Page 1

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Apelul unor medici disperaþi melania.cincea@timpolis.ro

Î

ntr-o oglindire corectã a realitãþii, citatul din “Infernul” lui Dante Alighieri – “Voi ce intraþi, lãsaþi orice speranþã!” – ar putea sta pe frontispiciul multora dintre spitalele din România. Ceea ce se întâmplã acum în multe unitãþi spitaliceºti din þarã frizeazã absurdul ºi, în egalã mãsurã, provoacã spaime. Atitudinea autoritãþilor faþã de aceastã stare de fapt le transformã spaimele în angoase tuturor celor care ar trebui sã beneficieze de serviciile sistemului sanitar, celor care intrã într-un spital cu ultima speranþã pititã într-un colþ de suflet. inisterul Sãnãtãþii anunþã, zilele acestea, cã a declanºat o anchetã la Spitalul Judeþean de Urgenþã din Ploieºti, dupã ce în presa localã fusese publicatã o scrisoare atribuitã unui medic chirurg care acuzã lipsurile cu care se confruntã acest spital ºi, totodatã, dezinteresul autoritãþilor. E uºor de dedus cã ancheta nu-i va da dreptate. Începe, de altfel, sub auspicii care ridicã mari semne de întrebare: managerul spitalului coboarã pânã la a-l acuza pe acest om cã a fãcut afirmaþiile “într-o stare psihicã ºi fizicã nefavorabilã”. pisodul acesta aminteºte de unul petrecut în noiembrie 2010, la Timiºoara, când un medic de la Institutul de Boli Cardiovasculare lansa presei un apel disperat, similar cu al chirurgului Dan Oprea, din Ploieºti. “În poziþia de ºef de Secþie Chirurgie Cardiovascualã Timiºoara, nu pot continua activitatea chirurgicalã fãrã materiale asigurate de cãtre spital ºi nu pot cere pacienþilor un efort financiar pe care majoritatea dintre ei nu ºi-l permit, ºi asta în ciuda legii”, spunea, atunci, prof. dr. Marian Gaºpar, de la Institutul de Boli Cardiovasculare, dupã ce spitalul îºi întrerupsese activitatea chirurgicalã, inclusiv cea de urgenþã, din cauza lipsei materialelor necesare intervenþiilor chirurgicale. O situaþie þinutã, însã, sub tãcere, la vremea respectivã, atât de cãtre Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate, cât ºi de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi ieºitã la ivealã numai când, disperat de lipsa de reacþie ºi ante-factum, ºi post-factum a autoritãþilor, dr. Gaºpar sesiza mass-media. E de amintit doar cã un by-pass coronarian presupune din partea pacientului o cheltuialã de aproximativ 5.000 de euro. ªi, ca ºi când în þara salariului de 200 de euro, nu era suficientã aceastã situaþie absurdã, existã încã una: legea le interzice pacienþilor sã-ºi cumpere aceste materiale sanitare. În atare situaþie, ce-i rãmâne de fãcut unui medic angajat într-un spital desprins parcã din opera kafkianã? Sã continue sã opereze ºi sã accepte astfel de intervenþii chirurgicale? Sã ridice din umeri, nepãsãtor, în faþa bolnavilor pentru care mâine poate fi mult prea târziu? Sã decidã, în funcþie de venitul pacientului, cine poate sau cine are dreptul la o nouã zi? Sã încurajeze clandestinitatea pentru a salva vieþi? Sã aibã vieþi pe conºtiinþã? ituaþia aceasta, care se poate repeta oricând, la orice alt spital din þarã, este imaginea în oglindã a stãrii mai mult decât precare în care a ajuns sistemul de sãnãtate din România. Oficialii din Sãnãtate nu sunt, însã, deranjaþi de aceastã realitate, ci de demascarea ei.

M

Anul XXII Nr. 2009 28 noiembrie 1 decembrie 2013 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Parteneriatele fãrã profit ale C.J. Timiº, la primele “revelaþii”

Preºedintele C.J. Timiº, prezent la discursul premierului chinez, de la Palatul parlamentului Preºedinþii de Consilii Judeþene ºi primarii municipiilor reºedinþã de judeþ au fost invitaþi oficial sã asiste la discursul pe care l-a rostit, miercuri dupã-amiazã, în faþa plenului reunit al celor douã Camere ale Parlamentului, premierul chinez. Timiºul a fost reprezentat doar de preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin. Primarul Nicolae Robu nu a dat curs invitaþiei. pag.2

Timiºoara este încã ameninþatã cu întreruperea gazului

l Drumco, prima societate

Teoretic, în cazul în care Colterm acumuleazã noi datorii de valoare mari cãtre furnizorul de gaz Eon, se poate ajunge ºi în aceastã iarnã la o situaþie precum cea de acum trei ani, când timiºorenii abonaþi la sistemul centralizat de termoficare s-au trezit fãrã cãldurã ºi apã caldã. Clauza de întrerupere a furnizãrii este menþinutã ºi în varianta nouã a contractului dintre Colterm ºi Eon.

pe lista de verificãri

pag.3

Un consilier local acuzã violul legalizat al patrimoniului Timiºoarei

E

pag.6

Contractele de deszãpezire din vestul þãrii, atribuite din nou pe ultima sutã de metri La fel ca anul trecut, cu foarte multã întârziere s-a reuºit sã se atribuie contractele de deszãpezire pentru segmentele de autostrãzi ºi drumuri naþionale din vestul þãrii. Deºi responsabilii de achiziþii au promis cã în acest an procedurile de atribuire vor începe din timp, contractele de deszãpezire s-au încheiat cu câteva zile înainte de primele ninsori. Foto TIMPOLIS

S

Un aviz al Comisiei Naþionale a Monumentelor a tranºat soarta ecluzei din Piaþa 700. Documentul a stârnit, însã, nemulþumirea unui consilier local P.D.-L. care vorbeºte despre un “viol legalizat al patrimoniului Timiºoarei”. Catalogat a fi cu atât mai grav cu cât beneficiazã de acordul tacit al autoritãþilor ºi permite abuzul asupra unui vestigiu parte integrantã a zidului cetãþii Timiºoarei.

Primul parteneriat luat în vizor este cel cu societatea Drumco, la care C.J. Timiº a pierdut acþionariatul majoritar în 2003 Dupã ce, de ani buni, Consiliul Judeþean Timiº tot anunþa cã va renunþa la participarea ca acþionar în diverse societãþi comerciale de la care nu obþine profit, ºi se constituiau comisii de analizã ºi anchetã, dupã care nu se întâmpla nimic, de aceastã datã administraþia judeþeanã pare hotãrâtã sã analizeze situaþia afacerilor

sale. Concluzia la care a ajuns Comisia de analizã, în privinþa primului parteneriat luat în vizor, cel cu societatea Drumco, la care C.J. Timiº a pierdut acþionariatul majoritar în 2003, a fost: “C.J. Timiº nu a obþinut niciodatã beneficii din aceastã asociere”. pag. 4

pag.7

Cãminele de bãtrâni, uitate de Guvern O mostrã de descentralizare în cel mai pur stil românesc ºi un posibil indiciu a ceea ce ne aºteaptã în perioada urmãtoare este felul în care Guvernul a înþeles sã scape de rãspunderea finanþãrii cãminelor de bãtrâni. Aºa se face cã, acum, pe sfârºit de an, Consiliul Judeþean Timiº este nevoit sã majoreze sumele alocate iniþial pentru ca unitãþi precum Cãminul de bãtrâni din Lugoj sã poatã funcþiona mai departe în condiþii normale. pag. 13


2

social

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

Preºedintele C.J. Timiº, prezent la discursul premierului chinez, de la Palatul Parlamentului l Invitaþiile au fost lansate cãtre toþi ºefii de Consilii Judeþene ºi primarii reºedinþelor de judeþ Preºedinþii de Consilii Judeþene ºi primarii municipiilor reºedinþã de judeþ au fost invitaþi oficial sã asiste la discursul pe care l-a rostit, miercuri dupã-amiazã, în faþa plenului reunit al celor douã Camere ale Parlamentului, premierul chinez Li Keqiang. Timiºul a fost reprezentat doar de preºedintele Consiliului Judeþean, Titu Bojin. Primarul Nicolae Robu nu a dat curs invitaþiei. ligia.hutu@timpolis.ro

Discurs al premierului Chinei în faþa plenului reunit al celor douã Camere ale Parlamentului Miercuri dupã-amiazã, premierul chinez Li Keqiang a rostit un discurs

în faþa plenului reunit al celor douã Camere ale Parlamentului, ocazie cu care, potrivit Mediafax, preºedinþii de Consilii Judeþene ºi primarii municipiilor reºedinþã de judeþ au fost invitaþi sã participe la reuniunea de plen. 30 de preºedinþi de Consilii Judeþene ºi 29 de primari de municipiu reºedinþã de judeþ îºi confirmaserã prezenþa.

Primarul Nicolae Robu nu a dat curs invitaþiei Preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, a dat curs invitaþiei. L-am întrebat pe Titu Bojin care apreciazã cã sunt efectele dezbaterilor de la Forumul Economic ºi Comercial China-Europa Centralã ºi de Est care se pot reflecta în beneficii economice asupra Timiºului. Liderul C.J. Timiº ne-a declarat cã, deocamdatã, discuþiile s-au

purtat la nivel de Guvern ºi de ministere ºi cã urmeazã, în funcþie de interesul pe care investitorii îl vor manifesta faþã de un anumit gen de proiect sau domeniu, sã se stabileascã unitãþile administrativ-teritoriale care pot reprezenta o þintã pentru dezvoltarea de parteneriate. “Am participat la dezbaterile din cadrul Forumului Economic ºi la dezbaterile pe secþiuni, pe diferite capitole ºi direcþii. S-a vorbit despre mai multe domenii, printre care sectorul I.M.M.-urilor, Industrie, Agriculturã, Turism. Timiºul a fost bine reprezentat atât la nivel oficial, cât ºi de cãtre investitori care s-au dovedit interesaþi”, mai spune Titu Bojin. Alina Sabou, reprezentantul Biroului de Presã al P.N.L. Timiº, ne-a declarat cã primarul Nicolae Robu nu a participat la ºedinþa plenului reunit de miercuri dupã-amiazã. Premierul chinez ºi-a încheiat miercuri vizita de trei zile la Bucureºti – prima vizitã în România a unui prim-mi-

nistru al Chinei, dupã 19 ani. Cu acest prilej, la Palatul Parlamentului, a avut loc a treia ediþie a Forumului Economic ºi Comercial China-Europa Centralã ºi de Est. Prima ediþie a acestei reuniuni

s-a desfãºurat la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua, la Varºovia, în 2012, când România a fost reprezentatã de premierul de atunci, Mihai-Rãzvan Ungureanu.

Alte douã localitãþi din Timiº, puse de Guvern la dispoziþia exploratorilor dupã zãcãminte ale subsolului l

Primarii din Biled ºi Periam se opun deciziei ºi vor consultãri cu cetãþenii

Prima etapã a lucrãrilor – 60 de milioane de euro, pe cheltuiala Gazprom Neft Serbia

Dupã ce ºi-a dat acordul faþã de concesiunea pentru explorare ºi exploatare de gaze de ºist în Buziaº, acum, Guvernul Ponta a dat aviz favorabil activitãþilor de explorare, dezvoltare ºi exploatare la Biled ºi Periam. Primarii celor douã localitãþi nu au fost încã înºtiinþaþi oficial, dar spun cã, fãrã consultarea prealabilã a cetãþenilor, orice demers de prospectare pe teritoriul localitãþilor pe care le gospodãresc este ilegal. ligia.hutu@timpolis.ro

Autoritãþile locale, neînºtiinþate oficial Alte douã comune din Timiº se adaugã listei localitãþilor în care exploratorii dupã zãcãminte naturale îºi vor demara prospecþiunile. Asta, dupã anunþul legat de încheierea unor noi acorduri de concesiune care sã permitã activitãþi de explorare-dezvoltareexploatare, acorduri încheiate între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi compania East West Petroleum Corp. A fost, astfel, readus în discuþie subiectul fierbinte al explorãrii ºi exploatãrii potenþiale de resurse ale subsolului în localitãþi din judeþele Timiº – Biled ºi Periam – ºi Bihor – Bãile Felix. Biled ºi Periam nu sunt, însã, singurele localitãþi din Timiº unde s-a dat verde la prospecþiuni. În aceastã situaþie mai sunt localitãþile Dudeºtii Noi, Becicherecu Mic, Cãrpiniº, Checea, Sãcãlaz, Bogda, Cenei, Uivar, Giulvãz, Sânmihaiu Român, Parþa, Giroc, ªag, Sânandrei, Pãdureni, Peciu Nou ºi Jebel, aflate în vizorul australienilor

de la ADX Energy, care au anunþat recent demararea unor prospecþiuni. Buziaºul se aflã încã în centrul unor discuþii nesoluþionate legate de exploatarea gazelor de ºist. Decizia a fost contestatã de primarul Alger Ilaº, care a trimis Guvernului un memoriu privind dezacordul referitor la exploatarea de gaze de ºist în staþiune.

Primarii intenþioneazã sã convoce consultãri populare Primarii din Biled ºi Periam nu au aflat încã nimic oficial, dar spun cã, fãrã consultarea prealabilã a cetãþenilor, orice demers de prospectare pe teritoriul localitãþilor pe care le gospodãresc este ilegal. Aceºtia mai spun,

de 23 de ani un reper al cetãþii

însã, cã informaþia nu i-a luat prin surprindere, dar cã nu au cunoºtinþã de iminenþa aplicãrii unor astfel de hotãrâri care sã le permitã reprezentanþilor companiei East West Petroleum Corp demararea activitãþilor de explorare. Primarul interimar al localitãþii Biled, David Felician Cristian, afirmã cã nu are nicio informaþie oficialã referitoare la recentul anunþ al Guvernului ºi cã nu se poate vorbi despre demararea unor activitãþi de prospectare pe raza comunei fãrã a se organiza o consultare cu cetãþenii ºi fãrã a se aduce în discuþie subiectul în Consiliul Local. La rândul sãu, primarul din Periam, Cornel Dumitraº, declarã cã orice demers de prospectare demarat înaintea unei consultãri populare este ilegal ºi situat în afara oricãrei logici ºi cã nu are cunoºtinþã despre încheierea unor acorduri de principiu

care sã îi legitimeze pe reprezentanþii companiei sã demareze lucrãri de explorare pe raza localitãþii. Cornel Dumitraº mai spune cã, în urmã cu câþiva ani, au venit în localitate persoane care s-au recomandat a fi reprezentanþi ai unor companii interesate de exploatarea de þiþei ºi petrol. El acuzã lipsa de informare ºi de transparenþã referitoare la acest gen de subiecte care se face, în parte, responsabilã de reacþiile oamenilor: “Am semnale cã locuitorii ar fi împotriva exploatãrii gazelor de ºist. Existã o serie de temeri. Eu nu ºtiu, nu sunt specialist în domeniu, dar asta se ºtie, cã exploatarea gazelor de ºist ar avea efecte nocive. ªi atunci, dacã lucrurile acestea nu se explicã, dacã nu se stã de vorbã cu oamenii, e firesc sã existe temeri. Poate cã ceea ce se vehiculeazã nu este real, însã eu nu am de unde sã ºtiu toate astea”.

