Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2008 25 - 27 noiembrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Hârciogii funciari bogdan.piticariu@timpolis.ro

D

eja e mai mult de un deceniu de când, cu diverse prilejuri de justificare, în perioade electorale ºi de atacuri politice, Primãria Timiºoara deplânge faptul cã multiplele solicitãri de revendicare, multe dublate de procese câºtigate definitiv ºi irevocabil ºi decizii de punere în posesie, nu pot fi satisfãcute din cauzã cã Municipalitatea nu mai are terenuri, nu mai are imobile de dat. i dacã la imobile se înþelege de ce nu mai are de unde sã dea, dacã un singur clan de baºtani imobiliari a ajuns sã deþinã peste 140 de imobile revendicate în centrul Timiºoarei, cu terenurile e aceeaºi poveste de zeci de ani. Nu mai este pãmânt de dat, ºi de aceea a ajuns Juridicul Primãriei sã aibã mii de procese, iar revendicãrile s-au transformat într-o odisee fãrã final previzibil fericit. Aºa spun oficialii Primãriei. ªi, în aceastã cãutare perpetuã de noi terenuri, s-a încercat sã se ia de peste tot, ºi de la M.Ap.N., care tot dã ºi nu mai primeºte nimic în schimb, ºi, în ritmul acesta, va ajunge cu soldaþii chiriaºi, precum ºi de la institutele de cercetare agricolã, de a ajuns Institutul de Pajiºti Timiºoara sã aibã o denumire onorificã, fiindcã pajiºtile nu mai existã, fiind de mult pe la samsari, via diverºi revoluþionari îmbogãþiþi de Legea Recunoºtinþei. n aceste condiþii, în aceastã jelanie continuã dupã pãmânt, demnã de 1907, este cel puþin bizar felul în care în ultima perioadã apar niºte „revelaþii” pe la Primãrie, legate de suprafeþe destul de mari de teren, pe care Municipalitatea le-ar deþine, dar, chipurile, habar nu are cã e „apropitarã”, vorba lui Caragiale. stfel, se gãsesc parcele întinse care în acte nu aparþin nimãnui, deºi ar trebui sã fie ale Primãriei, se identificã terenuri ale defunctului Consiliu Popular ce ar fi trebuit sã treacã la Municipalitate ºi tarlale despre care nu se ºtie de unde au apãrut ºi în ce condiþii. xplicaþia acestor miracole funciare, ale acestor descoperiri surprinzãtoare sunt destul de simple, susþin unii consilieri locali. Ei spun cã existau, ºi sunt ºanse sã mai existe ºi acum în Primãrie, niºte aºa-numiþi „hârciogi funciari”, care þineau la secret informaþiile legate despre aceste terenuri sau imobile deþinute de cãtre instituþie ºi, când apãrea o revendicare mai deosebitã, pentru care respectivii funcþionari aveau un interes, aceste terenuri erau scoase din joben. e înseamnã o „revendicare mai deosebitã”? E lesne de înþeles cã nu e vorba de culoarea coperþilor dosarului. nsã un lucru ºi mai interesant, spus de o parte din consilierii locali în aceste condiþii, este cã, de fapt, Consiliul Local s-a chinuit fãrã succes în ultimii ani sã afle ce patrimoniu are Primãria. Conform acestor aleºi locali, preceptul biblic „sã nu ºtie stânga ce face dreapta” ºi-a gãsit o aplicare originalã în Primãrie, unde Consiliul Local ºi executivul instituþiei s-au purtat ani buni ca într-o cãsnicie ajunsã în prag de divorþ, în care unul dintre soþi piteºte lucruri ameninþate de partaj. Problema e cã, în ceea ce priveºte patrimoniul, Consiliul Local ar trebui sã ia deciziile cele mai importante, pe care sã le aprobe prin votul sãu. Dar cum poate sã-ºi exercite într-un mod pe deplin avizat aceastã prerogativã, când nu ºtie, de fapt, ce gestioneazã? ªi, potrivit aceloraºi voci din Consiliul Local, aceastã lipsã de transparenþã nu a fost în niciun caz una întâmplãtoare. Pentru cã, dacã s-ar reuºi sã se facã, la zi, o situaþie exactã a patrimoniului complet al Primãriei, ºi al modului în care acesta a fost ºi este gestionat, sunt ºanse mari sã se ajungã la niºte concluzii din care sã reiasã cã actualele anchete, începute timid de D.N.A., legate de patrimoniul municipiului, sunt, de fapt, doar vârful aisbergului.

ª

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

„Terenurile nimãnui”, recuperate de Primãrie

Primãria anunþã cã va executa silit fundaþia directorului Filarmonicii Banatul Fundaþia Academicã Culturalã Timiºoara, deþinutã de directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, va fi evacuatã din spaþiul deþinut în clãdirea Bastionului, din zona Pieþei 700, anunþã viceprimarul Traian Stoia. Instanþa ar fi decis în favoarea Primãriei Timiºoara, sancþionând F.A.C.T. pentru neachitarea unor datorii restante cãtre bugetul Municipalitãþii. pag. 2

l Unii consilieri locali acuzã cã,

deºi cer o evidenþã a proprietãþilor Primãriei Timiºoara, nu o primesc

Î

Aproape jumãtate de milion de lei a fost pus la bãtaie pentru Monitorul Primãriei Primãria Timiºoara este dispusã ºi anul viitor sã cheltuie aproximativ 500.000 de lei cu distribuirea ºi tipãrirea Monitorului Primãriei. Despre acest ziar, mai mulþi consilieri locali susþin cã, deºi e tipãrit ºi distribuit din fonduri publice, face doar imaginea conducerii Primãriei ºi aproape orice iniþiativã bunã, venitã din partea consilierilor locali, este “confiscatã” de staff-ul Primãriei ºi prezentatã ca succes propriu. pag. 3

Ecluza de pe ºantierul City Business Center, din Piaþa 700, va fi relocatã

A

Ecluza descoperitã pe ºantierul din Piaþa 700 va fi mutatã ºi expusã într-o piaþetã în faþa ansamblului imobiliar City Business Center. Aceasta este decizia pentru care reprezentanþii Comisiei Naþionale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii au optat recent. În felul acesta, o parte din isoria Timiºoarei abdicã tãcut în faþa unor imense mize de naturã imobiliarã ale momentului.

E

pag. 4

C Î

Spitalele private, printre cele mai profitabile afaceri ale ultimilor ani

Primãria Timiºoara pare, în ultimul timp, sã aibã tot felul de revelaþii legate de patrimoniul deþinut, descoperind terenuri ºi clãdiri pe suprafeþe mari care de drept ar fi trebuit sã fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimãnui, pentru cã nu apar cu niciun proprietar la cartea

funciarã. Unii consilieri locali susþin cã unii funcþionari din Primãrie ºtiau de multã vreme de aceste proprietãþi, dar le þineau ascunse, pentru a rezolva preferenþial anumite cazuri de revendicare. pag. 6

În ultimii doi ani, sectorul medical privat a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare economice din România, continuând sã se extindã, prin construcþia a noi clinici ºi spitale private. Creºterea s-a fãcut, oarecum, ºi în detrimentul segmentului public. ªi în Timiº, în ultimii ani, s-au construit zeci de clinici ºi spitale private, ºi cele mai ambiþioase proiecte medicale prognozate pentru urmãtorii ani sunt legate de mediul ºi finanþarea privatã. Reprezentanþi ai mediului sindical spun, însã, cã pentru cea mai mare parte a populaþiei aceste servicii oferite în sectorul medical privat sunt inaccesibile, din cauza tarifelor practicate. pag. 7


2

social

25 - 27 noiembrie 2013

Primãria anunþã cã va executa silit fundaþia directorului Filarmonicii Banatul l Ioan Gârboni afirmã, însã, cã procesul nu e finalizat Fundaþia Academicã Culturalã Timiºoara, deþinutã de directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, va fi evacuatã din spaþiul deþinut în clãdirea Bastionului, din zona Pieþei 700, anunþã viceprimarul Traian Stoia. Instanþa ar fi decis în favoarea Primãriei Timiºoara, sancþionând F.A.C.T. pentru neachitarea unor datorii restante cãtre bugetul Municipalitãþii. ligia.hutu@timpolis.ro

Viceprimarul respinge mizele de ordin personal Viceprimarul P.S.D. Traian Stoia anunþã cã Primãria va recurge la serviciile unui executor judecãtoresc, pentru punerea în aplicare a sentinþei, prin care Fundaþia Academicã Culturalã Timiºoara, deþinutã de directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni, va fi executatã silit. Viceprimarul afirmã cã importantã în acest moment este recuperarea de cãtre Primãrie a datoriei în valoare cumulatã de aproape 70.000 de lei, sumã aferentã neplãþii de cãtre F.A.C.T. a obligaþiilor cãtre Municipalitate, timp de mai bine de un an ºi jumãtate. Traian Stoia mai spune cã decizia de executare silitã este de ordin strict administrativ, ea urmãrind exclusiv apãrarea intereselor financiare ale Primãriei, susþinând cã nu este vizat într-o manierã personalã Coriolan Gârboni.

