu a gãsit nicio neregulã la procesele care au fãcut ca spitale ºi ºcoli din Timiºoara sã rãmânã, la propriu, în drum. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Interpelãri târzii În contextul recentelor scandaluri legate de evacuarea unor instituþii, în urma unor retrocedãri mai mult sau mai puþin controversate, s-a lãsat sã se înþeleagã, la nivelul administraþiei locale, cã încã e posibilã recuperarea, prin justiþie, a clãdirilor pierdute de Stat în condiþii neclare. Lucru care, spun surse din sistemul judiciar, ar fi tardiv, pentru cã eventualele ilegalitãþi legate de aceste retrocedãri deja s-au prescris în multe cazuri, fiind demarate prin anul 2000 ºi derulându-se la cote maxime pânã prin 2005. Tardive sunt ºi interpelãrile fãcute acum de cãtre diverºi parlamentari de Timiº, inclusiv ai U.S.L., pe tema acestor retrocedãri. „Spitalele din Timiºoara ajunse la mâna mafiei imobiliare” e doar unul dintre titlurile acestor interpelãri, în care se precizeazã cã „oraºul Timiºoara se confruntã cu un caz malign de mafie imobiliarã, în care, efectiv, s-a ajuns la situaþii ºo-

cante în care spitalele sau alte clãdiri istorice au ajuns la mâna mafiei imobiliare” ºi cã „este vorba despre un numãr foarte mare de proprietãþi din centrul Timiºoarei, care au ajuns sã intre în posesia unor clanuri de romi, ajungându-se la situaþii în care medicii, asistentele ºi pacienþii sunt ameninþaþi cu aruncatul în stradã dacã nu se plãteºte la timp chiria, sau sunt deja evacuaþi, aºa cum s-a întâmplat la Spitalul Louis Þurcanu.” Sunt date ca exemplu, doar pe partea de spitale, Clinica O.R.L. ºi Clinica de Balenofizioterapie a Spitalului Municipal, Ambulatoriul Spitalului Municipal de pe strada Mugurilor nr. 1 - 3 sau Secþia de Oftalmologie. Într-o astfel de interpelare, fãcutã recent de senatorul P.S.D. Matei Suciu ºi înaintatã lui Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, se solicitã o investigaþie amãnunþitã, „astfel încât sã nu mai ajungem în situaþii de evacuare, mai ales cã pânã ºi autoritãþile locale se simt neputincioase în faþa acestui fenomen acaparator”. Ca în multe alte cazuri, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, deºi ar fi trebuit sã fie mai implicat în chestiuni de acest gen, care þin de patrimoniul administraþiei publice locale, deleagã responsabilitatea, susþinând cã ministerul nu are competenþã legalã de a investiga, constata sau întreprinde orice alt demers în situaþii ca cele semnalate. ªi cã, de fapt, „caracterul ilicit al actelor ºi faptelor care au generat fenomenul, precum, ºi tragerea la rãspundere a persoanelor care le-au sãvârºit, dupã caz, este un atribut exclusiv al organelor statului cu atribuþii în domeniul jurisdicþional”. În faþa acestor interpelãri legate de retrocedãrile din Timiºoara, Ministerul Dezvoltãrii Regionale considerã

de 23 de ani un reper al cetãþii

oportun „a se solicita ºi punctul de vedere al Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor”, adicã exact al instituþiei care a validat punerile în posesie, în cazul mult imobile retrocedate la Timiºoara.

Inspecþia Judiciarã nu ºtie nimic Mult mai interesant este însã rãspunsul Ministerului Justiþiei la interpelãrile legate de retrocedãrile ce au favorizat mafia imobiliarã la Timiºoara. Ministrul Robert Cazanciuc spune cã în cazul clarificãrii aspectelor, în special ale actelor juridice care pot atrage rãspunderea penalã a persoanelor angajate în cadrul instituþiilor menþionate (Primãrie, parchete, instanþe) a solicitat sprijinul Parchetului General, precum ºi al Inspecþiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, entitãþi abilitate sã verifice existenþa unor cauze penale, respectiv sã controleze activitatea procurorilor ºi judecãtorilor implicaþi în procedurile respective. ªi, de la aceste sesizãri, s-au fãcut verificãri ºi s-a ajuns la concluzia cã Inspecþia Judiciarã nu ºtie nimic, pentru cã nu a primit nicio sesizare: „Din verificãrile efectuate prin intermediul C.S.M., am constatat cã, pânã în prezent, Inspecþia Judiciarã nu a fost sesizatã cu privire la conduita profesionalã a vreunui procuror sau judecãtor care a soluþionat sau s-a pronunþat în vreuna din cauzele care au avut ca obiect retrocedarea unor imobile în oraºul Timiºoara.” Totodatã, nici de sesizare din oficiu nu a putut fi vorba, Inspecþia Judiciarã precizând cã „nu a avut date ºi indicii concrete care sã stea la baza unei sesizãri din oficiu în legãturã cu conduita profesionalã a acestor magis-

traþi”: Aceasta în condiþiile în care chiar ºi D.N.A. ancheteazã mai multe cazuri de retrocedare din Timiºoara, în care sunt indicii mai mult decât concrete care aratã încãlcarea legii. La Ministerul Justiþiei lucrurile stau altfel, însã, menþionându-se cã „verificãrile care conduc la antrenarea rãspunderii disciplinare a magistraþilor, precum ºi cele care vizeazã rãspunderea deontologicã a magistraþilor ca urmare a încãlcãrii normelor de conduitã pot avea loc numai în condiþiile în care sesizarea adresatã Inspecþiei Judiciare conþine date din care sã rezulte indicii concrete cu privire la identificarea autorului ºi a situaþiei de fapt”. Inspecþia Judiciarã nu pare dispusã sã deschidã o anchetã doar pentru acest fenomen general al retrocedãrilor controversate de la Timiºoara, susþinând cã afirmaþiile cu caracter general care vizeazã o posibilã complicitate a procurorilor ºi judecãtorilor pentru intrarea nelegalã a unor imobile din Timiºoara în posesia unor clanuri de romi, fãrã individualizarea unor fapte concrete privind conduita profesionalã a unui procuror sau judecãtor, nu pot determina sesizarea sa din oficiu. ªi, ca de altfel, la majoritatea sesizãrilor fãcute pe aceastã temã, din rãspuns nu putea sã lipseascã „clasica” formulare legatã de faptul cã nu se poate interveni la nivelul instanþelor, în cazul unor procese în derulare, pentru cã ar aduce atingere independenþei justiþie. În plus, mai spun oficialii Ministerului Justiþiei, declanºarea unor verificãri cu privire la o eventualã soluþie care ar putea sã o adopte instanþa de judecatã excede competenþelor conferite de lege Inspecþiei Judiciare. Însã, în cazul de faþã, din câte se vede, lipsesc verificãrile ºi în timpul procedurilor judiciare, ºi dupã aceea.

Deºi acum Ministerul Justiþiei spune cã Inspecþia Judiciarã nu a avut niciun fel de sesizãri ºi nici indicii care sã ducã la sesizarea din oficiu, surse din sistemul judiciar susþin cã situaþia retrocedãrilor controversate de la Timiºoara era cunoscutã foarte bine la nivel central, la Ministerul Justiþiei existând informãri ºi anchete inclusiv la nivelul fostului S.I.P.A. - Serviciul Independent pentru Protecþie ºi Anticorup?ie al Ministerului Justiþiei. „Nu este niciun secret ºi se ºtie foarte bine ºi la Timiºoara, ºi la nivel central cã dosarele de retrocedare vizând clãdiri istorice din Timiºoara ajungeau invariabil la aceleaºi complete, la aceiaºi judecãtori. Unii s-au pensionat acum, alþii au fost verificaþi ºi au scãpat basma curatã. Oricum ar fi, e prea târziu acum sã se mai înceapã urmãrirea penalã împotriva lor, pentru cã faptele s-au prescris. Însã pot fi atacate pe civil acele hotãrâri judecãtoreºti, ºi se poate obþine, în ultimã instanþã, anularea retrocedãrii. Totul e sã se vrea”, spune avocatul timiºorean Carmen Obârºanu. Aceasta susþine cã situaþia legatã de retrocedãrile controversate se cunoºtea la nivelul S.I.P.A., ºi mai departe, la Ministerul Justiþiei. „Au fost sesizãri legate ºi de retrocedãrile de imobile, ºi de cele de metale preþioase cãtre aceleaºi clanuri din Timiºoara. Se vedea cã lucrurile se desfãºoarã cel puþin ciudat la unele instanþe. Am avut un astfel de proces de retrocedare, vizând o vilã de pe strada Trandafirilor, în care am reuºit sã obþin în primã instanþã anularea procedurii, dupã care soluþia a fost infirmatã la Tribunal. În unele cazuri se fãceau revendicãri în numele unor timiºoreni care nu mai intraserã în þarã din anii ’70. În circumstanþe asemãnãtoare, neclarificate s-a pierdut ºi Secþia 2 de Poliþie din Timiºoara”, menþioneazã avocatul timiºorean.


cazuisticã

6 - 9 februarie 2014

5

Pedepse de pânã la patru ani de închisoare într-un alt dosar de corupþie de la Vama Moraviþa l Sentinþa poate fi atacatã la Înalta Curte de Casaþie Curtea de Apel Timiºoara a pronunþat sentinþa într-un dosar de corupþie de la Moraviþa în care au fost judecaþi 66 de inculpaþi, poliþiºti de frontierã, vameºi, un fost consilier local din Deta ºi fiul fostului senator P.S.D. Viorel Matei, cea mai mare pedeapsã fiind de patru ani de închisoare. TIMPOLIS

Foto TIMPOLIS

Curtea de Apel Timiºoara s-a pronunþat, zilele trecute, într-unul din dosarele de corupþie de la Moraviþa, în care au fost judecate 66 de persoane, printre care un fost consilier local din Deta ºi fiul fostului senator P.S.D. de Timiº Viorel Matei, anunþã Mediafax. De asemenea, în acest dosar a fost judecat ºi fostul ºef al postului de Poliþie Moraviþa. Un fost consilier local în Moraviþa, Cotora Lucian, judecat pentru aderare la grup infracþional organizat, dare de mitã în formã continuatã ºi douã infracþiuni de contrabandã, a primit trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Tot trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere a primit ºi Matei Viorel Lilian, fiul fostului senator P.S.D. de Timiº Viorel Matei. Fiul

acestuia, fost ofiþer de poliþie, a fost acuzat de aderare la grup infracþional organizat, luare de mitã în formã continuatã ºi complicitate la contrabandã calificatã în formã continuatã. Fostul ºef al Postului de Poliþie Moraviþa, Caramatrac Ion Alin, judecat pentru aderare la un grup infracþio-

nal organizat, luare de mitã în formã continuatã, complicitate la contrabandã calificatã în formã continuatã, a primit trei ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. În acelaºi dosar au primit pedepse de închisoare cu executare, între doi ani ºi jumãtate ºi patru ani, trei vameºi,

Dragomir Valentin, (patru ani), Uiuiu Claudiu (trei ani) ºi Taracea Petru (trei ani), patru agenþi de poliþie de frontierã, Degan Lucian (trei ani ºi ºase luni), Alexoaie Ilie (trei ani ºi patru luni), Budriº Cornel (trei ani ºi nouã luni) ºi Antoni Dãnuþ (doi ani ºi ºase luni), precum ºi Sava Dan (patru ani), trimis

în judecatã pentru contrabandã cu þigãri. Capetele de acuzare sunt aderare la grup infracþional organizat, contrabandã ºi luare de mitã. Douã persoane, fostul vameº Avram Sorin Daniel, acuzat de aderare la un grup infracþional organizat, luare de mitã ºi contrabandã calificatã, ºi agentul de poliþie Apostol Darius, trimis în judecatã pentru aderare la un grup infracþional organizat, luare de mitã în formã continuatã ºi complicitate la contrabandã calificatã în formã continuatã, au fost achitate pentru toate infracþiunile. Ceilalþi inculpaþi din acest dosar au primit pedepse cuprinse între doi ani ºi trei ani ºi jumãtate de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Decizia judecãtorilor Curþii de Apel Timiºoara poate fi atacatã cu recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În mai 2011, procurorii D.N.A. au trimis în judecatã 69 de ofiþeri, agenþi de poliþie de frontierã ºi vameºi, din care 38 în arest preventiv, de la punctele de trecere a frontierei Moraviþa ºi Foeni ºi Sectorul Poliþiei de Frontierã Deta, acuzaþi cã au luat mitã peste 82.000 de euro pentru înlesnirea traficului de þigãri din Serbia, valoarea þigãrilor traficate fiind de 3,3 milioane de euro.