Din informaþiile publicate pe pagina de internet a companiei East West Petroleum Corp rezultã cã în anul 2010 compania a solicitat concesiunea a patru perimetre de exploatare: EX-2 Tria, EX-3 Bãile Felix, EX-7 Periam ºi EX-8 Biled, din partea de vest a României. Suprafaþa respectivã a fost deþinutã anterior de Compania Naþionalã Petrom, dar nu a mai fost exploatatã activ de mai bine de 20 de ani. În ceea ce priveºte compania, care are sediul la Vancouver, reprezentanþii acesteia specificã faptul cã, în baza unui acord încheiat cu Naftna Industrija Srbije, subsidiara din Serbia a Gazprom Neft, obligaþia de a finanþa integral costurile pe care le presupun activitãþile aferente fazei I a proiectului, îi revin partenerului sârb. Costurile activitãþilor derulate în etapa I sunt estimate la aproximativ 60 de milioane de euro. La nivel de intenþie, cel puþin potrivit informaþiilor oferite pe pagina de internet proprie de cãtre reprezentanþii companiei, rezultã cã East West ºi NIS sunt interesate de exploatarea de petrol ºi gaze naturale, în baza unor date tehnice preliminarii, obþinute prin explorãri seismice 3D, care probeazã existenþa, pe un perimetru care include ºi graniþa de vest a României, a unor astfel de zãcãminte.


eveniment

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

3

Asociaþia Peisagiºtilor acuzã Primãria cã þine secrete proiecte legate de dezvoltarea ºi aspectul Timiºoarei Modalitatea prin care Primãria Timiºoara a decis sã consulte opinia publicã în ceea ce priveºte viitoarea amenajare a Parcului Central a creat nemulþumiri ale unor specialiºti din domeniul urbanismului ºi peisagisticii. Asociaþia Peisagiºtilor, secondatã de Ordinul Arhitecþilor, spune cã Municipalitatea timiºoreanã are serioase deficienþe în ceea ce priveºte transparenþa ºi cã proiecte definitorii pentru dezvoltarea ºi aspectul Timiºoarei sunt þinute la secret sau fac obiectul unei “consultãri publice” formale. bogdan.piticariu@timpolis.ro ligia.hutu@timpolis.ro

Proiecte “scoase din joben” Nemulþumirile reprezentanþilor locali ai Asociaþiei Peisagiºtilor ºi Ordinului Arhitecþilor, cu privire la felul în care Primãria Timiºoara înþelege sã dezbatã ºi sã decidã implementarea unor proiecte definitorii pentru oraº au plecat de la formala consultare online cu privire la felul în care se doreºte amenajarea Parcului Central. Pentru acest proiect s-a venit, nu se ºtie de ce ºi în urma cãrui concurs de soluþii, doar cu douã variante: “O amenajare în stil de grãdinã vienezã, având ca

inspiraþie grãdinile din zona Palatului Schonbrunn”, sau una “dupã model englezesc, dupã exemplul Buckingham”. Cele douã variante au fãcut obiectul unui soi de vot online la care au participat 2.000 de timiºoreni, despre a cãror pregãtire în domeniul peisagisticii nu se poate spune nimic. Chiar ºi aºa, o parte dintre cei care au votat au transmis Primãriei ºi sugestii, ºi nemulþumiri care, ca la oricare dezbatere publicã, nu se ºtie în ce mãsurã vor fi luate în seamã de cei care au realizat proiectul. Pentru cã majoritatea timiºorenilor care au votat au optat pentru varianta de grãdinã vienezã, Primãria a anunþat cã se va realiza acest proiect, care ar putea demara, în varianta în care sunt fonduri, chiar de anul viitor. În legãturã cu aceastã modalitate consultare publicã, reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor au precizat cã, practic, în acest caz, cetãþeanul e pus în situaþia de a alege între douã soluþii care aflã într-un punct în care demersurile oricum sunt avansate ºi cã profesioniºtii care ar fi putut aduce un proiect consistent au fost excluºi de la dialog.

“Sugestiile profesioniºtilor nu sunt luate în seamã” Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã

Primãria a cerut opinia timiºorenilor

Andrei Condoroº Vest, susþine cã lipsa de transparenþã tinde sã devinã o problemã tot mai mare în cazul Primãriei Timiºoara, acuzând cã sugestiile profesioniºtilor nu sunt luate în calcul, la proiecte ce influenþeazã în mod definitoriu felul în care va arãta Timiºoara de mâine. “Nu se apeleazã la profesioniºti ºi se informeazã târziu opinia publicã ºi specialiºtii cu privire la proiecte importante. De aceea, se ºi reacþioneazã tardiv sau nu se mai poate face nimic în unele cazuri, pentru cã Primãria þine secrete aceste proiecte de interes public, sau li se cere opinia unor oameni care se manifestã în necunoºtinþã de cauzã”, declarã Andrei Condoroº. Se poate vorbi despre transparenþã la Primãrie, spune reprezentantul Asociaþiei Peisagiºtilor, în momentul în care consultãrile publice nu vor mai

fi formale, iar soluþiile ºi sugestiile propuse în cadrul acestor consultãri vor fi luate în calcul ºi analizate în Consiliul Local. “Un proiect poate fi considerat oportun dacã vine în urma unui concurs de soluþii, cu un juriu de specialitate, lucru care nu se prea întâmplã în cazul multor proiecte implementate la Timiºoara”, mai spune peisagistul timiºorean. În majoritatea cazurilor, argumentele Primãriei, legate de lipsa de timp pentru a organiza dezbateri publice în adevãratul sens al cuvântului, nu sunt justificate, susþine Andrei Condoroº: “ În cazul unor proiecte derulate cu fonduri europene, sunt perioade care se întind pe luni de zile în care cetãþenii pot sã-ºi exprime punctul de vedere, astfel încât un proiect important pentru Timiºoara sã fie implementat cu acordul cetãþenilor, ºi în cunoºtinþã de cauzã”.

Primãria a demarat, la începutul lunii noiembrie, o dezbatere publicã menitã sã tranºeze asupra celei mai potrivite soluþii de amenajare peisagisticã a Parcului Central, care îºi va recãpãta, în plus, ºi numele de odinioarã, Scudier. Demersul a fost catalogat de viceprimarul P.N.L. Dan Diaconu ca fiind un exerciþiu de “civism ºi de democraþie participativã”, care îngãduie cetãþenilor Timiºoarei sã opteze între douã soluþii expuse pe site-ul Primãriei. Acestea se inspirã din trecut, evocând modelul de arhitecturã peisagerã vienez ºi pe cel englez. Modelul iniþial adoptat pentru amenajarea parcului a fost cel englez, caracterizat de peluze întinse, aranjate într-o anumitã geometrie, care miza pe plantarea arborilor ºi a vegetaþiei înalte la periferia parcului ºi pe plasarea vegetaþiei scunde ºi a florilor în centru, creând diverse geometrii. O alternativã de amenajare luatã în calcul a fost cea inspiratã din conceptul de grãdinã vienezã, dupã modelul Grãdinilor Schonbrunn. În cazul în care se va opta pentru aceastã a doua variantã, atunci este propusã pãstrarea sistematizãrii iniþiale a amenajãrii existente, mizând în proporþie de

75% pe amenajarea peisagerã, care va consta în crearea unei peluze punctate de exemplare valoroase ºi grupuri de arbori ºi arbuºti ornamentali ºi 25% în reamenajarea geometricã a principalelor axe de compoziþie. Ambele soluþii propuse sunt expuse pe site-ul Primãriei. Elementul inedit al dezbaterii propuse, mai spunea Dan Diaconu, este posibilitatea ca soluþiile propuse de cetãþeni ºi de specialiºti sã fie integrate în studiul de fezabilitate. „De obicei, abordãrile sunt supuse doar dezbaterii specialiºtilor din Primãrie, iar soluþiile se decid în birouri închise. De aceastã datã, cetãþenii pot sã participe la dezbatere într-o etapã când rezultatele acestor dezbateri pot produce rezultate”, declara viceprimarul liberal. Dezbaterea publicã, în urma cãreia a fost decisã varianta de amenajare peisagisticã a Parcului Central, s-a derulat în perioada 6 - 20 noiembrie ºi va fi urmatã de întocmirea studiului de fezabilitate. În plus, anunþã reprezentanþii Municipalitãþii, Parcul Central va reveni la numele sãu iniþial, Scudier, numele din 1860, atunci când purta numele fondatorului sãu, generalul Anton Scudier, fost comandant militar al Timiºoarei.

Timiºoara este încã ameninþatã cu întreruperea gazului l

F.A.L.T.: „Primãria nu trebuia sã accepte o astfel de clauzã în contract”

Teoretic, în cazul în care Colterm acumuleazã noi datorii de valoare mari cãtre furnizorul de gaz Eon, se poate ajunge ºi în aceastã iarnã la o situaþie precum cea de acum trei ani, când timiºorenii abonaþi la sistemul centralizat de termoficare s-au trezit fãrã cãldurã ºi apã caldã în toiul iernii. ªi aceasta pentru cã de acum celebra clauzã de întrerupere a furnizãrii este menþinutã ºi în varianta nouã a contractului dintre Colterm ºi Eon, supusã aprobãrii Consiliului Local zilele trecute. Federaþia Asociaþiilor de Locatari spune cã Primãria nu ar fi trebuit sã accepte sub nicio formã o asemenea clauzã în contract, þinând cont de valoarea ºi de miza mare a acestuia. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Fãrã gaz în caz de neplatã Primãria Timiºoara a publicat,

zilele trecute, noua variantã a contractului dintre Eon ºi societatea de termoficare Colterm, privind furnizarea gazului necesar livrãrii energiei termice cãtre timiºorenii racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire. Primãria susþine cã acest contract, în forma nouã, este mai avantajos, pentru cã, în urma negocierilor, s-ar fi obþinut condiþii mai bune, „atât privind rezilierea ºi încetarea contractului, cât ºi privind termenele de platã, în condiþiile în care facturarea încãlzirii se efectueazã eºalonat, pe întreg parcursul anului, ºi nu doar în perioada sezonului rece, când, practic, se consumã peste 80% din cantitatea contractatã de gaze naturale”. Cu sau fãrã avantajele invocate de Primãria, contractul, ºi în forma sa nouã, conþine clauza întreruperii furnizãrii gazului în caz de probleme cu plata facturilor. Contractul prevede cã „neîndeplinirea obligaþiei de platã dã dreptul vânzãtorului sã întrerupã furnizarea gazelor naturale, cu un preaviz de cinci zile calendaristice”. Întreruperea poate surveni în cazul neachitãrii

la scadenþa convenitã a cel puþin 50% din valoarea facturilor emise sau în cazul neachitãrii diferenþei de 50% din valoarea fiecãrei facturi, în termen de 45 de zile de la scadenþa convenitã contractual, termenul de 45 de zile reprezentând termen de graþie. Preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara, Petru Olariu, spune cã Primãria nu ar fi trebuit sã accepte o astfel de clauzã, pe perioada iernii, cel puþin. „Ce se întâmplã iarna dacã, din nou, Coltermul are probleme cu plata facturilor? Este pedepsitã populaþia, care ºi-a plãtit întreþinerea? Prin acel preaviz de cinci zile, practic Colterm va sta mereu cu sabia deasupra capului. Nu cred cã se poate accepta o situaþie în care cetãþenii sã fie lãsaþi iarna fãrã apã caldã ºi cãldurã în casã, din cauza neplãþii unor facturi de cãtre Colterm. O asemenea clauzã nu trebuia acceptatã, mai ales în condiþiile în care furnizorul este unul privat. Dacã era o societate de stat, altfel se situa raportul contractual, altfel se putea negocia”, declarã Petru Olariu.

Un eveniment „de neuitat” În noiembrie 2010, Timiºoara deschidea toate jurnalele de ºtiri în ziua în care OMV Petrom Gas, furnizorul de gaze naturale al Primãriei, a oprit furnizarea de gaz din cauza datoriilor Colterm, oraºul rãmânând câteva ore fãrã cãldurã ºi apã caldã. Reprezentanþii Col-

term afirmau atunci cã instituþia a ajuns în aceastã situaþie din cauzã cã Primãria ºi Guvernul nu i-au achitat datoriile aferente subvenþiei pentru agentul termic furnizat populaþiei, aceste sume, foarte mari, neplãtite la timp, putând acoperi fãrã probleme datoriile restante cãtre OMV Petrom Gas. Chiar ºi aºa, timiºorenii care ºi-au plãtit facturile la timp nu aveau nicio vinã pentru aceastã situaþie.

de 23 de ani un reper al cetãþii


4

anchetã

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

Parteneriatele fãrã profit ale C.J. Timiº, la primele “revelaþii” l Drumco, prima societate pe lista de verificãri

Un parteneriat cu istoric neclar

Primul parteneriat luat în vizor este cel cu societatea Drumco, la care C.J. Timiº a pierdut acþionariatul majoritar în 2003 Dupã ce, de ani buni, Consiliul Judeþean Timiº tot anunþa cã va renunþa la participarea ca acþionar în diverse societãþi comerciale de la care nu obþine profit, ºi se constituiau comisii de analizã ºi anchetã, dupã care nu se întâmpla nimic, de aceastã datã administraþia judeþeanã pare hotãrâtã sã analizeze situaþia afacerilor sale. Concluzia la care a ajuns Comisia de analizã, în privinþa primului parteneriat luat în vizor, cel cu societatea Drumco, la care C.J. Timiº a pierdut acþionariatul majoritar în 2003, a fost: “C.J. Timiº nu a obþinut niciodatã beneficii din aceastã asociere”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“C.J. Timiº nu a avut beneficii materiale de pe urma acestui parteneriat” Sunt mai mult de cinci ani de când Consiliul Judeþean Timiº a realizat o primã analizã a portofoliului de societãþi comerciale la care este acþionar ºi a decis sã lichideze parteneriatele care nu-i aduceau niciun fel de profit, sau care generau pierderi. Pânã acum nu s-a întâmplat însã nimic concret. Cert este cã, în august, consilierii judeþeni au votat un proiect de hotãrâre care vizeazã înfiinþarea unei noi comisii care sã inventarieze ºi sã analizeze situaþia economico-financiarã a acestor societãþi. Dupã acest demers ºi o pauzã, Comisia de analizã a început sã lucreze, intenþionând sã verifice situaþia fiecãrei afaceri derulate de cãtre C.J. Timiº.

Prima luatã în vizor este S.C. Drumco S.A. (unde C.J. Timiº are 30% participaþie faþã de totalul capitalului social), deºi a plecat, în urmã cu 15 ani, de pe poziþia de acþionar majoritar ºi ºi-a pierdut pachetul majoritar de acþiuni, care îi permitea sã controleze efectiv societatea, în condiþii nici acum elucidate pe deplin. “Ne aºteptãm sã dãm ºi de unele surprize de proporþii. Vom analiza cu atenþie în special parteneriate precum cele iniþiate cu Drumco sau Intercenter”, spunea acum trei sãptãmâni Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a C.J. Timiº, membru în noua Comisie de analizã a portofoliului de societãþi în care C.J. Timiº este acþionar. Dupã primele analize ºi întruniri ale Comisiei, previziunile sale s-au dovedit a fi corecte. Astfel, deja, consilierii judeþeni au tras niºte concluzii în urma analizãrii parteneriatului cu Drumco. “Am plecat în analizã pe ideea cã trebuie sã vedem dacã mai pãstrãm acþiunile sau le vindem. Am ajuns la concluzia cã administraþia judeþeanã ar trebui sã vândã acele acþiuni, pentru cã, din datele prezentate nouã, reiese cã, de fapt, C.J. Timiº nu a avut niciun fel de beneficii materiale de pe urma acestui parteneriat. Nu a primit nimic în ultimii ani, ºi nu ºtim de ce a mai a rãmas în acest parteneriat. Am descoperit niºte modificãri de capital social la Registrul Comerþului, pe care le vom analiza cu atenþie în perioada urmãtoare. Pentru cã trebuie clarificate foarte bine împrejurãrile în care Consiliul Judeþean a pierdut pachetul majoritar de acþiuni de la aceastã societate, în 2003”, ne-a declarat Gheorghe Bologa. În privinþa acþiunilor C.J. Timiº, Gheorghe Bologa spune cã, deºi s-a luat decizia vânzãrii

de 23 de ani un reper al cetãþii

acestora, ele nu vor fi cedate la preþul de acum 15 ani, când s-a înfiinþat societatea, pentru cã aveau atunci o valoare mult scãzutã faþã de valoarea din prezent. Gheorghe Bologa mai spune cã, de fapt, contractul iniþial de asociere pentru aceastã societate a fost întocmit cu destul de multe deficienþe, care dezavantajeazã C.J. Timiº ºi acum, în ceea ce priveºte vânzarea de acþiuni ºi preþul acestora. “Sigur – asta a reieºit din documente – C.J. Timiº nu a avut niciun fel de beneficii de pe urma acestui parteneriat, în ultimii ani. Dimpotrivã. ªi cred cã s-a ajuns la actuala situaþie din cauza contractului iniþial ºi a poziþiei adoptate de C.J. Timiº în aceastã societate, pânã în anul 2003, când a ºi pierdut pachetul majoritar de acþiuni. Însã în niciun caz Consiliul nu va accepta sã vândã acþiunile la preþul de atunci al acþiunilor, pentru cã ar ieºi într-o pierdere considerabilã”, spune, la rândul sãu, consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, membru în Comisia de analizã. La rândul sãu, consilierul judeþean P.S.D. Marcel Mihoc susþine cã, de la început, statutul societãþii a fost formulat în condiþii ciudate din punctul de vedere al administraþiei judeþene, care nu ar fi trebuit acceptate, indiferent cine a fost atunci la conducere. Acum e tardivã o anchetã, pentru cã faptele probabil cã s-au prescris. Marcel Mihoc mai spune cã din documentaþia respectivã reieºea cã, dacã unul dintre acþionari îºi vinde acþiunile, acestea se vor vinde la o valoare egalã cu valoarea nominalã din momentul constituirii societãþii. “Or, societatea a crescut, s-a dezvoltat de-a lungul timpului ºi nu este normal sã existe o raportare la valoarea de atunci”, mai spune Marcel Mihoc.