Reprezentantul F.A.C.T. spune cã

procesul nu e finalizat Contactat telefonic pentru a formula un punct de vedere pe marginea afirmaþiilor viceprimarului Traian Stoia, Ioan Coriolan Gârboni a declarat cã nu îi este cunoscut în detaliu cursul acestui proces, afirmând cã de chestiunile procedurale se ocupã avocatul care reprezintã F.A.C.T. în procesul cu Primãria Timiºoara. Ioan Gârboni a precizat totuºi cã ºi-a contactat telefonic avocatul, care l-ar fi înºtiinþat cã procesul nu este tranºat încã, întrucât s-ar fi ajuns doar la etapa disjungerii cauzei ºi la luarea unei decizii de judecare pe fond. Reprezentantul F.A.C.T. a mai precizat cã soarta unui astfel de proces se poate decide în decursul mai multor ani, dar cã interesul F.A.C.T. nu este acela de a perpetua o situaþie conflictualã ºi cã se va ajunge, poate, la o înþelegere. Întrebat dacã recuperarea de cãtre Primãrie a datoriei va reprezenta o problemã, directorul Filarmonicii afirmã cã banii necesari plãþii datoriei se aflã în contul F.A.C.T. ºi cã nu se pune probema unui refuz, în cazul în care pocesul va fi câºtigat de Municipalitate.

Un contract cu un istoric controversat F.A.C.T. a închiriat de la Primãrie, în 2007, un spaþiu de 200 de metri pãtraþi în interior ºi 470 de metri pãtraþi amplasaþi în curte, în clãdirea Bastionului din zona Pieþei 700. Dupã ce viceprimarul Traian Stoia a preluat sarcina de a gospodãri destinele patrimoniale ale imobilelor deþi-

nute de Primãrie, au apãrut ºi primele informaþii legate de situaþia neclarã a contractului încheiat de F.A.C.T. O seamã de aspecte au fost reclamate ca fiind în neregulã de cãtre reprezentanþii Municipalitãþii. Astfel, viceprimarul Traian Stoia a fãcut referire, în luna august, la iminenta pe atunci evacuare forþatã a reprezentanþilor F.A.C.T. din spaþiul deþinut în clãdirea Bastionului, de pe strada Coriolan Brediceanu, vizavi de clãdirea Clinicii de Oftalmologie. Traian Stoia a anunþat acelaºi lucru la final de octombrie, când estima cã executarea silitã a chiriaºului de la Bastion va avea loc în aproximativ douã sãptãmâni. Viceprimarul mai spunea, la vremea respectivã, cã a discutat cu proprietarul F.A.C.T., directorul Filarmonicii, pe care l-ar fi înºtiinþat cã, dacã nu va preda spaþiul ºi nu va aduce cheile reprezentanþilor Primãriei, va dispune aplicarea imediatã a legii. Nemulþumirile legate de contract, semnalate de viceprimar imediat dupã preluarea poziþiei sale administrative,

sunt numeroase ºi ele fac referire în primul rând la expirarea contractului de închiriere, încã din luna octombrie 2012. Nicio notificare prealabilã, cu 30 de zile înainte de expirarea contractului, potrivit legii, vizând o posibilã intenþie a chiriaºului de prelungire a contractului nu a ajuns însã la reprezentanþii Primãriei. În plus, semnala viceprimarul Traian Stoia, nu au fost respectate clauzele contractuale asumate iniþial de chiriaº. F.A.C.T. ar fi subînchiriat, fãrã consimþãmântul Primãriei, spaþiul deþinut unei societãþi comerciale, S.C. Versatile Art S.R.L., al cãrei unic acþionar este chiar F.A.C.T. Versatile Act S.R.L. avea însã un obiect de activitate diferit de activitãþile culturale declarate ca scop iniþial. Potrivit informaþiilor oferite în varã de Traian Stoia, imediat dupã ce aceastã societate a intrat în posesia spaþiului, Primãriei i s-ar fi solicitat “permiterea funcþionãrii unui bar, cu servicii de alimentaþie ºi spectacol. Punctul forte al acestora erau niºte exerciþii în jurul unei

bare din inox”. Despre contractul iniþial, asumat de F.A.C.T., reprezenatntul Municipalitãþii afirma cã acesta fãcea referire explicitã la imperativul întreþinerii imobilului ºi la necesitatea efectuãrii unor investiþii de minimum 70% din valoarea totalã contractualã. Valoarea cumulatã a datoriilor cãtre Primãria Timiºoara s-ar ridica la aproape 70.000 de lei. Traian Stoia a indicat printre factorii responsabili de perpetuarea acestei situaþii inclusiv pe angajaþii Primãriei Timiºoara, mai cu seamã pe cei îndrituiþi “sã gestioneze averea publicã”. Vizat de declaraþiile viceprimarului a fost ºeful Biroului Urmãrire Venituri din Valorificarea Patrimoniului din cadrul Direcþiei Economice a Primãriei, pe care Traian Stoia îl califica drept “absolut penibil”. Chestionat atunci de TIMPOLIS asupra afirmaþiilor viceprimarului cu referire la valoarea prestaþiei sale profesionale, Bogdan Dumitru, ºeful Biroului Urmãriri Venituri, a preferat sã fie reþinut în declaraþii faþã de superiorul ierarhic ºi sã nu comenteze în niciun fel referirile jignitoare la adresa sa.

Deºi gerul arctic a fost suspendat pentru moment de Guvern

Banii cãtre Primãrii vor veni, dar nu se ºtie când Un text de act normativ care prevede acordarea de suplimente financiare Primãriilor, din Fondul de Rezervã Bugetarã, ºi-a schimbat peste noapte nota de fundamentare, din raþiuni ce par a þine de... inexactitãþi meteorologice. Iniþial anunþatul val de aer arctic a fost anulat de Ministerul de Finanþe ºi a lãsat în loc doar niºte referiri la cheltuielile urgente care vizeazã asigurarea agentului termic pentru populaþie. Primãriile din Timiº nu au fost notificate pânã în acest moment asupra intenþiilor Guvernului, astfel încât unii edili se pregãtesc sã înfrunte provocãrile apelând la resurse financiare proprii. Intenþia Guvernului de a aloca din Fondul de Rezervã Bugetarã 3,5 milioane de lei pentru unitãþile administrativ-teritoriale care vor solicita sprijin suplimentar pentru necesarul de acoperire a cheltuielilor urgente din sezonul rece a fost dezbãtutã în ultima ºedinþã e guvern ºi a fost aprobatã, anunþã Mediafax. Suma alocatã suplimentar de cãtre Ministerul de Finanþe Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Admi-

nistraþiei Publice va fi transferatã autoritãþilor publice locale, pentru finanþarea cheltuielilor urgente specifice sezonului rece. În varianta sa iniþialã, textul actului argumenta nevoia transferului de fonduri suplimentare cãtre bugetele Primãriilor, fãcând derogare de la textul Legii finanþelor publice locale, cu invocarea argumentului cã, potrivit prognozelor meteorologice, va exista un proces de transfer al maselor de „aer arctic” în Europa, rezultând „geruri anormale” pentru perioada imediat urmãtoare, fapt care va determina creºterea consumului prognozat de energie electricã ºi termicã în perioada sezonului rece. Ulterior, însã, Ministerul de Finanþe a operat modificãri ale textului propus iniþial, renunþând la invocarea ca argument a gerului arctic ºi motivând derogarea de la lege prin nevoia acoperirii necesarului de agent termic în sezonul de iarnã. În varianta sa de acum, textul actului normativ face referire la faptul cã, în perioada sezonului rece, va creºte consumul de energie electricã ºi termicã, iar alocarea de fonduri suplimentare pentru Primãrii le este necesarã acestora pentru acoperirea unor cheltuieli urgente vizând asigurarea agen-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tului termic pentru populaþie. Ministerul de Finanþe îºi motiveazã intenþia preconizând cã, în caz contrar, ar exista riscul ca autoritãþile publice locale sã nu poatã asigura stocurile necesare furnizãrii în condiþii optime a agentului termic destinat populaþiei pentru perioada friguroasã rãmasã pânã la finalul lui 2013. Potrivit Legii finanþelor publice locale, alocarea de bani de la Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului este permisã în beneficiul unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat ºi ai bugetelor locale, în baza unor hotãrâri ale Guvernului, exclusiv pentru finanþarea unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute în timpul exerciþiului bugetar.