Graþie noilor Coduri

Primul terorist condamnat din România sperã la o eliberare mai rapidã Printre lista deþinuþilor celebri care ar putea fi beneficiarii mãsurilor noului Cod Penal se regãseºte ºi o celebritate localã – primul condamnat pentru terorism din România, un lugojean rãmas cunoscut cu apelativul “teroristulbutelie” sau “teroristul în ºlapi”. O cerere în acest sens a fost înaintatã Curþii de Apel Timiºoara ºi urmeazã a fi analizatã în perioada urmãtoare. sorin.olaru@timpolis.ro

Primul condamnat pentru terorism din România s-a sãturat de închisoare Primul condamnat pentru acte de terorism din România, lugojeanul Lesch Ioan Florin, care a fost condamnat, ca urmare a deciziei Curþii de Apel Timiºoara, la 12 ani de închisoare, în noiembrie 2007, sperã sã scape de penitenciar mai repede, ca

urmare a intrãrii în vigoare a noului Cod Penal. Comisia special constituitã din Penitenciarul Arad a trimis din oficiu o sesizare, în acest sens Curþii de Apel Timiºoara, care e instanþa care l-a condamnat definitiv. Sesizarea pentru Lesch este, de altfel, singura de acest fel primitã pânã acum de Curtea de Apel Timiºoara ºi urmeazã sã fie soluþionatã sãptamâna viitoare. “În acest caz, comisia din Penitenciarul Arad – care trebuie, din rutinã, sã analizeze toate situaþiile –, a trimis o sesizare din oficiu la Curtea de Apel Timiºoara, pentru care se va pronunþa lunea viitoare”, spune magistratul Cristian Pup, purtãtor de cuvânt al Curþii de Apel Timiºoara. Lesch Ioan Florin a fost condamnat de Curtea de Apel Timiºoara la 12 ani de închisoare pentru acte de terorism, tentativã de omor ºi conducerea fãrã permis a unui autoturism pe drumurile publice. El ºi-a susþinut tot timpul nevinovãþia, dar sentinþa magistraþilor timiºoreni a rãmas neschimbatã ºi dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a judecat cauza.

Zeci de cereri de eliberare la instanþele din Timiºoara

Lesch Ion Florin, zis ºi “teroristul-butelie” sau “teroristul în ºlapi” Pe 26 iunie 2006, lugojeanul a fost prins de ofiþeri ai Serviciului Român de Informaþii ºi de procurori ai Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism Timiºoara, la ieºirea din Buziaº, în timp ce se îndrepta spre Timiºoara cu o maºinã-capcanã. În locul banchetei din spate erau amplasate douã butelii de aragaz încãrcate ºi conectate la un dispozitiv exploziv confecþionat artizanal. Înainte de a fi prins, Lesch fusese monitorizat de S.R.I. mai bine de un an.

Potrivit martorilor sub acoperire, acesta îºi anunþase “camarazii de luptã” sã urmãreascã data de 26 iunie 2006, deoarece “va fi o zi foarte fierbinte”. Lesch a declarat ulterior cã singura sa vinã era cã a condus respectiva maºinã fãrã permis, pentru cã dispozitivul din maºina sa, despre care procurorii cred cã urma sã fie detonat la Timiºoara, nu funcþiona. În martie 2008 lugojeanul a formulat o cerere de întrerupere a pedepsei, cerere retrasã ulterior.

Aproximativ 400 de deþinuþi ar putea beneficia de legea mai favorabilã, odatã cu intrarea în vigoare a noilor Coduri, dupã ce comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate a anunþat Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor. La instanþele din Timiºoara au fost depuse în total 80 de cereri de eliberare de cãtre persoanele private de libertate de la penitenciarul din oraº, ca urmare a punerii în aplicare a noilor Coduri. La Judecãtoria Timiºoara, de exemplu, au fost depuse 55 de cereri de eliberare, din care nouã au fost deja soluþionate, un singur deþinut fiind eliberat de aceastã instanþã. La Tribunalul Timiº au fost depuse 24 de sesizãri, din care 14 au fost soluþionate, ºapte persoane fiind eliberate. Conform unor surse din mediul sindical care reprezintã lucrãtorii din penitenciare, nu prin “eliberãri de conjuncturã” sau amnistieri se va rezolva problema lipsei de spaþii

de detenþie ºi de personal ºi cã existã precedente – celebrele graþieri de dinainte de 1989, precum ºi graþierile de dupã Revoluþie, ultima având loc în 2001, în toate cazurile în maximum douã – trei luni peste trei sferturi din deþinuþii eliberaþi cu ocazia graþierii fiind deja înapoi în penitenciar. “Este adevãrat cã existã o ratã de recidivã destul de mare. Este nevoie, în acest sens, de un set integrat de mãsuri pentru deþinuþii eliberaþi, nu doar schimbarea cadrului juridic. Unii se întreabã de ce nu creºte nivelul de educaþie al deþinuþilor în penitenciar, având pretenþia ca în penitenciar sã se reuºeascã sã se realizeze ce nu se poate obþine în sistemul ºcolar. Se uitã faptul cã existã puþin personal, raportat la numãrul de deþinuþi, ºi se doreºte obþinerea de rezultate europene, cu mijloace tipic româneºti”, ne-a declarat Adrian Neagoe, vicepreºedinte al Sindicatului Naþional al Lucrãtorilor din Penitenciare.

de 23 de ani un reper al cetãþii


6

actualitate

6 - 9 februarie 2014

Primarul Timiºoarei, nemulþumit de activitatea conducerii Colterm l „Retehnologizarea a avut un impact redus asupra eficienþei activitãþii

companiei”, apreciazã edilul

Nodul gordian de la Colterm

Explicaþiile oferite de managerul Colterm, Petricã Pampu, referitoare la limitãrile de naturã tehnicã ale companiei sunt nesatisfãcãtoare pentru reprezentanþii Municipalitãþii ºi pentru cetãþeni, spune primarul Nicolae Robu. Care lanseazã critici la adresa conducerii Colterm, pe care o acuzã de autosuficienþã ºi despre care spune cã denotã lipsã de implicare în eficientizarea activitãþii companiei ºi cã mizeazã mult prea mult pe sprijinul financiar venit din partea Primãriei. ligia.hutu@timpolis.ro

Limitele sistemului tehnologic, un paravan pentru risipa de agent termic?

diþiile meteo”. „Nu ne mulþumeºte explicaþia, ci ne intereseazã rezultatele”, a replicat Nicolae Robu, apreciind cã procesul de retehnologizare a Colterm a avut un impact destul de redus asupra eficienþei activitãþii companiei. Acesta spune cã se impune reabilitarea sistemului de transport ºi distribuþie a agentului termic ºi trecerea la contorizarea pe orizontalã. Referitor la fondurile care ar trebui alocate acestor lucrãri, edilul a precizat cã o posibilã variantã ar fi aceea a atragerii de fonduri europene pe exerciþiul financiar 2014 - 2020.

Majorarea preþului cãrbunelui, pretext pentru nerespectarea unei promisiuni electorale Potrivit primarului Timiºoarei, un pas important în direcþia eficientizãrii activitãþii Colterm a fost reprezentat chiar de rezilierea contractului cu OMV Petrom ºi semnarea unui contract „mai avantajos cu 25%”, cu E.ON Gaz. Mãsura aceasta, susþine primarul, a permis menþinerea facturilor timiºorenilor la nivelul pe care acestea îl au în prezent, în condiþiile în care preþul materiilor prime a crescut considerabil. „În aceste condiþii, faptul cã nu plãtim în plus echivaleazã cu o ieftinire”, argumenteazã Nicolae Robu, cãutând sã justifice astfel promisiunea fãcutã timiºorenilor în campania electoralã din 2012, prin care se angaja sã ia mãsuri menite sã scadã preþul gigacaloriei cu 25%. Promisiune despre care edilul mai spune ºi cã ar fi fost posibil de îndeplinit în condiþiile în care ar fi fost pãstrate

de 23 de ani un reper al cetãþii

Nicolae Robu constante preþurile la cãrbune ºi energie electricã. „Te poþi angaja sã eficientizezi doar ceea ce este sub controlul tãu”, mai spune edilul, dar „dacã preþul cãrbunelui creºte, nu ai cum sã compensezi aceastã creºtere. De aceea, faptul cã preþul plãtit acum nu e mai mare înseamnã cã acesta a fost þinut sub control, iar asta echivaleazã cu o ieftinire”. Referitor la rezilierea contractului cu fostul furnizor, OMV Petrom, edilul a precizat cã, deºi compania Colterm înregistra la furnizor datorii semnificative, „rezilierea contractului s-a produs în condiþii amiabile, pe bazã de credibilitate personalã ºi pe seama unor angajamente cã ne vom plãti datoriile, angajamente care trebuie respectate”. Acesta mai spune cã activitatea Colterm nu e de naturã sã mulþumeascã Municipalitatea, mai ales cã, deºi la nivelul societãþii situaþia rãmâne în continuare criticã, existã acolo o atitudine de autosuficienþã ºi automulþumire:„Personal m-aº fi aºteptat ca persoanele de acolo sã fie mai stresate, dar se pare c�� nu e deloc aºa. Se mizeazã mai departe pe ajutor din partea Primãriei”. Primarul mai spune cã la nivelul Municipalitãþii existã înþelegere faþã de situaþia din Colterm doar în ceea ce priveºte datoriile istorice ale societãþii, generate de neplata de cãtre Guvern a subvenþiilor cãtre Primãrie. Dar avertizeazã cã nu va exista înþelegere faþã de disfuncþiile de naturã tehnologicã sau organizatoricã. Acesta declarã cã e necesarã reabilitarea sistemului de transport ºi distribuþie a agentului termic, în scopul diminuãrii pierderilor, apreciate la aproape 30%, „risipã pe conducte pentru care cetãþenii nu au niciun fel de vinã ºi pe care nu ar trebui sã o plãteascã”.

vins cã timiºorenii nu îºi doresc ca din banii lor sã fie plãtiþi angajaþii de la Colterm care nu sunt necesari companiei. Realitatea este cã s-au redus cheltuielile de personal”, declara, în octombrie 2013, Nicolae Robu, adãugând cã au fost disponibilizaþi din Colterm doar “oamenii leneºi” sau cei „indisciplinaþi” ºi cã se impune raþionalizarea schemei de personal din interiorul companiei, mai ales în condiþiile în care o parte din punctele termice au fost automatizate ca urmare a retehnologizãrii. Cât priveºte felul în care este condusã compania, primarul a apreciat cã „existã un plan de management, cu mãsuri asumate ºi care se aºteaptã sã producã rezultate” ºi a estimat cã pierderile Colterm se situeazã în jur de 30 - 35%, catalogându-le drept pierderi pe reþeaua de transport. ªi aceasta în condiþiile în care liderii sindicali de la Colterm, Victor Ghenea ºi Costicã Azoiþei, au contrazis datele avansate de oficialitãþi, estimând cã preþul real de producere a gigacaloriei ar fi fost, în 2013, de 400 de lei, iar pierderile în reþea ar ajunge spre 40%.