Gheorghe Bologa

Tiberiu Lelescu

Marcel Mihoc

Dupã ce a pornit în acest parteneriat de la un pachet de acþiuni majoritar, având în 1998 51% din acþiuni, C.J. Timiº a renunþat la pachetul majoritar în mod inexplicabil, în 2003, când preºedinte al C.J.T. era Dan Ioan ªipoº. ªedinþa respectivã fusese þinutã cu câteva zile înainte de Crãciun, “cu colindãtorii la uºã”, dupã cum ne spunea un fost consilier judeþean. Atunci au fost votate toate proiectele de pe lista de plen, deºi stenograma ºedinþei arãta cã au existat obiecþii ale unor consilieri judeþeni, care au subliniat cã utilajele primite la schimb pentru o parte din acþiunile la Drumco, deþinute de C.J. Timiº, nu erau de ultimã generaþie, cum se sugera. Aºa cã, dacã iniþial capitalul social al societãþii era de 2.852.588 de dolari, din care C.J. Timiº deþinea 51%, ºi un concern austriac partener deþinea 49%, dupã miºcarea din 2003, motivatã de necesitatea extinderii activitãþii, cotele de participare ale acþionarilor au fost modificate. C.J. Timiº a rãmas cu 30%, iar partenerul austriac, cu 70%. Deºi ar fi putut sã iasã din acest parteneriat dupã primul an în care a constatat cã nu reuºeºte sã obþinã profitul scontat, C.J. Timiº a concluzionat abia în 2010 cã se impun mãsuri pentru stoparea acestor parteneriate. Mãsuri care nu s-au concretizat, însã. De-a lungul ultimilor ani, administraþia judeþeanã a constituit de mai multe ori comisii pentru analizarea parteneriatelor cu diverse societãþi comerciale. În 2011 s-a decis analizarea ºi stabilirea unei strategii faþã de aceste societãþi. Dupã mai multe întâlniri, comisia specialã constituitã a fãcut propunerea de vânzare a pachetului de acþiuni deþinute la Drumco. Administraþia judeþeanã nu a fost însã de acord cu vânzarea cu 855.766 de dolari, considerând suma prea micã, raportatã la suma cu care intrase în parteneriat – 1,4 milioane de dolari. Practic, dacã ar fi acceptat aceastã ofertã, ar fi acceptat o pierdere clarã din bugetul Consiliului Judeþean, adicã din bani publici, de peste jumãtate de milion

de dolari. Rãmâne speranþa, în acest context, cã din aceastã afacere, C.J. Timiº îºi va putea recupera mãcar banii cu care a intrat în parteneriat –1,4 milioane de dolari. Lucru care nu e sigur ºi este de naturã sã tragã un semnal de alarmã cu privire ºi la celelalte “iniþiative antreprenoriale” ale C.J. Timiº. “Rolul Consiliul Judeþean este sã facã administraþie, nu afaceri”, au spus, de-a lungul anilor, zeci de consilieri judeþeni care au analizat situaþia acþionariatelor administraþiei judeþene. În pofida acestor atenþionãri ºi a dovezilor clare legate de modul dezastruos în care ºi-a gestionat portofoliul de acþiuni, C.J. Timiº nu pare sã fi învãþat mare lucru. Acum, în plan, este punerea pe roate a cel puþin unei societãþi comerciale noi, precum ºi angrenarea într-un parteneriat public-privat de amploare, în domeniul medical, despre care administraþia judeþeanã încã nu ºtie detalii esenþiale. De altfel, conducerea C.J. Timiº nu trebuia sã plece urechea, dacã nu voia, la obiecþiile unor consilieri cârcotaºi, ci sã ia de bunã mãcar concluzia Curþii de Conturi de la ultimele rapoarte, care au certificat cã afacerile nu sunt punctul forte al acestei instituþii. “Reprezentanþii C.J. Timiº, în Adunãrile Generale ale Acþionarilor ºi în Consiliile de Administraþie ale societãþilor comerciale din subordine, nu au informat C.J. Timiº, nu au raportat sau nu au întreprins alte mãsuri ºi nu au formulat propuneri cu privire la situaþia patrimonialã ºi poziþia financiarã a entitãþilor menþionate, precum ºi la stadiul realizãrii obiectivelor asocierilor în cauzã”, se arãta într-un ultim raport al Curþii de Conturi pe aceastã temã. Mai mult, spuneau cei de la Curtea de Conturi, C.J. Timiº, în calitate de acþionar sau asociat la aceste societãþi, deþinând o participare în sumã de 11.664.613 lei, nu a fost în stare sã-ºi exercite eficient toate drepturile ºi obligaþiile asupra participaþiilor deþinute la societãþile comerciale la care este acþionar sau asociat.


cazuisticã

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

5

Control antidrog pentru vatmani ºi mecanici de locomotivã l Printre iniþiatorii acestui proiect se numãrã doi senatori P.S.D. de Timiº În aceste zile se aflã la Senat, cu ºanse mari de deveni lege, un proiect de act normativ care prevede extinderea controlului antidrog în cazul unor persoane care lucreazã cu publicul ºi care, „fiind sub influenþa drogurilor”, pot pune în pericol un numãr mare de oameni. Dincolo de oportunitatea proiectului, este greu de imaginat cine îl va implementa, pentru cã actualele structuri ale I.M.L. – singurele care au specialiºtii ºi aparatura necesarã pentru teste de toxicologie – se aflã într-o crizã acutã de personal.

Ilie Sârbu Foto TIMPOLIS

sorin.olaru@timpolis.ro

Lista celor care urmeazã a fi testaþi antidrog include ºi vatmanii

Propunere „la comun” Peste 20 de senatori, în marea majoritatea P.S.D., printre care ºi doi de Timiº – Ilie Sârbu ºi Matei Suciu – semneazã proiectul de lege ce urmãreºte extinderea controlului toxicologic la un numãr destul de mare de persoane care, prin natura activitãþii lor, pot genera pericole publice în cazul în care sunt „sub influenþã”. „Propunere legislativã privind combaterea consumului de droguri în trafic, precum ºi în cazul persoanelor care lucreazã în domenii ce prezintã riscuri crescute pentru siguranþa, securitatea ºi sãnãtatea terþilor” se numeºte proiectul de lege, care a strâns pânã acum destul de multe avize favorabile, inclusiv de la Consiliul Legislativ – ºi care prevede, printre altele, un fel de testare antidrog preliminarã angajãrii celor din aºa-numitele domenii de risc. Pentru cã e posibil ca legea, în forma aceasta, sã genereze obiecþii ale Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, iniþiatorii precizeazã cã „raportat la faptul cã, în vederea asigurãrii siguranþei la locul de muncã, angajaþii trebuie sã fie supuºi evaluãrii

înainte de angajare, se specificã cã (aºa apare în formularea legii – n.r.) prin aceastã evaluare nu se va înþelege ca ºi evaluarea premergãtoare angajãrii, ci ca ºi examen medical preventiv post-angajare, pe care muncitorul trebuie sã îl efectueze obligatoriu înainte de a fi angajat în serviciul cu funcþia riscantã”. Ce înseamnã „funcþie riscantã”, pentru parlamentarii iniþiatori? Lista celor care urmeazã a fi testaþi antidrog cuprinde ºoferii de autobuze, troleibuze, tramvaie, tren, nave, piloþi de aeronave, controlori de trafic aerian, muncitori pe excavatoare, buldoexcavatoare, macarale, conducãtorii auto care transportã gaze toxice, substanþe periculoase ºi inflamabile ºi artificii, precum ºi „orice altã meserie cu risc pentru angajat ºi pentru terþi”, formulare oarecum vagã ºi care extinde foarte mult paleta de testare. Aceste teste vor fi fãcute anual pentru toate aceste categorii, ºi în cazul în care muncitorul va fi depistat pozitiv, va fi suspendat din funcþie, iar dacã refuzã efectuarea testãrii va fi dat afarã. Potrivit proiectului, angajatorii, adicã în cazul multor din aceste dome-

nii, ºefii de instituþii, vor nominaliza angajaþii care vor fi trimiºi ºi supuºi verificãrilor periodice, „prin intermediul unui proces cazual de identificare”. Cu alte cuvinte, ºeful va trebui sã fie cu ochii pe angajaþii suspectaþi cã „trag pe nas” sau „bagã în venã”, deºi nu are are niciun fel de pregãtire în acest sens. Interesant e ºi faptul cã se doreºte identificarea „unor simptome sau semne clinice care pot fi corelate cu utilizarea de substanþe ce nu pot fi detectate uºor cu testele normale”, iar „în cazul suspiciunilor fondate, pentru limitarea cheltuielilor, se vor putea solicita texte toxicologice specifice, orientate spre detectarea de substanþe psihoactive ce se presupun a fi consumate de cãtre angajat”.

Implementare deocamdatã necunoscutã Culmea e cã proiectul de lege dã indicaþii inclusiv cu privire la recipientele de colectare a urinei pentru testare, care trebuie sã fie „de unicã folosinþã, din plastic, ºi sã fie prevãzut cu un sistem pentru evaluarea eventualei

falsificãri a probei de urinã ce i-a fost recoltatã subiectului”, însã nu prevede cu exactitate un lucru esenþial pentru întregul proces: cine se va ocupa de realizarea acestor analize. Mai precis, în lege se spune doar cã, prin decret, Ministerul Sãnãtãþii ºi Ministerul Afacerilor Interne, cu acordul Agenþiei Naþionale Antidrog, va identifica „structurile sanitare competente”. Lista nu e prea lungã, pentru cã se ºtie cã, la nivel naþional, aparaturã ºi competenþe pe toxicologie au structurile de Medicinã Legalã. Existã însã o mare problemã: ºi fãrã acest val de analize ºi certificãri, peste tot în þarã, inclusiv la Timiºoara, structurile I.M.L. sunt afectate de subfinanþare ºi lipsã de personal. Deºi norma minimã europeanã este de doi medici legiºti la 100.000 de locuitori, în România, puþine sunt judeþele în care se ajunge la o astfel de proporþie. În Timiº, de exemplu, proporþia este de 1,3 medici legiºti la 100.000 de locuitori, ºi în prezent, la I.M.L. Timiºoara ar mai fi nevoie de cel puþin ºase medici legiºti pentru a se putea lucra în parametri normali, conform normelor. E greu de spus ce s-ar întâmpla odatã

Matei Suciu cu obligativitatea testãrii toxicologice periodice pentru mii de timiºeni. În plus, conform I.M.L., sunt judeþe, de exemplu Giurgiu ºi Ilfov, unde nu existã laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologicã. „Majoritatea serviciilor care posedã laborator de toxicologie sunt capabile sã efectueze doar analize pentru determinarea alcoolemiei, întrucât sunt lipsite de mijloace de detectare a drogurilor. Alte 11 Servicii Judeþene nu au laborator de anatomie patologicã ºi sunt 14 care nu pot efectua nici cea mai elementarã investigaþie serologicã, cum ar fi cea pentru aflarea grupei de sânge”, afirmã oficialii I.M.L. Or, tocmai remedierea acestor sincope ar trebui sã fie urmãritã, printr-un proiect de lege, premergãtor extinderii controlului toxicologic la o categorie mare de populaþie.

C.E.D.O. atrage atenþia asupra duratei mari a procedurilor judiciare din România Curtea Europeanã a Drepturilor Omului atrage atenþia asupra duratei mari a procedurilor judiciare din România, precizând cã pânã în prezent s-a pronunþat în 200 de cazuri legate de aceastã problemã ºi mai are pe rol alte 500. TIMPOLIS

Asociaþia pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki semnaleazã, citatã de Mediafax, importanþa hotãrârii C.E.D.O., de marþi, în cazul „Vlad ºi alþii c. României”, prin care Curtea a constatat o deficienþã de ordin general a sistemului legislativ român, care nu prevede remedii eficiente în cazul unei durate nerezonabil de mari a unui proces civil sau penal. Constatând faptul cã, pânã în prezent, s-a pronunþat cu privire la apro-

ximativ 200 de cazuri legate de durata procedurilor judiciare ºi existã alte aproape 500 de cazuri pe rol cu privire la aceeaºi problemã, toate împotriva României, C.E.D.O. a apreciat cã este vorba de o problemã sistemicã. „În ciuda progresului fãcut de România pentru a rezolva aceastã problemã, Curtea a constatat cã luarea de mãsuri semnificative ºi pe termen lung ar trebui sã continue sub supravegherea Consiliului de Miniºtri. În special, Curtea încurajeazã Guvernul României sã asigure dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil fie prin îmbunãtãþirea remediilor legale existente, fie prin adãugarea unora noi, cum ar fi un remediu compensatoriu concret ºi clar reglementat”, spune reprezentanþii C.E.D.O. A.P.A.D.O.R.-CH spune cã apreciazã drept absolut necesarã introducerea în legislaþia naþionalã a unui text de

lege care sã prevadã acordarea de daune morale ºi materiale persoanelor implicate în procese penale sau civile excesiv de lungi. Noua legislaþie civilã ºi penalã nu rãspunde acestor cerinþe. În cazul „Vlad ºi alþii c. României”, C.E.D.O. s-a pronunþat cu privire la plângerile formulate de trei petenþii – Mihai Vlad, Flaviu Plaþa ºi Vasilica Bratu –, toate cu privire la durata procedurilor judiciare, se aratã în hotãrârea curþii. Mihai Vlad, arestat în 1994 pentru omor deosebit de grav, a fost judecat pentru urmãtorii 12 ani ºi condamnat de patru ori. Condamnarea sa a fost respinsã la apel de trei ori, însã a patra oarã a fost pronunþatã definitv în aprilie 2006. Flaviu Plaþa, a sesizat C.E.D.O. cu privire la faptul cã procesul pe care îl are cu mãtuºa sa pentru o moºtenire dureazã de peste 16 ani ºi încã nu s-a finalizat, iar Vasilica Bratu,

C.E.D.O. atrage atenþia asupra duratei mari a procedurilor judiciare din România acuzatã de abuz în serviciu, a reclamat faptul cã procedurile judiciare în care a fost parte au durat nouã ani. De asemenea, ultimii doi petenþi au reclamat

faptul cã nu au la dispoziþie pe plan intern acces la un remediu eficient cu privire la durata excesiv de lungã a procedurilor judiciare.

de 23 de ani un reper al cetãþii


6

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

actualitate

Un consilier local acuzã violul legalizat al patrimoniului Timiºoarei l Acesta îi cere primarului sã facã schimb de terenuri

pentru salvarea ecluzei din Piaþa 700 Un aviz al Comisiei Naþionale a Monumentelor a tranºat soarta ecluzei descoperite în varã pe ºantierul de la ansamblul City Business Center, din Piaþa 700. Documentul a stârnit, însã, nemulþumirea unui consilier local P.D.-L. care vorbeºte despre un “viol legalizat al patrimoniului Timiºoarei”. Catalogat a fi cu atât mai grav cu cât beneficiazã de acordul tacit al autoritãþilor ºi permite abuzul asupra unui vestigiu care e parte integrantã a zidului cetãþii Timiºoarei. ligia.hutu@timpolis.ro

Ministerul Culturii paseazã rãspunderea la proiectanþi Avizul Comisiei din Ministerul Culturii – semnat de ministrul Culturii, Daniel Barbu, ºi de secretarul de stat Radu Boroianu – acordã investitorului de la City Business Center undã verde pentru varianta pe care acesta anunþase de la început cã o agreeazã ºi care prevede “conservarea întregului ansamblu în spaþiul exterior de tip urban, generat de construirea CBC” . Cu precizarea cã “acest amplasament devine spaþiu muzeal în aer liber” ºi cã “se propune ºi o zonã de expunere de panouri explicative, cu o machetã din bronz a cetãþii ºi o iluminare pe timpul nopþii”. Singura condiþie pe care Secþiunea Tehnicã de Arhitecturã ºi Inginerie a Comisiei Naþionale a Monumentelor Istorice o impune investitorilor este aceea de a asigura asistenþa tehnicã a proiectanþilor de specialitate – care au elaborat prezentul proiect, pe toatã durata lucrãrilor pentru mutarea, conservarea ºi punerea în valoare a vestigiilor. În felul acesta, practic, responsabilitatea faþã de soarta lucrãrilor de elevare ºi mutare a ecluzei este pasatã înapoi, în ograda proiectanþilor de specialitate. Potrivit deciziei Comisiei

Naþionale a Monumentelor Istorice, aceºtia trebuie sã ducã la îndeplinire obiectivul asumat de cãtre beneficiar, S.C. Modatim Business Facility S.R.L., de ridicare ºi mutare a ecluzei.