Guvernul nu a notificat încã Primãriile Întreg acest hocus-pocus cu textul de act normativ care face referire la gestionarea unor fonduri provenite din banii contribuabililor români a scãpat însã din vedere tocmai aspectul cel mai important: destinatarul final al fondurilor. Dincolo de ambiguitatea textului,

rãmâne de vãzut când anume va produce efecte. Ceea ce e clar este cã Primãriile din Timiº nu au fost notificate pânã în acest moment asupra intenþiilor Guvernului, astfel încât unii edili se pregãtesc sã înfrunte provocãrile apelând la resurse financiare proprii. În plus, unii primari nu sunt informaþi nici asupra destinaþiei pe care ar putea-o avea aceste sume, o parte dintre ei fãcând referire exclusiv la cele ocazionate de deszãpezire ºi de asigurarea necesarului de material antiderapant. Douã exemple în acest sens sunt date de primarul din Buziaº ºi de cel din Jimbolia. Primarul Jimboliei, Darius Postelnicu, spune cã pânã în acest moment nu a primit nicio înºtiinþare referitoare la acordarea de fonduri suplimentare de genul celor furnizate din Fondul de Rezervã Bugetarã, adãugând cã „pânã acum ne-am descurcat singuri ºi am reuºit sã ducem lucrurile la bun sfârºit.” Referitor la cele mai mari probleme pe care le-a avut de gestionat în calitate de edil, pe perioada iernii trecute, primarul din Jimbolia a declarat cã problema cea mare nu a fost deszãpezirea, ci viscolul ºi a precizat cã în ce priveºte nevoile de material antiderapant stocurile au fost

deja constituite în proporþie de aproape 80% ºi cã responsabilii sunt deja pregãtiþi pentru intervenþie, în situaþia în care se va dovedi necesar. Referitor la preconizata alocare de fonduri pentru asigurarea agentului termic pentru populaþie, primarul a declarat cã încã nu i-a fost adus la cunoºtinþã nimic oficial despre acest subiect. Primarul din Buziaº, Viorel Ilaº, declarã ºi el cã nu cunoaºte încã ce s-a decis în ultima ºedinþã, privind alocarea suplimentarã de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor cu agentul termic, dar cã, pentru orice eventualitate, legat de restul problemelor cauzate de iarnã, sunt pregãtiþi cu forþe locale, din bugetul Primãriei, la fel ca ºi în alþi ani: “Noi nu am primit nici în alþi ani ajutor nici de la Stat, nici de la Judeþ, am asigurat din fonduri proprii nisipul, sarea, motorina de care am avut nevoie”. În ce priveºte cheltuielile generate de încãlzire, primarul a precizat cã acestea vin direct de la Guvern, iar Primãriile sunt responsabile doar de întocmirea documentaþiei necesare, ºi a precizat cã, dacã se va oferi oportunitatea de a accesa bani din fondurile evocate, atunci interes la nivel local existã, pentru cã aceasta ar putea permite, la nevoie, încheierea unui contract cu o firmã care sã ajute la deszãpezire. (L.H.)


eveniment

25 - 27 noiembrie 2013

3

Aproape jumãtate de milion de lei a fost pus la bãtaie pentru Monitorul Primãriei l Consilier local: „Este oficiosul conducerii Primãriei, iniþiativele consilierilor din Opoziþie

nu au fost mediatizate de acest ziar” Primãria Timiºoara este dispusã ºi anul viitor sã cheltuie aproximativ 500.000 de lei cu distribuirea ºi tipãrirea Monitorului Primãriei. Despre acest ziar, mai mulþi consilieri locali susþin cã, deºi e tipãrit ºi distribuit din fonduri publice, face doar imaginea conducerii Primãriei ºi aproape orice iniþiativã bunã, venitã din partea consilierilor locali, este “confiscatã” de staff-ul Primãriei ºi prezentatã ca succes propriu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Bani pentru imagine Nici la acest final de an Primãria Timiºoara nu a uitat sã facã pregãtirile necesare pentru distribuþia ºi tipãrirea Monitorului Primãriei, anunþurile publice pentru participarea la procedura de atribuire a acestor douã servicii fiind publicate la sfârºitul sãptãmânii trecute pe portalul instituþiei. Pentru

distribuþie, Primãria a avansat un preþ estimativ de pornire de 175.000 de lei, în timp ce pentru tipãrire, preþul estimat este de 331.600 de lei. ªi anul trecut au fost vehiculate aceleaºi, sume, ºi atribuirea s-a fãcut la „cotaþii” foarte apropiate de suma de pornire, în urma unei proceduri de atribuire care, în cazul distribuþiei cel puþin, a înglobat... douã firme participante.

Consilier local: „Ar trebui sã numãrãm pozele cu Robu din ziar” Tipãrit de ani buni într-un tiraj destul de mare ºi distribuit gratuit în Timiºoara, Monitorul Primãriei a dus, în ultimii doi ani cel puþin, la numeroase discuþii legate de subiectele ºi modurile de mediatizare. Astfel, au existat consilieri locali care au apreciat cã majoritatea cazurilor articolele din Monitor oglindesc activitatea ºi realizãrile exe-

cutivului Primãriei, fãrã sã se punã suficient de mult accent pe activitatea ºi iniþiativele consilierilor locali. Conform unor aleºi locali ai Opoziþiei, aceastã modalitate de mediatizare unilateralã, oficializatã în timpul fostei administraþii, a continuat ºi în mandatul actualei conduceri a Primãriei, considerând cã ziarul a continuat sã rãmânã unul de imagine ºi promovare pentru Executivul Primãriei. Aceºtia susþin cã nu au fost întrebaþi sau consultaþi în vreun fel ºi nu au fost menþionaþi cu iniþiativele noastre în Monitor, nici în timpul vechii conduceri a Primãriei, nici acum ºi cã reprezentanþii acestui ziar ar trebui sã meargã periodic pe la Comisiile Consiliului Local, sã vadã ce proiecte sunt promovate ºi de cãtre cine. Consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu, de exemplu, dãdea ca exemplu o ediþie în care a apãrut, pe prima paginã, prezentatã ca o realizare a conducerii Primãriei, iluminatul artistic al monumentelor din centrul oraºului, ºi

nu a scris nimeni cã, de fapt, a fost ideea sa. „Activitatea niciunui consilier local P.D.-L. nu ºi-a gãsit loc în paginile acestui ziar, pe care eu îl consider unul de propagandã pentru conducerea Primãriei. Dacã numãrãm pozele cu

domnul Nicoale Robu din ziar, ajungem la alte concluzii. Nimeni de la acest ziar nu ne-a întrebat vreodatã nimic, nici când au prezentat iniþiative de-ale noastre ca succese ale conducerii Primãriei”, ne-a declarat Simion Moºiu.

C.J. Timiº îºi construieºte halã pentru service, dupã ce a fost fentat pe propriul teren Deocamdatã, nu s-a realizat nicio anchetã, pentru a explica pierderea unei hale de pe terenul deþinut în Parcul Industrial

l

O nouã halã, construitã anul viitor din bani publici

Dupã ce Consiliul Judeþean Timiº a decis sã-ºi creeze un service propriu ºi a gãsit ºi locul de funcþionare potrivit – o halã de la Parcul Industrial, care aparþinuse unei societãþi intrate în insolvenþã –, construcþia a fost vândutã, fãrã ºtiinþa administraþiei judeþene. Asta, deºi C.J. Timiº fãcea parte din masa credalã, având de încasat sume destul de mari de la societatea ajunsã în insolvenþã. Culmea e cã respectivul imobil e pe terenul administraþiei judeþene, ºi nici pânã acum nu s-a lãmurit cum a fost posibilã pierderea acelei hale. Între timp, C.J. Timiº pare sã se fi resemnat cu ideea ºi ia în calcul construcþia unei noi hale, pe bani publici, anul viitor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Resemnare, fãrã vinovaþi Consiliul Judeþean Timiº îºi anunþase încã din septembrie intenþia de a înfiinþa un service, care sã se ocupe de parcul auto propriu ºi cel al serviciilor ºi instituþiilor publice finanþate din bugetul judeþului, în care se aflã circa 180 de autovehicule. Pentru cã aveau nevoie de o halã de dimensiuni mari pentru acest service, reprezentanþii C.J. Timiº au pus ochii pe un loc de funcþionare corespunzãtor – o halã de mari dimensiuni din Parcul Industrial Timiºoara, care a aparþinut unei societãþi aflate în insolvenþã ºi care a rãmas

cu destul de multe datorii neachitate cãtre administraþia judeþeanã. C.J. Timiº era înscris în masa credalã ºi ar fi fost convenabil sã intre în posesia acestei hale, sã-ºi recupereze în acest fel banii rãmaºi neîncasaþi. Însã în octombrie s-a constatat cã respectiva halã a fost vândutã, fãrã ca, potrivit unor consilieri judeþeni, sã fie anunþat mãcar C.J. Timiº. Asta, deºi, legal, ar fi existat obligaþia notificãrii administraþiei judeþene. Deºi situaþia în sine ar fi impus realizarea unei anchete, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Dupã ce la ultima ºedinþã de plen mai mulþi consilieri judeþeni au spus cã nici acum nu înþeleg

cum a fost posibil sã se piardã acea halã, preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, a precizat: “Simplu. Banca, prin lichidator, a pus-o la licitaþie fãrã sã ne informeze ºi a vândut-o cu un preþ mai mare decât cel pe care l-am oferit noi.” Între timp, conducerea administraþiei judeþene pare sã fi uitat de angajamentul luat în octombrie, când susþinea cã va încerca sã rezolve aceastã problemã în instanþã ºi solicita Serviciului Juridic sã prezinte o situaþie clarã a tuturor contractelor pentru spaþiile din P.I.T.T., nu doar a celui pe care C.J. Timiº l-a pierdut în condiþii ce sunt ºi au toate ºansele sã rãmânã neelucidate.