Foto P.D.L. Timiº

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, ºi-a exprimat, zilele acestea, nemulþumirea legatã de lipsa de eficienþã a managerilor societãþii Colterm, companie în care „nu s-a reuºit pânã în acest moment o însãnãtoºire substanþialã a situaþiei”. Edilul a admis ºi cã, în cazul Colterm, „mai sunt de acoperit deficite mari ºi de plãtit datorii mari, mare parte dintre ele rãmase moºtenire” de la fostele administraþii. Motivul nemulþumirii se leagã, însã, nu de situaþia datoriilor istorice ale companiei, ci de calitatea serviciilor pe care Colterm le furnizeazã populaþiei. Mai exact, primarul s-a declarat nemulþumit de faptul cã, în perioada de început a lunii ianuarie, atunci când temperaturile au fost mai ridicate decât mediile obiºnuite pentru respectivul interval, temperatura agentului termic furnizat de Colterm nu a fost adaptatã condiþiilor exterioare, astfel încât s-a fãcut risipã ºi s-a ajuns la încãrcarea nejustificatã a facturilor emise cãtre timiºoreni. Nicolae Robu a precizat ºi cã a discutat problema cu managerul Colterm, Petricã Pampu, care a motivat situaþia prin aceea cã „existã limite ale sistemului tehnologic care nu permit reglajul fin, în trepte, ºi adaptarea finã a temperaturii agentului termic la con-

Petricã Pampu

Criticile formulate public de Nicolae Robu la adresa conducerii Colterm vin la puþinã vreme dupã ce Primãria Timiºoara ºi-a asumat suportarea costurilor majorãrii preþului gigacaloriei, prin suportarea diferenþei dintre preþul de producþie ºi cel facturat cãtre cetãþeni. ªi aceasta în condiþiile în care managerii companiei au solicitat majorarea preþului agentului termic, invocând drept motiv situaþia economicã dificilã cu care se confruntã compania. La finalul anului 2013, doi dintre liderii sindicali din Colterm lansau acuze grave în direcþia managerilor companiei, care erau acuzaþi de abuz în serviciu, disponibilizãri de personal fãrã respectarea niciunui criteriu obiectiv, încãrcarea schemei de personal auxiliar ºi cheltuirea banilor publici în scopuri care nu servesc intereselor companiei. Nicolae Robu a catalogat atunci aceste declaraþii drept discuþii regizate, indicându-l drept responsabil pentru generarea acestora pe deputatul P.D.L. Alin Popoviciu: „Nu mã intereseazã persoana care a regizat discuþia pe subiectul Colterm. (...) Sunt con-

Victor Ghenea ºi deputatul P.D.L. Alin Popoviciu

Gigacaloria, mai scumpã din ianuarie, la solicitarea Colterm În Timiºoara, preþul gigacaloriei a fost majorat prin hotãrâre de Consiliu Local, în 28 ianuarie. Conducerea executivã a Primãriei a dat însã asigurãri cã timiºorenii racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire nu vor resimþi scumpirea în facturi, pentru cã Primãria ºi-a asumat, proporþional, ºi majorarea subvenþiei acordate pentru acoperirea diferenþei dintre preþul de producþie ºi preþul facturat cãtre populaþie. A fost aprobat preþul local de producere, transport, distribuþie ºi furnizare a energiei termice livrate

de Colterm la valoarea de 377,88 de lei pe gigacalorie, începând cu 25 ianuarie 2014. În acelaºi act normativ se stabileºte cã preþul local al energiei termice facturate cãtre populaþie de cãtre Colterm va rãmâne la valoarea de 252,17 lei pe gigacalorie, fãrã TVA, valoare neschimbatã faþã de anul trecut. Recenta hotãrâre de Consiliu Local a aprobat ºi asigurarea din bugetul local a sumelor necesare acoperirii diferenþei dintre preþul de producere, transport, distribuþie ºi furnizare a energiei termice livrate populaþiei ºi preþul energiei termice facturat populaþiei.


actualitate

6 - 9 februarie 2014

7

Primãria, gata sã renunþe la veniturile Timpark l Aceasta, deºi a desfiinþat A.D.P., fosta gestionarã a sistemului Telpark,

pentru cã... nu aducea venituri Primãriei

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primãria nu mai vrea bani de la Timpark Nemulþumit de veniturile mici încasate de pe urma fostului sistem de parcare cu platã Telpark, Primãria anunþa, la înfiinþarea noului sistem Timpark, cã va încasa jumãtate din banii obþinuþi de acesta. Între timp, însã, Municipalitatea nu mai þine sã încaseze aceste sume, exprimându-ºi, prin intermediului un proiect de hotãrârea va intra în plen, pentru votare, în perioada urmãtoare, intenþia de a renunþa la încasãrile Timpark. Încasãri care vor rãmâne la societatea Drumuri Municipale, cea care gestioneazã sistemul Timpark ºi care a preluat, prin înglobare, fosta A.D.P. Un prim demers a fost fãcut la ºedinþa de plen din ianuarie, proiectul fiind însã retras de Primãrie care, probabil, intenþioneazã sã-l supunã din nou atenþiei Consiliului Local, poate sub altã formã, în perioada urmãtoare. “Considerãm cã întreþinerea ºi reparaþia parcãrilor existente pe aceste strãzi, precum ºi construirea de noi parcãri din profitul realizat din încasãrile sistemului de parcare TimPark pot fi realizate de cãtre aceastã societate, care deþine atât utilajele ºi tehnologia necesarã, cât ºi personalul necesar pentru realizarea tuturor acestor lucrãri în re-

gie proprie, ceea ce implicã costuri cu mult reduse, respectiv operativitate crescutã în realizarea lucrãrilor necesare în acest sens, aºa cum vor fi ele solicitate de cãtre concesionar, respectiv de cãtre Primãria Municipiului Timiºoara”, se aratã în motivaþia respectivului proiect de hotãrâre. Aceeaºi argumentaþie aratã cã S.C. Drumuri Municipale S.A. are obligaþia de a întreþine ºi repara parcãrile existente în zona concesionatã, respectiv construcþia de noi parcãri, stabilitã expres prin contractul de concesiune, “iar aceastã obligaþie nu va putea fi îndeplinitã decât în condiþiile în care toate veniturile realizate din exploatarea sistemului de parcare TimPark rãmân la aceastã societate”. Fostul viceprimar Adrian Orza, în prezent consilier local P.N.Þ.C.D., spune cã în urmã cu ceva timp a depus un amendament în Consiliul Local, care avea ca scop utilizarea integralã a banilor încasaþi din sistemul de parcare cu platã pentru investiþii în realizarea de parcãri, însã respectivul amendament a fost respins. “Iatã însã cã Primãria face acum exact ce am propus noi. S-a discutat de multã vreme de faptul cã banii adunaþi din sistemul Telpark ar trebui sã se întoarcã tot în investiþii în parcãri. Din acest punct de vedere, faptul cã A.D.P. ºi fostul sistem Telpark au fost desfiinþate pentru cã nu aduceau suficienþi bani Primãriei mi se pare mai mult un pretext. S-a vorbit foarte mult, dupã alegerile locale, în termeni peiorativi la adresa sistemul Telpark, dar iatã cã acum actuala conducere a Primãriei face exact acelaºi lucru”, mai spune fostul viceprimar.

Acuzaþii nefondate Noua situaþie legatã de renunþarea Primãriei la veniturile Timpark este ciudatã, în condiþiile în care controlul pe baza cãruia a fost solicitatã desfiinþarea A.D.P. arãta cã, în perioada 2005 - 2012, aceastã instituþie ar fi obþinut 70,2 milioane de lei, din care la Primãria Timiºoara nu au ajuns decât 1,1 milioane de lei. Cu toate acestea, în urma aceluiaºi control, se recunoºtea faptul cã s-au fãcut investiþii cu banii respectivi, precizându-se cã exis-

Foto TIMPOLIS

În urmã cu mai mult de un an, conducerea Primãriei Timiºoara decidea sã desfiinþeze fosta Administrare a Domeniului Public, gestionara vechiului sistem de parcare cu platã Telpark, pe motiv cã nu aduce venituri Primãriei, deºi nu acesta fusese scopul înfiinþãrii A.D.P. Acum, tot Primãria Timiºoara, care a înlocuit sistemul Telpark cu Timpark, intenþioneazã sã renunþe la veniturile pe care le obþinea din acest sistem, venituri care vor rãmâne toate la societatea Drumuri Municipale. Lucru de naturã sã sugereze cã motivul care a stat la baza desfiinþãri A.D.P. a fost un pretext.

La puþin dupã un an de la înlocuirea Telpark cu Timpark, Primãria Timiºoara intenþioneazã sã renunþe la veniturile pe care le obþine de pe urma acestui sistem tã 11 obiective, printre care ºi cel legat de parcãri. Reprezentanþii fostului A.D.P. au afirmat cã acuzaþiile legate de gestionarea veniturilor sunt nejustificate, atâta vreme cât în fiecare an fiscal A.D.P. ºi-a gestionat activitatea pe baza unui buget ºi a unui bilanþ aprobat de Adunarea Generalã a Acþionarilor. Acþionarul principal al A.D.P., Consiliul Local, a fost cel care a aprobat an de an bugetul de venituri ºi cheltuieli, precum ºi lista de investiþii. Or, în aceste condiþii, e absurd sã se spunã cã nu s-a ºtiut ce cheltuieli de investiþii a avut A.D.P. în toþi aceºti ani. În varianta veche, acþionariatul, respectiv Consiliul Local, putea decide ca toate veniturile obþinute de aceastã instituþie sã fie vãrsate la Primãrie, însã ele au fost lãsate A.D.P. tocmai pentru cã Primãria nu a fãcut alocãri bugetare, iar aceºti bani au fost cei cu care societatea a trãit ºi a realizat investiþii. “A trebuit sã ne respectãm obligaþiile contractuale, iar veniturile obþinute au fost reinvestite în proporþie de 80 90%. Este absurd sã fim acuzaþi cã am stat pe o avere imensã ºi nu am dat Primãriei bani, atâta vreme cât Primãria ºtie foarte bine ce investiþii a fãcut A.D.P. cu aceºti bani ºi ce cheltuieli a avut. În plus, scopul A.D.P. nu a fost sã

dea bani Primãriei, ci sã gestioneze în mod corespunzãtor domeniul public al municipiului, realizând investiþii în acest sens”, ne-a declarat Liviu Barbu, fostul director al vechiului A.D.P. Surse din fostul A.D.P. susþin cã societatea a fãcut obiectul unor controale extinse, întreprinse atât de structurile Ministerului Finanþelor, cât ºi de Curtea de Conturi, care au confirmat justeþea gestionãrii fondurilor publice, de-a lungul celor ºapte ani care au fãcut obiectul auditului Primãriei. Mai mult, pe segmentul de administrãri de parcãri, reprezentanþii Curþii de Conturi au confirmat cã A.D.P. Timiºoara avea cel mai bun sistem din þarã ºi a cerut sprijinul societãþii timiºorene pentru realizarea unei metodologii de control pentru toate activitãþile de parcare publicã din România, metodologie care s-a aplicat la Iaºi, la Cluj ºi în mai multe alte oraºe. Or, în aceste condiþii, e greu de crezut cã A.D.P. Timiºoara a avut carenþe în ceea ce priveºte eficienþa, aºa cum a acuzat-o actuala conducere a Primãriei. Reprezentanþii fostei A.D.P. au mai spus cã, dupã scandalul fãcut de Primãrie la A.D.P. Timiºoara, la începutul anului trecut au fost controale în serie ale Curþii de Conturi ºi Direcþiei Finanþelor, dar nu s-a gãsit absolut nimic în neregulã.

“Este absurd sã fim acuzaþi cã am stat pe o avere imensã ºi nu am dat Primãriei bani, atâta vreme cât Primãria ºtie foarte bine ce investiþii a fãcut A.D.P. cu aceºti bani ºi ce cheltuieli a avut. În plus, scopul A.D.P. nu a fost sã dea bani Primãriei, ci sã gestioneze în mod corespunzãtor domeniul public al municipiului, realizând investiþii în acest sens”. Liviu Barbu, fost director al A.D.P.

Nelãmuriri în Consiliul Local legate de banii Timpark Problema controlului banilor obþinuþi din serviciul TimPark a fost luatã în discuþie de mai multe ori, anul trecut, în Consiliului Local, grupul de consilieri P.D.L. precizând cã nu existã o certitudine legatã de investirea acestor bani în parcãri: “Cum le garantãm noi, consilierii, dincolo de vorbe, cã rezolvãm problema locurilor de parcare prin acest nou sistem, pentru cã ºi P.D.L., ºi P.S.D., ºi P.N.L. s-au plâns cã nu existã suficiente locuri de parcare în zona centralã? Cum rezolvã acest sistem problema?”. Mai mulþi consilieri locali au susþinut cã în noua variantã nu va exista niciun control al Consiliului Local asu-

pra banilor obþinuþi din gestionarea parcãrilor, fiind clar acest lucru, dupã ce a fost respins un amendament propus Consiliului Local prin care se dorea ca sumele care provin de la cetãþeni sã ajungã într-un fond destinat exclusiv locurilor de parcare. “Consiliul Local nu are pârghia necesarã sã poatã gestiona fondurile respective. Mãcar sã fi existat acel fond, cu un minim de 50% din sumele respective, din care în fiecare an, cu o dare de seamã, Executivul Primãriei sã ne spunã: «Am fãcut încã 600 de locuri de parcare, 350, din banii cetãþenilor ºi 150, din alþi bani ai cetãþenilor...»”, declarau, la aceste ºe-

dinþe, consilierii P.D.-L. În faþa acestor critici, primarul Nicolae Robu a dat asigurãri cã “viitorul va arãta. Însã faptul cã nu am pledat pentru alocarea banilor pentru parcãri nu înseamnã cã nu vrem sã-i alocãm. Dimpotrivã, am spus cã în perioada urmãtoare eu voi cere Consiliului Local sã aloce mai mulþi bani pentru realizarea de parcãri, iar societatea care va administra parcãrile va avea de furcã cu mine pe acest subiect, vã garantez eu”. Anul trecut, când se discuta noua metodologie legatã de parcarea cu platã în Timiºoara, se preciza cã noul

sistem de parcare TimPark se confruntã cu aceleaºi probleme legate de parcãri în Timiºoara, probleme enunþate chiar în referatul noului regulament, supus dezbaterii ºi adoptãrii Consiliului Local. Primãria recunoºtea cã dupã 1990, numãrul vehiculelor a crescut foarte mult, iar parcarea a devenit o problemã mare pentru fiecare posesor de vehicul, în particular în centrul oraºului. O analizã a evoluþiei traficului ºi fluxurilor de circulaþie fãcutã prin compararea rezultatelor a douã studii de circulaþie realizate la distanþã de zece ani, a relevat faptul cã valorile de trafic

s-au dublat raportate la anul 2000. Din studii rezultã cã, în Timiºoara, un autoturism este în miºcare aproximativ 45 de minute pe zi. “Astfel, staþionãrile ºi parcãrile în zonele centrale ºi în cartierele de locuit au devenit tot mai dificile”, spuneau reprezentanþii Primãriei. Or, tocmai în aceste condiþii, este nevoie de investiþii pentru realizarea de parcãri. Rãmâne de vãzut la finalul acestui an care, dupã perioada de “rodaj”, ar trebui sã aducã o funcþionare la parametri optimi ai noului sistem Timpark, câþi bani s-au obþinut din acesta ºi câte parcãri noi au fost realizate cu ei în Timiºoara.

de 23 de ani un reper al cetãþii


8

6 - 9 februarie 2014

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


special

6 - 9 februarie 2014

9

Parlamentarii de Timiº, prezenþe discrete în actualul Legislativ Un Parlament cu o reprezentare covârºitoare a actualei Puteri, dominat de Guvern, afectat de corupþie, de migraþie politicã, de absenteism la vot sunt probleme ale parlamentarilor români semnalate, la finalul primului an de mandat, într-un raport întocmit de Institutul pentru Politici Publice. Timiºul apare menþionat ca având o opoziþie discretã ºi destul de letargicã, dar cu o ratã a prezenþei la dezbateri ºi la exercitarea votului final relativ ridicatã, mai cu seamã când vine vorba despre reprezentanþii Puterii.