Un viol legalizat asupra trecutului Timiºoarei Soluþia aleasã de Comisia de specialitate din minister a stârnit nemulþumirea consilierului P.D.-L. Simion Moºiu, care acuzã violarea legalizatã a trecutului ºi istoriei Timiºoarei ºi reclamã faptul cã destinul Timiºoarei este decis de cãtre o persoanã de la Bucureºti care nu are nicio legãturã cu Timiºoara. Simion Moºiu a lansat un apel cãtre primarul Nicolae Robu, cãruia îi imputã neimplicarea în gãsirea unei soluþii care sã asigure pãstrarea dispozitivului hidrotehnic din secolul XVIII chiar pe locul unde a fost descoperit, adicã în sit. Consilierul local insistã asupra faptului cã este o dovadã de ipocrizie din partea investitorului sã declare cã a optat pentru varianta cea mai scumpã din punct de vedere al execuþiei tehnice, atâta vreme cât singura soluþie care ar fi dovedit respect faþã de vestigiile Timiºoarei a rãmas neinclusã pe lista de soluþii trimisã spre analizã la Ministerul Culturii. Restul variantelor propuse spre analizã au fost pãstrarea parþialã în sit, la cota subsolului CBC, a descoperirii – situaþie în care investitorul semnala însã cã volumul propus conservãrii este restrâns, din cauza spaþiului disponibil relativ mic – sau conservarea ansamblului în holul dintre clãdirile 4 ºi 5 ale ansamblului imobiliar CBC. Propunerea lui Simion Moºiu vizeazã însã realizarea unui schimb de terenuri între Primãria Timiºoara ºi investitor, astfel încât Primãria sã poatã reconstrui ansamblul la cota 1:1. În sprijinul acestei soluþii, Simion Moºiu a citat exemplul precedentului constituit de schimbul de terenuri care a permis relocarea Acvariului din Piaþa

Victoriei. Acesta a incriminat, totodatã, implicarea unor interese de naturã financiarã, ºi nu culturalã, care au dictat vânzarea istoriei pe un pumn de arginþi ºi s-a arãtat dezamãgit de faptul cã nu este pentru prima datã când oficialitãþile, care ar trebui sã apere interesele patrimoniale ale oraºului, evolueazã pe partituri dictate de interese de ordin strict economic. Un exemplu în acest sens a fost cel al proiectantului Acvariului, care „a fost, pur întâmplãtor, la vremea respectivã, preºedintele Ordinului Arhitecþilor” ºi cel al directorului de la Direcþia Judeþeanã pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional, Sorin Vlad Predescu, care a pãrut sã pledeze mai degrabã cauza investitorului decât cauza conservãrii unui vestigiu de mare importanþã istoricã. “Timiºoara nu e o colonie”, spune Simion Moºiu, care a precizat cã doar indiferenþa autoritãþilor i-a putut determina pe deþinãtorii din Africa de Sud ai ansamblului imobiliar sã aspire la confiscarea brutalã a unei pãrþi semnificative din istoria Timiºoarei. „Aceastã descoperire nu meritã sã fie demolatã ºi mutatã cu bucãþica. (...) Acesta este un sit, nu e o statuie, nu putem muta aºa ceva. Sigur, pavimentul din lemn ar fi putut fi mutat la muzeu, dar o ecluzã este un dispozitiv hidrotehnic, ea e fãcutã sã stea în apã ”, declarã Simion Moºiu. O declaraþie fãcutã dupã ce directorul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional spunea cã, prin conservarea sa în sit, vestigiul ar fi riscat sã fie deteriorat... Simion Moºiu face apel la mobilizarea societãþii civile, la fel ca ºi în cazul Casei Mühle, pentru a salva vestigiul de la relocare.

Valentin Luca, arhitect: „În arhitecturã existã doar nu ºtiu ºi nu vreau” Arhitectul Valentin Luca, prezent alãturi de Simion Moºiu la conferinþa de presã, a cata-

Simion Moºiu

Valentin Luca logat avizul responsabililor din minister drept o „greºealã impardonabilã”, generatoare a unei „catastrofe urbane” ºi a precizat cã este o situaþie similarã ca gravitate cu deciziile de demolare a bisericilor din vremea regimului comunist. Valentin Luca mai spune cã din cele 12 elemente care alcãtuiesc ansamblul, varianta propusã de investitor izbuteºte sã conserve doar douã, restul de zece urmând, cel mai probabil, sã fie demolate, aºa cum s-a întâmplat ºi în cazul altor vestigii descoperite în intervalul 2006 2013 pe ºantierul de la City Business Center. „În arhitecturã nu existã nu pot, ci doar nu ºtiu ºi nu vreau”, afirmã Valentin Luca, care mai spune cã soluþii pentru reconstruirea ansamblului ar fi existat, inclusiv pentru încadrarea ecluzei în sistemul defensiv al cetãþii, sistem defensiv a cãrui contragardã trece acum pe sub fundaþia ansamblului CBC, potrivit planºelor prezentate de arhitectul Luca. „Nu avem dreptul sã demolãm o mare parte din ceea ce s-a gãsit acolo”, a declarat arhitectul Valentin Luca, care a adãugat cã „timiºorenilor le revine obligaþia moralã de a opri demolarea ecluzei”.

„N-au avut autorizaþie. Au avut doar o descãrcare arheologicã” Situaþia legatã de intenþia de relocare a ecluzei a fost semnalatã de Simion Moºiu ºi de Valentin Luca încã din octombrie, când se aºtepta evaluarea soluþiilor propuse de investitor. Cei doi acuzau atunci cã, în numele unor interese imobiliare, se vinde o parte a istoriei Timiºoarei pe un pumn de arginþi.

Arhitectul Valentin Luca spunea cã sub lamele buldozerelor investitorilor de la ansamblul CBC au cãzut mai multe contragãrzi ºi a reclamat cã o parte dintre aceste lucrãri de demolare au avut loc fãrã nicio autorizaþie: “Dânºii spun cã au avut autorizaþie. N-au avut autorizaþie. Au avut doar o descãrcare arheolo-

de 23 de ani un reper al cetãþii

gicã. Dar descãrcarea arheologicã nu þine loc de autorizaþie de demolare. Vorbim aici de douã trei contragãrzi care au fost construcþii care s-au demolat fãrã autorizaþie. Demolarea ilegalã a unui monument este caz penal”. La rândul sãu, arhitectul Vlad Gaivoronschi, reprezentantul proiectantului general, l-a

acuzat pe arhitectul Valentin Luca cã nu cunoaºte legea. În vreme ce reprezentantul investitorului, Daniel Crainic, declara cã “oricare dintre soluþii ar fi selectatã, lucrarea se va efectua pe cheltuiala antreprenorului, pentru cã Statul român nu îºi permite sã suporte costurile unei astfel de lucrãri”.

Corneliu Vaida, reprezentant al societãþii civile: “Justiþia românã pare cã acþioneazã în anumite cazuri teleghidatã!” Întrebat despre intenþiile de intervenþie ale reprezentanþilor societãþii civile în aceastã situaþie, Corneliu Vaida – unul dintre iniþiatorii protestului pentru salvarea Casei Mühle – spune cã pentru el „Acþiunea Casa Mühle” a fost suficientã: „Suficientã ca sã-mi demonstreze cã autoritãþile locale – în afara d-lui Dan Diaconu – doar mimeazã grija faþã de valorile patrimoniale ale oraºului! În privinþa mutãrii ecluzei, bineînþeles cã nu sunt de acord cu aceasta, însã nu mai doresc sã mã implic în acþiuni juste, morale ºi în sprijinul legalitãþii, dar care nu beneficiazã de un real sprijin al autoritãþilor locale. Cred cã în afarã de mine ºi de Adina Maria Murgilã, care ne-am sacrificat timp ºi altele pentru acest oraº, ar mai trebui sã fie ºi alþi reprezentanþi ai societãþii civile care sã ia atitudine ºi sã mobilizeze cetã-

þenii pentru a apãra ce a mai rãmas de apãrat în Timiºoara. Atât în administraþia localã, cât ºi în cadrul organelor de aplicare a legii, mai sunt multe persoane care au fost ºi sunt implicate în ºirurile nesfârºite de ilegalitãþi care au condus la starea actualã a oraºului. Anchetele recente mi se par deocamdatã doar «praf în ochi» ºi aºtept mult mai mult de la organele de anchetã ºi justiþia românã, care nu numai cã e oarbã, dar în anumite cazuri pare cã acþioneazã... teleghidatã!”.


actualitate

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

7

Contractele de deszãpezire din vestul þãrii, atribuite din nou pe ultima sutã de metri l Sintagma “iarna ne ia prin surprindere” se aplicã

ºi procedurilor de achiziþie publicã

Acelaºi utilaj, închiriat la preþuri diferite, în funcþie de zonã

Foto TIMPOLIS

Deºi tergiversãrile de anul trecut i-au fãcut pe responsabilii de achiziþii sã promitã cã în acest an procedurile de atribuire vor începe din timp, ºi în acest an contractele de deszãpezire au fost încheiate cu câteva zile înainte de primele ninsori La fel ca anul trecut, cu foarte multã întârziere s-a reuºit sã se atribuie contractele de deszãpezire pentru segmentele de autostrãzi ºi drumuri naþionale din vestul þãrii. Deºi tergiversãrile de anul trecut i-au fãcut pe responsabilii de achiziþii sã promitã cã în acest an procedurile de atribuire vor începe din timp, demersurile birocratice, spun cei de la Drumuri, au fãcut ca ºi în acest an contractele de deszãpezire sã se încheie cu câteva zile înainte de primele ninsori. Iar unele contracte complementare, cum ar fi cele de achiziþie de material antiderapant, sã se desfãºoare fãrã publicarea unor anunþuri de participare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

În sfârºit, avem firme prestatoare Cu mare întârziere ºi, la propriu, chiar înainte de venirea iernii, anunþatã de meteorologi, s-a reuºit sã se atribuie contractele de deszãpezire pe principalele segmente de autostradã ºi drumuri naþionale ºi pentru partea de vest a þãrii. Conform anunþului publicat de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, câºtigãtoarea acestor atribuiri este fima Eurosped S.R.L., care se va ocupa de majoritatea porþiunilor de drum naþional din Timiº: DN 57, DN 58B, DN59, DN59B, DN 59C, DN6, DN 68A, respectiv DN69. În ceea ce priveºte autostrada A1, pe tronsonul existent în judeþ a fost desemnatã sã se ocupe firma Inteco Holding S.R.L. În lista de atribuiri nu se regãseºte ºi primul lot din Lugoj - Deva, deºi acesta este finalizat. Atribuirea a fost fãcutã pe ultima sutã de metri, nu doar în Timiº, ci ºi în judeþele vecine – Arad, Caraº-Severin,

Hunedoara ºi Mehedinþi. Deºi procedura de atribuire a început încã din varã, miza fiind mare, 32 de milioane de euro, la începutul acestei luni C.N.A.D.N.R. preciza: “Licitaþia deschisã pentru întreþinerea curentã pe timp de iarnã 2013 - 2015 pentru Timiº, Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Mehedinþi a fost prelungitã în conformitate cu prevederile legale. Acest lucru a fost necesar pentru soluþionarea tuturor clarificãrilor cerute de agenþii economici”. Cu alte cuvinte, la nivelul C.N.A.D.N.R. se invoca faptul cã firmele interesate de contract ar fi cerut… prea multe detalii. Situaþia a enervat ºi conducerea Consiliului Judeþean Timiº, care susþinea cã, deºi existã de la nivelul Guvernului asiguraþi bani pentru pregãtirea deszãpezirilor pentru iarnã, ei nu pot fi folosiþi, pentru cã nu a fost desemnatã firma câºtigãtoare. Pânã la urmã, însã, totul s-a terminat cu bine, în sensul cã s-a reuºit “performanþa” sã se atribuie contractele înainte de venirea primei zãpezi. Lucru care nu se poate spune despre contractele complementare, cum sunt cele legate de achiziþia de materiale antiderapante. Aceste contracte se fac pe repede înainte, ºi procedurile de achiziþie sunt la fel. Un exemplu în acest sens este “Negocierea fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare în vederea atribuirii contractului de achiziþie ºi transport material antiderapant (nisip) pentru activitatea de iarnã 2013 - 2014”, publicat zilele trecute de Direcþia de Drumuri ºi Poduri Timiºoara. Deºi este un contract foarte important, care presupune achiziþia a 15.000 de tone de materiale antiderapant, necesar activitãþii de deszãpezire, având ºi o valoare pe mãsurã, peste un milion de lei, cu tot cu TVA, acesta trebuie atribuit rapid, fãrã anunþ prealabil de participare, lucru

care, probabil, va restrânge numãrul participanþilor, dar ºi ºansele de a obþine un preþ cât mai mic. “Din pãcate, ºi legislaþia este destul de stufoasã, sunt foarte multe prevederi legale care trebuie respectate ºi s-a dovedit nu o datã cã, ºi în varianta în care încep licitaþiile de atribuire pentru contractele de deszãpezire în primãvarã, în martie sau aprilie, din cauza procedurilor birocratice ºi a numeroaselor contestaþii, se poate ajunge în noiembrie sau decembrie fãrã sã se încheie aceste contracte. În plus, oricât am vrea sã credem cã lucrurile stau altfel, nu este o concurenþã mare, tocmai pentru cã firmele care dispun de utilajele ºi dotarea necesarã sunt destul de puþine ºi se cam ºtiu”, spune Viorel Coifan, fost preºedinte al Institutului Naþional de Administraþie ºi prefect de Timiº.