O anchetã s-ar fi impus cu atât mai mult cu cât, conform unor membri ai Comisiei Economice a C.J. Timiº, nu este normal ce s-a întâmplat, pentru cã administraþia judeþeanã era înscrisã în masa credalã ºi avea de recuperat foarte mulþi bani de la chiriaºul ajuns în insolvenþã. Administraþia judeþeanã a fost astfel scoasã din joc, ºi “s-a mers la pont, s-a cumpãrat hala, ºi apoi a fost vândutã rapid, cu un preþ aproape dublu”. Conform aceloraºi surse, o anchetã ar fi urmat sã lãmureascã ºi suspiciunile conform cãrora de vinã e cineva din Consiliul Judeþean care a sifonat informaþia ºi, în felul acesta, cumpãrãtorul a mers la fix.

Între timp, însã, C.J. Timiº pare sã se fi resemnat cu ideea ºi a ajuns la concluzia cã, în locul halei pierdute, care ar fi presupus o investiþie minimã, ºi era ºi pe terenul Consiliului Judeþean, se va cumpãra din bani publici anul viitor o halã, sau se va construi una nouã. “Am lãsat 100.000 de lei în bugetul Direcþiei de Prestãri Servicii, ca sã poatã începe realizarea studiului de fezabilitate ºi proiectul de investiþii pentru halã. Dacã nu avem halã nu are rost sã cumpãrãm utilaje pentru cã nu avem unde sã le punem”, a precizat preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin. Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a C.J. Timiº, confirmã: “Într-adevãr, acum s-a venit cu ideea achiziþionãrii sau construirii unei noi hale în locul acelui spaþiu din P.I.T.T., care încã nu se ºtie în ce condiþii a fost pierdut de cãtre C.J. Timiº”. Oficialii judeþeni susþin cã este nevoie de realizarea cât mai rapidã a acestui service propriu. Analizând situaþia privind cheltuielile cu privire la reparaþia ºi întreþinerea autovehiculelor, C.J. Timiº a ajuns la concluzia cã în ultimul an s-au cheltuit peste 1.000.000 de lei pentru reparaþii. În acest context, C.J. Timiº a considerat oportunã organizarea ºi operaþionalizarea unui service auto care sã deserveascã parcul auto propriu ºi pe cel al instituþiilor subordonate, fiind înfiinþatã, prin hotãrâre de consiliu, societatea Service Cons Prest S.R.L., care, deocamdatã, nu are nici sediu, nici utilaje, nici angajaþi.

de 23 ani un reper al cetãþii


4

special

25 - 27 noiembrie 2013

Trecutul Timiºoarei, îngenuncheat definitiv în numele intereselor economice

Ecluza de pe ºantierul City Business Center, din Piaþa 700, va fi relocatã Ecluza descoperitã pe ºantierul din Piaþa 700 va fi mutatã ºi expusã într-o piaþetã în faþa ansamblului imobiliar City Business Center. Aceasta este decizia pentru care reprezentanþii Comisiei Naþionale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii au optat recent. În felul acesta, o parte din isoria Timiºoarei abdicã tãcut în faþa unor imense mize de naturã imobiliarã ale momentului. ligia.hutu@timpolis.ro

Responsabilii de soarta patrimoniului: “Oraºul are ºi alte mize” Soarta ecluzei descoperite pe ºantierul din Piaþa 700, în timp ce se efectuau lucrãri de construire a unui nou corp la ansamblul imobiliar din zonã, a fost tranºatã de cãtre Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii. Aceasta a decis relocarea ei. Informaþia a fost confirmatã de cãtre directorul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniul Naþional Timiº, Sorin Vlad Predescu: “Decizia a fost anunþatã acum o sãptãmânã, o sãptãmânã ºi ceva”. Ovidiu ªandor, managerul ansamblului imobiliar City Business Center, a propus trei variante pentru conservarea ecluzei. Aceasta are o valoare istoricã extrem de mare – întrucât, potrivit unor surse de specialitate, dispozitivul hidrotehnic descoperit este unic în Europa. Una dintre propunerile luate în calcul era aceea de ridicare a ecluzei ºi de expunere a sa într-un spaþiu din incinta noii clãdiri. O altã variantã propusã era menþinerea ecluzei acolo unde a fost descoperitã – caz în care, însã, o parte din ecluzã dispãrea fizic, prin amplasarea deasupra ei a unei pãrþi din fundaþia clãdirii. O a treia propunere viza elevarea, translatarea ºi expunerea ecluzei într-un spaþiu care sã o poatã face vizibilã. Directorul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional susþine cã pãstrarea ecluzei la adâncimea la care a fost descoperitã ar fi fãcut-o greu de vizitat ºi ar fi expus-o degradãrii: “Dacã ar fi rãmas la acea adâncime,

atunci, o parte din fundaþia viitoarei investiþii ar fi fost aºezatã peste ecluzã”. Sorin Predescu mai spune cã “ar fi fost, poate, oportunã efectuarea de cercetãri arheologice sistematice în Timiºoara, ºi asta încã dinaintea existenþei unui investitor care sã înceapã sã deruleze proiecte de investiþii”. Directorul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniul Naþional Timiº afirmã cã, ºi în trecut, deasupra acestui nod hidrotehnic era situatã o altã clãdire. Aceastã ecluzã este una dintre rãmãºiþele cetãþii Timiºoarei, iar “decizia de dãrâmare a cetãþii bastionare a fost luatã în trecut, la sfârºit de secol XIX - început de secol XX, tocmai pentru a permite oraºului sã se dezvolte”. Sorin Predescu precizeazã cã o parte dintre clãdirile de acum ale Timiºoarei au fost construite pe fortificaþiile vechii cetãþi, iar multe dintre ele au folosit la construcþie cãrãmizi din aceastã cetate. “Aceastã ecluzã nu e principalul element definitoriu al oraºului, dupã pãrerea mea. Oraºul are multe alte mize ºi probleme care trebuie rezolvate. Tendinþa fireascã a arheologilor este aceea de a pãstra”, mai spune directorul Direcþiei pentru Culturã ºi Patrimoniu Timiº.

Acuze de intervenþii ilegale asupra unor vestigii pe ºantierul City Business Center Anterior momentului luãrii deciziei de cãtre reprezentanþii Ministerului Culturii, în urmã cu câteva sãptãmâni, consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu pleda public pentru menþinerea ecluzei în locul în care a fost ea descoperitã, ca o dovadã de respect faþã de istoria oraºului. Pãrerea i-a fost împãrtãºitã de arhitectul Valentin Luca, ambii insistând atât asupra valorii incomensurabile a vestigiului istoric, cât ºi asupra valorii din perspectiva candidaturii oraºului la titlul de Capitalã Culturalã Europeanã. Ambii au reclamat public miza economicã foarte mare a deciziei. Simion Moºiu acuza cu vehemenþã faptul cã, între declaraþiile date în varã de managerul City Business Center, Ovidiu ªandor, ºi transferul de rãspundere în identificarea unei soluþii finale înspre reprezentanþii Direcþiei de Patrimoniu din Ministerul Culturii s-au îngrãmãdit o seamã de interese fãrã nicio legãturã cu apãrarea intereselor ora-

ºului. Aceasta în vreme ce arhitectul Valentin Luca avertiza cã demolarea ilegalã a monumentelor istorice reprezintã caz penal ºi acuza cã pe ºantierul CBC ar fi cãzut deja sub lamele buldozerelor, fãrã niciun fel de autorizaþie de demolare, mai multe contragãrzi. “Acest sit nu aparþine nici familiei ªandor, nici familiei Gaivoronschi. Acest sit aparþine unei familii mult mai mari, care se cheamã familia Timiºoarei. ªi eu, ca timiºorean, n-am absolut niciun chef sã-i las pe aceºti domni sã-ºi bage excavatoarele în acest sit, cum au fãcut din 2006 pânã acum (…) Dânºii spun cã au avut autorizaþie. N-au avut autorizaþie. Au avut doar o descãrcare arheologicã. Dar descãrcarea arheologicã nu þine loc de autorizaþie de demolare. Vorbim aici de douã - trei contragãrzi care au fost construcþii, au fost edificii, care s-au demolat fãrã autorizaþie de demolare. Demolarea ilegalã a unui monument este caz penal ”, a declarat, în octombrie, Valentin Luca. Acesta preciza cã, încã înainte de demararea lucrãrilor în zonã, i-a atenþionat pe reprezentanþii investitorului asupra a ceea ce vor descoperi acolo, suprapunând peste zonã o veche hartã militarã a cetãþii Timiºoarei datând din 1808.

