Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Fructificarea unei tragedii în scop electoral melania.cincea@timpolis.ro upã accidentul aviatic din Apuseni, instituþiile care ar fi trebuit sã se implice în salvarea victimelor au oferit un tablou al eºecului. Premierul care, de jure, rãspunde de coordonarea lor, nu a solicitat demisii la vârful ministerelor din subordine. u i-a cerut demisia ministrului Transporturilor, deºi una dintre instituþiile subordonate, Romatsa, este indicatã în raportul guvernamental drept responsabilã pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor ºi deºi are în subordine ºi Centrul de Investigaþii ºi Analizã pentru Siguranþa Aviaþiei Civile, care are obligaþia sã acþioneze în cazul apelurilor de urgenþã, în situaþia unui incident aviatic civil. u i-a cerut demisia nici ministrului de Interne, deºi ºi aici a fost o lipsã de coordonoare ºi deºi M.A.I., prin structurile specializate, putea solicita Parchetului mandat de interceptare a unuia dintre telefoanele victimelor, pentru o localizare precisã. Primul-ministru s-a trezit, însã, fãrã Radu Stroe în Guvern. Printr-o demisie a acestuia, la care s-a ajuns nu la solicitarea lui, nici din dorinþa demisionarului, ci, cel mai probabil, la presiune din PNL. A fost momentul în care premierul a rãmas fãrã un om fidel la Interne, ceea ce, în an cu mizã electoralã majorã, poate fi o pierdere, dacã ne raportãm la rolul jucat de niºte oameni din MAI la referendumul din 2012. Or, Radu Stroe a fost un pion docil. Sã ne amintim de lipsa lui de reacþie faþã de decizia premierului de a avea control asupra D.G.I.P.I., în momentul în care a ridicat-o, în regim (nejustificat) de urgenþã, la rang de departament ºi a trecut-o în coordonarea unui secretar de stat numit de el. S-ar fi impus o reacþie fermã, pentru cã serviciul secret al Internelor e o structurã de mare importanþã, ºi nu numai pentru M.A.I. Interesul unor politicieni faþã de ea þine de posibilitatea tranzacþionãrii politice, prin intermediul ei, a unor informaþii ce îi pot ridica pe unii ºi-i pot coborî sau doborî pe alþii. Tot Radu Stroe i-a facilitat numirea în funcþia de ºef al Corpului de Control al M.A.I. chestorului Constantin Manoloiu, deºi acesta era cercetat penal. Din funcþia de director al Direcþiei pentru Evidenþa Persoanei ºi Administrarea Bazelor de Date, jucase un rol-cheie în timpul referendumului pentru suspendarea preºedintelui, din vara lui 2012. În martie anul trecut, dl Stroe a eliminat din Ghidul carierei poliþiºtilor prevederea prin care poliþiºtii urmãriþi penal nu se puteau prezenta la concurs, ceea ce a însemnat cã, ºi dacã fac obiectul unor dosare penale, pot concura pentru funcþii de conducere. Adicã, a putut-o face ºi dl Manoloiu. Apoi, în toamna anului trecut, dl Antonescu se declara nemulþumit de Radu Stroe care, înainte sã propunã modificarea Codului Penal, nu a discutat în partid subiectul. O afirmaþie ce trãda animozitãþi între cei doi, generate, poate, tocmai de aceastã apropiere a d-lui Stroe de liderul socialdemocrat. Cum numirea viitorului ministru de Interne este la latitudinea d-lui Antonescu, premierul ar putea avea o surprizã. oincidenþã sau nu, dupã nesolicitata ºi neaºteptata demisie a lui Radu Stroe, dl Ponta pare sã vrea sã contrabalanseze pierderea. Prin încercarea de a-ºi impune un om loial la STS, instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre BEC. ªi a solicitat C.S.A.T demisia ºefului S.T.S., generalul Marcel Opriº. Deºi în raportul guvernamental nu S.T.S. a fost indicat drept responsabil pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor accidentului aviatic. E, însã, prilej de vendetã politicã – generalul Opriº nefiind agreat de alianþa de guvernare – ºi de fructificare a eºecului. În an electoral, interesul e mare faþã de S.T.S. Printr-un joc al imaginaþiei, dacã aici ar fi un om ºi o echipã care ar accepta sã fie parte la o posibilã fraudã la vot, un “scurt-circuit” la momentul oportun ar putea face minuni. Cum sistemul informatizat propus din 2009 de S.T.S., prin a cãrui implementare ar putea fi stopatã fraudarea alegerilor prin vot multiplu, nu e folosit nici acum, o posibilã fraudã masivã la vot, prin intermediul viilor sau al morþilor, nu e exclusã. u alte cuvinte, pare a fi fructificarea unei tragedii în scop electoral. O ipotezã care nu ar fi existat în lipsa unor decizii nejustificate.

D

N

N

un reper al cetãþii

Banii pacienþilor Spitalului de Psihiatrie Jebel, administraþi dupã bunul plac de unele cadre medicale

Costul clãdirii mai scumpe ca un aqualand de la Zoo, redus pe hârtie Primãria Timiºoara ruleazã, de peste un an, sub diverse forme, proiectul deja celebrei clãdiri educaþionale multifuncþionale de la Grãdina Zoologicã, cea despre care consilierii locali spuneau cã e mai scumpã decât un aquapark. Acum, preþul construcþiei e redus pe hârtie. Preþul total rãmâne însã acelaºi – aproximativ 1,3 milioane de euro. pag.3

Primãria Timiºoara, „abonatã” la contracte contestate Numãrul mare de contestaþii ale unor proceduri de atribuire iniþiate de cãtre Primãria Timiºoara anul trecut ridicã un semn de întrebare, mai ales cã o bunã parte dau câºtig de cauzã contestatarilor, ducând la refacerea procedurii de achiziþie. Lucru care tergiverseazã demararea unor investiþii ºi aratã cã existã probleme în ceea ce priveºte întocmirea corectã a documentaþiei de atribuire. pag.4

De la trei milioane de euro s-a ajuns la 1,5 milioane de euro pentru Casa Mühle Casa Mühle a devenit o piatrã de moarã legatã de piciorul autoritãþilor locale, lasã sã se înþeleagã primarul Timiºoarei. Consilierii locali s-au exprimat, la rândul lor, împotriva cumpãrãrii imobilului, astfel încât soarta clãdirii va fi, probabil, decisã în instanþã. pag.7

Noile Coduri vor da Justiþia peste cap Cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noilor Coduri Penal ºi de Procedurã Penalã, expertul anticorupþie Laura ªtefan, de la Expert Forum, avertiza, din nou, cã, dacã acestea vor intra în vigoare fãrã modificãri, va fi dezastru. Deºi semnalul a fost transmis pe toate canalele, Guvernul a refuzat sã aplice remediile simple necesare. Miercuri, premierul Victor Ponta a anunþat intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a celor douã Coduri, fãrã sã anunþe modificãri. Redãm mai jos raportul EFOR, care prezintã indiciile ajungerii în situaþia de bulversare a sistemului de justiþie penalã din România.

C

C

Anul XXII Nr. 2025 30 ianuarie 2 februarie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

pag.9

Alune de Timiº pentru celebrul producãtor de ciocolatã Ferrero Rocher

Pacienþi internaþi la Spitalul din Jebel, ameninþaþi cã vor fi sedaþi sau izolaþi dacã nu îºi încredinþeazã pensiile spre administrare unor cadre medicale Aparþinãtorii unor pacienþi internaþi la Spitalul de Psihiatrie din Jebel se plâng cã bolnavii sunt ameninþaþi cã vor fi sedaþi sau supuºi izolãrii dacã nu îºi încredinþeazã pensiile de boalã spre administrare unor cadre medicale. Banii

sunt cedaþi personalului de îngrijire, în majoritatea cazurilor în baza unui acord tacit, de cãtre pacienþi asupra discernãmântului cãrora nici mãcar medicii psihiatri din cadrul spitalului nu sunt abilitaþi sã se pronunþe. pag. 7

Timiºul ºi-ar putea câºtiga un loc important pe harta est-europeanã a pomiculturii, datoritã ideii unor investitori italieni care au înfiinþat aici una dintre cele mai mari plantaþii de alun din aceastã zonã a continentului. Un lucru bun e cã încearcã ºi cooptarea unor fermieri locali în afacere, care poate reprezenta o ºansã de relansare pentru agricultura judeþului. pag.13


2

social

30 ianuarie - 2 februarie 2014

Cimitirele oraºului, sursã de minusuri pentru bugetul local al Primãriei Timiºoara l Acuzã viceprimarul social-democrat Traian Stoia Pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionãri a cimitirelor care se aflã în prezent în administrarea Primãriei Timiºoara. Aceasta este acuzaþia adusã de viceprimarul P.S.D. al Timiºoarei. ligia.hutu@timpolis.ro

O parte din cimitire, încredinþate altor firme

Foto TIMPOLIS

Viceprimarul Traian Stoia afirmã cã o parte dintre contractele de întreþinere a cimitirelor au expirat deja ºi au fost încredinþate, prin licitaþie, altor companii. Care, de acum încolo, trebuie sã îºi achite concesiunile în avans pe cel puþin trei luni ºi despre care se sperã cã vor fi mai bune platnice la buget decât vechii concesionari, pe care „dacã îi cauþi acum la masa credalã, rezultã cã au în cont mai nimic”. Viceprimarul P.S.D. mai spune cã „acum s-au schimbat lucrurile în optica cu care Primãria abordeazã problema închirierilor”, aºa încât firmele care au câºtigat în iulie 2013 concesiunile pentru întreþinerea a trei dintre cimitirele din administrarea Primãriei, pentru care contractele de concesiune expiraserã, vor trebui sã îºi achite redevenþele în avans, pe cel puþin trei luni, ºi vor trebui, în plus, sã suporte plata facturilor de apã ºi canal, precum ºi cheltuielile generate de curãþenie ºi preluarea gunoiului, care în trecut erau suportate de cãtre Primãrie. „Anul trecut, Primãria a plãtit pentru apã 30.975 de lei, pentru curent, 42.726 de lei, iar pentru curãþenie ºi gunoi, 357.000 de lei”, anunþã Traian Stoia, care se aratã nemulþumit de pierderile înregistrate astfel la bugetul instituþiei. De acum încolo, însã, noii deþinãtori ai contractelor de conce-

Gestionarea ineficientã a cimitirelor a adus Municipalitãþii timiºorene o pagubã de peste un milion de euro siune, adicã S.C. Adh Matkons S.R.L., S.C. God Company S.R.L. ºi S.C. DenisAlex S.R.L., vor trebui sã plãteascã, pe lângã valoarea redevenþelor, ºi facturile de apã, canal ºi curãþenie. Asta în vreme ce valoarea redevenþelor va fi ºi ea sporitã faþã de anul trecut. Astfel, estimeazã viceprimarul social-democrat, Primãria va înregistra un plus de 76.315 lei pe an, prin majorarea taxei anuale perceputã pentru concesiune la 862.000 de lei pe an.

Redevenþele pentru cimitire, o istorie veche Majorarea redevenþelor pentru firmele care iau în administrare cimiti-

rele din subordinea Primãriei Timiºoara reprezintã un subiect care a fost dezbãtut la nivel local ºi în primãvara anului trecut, chiar înaintea expirãrii vechilor contracte pentru trei dintre cimitire. În mai 2013, unul dintre proiectele de hotãrâre aduse consilierilor locali, la primã vedere, într-o ºedinþã de plen, a fost cel care propunea noi reglementãri legate de administrarea cimitirelor din Timiºoara. Rezervele consilierilor care s-au opus votãrii acestui proiect dupã citirea sa pe genunchi s-au dovedit în timp întemeiate. Potrivit noilor reglementãri asupra cãrora s-a consimþit în primãvara lui 2013, cimitirele oraºului urmau a fi administrate de cãtre societãþi private, cu plata avans. Aceasta tocmai pentru

cã o parte dintre administratorii de pânã atunci ai companiilor concesionare au acumulat restanþe de peste un milion de euro faþã de Primãrie. Contractele încheiate cu noii concesionari vor putea fi reziliate mult mai uºor în caz de neplatã, ºi atribuirea sau concesionarea locurilor de veci se va face direct la Primãrie, fãrã sã mai fie implicate societãþile care administreazã cimitirele. Controverse în ºedinþa de plen a Consiliului Local, însã, la acest nou proiect de reglementare a administrãrii cimitirelor, pe lângã prezentarea lui cu întârziere consilierilor locali, ºi nivelul redevenþei minime anuale de la care ar urma sã porneascã licitaþia, care a fost stabilit iniþial la 72.000 de lei pe an la fiecare cimitir. Suma a fost

consideratã mult prea micã de cãtre consilierii P.D.-L., care au declarat cã, din informaþiile care se vehiculeazã în oraº, suma de 6.000 de lei perceputã lunar pentru administrarea unui cimitir, e obþinutã de orice administrator în prima zi de lucru, pânã la ora prânzului. “Ce înseamnã 1.300 - 1.400 de euro faþã de sumele care se vehiculeazã în activitatea de administrare a cimitirelor? Un nivel al redevenþei mai mare i-ar impulsiona ºi pe administratori sã lucreze mai mult cu acte, nu sã taie doar câteva chitanþe. În plus, noi, de câþiva ani, solicitãm ca aceastã activitate de concesionare a locurilor de veci sã se facã de cãtre Primãrie. ªi de doi ani ni se promite finalizarea inventarierii locurilor de veci, promisã de ani buni de cãtre Primãrie. Eu am solicitat sã se punã pe site aceastã inventariere, pentru ca sã se ºtie foarte clar ce ºi unde se poate concesiona”, declara, anul trecut, consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu. Acesta afirma ºi cã o altã prevedere controversatã din noul regulament este cea care împuterniceºte firma administratoare sã se ocupe de pazã în cimitire: „Dacã se întâmplã asta, Primãria ce control mai are? Nici nu va mai putea intra în cimitire. Din punctul nostru de vedere, de pazã în cimitire trebuie sã se ocupe în continuare Poliþia Localã, chiar dacã administratorii privaþi ai cimitirelor îi plãtesc dupã aceea aceste servicii. O autoritate are un poliþist în uniformã, ºi o alta un bodyguard fãcut la apelul de noapte”. De altfel, din cauza multiplelor probleme semnalate în administrarea cimitirelor, consilierii locali ai P.D.-L. au anunþat anul trecut ºi cã intenþioneazã sã iniþieze un alt proiect de hotãrâre prin care sã propunã ca acestea sã fie administrate din nou de cãtre A.D.P. sau de cãtre un compartiment al Primãriei.

Prefectul de Timiº despre evoluþia activitãþilor economice ºi sociale în 2013:

„Stãm bine, chiar dacã nu perfect” În Timiº, spune prefectul, în ultimul an s-au înregistrat cifre „pozitive, chiar dacã nu perfecte”, pe linie economicã ºi socialã. A crescut pensia. La fel, salariul mediu. Numãrul de salariaþi a crescut ºi el. ªomajul e mult sub nivelul mediei naþionale. Balanþa comercialã pe plus. ligia.hutu@timpolis.ro

de 23 de ani un reper al cetãþii

trilor care au fost analizaþi, datele au reliefat o evoluþie uºor pozitivã, nu la fel stau lucrurile în ceea ce priveºte bilanþul autorizaþiilor de construcþie care au fost emise. Astfel, în noiembrie 2013 au fost eliberate doar 148 de autorizaþii de construcþie, cu nouã mai puþin decât în cursul lunii octombrie 2013 ºi cu zece mai puþin decât în noiembrie 2012. În ceea ce priveºte numãrul de firme nou înfiinþate, numãrul de înmatriculãri la Registrul Comerþului în noiembrie 2013 a fost de 38. Balanþa comercialã a judeþului este, în acest moment, pe plus, a mai precizat prefectul, care a informat cã exporturile la nivel de judeþ depãºesc importurile. „Lucrurile evolueazã în direcþia pozitivã, chiar dacã nu sunt toate perfecte”, apreciazã prefectul Eugen Dogariu. În privinþa obiectivelor pe care instituþia pe care o conduce ºi le-a stabilit pentru 2014, pe listã se aflã organizarea proceselor electorale,

Foto TIMPOLIS

Prefectul de Timiº, Eugen Dogariu, a prezentat miercuri, o evaluare a activitãþilor economice ºi sociale din judeþ, despre care spune cã a fost preponderent pozitivã. Din buletinul statistic ale cãrui rezultate centralizate se opresc la nivelul lunii noiembrie 2013 rezultã cã numãrul de salariaþi, în Timiº, a crescut cu 1.696 de persoane, în noiembrie 2013 faþã de aceeaºi lunã din 2012. Rata ºomajului a ajuns la 1,9%, adicã sub nivelul mediei înregistrate la nivel naþional – 5,6%. O creºtere s-a înregistrat, potrivit declaraþiilor

prefectului, ºi în ceea ce priveºte valoarea salariului mediu brut, care a ajuns de la 2.210 lei, în noiembrie 2012, la 2.427 lei, în noiembrie 2013. În ce priveºte salariul mediu net, acesta a crescut de la 1.616 lei, în noiembrie 2012, la 1.772 de lei, în noiembrie 2013. Dacã, potrivit informaþiilor oferite Prefectura Timiº, creºterea salariului mediu brut a fost de 217 lei, în noiembrie 2013 faþã de perioada similarã din 2012, raportat la acelaºi interval de timp pensiile au crescut cu 30 de lei. În ceea ce priveºte dinamica forþei de muncã la nivel de judeþ, s-a constatat, afirmã Eugen Dogariu, o migraþie a salariaþilor dinspre sectorul industriei ºi al construcþiilor înspre sectorul agriculturii ºi cel al serviciilor. În plus, mai spune prefectul de Timiº, în trimestrul trei al anului trecut au fost finalizate 556 de locuinþe, cu 89 mai multe decât în aceeaºi perioadã a anului 2012. Dacã în cazul majoritãþii parame-

Eugen Dogariu eficientizarea activitãþii instituþiei, prin implementarea unui sistem integrat de management al informaþiilor ºi finalizarea punerii în posesie a proprieta-

rilor de imobile care au fost preluate abuziv în perioada regimului comunist din România, prin ducerea la îndeplinire a prevederilor Legii 165/2013.


eveniment

30 ianuarie - 2 februarie 2014

3

Costul clãdirii mai scumpe ca un aqualand de la Zoo, redus pe hârtie obþinut finanþare în anumite condiþii ºi el trebuie materializat, altminteri se iese din graficul de finanþare ºi se pierd toþi banii. Îmbunãtãþirile pot fi aduse din mers ºi eu chiar voi urmãri sã se aducã aceste îmbunãtãþiri, desigur cu altã finanþare, pentru cã, din pãcate, nu mai putem acum sã modificãm proiectul în formula pentru care s-au obþinut banii pentru el”.