C.N.A.D.N.R. a operat cu preþuri “fluctuante” În ceea ce priveºte preþurile practicate, se pare cã ele nu sunt foarte clare în momentul de faþã nici pentru C.N.A.D.N.R. Zilele trecute, oficialii acestei instituþii s-au pierdut în explicaþii, precizând cã, de fapt, compania contracteazã, pentru perioada de iarnã, lucrãri de deszãpezire pe loturi de autostrãzi ºi drumuri naþionale la o valoare maximã estimatã ºi cã cheltuielile necesare sunt fãcute în funcþie de condiþiile meteorologice, astfel încât sumele maxime estimate nu au fost niciodatã cheltuite integral. Astfel, “pentru o informare corectã a opiniei publice”, C.N.A.D.N.R. a precizat cã, dupã încheierea activitãþii de iarnã 2012 - 2013, costurile au fost de 209.420.781 lei, împãrþiþi la 16.200 de kilometri, rezultând suma de 12.927

de lei. La un curs de 4.4 lei/ euro preþul final a fost de 2.938 euro/km. Asta, faþã de 3.289 euro/km la finalul iernii 2011 2012. Dupã care, o zi mai târziu, aceeaºi Companie a publicat urmãtoarea informaþie: “1.588 euro kilometrul – costul real al deszãpezirii în România”. Deci, la un interval de câteva zeci de ore, preþul s-a schimbat, ºi nu cu puþin. C.N.A.D.N.R.susþine cã, pentru iarna 2012 - 2013 bugetul total alocat pentru activitatea de deszãpezire a fost de 47.595.632 de euro, din care plãþile efective cãtre firmele contractante au însumat 27.960.126 de euro. Aprovizionarea ºi transportul materialelor necesare pânã la bazele de deszãpezire (150.000 de tone de nisip ºi 244.000 de tone de sare) au costat 13.905.765 de euro, iar cheltuielile pentru deszãpezirea cu autoutilaje proprii (reparaþii, piese de schimb, carburanþi, lubrefianþi, anvelope, acumulatori, etc) au fost de 2.692.251de euro. La acestea sau adãugat alte cheltuieli privind activitatea de iarnã pentru circa 400 de locaþii ale D.R.D.P., S.D.N. ºi baze de deszãpezire, puncte de sprijin (utilitãþi, combustibil pentru încãlzire, informãri operative, etc), care au fost în valoare de 1.324.503 euro. Aprovizionarea, montarea ºi demontarea de panouri parazãpezi a costat 828.836 de euro, iar punerea “în ordine a drumurilor, precum ºi repararea degradãrilor cu mixturã stocabilã a însumat 884.151 de euro”. Compania a mai þinut sã precizeze cã sarea folositã ca material antiderapant în perioada de iarnã 2013 - 2014 a fost achiziþionatã, exclusiv, de la Compania Naþionalã a Sãrii, C.N.A.D.N.R. încheind cu Salrom un contract în valoare de aproximativ 80 de milioane de lei (fãrã TVA) pentru asigurarea stocului necesar, “realizându-se astfel ºi un beneficiu economic important pentru o companie româneascã”.

Dincolo de cifrele care aratã bine ºi contractele “patriotice”, Curtea de Conturi a demonstrat în ultimii ani cã la nivel naþional, inclusiv în vestul þãrii, lucrãrile de deszãpezire nu au fost în niciun caz scutite de serioase semne de întrebare legate de buna gestionare a banului public. La ultimul raport legat de lucrãrile de deszãpezire pe drumurile naþionale, publicat în acest an, Curtea de Conturi preciza cã a descoperit “10.741.469 lei – sume plãtite nelegal, la care se adaugã accesoriile aferente de 1.318.803 lei, reprezentând valori acceptate la platã ºi decontate prin situaþii de lucrãri în care au fost cuprinse cantitãþi de lucrãri neexecutate / cote de cheltuieli nejustificate / actualizãri eronate de preþuri sau pentru care nu au fost prezentate documente justificative º.a. (D.R.D.P. Braºov, Cluj, Craiova, Iaºi, Timiºoara).” În ceea ce priveºte utilajele folosite pentru deszãpezire, Curtea de Conturi remarca faptul cã nici la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor nu a existat voinþa necesarã achiziþionãrii de cãtre C.N.A.D.N.R. “a unor tipuri de utilaje ºi echipamente performante, de strictã destinaþie, în numãr ºi capacitãþi bine stabilite, pentru a profesionaliza intervenþiile de deszãpezire ºi a diminua ponderea activitãþilor desfãºurate cu utilaje de construcþii închiriate ºi de cãtre firme de construcþii nespecializate în deszãpezire – solicitãrile în acest sens ale companiei, pentru asigurarea fondurilor necesare, rãmânând fãrã efect”. Aºa s-a ajuns ca, de pildã, Direcþia de Drumuri ºi Poduri Timiºoara sã închirieze utilaje de la firme private cu tarife diferite de la un judeþ la altul, deºi era vorba de unul ºi acelaºi utilaj. Astfel, un utilaj închiriat cu 189.000 de lei pe an, în Timiº, costa 109.000 de lei la Arad ºi 123.000 de lei, la Deva. Rãmâne de vãzut care vor fi constatãrile Curþii de Conturi dupã controlul programat la sfârºitul acestui an. Dupã cum rãmâne de vãzut ºi cât de bine se va circula în urmãtoarele zile pe drumurile naþionale ºi porþiunile de autostradã din judeþ, în varianta în care chiar vor apãrea cãderile de zãpadã anunþate de meteorologi.

de 23 de ani un reper al cetãþii


8

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


special

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

9

În Timiº, autoritãþile au vorbit pânã în acest moment despre douã proiecte care fac trimitere la acelaºi concept de centru intermodal. Cert este cã nu e demarat niciunul. Unul, din cauzã cã, inexplicabil, autoritãþile judeþene au decis relocarea lui de la Recaº, unde Statul avea teren, la Remetea, unde nu are ºi e nevoie de exproprieri. Celãlalt, pentru cã încã nu se ºtie de unde vor putea fi atrase fondurile. ligia.hutu@timpolis.ro

Douã proiecte cu un destin similar? În Timiº, autoritãþile au vorbit pânã în acest moment despre douã proiecte care fac trimitere la acelaºi concept de intermodalitate. Unul dintre acestea este Centrul Regional Intermodal de Transport Mãrfuri, mutat inexplicabil de la Recaº la Remetea Mare, deºi studiul de fezabilitate ºi o parte dintre avize fuseserã deja obþinute pentru Recaº. Proiectul Centrului Regional Intermodal de Transport Marfã Timiºoara a fost prima iniþiativã de acest gen din þarã. Autoritãþile judeþene ºi-au anunþat intenþia de realizare a unui astfel de proiect încã din 2011, însã soarta proiectului e indecisã încã. Cum decizia de relocare la Remetea Mare a atras dupã sine nevoia clarificãrii unor situaþii ce þin de proprietatea asupra terenului pe care se doreºte realizarea proiectului, Timiºoara a pierdut teren considerabil în faþa Iaºiului, care a depus un proiect similar, pentru care sperã la identificarea unor surse de finanþare în decursul lui 2014. În cazul Iaºiului, situaþia proprietãþii asupra terenului e clarã: acesta aparþine Statului, proiectul urmând sã fie realizat în comuna Holboca. Între timp, C.J. Timiº a decis alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei, pentru achiziþionarea de terenuri în vederea relocãrii proiectului Centrului Intermodal de Transport Marfã Timiºoara în zona Remetea

Mare. Doar cã ºansele Timiºoarei de a obþine fonduri din bugetul pentru 2014 pentru acest proiect sunt infime. Asta dacã e sã fie luat în calcul faptul cã oficialii Ministerului Transporturilor ºi-au anunþat deja prioritãþile strategice pe termen mediu pentru anii 2014 - 2016. Iar printre obiectivele de investiþii anunþate nu se regãseºte Centrul Intermodal Timiºoara. ªansele de a accede la finanþare din bani europeni sunt ºi ele mici, cãci fondurile alocate pentru astfel de proiecte în cadrul Programului Operaþional Sectorial “Transport”, Axa prioritarã 3 - Monitorizarea sectorului de transport în scopul îmbunãtãþirii protecþiei mediului, a sãnãtãþii umane ºi a siguranþei pasagerilor, domeniul major de intervenþie 3.1. - Promovarea transportului intermodal, sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de finanþare ale mai multor aplicanþi. Celãlalt proiect, de datã mai recentã, a fost anunþat la nivel de intenþie de cãtre managerul Aeroportului Internaþional “Traian Vuia”, Dan Idolu, ºi vizeazã realizarea unui terminal intermodal la Aeroport.

Scepticism faþã de realizarea unui terminal intermodal la Aeroportul Timiºoara În septembrie, reprezentanþii Aeroportului Internaþional Timiºoara îºi anunþau intenþia de a dezvolta un terminal intermodal, care sã asigure conexiunea între Aeroport ºi mijloacele de transport rutier. Scopul era creºterea numãrului de pasageri, iar estimarea iniþialã de costuri prevedea un necesar de teren de 243.000 de metri pãtraþi ºi o investiþie de peste 110 milioane de euro. “Avem în vedere realizarea la Timiºoara a unui terminal intermodulat, astfel încât transferul de la aeronavã la sistemul rutier de transport sã fie rapid. Sã avem un sistem integrat, comercianþii de tichete sã ofere pachete pentru toate mijloacele de transport în

Foto TIMPOLIS

Douã proiecte de centre intermodale, la Timiºoara. Ambele blocate

comun. Am fãcut un studiu în acest sens, care prevede construcþia unei aerogãri lângã aeroport, cu posibilitatea de extindere în funcþie de volumul de trafic. Între aerogarã ºi aeroport vrem sã dezvoltãm un centru comercial astfel încât sã asigurãm surse suplimentare pentru funcþionarea aeroportului”, declara Dan Idolu, directorul general al Aeroportului. Finanþarea acestui proiect ar putea fi asiguratã din fonduri U.E. alocate domeniului Transporturilor în exerciþiul financiar 2014 - 2020, existând însã ºi posibilitatea încheierii unor parteneriate cu companii private. Am încercat sã îl contactãm pe directorul Aeroportului, Dan Idolu, pentru detalii despre stadiul în care se aflã proiectul, dar acesta nu a fost de gãsit. Autoritãþile judeþene ºi-au anunþat, din varã, intenþia de a demara demersurile necesare pentru încadrarea Aeroportului Internaþional Timiºoara în actele oficiale ale Comisiei Europene drept Centru Intermodal de Transport Persoane. ªi aceasta în contextul

Cornel Sãmãrtinean

Dan Idolu în care C.E. a anunþat sistarea acordãrii ajutoarelor de stat pentru aeroporturile regionale care realizeazã un trafic mai mare de 200.000 de pasageri pe an. Fostul director al Aeroportului Internaþional “Traian Vuia” Timiºoara, Cornel Sãmãrtinean, actual deputat P.D.-L., se declarã, însã, sceptic faþã de aceastã intenþie a reprezentanþilor C.J. Timiº, susþinând cã, pentru ca aeroportul sã poatã deveni centru intermodal, este necesarã o investiþie de aproape o

sutã de milioane de euro, bani de care C.J. Timiº este puþin probabil sã dispunã în perspectivã apropiatã. În prezent, pe agenda discuþiilor dintre C.J. Timiº ºi Primãria Timiºoara, se aflã ºi problema proprietãþii asupra Aeroportului Timiºoara, ambele instituþii anunþându-ºi intenþia de a intra în posesia a 80% din acþiunile de la Aeroport, care sunt deþinute în acest moment de Statul Român, reprezentat prin Ministerul Transporturilor.

Ben Oni Ardelean: “Realizarea unui Centru Intermodal la Timiºoara, dependentã de factori strict politici” litic, constând într-o acþiune a tuturor factorilor de decizie, se vor face simþite. Senatorul liberal considerã cã Aeroportul Internaþional Timiºoara poate asigura cu succes nevoile regiunii, prin angajarea într-o competiþie cu ºanse reale cu mari aeroporturi cum sunt Viena ºi Budapesta. ªi aceasta, prin practicarea unui sistem de taxe mai mici. În plus, localizarea geograficã a Timiºoarei ar reprezenta un avantaj în raport cu unii posibili competitori. „Timiºoara e în U.E., Belgradul nu e. (...) Timiºoara poate fi conectatã uºor cu întreg restul regiunii. Localizarea geograficã a Timiºoarei permite realizarea unui hub pentru întreaga regiune”,

declarã Ben Oni Ardelean, care crede în ºansele de perspectivã ale Timiºoarei de a dezvolta proiectul Centrului Intermodal. În plus, mai spune el, conectarea Timiºoarei cu aeroporturi mari ale Europei ºi realizarea unui hub pentru cargo ar genera locuri de muncã ºi ar transforma Aeroportul Timiºoara într-un pion regional important în ce priveºte culoarele de trafic aerian. Senatorul liberal apreciazã însã cã, în maniera tipic româneascã, cea mai bunã decizie este amânarea deciziei: “ªi în contextul acesta s-a tot amânat o decizie care, în opinia mea, este majorã. Frustrarea mea este cã înþeleg cã nu sunt bani, dar noi cerem doar avizul favorabil”.

Foto TIMPOLIS

Senatorul liberal Ben Oni Ardelean acuzã tergiversarea, într-o manierã tipic româneascã, a luãrii unei decizii în ce priveºte solicitarea Timiºoarei de a construi un Centru Intermodal. Acesta apreciazã cã nu infrastructura precarã, nici situaþia nesoluþionatã încã a proprietãþii asupra terenurilor ºi nici apartenenþa sau nu a României la Spaþiul Schengen sunt principalele motive pentru care un astfel de proiect nu a fost avizat încã de Guvern: „Problemele de ordin funcþional sunt rezolvabile, problema este una de decizie politicã”. Senatorul liberal considerã cã soluþiile tehnice vor fi identificate imediat ce efectele lobby-ului po-

Ben Oni Ardelean

de 23 de ani un reper al cetãþii


10

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

UEnciclopedia

Finanþãrile europene pe dezvoltare ruralã, ameninþate în continuare de spectrul fraudei l Aceleaºi deficienþe de pânã acum s-ar putea repeta în urmãtoarea tranºã de finanþare 2014 - 2020 ªi în Timiº, ca de altfel în majoritatea judeþelor þãrii, cele mai multe fraude, tentative de fraudã sau nereguli au vizat programele de finanþare pentru dezvoltare ruralã. Ceea ce înseamnã cã aceste programe fie au fost gestionate prost la nivel naþional, fie au plecat cu deficienþe chiar de la sursã. Potrivit unei analize recente a Curþii de Conturi Europene, statele membre nu au depus eforturi suficiente pentru a demonstra cã bugetul de 100 de miliarde de euro, alocat în ultimii ani dezvoltãrii rurale, este cheltuit în mod corespunzãtor bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un program “defect” Conform unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeanã, ºi pe viitor neregulile de pânã acum, legate de proiectele de dezvoltare ruralã, s-ar putea repeta, pentru cã mecanismele actuale de monitorizare ºi de evaluare nu au reuºit sã punã la dispoziþie în timp util informaþiile necesare care sã stea la baza deciziilor legate de identificarea celor ºi mai eficiente mãsuri, în contextul elaborãrii politicii de dezvoltare ruralã pentru perioada 2014 - 2020. În perioada financiarã 2007 - 2013, U.E. a alocat aproximativ 100 de miliarde de euro pentru îndeplinirea obiecti-

velor în materie de dezvoltare ruralã. Statele membre au angajat, de asemenea, 58 de miliarde de euro din resursele proprii pentru a cofinanþa programele de dezvoltare ruralã. În cadrul auditului sãu, Curtea a constatat însã cã statele membre au dat dovadã de un interes scãzut faþã de rezultatele obþinute de programele lor de dezvoltare ruralã. Comisia a acceptat programe cu obiective vagi ºi deschise la interpretãri, care nu precizau ce se doreºte sã se obþinã prin programele respective. Conform constatãrilor acestui audit, din cauza deficienþelor existente la nivelul sistemelor de monitorizare ºi de evaluare ale statelor membre, informaþiile obþinute nu erau suficient de fiabile, coerente ºi relevante pentru a arãta care au fost rezultatele obþinute în raport cu obiectivele stabilite, iar raportarea cu privire la rezultatele obþinute nu a fost adecvatã. De asemenea, Comisia ºi statele membre nu au utilizat în mod corespunzãtor informaþiile disponibile referitoare la rezultate pentru a îmbunãtãþi eficacitatea sau eficienþa cheltuielilor din domeniul dezvoltãrii rurale. Experþii Curþii de Conturi Europene considerã cã pot fi aduse ºi trebuie sã fie aduse ameliorãri în ceea ce priveºte monitorizarea ºi evaluarea pentru restul perioadei actuale în care se pot cheltui fondurile (care se încheie la sfârºitul anului 2015), pentru a se asigura faptul cã bugetul U.E. este chel-

tuit în mod corespunzãtor. Mai mult, viitoarea perioadã de programare 2014 - 2020 reprezintã pentru Comisie ºi statele membre o oportunitate de a acorda eficienþei un rol central în cadrul noii politici de cheltuieli ºi, ulterior, în cadrul selectãrii operaþiunilor ºi a proiectelor care vor beneficia de finanþare. În acest sens, este esenþial sã se stabileascã obiective mai bune ºi sã se consolideze monitorizarea ºi evaluarea rezultatelor. Potrivit concluziei auditului Curþii de Conturi, C.E. ºi statele membre nu au demonstrat care au fost rezultatele obþinute în raport cu obiectivele politicii de dezvoltare ruralã ºi nu existã o asigurare suficientã cu privire la faptul cã bugetul U.E. alocat dezvoltãrii rurale a fost cheltuit în mod corespunzãtor.