Gheorghe Ciobanu

ligia.hutu@timpolis.ro

Prezenþi, dar totuºi, cam absenþi Parlamentarii din Timiº nu se numãrã printre cei mai harnici iniþiatori de proiecte legislative. ªi nici printre cei mai vocali membri ai Legislativului. Acestea sunt concluziile ce se desprind din cel mai recent raport al Institutului pentru Politici Publice, realizat, la finalul primului an de mandat al legislaturii 2012 - 2016, de Raluca Popovici ºi de Adrian Moraru. Pe lista celor mai harnici iniþiatori de proiecte legislative nu se regãseºte numele vreunui parlamentar de Timiº. Nici pe lista care reflectã situaþia luãrilor de cuvânt în plen sau a declaraþiilor politice fãcute de la tribuna Parlamentului numele senatorilor ºi al deputaþilor de Timiº nu este menþionat la loc de frunte. În privinþa absenteismului la vot, raportul plaseazã Timiºul pe o poziþie de mijloc. În ceea ce priveºte procentul de participare al parlamentarilor de Timiº la voturile finale din Camera Deputaþilor, se înregistreazã o prezenþã de 86%. ªi aceasta faþã de cel mai bun procent, de 92%, înregistrat de deputaþii din Sãlaj, ºi de cel mai slab procent, de 60%, înregistrat de deputaþii din Harghita. Prezenþa la ºedinþe a senatorilor

de Timiº situeazã judeþul mai sus de jumãtatea clasamentului, cu un procent de 62% participare, faþã de 87%, cât au înregistrat parlamentarii de Tulcea, ºi 7%, cât au înregistrat cei de Cãlãraºi.

Cel mai activ deputat – Gheorghe Ciobanu, cel mai puþin activ – Alin Popoviciu Tot potrivit raportului I.P.P., procentul maxim de participare la votul nominal final în Camera Deputaþilor în intervalul monitorizat, adicã 19 decembrie 2012 - 31 decembrie 2013, a fost înregistrat de deputatul P.S.D. Gheorghe Ciobanu, care a votat de 812 ori în cadrul celor 813 procese de vot final exercitate în Camerã în primul an de mandat. Acesta este urmat în clasament de deputatul P.S.D. Dorel Covaci, cu o prezenþã de 98%, ºi de deputatul U.N.P.R. Ion Rãducanu, cu o prezenþã la votul final de 97%. Clasamentul I.P.P. referitor la prezenþa deputaþilor de Timiº la ºedinþele

de plen la care s-a exercitat vot final în cazul legilor adoptate îi menþioneazã apoi, în ordine, pe: deputatul din partea Grupului Minoritãþilor Naþionale Slavomir Gvozdenovici, cu 96%, deputatul P.N.L. Horia Cristian, cu 90%, deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu, cu 90%, deputatul P.S.D. Sorin Stragea, cu 88%, deputatul U.D.M.R Molnar Zsolt, cu 87%, deputatul din partea Grupului Minoritãþilor Naþionale Ovidiu Ganþ, cu 86%, deputatul P.P.-D.D. Adrian Diaconu, cu 85%, deputatul P.S.D. Petru Andea, cu 81%, deputatul din partea Grupului Minoritãþilor Naþionale Niculae Mircovici, cu 78%, deputatul P.D.L. Cornel Sãmãrtinean, cu 76%, deputatul P.S.D. Cãtãlin Tiuch, cu 73%, ºi deputatul P.D.L. Alin Popoviciu, cu o prezenþã de 66%. Maria Grapini, ministru-deputat din partea P.C., a fost prezentã în salã la exercitarea votului final în doar 12% din cazuri. Reprezentanþii I.P.P. susþin, însã, cã, în cazul membrilor Guvernului, nu este prevãzutã obligativitatea ca, pe perioada exercitãrii mandatului, sã fie prezenþi în salã la ºedinþele de plen.

Un Parlament numeros, dar fragil ºi dominat de Guvern Un Parlament supradimensionat, dar care se dovedeºte vulnerabil ºi neputincios în faþa tendinþelor dominatoare ale Executivului. Aceasta este impresia generalã pe care o lasã Legislativul, în urma analizei I.P.P. Astfel, de douã ori mai multe iniþiative legislative au fost iniþiate în 2013 de Guvern decât de Parlament. Iar rata de trecere a iniþiativelor venite din partea Executivului a fost de 62%, fapt care plaseazã actualul Legislativ, cu doar 3% proiecte iniþiate de parlamentari care au fost aprobate, într-o poziþie flagrantã de subordonare în faþa Executivului. De aici derivã, probabil, ºi procentul mare care reflectã prezenþa reprezentanþilor P.S.D. la exercitarea voturilor finale din cele douã Camere. Dintr-un total de 1.500 de iniþiative legislative noi (688, înregistrate la Camera Deputaþilor ºi 893, la Senat), 64% au fost iniþiate de Guvern ºi doar 36% de parlamentari. Iar listei iniþiativelor legislative noi li se adãugã, spre dezba-

tere, ºi cele 200 de proiecte de lege care au rãmas „moºtenire” de la reprezentanþii fostului mandat legislativ. Printre cauzele pe care I.P.P. le-a menþionat drept posibile motive pentru numãrul scãzut al iniþiativelor legislative propuse de parlamentari care au reuºit sã treacã se numãrã calitatea slabã a proiectelor ºi a expunerilor de motive menite sã pledeze pentru utilitatea iniþiativelor legislative depuse de senatori ºi deputaþi, dar ºi favorizarea incompetenþei ºi descreºterea alarmantã a nivelului pregãtirii profesionale a candidaþilor susþinuþi de partide în alegeri. Potrivit autorilor raportului, au fost analizate, la fel ca ºi în anii precedenþi, pe lângã ponderea iniþiativelor legislative venite din partea parlamentarilor ºi din partea Guvernului, ºi calitatea proiectelor de acte normative propuse de parlamentari, date asupra fenomenului absenteismului ºi asupra fenomenului migraþiei politice, dar ºi informaþii referitoare la practica adoptãrii tacite a

unor proiecte legislative. Raportul mai relevã nu doar capacitatea precarã ºi lipsa de interes a Parlamentului de a exercita un control asupra activitãþii Executivului, ci ºi faptul cã s-a produs, în timp, o decredibilizare a Parlamentului, din pricina numeroaselor situaþii în care parlamentarii, unii dintre aceºtia situaþi în poziþii-cheie, au fost cercetaþi, reþinuþi, condamnaþi pentru implicarea lor în cazuri de corupþie. Un alt aspect asupra cãruia insistã raportul I.P.P. este lipsa de transparenþã în dezbaterea ºi adoptarea legilor, mai cu seamã în Camera Deputaþilor. Un exemplu este dat de dezbaterile din seara de 9 decembrie 2013, din Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor, atunci când, în ºedinþã paralelã, desfãºuratã în mod secret, au fost decise modificãri semnificative la proiectul legii privind amnistia ºi graþierea ºi au introdus modificãri semnificative ale prevederilor din unele articole ale Codului Penal.

Cel mai activ senator – Ilie Sârbu, cel mai puþin activ – Vasile Blaga În ceea ce priveºte prezenþa senatorilor la exercitarea votului final în cazul unor proiecte de lege, raportul I.P.P. relevã, pentru acest interval, un procent de participare la exercitarea voturilor finale de 90%, în cazul senatorului P.S.D. Ilie Sârbu, 82%, în cazul senatorului P.S.D. Matei Suciu, ºi 76%, în cazul senatorului P.P.-D.D. Ioan Iovescu. Aceºtia sunt urmaþi în clasamentul întocmit de I.P.P. de senatorul P.N.L. Ben-Oni Ardelean, cu 67%, senatorul P.N.L. Petru Ehegartner, cu un procent de participare la votul final de 53%, ºi de senatorul P.D.L. Vasile Blaga, cu un procent de 6%. De altfel, într-un clasament care se referã la prezenþa la votul final a liderilor de grupuri parlamentare din Senat, senatorul Ilie Sârbu înregistreazã cea mai bunã prezenþã – 90%, în creºtere faþã de prezenþa din aceeaºi perioadã a mandatului trecut, când a fost de 57%.

Alin Popoviciu

Ilie Sârbu

Vasile Blaga

Adoptarea tacitã, migraþia politicã ºi absenteismul, practici perpetuate Adoptarea tacitã a proiectelor de lege a continuat sã fie o practicã utilizatã la scarã largã de cãtre parlamentari. Doar anul trecut, 43 de acte normative au trecut de prima Camerã sesizatã, fãrã niciun fel de dezbatere, fiind adoptate în mod tacit. În acest prim an, Camera Deputaþilor a fãcut uz în 35 de cazuri de aprobarea tacitã (adicã în aproape 4% din totalul de proiecte aflate în dezbatere), în vreme ce la Senat au trecut prin aprobare tacitã opt proiecte de lege. Fenomenul migraþiei politice a continuat sã reprezinte o problemã, astfel cã, în decursul primului an al mandatului 2012 - 2016, 36 de deputaþi ºi 16 senatori (adicã un total de 9% dintre parlamentari) au schimbat cel puþin o datã grupul parlamentar din care fãceau parte.