Simion Moºiu

Valentin Luca

Arhitectul CBC : “Statul român, incapabil sã îºi asume financiar preluarea ecluzei” Arhitectul Vlad Gaivoronschi, implicat direct în realizarea proiectului, a replicat însã cã arhitectul Luca nu cunoaºte legile ºi cã episodul invocat, cel al suprapunerii hãrþilor, s-a petrecut în cadrul unei discuþii cu carac-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ter neoficial, iar harta veche utilizatã era una realizatã “ extrem de vag ”. Vlad Gaivoronschi a insistat asupra faptului cã au fost respectate toate legile care prevedeau descãrcarea arheologicã, fapt susþinut ºi de cãtre di-

rectorul Muzeului Banatului, Leopold Ciobotaru. Contactat atunci pentru a formula o opinie, reprezentantul investitorului Ovidiu ªandor, Daniel Crainic, a opinat cã acesta este un “fals subiect”

ºi a declarat cã, din punctul de vedere al investitorului, “oricare dintre soluþii ar fi selectatã, lucrarea se va efectua pe cheltuiala antreprenorului, pentru cã Statul român nu îºi permite sã suporte costurile unei astfel de lucrãri”.


cazuisticã

25 - 27 noiembrie 2013

5

Un om de afaceri timiºorean, cercetat pentru implicare întro reþea de evaziune fiscalã l Prejudiciul total se ridicã la zece milioane de euro, apreciazã procurorii D.I.I.C.O.T. ªapte persoane, între care mai mulþi oameni de afaceri mehedinþeni, au fost reþinute, joi searã, în urma audierii a 20 dintre cele 38 de persoane ridicate dupã percheziþiile de joi dimineaþã, pentru acuzaþii de evaziune fiscalã cu un prejudiciu de zece milioane de euro. Ancheta vizeazã ºi un om de afaceri local, patronul firmei Moticica.

fost încasaþi aproximativ 85.129.000 de lei de la 29 de firme beneficiare de facturi fictive, sume care au fost ridicate integral în numerar din conturi, nefiind plãtit niciun furnizor de cãtre firmele controlate de grupul infracþional. Retragerile de numerar s-au fãcut în baza unor documente false, respectiv, borderouri de achiziþii fier vechi, cu sprijinul nemijlocit al unor funcþionarilor bancari”, declarã oficialii D.I.I.C.O.T.

Un om de afaceri din Timiºoara, intrat în atenþia anchetatorilor

TIMPOLIS

Zeci de percheziþii ºi câteva reþineri Procurorii D.I.I.C.O.T. ºi ofiþerii de la Crimã Organizatã au fãcut, joi dimineaþã, 85 de percheziþii în judeþele Mehedinþi, Gorj, Dolj, Timiº, Dâmboviþa ºi Bucureºti, fiind vizatã o reþea specializatã în evaziune fiscalã. “În cauzã existã suspiciunea rezonabilã cã membrii grupãrii au identificat mai mulþi agenþi economici interesaþi sã-ºi diminueze ilegal baza impozabilã prin înregistrarea în evidenþele contabile a unor documente aferente unor operaþiuni comerciale nereale, dupã care, prin mai multe firme controlate de cãtre ei au emis facturi ce nu reflectã operaþiuni economice reale cãtre acestea”, se aratã într-un comunicat D.I.I.C.O.T. Potrivit comunicatului, grupul infracþional organizat a furnizat aceste

facturi fiscale în schimbul unor comisioane cuprinse între 4 ºi 10% din valoarea înscrisã pe acestea, iar contravaloarea lor era achitatã prin transferuri bancare în conturile firmelor emitente. “Ulterior, sumele erau retrase în numerar în aceleaºi zile în care erau încasate, iar dupã retragerea în numerar a sumelor respective ºi dupã reþi-

nerea comisioanelor stabilite, liderii grupãrii înapoiau banii partenerilor de afaceri, care îi reintroduceau în patrimoniul firmelor deþinute”, se mai aratã în comunicatul D.I.I.C.O.T. Astfel, în cursul anilor 2009 - 2013, firmele controlate de liderii grupãrii au efectuat livrãri nereale de mãrfuri cãtre mai multe firme, care în acest fel

ºi-au redus artificial profiturile prin diminuarea masei impozabile, situaþie care a dus la prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de aproximativ 28.900.000 de lei, constând în TVA ºi impozit pe profit deduse în mod nelegal. “S-a reþinut faptul cã în perioada 2009 - 2013, prin mai multe conturi deschise la diferite unitãþi bancare, au

Potrivit unor canale mass-media locale, în vizorul “Crimei Organizate” sar afla ºi patronul firmei Moticica, din Timiºoara, Mihai Moticica. Acesta este cercetat tot pentru evaziune fiscalã prin metoda factura ºi de Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Mehedinþi. În martie, Mihai Moticica a fost reþinut pentru 24 de ore, în urma unor descinderi ale I.P.J. Mehedinþi, în cadrul unei anchete efectuate sub coordonarea Parchetului de pe lângã Tribunalul Mehedinþi. Anchetatorii îl suspecteazã pe patronul de la Moticica cã a fãcut tranzacþii comerciale cu þiganii din Strehaia de 1,4 milioane de lei, prejudiciul reþinut în sarcina sa fiind de peste 500.000 de lei lei.

Dispozitivul din maºinã care sunã singur la 112, în caz de accident România are pregãtitã infrastructura pentru acest sistem, eCall l

Ministerul de Interne, amendat pentru condiþionarea înscrierii la ºcoala de poliþie în funcþie de înãlþime Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii a amendat Ministerul Afacerilor Interne cu 1.000 de lei pentru condiþionarea înscrierii la ªcoala de agenþi de poliþie din Câmpina în funcþie de înãlþimea candidatului. oana.dima@timpolis.ro

Pentru înscrierea la examenul de admitere la ªcoala de agenþi de poliþie „Vasile Lascãr”, din Câmpina, candidaþii trebuie sã aibã o înãl-

þime minimã de 165 de centimetri, în cazul fetelor, ºi de 170 de centimetri, în cel al bãieþilor – un criteriu ce a fost aprobat prin ordin al ministrului de Interne. O candidatã din Argeº a fãcut plângere la C.N.C.D. dupã ce a fost mãsuratã de mai multe ori, rezultatul fiind fie puþin sub, fie puþin peste limita de înãlþime stabilitã, anunþã Mediafax. Colegiul director al C.N.C.D. a stabilit, cu unanimitate de voturi, cã a condiþiona înscrierea la examenul de admitere la

ªcoala de Agenþi de Poliþie din Câmpina în funcþie de înãlþimea candidatului constituie o faptã de discriminare. Astfel, C.N.C.D. a decis sã sancþioneze M.A.I. ºi I.P.J. Argeº cu câte o amendã de 1.000 de lei. Decizia este interesantã, în condiþiile în care impunerea acestui barem în privinþa înãlþimii este valabil de peste 20 de ani ºi se aplicã în toate unitãþile ºcolare ale M.A.I., de la ºcoli de agenþi de poliþie, la Academia de Poliþie „Al. I. Cuza”.

România este prima þarã din Europa care, prin Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, a pregãtit infrastructura pentru serviciul de urgenþã eCall, prin care, cu ajutorul unui dispozitiv instalat în maºinã, se apeleazã automat, în caz de accident, la 112. România este prima þarã din Europa care va utiliza eCall. Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, care administreazã Sistemul naþional unic pentru apeluri de urgenþã 112, a modernizat infrastructura acestuia pentru operarea eCall – noulserviciu paneuropean de urgenþã din vehicule. Astfel, eCall este funcþional din ianuarie 2013, în toatã þara, fiind necesarã instalarea unui dispozitiv pe maºinã, anunþã S.T.S., citat de Mediafax. În cazul unui accident auto, dispozitivul eCall va apela automat dispeceratul 112 ºi va transmite informaþii relevante privind locul accidentului ºi date tehnice ale vehiculelor implicate. Serviciile de urgenþã vor interveni cu mai

mare rapiditate, inclusiv în situaþia în care pasagerii nu mai pot vorbi, aratã reprezentanþii S.T.S. Inginerii S.T.S. au prezentat, la finalul sãptãmânii trecute, la Bucureºti, întregul flux al sistemului de urgenþã eCall, apelurile fiind generate din Capitalã ºi din þarã, cu ajutorul câtorva maºini aflate în trafic ºi echipate cu dispozitive eCall în cadrul unei demonstraþii practice. Dispozitivele eCall costã între 50 ºi 150 de euro, putând fi ataºate la acestea cartele speciale de la operatori de telefonie mobilã. Dispozitivele pot fi simple, respectiv pot avea doar funcþia de eCall, sau pot fi dotate cu microfon sau cu posibilitatea ataºãrii unui microfon sau chiar a unor camere video. Aparatele care vor fi instalate în maºini pot fi cumpãrate de la producãtori sau distribuitori, iar cartelele pentru aceste dispozitive, de la operatorii de telefonie mobilã. Reprezentanþii S.T.S. declarã, citaþi de Mediafax, cã dispozitivul electronic va fi integrat din anul 2015 pe maºinile produse de la acel moment, dar spun cã existã dispozitive ce pot fi amplasate ºi pe

maºininile aflate acum în circulaþie. Specialiºtii S.T.S. au explicat cã dispozitivul foloseºte senzori, accelerometru sau giroscop. Astfel, în cazul în care viteza unei maºini scade într-un interval foarte scurt de timp de la 100 km/h la 10 km/h, dispozitivul „înþelege” cã s-a produs un accident ºi se activeazã. Dispozitivele stau în marea majoritate a timpului în stand-by, nefiind operaþionale, activarea lor având loc doar în momentul producerii unui accident, fiind iniþiat în cel mai scurt timp apelul automat cãtre 112, au mai spus specialiºtii de la S.T.S. Aceºtia au precizat cã device-urile sunt programate de cãtre producãtori sã stea active ºi pânã la 12 ore de la momentul iniþierii apelului, aparatul folosind curentul electric al maºinii. În septembrie 2011, Comisia Europeanã anunþa cã sistemul eCall trebuie sã fie instalat ºi pe deplin funcþional, pânã în 2015, în toatã Uniunea Europeanã, dar ºi în Croaþia, Islanda, Norvegia ºi Elveþia, estimând cã instalarea dispozitivului în fiecare automobil nou costã mai puþin de o sutã de euro. (O.D.)