Primãria Timiºoara ruleazã, de peste un an, sub diverse forme, proiectul deja celebrei clãdiri educaþionale multifuncþionale de la Grãdina Zoologicã, cea despre care consilierii locali spuneau cã e mai scumpã decât un aquapark. Un nou proiect pe aceastã temã a apãrut pe ordinea de zi a Consiliului Local. De aceastã datã, poate ºi din cauza controverselor pe aceastã temã, preþul construcþiei este redus pe hârtie, prin calculare la suprafaþa totalã desfãºuratã ºi fãrã sã includã TVA. Preþul total rãmâne însã acelaºi – aproximativ 1,3 milioane de euro.

Un proiect rãmas la preþuri de dinainte de crizã Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un nou proiect, aceeaºi valoare Un nou proiect legat de faimoasa clãdire educaþionalã multifuncþionalã de la Grãdina Zoologicã a fost pus pe ordinea de zi a Consiliului Local zilele trecute. Proiectul vizeazã reactualizarea devizului, conform unor specificaþii ale Ministerului Mediului. ªi, deºi preþurile vehiculate de aceastã datã par mai mici decât la anunþurile ºi în hotãrârile precedente luate pe aceastã temã, cifrându-se în jurul a 1.000 de euro pe metrul pãtrat, respectivul preþ este indicat pe suprafaþa totalã desfãºuratã ºi, în plus, nu conþine TVA, lucru care nu e normal, la un astfel de deviz. De fapt, însã, costul total rãmâne

acelaºi – respectiv, aproximativ 1,3 milioane de euro –, ceea ce aratã cã, în ciuda repetatelor luãri de poziþie pe aceastã temã fãcute de cãtre unii consilieri locali, lucrurile, sub raportul preþurilor, au rãmas la fel. Proiectul respectiv a generat încã de acum un an discuþii în contradictoriu în Consiliul Local. Mai mulþi aleºi locali spuneau cã preþul pe metrul pãtrat construit al respectivei investiþii este aproape dublu faþã de preþul pieþei ºi cã soluþiile tehnice aferente proiectului sunt scumpe ºi ineficiente. Grosul finanþãrii urmeazã sã fie prevãzut în acest an. Astfel, prin bugetul

anunþat deja, valoarea totalã a proiectului este 6,3 milioane de lei (respectiv, 1,3 milioane de euro). Deºi pânã ºi conducerea Primãriei Timiºoara a considerat preþul mare, ºi a solicitat o revizuire a devizului aproximat pentru construcþia acestui imobil, acest lucru nu s-a mai întâmplat. La un simplu calcul al suprafeþei construite, care este de 471 de metri pãtraþi, iar desfãºuratã, de aproximativ 1.000 de metri pãtraþi, cu tot cu salã multifuncþionalã, cu amenajãrile exterioare, cu diverse parcãri, rezultã, spune grupul de consilieri P.D.-L., un cost de peste 1.600 de euro pe metrul pãtrat. Or, un metru

pãtrat de clãdire rezidenþialã este în prezent 860 de euro. Conform unor aleºi locali, la acest preþ se puteau ridica douã clãdiri. O parte dintre cei care au cerut lãmuriri legate de acest proiect l-au comparat cu un aqualand terminat recent la Oradea, cu opt bazine încãlzite, tobogane, aparat de fãcut valuri ºi alte dotãri scumpe, care a costat aproximativ 1.000 de euro pe metrul pãtrat. ªi primarul Nicolae Robu se declara anul trecut nemulþumit de o parte de soluþiile energetice ºi de construcþie alese pentru acest imobil, dar preciza: “Este un proiect pentru care s-a

Încã din 2008, Direcþia de Mediu a Primãriei a promovat proiectul legat de realizarea acestei clãdiri educaþionale în cadrul Grãdinii Zoologice din Timiºoara. De atunci, devizul proiectului nu s-a modificat prea mult, deºi preþurile de pe piaþa imobiliarã ºi a construcþiilor s-au schimbat foarte mult, în sensul unor scãderi semnificative de tarife. Proiectul a fost readus în actualitate în 2013, când a fost reactualizatã documentaþia din 2008, aºa cum s-a întâmplat în cazul multor studii de fezabilitate sau prefezabilitate. “În ciuda solicitãrilor noastre de a se scãdea în mod semnificativ costurile, acest lucru nu s-a întâmplat. Probabil cã se considerã cã se construiascã cu un preþ dublu faþã de preþul pieþei este o soluþie bunã, iar Primãria are bani”, spune consilierul local Simion Moºiu, care s-a numãrat printre aleºii locali care au atras atenþia asupra valorii mari a proiectului.

Mansardãrile, noua þintã a Primãriei l Cu toate acestea, Municipalitatea nu pare deranjatã de zecile de vile cu turnuleþe din oraº Chiar dacã mansardarea a fost în ultimii ani unica soluþie de a se realiza locuinþe noi la preþuri convenabile în Timiºoara, în zone cât de cât apropiate de centru, Primãria Timiºoara pare, brusc, deranjatã de aceste construcþii. Printr-un proiect de hotãrâre, a încercat sã limiteze amenajarea unor astfel de spaþii locative. În acelaºi timp, nu pare la fel de deranjatã de zecile de vile cu turnuleþe din municipiu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proiect retras, dupã ce Opoziþiei i s-a aprobat un amendament La ultima ºedinþã de plen, de marþi, consilierii locali au discutat în contradictoriu mai mult de jumãtate de orã pe un proiect de hotãrâre ce a pãrut generat de atitudinea Primãriei faþã de mansardãri, Municipalitatea pãrând brusc deranjatã de aceste construcþii din oraº. „Trebuie sã þinem la aspectul oraºului nostru ºi sã nu mai permitem sã se construiascã orice ºi oricum. Ne-am bucura sã vedem investitori privaþi care construiesc cât mai multe locuinþe, dar prin construcþii serioase, prin construcþii fãcute conform standardelor arhitecturale pe care trebuie sã le aibã un oraº cu pretenþii cum este Timiºoara”, a declarat în

acest sens Nicolae Robu. Probabil, în urma acestei poziþii a ºi apãrut proiectul de hotãrâre privind realizarea lucrãrilor de mansardare a blocurilor de locuinþe din Timiºoara, care prevede cã se permite executarea lucrãrilor de mansardare, la blocurile construite înainte de 1990, doar în cazurile situate în adiacenþa blocurilor deja mansardate ºi la blocuri parþial mansardate. Totuºi, la votul din plen, intenþiile conducerii executive ale Primãriei nu au fost materializate pentru cã, în mod atipic, un amendament al consilierilor Opoziþiei, fãcut de consilierul local P.N.Þ.C.D. Bogdan Herzog, a fost adoptat de majoritatea consilierilor, ºi din Opoziþie, ºi de cei ai Puterii. Bogdan Herzog a propus sã se permitã mansardarea doar în cazurile în care aceastã acþiune nu ar intra în contradicþie cu aspectul general al zonei ºi sã nu se permitã mansardarea parþialã a blocurilor. Nemulþumit, primarul Nicolae Robu le-a transmis consilierilor cã ar fi mai bine sã respingã proiectul în ansamblu pentru cã prevederea cu „aspectul general al zonei” lasã loc la ambiguitãþi ºi, ulterior, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi. Astfel, potrivit conducerii Primãriei, acesta va fi repus pe ordinea de zi la o ºedinþã viitoare, în forma în care a fost prezentat ºi la aceastã ºedinþã de plen, adicã fãrã amendamente, deºi acestea au fost aprobate de consilieri. „Domnul primar a decis ca proiectul sã fie retras pentru cã lucrurile nu au ieºit aºa cum ºi-a imaginat. Aceasta,

Primãria nu pare la fel de „virulentã” în cazul turnuleþelor deºi amendamentul meu a fost printre puþinele care au fost votate de majoritate, pentru cã, de obicei, maºina de vot a U.S.L. respinge toate amendamentele Opoziþiei. Cred cã, pentru a nu mai discuta despre atâtea nuanþe, ar fi bine sã se opteze în continuare pentru niºte proiecte-tip de mansarde. Mansardarea ar trebui sã continue la Timiºoara, nu doar pentru cã e o soluþie de mãrire a spaþiului locativ în zone centrale ale Timiºoarei, ci ºi pentru cã aceste proiecte sunt unica ºansã prin care bãtrânii pot sã-ºi permitã reabilitarea termicã a locuinþelor, ºi, în acest fel, pot sã-ºi reducã facturile la întreþinere”, spune Bogdan Herzog.

Noile proiecte prevãd ºi reabilitarea termicã Fãrã sã mai aibã amploarea de dinainte de 2009, procesul de mansarda-

re a blocurilor construite la Timiºoara înainte de 1989 a avut, totuºi, continuitate la Timiºoara. Patru solicitãri noi pentru astfel de proiecte au fost depuse în ultimele sãptãmâni la Primãrie, pentru blocuri de pe strãzile Liniºtei, Constantin cel Mare, Topologului ºi pe Intrarea Sunetului, toate primind autorizaþie de construcþie. În toate aceste cazuri, proiectele prevãd ºi reabilitarea termicã a blocului, rezultând în urma mansardãrii un bloc în regim de înãlþime subsol plus parte plus patru etaje plus mansardã, cu patru apartamente la mansardã, pe spaþii cuprinse între 230 ºi 270 de metri pãtraþi, ceea ce înseamnã peste 50 de metri pãtraþi pentru fiecare apartament obþinut. În urma înþelegerilor cu asociaþiile de locatari care au cedat constructorului acoperiºul, proiectele prevãd ºi tencuiala decorativã a blocului, ºi reparaþii la faþadele laterale, frontalã ºi posterioarã.

Este ciudat cã Primãria ºi-a dat seama brusc cã nu mai agreazã construcþia de mansarde, atâta vreme cât nu pare la fel de deranjatã de zecile de vile cu turnuleþe din municipiu. Ca un exemplu cã se poate ºi altfel, un oraº din zona de vest a þãrii a decis în aceastã sãptãmânã sã interzicã aceste construcþii. Astfel, administraþia municipiului Caransebeº a aprobat la începutul sãptãmânii propunerea primarului Marcel Vela de a interzice ridicarea clãdirilor „cu turnuleþe”, specifice romilor ºi, mai mult, a stabilit amenzi pentru cei care nu respectã decizia. Motivul care a stat la baza acestor amendamente a fost generat de faptul cã au apãrut mulþi cetãþeni care vor sã construiascã unele clãdiri, „gen Strehaia sau Recaº”, Motiv pentru care „administraþia localã trebuia sã ia mãsuri concrete, exacte ºi cu sancþiuni pecuniare pentru cei care nu respectã linia arhitecturalã clasicã ºi recunoscutã în Banatul deMunte”, aprecizatprimarulMarcelVela. E un exemplu care meritã sã fie luat în considerare ºi la Timiºoara, înainte de „rãzboiul” cu mansardele.

de 23 de ani un reper al cetãþii


4

30 ianuarie - 2 februarie 2014

anchetã

Primãria Timiºoara, „abonatã” la contracte contestate l Unele investiþii sunt amânate tocmai din cauzã cã documentaþia

de atribuie sau caietele de sarcini sunt întocmite prost Primarul a cerut S.R.I. sã elucideze cauzele tergiversãrii unei licitaþii

Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Contestaþii în serie În urmã cu câþiva ani, când contestarea contractelor de achiziþii publice era „la liber”, numãrul de proceduri de atribuire de contracte contestate nu însemna mare lucru în cazul unei instituþii, pentru cã se ºtia cã sunt participanþi la procedura de atribuire care contestã chiar dacã nu au dreptate. Acum situaþia s-a schimbat, contestaþia presupunând ºi o mizã financiarã din partea contestatarului. De aceea, nu se mai fac contestaþii doar de dragul contestãrii, agenþii economici în cauzã apelând la o asemenea procedurã doar când au un anumit grad de siguranþã cã vor câºtiga acþiunea. Primãria Timiºoara a fost, ºi anul trecut, o prezenþã activã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, unde s-a numãrat printre instituþiile publice cu cele mai multe proceduri de achiziþie contestate. La unele proceduri contestate, care vizau investiþii importante pentru municipiu, C.N.S.C. a dat dreptate contestatarilor,

arãtând cã documentaþia de atribuire a fost întocmitã prost de cãtre unele structuri de specialitate din subordinea Primãriei. Exemple în acest sens sunt destule. Contestatã a fost de exemplu, extinderea Corpului B la Secþiile de Chirurgie, Prematuri ºi Laborator Pneumoftiziologie ºi reabilitarea clãdirii existente la Spitalul „Louis Þurcanu”, din Timiºoara, unde contestatarii au solicitat C.N.S.C. sã constate cã în S.E.A.P. au fost publicate solicitãri de clarificãri, pentru care autoritatea contractantã, Primãria Timiºoara, nu a oferit rãspunsuri concludente ºi „sã se constate cã autoritatea contractantã solicitã ofertanþilor întocmirea de documente în afara prevederilor legale”. În urma analizãrii contestaþiei, C.N.S.C. a dat dreptate agentului economic în cauzã ºi a solicitat Primãriei sã rãspundã solicitãrilor de clarificãri, cu decalarea corespunzãtoare a termenului de depunere a ofertelor. Cu alte cuvinte, procedura de atribuire, ºi aºa întârziatã, a fost tergiversatã din cauzã cã procedurile aferente procesului de achiziþie nu au respectat legea. Extinderea reþelei de troleibuz în zona Dumbrãviþa (accesibilizarea zonei prin extinderea reþelei de troleibuze Timiºoara Dumbrãviþa) este un alt contract al Primãriei contestat cu succes anul trecut, ºi a cãrui soluþionare a fost publicatã de C.N.S.C. în primele acestui an, Consiliul precizând cã obligã Primãria la clarificarea ofertei, la reevaluarea ofertelor operatorilor economici implicaþi, la emiterea unui raport intermediar cu ofertanþii care vor fi admiºi la etapa de licitaþie electronicã ºi la întocmirea unui nou raport al procedurii de atribuire dupã respectiva etapã. La un alt contract celebru, tot anul trecut, care vizau lu-

de 23 de ani un reper al cetãþii

crãri de execuþie a racordãrii la reþeaua metropolitanã existentã de fibrã opticã pentru realizarea sistemului de supraveghere pentru creºterea siguranþei ºi prevenirea criminalitãþii în Timiºoara C.N.S.C. a admis, în noiembrie 2013, una dintre contestaþii, anulând rezultatul procedurii organizate de Municipalitate. Lucru care, evident, a complicat atribuirea proiectului ºi demararea investiþiei. Un alt contract al Municipalitãþii la care C.N.S.C. a dat câºtig de cauzã contestatarului, dispunând reluarea procedurii de atribuire, prin stabilirea ofertei câºtigãtoare dintre ofertele admisibile, conform criteriului de atribuire stabilit în documentaþia de atribuire, a vizat lucrãri de întreþinere ºi reparare fântâni publice ornamentale în Timiºoara. Faimosul proiect de reabilitare a spaþiilor publice din centrul istoric al oraºului a fost ºi el contestat anul trecut, iar o parte din contestatari au avut câºtig de cauzã. Primãria s-a ales cu anularea procedurii de atribuire care, spune C.N.S.C., nu respecta legea. Astfel, o lucrare care ar fi trebuit ºi ar fi fost mult mai bine sã înceapã în varã, a ajuns sã fie iniþiatã abia în toamnã-iarnã, când nu se poate lucra la fel de bine. În acest caz miza era mare, pentru cã se putea pune în pericol inclusiv finanþarea europeanã a proiectului, prin nerespectarea termenelor indicate ºi acceptate în proiect. Acestea sunt doar câteva exemple de investiþii a cãror derulare sau iniþiere a fost complicatã sau tergiversatã din cauzã cã Municipalitatea, prin compartimentul de specialitate, nu a întocmit aºa cum trebuie documentaþia de atribuire sau nu a respectat etapele ºi procedurile legale în cazul atribuirii.