Din momentul validãrii mandatelor, în 19 decembrie 2012, grupul P.S.D. din Camera Deputaþilor a crescut de la 160 la 171 de persoane, grupul deputaþilor P.N.L. a rãmas constant, numãrând 100 de membri, în vreme ce grupul deputaþilor P.D.L. a scãzut, de la 56 la 47 de membri. Cea mai dramaticã scãdere a înregistrat-o grupul parlamentar al P.P.D.D., care aproape cã ºi-a înjumãtãþit numãrul de membri, ajungând de la 47 de persoane la momentul validãrii mandatului, la 24 de persoane la finalul lui 2013. În cazul grupurilor parlamentare din Senat, de la 64 de mandate validate s-a ajuns la 75. Numãrul senatorilor P.N.L. a rãmas constant, în vreme ce grupul senatorilor P.D.L. a pierdut un singur membru.

de 23 de ani un reper al cetãþii


10

UEnciclopedia

6 - 9 februarie 2014

Creºterea preþurilor la energie, motiv de îngrijorare în Europa În condiþiile în care se estimeazã creºteri de preþuri ale energiei în anii urmãtori, Comisia Europeanã recunoaºte cã aceste tarife ar putea reprezenta pe termen lung, o sursã de probleme sociale de amploare. Un nou raport al Comisiei Europene privind majorarea preþurilor cu amãnuntul la energie în Europa sugereazã modalitãþi de reducere a costurilor pentru consumatori ºi de menþinere a competitivitãþii întreprinderilor din U.E. pe piaþa mondialã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Creºteri de preþuri în serie Conform raportului C.E. legat de costurile energiei, publicat zilele trecute, între 2008 ºi 2012, preþurile cu amãnuntul la energie au crescut semnificativ, în ciuda scãderii preþurilor angro la energia electricã ºi a menþinerii nivelului preþurilor angro la gazul natural. Diferenþele dintre þãrile U.E. sunt considerabile. Unii consumatori plãtesc de 2,5 pânã la de 4 de ori mai mult decât alþii. Raportul privind preþurile ºi costurile energiei se axeazã pe preþurile energiei electrice ºi ale gazelor naturale, analizeazã cauzele creºterii preþurilor cu amãnuntul ºi sugereazã modalitãþi prin care atât consumatorii individuali, cât ºi cei industriali pot economisi energie ºi bani. Astfel, C.E. îºi propune sã finalizeze piaþa comunã a energiei în 2014 ºi sã dezvolte ºi mai mult infrastructura energeticã. Aceasta pentru cã o piaþã liberalizatã ºi mai bine coordonatã ar stimula investiþiile ºi concurenþa ºi ar îmbunãtãþi eficienþa în mai multe domenii. S-ar obþine astfel reduceri de preþuri ºi condiþii concurenþiale mai echitabile în U.E. Documentul sugereazã cã, pentru a reduce costurile, consumatorii individuali ºi cei industriali ar trebui sã îmbunãtãþeascã eficienþa energeticã,

utilizând produse care consumã mai puþin sau adoptând alte practici prin care sã economiseascã energie. Consumatorii ar trebui, de asemenea, sã caute ofertele cele mai avantajoase sau, dacã se poate, sã-ºi schimbe chiar ºi furnizorii. Având în vedere cã majorarea costurilor energiei afecteazã grav familiile sãrace, raportul invitã Guvernele statelor membre sã iniþieze mãsuri de politicã socialã care sã-i protejeze pe consumatorii vulnerabili. C.E. mai precizeazã în acest document recent cã diferenþele de preþ la energie între U.E. ºi alte economii dezvoltate sunt în creºtere. Agenþia Internaþionalã a Energiei estimeazã cã aceste diferenþe vor reduce cota U.E. din exporturile mondiale de bunuri a cãror producþie necesitã un consum mare de energie (de exemplu, ceramica, aluminiul ºi oþelul). Deºi U.E. ocupã încã primul loc la exporturile de asemenea bunuri, ar putea fi necesarã intensificarea eforturilor de reducere a costurilor energiei prin îmbunãtãþirea eficienþei energetice. Astfel, potrivit raportului C.E., sta-

tele comunitare trebuie sã îºi continue eforturile depuse împreunã cu partenerii internaþionali cu privire la subvenþiile pentru energie ºi la restricþiile la export. Dacã este necesar, statele comunitare trebuie, de asemenea, sã protejeze anumiþi consumatori industriali prin transferuri fiscale ºi prin scutiri ºi reduceri ale impozitelor ºi taxelor. “Se estimeazã cã preþul energiei electrice va creºte pe termen scurt. De aceea, trebuie sã investim în reþele inteligente de electricitate ºi în tehnologii îmbunãtãþite de producþie, transport ºi stocare a energiei. Combinate cu finalizarea pieþei comune a energiei, aceste mãsuri ar trebui sã asigure o scãdere a preþurilor pe termen lung”, se mai aratã în raportul discutat de C.E. Dacã Europa va avea sisteme energetice flexibile, consumatori care reacþioneazã rapid, pieþe competitive ºi o guvernanþã eficientã, va fi mai bine pregãtitã sã þinã sub control viitoarele majorãri de preþuri, sã acopere investiþiile necesare ºi sã minimizeze creºterea costurilor.

Soluþii neclare pentru viitor În România, preþul gazelor pentru populaþie a crescut la 1 ianuarie cu 1%, dupã cum este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faþã de F.M.I. ºi Comisia Europeanã. Pe ansamblu, însã, acest an va aduce, prin scumpiri succesive, un preþ cu 10% mai mare a facturii la gaze pentru consumatorii casnici. În 2014 preþurile vor urca în patru trepte de 2 - 3% fiecare, pentru ca din 2015 creºterile sã fie uºor mai mari, de 2 - 4%. Iar majorãrile vor continua cu aceeaºi frecvenþã pânã la finele anului 2018. În 2016 ºi 2018, fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 ºi 2017, de 2 - 4%, respectiv de 2 - 5%, dar pe ansamblul fiecãrui an rata de creºtere rãmâne la 12%. Conform opiniei unor economiºti români, din cauza unor greºeli ale autoritãþilor în negocierile cu F.M.I., consumatorii români vor plãti facturi tot mai mari la utilitãþi. În timp ce

majoritatea statelor europene continuã sã îºi protejeze consumatorii ºi þin preþurile la energie ºi gaze la un nivel redus pentru populaþie, România va renunþa la acest lucru. De suferit va avea în primul rând populaþia care, din 2018, va trebui sã îºi cumpere gazele ºi curentul la preþul pieþei, fãrã niciun ajutor din partea Statului. În prezent, populaþia primeºte preponderent gaze din producþia internã, de douã ori mai ieftine decât cele importate. Pânã în 2018, preþul pe care îl vor plãti românii va fi aºadar de circa douã ori mai mare. Afectaþi vor fi cam toþi consumatorii, în special cei care ºi-au montat centrale pe gaz. “În momentul de faþã este greu sã se precizeze dacã trecerea pe sistemul de centrale cu gaze sau rãmânerea în sistemul centralizat de termoficare va fi o soluþie fiabilã pe viitor, din punct de vedere al costurilor. Cert este cã, pentru posesorii de centrale, urmãtorii ani vor aduce creºteri mari, succesive, ale preþului gazelor, la care se adaugã ºi taxa de mediu anunþatã de autoritãþi. În plus, din cauza politicilor unor producãtori de centrale, nu existã interes ca unele din aceste instalaþii sã aibã o viaþã prea lungã, ºi pentru unele nu se vor mai gãsi nici piese de schimb. Este greu de estimat ce se va întâmpla pe viitor la Timiºoara. Este adevãrat cã ºi Colterm utilizeazã gaze naturale, dar pe unele CET-uri se foloseºte mai mult cãrbune, ºi existã ºi variante de utilizare, pe viitor, de deºeuri sau paie, care sunt foarte ieftine”, spune Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. Reprezentantul F.A.L.T. susþine cã Autoritatea Naþionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãþi Publice a luat în discuþie aceastã problemã, ºi s-a sugerat cã ar trebui ca la nivelul gospodãriilor sã existe o tendinþã de restrângere a utilizãrii gazelor pentru gãtit, ºi o creºtere a proporþiei de utilizare a energiei electrice.

Mãsuri pentru resuscitarea industriei europene Comisia Europeanã a propus zilele trecute un set mãsuri pentru a stimula industria europeanã, care a înregistrat un declin începând din 2008. Redresarea sectorului ar crea noi locuri de muncã ºi ar genera creºtere economicã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Plan de revenire, dupã crizã Comisia Europeanã propune acþiuni imediate pentru o renaºtere industrialã europeanã care sã stimuleze creºterea economicã ºi sã creeze mai multe locuri de muncã. Este vorba de acþiuni de modernizare a industriei europene, prin sporirea investiþiilor în inovare, tehnologii noi ºi competenþe, precum ºi prin îmbunãtãþirea accesului la finanþare. Mãsurile ar urma sã fie accelerate prin utilizarea fondurilor U.E. alocate în acest scop. În acelaºi timp,

C.E. propune crearea unui mediu mai favorabil întreprinderilor, prin simplificarea reglementãrilor ºi prin facilitarea accesului la pieþe din afara U.E. Argumentele în acest sens sunt clare: un sector industrial mai puternic ar contribui la crearea de locuri de muncã ºi ar stimula creºterea economicã. Industriei europene i se datoreazã un sfert din locurile de muncã din sectorul privat ºi peste 80% din exporturile Europei. Din pãcate, sectorul se aflã în declin începând din 2008. Criza economicã a dus la pierderea a 3,5 milioane de locuri de muncã, iar C.E. considerã cã inversarea acestei tendinþe este crucialã pentru susþinerea redresãrii economice. În acest sens, prioritare sunt considerate investiþiile în domenii industriale de viitor, precum maºinile ecologice sau reþelele „inteligente” de electricitate, îmbunãtãþirea accesului la finanþare, ameliorarea modului de funcþionare a pieþei unice (de exemplu prin protejarea drepturilor de proprie-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tate intelectualã), pentru a încuraja spiritul antreprenorial ºi întreprinderile mici. Dupã discutarea acestor mãsuri, C.E. a fãcut apel la Guvernele statelor membre ale U.E. sã adopte propunerile sale la urmãtorul summit. Obiectivul C.E. este ca, pânã în 2020, ponderea industriei în PIB sã creascã de la 16%, cât este în prezent, pânã la 20%.

Încercãri de revitalizare a industriei pierdute a Timiºului La nivelul Timiºului, anul trecut oficialii judeþeni, împreunã cu Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã Timiº au lansat un proiect de revitalizare a industriei pierdute a Timiºului intitulat „Model experimental de mãsurare a dezvoltãrii convergente regionale în procese economice nestabilizate”, care urmãreºte reindustrializarea economico-socialã a zonei, fie prin revitalizarea

unor branduri care au activat înainte de 1990 ºi au dispãrut dupã Revoluþie, fie prin promovarea industriilor tinere. ”Alegerea sectoarelor ºi a produselor se va face pe bazã de mãsurãri, de experienþã în domeniu, de necesitãþi viitoare ale judeþului Timiº, dar ºi de tendinþele din regiunile UE ºi din judeþele alãturate. În paralel cu acest demers se va face ºi o demonstraþie privind cooperarea dintre douã regiuni învecinate. Timiºul, prin firmele localizate în Timiºoara, în împrejurimi ºi în judeþ, va avea ºansa unor avantaje atât din producþie – industrii tinere, cu sau fãrã susþinere din fonduri nerambursabile locale, naþionale sau europene –, cât ºi din comerþ”, a declarat Sergiu Bãlaºa, directorul Adetim. Bugetul total propus pentru proiectul acesta este de 2,3 milioane de lei, din care 92.000 de lei reprezintã contribuþia Adetim, ca sumã nerambursabilã. Este greu însã de crezut cã, cu toate finanþãrile europene disponibile, se va mai putea ajunge la ceea ce re-

prezenta industria Timiºului înainte de 1990. Acest sector industrial a fost însã pierdut în primii ani ai privatizãrii capitaliste haotice, ajungându-se la ruinarea unora dintre cele mai mari branduri care au consacrat economia bãnãþeanã în lume. Din pãcate, nici acum, dupã anii de privatizare haoticã ºi dupã criza economicã începutã în anul 2008 sectorul industrial timiºean nu dã semne de revenire pe o pantã ascendentã, lucru dovedit de faptul cã se continuã procesele de disponibilizare colectivã începute odatã cu criza în acest sector. „Ne-au fost anunþate încã de anul trecut o serie de restructurãri în patru societãþi comerciale din Timiº, în urma cãrora vor fi concediaþi peste 400 de angajaþi. Ne bucurãm însã cã în acest an, în prima lunã nu au fost anunþate alte disponibilizãri, în afarã de aceastã cifrã pe care o ºtiam”, afirmã Simona Potîng, consilier EURES în cadrul Agenþiei Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Timiº.


intersecþii

6 - 9 februarie 2014

11

ªoferii începãtori ar putea fi obligaþi sã aibã însoþitor la deplasãri pe timp de noapte

Patru ani de detenþie pentru un accident cu fugã de la faþa locului Un ºofer care a fugit de la locul accidentului, dupã ce a accidentat pe trotuar o femeie, a fost condamnat în primã instanþã. oana.dima@timpolis.ro

Magistraþi de la Judecãtoria Lugoj l-au condamnat, în primã instanþã, pe Faur Alin, la patru ani de închisoare. În 2 iunie 2013, lugojeanul Faur Alin, în vârstã de 28 de ani, a accidentat grav o femeie, pe trotuar, dupã care a fugit. Accidentul a fost surprins, însã, de o camerã de luat vederi din zonã, iar din imagini se vede cum conducãtorul auto împreunã cu patru pasageri care îl însoþeau au ieºit din maºinã ºi au abandonat victima, care rãmãsese inconºtientã pe trotuar. La câteva zile dupã accident, ºoferul a fost arestat, fiind trimis în judecatã la sfârºitul lunii august a anului trecut. Potrivit Poliþiei, tânãrul conducea fãrã permis ºi în stare de ebrietate. Dupã accident, femeia lovitã a fost

internatã în spital, cu rãni severe la cap ºi la piciorul drept, fiind supusã la mai multe operaþii dificile. Maria Râciu a avut nevoie de 60 de zile de îngrijiri medicale faþã de 25 de zile, cât se estimaserã iniþial. Dupã accident, femeia a fost internatã în spital, cu rãni severe la cap ºi la piciorul drept. „Numãrul zilelor de îngrijiri medicale – 60 dupã cum a stabilit expertiza în cazul de faþã – ºi eventuale infirmitãþi constatate sunt circumstanþe care, potrivit Codului Penal, fac diferenþa între o pedeapsã mai blândã, de maximum trei luni de închisoare, ºi una mai asprã, de pânã la doi ani închisoare, pentru vãtãmare corporalã gravã, din culpã”, declara, atunci, avocatul Catalin Vlad. Potrivit avocaþilor, dupã finalizarea procesului penal, victima se va constitui parte civilã ºi va cere de la autorul accidentului ºi de la firma de asigurare la care maºina acestuia avea poliþa RCA, daune morale ºi despãgubiri pentru cheltuielile medicale ºi de recuperare.