de 23 de ani un reper al cetãþii


6

actualitate

25 - 27 noiembrie 2013

„Terenurile nimãnui”, recuperate de Primãrie l Unii consilieri locali acuzã cã, deºi cer o evidenþã a proprietãþilor

Primãriei Timiºoara, nu o primesc

„Direcþia de Patrimoniu era obligatã sã intabuleze toate aceste terenuri”

Primãria Timiºoara pare, în ultimul timp, sã aibã tot felul de revelaþii legate de patrimoniul deþinut, descoperind terenuri ºi clãdiri pe suprafeþe mari care de drept ar fi trebuit sã fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimãnui, pentru cã nu apar cu niciun proprietar la cartea funciarã. Unii consilieri locali susþin cã unii funcþionari din Primãrie ºtiau de multã vreme de aceste proprietãþi, dar le þineau ascunse, pentru a rezolva preferenþial anumite cazuri de revendicare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Revelaþii tardive De ceva vreme, Primãria Timiºoara pare sã descopere suprafeþe mari de teren ºi imobile care, deºi ar fi trebuit sã-i aparþinã, nu sunt intabulate, neavând, scriptic, niciun proprietar, ºi fiind cu atât mai vulnerabile la acþiunile de revendicare ale samsarilor imobiliari. Deºi intabularea acestor terenuri ar fi trebuit sã fie o proprietate a Direcþiei de Patrimoniu, în ultimii 10 - 15 ani, se pare cã, potrivit unor consilieri locali, au existat interese ca o parte din terenurile ºi clãdirile Primãriei sã rãmânã cu un statut incert. De pildã, zilele trecute, Con-

siliul Local Timiºoara a votat un proiect de hotãrâre care prevede trecerea din proprietatea Statului Român în proprietatea privatã a Municipiului Timiºoara a unor terenuri cu statut neclar. O ultimã tranºã de terenuri de acest gen au fost identificate nu de Direcþia de Patrimoniu, cum ar fi fost normal, ci de Direcþia de Urbanism, Primãria iniþiind demersurile pentru trecerea în posesia sa a acestor terenuri, invocând Legea 18/1991, care prevede cã terenurile aflate în proprietatea Statului, situate în intravilanul localitãþilor ºi care sunt în administrarea Primãriilor, trecînproprietateaMmunicipiilor. Primãria nu pare însã deci-

sã sã pãstreze prea mult aceste terenuri în proprietatea sa, precizând cã „verificarea existenþei cererilor de revendicare sau litigiilor se va face pentru fiecare teren în parte, la promovarea proiectelor de hotãrâre de consiliu, în vederea vânzãrii terenurilor”. Probabil de aceea a ºi precizat, preventiv, cã terenurile în cauzã nu sunt de naturã a constitui domeniu public al Statului sau al Judeþului, conform prevederilor Legii 213/1998, privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia. Aceastã tacticã a Municipalitãþii are, evident, ºi niºte aspecte menite sã ridice semne de întrebare. Atâta vreme cât

Primãria nu este sigurã cã terenurile respective sunt libere de litigii ºi revendicãri (în acest sens era dat ca exemplu o formulare extrem de originalã, folositã de Primãria Timiºoara într-un caz de acest gen – „teren aparent liber de litigii”), Municipalitatea riscã procese de duratã ºi, dacã între timp înstrãineazã terenul, e pasibilã la plata unor despãgubiri pe mãsurã. În plus, rãmâne de vãzut de ce îºi doreºte acum Primãria aceste terenuri „ale nimãnui” – dacã vrea sã le foloseascã pentru a satisface niºte cereri de revendicare sau dacã le va vinde, ºi în favoarea cui vor fi aceste eventuale tranzacþii.

Consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu susþine cã Primãria Timiºoara era obligatã sã intabuleze aceste terenuri, prin Direcþia de Patrimoniu, încã din momentul în care a aflat de existenþa acestora: „Direcþia de Patrimoniu era obligatã sã intabuleze ca atare terenurile aparþinând Municipalitãþii. E una dintre principalele sale atribuþii”. Consilierul local mai spune cã în plenul Consiliului Local conducerii Primãriei i s-a cerut de mai multe ori, încã din vremea vechii administraþii Ciuhandu, o situaþie exactã a patrimoniului Municipalitãþii. „Am cerut de mai multe ori sã nu se punã la dispoziþie o situaþie exactã a patrimoniului Primãriei. Nu este normal ca noi, în Consiliul Local, sã nu ºtim ce are Primãria în proprietate. Din pãcate, aceastã situaþie nu ne-a fost pusã niciodatã la dispoziþie”. Din punctul sãu de vedere, existã funcþionari care ºtiau în detaliu ce terenuri are ºi unde Primãria, ºi þineau aceste informaþii la secret, pentru a le folosi în scopuri

nu întotdeauna corecte. „Este clar cã se þineau la secret informaþiile legate despre aceste terenuri sau imobile deþinute de cãtre Primãria. ªi când apãrea o revendicare mai deosebitã, pentru care respectivii funcþionari aveau un interes, aceste terenuri erau scoase din joben. Nu era o practicã legalã ºi corectã, ºi e un aspect pozitiv cã mãcar acum sunt fãcute publice situaþiile legate de aceste terenuri, ºi sunt intabulate. E însã târziu, ºi vom vedea ºi acum cum vor fi utilizate aceste terenuri pe care Primãria ºi le revendicã”, mai spune ªtefan Constantin Sandu.

Lipsa intabulãrilor ºi a evaluãrii corecte, probleme vechi perpetuate Problema lipsei intabulãrilor ºi a unei evaluãri corecte ºi actualizate a clãdirilor nu este nouã la Timiºoara, de ani de zile constatându-se, cu ocazia auditurilor, cã Primãria Timiºoara nu deþine o situaþie corectã ºi realã a imobilelor din patrimoniul sãu. Ca atare, în acest an, Municipalitatea timiºoreanã a decis sã iniþieze o acþiune amplã de evaluare ºi intabulare, în cadrul unui contract a cãrui valoare iniþialã o estimeazã la peste jumãtate de milion de lei. De altfel, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, a fãcut recent o declaraþie din care reiese cã ºi acum o bunã parte din situaþia patrimonialã a Primãriei este în ceaþã: “Suntem încã în faza identificãrii terenurilor ºi clarificãrii statutului lor juridic, deoarece nu a existat o situaþie clarã a patrimoniului Primãriei. Noi tot mai descoperim imobile, clãdiri ºi terenuri ale Primãriei, care sunt ale noastre, dar nu sunt intabulate”. Situaþia aceasta a fost confirmatã de date oficiale ale Municipalitãþii din care reiese cã Primãria Timiºoarei ºi-a intabulat în acest an peste 3.000 de terenuri din cele aproape 5.000 pe care

le-a identificat cã-i aparþin. Actuala conducere a Municipalitãþii spune cã a aflat cã nu este nevoie de hotãrâre de guvern pentru a trece un teren aflat în administrarea Primãriei în domeniul public sau privat al instituþiei ºi, astfel, situaþia intabulãrilor se poate rezolva pe plan local. Conform oficialilor Primãriei, proprietãþile care nu sunt intabulate se aflã în tot oraºul, dar ºi în zona în care urmeazã sã se construiascã inelele rutiere aferente centurii oraºului. S-au descoperit strãzi întregi care nu sunt intabulate, ºi în aceastã situaþie nu e una sau douã strãzi, ci câteva sute. Aceastã operaþiune de intabulare nu este una ieftinã, iar costurile trebuie suportate acum, deºi normal ºi legal ar fi fost ca aceste proprietãþi sã fie intabulate de-a lungul timpului. La ultimele audituri efectuate la Primãria Timiºoara, inspectorii Curþii de Conturi au consemnat tot felul de nereguli legate de intabularea ºi evaluarea unor bunuri din patrimoniul Primãriei ºi a societãþilor sau regiilor subordonate. S-a constatat, de pildã, cã în listele de inventariere se regãsesc situaþii în care sunt nominalizate ele-

de 23 de ani un reper al cetãþii

mente patrimoniale, fãrã valoare. De asemenea, în listele de inventariere nu erau nominalizate terenurile concesionate în baza contractelor de concesiune încheiate cu persoanele juridice, cu excepþia societãþilor comerciale ºi a unor regii autonome de subordonare localã. Curtea de Conturi a mai constatat cã nu existã un inventar al mijloacelor fixe ºi obiectelor de inventar, nici al dotãrilor existente care sã fie predate de mai multe firme care s-au ocupat de afiºajul stradal ºi care au lucrat cu elemente din patrimoniul Primãriei. Ultima descoperire legatã de „clãdirile nimãnui” din Timiºoara se referã la porþiunea de Bastion, din Piaþa Mãrãºti, care, scriptic, susþine Consiliul Judeþean Timiº, nu aparþine nimãnui. Tocmai de aceea, administraþia judeþeanã s-a gândit sã ºi-o treacã în proprietate, propunând pe ultima listã de plen un „Proiect de hotãrâre privind însuºirea apartenenþei la domeniul public al judeþului Timiº a unui imobil situat în Timiºoara, strada Calea Aradului nr. 1”. În urma discuþiilor apãrute, proiectul de hotãrâre a fost respins întrucât, fiind vorba de patrimoniu, era

nevoie de votul a douã treimi din numãrul consilierilor judeþeni în funcþie, ºi nu s-a putut atinge aceastã proporþie. În urmã a rãmas, însã, o concluzie: clãdirea în cauzã nu are în momentul de faþã proprietar, ºi ea poate fi revendicatã la fel de bine ºi de cãtre Primãria Timiºoara care, în cazul celeilalte porþiuni renovate din Bastion, este coproprietar, alãturi de Consiliul Judeþean. De aceea, acum, când Consiliul Judeþean Timiº s-a gândit sã ºi-o treacã