Foto TIMPOLIS

Numãrul mare de contestaþii ale unor proceduri de atribuire iniþiate de cãtre Primãria Timiºoara anul trecut ridicã un semn de întrebare, mai ales cã o bunã parte din aceste contestaþii dau câºtig de cauzã contestatarilor, ducând la refacerea procedurii de achiziþie. Lucru care tergiverseazã demararea unor investiþii ºi indicã faptul cã existã probleme în ceea ce priveºte întocmirea corectã a documentaþiei de atribuire, la Municipalitatea timiºoreanã.

Antologicã a fost ºi situaþia din vara acestui an, când conducerea Primãriei Timiºoara solicita intervenþia S.R.I. pentru a elucida cauzele ce au dus la tergiversarea licitaþiei pentru construcþia incineratorului de deºeuri de la Chiºoda. Însã o parte din motive ar fi trebuit cãutate chiar în interiorul instituþiei, întrucât C.N.S.C. a constatat încã din 2012 neconformitãþi la caietul de sarcini întocmit de Primãrie, neconformitãþi care, prin contestaþiile pe care le-au generat, au contribuit ºi ele la întârzierea proiectului. „Este o investiþie în valoare de 60 de milioane de euro fãrã TVA, aproape 75 de milioane de euro cu TVA. Sesizez public S.R.I. sã investigheze ce se ascunde în spatele acestor contestaþii repetate care ne împiedicã sã realizãm acest incinerator deosebit de important pentru Timiºoara”, spunea, în iunie 2013, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu. Ancheta cerutã S.R.I., cãruia i se solicita „sã analizeze puþin, sã vadã dacã nu sunt niºte interese oculte ale unora” ar fi trebuit mai degrabã fãcutã pe plan intern, la societãþile ºi departamentele din subordinea Primãriei, care s-au ocupat de

aceastã procedurã de atribuire. C.N.S.C. a fãcut publice o parte din documentele de soluþionare a contestaþiilor fãcute pentru acest proiect, ºi din acestea reiese cã mãcar o parte din vina pentru tergiversarea proiectului o poartã chiar unele structuri specializate din subordinea Municipalitãþii timiºorene, fiind o serie de neconformitãþi ºi greºeli confirmate în cea mai importantã documentaþie de achiziþie – caietul de sarcini. C.N.S.C. a cerut astfel eliminarea din capitolul „Lucrãri de construcþii din ca-

ietul de sarcini” a pasajelor eronate în care se face referire la lucrãri de modificare, reabilitare, restaurare a lucrãrilor de construcþii, precum ºi actualizarea caietului de sarcini ºi a modelului de ontract sectorial de lucrãri cu informaþii precise referitoare la cuantumul sau limitele de negociere a daunelor contractuale. C.N.S.C. specifica în acest context cã procedura putea continua abia dupã efectuarea acestor modificãri ºi publicarea lor pe portalul de achiziþii publice SEAP.

Primãria Timiºoara are tradiþie în contestarea unor proceduri de achiziþie publicã Nenumãratele contestaþii ale unor proceduri de atribuire ale Primãriei Timiºoara nu au fost conjuncturale, în sensul cã nu a existat niciun vid legislativ sau vreo portiþã legalã prin care sã se relaxeze legislaþia legatã de procedurile de contestare, ce au devenit mai restrictive încã de acum câþiva ani. „Finalizãm în aceste zile raportul anual al instituþiei ºi pot spune cã numãrul de contestaþii înregistrate la instituþia noastrã în 2013 a fost similar cu cel din 2012”, ne-a declarat Ovidiu Zarã, purtãtor de cuvânt al C.N.S.C. De altfel, la Primãria Timiºoara pare sã existe o tradiþie legatã de contestãri ale unor proceduri de achiziþie publicã,

rãmase din mandatul trecut ºi continuate în actuala formulã. În 2012, într-un clasament al instituþiilor publice cu cele mai multe contestaþii ale unor proceduri de atribuire a unor contracte de achiziþie de bunuri sau servicii din bani publici întocmit de cãtre A.N.R.M.A.P., Timiºul era reprezentat de Primãria Timiºoara, clasatã pe locul 12 pe þarã, cu 34 de proceduri de atribuire contestate pe an, dintre care aproape o treime, zece, mai precis, au fost câºtigate de cãtre firmele care au fãcut contestaþia. „Este clar cã existã deficienþe legate de înþelegerea precisã a procedurilor de atribuire, iar numãrul mare de contestare a acestor atribuiri, care dau ºi dreptate contes-

tatarilor ne poate duce cu gândul la faptul cã existã o problemã la nivelul compartimentelor sau structurilor specializate pe achiziþii din subordinea Primãriei”, spune consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu.


cazuisticã

23 - 26 ianuarie 2014

5

Hoþi de buzunare din „Grupul Traian”, reþinuþi de Poliþia Localã Cele douã - trei staþii parcurse de cãlãtori cu tramvaiul prin zona Traian sunt puternic vizate, de ani buni, de mai multe grupuri de hoþi de buzunare, foarte violenþi, care au rezistat tuturor încercãrilor Poliþiei de a-i destructura. De aceastã datã, Poliþia Localã a reþinut trei astfel de hoþi, care acþionau în grup ºi, spre deosebire de alte multe cazuri care nu mai ajung la Poliþie, victima, fãrã sã se lase intimidatã, a decis sã depunã plângere. sorin.olaru@timpolis.ro

O grupare cu tradiþie Atât de activi erau hoþii de buzunare care acþioneazã pe tramvaie, în zona Traian, încât, atunci când ajungeau la staþiile respective, cãlãtorii, având experienþa unor cazuri de furturi la care au fost victime ei sau alte persoane, îºi strâng instinctiv la piept genþile ºi îºi verificã buzunarele. Aceasta pentru cã în zonã, de ani buni, îºi desfãºoarã activitatea mai multe grupuri de hoþi de buzunare, care acþioneazã la comun, fãrã sã se sinchiseascã de faptul cã ar putea fi vãzuþi de alþi cãlãtori. De obicei, grupul e format din douã femei ºi un bãrbat sau doi bãrbaþi ºi o femeie ºi mizeazã pe lipsa de reacþie a celorlalþi cãlãtori, precum ºi pe intimidarea lor, reacþionând foarte vio-

lent atunci când cineva îndrãzneºte sã avertizeze potenþiala victimã. Sãptãmâna aceasta, însã, a fost una ghinionistã pentru trei „profesioniºti” din zonã. Astfel, poliþiºtii locali care acþioneazã pe tramvaie, pentru a preveni comiterea de infracþiuni din categoria furturilor din buzunare, a distrugerilor ºi a altor fapte de acest gen au depistat ºi reþinut trei persoane din „grupul Traian”. Poliþiºtii locali se aflau în zona Traian când din tramvaiul 1 a coborât o femeie care le-a spus cã i-a fost furat telefonul mobil ºi un card, iar persoanele pe care le bãnuieºte au rãmas în tramvai. Imediat hoþii au fost identificaþi ºi reþinuþi, grupul fiind compus din douã femei ºi un bãrbat, cu vârste de 33, 32 ºi 20 de ani, toþi timiºoreni. Victima a depus plângere, cele trei persoane fiind predate pentru continuarea cercetãrilor poliþiºtilor din cadrul compartimentului specializat de furturi din buzunare al Secþiei 1 Poliþie. „Zona Traian a fost monitorizatã, în urma sesizãrilor legate de furturi din buzunare, ale cãror victime sunt cãlãtori de pe mijloacele de transport în comun. De obicei, însã, acest gen de fapte sunt greu de probat, tocmai pentru cã multe din victime refuzã sã depunã plângere, temându-se de eventuale repercusiuni. De aceastã datã, victima a depus plângere”, ne-a declarat Daniela Seracin, purtãtor de cuvânt al Poliþiei Locale Timiºoara.

Experienþã „în câmpul muncii” Zonele fierbinþi în care cãlãtorii din mijloacele de transport în comun trebuie sã-ºi pãzeascã buzunarele ºi genþile sunt centrul, Piaþa Badea Cârþan, Piaþa Traian ºi strada Constantin Brâncoveanu. Hoþii acþioneazã de obicei în grupuri de patru - cinci persoane. „Trãgãtorul” este cel care scoate „coaja” (portmoneul) din buzunarul celui pe care au pus ochii, în timp ce „tira” este cel care îl acoperã ºi distrage atenþia victimei. Pentru a nu trezi nicio suspiciune din partea cãlãtorilor, hoþii

se îmbracã bine, de obicei cu haine curate ºi noi. Adesea, mai ales în cazul bãtrânilor, unul dintre ei se oferã, foarte galant, sã îi ajute sã urce în tramvai, în timp ce alþii îi cotrobãie prin buzunare sau prin geantã. Moda ultimilor ani, cu genþile ºi hainele cu buzunare speciale pentru telefoanele mobile, a fost o mana cereascã pentru hoþi. Dacã pânã nu de mult, una dintre metodele folosite era tãierea genþilor cu lama pentru a ajunge la “coajã”, metoda era prea complicatã. Hoþii au devenit mult mai îndemânatici, reuºind sã scoatã portmoneul sau telefonul direct din geantã sau din buzunar. Telefoanele mobile

„Zona Traian a fost monitorizatã, în urma sesizãrilor legate de furturi din buzunare, ale cãror victime sunt cãlãtori de pe mijloacele de transport în comun. De obicei, însã, acest gen de fapte sunt greu de probat, tocmai pentru cã multe din victime refuzã sã depunã plângere, temându-se de eventuala repercusiuni. De aceastã datã victima a depus plângere”. Dana Seracin – Poliþia Localã Timiºoara sunt preferate. Imediat dupã ce a fost furat, aparatul este închis, dispãrând într-o complicatã reþea de intermediari. Anunþ publicitar

Fiecare unitate M.A.I. va alege din ofertele Vodafone ºi 2K Telecom pe cea mai bunã Vodafone România ºi 2K Telecom vor depune oferte individuale pentru fiecare din cele 1.955 de unitãþi ale Ministerului Afacerilor Interne, conform acordului-cadru încheiat cu cei doi operatori telecom în valoare de 10,5 milioane euro, pe urmãtorii trei ani. TIMPOLIS

“Pentru contractul de servicii de telecomunicaþii destinate M.A.I., Vodafone România concureazã cu 2K Telecom ºi subcontractanþii acestuia (Romtelecom, UPC Romania, Orange România ºi RCS-RDS). Potrivit contractelor-cadru semnate în urma licitaþiei, atât cu Vodafone, cât ºi cu 2K Telecom, cele douã companii vor depune oferte individuale pentru fiecare unitate/instituþie subordonatã M.A.I. Desemnarea câºtigãtorului, fie 2K Telecom, fie Vodafone România, urmeazã sã fie fãcutã în urma competiþiei între aceste douã companii. Vodafone face aces-

te precizãri pentru o corectã informare a publicului”, declarã, citaþi de Mediafax, reprezentanþii operatorului. M.A.I. a publicat zilele trecute un anunþ de atribuire a unui acord-cadru de servicii de comunicaþii în urma unei licitaþii. Potrivit anunþului, ofertanþii câºtigãtori sunt Vodafone România ºi 2K Telecom. Oferta 2K Telecom are ca subcontractanþi Romtelecom, UPC România, Orange România ºi RCS&RDS, potrivit datelor disponibile pe www.e-licitatie.ro. Conform caietului de

sarcini, serviciile de comunicaþii vor conecta ºi vor fi utilizate în 1.955 de unitãþi ale M.A.I. Autoritatea contractantã a estimat contractul la 49,6 milioane de lei, adicã 10,5 milioane de euro. În 2012, afacerile 2K Telecom – firmã controlatã de Alexandru Ghiþã, 67,12% (fratele omului de afaceri Sebastian Ghiþã), Vasile Domente, 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiþã) ºi Vasile Radu, 24,83% – au însumat 59 de milioane de lei, nivel similar celui atins cu un an în urmã.

de 23 de ani un reper al cetãþii


6

actualitate

30 ianuarie - 2 februarie 2014

De la trei milioane de euro s-a ajuns la 1,5 milioane de euro pentru Casa Mühle l Primarul Nicolae Robu nu considerã oportunã cumpãrarea de cãtre Municipalitate

a Casei Mühle, mai ales cã evaluarea cerutã de Primãrie indicã 500.000 de euro Casa Mühle – aruncatã în uitare vreme îndelungatã, distrusã, prin neglijenþa unor instituþii ale statului, ºi readusã în atenþie tardiv, când costurile pe care le-ar genera o eventualã readucere a sa la starea iniþialã nu prea mai pot fi asumate doar de cãtre Primãrie – a devenit o piatrã de moarã legatã de piciorul autoritãþilor locale, lasã sã se înþeleagã primarul Timiºoarei. Care indicã drept prioritare lucrãrile de modernizare a oraºului. Consilierii locali s-au exprimat, la rândul lor, împotriva cumpãrãrii imobilului, astfel încât soarta clãdirii va fi decisã, cel mai probabil, în instanþã. ligia.hutu@timpolis.ro

O expertizã a proprietarilor, de trei ori mai mare decât cea a Primãriei Casa Mühle pare sã fi devenit, în timp, pentru autoritãþile locale din Timiºoara, o clãdire de patrimoniu mult prea scumpã pentru posibilitãþile de moment ale Municipalitãþii, apreciazã primarul Nicolae Robu. Edilul-ºef a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, cã, sub presiunea generatã asupra lor de numeroasele procese pe care le au cu reprezentanþii Primãriei, actualii proprietari ai Casei Mühle ºi-au reînnoit intenþia sã vândã imobilul. Actualii proprietari ai casei, membri ai clanului imobiliar Stancu, au solicitat o evaluare a imobilului ºi au înaintat Primãriei, în 18 noiembrie 2013, rezultatul acestei evaluãri. Din care rezultã cã valoarea clãdirii este de 117.000 de euro, iar valoarea terenului este de 1.317.259 de euro, ceea ce ar însemna un total de aproape 1,5 milioane de euro.

În acest context, Primãria Timiºoara a solicitat, la rândul sãu, o evaluare a clãdirii, iar rezultatele furnizate de cãtre evaluatorii la serviciile cãrora a apelat Municipalitatea le contrazic flagrant pe cele furnizate de firma de evaluatori angajatã de actualul proprietar, reducând cu aproape douã treimi costul imobilului ºi al terenului. Potrivit expertizei realizate la solicitarea Municipalitãþii, valoarea construcþiei ar fi de 37.097 de euro, iar valoarea terenului de 469.387 de euro, ceea ce ar însemna o valoare totalã de peste 506.000 de euro. Primarul Nicolae Robu a supus informaþia spre dezbatere consilierilor locali, în ºedinþa de plen de marþi, solicitându-le acestora sã se pronunþe asupra oportunitãþii de achiziþionare a imobilului de cãtre Primãrie. „Dupã pãrerea mea, dacã Primãria ar achiziþiona acum acel imobil, ºi-ar asuma o mare problemã, cea a aducerii casei la starea ei iniþialã”, a declarat edilul-ºef. Acesta a mai apreciat cã, în condiþiile în care Primãria ºi-ar asuma sarcina achiziþionãrii imobilului, întreaga culpã pe care opinia publicã o plaseazã în acest moment pe umerii actualului proprietar pentru starea în care se aflã casa ar fi transferatã pe umerii reprezentanþilor Primãriei, care vor fi la fel de vinovaþi, întrucât nu îºi vor putea asuma ºi cheltuielile generate de renovarea imobilului. „Nu primarul hotãrãºte dacã se cumpãrã sau nu un imobil. Nu am discutat pânã acum problema vânzãrii, pentru cã eu consider cã nu avem ce discuta”, a mai precizat Nicolae Robu. Acesta ºi-a argumentat punctul de vedere prin aceea cã prioritãþile de acum ale Municipalitãþii se leagã de modernizarea, funcþionalizarea ºi înfrumuseþarea oraºului, adãugând: „Nu putem sã ne legãm de picioare o piatrã de moarã”. Opinia consilierilor locali s-a dovedit a fi similarã cu cea argumentatã de primar, aceºtia respingând varianta

cumpãrãrii imobilului, care ar fi presupus demararea de negoceri cu actualii proprietari. Prin urmare, soarta imobilului va fi decisã în justiþie, ambele procese – unul penal ºi unul civil – pe care Municipalitatea le are cu proprietarii, urmându-ºi cursul.