ªoferii începãtori ar putea fi obligaþi sã fie însoþiti, la deplasãrile pe timp de noapte, de o persoanã adultã care are permis de conducere de cel puþin cinci ani, potrivit unui amendament adoptat în acest sens în comisiile parlamentare la modificarea Codului Rutier. TIMPOLIS

Restricþii de deplasare pentru ºoferii începãtori Senatorii din Comisiile senatoriale juridicã, pentru Apãrare ºi Administraþie publicã au adoptat, la începutul sãptãmânii, un amendament al senatorului Nicolae Moga la proiectul de modificare a Codului rutier propus de Guvern. Potrivit acestui amendament, anunþã Mediafax, conducãtorul de autovehicule posesor al categoriilor B1 ºi  care are o vechime mai micã de un an de la obþinerea permisului de conducere are obligaþia sã nu conducã vehicule din categoria  sau BE cu o putere a motorului mai mare de 110 kw ºi sã nu conducã vehicule din categoriile A1, A2 (daca nu a posedat anterior A1), B1,  si BE, pe timpul nopþii pe drumurile acoperite cu gheaþã, zãpadã, polei. Amendamentul mai prevede obligaþia pentru aceastã categorie de conducãtor auto sã nu conducã vehicule din categoriile A1, A2 (dacã nu a posedat anterior A1), B1, Â, BE, pe autostrãzi, pe timpul nopþii sau pe timpul zilei când vizibilitatea este redusã sub 100m, ºi sã fie însoþit de o persoanã adultã, membru al familiei sau posesor al permisului de conducere cu o vechime de cel puþin cinci ani de zile, în deplasarea pe timp de noapte, pentru vehiculele din categoria  sau BE. La depunerea acestor amenda-

mente, senatorul Nicolae Moga a argumentat cã legislaþia româneascã trebuie sã þinã cont de practica europeanã ºi de faptul cã, anual, în România aproximativ 27 la sutã din accidentele grave de circulaþie sunt produse de conducãtori auto cu vârste cuprinse între 18 ºi 25 de ani. „Varianta optimã pentru conducãtorii auto începãtori de a dobândi experienþã în condiþii minime de risc este instituirea unor restricþii de deplasare”, susþine acesta. La propunerea aceluiaºi senator, membrii celor trei Comisii au decis sã se introducã diferenþieri în funcþie de grupa de vârstã a conducãtorului auto în ceea ce priveºte perioada de valabilitate a permiselor de conducere. Astfel, valabilitatea permiselor de conducere va fi de cinci ani, pentru persoanele de pânã la de pânã la 60 ani, ºi de trei ani, pentru cei cu vârsta peste 60 de ani, în cazul autovehiculele cu mai multe locuri (C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb ºi Tv). Valabilitatea permisului pentru autoturisme ºi motociclete (AM, A1, A2, A, B, BI ºi BE) pentru conducãtorii auto de pânã la 60 de ani ar urma sã fie de zece ani, de cinci ani, pentru cei pânã la 70 de ani, ºi de trei ani, pentru cei care au depãºit aceastã vârstã.

„Antecedentele personale” vor conta la controlul medical Potrivit unui alt amendament acceptat de membrii celor trei Comisii senatoriale, depus de senatorul Moga, unitãþile de asistenþã medicalã trebuie autorizate sã facã examinarea medicalã pentru eliberarea permisului de conducere numai dupã ce rubrica „Antecedente personale” din fiºa medi-

calã a fost completatã de cãtre medicul de familie sau unitatea medicalã care îl are în evidenþã pe solicitant. Acesta ºi-a argumentat amendamentul, arãtând cã policlinicile ºi cabinetele autorizate care efectueazã examinarea medicalã nu dispun de o evidenþã medicalã care sã conþinã istoricul fiecãrui pacient sau informaþii despre o eventualã boalã cronicã.

Vehiculele ºcolilor de ºoferi, monitorizate audio-video Senatorii din Comisiile senatoriale juridicã, pentru Apãrare ºi Administraþie publicã mai propun ca toate vehiculele pe care se desfãºoarã proba practicã a examenului de obþinere a permisului de conducere, inclusiv motocicletele, sã fie echipate cu sisteme tehnice de monitorizare audio-video pentru asigurarea ºi verificarea legalitãþii examenului. Ei au adoptat, în acest sens, un amendament la proiectul Guvernului de modificare a Codului rutier, modificare propusã de senatorul P.S.D. Darius Vâlcov. În varianta iniþialã, proiectul de lege pentru modificare a O.U.G. 195/ 2002, privind circulaþia pe drumurile publice, prevedea cã sunt exceptate de la aceste dotãri, la proba practicã, mopedele, motocicletele ºi triciclurile cu motor. Darius Vâlcov a explicat cã în prezent existã echipamente performante, care pot fi amplasate pe orice vehicul cu care se susþine examenul auto. Senatorii din cele trei Comisii au continuat, marþi, dezbaterile la proiectul de modificare a Codului rutier dupã ce Biroul Permanent a decis prelungirea termenului de dezbatere ºi adoptare a acestui act normativ de cãtre Senat, care este primã camerã sesizatã, cu douã sãptãmâni.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii


12

special

6 - 9 februarie 2014

Foto TIMPOLIS

Primãria Timiºoara plãteºte hingherii la kilometru parcurs l La costuri de peste 350 de lei pe lunã, adopþiile de la distanþã de câini

ar putea fi sortite eºecului O hotãrâre a Consiliului Local care reglementeazã acþiunea de gestionare a populaþiei canine ºi noile posibilitãþi de adoptare de la distanþã a unor câini a dus la publicarea contractului iniþial fãcut de Primãrie cu societatea Danyflor, care gestioneazã activitatea de ecarisaj la nivelul oraºului. Conform documentului, hingherii sunt plãtiþi pe kilometru, ºi la fel se plãteºte ºi transportul câinilor prinºi, spre adãposturi. E greu de spus însã cât de exact se pot contabiliza, cumulat, toate aceste activitãþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi tarife la noi reglementãri Consilierii locali au votat, sãptãmâna trecutã, un proiect de hotãrâre de Consiliu Local privind gestionarea câinilor fãrã stãpân în Timiºoara, care reglementeazã noile tarife plãtite de municipalitate pentru acest gen de servicii. Conform acestui proiect, accesul publicului în adãpostul pentru câini fãrã stãpân din comuna ªag, gestionat de societate Danyflor, se poate face de luni pânã vineri, într-un interval orar strict, între 12 ºi 18. Noul proiect mai prevede cã, “în vederea recuperãrii câinilor revendicaþi, proprietarii vor achita contravaloarea sumelor cheltuite pe perioada staþionãrii acestora în adãpost, în cuantum de 11,57 lei cu TVA inclusã, pentru un câine, pentru fiecare zi de cazare a câinelui în adãpost, care include: cazarea câinelui fãrã stãpân, asigurarea hranei zilnice a câinelui fãrã stãpân aflat în adãpost ºi întreþinerea sanitar – veterinarã”. La aceste sume se vor adãuga, dupã caz,

identificarea câinelui prin metoda implantãrii de microcip electronic ºi realizarea unei baze de date, dacã este cazul – 46,75 lei fãrã TVA pe câine, operaþiunile de sterilizare chirurgicalã, dacã este cazul, prin ovario-histerectomia femelei - 127,71 lei fãrã TVA pe câine, respectiv castrarea masculilor cu 105,93 lei fãrã TVA pe câine, la care se adaugã îngrijire post-operatorie dupã sterilizarea câinelui, dacã este cazul - 31,18 lei fãrã TVA pe câine. Termenul pentru achitarea sumelor cheltuite pentru câinii revendicaþi pe perioada staþionãrii în adãpost este de 14 zile lucrãtoare de la data intrãrii câinelui în adãpost, iar ridicarea câinilor este condiþionatã de plata cheltuielilor pe perioada de staþionare a câinilor revendicaþi în adãpost. În acelaºi act normativ s-a stabilit ºi costul adopþiei de câini la distanþã. Cheltuielile de întreþinere pentru un câine adoptat la distanþã, din adãpostul gestionat de Danyflor, sunt în cuantum de 11,57 lei cu TVA inclusã, sumã care include cazarea câinelui fãrã stãpân, asigurarea hranei zilnice a câinelui fãrã stãpân aflat în adãpost ºi întreþinerea sanitarveterinarã. La aceste sume se vor adãuga, dupã caz, identificarea câinelui ºi sterilizarea. În aceeaºi hotãrâre de Consiliu Local se mai aratã cã,în vederea încasãrii sumelor cheltuite pe perioada staþionãrii câinilor revendicaþi în adãpost ºi pentru cheltuielile de întreþinere în cazul adopþiei la distanþã a câinilor fãrã stãpân, operatorul serviciilor de gestiune a câinilor fãrã stãpân va deschide un cont curent în lei ºi euro la o unitate bancarã, cu destinaþie special. Apoi, vor prezenta Primãriei Timiºoara la data de 5 a fiecãrei luni, un raport pentru luna precedentã cu privire la situaþia

de 23 de ani un reper al cetãþii

revendicãrilor ºi adopþiilor la distanþã, însoþit de extrasele de cont. Costul stabilit pentru adopþia la distanþã poate trece de 100 de euro pe lunã, ºi nu este definitiv, “urmând ca prin hotãrâre a Consiliului Local sã fie stabilite ºi celelalte elemente de cost, conform legii”. Aceste tarife au iscat discuþii ºi în ºedinþa de plen a Consiliului Local. Consilierul local Adrian Orza a susþinut cã taxa propusã pentru adopþia la distanþã a maidanezilor este prohibitivã ºi descurajatoare pentru iubitorii de animale. “Tarifele sunt o consecinþã a ceea ce a dovedit practica. Nu putem sã venim acum cu alte tarife, pentru cã acei câini care sunt în adãposturi trebuie sã fie întreþinuþi, hrãniþi, îngrijiþi, ºi noi nu mai avem voie sã alocãm fonduri pentru asta în noua legislaþie. Totalul costurilor trebuie sã fie acoperit de cãtre cei care adoptã câinii la distanþã ºi atunci apar aceste costuri. Specialiºtii au fãcut calculele ºi au spus cã atât sunt costurile”, a declarat în acest sens primarul Nicolae Robu.

Tarife stabilite “en detail” Dincolo de aceastã discuþie – a cãrei finalitate se va vedea când va fi inventariat numãrul timiºorenilor care se încumetã sã adopte câini la distanþã –, la aceste costuri, mai spectaculoasã este o anexã a respectivei hotãrâri, care cuprinde actul adiþional din 2009 la contractul iniþial, semnat de Danyflor cu Primãria Timiºoara în anul 2006, ºi prelungit ulterior prin acte adiþionale. Prin acest act adiþional, se stabilesc tarife detaliate în kilometru pentru munca pe teren legatã de gestionarea populaþiei canice. Deplasarea în teren pentru identificarea habitatelor costã 1,19 lei pe kilometru. Acelaºi tarif se practicã ºi pentru

deplasarea pentru prinderea ºi transportul în adãposturi a câinilor fãrã stãpân. Prinderea câinilor fãrã stãpân costã, în acest contract, 13,18 lei pe cap de câine, iar întreþinerea sanitar-veterinarã a acestora costã 1,19 lei pe cap de câine pe zi. Actul adiþional nu se rezumã doar la câini ºi prevede, de pildã, tarife de 3,59 de lei pe kilometru pentru “transportul de animale vii, cu utilaje special amenajate în regim urban ºi extraurban”, precum ºi o taxã pe animal de 59,94 de lei pentru “prinderea, transportul ºi cazarea animalelor de companie (pisici, porcuºori de guinea, papagali ºi iguane”. Conform aceluiaºi contract, inventarierea pe specii ºi constituirea unei baze de date cu privire la pãsãrile domestice ºi sãlbatice din Timiºoara costã 5,99 de lei pe orã, ºi tot atâta costã ºi activitãþile de întreþinere sanitar-veterinarã ºi de hrãnire a unor specii de pãsãri domestice ºi sãlbatice de pe raza municipiului Timiºoara. Anual, la Danyflor, ajung peste 1.200 de câini ridicaþi de pe domeniul public. Pentru activitatea de management al populaþiei canine au fost emise pe an, conform raportului întocmit de Primãria Timiºoara, facturi în valoare de aproximativ un milion de lei. Contractul iniþial, încheiat pe cinci ani, între Primãria Timiºoara ºi Danyflor, a fost semnat în iulie 2006. Acesta ar fi trebuit sã expire în august 2012. Cum potrivit termenilor contractuali conveniþi, contractul poate fi prelungit pentru o perioadã egalã cu cel mult jumãtate din durata sa iniþialã, prin acordul de voinþã al pãrþilor, actul a fost prelungit pânã la data de 28 februarie 2014. Potrivit datelor înregistrate la Primãrie, Danyflor a capturat în ultimii cinci ani peste 12.000 de câini, dintre care 600 au fost revendicaþi ºi doar 1.700 au fost adoptaþi.