Doar un sfert din proiectele depuse, finanþate, în Timiº ªi în Timiº Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã a avut destul de mulþi pretendenþi, care au depus proiecte ºi din care, în mod ciudat, doar un sfert au primit finanþãri. De vinã ar putea fi deficienþele legate de corecta redactare ºi de fiabilitatea proiectului, dar ºi poticnirile de la nivel central, în ceea ce priveºte gestionarea corectã a acestor programe de finanþare. Valoarea totalã a contractelor încheiate prin Fondul European Agricol

pentru Dezvoltare Ruralã în perioada 1 ianuarie 2007 - octombrie 2013. în Timiº, este de 251.183.846 de euro, respectiv 1.008.320.567 de lei, sumã aferentã unui numãr de 599 de proiecte aprobate ºi finanþate. Dar numãrul total de proiecte depuse ºi verificate la nivelul Oficiului Judeþean de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit Timiº a fost mult mai mare, respectiv 2.501 proiecte. “Este greu de apreciat, retrospec-

tiv, ce nu a mers bine. Un lucru este însã clar: în Timiº, ºi nu doar în Timiº, beneficiarii nu prea au ºtiut ce trebuie sã facã, cum sã gestioneze proiectele, iar rezultatele au fost pe mãsurã. Nu ºtiu dacã vina o poartã cei care au gestionat acest program la nivel naþional sau deficienþele de structurã ale acestor finanþãri”, spune prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului.

C.E. a lansat un plan pentru a ajuta statele sã combatã abuzurile la dreptul la liberã circulaþie Comisia Europeanã a lansat un plan ce cuprinde cinci mãsuri prin care îºi propune sã ajute autoritãþile naþionale sã punã mai bine în practicã normele naþionale privind libera circulaþie, în urma unor îngrijorãri exprimate de statele membre în legãturã cu acest subiect. TIMPOLIS

Manual anti-abuzuri Prin acest plan, lansat luni, Comisia Europeanã îºi propune sã ajute autoritãþile naþionale sã punã în aplicare norme U.E. care sã le permitã sã combatã eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaþie, prin elaborarea unui manual privind soluþionarea problemei cãsãtoriilor de convenienþã, potrivit unui comunicat C.E., citat de Mediafax. Totodatã, Executivul de la Bruxelles va elabora, pânã la sfârºitul anului, un ghid practic de aplicare a normelor U.E. de coordonare a securitãþii sociale. Acest document va clarifica „proba reºedinþei obiºnuite”, prevãzutã de normativa europeanã privind coordonarea securitãþii sociale. „Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garanteazã faptul cã cetãþenii care nu lucreazã pot avea acces la securitate socialã într-un alt stat membru doar dupã ce ºi-au deplasat cu adevãrat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu,

familiile)”, precizeazã oficialii C.E. Cea de-a treia mãsurã vizeazã o mai eficientã utilizare a Fondului Social European (F.S.E.) pentru a aborda problema integrãrii sociale. C.E. recomandã ca, de la 1 ianuarie 2014, minimum 20% din fondurile F.S.E. sã fie cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale ºi combaterea sãrãciei în fiecare stat membru. Comisia îºi mai propune sã ajute autoritãþile locale din întreaga Europã sã facã schimb de cunoºtinþe, pentru a rãspunde mai bine provocãrilor din sfera incluziunii sociale. În acest context, pânã la sfârºitul lui 2013, C.E. va finaliza un studiu de evaluare a impactului liberei circulaþii în ºase mari oraºe, iar în februarie 2014, va invita primarii sã discute provocãrile ºi sã facã schimb de bune practici. A cincea mãsurã se referã la asigurarea aplicãrii pe teren a normelor U.E. privind libera circulaþie. Pânã la sfârºitul anului 2014, C.E. va elabora, în colaborare cu statele membre, un modul de pregãtire online, pentru a ajuta personalul autoritãþilor locale sã înþeleagã ºi sã aplice pe deplin dreptul la libera circulaþie al cetãþenilor U.E. Decizia a fost luatã, dupã ce, potrivit unui Eurobarometru recent, 47% din cetãþenii U.E. sunt de pãrere cã problemele cu care se confruntã atunci când se mutã într-o altã þarã U.E. sunt provocate de faptul cã func-

de 23 de ani un reper al cetãþii

cum ar fi educaþia, locuinþele ºi infrastructura”. Prin urmare, C.E. este pregãtitã sã se angajeze, alãturi de statele membre, pentru a ajuta autoritãþile municipale, ºi nu numai, sã utilizeze pe deplin resursele Fondului Social European, dupã cum a mai spus Andor.

Vestul nu mai vrea est-europeni vânãtori de ajutoare sociale

þionarii administraþiilor locale nu sunt familiarizaþi cu dreptul la liberã circulaþie al cetãþenilor U.E. Dupã ce mai multe state europene, precum Marea Britanie, Franþa, Belgia sau Germania, au exprimat îngrijorãri cu privire la „abuzurile” la dreptul de liberã circulaþie, C.E. a fãcut recent un raport, potrivit cãruia cetãþenii mobili ai U.E. care se duc într-o altã þarã europeanã ajutã economia localã, prin ocuparea unor locuri de muncã, pentru care nu se gãseºte forþã de muncã pe plan local. În cele mai multe þãri, muncitorii europeni sunt contribuitori neþi la sistemul de beneficii sociale, adicã plãtesc la sistemul de asigurãri sociale ºi de sãnãtate mai mult decât primesc sub formã de ajutoare de orice fel.

Mai mult, „procentajul cetãþenilor mobili ai U.E. care beneficiazã de prestaþii este relativ scãzut, în comparaþie cu resortisanþii proprii ai statelor membre ºi cu cei ai þãrilor terþe”. C.E. se angajeazã sã garanteze cã cetãþenii U.E. sunt într-adevãr în mãsurã sã-ºi exercite drepturile de a munci ºi de a trãi în orice þarã din U.E. “Statele membre ºi U.E. trebuie sã lucreze împreunã pentru a se asigura cã normele privind libera circulaþie continuã sã ofere avantaje maxime cetãþenilor ºi economiilor noastre”, a declarat, luni, László Andor, comisarul pentru ocuparea forþei de muncã, afaceri sociale ºi incluziune. Pe de altã parte, comisarul a recunoscut cã afluxul de persoane poate reprezenta „o povarã pentru sectoare

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, în 8 octombrie, cã Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale. „E adevãrat, multe persoane din România ºi Bulgaria, dar ºi din alte þãri din estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios ºi aceºtia sunt bineveniþi. Din pãcate, sunt ºi unii care vin doar pentru cã vor sã aibã acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta ºi mã aºtept ca ºi Comisia sã înþeleagã aceste diferenþe”, le-a declarat Hans-Peter Friedrich jurnaliºtilor, înainte Consiliul J.A.I, de la Luxemburg. ªi Guvernul britanic a evocat, anul trecut, posibilitatea limitãrii accesului imigranþilor la sistemul de asistenþã socialã ºi la sistemul de sãnãtate, invocând un aflux de români ºi bulgari în Marea Britanie, dupã liberalizarea pieþei muncii, la 1 ianuarie 2014.


intersecþii

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

11

Taxarea autostrãzilor, dupã model vest-european, din 2017 l

Senator P.P.-D.D. de Timiº: „Atunci de ce mai plãtim rovinietã?”

Conform declaraþiilor lui Dan ªova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructurã, taxarea autostrãzilor din România, dupã model vesteuropean, ar putea începe dupã finalizarea centurii sud a Capitalei, unde lucrãrile vor fi derulate în intervalul 2014 - 2017. Senatorul timiºean P.P.-D.D. Ioan Iovescu spune cã nu este de acord cu aceastã taxare, în condiþiile în care românii sunt oricum supra-taxaþi pentru utilizarea infrastructurii rutiere. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Trei euro la suta de kilometri Prima taxã pe autostradã va fi introdusã, potrivit declaraþiilor lui Dan ªova, pe segmentul Piteºti - Constanþa, având un nivel de trei euro la suta de kilometri. Acelaºi nivel de taxare a fost estimat ºi pentru autostrada Comarnic Braºov, care ar putea fi finalizatã în 2016 - 2017. Dupã care aceeaºi taxare, pe model european, s-ar putea extinde la toate tronsoanele de autostradã finalizate, inclusiv la cele din vestul þãrii. De altfel, încã din 2011 Ministerul Transporturilor ºi-a anunþat intenþia sã concesioneze întreþinerea autostrãzilor, urmând a fi percepute taxe pe toate tronsoanele finalizate, banii economisiþi urmând a fi utilizaþi pentru întreþinerea infrastructurii, dar ºi pentru finanþarea construirii unor alte porþiuni de autostradã. Ministerul Transporturilor preciza

cã nu mai are fondurile necesare pentru întreþinerea autostrãzilor finalizate, înaintând spre aprobare un memorandum cãtre Guvern, în care solicitã permisiunea de a începe licitaþiile pentru concesionarea serviciilor de mentenanþã. Deocamdatã, nu se ºtie cât se va plãti pentru restul tronsoanelor de autostradã finalizate. “Aºa cum în toatã lumea, în toate þãrile, se plãteºte taxã de autostradã pentru mentenanþã, pentru întreþinerea ei, se va plãti ºi în România, când autostrãzile vor fi construite. În acest moment nu avem aceste taxe puse, dar când reþeaua pe Coridorul 4 va fi gata, vom avea ºi noi taxe de autostradã, pentru cã altfel nu ai bani sã întreþii reþeaua de autostrãzi. Este o chestiune absolut normalã. Dacã tot suntem europeni, atunci sã fim pânã la capãt”, este punctul de vedere, exprimat încã de anul trecut, al conducerii Ministerului Transporturilor. Taxa de autostradã este menitã sã aducã banii necesari pentru cofinanþarea proiectelor de realizare a autostrãzilor finanþate în principal din fondurile structurale ale U.E. „O condiþie esenþialã pentru finanþarea proiectelor de autostrãzi este asigurarea sumelor pentru operarea ºi întreþinerea acestora. Din analizele efectuate a reieºit cã fondurile nu pot fi asigurate de la bugetul de stat ºi nici din veniturile proprii ale Companiei Naþionale de Autostrãzi, iar Comisia Europeanã a condiþionat aprobarea proiectelor de luarea la nivel politic, în România, a unui angajament privind asigurarea sustenabilitãþii construcþiilor de autostrãzi

Deocamdatã, nu se ºtie cât se va plãti pentru tronsoanele de autostradã finalizate cofinanþate de U.E., prin introducerea unui sistem de taxare a accesului la autostrãzi, atunci când acestea vor fi date în folosinþã”, au precizat reprezentanþii Ministerului Transporturilor.

„Vor rãmâne pe autostradã numai tirurile ºi maºinile de lux” Odatã cu vestea cã se va taxa ºi în România utilizarea autostrãzilor au început sã aparã reacþii pe aceastã temã, primele care au reacþionat fiind uniunile ºi organizaþiile transportatorilor. Reprezentanþi ai transportatorilor susþin cã, astfel, România va ajunge un caz unic în Europa, pentru cã ºoferii plãtesc accize de carburanþi, taxe de primã înmatriculare, impozite locale

pe mijloacele de transport, taxe la trecerea podurilor dunãrene, taxe pe drumurile judeþene ºi, nu în ultimul rând, taxa de utilizare a drumurilor naþionale, rovinieta, la care se adaugã acum ºi taxa pe autostradã. Aceºtia mai spun cã niciuna dintre þãrile vest-europene nu pune la platã automobiliºtii ºi pe drumurile naþionale, ºi pe autostrãzi. În plus, regula este cea a taxãrii clasei superioare de drum, de aceea orice porþiune de autostradã cu taxã trebuie sã aibã o rutã alternativã fãrã taxã. ªi senatorul timiºean Ioan Iovescu, care a avut mai multe interpelãri legate de starea actualã a infrastructurii rutiere din vestul þãrii spune cã taxarea utilizãrii autostrãzii este „ruptã” de contextul social actual din România. „Deja se plãtesc rovinietele ºi acele taxe incluse în preþul carburantului. Sunt mult prea multe taxe. În

„Deja se plãtesc rovinietele ºi acele taxe incluse în preþul carburantului. Sunt mult prea multe taxe. În plus, la cum aratã ºi cum se circulã pe unele segmente de autostradã, nu ºtiu de ce ar trebui sã se plãteascã pentru utilizarea acestora. Dacã se continuã cu ideea aceasta a taxãrii, ºi în vestul þãrii, pe segmentele de autostradã finalizate vor ajunge sã circule numai tiruri ºi câteva maºini de lux”. Senator P.P.-D.D. Ioan Iovescu plus, la cum aratã ºi cum se circulã pe unele segmente de autostradã, nu ºtiu de ce ar trebui sã se plãteascã pentru utilizarea acestora. Dacã se continuã cu ideea aceasta a taxãrii, ºi în vestul þãrii, pe segmentele de autostradã finalizate vor ajunge sã circule numai tiruri ºi câteva maºini de lux”, crede Ioan Iovescu.

Aproape 600 de accidente, produse de ºoferi cu vârsta peste 70 ani l

În urma acestora,159 de persoane ºi-au pierdut viaþa

Aproape 600 de accidente, în care au murit 159 de persoane, au fost produse, în acest an, de ºoferi cu vârsta peste 70 de ani, potrivit informaþiilor transmise de Direcþia Poliþiei Rutiere. TIMPOLIS

Direcþia Poliþiei Rutiere aratã cã în primele zece luni ale acestui an, la ni-

vel naþional au avut loc 599 de accidente rutiere în care au fost implicaþi ºoferi în vârstã de peste 70 de ani, aratã Meediafax. Numãrul accidentelor de acest gen a fost mai mic cu 60 faþã de perioada similarã a anului trecut, când au avut loc 650 de astfel de accidente. În cele 599 de accidente au murit 159 de persoane ºi alte 477 au fost rãnite. Reprezentanþii Direcþiei Regim Per-

mise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor spun cã în baza de date a instituþiei figureazã peste 31.500 de ºoferi cu vârsta peste 80 de ani. Aceºtia au menþionat cã „este posibil ca în aceastã cifrã sã se regãseascã ºi deþinãtori care sunt decedaþi, dar permisul nu a fost predat de cãtre urmaºi pentru a fi anulat de cãtre serviciul poliþiei rutiere pe raza cãruia a domiciliat titularul”.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

3

NUME................................PRENUME.......................... ADRESA:STR................................................................ NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP......... TEL:..............................................................................