„Personalitatea lui Wilhem Mühle poate fi omagiatã ºi în alt mod” Referitor la motivele care au impus efectuarea unei evaluãri a Casei Mühle, primarul Nicolae Robu a precizat cã „trebuia sã vedem, trebuia sã avem o evaluare, sã cunoaºtem valoarea orientativã. Dacã s-ar cumpãra, atunci ar însemna cã trebuie sã aibã loc un proces de negociere care ar trebui sã plece de la aceste puncte de reper”. Solicitat sã estimeze un preþ la care Primãria ar putea sã cumpere imobilul, edilul a evitat sã ofere un rãspuns tranºant, precizând doar cã, în opinia sa, „Primãria nu are dreptul sã se încurce cu o clãdire din aceastã categorie, pe care nu o poate reabilita, pentru cã riscãm apoi ca lumea sã arate cu degetul înspre noi”. Adãugând apoi: „Personalitatea lui Wilhem Mühle poate fi omagiatã ºi în alt mod, prin forme care sã nu ne creeze probleme. Am realizat o statuie ºi am amplasat-o în Parcul Rozelor”. Nicolae Robu apreciazã cã responsabilitatea pentru gestionarea destinului Casei Mühle aparþine actualului proprietar. „El a creat problema, el sã o rezolve”, a conchis primarul, care a adãugat ºi cã în societatea româneascã este aproape o cutumã sã devenim preocupaþi ºi sã preþuim ceva abia atunci când s-a distrus: „ Aºa facem ºi cu lucrurile ºi cu oamenii, existã o mare aplecare a noastrã cãtre aºa ceva”.

Promisiuni de expropriere rãmase la nivel de intenþie În martie 2013, ministrul Culturii, Daniel Barbu, aflat în vizitã la Timiºoara, promitea cã va face exproprierea imobilului, dacã timiºorenii vor veni cu un proiect în acest sens. Asta, dupã ce în prima fazã declarase cã situaþia nu este de competenþa Ministerului Culturii. Daniel Barbu ºi-a schimbat, probabil, poziþia, dupã ce i-a fost înmânatã o petiþie semnatã de aproape 500 de oameni, pentru exproprierea acestui imobil, ºi ºi-a “adus aminte” cã Legea 422 stabileºte competenþele Ministerului Culturii în ceea ce priveºte expropierea imobilelor de patrimoniu. „Eu sunt, fãrã rezerve, gata sã mã angajez într-o operaþiune de expropriere în interes

public, în baza Legii 422. Desigur, îmi revine sarcina de a rescrie aceastã Lege pentru a crea un cadru normativ de protejare a monumentelor. În cazul în care monumente importante se degradeazã din rea-voinþã sau din lipsã de capacitate economicã”, declara Daniel Barbu. Acesta a mai spus cã le-ar fi recunoscãtor timiºorenilor dacã ar mai face un pas mai departe în implicarea lor civicã ºi vor prezenta Ministerului un proiect pentru exproprierea Casei Mühle. “În clipa în care voi avea un astfel de proiect, voi expropria în interes public, dar am vrea sã ne fie limpede de ce îl facem. Jumãtate de rãspuns îl avem: e o situaþie intolerabilã în oraº”.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Mobilizare tardivã pentru a schimba în bine destinul Casei Mühle Povestea lungã a Casei Mühle a revenit brusc în atenþia opiniei publice în iarna anului trecut, când o mânã de oameni a ales sã înfrunte gerul pentru a manifesta mai multe seri de-a rândul în faþa Casei Florarului, în semn de protest faþã de nepãsarea autoritãþilor ºi faþã de intenþia anunþatã a actualilor proprietari de a-ºi duce la capãt planurile de modificare completã a imobilului. În condiþiile în care Consiliul Judeþean Timiº, prin vocea preºedintelui Titu Bojin, ºi-a declinat responsabilitatea în ce priveºte imobilul, pe motiv cã acesta nu aparþine administraþiei judeþene, reprezentanþii Primãriei s-au vãzut nevoiþi sã ia atitudine pentru a pune la adãpost rãmãºiþele imobilului, la a cãrui faþadã actualii proprietari au operat modificãri radicale. Asta deºi legea nu permite acest lucru ºi în pofida faptului cã nu aveau autorizaþie pentru demolarea acoperiºului imobilului. La jumãtatea lunii ianuarie a anului trecut, primarul Nicolae Robu a declarat cã Municipalitatea ar fi dispusã sã cumpere, la un preþ rezonabil, Casa

Mühle ºi a evocat posibilitatea de a primi mandat din partea consilierilor locali pentru a purta negocieri cu reprezentanþii proprietarilor. Nicolae Robu a subliniat încã de atunci cã nu va dori sã cumpere acest imobil la un preþ care îi depãºeºte valoarea: “Eu pot fi de acord cu aceastã încercare de soluþionare a problemei, dar vreau sã spun de la început cã, oricât de mult am preþui noi Casa Mühle ºi l-am preþui pe peisagistul Mühle, nu putem sã plãtim oricât pentru a salva aceastã casã”. Primarul a mai declarat ºi cã, dacã proprietarii se vor dovedi rezonabili, atunci meritã ca Primãria sã facã un efort financiar ºi sã salveze aceastã casã “pentru cã realmente ºi pe mine mã doare sufletul sã o vãd degradându-se”. Spre deosebire de punctul de vedere formulat în prezent, potrivit cãruia nu se justificã efortul financiar al cumpãrãrii de cãtre Municipalitate a Casei Mühle, pentru cã Primãria nu dispune de fonduri pentru aducerea ei la forma iniþialã, la începutul anului trecut edilul opina cã aceasta ar putea fi transformatã într-un muzeu: “ Trebuie, în primul rând, readusã la forma iniþialã, apoi se poate face un muzeu acolo, o casã memorialã, poate, dar în orice caz trebuie sã devinã un obiectiv prezent pe itinerariile turistice ale Timiºoarei”.

Proprietarii, în audienþã în biroul viceprimarului Traian Stoia

Lucrurile au rãmas, însã, aºa cum au fost…

La jumãtatea lunii septembrie a anului trecut, viceprimarul socialdemocrat al Timiºoarei, Traian Stoia, anunþa cã reprezentanþii proprietarului Casei Mühle au venit în audienþã la el, pentru a înainta Municipalitãþii un nou preþ de vânzare a acestui imobil – aproape trei milioane de euro. Asta, în vreme ce Traian Stoia anunþa cã un evaluator din partea Primãriei va analiza clãdirea ºi va spune exact care este preþul ºi anticipa un preþ de 500.000 de euro. „I-am explicat Mirelei Stancu, cea care a venit în audienþã, cã noi vrem sã cumpãrãm Casa Mühle, dar la un preþ real”, spunea Traian Stoia.


actualitate

30 ianuarie - 2 februarie 2014

7

Banii pacienþilor Spitalului de Psihiatrie Jebel, administraþi dupã bunul plac de unele cadre medicale l Angajat al spitalului: „Multora dintre ei le este fricã, pentru cã sunt ameninþaþi

fie cã îi injecteazã, fie cã îi izoleazã în rezervã”

Regulamentul de ordine interioarã al spitalului, un document þinut la secret

Aparþinãtorii unor pacienþi internaþi la Spitalul de Psihiatrie din Jebel se plâng cã bolnavii sunt ameninþaþi cã vor fi sedaþi sau supuºi izolãrii dacã nu îºi încredinþeazã pensiile de boalã spre administrare unor cadre medicale. Banii sunt cedaþi personalului de îngrijire, în majoritatea cazurilor în baza unui acord tacit, de cãtre pacienþi asupra discernãmântului cãrora nici mãcar medicii psihiatri din cadrul spitalului nu sunt abilitaþi sã se pronunþe. ligia.hutu@timpolis.ro

Bani „administraþi” de o angajatã a spitalului, dispãruþi fãrã urmã Un apropiat al unei paciente externate recent din Spitalul Jebel acuzã cã în cadrul spitalului ar exista o practicã potrivit cãreia banii pe care pacienþii îi primesc prin mandat poºtal – pensiile lor de boalã ori banii expediaþi de acasã, de cãtre membrii familiilor – sunt încredinþaþi spre pãstrare, alãturi de cupoanele aferente, unor angajaþi ai spitalului. Practica în sine nu e nouã, confirmã membri ai familiilor multora dintre pacienþi ºi surse din rândul personalului angajat al spitalului, care au preferat sã îºi pãstreze anonimatul, de teama de a nu rãmâne fãrã loc de muncã. Potrivit relatãrilor unui însoþitor, o pacientã care a fost internatã vreme de mai bine de doi ani a solicitat reprezentanþilor spitalului toate înscrisurile adunate în dosarul femeii, pe întreaga perioadã de spitalizare, cupoanele de pensie aferente ultimelor luni ale lui 2013 ºi suma de bani corespunzãtoare acestei perioade. Reprezentanþii spitalului i-au putut returna doar pensia aferentã lunii decembrie 2013, în valoare de 449 de lei. Fãrã sã poatã oferi restul banilor primiþi anul trecut, cupoanele de pensie aferente ultimelor luni ale anului sau înscrisurile doveditoare pentru felul în care au fost utilizaþi banii lipsã. „Singurul lucru pe care i l-au dat la plecare a fost, în afarã de ultima pensie, o scrisoare medicalã, cu sfaturi despre medicaþie ºi despre data controalelor urmãtoare la medic”, declarã însoþitorul pacientei externate. Persoana care a semnalat situaþia mai declarã ºi cã, din mãrturiile mai multor pacienþi, rezultã cã o persoanã angajatã în cadrul spitalului – cãruia, pânã la finalizarea anchetei, nu îi vom publica numele – încaseazã pensiile pacienþilor, împreunã cu mandatele poºtale, ºi le predã apoi unei asistente medicale, la solicitarea unuia dintre medicii psihiatri.

Pacienþi internaþi la Spitalul din Jebel, ameninþaþi cã vor fi sedaþi sau izolaþi dacã nu îºi încredinþeazã pensiile spre administrare unor cadre medicale

Culpabilizarea în masã a personalului medical, o mãsurã injustã „Nu este singurul caz în care pacienþii se plâng cã li s-au luat banii sau cã nu li s-au dat toþi banii primiþi de acasã. Chiar zilele trecute câþiva dintre pacienþi se plângeau cã nu ºi-au primit pensiile”, afirmã o angajatã a Spitalului Jebel. Care confirmã faptul cã practica în sine e cât se poate de uzualã ºi cã pacienþii pot da oricui pensiile de boalã pe care le primesc sau alþi bani primiþi prin mandat. Dar declarã cã nu e o situaþie confortabilã culpabilizarea în bloc a angajaþilor spitalului. „Da, e adevãrat”, confirmã situaþia o altã angajatã, care precizeazã cã, pe motiv cã este recunoscutã în spital ca având o relaþie foarte bunã cu pacienþii, a fost denigratã de cãtre colegi, inclusiv de cãtre medicul psihiatru incriminat în declaraþii, în faþa mamei uneia dintre paciente. ªi asta, susþine ea, pentru a o convinge sã nu îi încredinþeze spre pãstrare sumele de bani pe care pacienta le primea periodic de acasã pentru a-ºi putea suplimenta hrana primitã din spital. Angajata spitalului mai spune cã s-a aflat, la rândul sãu, în situaþia de a fi solicitatã sã primeascã banii uneia dintre paciente pe numele sãu: „Am toate bonurile de la magazin, de pe urma cumpãrãturilor pe care le-a fãcut pacienta, ºi pot documenta, fãrã probleme, absolut toate cumpãrãturile”.

Pacienþi condamnaþi la tãcere, de fricã Potrivit relatãrilor unor surse din rândul personalului de îngrijire, în spital au existat discuþii despre obligativi-

tatea pãstrãrii la dosar a tuturor copiilor dupã deciziile de pensionare, a cupoanelor de pensie primite de pacienþi, dar ºi a unor înscrisuri doveditoare, cu semnãtura persoanei care pãstreazã banii ºi cu dovezi referitoare la modul în care aceasta îi administreazã, adicã bonuri ºi chitanþe de cumpãrãturi. Cu toate acestea, atunci când o pacientã care s-a externat recent a solicitat aceste înscrisuri, nu doar cã reprezentanþii spitalului nu i le-au putut furniza, dar una dintre persoanele asupra cãreia planeazã suspiciuni ºi despre care pacienþii spun cã ar fi persoana de încredere desemnatã de medicul psihiatru incriminat în declaraþii pentru a încasa banii pacienþilor, a lipsit nemotivat de la serviciu. Întrebatã dacã în toate spitalele de profil se obiºnuieºte ca personalul medical sã pãstreze ºi sã administreze banii pacienþilor, o sursã din cadrul Spitalului de Psihiatrie Jebel spune cã existã persoane care þin pensiile pacienþilor, pentru cã ei sunt de acord: „Pe fiecare pavilion se întâmplã lucrul ãsta ºi e un lucru ºtiut de toatã lumea din spital, de la cei de la poartã pânã la conducere. ªi atunci, pentru a nu exista niciun dubiu ºi ca sã nu ne acuze nimeni în bloc de nimic, nu ar fi firesc sã se predea banii pe semnãturã ºi la ridicare sã se dea tot pe semnãturã?” Aceasta admite cã au existat situaþii în care a fost pusã presiune pe pacienþi cu privire la cine le ridicã ºi cine le administreazã banii: „Multora dintre ei le este fricã, pentru cã sunt ameninþaþi fie cã îi injecteazã, fie cã îi izoleazã în rezervã. Apoi, se tem mulþi dintre ei ºi cã ar putea sã nu mai fie scoºi de sub cod (de sub prevederile articolului 114 Cod Penal – n.r.) Cei mai mulþi dintre internaþi sunt sub incidenþa articolului 114, internaþi pe motive medicale dupã ce au sãvârºit tâlhãrii, crime”.

Am încercat sã vorbim cu directorul spitalului, medicul Ioana Popescu. De la registraturã, am fost îndrumaþi însã înspre directorul medical al instituþiei, medicul Sabina Negruþ. Întrebatã dacã este o practicã uzualã în spital sã fie încredinþaþi banii pacienþilor spre pãstrare unor cadre medicale, aceasta a admis cã „se întâmplã asta, însã numai în baza unei proceduri interne bine stabilite. Bunurile pacienþilor sau banii pe care aceºtia îi au asupra lor la internare sunt preluaþi de cãtre personalul de serviciu pe turã”. Apoi, tot ceea ce se preia de la pacienþi „este închis în dulap, în oficiul personalului de gardã ºi, la schimbul de turã, cei care intrã le preiau pe inventarul lor, dar predarea are loc verbal”, susþine directorul medical. Care adaugã ºi cã pacienþii sunt puºi sã semneze de predare, pe proprie rãspundere, atunci când îºi încredinþeazã banii ºi bunurile proprii, iar personalul medical care le preia semneazã ºi el de primire. „Banii din pensii ºi alte venituri vin direct în mâna pacienþilor, noi asigurãm doar însoþirea pacienþilor pânã la poºtaº, pentru cã spitalul e mare, are structurã pavilionarã, ºi distanþele pe care pacienþii le au de strãbãtut sunt destul de mari”, mai spune Sabina Negruþ. Tot ea precizeazã însã cã „scopul mãsurii este în principal acela de a-i proteja ºi pe pacienþi, dar ºi pe noi, ca sã nu avem litigii sau plângeri, pentru cã se întâmplã ca pacienþii sã se ºantajeze între ei sau sã vândã anumite lucruri, dupã care nu mai recunosc. Mulþi dintre ei sunt sub tratament psihotrop

ºi nu îºi mai amintesc sau nu mai recunosc ulterior ce au fãcut”. Situaþie care, însã, plaseazã sub semnul îndoielii inclusiv caracterul, presupus consimþit, al declaraþiilor obþinute de la pacienþi pe proprie rãspundere... Solicitatã sã precizeze dacã întreg acest protocol de lucru este specificat într-un regulament de ordine interioarã ºi dacã acest regulament poate fi consultat public, Sabina Negruþ a rãspuns iniþial cã trebuie sã se consulte cu directorul spitalului pentru a verifica dacã acest regulament poate fi fãcut public, dar cã „este la latitudinea managerilor spitalelor dacã fac publice sau nu pe site-ul instituþiei acest gen de documente”. Deºi astfel de informaþii figureazã ca atare, spre exemplu, în cazul altor instituþii de sãnãtate cu specific similar, cum este Spitalul de Psihiatrie „Socola”, din Iaºi, ºi Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, din Bucureºti. Atunci când am revenit telefonic pentru a obþine informaþiile solicitate, Sabina Negruþ ne-a solicitat sã trimitem un document oficial prin care sã solicitãm sã avem acces la regulamentul de ordine interioarã al spitalului: „Avem ºi noi procedurile noastre interne cu privire la furnizarea de informaþii, pe care trebuie sã le respectãm”. Tot în înscrisul oficial ar fi trebuit sã specificãm ºi faptul cã dorim sã obþinem numãrul de telefon al medicului psihiatru incriminat în declaraþiile surselor, pentru a obþine un punct de vedere în legãturã cu situaþiile semnalate de aparþinãtorii pacienþilor ºi susþinute de personal angajat în cadrul spitalului...