Eutanasierea rãmâne în cãrþi În ciuda protestelor ºi luãrilor de poziþie pe aceastã temã, ºi la Timiºoara eutanasierea câinilor maidanezi care nu sunt revendicaþi continuã sã rãmânã o procedurã legalã ºi curentã, începând din acest an. Astfel, animalele strânse de pe strãzi de hingheri sunt eutanasiate dacã nu sunt revendicate sau adoptate în decurs de 14 zile lucrãtoare. Câinii strânºi în adãpostul societãþii Danyflor vor fi inventariaþi ºi se va stabili, în funcþie de data la care au intrat în adãpost, care vor fi eutanasiaþi ºi când. Potrivit acestor noi norme, eutanasierea animalelor care nu suferã de boli incurabile se poate face prin decizie a împuternicitului primarului, fiind efectuatã de medici veterinari de liberã practicã. Reprezentanþii Primãriei Timiºoara aduc argumente în favoarea eutanasierii ca soluþie finalã, spunând cã angajaþii Danyflor au adunat în ultima sãptãmânã peste 30 de câini din zona Gãrii de Nord, unde doi bãrbaþi au fost muºcaþi de o haitã de maidanezi, iar recent a avut loc încã un incident. Municipalitatea estimeazã cã pe strãzile urbei umblã nestingheriþi puþin peste 3.000 de câini, dintre care 1.600 sunt sterilizaþi. Reprezentanþii O.N.G.-urilor timiºorene de protecþie a animalelor spun însã cã soluþia ar fi sterilizarea tuturor animalelor, inclusiv a celor din curþile oamenilor, pentru cã de acolo provin cei mai mulþi câini ai strãzii. Sterilizarea este o metodã mult mai bunã ºi, de altfel, singura care are efect. Degeaba umblã hingherii prin toatã Timiºoara, îi strâng ºi îi eutanasiazã, pentru cã nu fac decât sã asigure condiþii propice de înmulþire câinilor rãmaºi: În plus, o cãþea poate naºte peste 120 de pui în timpul vieþii. În acest fel, fãrã sterilizare, nu se va rezolva niciodatã problema câinilor comunitari în Timiºoara. Dacã s-ar opta pentru sterilizare, situaþia s-ar reglementa în timp, pentru cã nu sunt eliberaþi în stradã decât câinii blânzi, care poate mai trãiesc doi-trei ani. În timp, numãrul câinilor comunitari ar scãdea în mod sigur prin aceastã metodã”, spune medicul veterinar timiºorean Andreea Stoian.


crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

6 - 9 februarie 2014

13

Resuscitarea satului fantomã l Localitatea Nadãº, care nu a avut, ani buni, niciun locuitor,

adãposteºte acum opt familii

O nouã ºansã

„Nadãº, judeþul Timiº – zero locuitori”. Aceasta este sintagma cu care apare ºi astãzi în unele monografii unul dintre satele care aparþin de oraºul Recaº. Deºi îl despart de Timiºoara doar 40 de kilometri, Nad㺠a fost ani buni o localitate pãrãsitã, fiind planuri legate de ºtergerea sa definitivã de pe harta judeþului. Acum însã, localitatea are o ºansã de a fi resuscitatã, pe mãsurã ce tot mai mulþi timiºeni, sãtui de stresul ºi agitaþia oraºelor mari, se retrag la þarã. În urma acestui proces, Nadãºul ºi-a recãpãtat câteva dintre familiile care au locuit pe vremuri aici. ligia.hutu@timpolis.ro

Revenirea la viaþã a unei „localitãþi fantomã” Pe mãsurã ce agricultura nu mai e o povarã, ci o posibilã sursã de câºtig decent, iar agitaþia oraºului nu mai atrage, aºa cum o fãcea acum 15 - 20 de ani, mai multe localitãþi din Timiº, aflate la un pas de dispariþie, au ºansa de a reînvia, recãpãtându-ºi o parte din vechii locuitori, care le-au pãrãsit, mânaþi de nevoi ºi de lipsa perspectivelor, ºi acum se reîntorc la ele. Unii îºi construiesc case de vacanþã, care le asigurã refugiul de weekend ºi de concediu, departe de stresul ºi gazele de eºapament din oraº, alþii îºi încearcã norocul cu o afacere, crescând animale sau testând tot felul de culturi, din care unii au ºansa sã obþinã venituri mai mari decât salariile de corporatiºti de la oraº. Aceasta este ºi povestea satului Nadãº, de lângã Recaº, care devenise o curiozitate localã dupã 1992, când cãpãtase statutul nedorit de „localitatefantomã”, din cauzã cã apãrea pe destul de multe monografii sau statistici

locale cu indicativul zero locuitori. De altfel, a ºi dispãrut o vreme de pe harta României. Acum, însã, Nadãºul, situat la 40 de kilometri de Timiºoara, parcã a renãscut. Liniºtea ºi frumuseþea locului i-au fãcut pe urmaºii celor care au stat pe vremuri acolo sã se întoarcã „acasã”. Unii, pentru totdeauna. Alþii ºi-au construit cabane ºi vin aici sã se relaxeze mãcar pentru câteva zile. Primii care ºi-au restaurat din temelii vechea locuinþã din Nad㺠au fost cei din familia Hoarã, Mircea ºi

Lenuþa (fostã Topalã). Începând cu anul 2003, la iniþiativa acestei familii au fost organizate, în fiecare an, în Duminica a doua dupã Rusalii, întâlniri ale fiilor satului Nadãº. Dacã atunci au fost prezente în jur de 50 de persoane, ulterior s-a ajuns la peste 500 de persoane. La iniþiativa unor fii ai satului ºi urmaºi ai acestora, s-au fãcut primele lucrãri în vederea pietruirii drumului de acces Sumei - Nadãº, facilitându-se astfel o posibilã repopulare a acestor meleaguri. „În momentul de faþã, trãiesc în

Nad㺠opt familii. Acestora li se adaugã ºi cei care ºi-au construit aici case de vacanþã – aproximativ zece persoane. În momentul de faþã satul este racordat la reþeaua de energie electricã, ºi are apã curentã. Marea problemã este legatã de drumul de acces, care este asfaltat doar în proporþie de 25%, ºi sperãm sã se obþinã fondurile necesare pentru asfaltarea sa integralã. Aceastã localitate meritã sã redevinã populatã ºi sã se dezvolte ”, spune Pavel Teodor, primarul oraºului Recaº.

Frumuseþea naturalã a locului, liniºtea ºi chiar izolarea au devenit atuuri care au fãcut ca o parte din foºtii locuitori ai satului sã revinã, alãturi de timiºoreni sau recãºeni atraºi de farmecul aparte al locului, ºi sã încerce sã resusciteze localitatea. ªi cum afacerea momentului este achiziþionarea de teren agricol, nici Nadãºul nu duce lipsã de viitori clienþi interesaþi sã cumpere teren ieftin aici. De altfel, preþurile mici au fost ºi motivul pentru care mai mulþi timiºoreni ºi-au construit aici case de vacanþã. În urmã cu cinci - ºase ani, un loc de casã la Nadãº, de 1.600 de metri pãtraþi, putea fi achiziþionat, spun localnicii, cu cel mult 3.000 de lei. Mai greu era însã sã dai de foºtii proprietari, care s-au risipit în toatã þara. Mai nou, pe mãsurã ce creºte populaþia din zonã, ºi mistreþii nu mai sunt atât de îndrãzneþi, ºi agricultura pare a fi una dintre ºansele ca localitatea timiºeanã sã devinã una prosperã. ªi aceasta pentru cã, în plin trend eco, un pãmânt neatins de pesticide este o raritate ºi poate asigura profituri grase unui fermier din noul val. Nu în ultimul rând, un alt atu al localitãþii este apa de aici, care ºi din pârâuri este 100% potabilã, analizele fãcute de localnici fãcându-i pe laboranþi sã creadã cã au primit mostre de apã platã îmbuteliatã cu respectarea strictã a normelor sanitare. Primãria Recaº susþine cã sunt deja oameni de afaceri timiºoreni interesaþi de zonã ºi cã piatra de încercare va fi asfaltarea drumului spre Nad㺠ºi pietruirea tuturor drumurilor comunale. O bulinã albã este ºi faptul cã o firmã a cumpãrat teren în zonã pentru a construi o pensiune agroturisticã. Deci, speranþe de resuscitare existã, mai ales cã, mai nou, Nadãºul are, în urma iniþiativei unor „coloniºti”, ºi paginã de Facebook, site-ul pe care se spune cã, dacã nu ai cont, nu exiºti...

Un sat cu populãri ºi depopulãri succesive Nadãºul are o vechime de cel puþin 750 de ani. El a fost pentru prima datã menþionat documentar în documente maghiare din secolul XIII, mai precis în diplome de proprietate din anii 1247 ºi 1256. Atunci se numea Nadasd ºi aparþinea de Cenad. Satul a avut continuitate de-a lungul Evului Mediu, pânã în perioada ocupaþiei otomane a Banatului. În 1471 existau trei localitãþi cu numele de Nad㺠în zona actualei vetre a satului. Apoi, a urmat perioada otomanã care nu a lãsat pânã acum dovezi despre existenþa ºi continuitatea satului. Dupã cucerirea Banatului de cãtre austrieci, Nadãºul apare din nou locuit. Conform Conscripþiei administraþiei habsburgice din 1717, avea 17 case ºi era locuit. Pe harta contelui Mercy din 1723 - 1725, apare cu numele Buboki-Natasch. Harta militarã de la 1761 aratã satul Dubski Nadosch, aparþinãtor districtului Lipova. Prima atestare sigurã a localitãþii este facutã de Conscripþia din anul 1717 când este amintitã sub numele de Duboki Nadush ºi aparþinea de Districtul

de Lipova. Satul avea la acea datã numai 11 case, ceea ce sugereazã cã perioada anterioarã trecuse prin vremuri de restriºte, poate chiar fusese pãrãsit, datoritã ororilor aduse de stãpânirea turceascã. Pânã la începutul secolului XIX, satul a fost româno-sârb. Românii ºi sârbii au construit împreunã o bisericã ortodoxã de lemn în secolul XVIII. Începând cu 1804, la Nad㺠au fost aduºi coloniºti maghiari din zona Seghedinului. Aceºtia s-au stabilit definitiv ºi ºi-au construit aici o capelã romano-catolicã. Nadãºul a devenit astfel un sat româno-sârbo-maghiar. Cu timpul, sârbii au plecat iar românii au devenit net majoritari. Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, populaþia a început sã scadã constant, întrucât tinerii s-au mutat la oraºele din apropiere. Izolarea ºi precaritatea reþelelor edilitare elementare au determinat completa depopulare. Aceastã scãdere a populaþiei s-a datorat, probabil, dezvoltãrii industriale, determinând oamenii de aici sã se aºeze în localitãþile mai apropiate de Timiºoara, de unde puteau sa facã mai

uºor naveta la întreprinderile din oraº. Lipsa unor cãi de acces bine întreþinute a fost un factor hotãrâtor în depopularea satului, astfel cã dupã anul 1956 s-a putut observa o accelerare a scãderii numãrului locuitorilor. Din cauza politicii comuniste de a mãri suprafaþa agricolã a României, Nadãºul s-a numãrat printre victime. Planul depopulãrii satului a reuºit abia în 1986 când, ca o ultimã mãsurã, a fost lãsat în beznã. Fãrã curent electric, ultimii oameni au fost nevoiþi sã-ºi ia lumea-n cap. Casele au dispãrut, fiind mutate de proprietari, cãrãmidã cu cãrãmidã, în alte localitãþi, aproape de centrele urbane, unde se gãsea de lucru. O singurã familie s-a încãpãþânat sã rãmânã, izolatã în sãlbãticie, ºi pânã la reintroducerea curentului electric, privea la un televizor mic, legat la bateria de la tractor, „împãrþea” satul cu berzele, ºi s-a profilat pe creºterea animalelor, pentru cã mistreþii dãdeau iama prin culturi. Ani buni, cãprioarele ºi vulpile erau prezenþe obiºnuite pe uliþele satului. Anii ’90 au gãsit Nadãºul complet

pãrãsit. În 1992 satul a fost declarat oficial sat depopulat, sau „localitatefantomã”, cum i se mai spune în SUA acestui tip de localitãþi pãrãsite. Acest statut era straniu, þinând cont cã localitatea e la doar 40 de kilometri de Timiºoara. Accesul spre Nad㺠se face de la Recaº, de unde se merge spre Herneacova pe un drum pietruit,

operã a Consiliului Judeþean Timiº, în 2004. Acest drum fusese prevãzut sã ajungã pânã la Nadãº, în încercarea de a salva ºi revitaliza satul. Dar, cu patru kilometri înainte de Nadãº, în loc sã se continue spre dreapta, drumul o ia la stânga, spre Sãlciua, trecând chiar prin dreptul cabanei unui fost lider P.S.D. din perioada 2000 - 2004.