în proprietate, sunt aºteptate divergenþe serioase pe aceastã temã cu Primãria Timiºoara. Ultimul proprietar al imobilului a fost Consiliul Popular al judeþului Timiº, conform protocolului din 1978 încheiat cu Uniunea Artiºtilor Plastici, însã aceastã instituþie nu mai existã de peste douã decenii. De la momentul respectiv ºi pânã în prezent nu mai existã nici un alt document care sã ateste cã altcineva ºi-a însuºit imobilul.


economic

25 - 27 noiembrie 2013

7

Spitalele private, printre cele mai profitabile afaceri ale ultimilor ani Lider Sanitas Timiº: “România nu este pregãtitã pentru aºa ceva” Medicul Livius Cârstea, liderul Sindicatului Sanitas Timiº, spune cã ºi actuala clasã politicã favorizeazã dezvoltarea sectorului medical privat, de multe ori în defavoarea celui de stat. “Constat cã, pe aceastã problemã, reacþia societãþii civile este ca ºi inexistentã sau cei care iau poziþie sunt dezinformaþi. Prin mãsurile luate, guvernanþii împing pacienþii spre sectorul privat, însã dacã acest sector privat se dezvoltã, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre segmentul de asigurãri private de sãnãtate. România nu este pregãtitã pentru atâtea spitale, pentru atâtea clinici cu platã, pentru cã, din pãcate, cetãþeanul cu venituri mici ºi medii nu are de unde sã acopere aceste cheltuieli”, susþine liderul sindical. Dr. Livius Cârstea crede cã spre o formã de privatizare forþatã a Sãnãtãþii tinde ºi una dintre recentele iniþiative

Conform indicatorilor Institutului Naþional de Statisticã, în ultimii doi ani, sectorul medical privat a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare economice din România, continuând sã se extindã, prin construcþia a noi clinici ºi spitale private. Creºterea s-a fãcut, oarecum, ºi în detrimentul segmentului public, unitãþile medicale private atrãgând tot mai mult personal de la spitalele de stat. ªi în Timiº, în ultimii ani, s-au construit zeci de clinici ºi spitale private, ºi cele mai ambiþioase proiecte medicale prognozate pentru urmãtorii ani sunt legate de mediul ºi finanþarea privatã. Reprezentanþi ai mediului sindical spun, însã, cã pentru cea mai mare parte a populaþiei aceste servicii oferite în sectorul medical privat sunt inaccesibile, din cauza tarifelor practicate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Transferarea” medicilor de la stat la privat În timp ce sistemul sanitar public a stat pe loc în ultimii doi ani, cel privat s-a dezvoltat, depãºind Statul la numãrul de unitãþi, pe aproape toate segmentele. Mai mult, numãrul medicilor care lucreazã la privat s-a dublat în ultimii ºase ani, aratã datele Institutului Naþional de Statisticã. Sectorul public nu a cunoscut modificãri semnificative în structura reþelei sanitare în 2012, potrivit I.N.S. Schimbãrile au constat mai ales în desfiinþãri: trei spitale, un centru de sãnãtate, ºi trei policlinici. În 2012,

sistemul sanitar public s-au înfiinþat trei ambulatorii integrate spitalelor ºi un ambulatoriu de specialitate. Între timp, reþeaua sanitarã din sectorul privat a continuat sã se dezvolte. Astfel, numãrul spitalelor private a ajuns la 109, înregistrându-se o creºtere cu 12 unitãþi faþã de anul anterior. Spitale nou înregistrate sunt în judeþele: Iaºi, Constanþa, Prahova, Bihor, Bacãu, Ilfov, Arad ºi în municipiul Bucureºti. ªi chiar dacã în Timiº nu s-a inaugurat niciun spital privat nou în ultimii doi ani, judeþul este unul dintre cele bine dezvoltate pe acest segment. Dupã anul 2000, zeci de spitale ºi clinici private au fost deschise la Timiºoara. Reþeaua privatã a crescut cu 166 cabinete independente de medicinã de familie, cu 425 de cabinete stomatologice independente ºi cu 346 de cabinete medicale independente de specialitate. În anul 2012 au funcþionat 271 de policlinici (cu 23 mai multe decât în 2011), 1305 laboratoare medicale (cu 33 mai multe decât în 2011) ºi 1971 de laboratoare de tehnicã dentarã (cu 72 mai multe decât în anul precedent). Distribuþia personalului sanitar, dupã forma de proprietate a unitãþii sanitare, aratã cã în sectorul public îºi desfãºoarã activitatea 76,3% din totalul medicilor, respectiv 60,6% din totalul medicilor de familie. De asemenea, în sectorul public îºi desfãºoarã activitatea ºi majoritatea asistenþilor medicali cu studii superioare (89,5%), a fizioterapeuþilor cu studii superioare (52,9%) ºi majoritatea personalului sanitar mediu ºi auxiliar: 76,3% din personalul sanitar mediu ºi 93,7% din personalul sanitar auxiliar. Aceste procente scad însã de la an la an, pe mãsurã ce personalul medical ori pleacã peste hotare, ori este atras de sectorul privat.

ale Ministerului Sãnãtãþii referitoare la spitalele de stat. Conform anunþului fãcut recent de oficialii Ministerului Sãnãtãþii, noul proiect de lege privind statutul spitalelor prevede cã aceste unitãþi sanitare vor fi scoase din schema bugetarã ºi se vor reorganiza ca instituþii de sãnãtate autonome cu forme juridice consacrate, funcþionând ca regii autonome, societãþii comerciale sau fundaþii. “Intenþia Ministerului Sãnãtãþii de a trece spitalele de stat spre forme de organizare asemãnãtoare fundaþiilor direcþioneazã lucrurile tot spre sectorul privat. ªi, în momentul în care cei care gestioneazã aceste fundaþii nu vor mai fi mulþumiþi de organizarea, destinaþia sau rentabilitatea unui astfel de spital, acestea s-ar putea închide sau ºi-ar putea schimba destinaþia. Actualele spitale de stat sunt instituþii sociale, servesc interesele populaþiei,

interese care ar putea fi uitate dacã se va trece pe organizarea aceastã ca fundaþii sau asociaþii. Din acest punct de vedere, eu nu salut extinderea sectorului medical privat. Nu cred cã România, cu o populaþie majoritar sãracã, este pregãtitã pentru aºa ceva”, spune medicul timiºorean.

Parteneriate public-private cu semne de întrebare, promovate de autoritãþile locale Mai nou, ºi autoritãþile locale vãd parteneriatele public-private ca singura soluþie de definitivare a unor investiþii în domeniul medical care stagneazã de zeci de ani. De pildã, se ºtie cã, de mai bine de 18 ani, autoritãþile locale se chinuie sã finalizeze construcþia unei unitãþi spitaliceºti pe o locaþie din zona Cãii Torontalului unde ar fi trebuit sã se ridice noul sediu al Spitalului Municipal Timiºoara. Este vorba despre construcþia în zonã a unui Institut Regional de Oncologie, dar ºi a unui prezumtiv Spital Regional. Recent, ºi Primãria Timiºoara, dar ºi Ministerul Sãnãtãþii au lãsat sã se înþeleagã cã par atrase de forma de parteneriat public-privat pe care o propun pentru aceste proiecte. Însã, conform unor surse din mediul medical, fãrã sã aibã o cotã-parte generoasã de finanþare, autoritãþile locale ºi centrale nu vor face, prin aceste parteneriate, decât sã-ºi aducã aportul nemijlocit la realizarea unor noi spitale private, pentru cã, doar cu terenul sau clãdirea la roºu pentru aceste douã unitãþi medicale ce se doresc a fi realizate pe Calea Torontalului, procentul de acþiuni va fi neglijabil, ºi Statul nu va avea niciun control asupra acestor investiþii. Astfel, se considerã cã, pentru realizarea unui Spital Regional, terenul, singurul lucru pe care-l poate oferi Statul în momentul de faþã, ar reprezenta doar 5% din valoarea proiectului. Realizarea unui spital regional, la standarde europene, pleacã de la costuri de 150.000 de euro pe pat. Ceea ce ar însemna un cost total al investiþiei de peste 90 de milioane de euro. Or, în aceste condiþii, cu un aport de 5% din investiþie, Statul nu ar putea deþine mai mult de 5% din acþiunile unitãþii create prin parteneriat public-privat. Ceea ce înseamnã cã ar fi un simplu acþionar minoritar la un spital privat.