„Patologia psihiatricã extinsã”, paravan pentru abuzuri asupra pacienþilor? Referitor la informaþiile primite din partea pacienþilor sau aparþinãtorilor acestora legate de relele tratamente la care pacienþii riscã sã fie supuºi dacã nu se supun solicitãrilor venite din partea personalului medical, directorul medical spune cã „e greu de stabilit gradul de discernãmânt al pacienþilor. Nu medicii psihiatri de la noi din spital sunt abilitaþi sã facã asta. Pacienþii sunt internaþi la noi pentru a primi tratament ºi îngrijire medicalã. Dacã ei au sau nu discernãmânt, aceasta poate fi stabilit doar de comisii medicale de specialitate, iar responsabilitatea în acest sens revine I.M.L.ului”. Cât despre temerile formulate de pacienþi, directorul medical le-a catalo-

gat drept „practici de Ev Mediu”: „Nici vorbã sã se întâmple aºa ceva în spital. Se întâmplã ca bolnavii sau chiar ºi aparþinãtorii acestora sã speculeze”. Dar, dã asigurãri, în spital „ nu se practicã represalii. Mulþi aparþinãtori pot veni ºi ei cu speculaþii ºi suspiciuni, pentru cã patologia psihiatricã e complexã ºi se întâmplã ca ea sã fie extinsã”. Mãsurile de izolare sau de administrare forþatã a tratamentului se iau, potrivit declaraþiilor directorului medical, „în primul rând atunci când pacientul se agitã ºi refuzã tratamentul care îi este indicat. Legea permite atunci izolarea, în baza internãrii involuntare, decizie care poate fi luatã exclusiv de medicul curant”, mai spune directorul medical Sabina Negruþ.

de 23 de ani un reper al cetãþii


8

30 ianuarie - 2 februarie 2014

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


actualitate

30 ianuarie - 2 februarie 2014

9

Noile Coduri vor da Justiþia peste cap Cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noilor Coduri Penal ºi de Procedurã Penalã, expertul anticorupþie Laura ªtefan, de la Expert Forum, avertiza, din nou, cã, dacã acestea vor intra în vigoare fãrã modificãri, va fi dezastru. Deºi semnalul a fost transmis pe toate canalele, inclusiv de profesioniºtii din branºã, fiind preluat ºi în raportul MCV, Guvernul a refuzat sã aplice remediile simple necesare noilor Coduri. Miercuri, premierul Victor Ponta a anunþat intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a celor douã Coduri, fãrã sã anunþe modificãri. Redãm mai jos raportul EFOR, care prezintã indiciile ajungerii în situaþia de bulversare a sistemului de justiþie penalã din România. Laura ªtefan

În noile Coduri sunt articole necorelate ºi soluþii legislative nefericite Încã de la începutul anului, judecãtoarea Livia Stanciu, preºedintele Î.C.C.J., solicita Guvernului adoptarea în cel mai scurt timp a unei ordonanþe de urgenþã care sã modifice textele legale în punctele deficitare. Acest apel a rãmas fãrã rãspuns pânã în prezent, adãugându-se solicitãrilor scrise pe care D.N.A. ºi D.I.I.C.O.T. le trimiseserã Ministerului Justiþiei pentru a modifica articolele cu probleme. Dincolo de necorelãri evidente între diferite articole ale noilor Coduri, ce vor genera haos în practica judiciarã, existã ºi probleme majore, de principiu, care nu au fost rezolvate de legiuitor sau care au fost rezolvate prost. Responsabilitatea pentru gãsirea de remedii e acum pasatã între Guvern ºi Parlament, pentru cã adesea prin intervenþiile parlamentarilor au fost modificate în sens negativ construcþiile legislative propuse de Guvern. Însã pentru cetãþeni este irelevant cine a greºit. Ceea ce e important astãzi, pe ultima sutã de metri, este rezolvarea urgentã a problemelor noilor Coduri, înainte de intrarea lor în vigoare. Dacã textele intrã în vigoare chiar ºi o singurã zi, dezastrele produse în sistemul de justiþie penalã vor fi ireparabile, anulându-se practic munca unui întreg sistem judiciar (în trecutul recent România s-a mai întâlnit cu o situaþie similarã în cazul dezincriminãrii ºi a reincriminãrii ulterioare a bancrutei frauduloase). Asta, deoarece în dreptul penal opereazã principiul legii penale mai favorabile care se aplicã mereu cu prioritate: o intervenþie legislativã ulterioarã intrãrii în vigoare a codurilor nu va mai putea rezolva nimic în privinþa faptelor comise pânã la acea datã. La momentul transmiterii proiectelor spre Parlament, o coaliþie formatã din organizaþii neguvernamentale a solicitat realizarea de studii de impact ºi dezbateri publice ample cu privire la noua politicã penalã a þãrii. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar astãzi descoperim în continuare articole necorelate ºi

soluþii legislative nefericite. Nimeni nu ºtie dacã sistemul judiciar românesc poate funcþiona cu adevãrat conform noilor prevederi legale, nici dacã mecanismele gândite iniþial pentru a ajuta sistemul nu vor ajunge sã blocheze activitatea Î.C.C.J. În plus, intrarea în vigoare a noilor Coduri, în mijlocul anului judiciar, este o mare greºealã ºi e de neînþeles de ce Guvernul nu amânã aceastã acþiune pânã la începutul urmãtorului an judiciar, în luna septembrie. Sã nu uitãm cã România nu a mai trecut niciodatã printr-o schimbare atât de profundã a sistemului de justiþie penalã în condiþii de democraþie ºi stat de drept.

Divergenþe de opinie privind interpretarea principiului legii penale mai favorabile Întrebarea cheie este aici dacã principiul legii penale mai favorabile se referã la legea penalã în ansamblul ei – adicã, fie vechiul Cod Penal în integralitatea lui, fie noul Cod Penal în integralitatea lui – sau doar la anumite instituþii penale evaluate individual ºi autonom. În prima variantã se pleacã de la ideea cã noul Cod reprezintã în fapt un nou contract social pe care Statul îl propune cetãþenilor sãi ºi pe care aceºtia ºi-l asumã atât în privinþa elementelor care i-ar putea avantaja (reducerea semnificativã a pedepselor), cât ºi în privinþa celor care i-ar putea dezavantaja (calculului pedepselor în cazul infracþiunilor multiple). În aceastã interpretare, organele judiciare ar trebui sã evalueze fiecare dosar prin perspectiva aplicãrii integrale a vechiului cod, respectiv a celui nou, sã determine care dintre ele sunt mai favorabile persoanei care a sãvârºit infracþiunea, urmând ca apoi sã aplice exclusiv acele norme. În a doua variantã se pleacã de la premiza existenþei unor instituþii penale care pot sã funcþioneze autonom ºi care pot fi aplicate combinat, ajungându-se ca într-un dosar sã fie incidente atât norme din vechiul cod, cât ºi norme din noul cod. De exemplu, pentru calculul pedepsei finale pentru fapte comise în concurs sau în stare de recidivã ar putea fi preluate pedepsele pentru faptele individuale din noul Cod (unde pedepsele sunt mai mici decât în vechiul Cod) ºi introduse în formula de calcul din vechiul Cod care este mai favorabilã pentru inculpat (sporul de pedeapsa care se aplicã în conformitate cu vechiul Cod este mai mic decât cel care s-ar aplica în conformitate cu noul Cod). În aceastã ultimã interpretare este important de stabilit în mod clar criteriile folosite în identificarea instituþiilor autonome. De exemplu, existã dezbateri aprinse cu privire la calificarea instituþiei prescripþiei drept o instituþie autonomã. Cel mai rãu lucru – ºi, din nefericire, cel mai probabil – este ca fiecare judecãtor sã meargã pe o interpretare proprie a principiului legii penale mai favorabile. Asta va genera în practicã soluþii diferite în cauze similare, ceea ce va ºubrezi încrederea publicului în sistemul judiciar

ºi va necesita ani de eforturi pentru a reunifica practica. De rezolvarea acestei dileme depinde felul în care noile coduri vor fi aplicate în practicã pentru faptele comise anterior intrãrii lor în vigoare – adicã toate dosarele penale aflate astãzi la instanþe ºi parchete. România nu a mai fãcut niciodatã schimbãri de asemenea profunzime ºi amploare în vremuri democratice ºi în condiþii de stat de drept, unde judecãtorii se bucurã de independenþã ºi nu pot fi dirijaþi prin ordine de sus. Î.C.C.J. ar putea interveni în aceastã chestiune fie prin intermediul unui rãspuns la o eventualã întrebare preliminarã, fie printr-un recurs în interesul legii care sã stabileascã direcþia corectã în aplicarea Codului. Preºedintele Î.C.C.J. a solicitat Guvernului sã nu arunce rãspunderea pentru tranºarea acestei probleme cãtre sistemul judiciar. În mod normal, un legiuitor responsabil ar trebui sã ofere o interpretare legalã clarã cu privire la legile pe care le adoptã. În lipsa unei interpretãri neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecãtor în parte este pus sã ghiceascã intenþiile acestuia, iar haosul generat de soluþii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deºi în realitate a fost produs de Parlament ºi fãcut posibil de inacþiunea (deliberatã?) a Guvernului.

Pedeapsa în cazul infracþiunilor contra patrimoniului scade dramatic Filozofia asumatã de legiuitor în privinþa pedepselor din noul Cod Penal este aceea a scãderii semnificative a acestora ºi a tratamentului mai aspru în caz de pluralitate de infracþiuni. Scãderea limitelor de pedeapsã are consecinþele extrem de importante, mai ales pentru prescripþia specialã ce duce la oprirea procesului penal: cum termenul de prescripþie depinde de pedeapsa prevãzutã de lege pentru fiecare infracþiune, o scãdere a limitelor de pedeapsã duce în cele mai multe cazuri la o scurtare a termenului de prescripþie. Pentru a atenua acest efect distructiv, legiuitorul stabileºte prin cod pedepse mai mari atunci când infracþiunile genereazã consecinþe deosebit de grave: prejudicii peste douã milioane de lei, aproximativ 500.000 de euro (în actualul Cod consecinþele deosebit de grave înseamnã generarea de prejudicii de peste 200.000 de lei, aproximativ 50.000 de euro). Acest tratament sancþionator special se regãseºte în cazul infracþiunilor de serviciu (delapidare, abuz în serviciu, neglijenþã în serviciu, uzurparea funcþiei, divulgarea informaþiilor secrete de stat, divulgarea informaþiilor secrete de serviciu sau nepublice, obþinerea ilegalã de fonduri, deturnarea de fonduri) unde pedepsele cresc cu jumãtate dacã prin infracþiunile respective s-au generat consecinþe deosebit de grave. În aceste condiþii e de neînþeles de ce nu se foloseºte acelaºi mecanism sancþionator ºi în cazul infracþiunilor contra patrimoniului unde existenþa prejudiciului este de esenþa infracþiunii. De exemplu, conform noului Cod

Expert anticorupþie Laura ªtefan pentru o înºelãciune cu prejudiciu de trei milioane de euro fãptaºul riscã o pedeapsã de pânã la trei ani de închisoare. Acest tratament sancþionator este o veritabilã invitaþie la comiterea de infracþiuni contra patrimoniului. Este vital ca Guvernul sã intervinã ºi sã modifice noul Cod pentru a permite aplicarea unor pedepse mai mari în cazul producerii ce prejudicii de peste douã milioane de lei prin infracþiuni contra patrimoniului cum ar fi furtul, talharia, pirateria, înºelãciunea, gestiunea frauduloasã, bancruta ºi bancruta frauduloasã. În caz contrar dosare cu prejudicii extrem de mari pentru instrumentarea cãrora s-au cheltuit resurse foarte importante vor fi închise pentru cã faptele se vor prescrie înainte sã se poatã pronunþa o soluþie definitivã. În cazul puþin probabil în care nu se va constata împlinirea termenului de prescripþie faptaºii vor primi pedepse modice, cel mai probabil cu suspendare.

Îngreunarea anchetelor prin imposibilitatea de a folosi unele instrumente investigative Atât D.N.A., cât ºi D.I.I.C.O.T. au criticat soluþia legislativã care permite folosirea interceptãrilor doar dupã începerea urmãririi penale. Începerea urmãririi penale trebuie adusã la cunoºtinþa suspectului atunci când urmãrirea penalã începe împotriva unei persoane bãnuite de comiterea unei infracþiuni (urmãrire penalã in personam). Atunci când nu este cunoscutã persoana suspectatã de comiterea unei infracþiuni, urmãrirea penalã poate începe cu privire la fapta penalã comisã, caz în care aducerea la cunoºtinþã nu este posibilã pentru cã suspectul nu e identificat (urmãrire penalã in rem). Dacã pentru unele infracþiuni este posibilã pornirea urmãririi penale in rem pentru cã anchetatorii nu cunosc cine sunt suspecþii – de exemplu, în cazul unor infracþiuni de trafic de droguri – ºi se pot solicita în mod onest interceptãri pentru anumite posturi telefonice, fãrã sã se cunoascã cine vorbeºte la acele telefoane, în cazul

infracþiunilor de corupþie aceastã construcþie juridicã este greu de imaginat. Procurorii nu pot începe urmãrirea penalã in rem atunci când o persoanã denunþã faptul cã un demnitar i-a cerut mitã pentru cã prin actul de sesizare persoana suspectului este indicatã. Ar trebui ca în acest caz sã se înceapã urmãrirea penalã in personam, demnitarului sã i se aducã la cunoºtinþã acest lucru, iar abia dupã acest moment procurorii ar putea solicita instanþei de judecatã autorizarea interceptãrii comunicaþiilor suspectului. Este evident cã eficienþa acestei mãsuri este cu totul anulatã pentru cã suspectul e prevenit cu privire la posibilitatea de a-i fi interceptat telefonul. În cazul miniºtrilor parlamentari, lucrurile stau ºi mai rãu, pentru cã începerea urmãririi penale este condiþionatã de obþinerea avizului prealabil din partea Camerei din care fac parte. Or, dacã procurorii nu pot strânge probe prin intermediul interceptãrilor telefonice autorizate de judecãtori înainte de a merge în faþa Parlamentului pentru obþinerea avizului, e greu de crezut cã dosarul va fi suficient de convingãtor pentru ca acesta sã fie acordat. Practic, aceastã prevedere blocheazã anchetele în cazuri de mare corupþie. Toate aceste probleme trebuie rezolvate înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri. Altfel, consecinþele negative vor fi imposibil de remediat ulterior. Lipsa de acþiune a Guvernului nu va putea fi justificatã prin necunoaºterea problemelor pentru cã acestea au fost evidenþiate clar de înalþi reprezentanþi ai sistemului judiciar.

Ce-i de fãcut? Soluþia, în al doisprezecelea ceas, constã în amânarea intrãrii în vigoare a noilor Coduri cu câteva luni – ideal pânã la începutul noului an judiciar, în septembrie – ºi corectarea imediatã prin ordonanþã de urgenþã a deficienþelor semnalate mai sus. Iatã, însã, cã nu mai e nimic de fãcut. Miercuri, premierul Victor Ponta a anunþat intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a celor douã Coduri, fãrã sã anunþe modificãri.

de 23 de ani un reper al cetãþii


10

UEnciclopedia

30 ianuarie - 2 februarie 2014

Undã verde pentru exploatarea gazelor de ºist în spaþiul european Expert în geologie: “Încã se face confuzie între explorare ºi exploatare”

Comisia Europeanã a adoptat o recomandare care permite exploatarea gazelor de ºist în Europa, cu condiþia respectãrii principiilor comune minime, în special a normelor sanitare ºi a celor pentru protecþia mediului. Pe plan naþional, dupã o serie de proteste de stradã, se pare cã ºi activitãþile de explorare au fost stopate deocamdatã, lucru valabil ºi în Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Poziþii diferite În pofida recomandãrilor organizaþiilor pentru protecþia mediului ºi ale Parlamentului European, Comisia Europeanã refuzã sã impunã norme juridice constrângãtoare privind explorarea ºi exploatarea gazelor de ºist.“Gazele de ºist suscitã speranþe în unele regiuni ale Europei, dar ºi preocupãri. Comisia rãspunde solicitãrilor, formulând principii minime pe care statele membre sunt invitate sã le urmeze în scopul de a þine cont de aspectele ecologice ºi sanitare ºi pentru a oferi companiilor de exploatare ºi investitorilor previzibilitatea necesarã”, a explicat, zilele trecute, comi-

Exploatarea gazelor de ºist în Europa va fi permisã, cu condiþia respectãrii principiilor comune minime sarul U.E. pentru Mediu, Janez Potocnik. Evident, reacþiile din partea mai multor organizaþii ecologiste cu privire la aceastã decizie nu au întârziat sã aparã. Recomandãrile Bruxelles-ului sunt total insuficiente pentru protejarea locuitorilor ºi mediului de riscurile asociate extracþiei acestor hidrocarburi, dupã cum a precizat organizaþia Prietenii Pãmântului. Aceasta a denunþat “lipsa de curaj” a U.E., pe care o acuzã cã nu a luat mãsuri concrete în acest domeniu. C.E. spune, în noile regle-

mentãri, cã o locaþie pentru exploatarea gazelor de ºist nu va putea fi selectatã decât dacã evaluarea riscurilor demonstreazã cã fracturarea hidraulicã nu antreneazã eliberarea directã a substanþelor poluante în pânzele freatice. De asemenea, statele vor trebui sã se asigure cã instalaþiile pentru exploatarea gazelor de ºist sunt construite în aºa fel încât sã se evite scurgerile la suprafaþã ºi deversãrile în sol, apã sau aer, dupã cum se specificã în aceleaºi reglementãri. Iar evaluãrile privind impactul asupra mediului trebuie efec-

tuate cu transparenþã maximã, insistã C.E. Statele membre sunt invitate sã aplice principiile formulate într-un interval de ºase luni ºi, începând din decembrie 2014, sã informeze anual Comisia Europeanã despre mãsurile aplicate. ªi premierul britanic David Cameron a fãcut la sfârºitul sãptãmânii trecute un apel la adresa liderilor europeni sã nu împiedice proiectele pentru gaze de ºist cu reglementãri împovãrãtoare, avertizând cã investitorii în energie vor merge, în caz contrar, în alte pãrþi ale lumii.