de 23 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

6 - 9 februarie 2014

Solidari cu suferinþa bolnavilor de cancer l Asociaþia Little People organizeazã Zilele Bandanei

Asociaþia Little People, implicare recunoscutã la nivel internaþional

Bandana înseamnã o luptã, nu un stigmat, spun reprezentanþii Asociaþiei Little People, care invitã publicul larg la un exerciþiu inedit de solidarizare cu suferinþa copiilor ºi adulþilor bolnavi de cancer. Astfel, timp de mai bine de o sãptãmânã, un semn distinct pentru toþi cei care se aflã în luptã cu boala – bandana purtatã pe cap de pacienþi în timpul tratamentelor chimio- ºi radioterapice – va deveni un simbol al solidaritãþii între oameni. ligia.hutu@timpolis.ro

„Port bandana, pentru cã îmi pasã!” Asociaþia Little People anunþã organizarea, în perioada 4 - 15 februarie, a unei campanii de conºtientizare menitã sã sensibilizeze publicul larg cu privire la situaþia persoanelor bolnave de cancer. Campania de conºtientizare se intituleazã „Zilele Bandanei” ºi marcheazã atât Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Cancerului (care e marcatã, anual, pe 4 februarie), cât ºi Ziua Internaþionalã de Luptã împotriva Cancerului la Copil (15 februarie), prin acþiuni care îºi propun sã cultive solidaritatea cu pacienþii – copii ºi adulþi – care suferã de cancer. Astfel, pe toatã perioada derulãrii campaniei, Asociaþia Little People anunþã cã va organiza o serie de acþiuni ºi evenimente la nivel naþional, invitând publicul larg sã îºi exprime solidaritatea, prin purtarea unei bandane. Katie Rizvi, co-fondatoare a Asociaþiei Little People, explicã motivaþia alegerii bandanei ca simbol al solidaritãþii cu persoanele greu încercate de suferinþã: “Dorim ca împreunã sã acordãm o altã semnificaþie bandanei – sau eºarfei, baticului sau oricãrui alt accesoriu purtat în mod tradiþional pe durata tratamentului – în onoarea celor care se luptã cu boala în þarã ºi în lume. Semnifi-

caþia eºarfei purtate de pacienþi atunci când trec prin tratamentul oncologic ºi îºi pierd pãrul, poate fi transformatã într-un simbol al încurajãrii ºi solidaritãþii. Astfel, iniþiativa este un îndemn la acþiune: «Port bandana, pentru cã îmi pasã». Îi invitãm pe toþi cei care vor sã susþinã lupta proprie, a unui apropiat sau a miilor de bolnavi din România, sã poarte o bandanã, de Zilele Bandanei, demonstrând astfel cã bandana înseamnã luptã ºi nu un stigmat”. În acest scop, Asociaþia Little People a pregãtit o serie limitatã de accesorii pentru Zilele Bandanei. În schimbul unei donaþii simbolice, de zece lei, pot fi comandate bandane personalizate, inclusiv de pe pagina de Facebook a Asociaþiei Little People România sau scriind la adresa info@thelittle-people.org. De asemenea, persoanele care doresc sã îºi manifeste solidaritatea pot sã trimitã fotografii care îi înfãþiºeazã purtând propriile bandane, la adresa de e-mail indicatã anterior sau pot posta imaginile direct pe pagina de Facebook a asociaþiei.

„Purtatã pe cap, la gât sau la încheietura mâinii, bandana va reprezenta astfel mesajul nostru comun pentru cei care trec prin aceastã luptã: Nu e ruºinos sã porþi bandana, suntem alãturi de tine!”, precizeazã iniþiatorii campaniei, care pledeazã astfel pentru exersarea spiritului civic ºi pentru cultivarea solidaritãþii interumane.

Zilele Bandanei, o manifestare înscrisã pe agenda europeanã Acþiunile propuse de Asociaþia Little People se înscriu în seria de evenimente ºi întâlniri strategice care sunt organizate la nivel european în intervalul 4 - 15 februarie. Începând cu anul 2011, Societatea Europeanã de Oncologie Pediatricã celebreazã Ziua Internaþionalã de Luptã împotriva Cancerului la copil ºi organizeazã campanii de conºtientizare în Parlamentul European, cu scopul de a atrage atenþia

asupra celor mai importante nevoi ºi provocãri ale copiilor care se confruntã cu cancerul ºi ale familiilor acestora. Anul acesta, menþioneazã organizatorii într-un comunicat, eforturile vor fi concentrate pe modalitãþile de combatere a inegalitãþilor existente în Europa în domeniul cancerului la copil. Pentru a contribui la rãspândirea bunelor practici în acest domeniu, Asociaþia Little People are în derulare un proiect de colaborare cu Fundaþia Alivia, din Polonia, în cadrul cãruia se va crea ºi menþine o platformã online accesibilã publicului larg, pentru a oferi evaluãri multidimensionale ale centrelor care asigurã servicii oncologice, precum ºi ale cadrelor medicale implicate în aceste activitãþi. Little People, precizeazã reprezentanþii Asociaþiei, oferã în cadrul acestui proiect experienþã ºi cunoºtinþe privind comunicarea ºi managementul relaþiilor cu pacienþii oncologici, dar ºi suportul ºi mentoratul necesare pentru susþinerea celor implicaþi în managementul de proiect.

Dotarea sistemului sanitar de stat prin fonduri europene Maternitatea Spitalului Municipal Timiºoara va avea în curând, graþie unor proiecte europene la realizarea cãrora a contribuit ºi Primãria, un centru nou de cercetare privind prevenirea cancerului ºi a bolilor congenitale în perioada perinatalã, un mamograf digital performant ºi un aparat RMN ºi va beneficia de cabinete medicale modernizate. Unul dintre aceste proiecte, în valoare de 11 milioane de lei, va fi finanþat prin Programul Operaþional Regional ºi vizeazã reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea ambulatoriului Clinicii de Obstetricã-Ginecologie, de pe b-dul 16 Decembrie, parte a Spitalului Clinic Municipal de Urgenþã. Proiectul, care se aflã acum în faza premergãtoare întocmirii documen-

taþiei tehnice, va consta, potrivit primarului Nicolae Robu, în reabilitarea a ºapte cabinete medicale ºi realizarea a ºapte cabinete noi, a unor sãli de aºteptare ºi a unui birou de primire pacienþi. Cel de-al doilea proiect, al cãrui beneficiar va fi tot Maternitatea „Odobescu”, finanþat prin Programul Operaþional Sectorial - Creºterea Competitivitãþii Economice, valoreazã 2,5 milioane de euro ºi are ca obiectiv realizarea unui centru de cercetãri medicale privind prevenirea cancerului ºi a bolilor congenitale în perioada perinatalã. Proiectul va permite, pe lângã reabilitarea spaþiilor, ºi achiziþionarea unui aparat RMN ºi a unui mamograf digital. Contractul de finanþare a celor douã proiecte va fi semnat în urmãtoarele douã - trei sãptãmâni, anunþã primarul, cofinanþarea localã fiind de 13% din valoarea totalã a proiectelor. (L.H.)

de 23 de ani un reper al cetãþii

Programele derulate de-a lungul timpului de Asociaþia Little People au fost premiate, în 2013, atât la nivel naþional cât ºi internaþional. „Nu mi-e fricã!”, programul zilnic de suport psihosocial pentru copiii ºi tinerii bolnavi de cancer, a câºtigat Marele Premiu al Fundaþiei Erste, fiind selectat dintr-un total de 2000 de aplicaþii din 13 þãri. De asemenea, programul Fun School „ªcoala mea în spital” a fost desemnat marele câºtigãtor în cadrul Galei Societãþii Civile, dintr-un total de 220 de proiecte. Asociaþia Little People oferã copiilor ºi tinerilor afectaþi de cancer un program complex de sprijin psihosocial, care porneºte chiar de la diagnosticare, ºi are în vedere urmãrirea pe termen lung a pacienþilor, dar ºi a celor care au învins boala. În 2013, Asociaþia Little People ºi-a extins serviciile în Republica Moldova, a inaugurat o camerã de joacã ºi terapie în cadrul Secþiei de Oncopediatrie a Institutului Oncologic Bucureºti ºi a dat startul programului educativ „Fun School”, care se desfãºoarã în fiecare dimineaþã în institutele oncologice din þarã. Programul „Nu mi-e fricã!”, al cãrui simbol este Leul Curajos, este la dispoziþia pacienþilor din secþiile de oncopediatrie din România ºi Republica Moldova ºi reprezintã, totodatã, preferatul tinerilor care au învins în confruntarea cu boala ºi care voluntariazã în cadrul programelor din spital, contribuind inclusiv la realizarea revistei Temerarii, disponibilã pentru pacienþii din întreaga þarã. În afara programelor de renovare, donaþiilor de echipament medical ºi de medicamente, Asociaþia Little People sprijinã în mod activ ºi comunitatea medicalã din România, prin organizarea ºi finanþarea conferinþelor medicale ºi a proiectelor de cercetare în domeniul psiho-oncologiei. Astfel, la începutul anului 2014, Asociaþia a finalizat renovarea celei de-a patra camere de joacã ºi terapie din þarã, din incinta Institutului Oncologic Cluj.


integrame

6 - 9 februarie 2014

15

Doctorul îsi întreaba pacienta: - Ce vârsta aveti, doamna? - Ma îndrept spre 30. - Din ce directie? l Si vreti sa spuneti ca sotul dumneavoastra s-a spânzurat? o întreaba judecatorul pe tânara vaduva. - Da, domnule judecator, raspunde aceasta. - Si cum explicati atunci multimea de cucuie pe care le are? - S-a spânzurat cu un elastic. l O tipa striga disperata la un politist de pe partea cealalta a strazii: - Domnule agent, veniti repede, un tip tocmai mi-a furat portofelul! - Si mie, doamna, si mie...Da’ las’ ca-l prindem noi! l În sat, la discoteca: -Domni;oara, dansezi? -Nu. -Atunci hai sa ne ajuti sa împingem un tractor. l Familia merge la un parc de distractii si câstiga un ursulet. Tatal îi aduna pe copii si îi întreaba: -Ia sa vedem, cine e cel mai ascultator, cine nu face mofturi niciodata, cine nu iese din cuvântul mamei? La care copiii: -Bine, tata, ia tu ursuletul! l - I-am zis sotului meu ca, daca nu îmi cumpara o rochie noua, ies goala pe strada, sa vada lumea ca nu am cu ce sa ma îmbrac! - Si ce a zis? - Daca tot iesi, adu-mi si mie doua beri! l - Lenuto, iar ne-au invadat ciorile gradina! îi zic nevestemii. Degeaba am pus sperietoarea aia… - Si ce-ai vrea sa fac eu acuma?! raspunse ea, intrigata. - Mai cheam-o si tu pe maica-ta în vizita pe la noi… l Un taran într-o caruta plina ochi, cu un singur magar amarât cu ochelari de cal care nu se urnea deloc, striga frenetic: - Dii, Murgule! Dii Surule! Dii Florica! Dii Maricica! Un barbat se uita la el si îl întreaba daca a uitat cum se numeste magarul, taranul spuse: - Stiu cum îl cheama, da vreau sa îi dau impresia ca nu lucreaza singur. l O doamna la psiholog. Acesta îi spune: - Saptamâna viitoare vom lucra cu inconstientul. Ea-i raspunde: - Nu cred ca sotul vrea sa vina… l O vecina da peste un pusti care sta pe scari si plânge. - Ce-ai patit, puisor?, îl întreaba ea. - Tata a patit-o, se smiorcaie pustiul. S-a lovit la deget cu un ciocan. - Si atunci tu de ce plângi? - Pentru ca la început am râs.

de 23 de ani un reper al cetãþii


16

6 - 9 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2027