Foto TIMPOLIS

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 18 decembrie 2013, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 19 decembrie 2013.

de 23 de ani un reper al cetãþii


12

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

special

Privatizarea violenþei l Mediul de securitate ºi semnificaþiile terorii Atacul terorist din 11 septembrie 2001, împotriva SUA a marcat un mare punct de cotiturã cãtre o reevaluare a ordinii mondiale ºi necesitatea instaurãrii unei noi ordini se impune cu stringenþã în marea dezordine creatã. Mitul invincibilitãþii SUA a fost spulberat în decurs de câteva zeci de minute ºi, dacã mica superputere mondialã a fost atacatã la ea acasã, celelalte þãri au devenit ºi mai vulnerabile la asemenea ameninþãri, altele decât rãzboaiele convenþionale de pânã acum. General r. prof. univ. Anghel Andreescu Comisar-ºef prof. univ. Nicolae Radu

Osama Bin Laden a fost eliminat, însã pericolul existã Nu întâmplãtor se afirmã frecvent „nimic nu va mai fi ca înainte”, chiar dacã reacþia poporului american ºi a unei mari pãrþi a comunitãþii internaþionale a fost exemplarã. Se pune întrebarea: unde s-a greºit? Unde a greºit administraþia Bush în relaþiile SUA cu celelalte state? Cu toate acestea, nu este timp pentru reflecþii îndelungate în detrimentul acþiunii. Finanþarea organizaþiilor teroriste din lume, inclusiv cele islamice radicale, are loc într-un ritm susþinut, în pofida strategiilor O.N.U., U.E. ºi S.U.A. pentru stoparea finanþãrii acestora. Osama Bin Laden a fost eliminat, însã pericolul existã. Sã nu uitam cã, în absenþa informaþiilor, orice acþiune de prevenire ºi de combatere a terorismului este imposibilã. Osama Bin Laden a construit, cu sprijinul SUA la început, dar mai apoi cu sprijinul statelor sponsor din Orientul Mijlociu, o reþea de recrutare, pregãtire, infiltrare, de asigurare logisticã, cu fonduri în bãnci importante din U.E. În aceste condiþii, democraþia occidentalã pe termen scurt sau mediu nu mai pare o soluþie în problema terorismului. Problema teroristã pusã pe seama religiei ori a culturii este greºitã ºi nu poate ajuta prea mult. Rãzboiul preventiv nu mai este o soluþie în continuare. Ce este de facut? Întrebarea se impune, cu atât mai mult cu cât slãbiciunile instituþiilor cu atribuþii ºi mecanisme colective de luare a decizilor în politica mondialã pare o stare de normalitate. Din nefericire, acelaºi lucru se poate spune ºi despre capacitatea relativ scãzutã de acþiune a U.E. ºi N.A.T.O. Apreciind acestea, avem un prilej în plus sã reamintim cã se impune fundamentarea unor strategii viabile pentru prevenirea ºi combaterea terorismului, dincolo de o acþiune menitã sã susþinã, poate, doar intenþiile ºi nevoia de control asupra resurselor de petrol din Orientul Mijlociu. Din ce în ce mai mult este ºtiut ca „Hegemonia luminatã a S.U.A”, de fapt globalizarea, a generat teamã, invidie, neplãcere ºi chiar urã, un recent exemplu fiind ºi singuratatea SUA pe drumul de restabilire a democraþiei în Siria.

Sub semnul tãcerii ? Asistãm, astãzi, la o confruntare dintre Orientul ºi Occidentul lumii, în

care Islamul devine nu doar un instrument de ripostã la noile teze ºi orientãri ale ºtiinþelor sociale moderne, dar ºi o temã abordatã cu obsesie drept singura cauzã a acestei noi confruntãri? Sã fie vorba doar de o avalanºã de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, ci interesul pentru petrolul þãrilor arabe? Spunem acest lucru, ºtiut fiind faptul cã statele arabe deþin monopolul zãcãmintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezintã 60,17 % din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, ºi totalizeazã o sumã de 683,5 milioane de barili, petrol de care, nu o datã, statele occidentale s-au arãtat foarte interesate. Se pare cã „centrul de gravitaþie” al producþiei mondiale de petrol s-a mutat dinspre þãrile industrializate ale Nordului (SUA, Canada, Mexic, Europa ºi vestul Rusiei) spre þãrile în dezvoltare ale Sudului, în special Iran, Irak, Arabia Sauditã, Angola, Nigeria ºi statele din bazinul Mãrii Caspice. Potrivit datelor oferite de Departamentul de Energie al SUA, procentul din producþia mondialã de petrol ce revine producãtorilor majori ai Nordului va scãdea de la 27%, în 2001, la 18%, în 2025, în timp ce partea din producþie a producãtorilor din Africa, America Latinã ºi Orientul Mijlociu va creºte de la 50% la 61%21. Privind doar spre Arabia Sauditã, spre Egipt, Yemen, Iordania, Siria sau Iran înþelegem cã interesele conduc la multiple divergenþe. În Arabia Sauditã, Regele Abdallah bin Abd al-Aziz Al Saud este ºi prim-ministru din 1 august 2005, Arabia Sauditã fiind unul dintre aliaþii de bazã ai SUA în Orientul Mijlociu ºi un important furnizor de petrol, cu un export zilnic de peste nouã milioane de barili. Cu un PIB/cap de locuitor de 24.200 de dolari (locul 55 în lume), Arabia Sauditã dispune de 25% (aproximativ 262 de miliarde de barili) din rezervele mondiale, în timp ce Irakul deþine 10% (aproximativ 112,5 miliarde barili). În domeniul gazelor naturale, clasamentul resurselor din regiunea Golfului este condus de Fe-

de 23 de ani un reper al cetãþii

deraþia Rusã, cu peste 47.000 de miliarde metri cubi, urmatã de Iran, cu peste 24.000 miliarde de metri cubi, Qatar, cu aproximativ 17.000 miliarde mc, Arabia Sauditã ºi Emiratele Arabe Unite, cu aproximativ 6.000 miliarde de metri cubi fiecare. În aceste condiþii, ne mai surprinde ceea ce s-a întamplat recent în þãri precum Yemen, Egipt sau Regatul Bahrain? Sã ne mai întrebãm de ce oare rãzboiul declarat de Franþa împotriva colonelului libian Moamer Ghadafi nu se mai terminã? “În Irak, americanii au adus haos, nu democraþie” – scria, la 12 ianuarie 2007, cotidianul Financial Times, într-un articol intitulat „Surge Toward Debacle in Iraq”. Ce sã însemne toate acestea? De-a lungul istoriei, sunt cunoscute destule cazuri de crize ºi conflicte generate de neînþelegeri privind resursele energetice. Atacul japonez de la Pearl Harbour a fost, în parte, consecinþa deciziei SUA, din 1941, de a limita exporturile de petrol cãtre insulele nipone, drept urmare a invadãrii Chinei. Operaþiile din Angola ºi Cecenia au la bazã puternice motivaþii economice, ºtiut fiind faptul cã deþin importante rezerve energetice de o calitate superioarã. De asemenea, numeroase crize energetice au avut loc din 1970 pânã astãzi: criza petrolului din 1973 - 1974, cauzatã de embargoul impus OPEC-ului de majoritatea statelor arabe producãtoare de petrol, ca rãspuns la sprijinul acordat Israelului de cãtre Occident în rãzboiul de Yom Kippur, criza energeticã din 1979, ca urmare a revoluþiei iraniene, explozia preþurilor petrolului din 1990, cauzatã de rãzboiul din Golf, creºterile importante ale preþurilor resurselor energetice (începând cu 2001), pe fondul stagnãrii producþiei mondiale de petrol corelat cu creºterea cererii în SUA, China ºi India, explozia preþurilor petrolului din 2011 cauzatã de instabilitatea din Yemen, Egipt si Libia, dar ºi de criza mondialã. Nevoia de resurse este din ce în ce mai evidentã. Þãri precum SUA, China, Rusia sau Franþa sunt în topul

Nicolae Radu celor mai mari consumatori de resurse energetice, accesul la resurse reprezentând, de cele mai multe ori, doar o problemã de timp. Cum bine se cunoaºte, intervenþia SUA ºi aliaþilor sãi din 1991, în Kuweit, a fost motivatã, în principal, de necesitatea de a securiza petrolul din zonã ºi de a-l împiedica pe Saddam Hussein sã-ºi extindã controlul asupra lui. În al Doilea Rãzboi, obiectivul a fost diferit, fiind vorba de o poziþionare strategicã.

Lupta pentru energie nu mai este numai în culise Nu toate þãrile amintite sunt centrate, însã, exclusiv pe consum. Stocurile de resurse energetice permit speculaþiile de pe piaþã ºi duc la creºterea preþurilor la combustibili ºi a cheltuielilor de producþie agricolã ºi, în mod implicit, la profituri uriaºe. Dincolo de interpretãri, cã ne place sau nu, suntem martorii unor conflicte având la bazã accesul, controlul ºi exploatarea resurselor energetice, dar ºi al unui schimb de idei prin care se încearcã rediscutarea rolului pe care Islamul îl are sau ar trebui sã îl aibã în contemporaneitate, motivele putând fi înþelese din variate unghiuri. Clarificarea ºi înþelegerea manifestãrilor ºi intenþiilor

Anghel Andreescu sale, într-un climat în care simpla menþionare a termenului “Islam”, ca religie, aduce în prim-plan raportul dintre acesta ºi extremismul practicat în numele acestei religii. Acesta este la fel de intens dezbãtut precum conceptul de „jihad islamic”. Preocuparea Occidentului pentru locul deþinut de Islam în contexte istorice succesive nu reprezintã decât un paravan în atingerea unor scopuri prestabilite. În contextul amplificãrii competiþiei economice mondiale, cucerirea ºi menþinerea pieþelor este în primul rând o problemã de resurse. Apare tot mai clar faptul cã tendinþele geopolitice actuale, cât ºi cele de perspectivã sunt de naturã preponderent economicã. Economia mondialã este dependentã în continuare de resursele energetice convenþionale, iar criza energeticã continuã sã se adânceascã. „Maximul istoric”al barilului de þiþei evolueazã aproape sãptãmânal, iar pentru majoritatea statelor devine tot mai dificil accesul la resursele scumpe. Giganþii economiei mondiale sunt într-o competiþie acerbã pentru câºtigarea supremaþiei pe piaþa aurului negru. Lupta pentru energie nu mai este numai în culise. Ea s-a mutat ºi în teatrele de rãzboi ºi va continua sã deschidã ºi alte teatre, Libia fiind exemplul cel mai apropiat.


crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

13

Cãminele de bãtrâni, uitate de Guvern l Consiliul Judeþean Timiº trebuie sã aloce bani pentru ca instituþiile

de ocrotire a vârstnicilor sã poate funcþiona în continuare O mostrã de descentralizare în cel mai pur stil românesc ºi un posibil indiciu a ceea ce ne aºteaptã în perioada urmãtoare este felul în care Guvernul a înþeles sã scape de rãspunderea finanþãrii cãminelor de bãtrâni, pasând problema pe umerii autoritãþilor locale. Aºa se face cã, acum, pe sfârºit de an, Consiliul Judeþean Timiº este nevoit sã majoreze sumele alocate iniþial pentru ca unitãþi precum Cãminul de bãtrâni din Lugoj sã poate funcþiona mai departe în condiþii normale.

„E un dezastru, din punct de vedere al finanþãrii. Iar la rectificarea bugetarã, în loc sã se dea bani asistenþei sociale, i s-au luat fonduri, ºi au fost direcþionate spre alte domenii. Aºa înþelege actualul Guvern cã trebuie sã trateze segmentul asistenþei sociale”. Adrian Marcu, liderul Federaþiei Sindicale Pro Asistenþã Socialã Timiº

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Suplimentare de buget, pe sfârºit de an Printre ultimele proiecte de hotãrâre care vor fi aprobate de Consiliul Judeþean Timiº în acest an se numãrã ºi unul care prevede încheierea unui Act adiþional la Contractul de asociere realizat în acest an pentru finanþarea de cãtre Consiliul Judeþean a Cãminului pentru persoane vârstnice Comloºu Mare. Primãria Comloºu Mare, în subordinea cãreia se aflã, nu poate acoperi toate costurile de finanþare, mai ales în condiþiile în care, la ultima rectificare bugetarã, Primãriile din Timiº au primit sume cuprinse între 5.000 ºi 12.000 de lei. Aºa se face cã în acest an, pentru a nu se ajunge la situaþia extrem de ciudatã a închiderii unor cãmine de bãtrâni, C.J. Timiº a trebuit sã preia cofinanþarea Cãminului de bãtrâni Comloº. Prin acest contract, impus cu ordin de la Guvern, care s-a spãlat pe mâini elegant de problema cofinanþãrii cãminelor de bãtrâni, Timiºul ºi comuna Comloºu Mare s-au obligat sã finanþeze activitatea Cãminului pentru persoane vârstnice. C.J. Timiº a acordat iniþial un milion de lei, dupã care, printr-o adresã a conducerii Cãminului pentru bãtrâni Comloºu Mare, i s-a solicitat suplimentarea transferurilor alocate cu suma de 200.000 de lei. Pentru cã, spune C.J. Timiº, „din veniturile Comunei Comloºu Mare nu pot fi alocate sume suplimentare, nefiind prevãzute în contrac-

Guvernul a înþeles sã scape de rãspunderea finanþãrii cãminelor de bãtrâni, pasând problema pe umerii autoritãþilor locale tul de asociere” ºi, de altfel, ºtiind foarte bine ce sume a alocat în acest an acestei Primãrii, administraþia judeþeanã a fãcut un proiect de hotãrâre care vizeazã suplimentarea contribuþiei la finanþarea Cãminului de bãtrâni Comloºu Mare. Ar fi fost culmea ca administraþia judeþeanã sã refuze acordarea acestei suplimentãri, în condiþiile în care a majorat în repetate rânduri, cu sume considerabile, bugetul alocat pentru echipa de fotbal A.C.S. Poli, de pildã. Este foarte interesantã însã argumentarea C.J. Timiº, care a face o analizã a contextului actual, care spune destul de multe despre ce înseamnã actuala „guvernare cu aplecare spre latura socialã”. Suplimentarea este motivatã prin „creºterea alarmantã a preþurilor la alimentele de bazã precum ºi la întreþinere (energie, electricã, cãldurã, întreþinerea clãdirilor etc.), achiziþionarea de medicamente pentru asistaþi (toþi asistaþii fiind suferinzi de boli cronice), achiziþionarea de alimente (norma de hranã fiind de 8,30 de lei pe zi de asistat), achiziþionarea de combustibil solid pentru centrala termicã din dotare(în prag de iarnã), pre-

cum ºi achiziþionarea unor materiale pentru întreþinere ºi funcþionare.” În mod normal, nu C.J. Timiº, nici Primãria Comloº, ci Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, dupã cum îi spune ºi numele, ar fi trebuit sã fie principalul finanþator al cãminelor de bãtrâni din judeþ. Adrian Marcu, liderul Federaþiei Sindicale Pro Asistenþã Socialã Timiº, spune însã cã în sistemul de asistenþã socialã s-a ajuns la un grad de subfinanþare cronicã, acutizatã dupã recentele rectificãri bugetare. „E un dezastru, din punct de vedere al finanþãrii. Iar la rectificarea bugetarã, în loc sã se dea bani asistenþei sociale, i s-au luat fonduri, ºi au fost direcþionate spre alte domenii. Aºa înþelege actualul Guvern cã trebuie sã trateze segmentul asistenþei sociale”, spune liderul sindical.