În România, dupã o serie de proteste de stradã, se pare cã ºi activitãþile de explorare au fost stopate deocamdatã, lucru valabil ºi în Timiº. De altfel, pe plan local activitãþile de explorare au dus anul trecut la proteste violente. Prospecþiunile legate de eventuale exploatãri de gaze de ºist fãcute în martie, în zona Sânmihaiu Român, i-au iritat pe localnici, nemulþumiþi ºi de faptul cã, acum un an, Consiliul Local votase o hotãrâre prin care era autorizatã efectuarea de explorãri. Primele demersuri realizate în acest sens au generat un val de nemulþumiri, care a fãcut ca Primãria Sânmihaiu Român sã revoce hotãrârea de Consiliu Local adoptatã anterior. Unul dintre cei mai cunoscuþi profesori specializaþi pe geologie din Timiº, prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest, considerã cã pe plan local au apãrut reacþii violente legate de prospecþiunile privind gazele de ºist ºi pentru cã nu se cunoaºte diferenþa dintre exploatare ºi explorare. “Multe autorizaþii de explorare nici nu sunt date special

pentru gaze de ºist. Poate cã Timiºul are rezerve mari de petrol, de pildã, la adâncimi mai mari, rezerve care nu au fost descoperite în anii 60 - 70, când s-au fãcut prospecþiunile în judeþ, dar care acum, cu noua aparaturã de explorare, ar putea fi detectate”. Prof. univ. dr. Urdea estimeazã cã aceste explorãri au ºanse mari, pe plan local, sã ducã la descoperirea unor resurse importante de ape termale, care reprezintã o resursã a cãrei exploatare nu presupune poluare. “Dacã nu vedem oportunitãþile viitorului ºi rãmânem cantonaþi în niºte ºabloane vechi, nu ºtiu cum ne putem ajuta sã ieºim din actualul impas”, mai declarã profesorul timiºorean.

Aditivii complementari din tutun, interziºi de Parlamentul European l

Noile reglementãri ar putea decima ce a mai rãmas din producþia autohtonã de tutun

Deputaþii europeni de la Comisia pentru sãnãtate au votat noi reguli pentru produsele din tutun. Acestea au ca scop reducerea numãrului de fumãtori în U.E. ºi împiedicarea tinerilor sã se apuce de fumat. Noile reglementãri ar putea da lovitura de graþie producþiei autohtone de tutun. În prezent în Timiº se mai cultivã doar 28 de hectare cu tutun, dupã ce, în anii când funcþiona Fabrica de Þigãri Timiºoara, se cultivau mii de hectare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un cadru tot mai restrictiv Comisia pentru mediu, sãnãtate publicã ºi siguranþã alimentarã a Parlamentului European a aprobat, sãptãmâna trecutã, revizuirea Directivei antitutun, care va interzice mai multe arome, documentul urmând sã fie votat în plen în februarie sau martie. Acordul include interzicerea noilor arome, precum cele de vanilie ºi cãpºuni ºi creºterea suprafeþei dedicate

avertismentelor de pe pachete privitoare la pericolul tutunului pentru sãnãtate. Totodatã, vor fi permiºi doar aditivii esenþiali producerii þigãrilor. Þigãrile electronice vor fi reglementate ca produse medicinale numai dacã au ca scop ajutarea persoanelor care doresc sã se lase de fumat (altfel, sunt reglementate ca produse din tutun). În plus, contrabanda cu produse din tutun va fi combãtutã prin noi reguli U.E. Noile reglementãri prevãd cã toate þigaretele ºi þigãrile rulate vor avea avertismente combinate (ilustraþie plus text) de 65% – faþã de 75% propunerea C.E. –, afiºate pe ambele feþe ale pachetelor de produse din tutun. Totodatã, pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sãnãtate, va trebui ca ele sã fie amplasate pe ambele feþe ale ambalajului. Anumite elemente ale pachetelor vor fi standardizate ºi toate mijloacele de promovare, precum ºi orice referinþã la gust sau aromã, vor fi interzise pe pachete. La nivel european, va fi creat un sistem de urmãrire cu elemente de securitate pentru produsele din tutun, cu scopul de a combate comerþul ilicit. Pentru început vor fi vizate þigaretele ºi tutunul de rulat.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Doar 28 de hectare cultivate cu tutun în Timiº

Noile reglementãri ar putea da lovitura de graþie producþiei autohtone de tutun Propunerea referitoare la revizuirea Directivei din 2001 privind tutunul este unul dintre proiectele care au suscitat cele mai numeroase controverse din ultimul timp. Lobby-ºtii din industria tutunului au evocat pierderile masive, generate de interzicerea utilizãrii aditivilor, în timp ce numeroase organizaþii non-guvernamentale au invocat pericolele fumatului asupra sãnãtãþii. ªi la nivel de þãri au existat diferite puncte de vedere. Unele au sprijinit necondiþionat Directiva, în timp alte state, printre care ºi

România, au fost împotrivã. Potrivit unui studiu realizat de Roland Berger, prin implementarea acestei directive, România ar putea pierde pânã la 200 de milioane de euro anual. Un alt impact negativ enunþat de Roland Berger este reducerea locurilor de muncã din domeniu, estimarea pentru România fiind o scãdere cu circa 19.000 de posturi. În prezent, în domeniu lucreazã aproximativ 61.000 de oameni, din care 18.000 în producþie ºi 43.000 în vânzãri angro, distribuþie ºi retail.

Începând din acest an ar trebui sã intre în vigoare o serie de norme europene foarte stricte legate de aditivii ºi aromele folosite pentru prelucrarea tutunului Barley – soiul de tutun cultivat cel mai mult în cele 13 þãri europene cultivatoare de tutun, printre care se numãrã ºi România. Pe plan naþional, producãtorii agricoli au renunþat treptat la cultivarea tutunului, dupã închiderea, pe rând, a marilor fabrici de tutun din subordinea Societãþii Naþionale a Tutunului Românesc, privatizatã în 2003. Închiderea Fabricii de Þigarete Timiºoara a fãcut ca ºi în Timiº producãtorii sã renunþe la aceastã culturã, deºi era una dintre cele mai profitabile din judeþ. Fiind o plantã nepretenþioasã ºi care asigura producþii mari, din 1992, când în Timiº se cultivau 24 de tone de tutun, s-a ajuns, în 1998, la o producþie

de peste 900 de tone. Dupã care, din cauza închiderii fabricii timiºorene, tutunul nu a mai fost cultivat deloc. „Dupã ce s-a închis Fabrica de Þigarete Timiºoara s-a ales praful de aceastã culturã în Timiº, deºi era una foarte profitabilã”, susþine timiºoreanca Nina Gãvan, fost lider de sindicat al Fabricii de Þigarete Timiºoara. Reprezentanþii Direcþiei Judeþene Agricole Timiº spun cã abia în ultimii doi ani a reînceput cultivarea de tutun în Timiº, pe suprafeþe relativ mici, beneficiarul producþiei fiind o fabricã din Ungaria. „Firma din Ungaria aduce sãmânþã ºi tot ea colecteazã producþia obþinutã de pe o suprafaþã de aproximativ 28 de hectare cultivate cu tutun în judeþ. Pe vremuri se cultivau mii de hectare în judeþ, cu soiuri precum Barley sau Kent”, spune inginerul Viorel Solomie, din cadrul Direcþiei Agricole.


intersecþii

30 ianuarie - 2 februarie 2014

11

Starea ºantierelor din Timiºoara, analizatã în termeni optimiºti de primar l

În ciuda numeroaselor decalãri ale lucrãrilor de pânã acum

Mesajul pe care primarul Timiºoarei îl transmite în legãturã cu starea ºantierelor oraºului este optimist. Asta, chiar dacã au fost înregistrate numeroase decalãri ale lucrãrilor de pe multe dintre ºantiere. El aprecia recent cã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo evolueazã favorabil, dupã redeschiderea circulaþiei pe una dintre axe, iar pe strada Vãcãrescu sunt ºanse sã fie redeschisã circulaþia pânã la finalul anului. Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, se aratã mulþumit de felul în care evolueazã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo, dupã redeschiderea circulaþiei pentru autovehicule pe axa sud - nord. „Funcþioneazã foarte bine intersecþia Michelangelo aºa, cu traficul parþial deschis pe axa sud - nord, ºi se simte în oraº faptul cã am deschis aceastã nouã trecere peste Bega, care, de ºase - ºapte luni, nu a mai putut fi utilizatã”. În plus, spunea primarul, se procedeazã la dislocarea pãmântului deja acumulat pe ºantier, înainte sã se treacã la deschiderea unui nou front de sãpare în altã parte a ºantierului. Ritmul în care s-au desfãºurat

Istoria celui mai mare ºantier din Timiºoara Lucrãrile pe ºantierul Michelangelo au fost demarate la jumãtatea lunii aprilie 2013, documentaþia tehnicã fiind primitã moºtenire de la administraþia Gheorghe Ciuhandu. Proiectul vizeazã realizarea unui pasaj subteran, ºi asta în pofida opiniilor

Foto TIMPOLIS

ligia.hutu@timpolis.ro

lucrãrile pe ºantierul Michelangelo a generat numeroase controverse legate de nerespectarea promisiunilor iniþiale ale primarului, privind redeschiderea circulaþiei pe axa sud - nord. La închiderea circulaþiei pentru autovehicule, la începutul verii trecute, edilul dãdea asigurãri cã traficul va fi redeschis în 15 septembrie 2013, o datã cu reînceperea ºcolii. Ulterior, mai multe estimãri ale primarului, legate de redeschiderea traficului, au fost invalidate, termenele asumate neputând fi respectate. Traficul în zonã a fost redeschis, pe axa sud - nord, exclusiv pentru autovehicule, abia la finalul anului trecut. În prezent, în zonã se poate circula pe Podul Michelangelo, dinspre Hotel Continental, spre strada Cluj, ºi dinspre Aleea Sportivilor sprePodul Michelangelo.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, se aratã mulþumit de felul în care evolueazã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo critice exprimate de unii dintre consilierii locali care au apreciat cã un pasaj suprateran ar fi implicat costuri de douã ori mai mici. În mai 2012, cu puþinã vreme înaintea alegerilor locale, fostul primar, Gheorghe Ciuhandu, pusese piatra de temelie, dând semnalul cã lucrãrile ar putea începe. Demararea acestora, însã, a generat controverse. Unele dintre ele s-au legat de asumarea pater-

nitãþii proiectului. Consilierul local P.D.L. Ovidiu Ciuhandu i-a atribuit-o fostului primar, de a cãrui echipã se leagã atât conceperea proiectului, cât ºi identificarea surselor de finanþare necesare materializãrii lui. Un alt subiect de nemulþumire a fost legat de disconfortul generat de restricþiile ºi devierile de trafic pe care lucrãrile desfãºurate pe ºantier le-au impus, într-o zonã din oraº excesiv de

aglomeratã, mai cu seamã pe intervalele orare de vârf. În contextul acestor discuþii, fostul arhitect-ºef al oraºului, Radu Radoslav, declara cã proiectul aferent pasajului Michelangelo ar fi plecat de la început de la o idee greºitã, întrucât în toate marile oraºe se cautã soluþii pentru scoaterea circulaþiei din zona centralã, în vreme ce, prin proiecte de genul celui legat de pasajul Michelangelo, se obþine exact efectul contrar, adicã concentrarea traficului rutier în zona centralã. Conform specificaþiilor tehnice incluse în proiect, pasajul subteran care va lega bulevardul Vasile Pârvan de strada Corneliu Coposu va avea o lungime de 583 de metri, dintre care mai mult de 100 de metri va fi zonã acoperitã. Lucrãrile au inclus ºi reabilitarea Podului Michelangelo, extinderea circulaþiei în zonã la patru benzi, amenajarea de piste de biciclete ºi amenajarea trotuarelor. De lucrãri se ocupã firma CCCF – Drumuri ºi Poduri Timiºoara, care a câºtigat licitaþia organizatã în primãvara acestui an. Ordinul de începere a lucrãrilor a fost dat în 8 aprilie, iar termenul complet de execuþie asumat de Municipalitate este de 16 luni.

Proiectul Iosefin, un alt ºantier, aceleaºi probleme în respectarea termenelor asumate tea a doua dinspre Bega. Eu am cerut firmei care realizeazã proiectul sã facã tot posibilul sã toarne stratul acela suport în toata piaþa pânã la lãsarea zãpezii. Ar fi extraordinar sã se finalizeze”, afirma, recent, primarul, care a precizat cã trotuarul este complet realizat, la fel, pista de biciclete pe porþiunea de vizavi de piaþã, urmând ca aceasta sã fie finalizatã ºi în porþiunea din faþã a pieþei ºi în dreptul terenului viran adiacent. Referindu-se la depãºirea termenului asumat iniþial pentru reluarea circulaþiei, consilierul local P.D.L. ªtefan Sandu a reclamat faptul cã toate aceste întârzieri au consecinþe nefaste asupra activitãþii comercianþilor din Piaþa Iosefin. La rândul lor, reprezentanþii firmei Confort – cea care executã lucra-

rea în zonã – spuneau cã, deºi termenul de predare al lucrãrii este sfârºitul lunii noiembrie, ºantierul va mai dura câteva luni, din cauza unor probleme de proiectare. Georgicã Cornu, proprietarul firmei Confort, declara, în octombrie, cã, potrivit propriilor estimãri, termenul de predare asumat pentru sfârºitul lunii noiembrie va fi depãºit. Omul de afaceri motiva aceastã întârziere prin faptul cã au intervenit probleme ce þin de proiectul de execuþie. ªantierul de pe strada Iancu Vãcãrescu, pe tronsonul dintre bulevardul Regele Carol I ºi splaiul Tudor Vladimirescu, a început la sfârºitul lunii mai 2013. Lucrãrile constau în reabilitarea carosabilului ºi în refacerea infrastructurii de apã ºi canalizare, inclusiv

Foto TIMPOLIS

Referitor la starea ºantierului din zona Pieþei Iosefin, primarul Nicolae Robu s-a arãtat, de asemenea, optimist, deºi termenul asumat iniþial fusese finalul lunii noiembrie 2013. Edilul spunea cã dacã timpul se va dovedi favorabil, în primãvarã se va turna ultimul strat de asfalt. Nicolae Robu declara cã, la o recentã verificare a stadiului lucrãrilor pe ºantier, muncitorii turnau primele straturi de asfalt pe strada Iancu Vãcãrescu, pe porþiunea ce leagã bulevardul Regele Carol I de splaiul Tudor Vladimirescu, în zona Pieþei Iosefin. Pentru acest proiect, realizat cu finanþare europeanã, termenul limitã este primãvara anului viitor. “Pânã în dreptul clãdirii pieþei era deja turnat bitum, acel strat suport numit binder, ºi se pietruia de zor ºi par-

ªantierul din Piaþa Iosefin va mai dura câteva luni iluminatul public ºi telecomunicaþiile. Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste opt milioane de lei, ºase milioane

de lei reprezentând fonduri europene, iar restul co-finanþare de la bugetul local.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

4

NUME................................PRENUME.......................... ADRESA:STR................................................................ NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP......... TEL:.............................................................................. LOCALITATEA.............................................................. Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 19 februarie 2014, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 20 februarie 2014.

de 23 de ani un reper al cetãþii


12

special

30 ianuarie - 2 februarie 2014

Un nou punct de frontierã s-ar putea deschide în acest an la graniþa cu Serbia l Surse din sistem spun cã e nevoie, însã, de investiþii masive în infrastructurã

Lider sindical: “La frontierã s-au construit niºte mastodonþi. O bunã parte sunt acum clãdiri pãrãsite”

Se vorbeºte despre iminenta deschidere a cel puþin unui punct de trecere a frontierei în Timiº Despre deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei în Timiº s-a tot vorbit în ultimii trei patru ani, fãrã sã se realizeze nimic concret. Acum sunt reluate discuþiile în condiþiile în care surse administrative vorbesc despre iminenta deschidere a cel puþin unui punct de trecere a frontierei în acest în judeþ, chiar dacã locaþia nu e stabilitã ºi voci din sistemul vamal susþin cã ar fi nevoie de investiþii masive în infrastructurã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Discuþii între M.A.I. ºi Consiliul Judeþean Posibilitatea deschiderii în viitorul apropiat a unui nou punct de trecere a frontierei în Timiº a fost subiectul unor discuþii purtate între reprezentanþii Ministerului Afacerilor Interne ºi cei ai Consiliului Judeþean Timiº, în ultimele luni. Concluziile rezultate sugereazã cã se impune deschiderea a cel puþin unui nou punct, deºi încã nu s-a stabilit dacã este vorba despre Foeni, Comloºu Mare sau Valcani. “E vorba de deschiderea permanentã a acestor puncte. Noi suntem deja în Uniunea Europeanã, iar ei, sârbii, probabil vor intra în cinci ani. Ba mai mult, noi vom intra, sper, cât mai repede în Spaþiul Schengen. Noi o sã fim ultima frontierã cu Serbia, la fel cum va fi ºi Ungaria. Asta înseamnã cã regulile de securitate ºi tehnologia aferentã trebuie sã fie la cel mai înalt nivel. Trebuie evitatã contrabanda sau alte efecte nedorite”, spune vicepreºedintele C.J.Timiº, Marian Vasile. Acesta declarã, însã, cã nu i se pare justificatã deschiderea punctului de la Foeni, având în vedere cã e apropiat de Vama Moraviþa, iar punctul de la Foeni nu are o infrastructurã la fel de bunã în momentul de faþã, ca ºi celelalte douã puncte de la Lunga- Comloºu Mare ºi Valcani. “Valcani este la capãtul extrem al graniþei, ceea ce poate ar face sens ºi eu cred cã vama de la punctul de trecere de la Valcani ar fi cea mai potrivitã ºi ar trebui deschisã prima. Avem un drum judeþean care e practi-

cabil, dar trebuie reabilitat, care duce din satul Valcani pânã la graniþã – aproximativ doi kilometri. Existã o clãdire în punctul respectiv, într-o stare foarte bunã, deþinutã de M.A.I.”, a mai precizat reprezentantul C.J.T. Cert este cã, deocamdatã, nu au venit de la Bucureºti, de la Direcþia Generalã a Vãmilor, niciun fel de dispoziþii oficiale legate de aceastã deschidere. “Nu se ºtie nimic sigur deocamdatã, ºi nu au venit niciun fel de adrese oficiale în acest sens”, afirmã Nicolae Stoican, director executiv adjunct al D.R.A.O.V. Timiºoara. Liderul Sindicatului Lucrãtorilor Vamali din Regionala Timiºoara, Gheorghe Paraschiv, susþine, la rândul sãu, cã nu au venit niciun fel de semnale oficiale legate de intenþia deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei la graniþa cu Serbia, în acest an, ºi cã personalul vamal este oricum destul de puþin numeros ºi la punctele vamale existente, fiind greu de apreciat de unde se va mai aloca personal pentru noul punct de trecere a frontierei deschis în Timiº. “Se vorbeºte, într-adevãr, neoficial, despre Foeni, Comloºu Mare sau Valcani. Nu am vãzut încã nimic oficial pe aceastã temã, ºi este clar cã va fi nevoie, pentru deschidere, de investiþii consistente în infrastructurã. Trebuie reabilitate sau refãcute drumurile, în primul rând. În aceste zone au funcþionat punct de mic trafic, ºi clãdirile nu sunt corespunzãtoare pentru un birou vamal, sunt mai mult niºte tonete”,mai spune liderul sindical.

Foeni, primul pe listã acum câþiva ani Deºi se vorbeºte de mult timp despre crearea de noi puncte de frontierã în Timiº, la graniþa cu Serbia, autoritãþile centrale au pãrut mai degrabã preocupate de deschiderea de noi astfel de puncte la graniþa cu Bulgaria, la Dobromir ºi Lipniþa, în judeþul Constanþa. În plus, existã incertitudini legate de investiþiile presupuse de crearea de noi puncte de frontierã în Timiº, la frontiera cu Serbia, mai ales în contextul intrãrii României în Spaþiul Schen-

de 23 de ani un reper al cetãþii

gen. Înfiinþarea acestora ar presupune investiþii majore în zonã pentru conformarea la standardele cerute de oficialii europeni. Cert este cã în urmã cu câþiva ani era în cãrþi iminenta deschidere a unui punct de trecere a frontierei la Foeni. Aici a existat o situaþie tragic-comicã legatã de faptul cã, deºi nici nu s-a discutat vreo hotãrâre de guvern privind înfiinþarea Punctului Vamal Foeni, în 2009 ºi 2010, când magazinele dutyfree erau la apogeu, la Primãria Foeni au fost înregistrate zece solicitãri de acord de principiu pentru înfiinþare de magazine duty-free. Noul obiectiv era cu atât mai interesant, cu cât zona este izolatã, în câmp, la câþiva kilometri depãrtare faþã de casele localnicilor. Distanþa pânã la viitorul punct de frontierã era de 4,5 kilometri. În privinþa demersurilor concrete legate de înfiinþarea punctului, reprezentanþii Primãriei Foeni spun cã aºteaptã o hotãrâre de guvern. Însã ºi aici ar trebui fãcute investiþii importante pentru bifarea tuturor cerinþelor Schengen. În punct existã o clãdire care e destul de veche, din 1969, ºi care a fost întreþinutã, fiind consolidatã dupã ce a fost afectatã de inundaþiile din anul 2005. Însã, în varianta deschiderii punctului vamal permanent, vor trebui fãcut investiþii semnificative. Totuºi, un aspect pozitiv e legat de faptul cã la Foeni au fost finalizate lucrãrile proiectului “Reabilitarea infrastructurii rutiere a D.J. 593 Foeni Giulvãz - Peciu Nou - Foeni - secþiune punct vamal, pe sectorul cuprins între km 31+500 ºi 35+900, în lungime de 4,4 km” , proiect finanþat de U.E. prin Programul de Vecinãtate România Serbia 2004 - 2006. Lucrãrile au costat peste 700.000 de euro, iar încã de când au acordat aceastã finanþare, reprezentanþii U.E. susþineau cã încurajeazã “conectarea infrastructuralã între cele douã þãri ºi reducerea distanþelor dintre localitãþile puternic dezvoltate din zona transfrontalierã, aflate de o parte ºi de alta a graniþei, în zona Timiºoara ºi Zrenjanin”. ªi acordarea acestei finanþãri e un semn cã reprezentanþii U.E. analizeazã cu seriozitate posibilitatea integrãrii Serbiei în spaþiul comunitar.

ªi tocmai în varianta acestei integrãri, care ar putea avea loc în urmãtorii ani, existã rezerve în sistem legate de oportunitatea unor investiþii în zonã. Având experienþa investiþiilor mari fãcute în zona Cenad, unii reprezentanþi ai Direcþiei Regionale pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara au reþineri legate de finanþarea unor puncte vamale noi, în regim permanent, care ar putea deveni inutile odatã cu integrarea Serbiei în spaþiul comunitar: “S-ar putea ca, pânã ridicãm clãdirile Vãmii ºi Poliþiei de Frontierã, pânã le finalizãm, Serbia sã adere deja la spaþiul comunitar. ªi atunci, s-ar constata cã investiþiile fãcute în imobile ºi infrastructurã sunt inutile”. Liderul sindical Gheorghe Paraschiv susþine cã existã o experienþã pãguboasã în acest sens. Cã, în loc sã se facã investiþii în infrastructurã la punctele de trecere a frontierei cu Serbia, în 2003 - 2004 s-a investit masiv în clãdiri de la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria. “Astfel, s-au construit niºte mastodonþi, din care o bunã parte sunt acum clãdiri

pãrãsite, cade faianþa din ele ºi se furã tot ce se poate fura, de la geamuri pânã la chiuvete. ªi nu vorbesc doar de Cenad. La fel e situaþia ºi la Nãdlac sau Borº”, mai spune Gheorghe Paraschiv. Cei cu vechime în administraþia timiºeanã îºi aduc aminte ºi acum cu cât sârg se zbãteau, la începutul anului 2004, autoritãþile locale sã termine ºi sã inaugureze sediul Vãmii Cenad pânã la alegerile locale, pentru a fi o bilã albã în plus pe agenda electoralã. De departe, cea mai surescitatã de ritmul în care lucrau constructorii era o parte din fosta conducere P.S.D. a C.J. Timiº, despre care presa chiar relata cã, în una din vizitele de lucru din zonã, recomandase sã se “punã biciul pe constructori”. În cele din urmã noul sediu al Vãmii Cenad – o investiþie de 1,39 de milioane de euro – a fost inaugurat pe 3 iunie 2004. Artizanii acestui proiect au dat dovadã de o “mare viziune”, ctitoria lor durând, pentru scopul pentru care era construitã, aproximativ trei ani.

Beba Veche, ultima pe listã Din lista celor trei nominalizãri recente de candidaturi la statutul de nou punct de trecere a frontierei permanent lipseºte Beba Veche. Deºi a existat în ultimii ani promovare la nivel parlamentar ºi guvernamental a acestui proiect, militându-se pentru deschiderea cât mai rapidã a unui punct permanent de trecere a frontierei, lucrurile nu au fãcut progrese notabile. În acest caz argumentele aduse de susþinãtorii deschiderii punctului vamal permanent pleacã de la celebrul Triplex Confinium ºi de la valoarea-simbol a unui astfel de punct de trecere, unde se întâlnesc graniþele României, Serbiei ºi Ungariei, în cel mai vestic punct al României. O altã argumentaþie legatã de necesitatea înfiinþãrii unui punct permanent de trecere a frontierei la Beba Veche este legatã de faptul cã aici

s-a fãcut deja studiu de fezabilitate privind înfiinþarea unui parc industrial, Parcul Industrial Triplex Confinium Beba Veche, proiect la care colaboreazã ºi România, ºi Ungaria, ºi Serbia. Acesta este gândit a fi realizat pe o suprafaþã de peste 100 de hectare, urmând sã gãzduiascã mai mult de o sutã de firme. În contextul înfiinþãrii Parcului industrial de la Beba Veche, la care colaboreazã cele trei state, un punct de trecere a frontierei ar ajuta la mobilitatea în zonã a forþei de muncã necesare firmelor care vor avea puncte de lucru în parcul industrial. Însã, în ciuda lobby-ului fãcut, lucrurile nu s-au miºcat prea mult, deºi, pânã în viitorul punct ar fi un drum care ar trebui asfaltat pe o porþiune de 1,85 de kilometri. Deci, nu ar necesita un efort sau o investiþie foarte mare.


crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

30 ianuarie - 2 februarie 2014

13

Alune de Timiº pentru celebrul producãtor de ciocolatã Ferrero Rocher l În Banat este cea mai mare plantaþie de aluni din vestul Europei Timiºul ºi-ar putea câºtiga un loc important pe harta est-europeanã a pomiculturii, datoritã ideii unor investitori italieni care au înfiinþat aici una dintre cele mai mari plantaþii de alun din aceastã zonã a continentului. Un lucru foarte bun e cã încearcã ºi cooptarea unor fermieri locali în afacere, care s-a dovedit a fi una profitabilã ºi de viitor, ºi poate reprezenta o ºansã de relansare pentru agricultura judeþului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Alunului îi prieºte clima din vestul þãrii Un grup de investitori din Italia au investit într-una dintre ideile care ar putea duce la revitalizarea sectorului agricol în Timiº. Este vorba de cultura de alun care, din câte se pare, s-a adaptat foarte bine climei din zona colinarã a judeþului. Aºa s-a nãscut, în Timiº, una dintre cele mai mari plantaþii de alun din estul Europei. În prezent sunt aproape 1.000 de hectare cultivate, distribuite pe o zonã care include localitãþile Hitiaº (unde sunt plantate 330 de hectare), Secaº (270 de hectare), Coºari - Brestovãþ (250 de hectare) ºi, mai nou, Ghizela. Pentru tot ce s-a plantat în Timiº existã contracte cu Ferrero Rocher, celebrul producãtor de ciocolatã care, pe viitor, ar putea fi convins sã înfiinþeze în Timiº ºi fabrici pentru fabricarea unor creme ºi uleiuri alimentare pe bazã de alune. În plus, planurile de extindere ale acestei plantaþii nu neglijeazã fermierii locali. Astfel, oamenii din zona colinarã ar putea fi ajutaþi de investitorii italieni sã îºi facã propriile plantaþii: li s-ar da puieþii, ar fi învãþaþi cum sã-i întreþinã, iar la recoltare, grupul italian ar cumpãra întreaga producþie. Având în vedere cã, la un hectar se pot obþine între 1,5 ºi 2 tone de alune, ar fi una dintre cele mai viabile ºi profitabile culturi din judeþ.

Un lucru cu adevãrat bun pentru economia judeþului ar fi ca Ferrero Rocher sã deschidã o fabricã de ciocolatã în Timiº, mai ales cã dupã ce fosta fabricã de ciocolatã din Timiºoara, Kandia, ºi-a închis porþile, în zonã nu a mai apãrut niciun alt investitor care sã fabrice ciocolatã. Potrivit fostului director al Direcþiei pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã Timiº, consilierul judeþean Tiberiu Lelescu, cultura de alun din Timiº, de o mie de hectare, este cea mai mare din sud-estul Europei. “Este clar cã este cea mai mare livadã de acest gen din aceastã zonã a continentului, fiind vorba de peste 1.000 de hectare în zona colinarã a judeþului, mai precis în dealurile Lipovei. Plantaþiile se întind pânã la Brestovãþ ºi deja, în destule zone, s-a intrat bine de tot pe producþie, fiind arbuºti care produc cantitãþi mari de alune, dupã cinci – ºase ani de la plantare. Din câte se pare, ºi suprafaþa, ºi solul ºi clima din judeþ îi priesc alunului, iar acest lucru l-au intuit investitorii italieni dupã ce au realizat un studiu pedologic la nivelul judeþului”, declarã Tiberiu Lelescu.

Fostul director al D.A.D.R. Timiº mai spune cã alunul nu este foarte pretenþios ºi, din câte se pare, asigurã venituri destul de mari cultivatorilor, dar afirmã el, suprafaþa trebuie îngrãditã, pentru a împiedica accesul mistreþilor, care sunt mari consumatori de alune. “Eu consider cã este un proiect de viitor, o ºansã pentru agricultura judeþului, ºi ar fi extraordinar dacã s-ar reuºi sã se realizeze aici ºi o fabricã de ciocolatã, sã nu exportãm doar alunele, ci sã se realizeze produsul finit. Oricum, ºi în prezent, din câte ºtiu, sunt perioade când pe aceste plantaþii lucreazã ºi peste 50 de oameni, care sunt bine plãtiþi”, mai spune Tiberiu Lelescu.

O culturã mai profitabilã decât cea de viþã de vie Comercializarea alunelor de pãdure poate aduce profituri însemnate, pe piaþa internaþionalã acestea vânzându-se cu trei pânã la ºapte euro pe kilogram, în coajã, iar cele decojite pot ajunge pânã la 24 de euro pe kilogram. Uleiul

din alune de pãdure variazã între 46 ºi 79 de dolari pe kilogram ºi ajunge pânã la 131 - 168 de dolari pe kilogram. În plus, alunul rezistã la secetã ºi ar fi o variantã eficientã pentru revitalizarea agriculturii timiºene, þinând cont cã nu necesitã investiþii costisitoare în sisteme de irigaþii. În prezent, se considerã cã o astfel de culturã, în zona colinarã, este mult mai potrivitã specificului local decât clasica viþã de vie. Înfiinþarea culturii de aluni presupune o investiþie între 3.000 ºi 6.000 de euro pe hectare, iar preþul pentru înfiinþarea culturii de viþã de vie este de 20.000 - 23.000 de euro pe hectar. Cultura de alun poate dura între 40 ºi 50 ani, iar costurile de întreþinere sunt minime. În cazul culturii de viþã de vie, costurile de întreþinere în primii trei ani sunt de cca 2.100 de euro pe an. De asemenea, rentabilitatea este mai mare decât în cazul oricãrei culturi tradiþionale. Astfel, fiecare alun produce între 7,5 - 15 kilograme de alune, adicã 7.000 – 8.000 de kilograme pe hectare (þinând cont cã se cultivã circa 700 - 1.000 de aluni pe hectar).