Descentralizare originalã La începutul acestui an, consilierii judeþeni au votat un proiect de hotãrâ-

re prin care se parafa o asociere între C.J. Timiº ºi Consiliile Locale Jimbolia ºi Comloºu Mare, în vederea finanþãrii cãminelor pentru persoane vârstnice din cele douã localitãþi. Potrivit Legii privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice, Primãriile au obligaþia organizãrii serviciilor de îngrijire temporarã ºi permanentã a persoanelor vârstnice. De aceea, în Jimbolia ºi Comloºu Mare cele douã instituþii sunt organizate ºi funcþioneazã în subordinea Primãriilor. Doar cã acestea au dificultãþi tot mai mari legate de asigurarea fondurilor. Reprezentanþii C.J. Timiº spun cã finanþarea activitãþii acestor cãmine nu poate fi asiguratã de Consiliile Locale, motiv pentru care, în ultimii ani, s-a încercat identificarea altor variante de finanþare. Astfel, începând cu anul 2009, s-a revenit la dispoziþiile unei legi mai vechi, din 2006, privind finanþele publice locale, potrivit cãreia repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale se face de cãtre Direcþia Generalã a Finanþelor Publice. Aceasta în condiþiile în care nu mai exista posibilitatea repartizãrii unor sume su-

plimentare cãtre Consiliile Locale Jimbolia ºi Comloºu Mare, rãmânând ca deficitul de finanþare pentru cãmine sã fie acoperit, cel puþin pentru 2009, din bugetul judeþului, prin întocmirea unor contracte de asociere atât cu Consiliile Locale respective, cât ºi cu cele douã cãmine pentru persoane vârstnice. Aceastã situaþie, spun reprezentanþii C.J. Timiº, s-a repetat ºi în 2010, 2011 ºi 2012, întocmindu-se în fiecare an acte adiþionale la contractul de asociere din 2009. Situaþia nu e foarte clarã nici acum ºi e una tipic româneascã, pentru cã ºi în atribuþiile Consiliilor Locale, cât ºi în cele ale administraþiei judeþene sunt prevãzute competenþe în domeniul protecþiei persoanelor vârstnice, iar legislaþia prevede posibilitatea finanþãrii unor cheltuieli privind asistenþa acordatã persoanelor în vârstã, ºi de la bugetele locale ºi de la bugetele proprii ale judeþelor. Însã, pentru cã nici C.J. Timiº, nici Consiliile Locale nu au stat bine cu bugetul în acest an, s-a propus o soluþie de compromis, respectiv împãrþirea responsabilitãþii finanþãrii. În acest sens, s-a cerut o estimare a bugetelor necesare pentru funcþionarea celor douã cãmine, pentru acest an, ºi s-a estimat cã e nevoie de 1,55 de milioane de lei pentru Cãminul Comloºu Mare ºi 1,6 milioane de lei, pentru cel din Jimbolia. Aºa se face cã, la începutul anului, administraþia judeþeanã stabilea cã va sprijini prin cofinanþare cele douã cãmine cu un milion de lei, la Comloºu Mare, ºi 800.000 de lei, la Jimbolia. Între timp însã, aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente.

Pentru ce au fost desfiinþate 67 de spitale? În aceste condiþii, în care Statul îºi aratã, la nivel de Guvern ºi Ministere, lipsa de preocupare pentru cãminele de bãtrâni din þarã, a devenit evident cã planul de desfiinþare a 67 de spitale din þarã, pus în practicã de Ministerul Sãnãtãþii în 2011, sub pretextul cã Statul doreºte înfiinþarea de cãmine de bãtrâni în aceste unitãþi, era în mod evident bazat pe o argumentaþie falsã. Încã din momentul luãrii acelei decizii, sindicatele din Sãnãtate au exclus aceastã variantã, susþinând cã demersul de transformare este doar un bluf, pentru cã majoritatea spitalelor des-

fiinþate nu au infrastructura, poziþionarea ºi dotãrile necesare pentru a întruni minimele standarde necesare pentru a fi autorizate ºi a funcþiona ca unitãþi de îngrijire pentru vârstnici. De altfel, reprezentanþii Ministerului Muncii, cãruia i-au fost pasate în prima fazã spitalele desfiinþate, au verificat aceste unitãþi spitaliceºti ºi au anunþat cã o bunã parte dintre ele nu vor deveni niciodatã cãmine de bãtrâni, pentru cã ar fi nevoie de investiþii uriaºe pentru a le transforma în aºa fel încât sã întruneascã standardele impuse pe plan european, legate de îngri-

jirea vârstnicilor. În acest moment, potrivit contabilizãrii fãcute de Ministerul Muncii, doar cinci din cele 67 de spitale pot funcþiona ca ºi cãmine de bãtrâni. Nici unul nu este, însã, din Timiº. De altfel, Timiºul, unde au fost desfiinþate douã spitale – Centrul de Sãnãtate Buziaº ºi Spitalul Ciacova –, nici mãcar nu se regãseºte pe lista de solicitanþi de finanþare pentru Programul naþional “Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoanele vârstnice”, unde s-au înscris pânã în prezent 22 de spitale, din 15 judeþe.

În 2011 au fost desfiinþate 67 de spitale, sub pretextul cã Statul doreºte înfiinþarea de cãmine de bãtrâni

de 23 de ani un reper al cetãþii


14

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

sãnãtate

Primele 200.000 de doze de vaccin antigripal, distribuite Direcþiilor de Sãnãtate Publicã Primele 200.000 de doze de vaccin antigripal cumpãrate de Ministerul Sãnãtãþii pentru campania de imunizare au fost distribuite, miercuri, Direcþiilor de Sãnãtate Publicã, urmând ca acestea sã le furnizeze medicilor de familie. TIMPOLIS

Potrivit ofiocialilor din Ministerul Sãnãtãþii, din cele 600.000 de doze de vaccin antigripal achiziþionate pentru începerea campaniei de vaccinare antigripalã, primele 200.000 de doze au plecat, miercuri, din depozitul C.N. Unifarm S.A., în teritoriu, cãtre Direcþiile de Sãnãtate Publicã, urmând ca acestea sã le furnizeze medicilor de familie, anunþã Mediafax. Restul de 400.000 de doze urmeazã sã intre în depozitul Unifarm pânã la sfârºitul sãptãmânii, urmând ca în perioada urmãtoare, în funcþie de necesitãþile de campanie antigripalã ºi a recomandãrilor venite din partea specialiºtilor I.N.S.P., cu privire la activitatea virozelor respiratorii, sã fie planificatã distribuþia dozelor în teritoriu. De asemenea, în prezent, mai spun reprezentanþii M.S., la Institutul

Cantacuzino au fost înfiolate 212.000 de doze de vaccin antigripal autohton, urmând ca restul dozelor din aceastã sursã sã fie finalizate în cursul lunii decembrie. Pentru campania de vacci-

nare antigripalã, Institutul Cantacuzino ar urma sã punã la dispoziþie, în total, 400.000 de doze. Conform analizelor efectuate de Centrul Naþional de Supraveghere ºi

Control al Bolilor Transmisibile din Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã ºi ale Centrului Naþional de Gripã din I.N.C.D.M.I. Cantacuzino, pânã în prezent, campania de vaccinare anti-

gripalã nu a fost demaratã întrucât activitatea virozelor respiratorii a fost una de intensitate joasã, fãrã rãspândire geograficã, fãrã a se înregistra probe pozitive de virusuri gripale. Anul trecut, în campania de imunizare gratuitã împotriva gripei nu au fost folosite vaccinuri de la Cantacuzino, dupã ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraþii scãzute a tulpinii B, linia de producþie a fiolelor fiind ulterior închisã. În mai 2013, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a anunþat cã Institutul Cantacuzino devine, prin hotãrâre de guvern, serviciu de interes economic general ºi va primi din fondul de rezervã al Guvernului zece milioane de lei, sumã care nu reprezintã ajutor de stat, ci compensaþie financiarã din partea statului. Eugen Nicolãescu a mai precizat atunci cã s-a ocupat personalul de reluarea activitãþii institutului ºi a discutat cu Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale scurtarea etapelor pentru ca producþia de vaccin antigripal sã poatã fi reluatã în acest sezon.

Obþinerea de beneficii maxime din analgezice, fãrã efecte secundare Analgezicele ieftine, precum paracetamolul ºi ibuprofenul, sunt la fel de eficiente pentru calmarea durerii ca medicamentele specializate, conform Serviciului Naþional de Sãnãtate din Marea Britanie. Anul trecut au fost vândute ºase miliarde de analgezice fãrã reþetã în toatã lumea, iar vânzãrile cresc cu 4,1% în fiecare an, conform organizaþiei Nuffield Health, din Marea Britanie, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. „Despre unele tablete se crede cã au o acþiune mai rapidã, dar schimbãrile ratei de absorbþie sunt marginale. Analgezicele normale încep sã îºi facã efectul dupã 20 sau 30 de minute ºi chiar pilulele aºa-zis «rapide» trebuie sã parcurgã acelaºi proces – sã ajungã în stomac, sã fie descompuse ºi absorbite în intestinul subþire”, afirmã Mike Platt, consultantºef al Departamentului de Studiu al Durerii, la fundaþia Imperial Healthcare, din subordinea Serviciului Naþional de Sãnãtate din Marea Britanie (NHS). Cafeina din analgezice Majoritatea analgezicelor conþin cafeinã pentru intensificarea efectului, studiile arãtând cã medicamentele eliberate fãrã reþetã cu adaos de cafeinã sunt cu pânã 40% mai eficiente, pentru toate tipurile de durere, considerându-se cã aceasta contractã vasele de sânge ºi reduc disconfortul. „Cafeina stimuleazã creierul, dar mã îndoiesc cã sporeºte efectul analgezicelor, iar cafeina dintr-o ceaºcã de cafea are acelaºi efect”, afirmã doctorul Mike Platt.

Pentru a beneficia de efectele cafeinei, cel mai bine este sã se consume cafea, ceai sau ceai verde – care în general conþine mai puþinã cafeinã –, decât sã fie ingeratã în doze mari, prin medicamente. Analgezicele nu trebuie luate pe stomacul gol Însã aceste enzime protejeazã stomacul de acizii gastrici – motiv pentru care medicamentele antiinflamatoare iritã stomacul. De aceea aceste medicamente trebuie luate dupã masã, întrucât alimentele, cum ar fi iaurtul, acþioneazã ca un strat protector. Excepþie face paracetamolul, deoarece acesta þinteºte anumiþi nervi ai durerii din creier, fãrã sã afecteze stomacul. Când trebuie luate analgezicele Medicii recomandã administrarea analgezicelor cât mai devreme dupã debutul durerii, astfel încât acestea sã acþioneze cât mai bine asupra nervilor care o cauzeazã. De exemplul, cei care au migrene trebuie sã ia o tabletã împotriva durerii imediat ce aceasta se declanºeazã. Pacienþii cu artritã resimt de obicei durerea în timpul dimineþii, prin urmare ar trebui sã ia analgezice la prima orã (dupã micul-dejun) sau o tabletã cu acþiune prelungitã înainte de culcare. Cel mai bun analgezic pentru mahmurealã Paracetamolul este cel mai bun analgezic pentru mahmurealã, dat fiind cã inflamatoarele iritã stomacul, deja afectat de consumul de alcool. De asemenea, durerile de cap asociate cu mahmureala sunt cauzate de deshidratare, prin urmare se recomandã

de 23 de ani un reper al cetãþii

consumul mare de apã. O tabletã în plus este nocivã Simpla administrare a trei tablete în loc de una sau douã se poate dovedi nocivã, chiar dacã nu s-a depãºit prescripþia zilnicã recomandatã. „Acest lucru afecteazã enzimele din ficat, care metabolizeazã medicamentul. Trei antiinflamatoare cresc riscul iritãrii stomacului”, afirmã doctorul Mike Platt, care adaugã faptul cã doza maximã recomandatã este cea care permite corpului sã metabolizeze cel mai bine medicamentul respectiv. Depãºirea constantã a dozei zilnice maxime, care este de 4 grame, de para-

cetamol duce la insuficienþã hepaticã, aceasta putându-se dovedi letalã. Analgezicele nu dau dependenþã Deºi oamenii se tem cã administrarea constantã de analgezice dã dependenþã sau toleranþã la medicament, acest lucru nu este adevãrat pentru medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene ºi pentru paracetamol, care se elibereazã fãrã reþetã. Cu toate acestea, oamenii pot dezvolta toleranþã la opiacee, de exemplu, codeina, care se elibereazã pe bazã de reþetã, cu excepþia medicamentelor care conþin doze mici de codeinã,

disponibile la liber. Analgezicele pot agrava migrena Administrarea analgezicelor mai mult de zece zile pe lunã poate agrava stãrile de migrenã, probabil din cauza faptului cã migrena are un mecanism natural de oprire, inhibat de medicaþia frecventã. Medicii recomandã sã nu se administreze analgezice în cazul durerilor de cap care nu rãspund la medicaþie ºi pot fi tolerate, aºteptându-se ca durerea sã treacã de la sine. De asemenea, trebuie consultat un medic dacã analgezicele nu funcþioneazã sau durerea revine. (TP)


integrame

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

15

Dupa o excursie la o fermã, doi bãieþti de oras, uimiþi de cele vãzute,se întorc acasã. Cel mare îi spune mamei sale: - Mamã, am vãzut la fermã o purcea, care e mai mare si mai grasã decât tine! Mama e în isterie, îl loveºte pe baiat si începe sã plângã. Cel mic mai cã nu plânge ºi el, încearcã sã o liniºteasca pe mamã: - Liniºteºte-te, mãmico... Mai grasã decât tine nu e nici o purcea pe lume! l Doi poliþiºti gãsesc la marginea municipiului Sebeº, judetul Alba un mort. Zice unul dintre ei: -Mãa, tu ºtii câte trebuiesc fãcute acum? Trebuie sã facem o grãmadã de acte, sã cãutãm martori, etc. etc. Propun sãl ducem la marginea oraºului Sibiu sã se spele cu el pe cap poliþia de acolo. Celãlalt: Aºa ºi facem. A doua zi, doi poliþiºti din Sibiu îl gãsesc pe mort. Unul cãtre celãlalt: -Ia uite, ãsta s-a întors pe jos din Sebeº. l O blonda vrea sã-ºi vândãa maºina si nu îi este prea uºor, deoarece “drãguþa” are 250.000 km la bord... Ia hotarârea sã o consulte pe o bunã prietenã de-a sa, brunetã... -Cum aº putea sã vând mai repede maºina? Bruneta îi spune: - Ca sã-þi rezolvi problema, eºti gata sa faci un lucru puþin cam ilegal? - Desigur!... Vreau sã o vând neapãrat!... - OK!... Atunci mâine vei merge la amicul meu, care este mecanic ºi care îþi va aduce kilometrajul înapoi, la 50.000 km!... Dupa câteva zile, bruneta o sunã pe blondã ºi o întreabã: - Ei, þi-ai vândut “rabla”? - Ce, ma crezi nebuna? Acum, ca are doar 50.000 km, o pastrez! l Vine dimineaþa sotþul acasã beat. Sunã la sonerie, nimeni nu rãspunde. Soþul tipa : - Am cele mai frumoase flori pentru cea mai frumoasã fatãa! Soþia deschide bucuroasã uºa ºi întreabã: - Da unde-s florile? Soþul raspunde : - Da’ unde-i fata frumoasã? l Un bãrbat abordeazã o femeie foarte frumoasa într-un hipermarket: - Nu vã supãraþi, mi-am pierdut soþia prin magazin. V-ar deranja dacã am sta de vorba pentru câteva minute? - De ce? - Pentru cã, de fiecare datã când vorbesc cu o femeie frumoasã, brusc apare ºi soþia mea! l Cum se numeºte secretara lãsatã însãrcinatã de ºeful ei?? Boss-umflatã. l Fiul discutã cu tatãl sãu: - Tatã, sã ºtii cã totuºi mama conduce automobilul mai bine decât tine! - Eºti sigur? Eu n-aº spune aºa ceva! - Dar tu singur ai afirmat cã n-ai putea sa faci nici 10 metri cu frâna de mânã trasã, pe când mama a reuºit sã parcurgã aºa 12 km!

de 23 de ani un reper al cetãþii


16

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Timpolis 2009  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you