“Alunul e o plantaþie de viitor pentru Timiº, la fel ca nucul. Din câte ºtiu, în ambele variante nu este vorba despre plantaþii pretenþioase, iar în cazul alunului, valoarea culturii poate creºte semnificativ dacã este combinat cu trufele”. Valeriu Tabãrã, fost ministru al Agriculturii

“Este un proiect de viitor ºi ar fi extraordinar dacã s-ar reuºi sã se realizeze aici ºi o fabricã de ciocolatã, sã nu exportãm doar alunele, ci sã se realizeze produsul finit”. Tiberiu Lelescu, fost director Direcþia Agricolã Timiº

Alune ºi trufe, o combinaþie câºtigãtoare Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, spune cã alunul s-a adaptat foarte bine condiþiilor climatice ºi de sol din Timiº ºi cã valoarea producþiei poate creºte prin combinarea cu o altã delicatesã. “Cred cã alunul e o plantaþie de viitor pentru Timiº, la fel cum este ºi nucul. Din câte ºtiu, în ambele variante nu este vorba despre plantaþii pretenþioase, iar în cazul alunului, valoarea culturii poate creºte semnificativ dacã este combinat cu trufele”, precizeazã Valeriu Tabãrã. Dacã în Timiº nu au existat preocupãri legate de culturile de trufe, pânã acum doi sau trei ani, acum au fost identificate mai multe zone unde ar putea fi cultivate. Existã interes din partea unor cultivatori timiºeni care vor sã

facã o culturã de alun combinat cu trufe. S-au purtat discuþii în acest sens, iar respectivii producãtori agricoli au cerut sprijinul Direcþiei Agricole Timiº, având nevoie de prospectãri pentru solurile calcaroase specifice culturii trufelor. Primii interesaþi de proiect sunt inginerii de la Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice – Staþiunea Timiºoara, instituþie specializatã în cercetarea ºi implementarea noilor tehnologii în sectorul forestier public ºi privat, în vederea asigurãrii gestionãrii durabile a pãdurilor româneºti. Inginerii de la I.C.A.S. Timiºoara au demarat de altfel, începând din 2012, un proiect de realizare a unei culturi experimentale de trufe în zona Banatului. Au optat pentru culturi de trufe cu alun, materia pri-

mã fiind importatã din Italia. Ca ºi locaþie pentru culturi a fost aleasã, deocamdatã, Moldova Nouã, unde existã un sol cu PH ridicat. În Caraº-Severin sunt culturi intensive de trufe, însã nu în mod natural. Însã se are în vedere identificarea unor zone propice culturilor de trufe ºi în Timiº. Prima culturã de trufe înfiinþatã la Moldova Nouã, pentru care s-au adus spori ºi puieþi de alun din Italia, s-a lovit de o problemã legatã de sol, care are un PH prea acid ºi au trebuit realizate ameliorãri. De aceea, ulterior, au fost luate în vizor ºi zone din Timiº unde s-ar putea amenaja astfel de culturi, combinate cu alun. Trufele sunt ciuperci comestibile care cresc în zonele de munte ºi de

deal, pe rãdãcina copacilor, în cuiburi, precum cartofii. Au un miros specific, foarte puternic, pentru care sunt foarte apreciate, fiind nelipsite din lista de meniuri a marilor restaurante din întreaga lume. Aroma acestui tip de ciupercã nobilã ºi deosebit de gustoasã este inconfundabilã. Datoritã gustului puternic, cel mult zece grame de trufe ajung pentru o singurã porþie. Pentru dezvoltarea acestor ciuperci cele mai potrivite sunt solurile cu PH-ul ridicat, cu stratul gros de humus, cu precãdere cele din pãdurile de stejari sau fagi bãtrâni, unde sunt puþine plante de adâncime, iar copacii se gãsesc la circa zece metri distanþã unul faþã de celãlalt, dar ºi culturile de aluni. Trufarii români fac comerþ cu tru-

fa neagrã ºi cu o trufa albã de varã, pe care o pot vinde pe piaþa externã cu pânã la 300 de euro kilogramul. Cea mai scumpã trufã comercializatã pe piaþa mondialã aparþine unui soi rar de trufã albã, al cãrei preþ poate ajunge la 4.000 de euro kilogramul. Dintre ciupercile care cresc sub pãmânt, trufa este cea mai preþioasã, deoarece se dezvoltã numai în anumite locuri care îndeplinesc o sumedenie de condiþii, atât ale solului, cât ºi condiþii climaterice speciale, iar pentru a le identifica este nevoie de porci ºi câini special dresaþi. Pentru cã sunt foarte rare ºi gustoase, trufele se numãrã printre cele mai scumpe ºi apreciate delicatese, motiv pentru care sunt cunoscute sub denumirea de „diamante negre”.

de 23 de ani un reper al cetãþii


14

30 ianuarie - 2 februarie 2014

special

Franþa nu renunþã la programele de reintegrare a romilor l Eºecul tentativelor din trecut nu pare sã descurajeze autoritãþile franceze În urmã cu ºase ani reprezentanþii Ambasadei Franþei veneau în Timiº pentru a vedea rezultatele programelor de reintegrare ale unor familii de romi repatriaþi, programe finanþate de statul francez ºi implementate în România prin intermediul unor O.N.G.-uri. Oficialii francezi constatau atunci cã de bunele intenþii ºi banii lor s-a ales praful ºi cã programul de transformare a unor familii de romi “reintegrate” în fermieri a fost un dezastru total ºi o risipã de fonduri publice. Neglijând aceste experienþe nefericite din trecut, statul francez este gata sã încerce din nou, pe alte coordonate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi bani, noi programe

Foto TIMPOLIS

Deºi programele de reintegrare a romilor repatriaþi, finanþate de autoritãþile franceze, s-au finalizat în marea lor majoritate, în vestul þãrii, cu un eºec lamentabil, existã intenþii de reluare a unor proiecte de acest gen. Sãptãmâna trecutã, oficiali din Ministerele Afacerilor Interne ºi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Francez pentru Imigraþie ºi Integrare modul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franþa ar urma sã se restabileascã în România. M.A.I. a precizat cã discuþiile au vizat ºi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adreseazã unui grup þintã de 80 de familii de cetãþeni români aparþinând minoritãþii romilor, domiciliaþi în judeþele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinþi ºi Timiº, care doresc sã revinã din Franþa. Aceste familii urmeazã sã beneficieze de un ajutor de reinserþie, pentru a pune în aplicare un proiect de reinserþie socialã ºi economicã. “În acelaºi context, oficialii au evocat buna colaborare avutã pânã în prezent ºi au exprimat determinarea autoritãþilor din România ºi Franþa de a continua acþiunile întreprinse în vederea incluziunii cetãþenilor români aparþinând minoritãþii ro-

Fostul ambasador al Franþei, E.S. Henri Paul, rãmãsese surprins cã în gospodãriile romilor care primiseserã bani de la Statul francez sã-ºi deschidã microferme nu a mai gãsit picior de animal...

milor. Totodatã, cele douã pãrþi au convenit încheierea unui protocol adiþional prin care sã fie extinsã sfera de aplicare a acordului-cadru ºi sã fie prelungitã durata acestuia, în contextul în care prezentul document ar urma sã expire în luna septembrie 2014”, susþin reprezentanþii M.A.I. care, probabil, au uitat de finalitatea tragic-comicã a acestor proiecte derulate în vetul þãrii, atunci când evocã buna colaborare avutã pânã în prezent. În legãturã cu aceastã nouã colaborare, Consiliul Judeþean Timiº ºi Departamentul francez Rhone au semnat sãptãmâna trecutã la Timiºoara, un protocol în vederea implementãrii programului de reinserþie în societate a familiilor de romi repatriaþi din Franþa. De aceastã datã, însã, persoanele vizate nu vor mai primi bani în mânã, ci se va încerca asigurarea, prin

intermediul unui O.N.G., a procedurilor de reinserþie. Nu este însã prima oarã când se discutã despre reinserþie în aceºti termeni. În urmã cu doi ani, România ºi Franþa semnau un protocol prin intermediul cãruia s-a decis retrimiterea înapoi în þara de origine a unui mare numãr de persoane de origine romã aflate în Franþa. Cei în cauzã primeau anumite sume de bani ºi se întorceau pe banii autoritãþilor franceze în þarã, promiþând cã vor rãmâne aici. Sistemul s-a dovedit a fi unul fãrã efecte pozitive. De aceea, se doreºte “o altã abordare, pe baza protocolului din 2012”, care sã se bazeze pe reintegrarea socialã a romilor în comunitatea de unde ei proveneau la origine. “Este un proiect pilot, prin intermediul cãruia 20 de familii de origine romã vor fi incluse în aceastã iniþiativã de reinserþie în

O nouã încercare, pe alte coordonate Conform unor surse din Prefectura Timiº, o parte din O.N.G.-urile care se ocupau de programele eºuate destinate romilor – de exemplu, de programul de repatriere voluntarã din Franþa ºi programul de reintegrare, prin transformarea romilor în fermieri – dovedeau o lipsã de organizare care avea un impact negativ asupra programelor în sine. Aceleaºi surse mai spun cã aceastã lipsã de interes ºi perseverenþã era dublatã ºi de faptul cã O.N.G.-urile respective nu erau dispuse sã munceascã prea mult pentru banii pe care îi luau, chestiune pe care au remarcat-o ºi unii oficiali francezi. Acum, însã, se sperã cã se va por-

ni pe alte principii, cu niºte parteneri mai serioºi, ºi cu soluþii mult mai adaptate specificului local ºi categoriilorþintã ale acestor proiecte de reinserþie. Fostul subprefect de Timiº, Marossy Zoltan, confirmã eºecul, dar spune cã acele programe au eºuat ºi pentru cã s-au acordat fonduri fãrã sã existe consultãri la nivel local, în teritoriu, ºi aceste consultãri au avut loc prea târziu, când s-a vãzut cã nu se obþine niciun rezultat. “Le-am spus încã de pe atunci reprezentanþilor Franþei veniþi sã analizeze aceste programe cã problema nu se rezolvã de pe o zi pe alta ºi cã soluþiile trebuia sã þinã cont de sistemul cultural ºi civic

de 23 de ani un reper al cetãþii

al acestei etnii, sistem împãmântenit de sute de ani”, mai spune fostul subprefect.

comunitatea localã. Implicate vor fi numeroase instituþii din judeþ, fie aflate în subordinea Prefecturii, fie în cea a Consiliului Judeþean”, spune prefectul Eugen Dogariu. “Sper sã avem o colaborare cât mai bunã cu partenerii francezi ºi sã reuºim reintegrarea în comunitatea noastrã a persoanelor de etnie romã repatriate. Le mulþumesc celor din Departamentul Rhone pentru interesul manifestat pentru acordul cu noi ºi sper din tot sufletul sã avem un succes cât mai mare”, a þinut sã declare ºi Titu Bojin, preºedintele C.J. Timiº, care a luat parte la semnarea protocolului.

Un proiect similar eºuat lamentabil Cert este cã un proiect identic s-a

încercat sã se implementeze în vestul þãrii încã de acum zece ani. Astfel, pe lângã primele de repatriere, pentru a-i face sã renunþe sã se mai întoarcã în Franþa, Statul francez le-a finanþat repatriaþilor romi, în ultimii ani, mici afaceri, cum ar fi înfiinþarea unor microferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumã de investiþie de pânã la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franþa prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Primirea Strãinilor ºi Migraþie, a fost iniþiat în 1999 ºi menþinut ºi dupã intrarea României în U.E. Lucrurile nu au decurs însã dupã cum se aºteptau francezii, iar banii investiþi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franþa imediat dupã ce au vândut ori sacrificat animalele. O situaþie de acest gen s-a întâmplat ºi în Timiº, în zona Cãrpiniº. Dupã ce au primit animalele, romii le-au sacrificat ºi le-au vândut, invocând faptul cã autoritãþile franceze nu le-au asigurat ºi hranã pentru creºterea lor. Situaþii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grãniceri ºi Checea. Pentru cã nu a existat un contract clar între beneficiarii mãsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traºi la rãspundere. Poate ºi de aceea acest program, dupã cum ne-au comunicat oficialii Ambasadei Franþei, a fost stopat: “Acest program a fost oprit din cauza lipsei unei implicãri directe a autoritãþilor române de la nivel central ºi local. Contrar unor convingeri ºi eºecurilor menþionate de cãtre mass-media, proiectele au ajutat multe familii sã se stabileascã în România, cu demnitate ºi sã se integreze în comunitatea localã prin ºcolarizarea copiilor, renovarea locuinþelor ºi adãugarea de valoare proiectelor demarate”. În opinia reprzentanþilor Ambasadei Franþei, aceste eforturi fãcute de Statul francez nu sunt suficiente, fãrã o implicare corespunzãtoare a autoritãþilor române de profil. “Prin angajamentul ºi mobilizarea autoritãþilor locale din România, a autoritãþilor centrale ºi a comunitãþilor franceze, precum ºi prin implementarea unor forme de cooperare descentralizatã sar putea ajunge la o abordare integratã, în special datoritã mobilizãrii de fonduri europene”, apreciazã oficialii ambasadei franceze.

Nemulþumiri ºi la nivel european Cert este cã, deºi sunt mulþi eurodeputaþi români care ºtiu foarte bine cum sunt cheltuiþi banii europeni alocaþi integrãrii romilor, nu de la ei, ci de la conducerea Consiliului Europei a venit anul trecut un prim semnal de alarmã în acest sens. Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, a declarat recent cã a convenit cu autoritãþile române ca banii disponibili pentru comunitatea romã sã fie folosiþi pentru obþinerea de rezultate practice în educarea copiilor, nu pentru discuþii în seminarii ºi O.N.G.-uri. În opinia sa, în ciuda alocãrii unor sume generoase, pe proiecte

europene, pentru ajutorarea ºi integrarea reprezentanþilor comunitãþii rrome, rezultatele concrete, în România, întârzie sã aparã. “Trebuie sã fim mai orientaþi spre rezultatele concrete, sã folosim mai bine fondurile disponibile. Se discutã prea mult, sunt prea multe conferinþe, prea multe O.N.G.-uri care trãiesc din aceste resurse ºi nu funcþioneazã în mod neapãrat spre beneficiul comunitãþilor de romi. Acum trebuie sã ne folosim de aceste resurse în modalitãþi mai practice, mai ales pentru copiii din familiile rome”, a afirmat Thorbjorn Jagland.


integrame

30 ianuarie - 2 februarie 2014

15

-Marie, uita-te pe geam, e un cal în curtea noastra! - Nu e cal Ioane, e vaca! - Pe geam, Marie, nu în oglinda! l Tatal este chemat la scoala: - Fiul dumneavoastra a desenat pe banca o musca, foarte reala, si mi-am zdrobit pumnul incercand sa o omor. - Ha! Sa ma fi vazut pe mine, cand am intrat in baie si vazand in cada un crocodil pictat, de frica, am iesit printr-o usa pictata … l O fetita vine acasa si îi spune mamei: - Un baiat de la mine din clasa mi-a zis azi sa ne jucam de-a doctorul… - Vai de mine! Si ce-ati facut? - M-a lasat sa astept o jumatate de ora pe culoar si apoi m-a trimis acasa când n-am avut sa-i dau spaga. l In fata portii Raiului, statea un popa si un sofer de autobuz. Vine Sfantu’ Petru si zice : - Tu, soferule, poti sa treci, iar tu, parinte, mai asteapta. Popa, indigat: - Cum asa? Sfinte Petre eu care mi-am inchinat toata viata bisericii? - Ei, si?…La tine in biserica, toata lumea dormea, iar la el in autobuz, toata lumea se ruga . . . l Un betiv se apropie de un taximetrist: - Domnule sunteti liber? - Da. - Hai sa dansam. l Un baiat mergea pe strada si gaseste un baston de politist mai încolo vede un politai si se duce si îl întreaba: -Nenea politist am gasit un baston, e al dumneavoastra? -Nu, în nici un caz, pe al meu l-am pierdut! l In multime, la intrarea intr-o manastire, se aude un strigat: - Fratilor, merg! Eu merg din nou pe picioarele mele! - Spune, cum s-a produs minunea? - Mi-au furat masina. l O femeie la vreo 30-33 ani, dupa ce si-a rezolvat treburile in capitala de judet voia sa ajunga acum acasa si nu mai avea bani. Se apropie de un taximetrist si ii spune: - Uite tre’ s-ajung si eu in Trescovenii de Sus, dar nu am bani. Cum ajungem acolo ne socotim noi. - Bine, las’ ca ne socotim noi pe drum!, zice taximetristul. Dupa vreo ora,…opreste taximetristul pe un camp,…ia o patura din portbagaj si o asterne pe iarba… Femeia ingrijorata ii zice: - Vai dar nu pot, sunt maritata, am acasa doi copii! - Si ce? Si eu sunt insurat, am femeie, am copii, dar am si 40 de iepuri de hranit, asa ca taci si rupe iarba!!! l Trei rusi si trei americani plecasera intr-o expeditie in Siberia. In prima zi o haita de lupi super flamanzi se apropie de oamenii nostrii. Unul din rusi spune: - Deorece ne aflam in tara mea pentru a salva echipa ma sacrific; si se arunca in mijlocul lupilor. Lupii cat da cat saturati pleaca. A doua zi aceiasi poveste; al doilea dintr-e rusi procedeaza la fel. Desigur ca si ultimul rus se sacrifica pentru echipa. A patra zi haita de lupi se reintoarce . Cei 3 americani ramasi discuta intre ei despre posibilitati; la care unul dintre ei : - Baieti, hai sa scoatem mitralierele alea

de 23 de ani un reper al cetãþii


16

30 ianuarie - 2 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2025