Aceleaºi discuþii au apãrut ºi în cazul unei alte investiþii majore în domeniul medical. Dupã ce, în iulie, Consiliul Judeþean Timiº anunþa cã va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea ºi darea în funcþiune a unui campus spitalicesc la Giroc, consilierii judeþeni cer lãmuriri cu privire la modul de derulare a viitoarei investiþii ºi la implicarea ºi prerogativele administraþiei judeþene. Pentru aceastã investiþie, derulatã de C.J. Timiº în parteneriat cu compania americanã PMG, partenerii de peste Ocean vor asigura finanþarea, iar C.J. Timiº ar urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura, respectivul campus urmând, cel mai probabil, a fi amenajat pe locaþia fostei unitãþi militare din Giroc. Însã, pentru cã existã la C.J. Timiº experienþa unor parteneriate publicprivate care nu s-au sfârºit bine, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã se precizeze dacã managementul va fi asigurat de corporaþie în proporþie de 100%, ºi dacã da, atunci care ar fi ºansele ca serviciile medicale oferite sã fie ºi în relaþii contractuale cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate? Consilierul judeþean P.D.-L. Georgeta Rus a atras atenþia asupra aces-

tei probleme de mai multe ori, insistând pe ideea cã în momentul de faþã nici nu se ºtie cu certitudine, pe baza informaþiilor prezentate de administraþia judeþeanã, dacã va fi un spital public, unul pentru pacienþii din sistemul public de asigurare de sãnãtate sau unul mixt. „Eu nu cred cã existã vreun interes al C.J. Timiº sã participe într-un proiect a cãrui finalitate ar fi un spital exclusiv privat de lux. De aceea, trebuie sã aibã un acord cu niºte termeni foarte clari, pentru a se ºti ce se face ºi cum, înainte de a începe sã investeascã în zonã”. În ciuda acestor rezerve, C.J. Timiº a decis sã demareze lucrãrile în zonã, aprobând în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Cu aceastã ocazie, mai mulþi consilieri judeþeni au precizat cã, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important sã se capitalizeze toate intervenþiile pe acest proiect. Preºedintele administraþiei judeþene, Titu Bojin, a precizat cã sperã sã fie aºa, menþionând cã, „în caz contrar, nu facem parteneriatul. Noi nu am aprobat încã realizarea proiectului, ci doar o comisie care sã negocieze toate condiþiile noastre”.

de 23 de ani un reper al cetãþii


8

25 - 27 noiembrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


publicitate

25 - 27 noiembrie 2013

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii


10

chestiunea sãptãmânii

25 - 27 noiembrie 2013

Plângeri penale pentru banii de drumuri ºi canalizare l Zeci de primari P.D.-L. s-au trezit cercetaþi penal dupã ce au primit bani

pentru investiþii ºi plata datoriilor de la Guvernul Ungureanu 6,8 milioane de lei, returnaþi de Guvern, în Timiº

Poate cea mai bunã mostrã de încãpãþânare politicã, generatã anul trecut de schimbarea Puterii, este povestea unei inofensive ordonanþe a fostului Guvern Ungureanu, prin care Primãriile primeau bani pentru investiþii ºi plata datoriilor. Dupã schimbarea Puterii, Guvernul Ponta a cerut banii înapoi, deºi, în mare parte, aceºtia fuseserã deja cheltuiþi. O parte din primari au avut îndrãzneala sã acþioneze în instanþã Guvernul ºi, pânã la urmã, banii le-au fost restituiþi. Acum, poate ºi ca o modalitate de rãzbunare, zeci de primari din judeþul Arad s-au ales cu plângeri penale. Chiar dacã, pânã acum, în Timiº, nu au fost înregistrate astfel de demersuri, nu se ºtie ce mai rezervã viitorul.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Aceastã avalanºã de anchete e o rãzbunare a lui Victor Ponta” P.D.-L. Arad a anunþat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cã 40 de dosare de cercetare penalã au fost deschise, în urma verificãrilor fãcute de Curtea de Conturi. Prim-vicepreºedintele P.D.-L. Arad, Iustin Cionca, susþine cã “totul a pornit de la acea ordonanþã a Guvernului Ungureanu, prin care s-au acordat fonduri Primãriilor, pentru plata unor datorii. Acum, primarii sunt acuzaþi de deturnare de fonduri ºi de abuz în serviciu contra intereselor publice. Este inadmisibil ca mai mulþi primari sã fie convocaþi în mod repetat la Poliþie, pentru declaraþii, în loc ca aceºtia sã lucreze pentru cetãþeni, pentru comunitatea lor”. Acesta mai aratã cã dosarele sunt în lucru de un an ºi jumãtate ºi se declarã solidar cu primarii ºi cu ceilalþi reprezentanþi ai administraþiei publice locale care sunt supuºi unor investigaþii ºi anchete de cãtre organele de control. Iustin Cionca a arãtat cã pânã acum nu a luat atitudine, în speranþa cã va fi o cercetare corectã, care sã se finalizeze fie cu neînceperea urmãririi penale, fie cu trimiterea în instanþã, pentru recuperarea sumelor, pentru cã, în instanþã, primarii puteau demonstra legalitatea plãþilor. Liderul P.D.-L. Arad este de pãrere cã “toatã aceastã avalanºã de anchete nu înseamnã altceva decât o rãzbunare a lui Victor Ponta faþã de comunitãþile unde U.S.L. nu a primit voturi de la ce-

tãþeni”. Iustin Cionca vede aceste anchete ca pe o miºcare politicã îndreptatã asupra primarilor P.D.-L., ca rãzbunare pentru votul de la alegerile locale. “U.S.L. uitã cã aceºti bani au fost folosiþi pentru ºcoli, grãdiniþe ºi alte nevoi ale cetãþenilor, nu pentru interesul propriu al primarilor. Probabil, Victor Ponta se aºteaptã ca primarii sã vândã ºcolile ºi grãdiniþele pentru a returna sumele alocate în aprilie 2012”, mai spune Iustin Cionca. Oficialul P.D.-L. a mai precizat cã banii au fost alocaþi mai departe, în urma unor hotãrâri de consilii locale, “care n-au fost atacate de cãtre Prefecturã, iar Direcþia Finanþelor Publice a avizat bugetele rectificate ºi a dat drumul la plãþi, fiind clar cã respectivele hotãrâri au respectat litera legii”. Fondurile au fost alocate de cãtre Guvernul Ungureanu prin Hotãrârea de Guvern 255/3 aprilie 2012, iar revocarea acestor sume a venit în timpul primului mandat al lui Ponta, ca urmare a O.U.G. 15/8 mai 2012.

Tiberiu Lelescu: “În Timiº încã nu s-au fãcut plângeri” Consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, care þine legãtura cu Primãriile la nivelul judeþului, afirmã cã, pânã acum, nu s-au primit informaþii cã ar fi existat plângeri penale pe numele unor primari democrat-liberali din Timiº, pentru banii primiþi în ultimele luni ale Guvernãrii Ungureanu. “Este însã posibil sã existe astfel de situaþii ºi în Timiº. Sunt supãrãri ºi rãzbunãri politice care nu-ºi au sensul. Însã le luãm ca atare. Nu ºtiu de ce s-ar face însã plângeri penale, pentru cã nu este vorba despre fraude, ci despre bani primiþi în interes public ºi cheltuiþi ca atare.”

de 23 de ani un reper al cetãþii

Marius Martinescu: “A fost prima ordonanþã postdecembristã în care Primãriilor li s-a cerut returnarea sumelor primite” Consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu, fost primar al municipiului Lugoj, susþine cã însãºi baza legalã pe baza cãrora primarilor li s-a cerut restituirea acestor bani este incorectã. “Ordonanþa datã de Guvernul Ponta, prin care s-a decis ca Primãriile sã restituie sumele respective, a fost prima ordonanþã din istoria postdecembristã în care unitãþilor administrative locale li s-a cerut returnarea fondurilor primite de la Guvern. Consider abuzivã acea ordonanþã, dupã cum consider abuziv ºi acest demers de a face plângeri penale primarilor. Nu au fost bani care sã fie folosiþi în interes personal de cãtre primari. Chiar dacã o parte din aceste fonduri nu au fost cheltuite imediat, ele urmau a fi cheltuite în perioada imediat urmãtoare, pentru diverse proiecte prioritare pentru comunitate. Acea ordonanþã a avut, oricum, o singurã justificare: o rãzbunare politicã prin care primarii P.D-L. sã fie pedepsiþi cumva”, spune ºi Marius Martinescu.

Decizii aiuritoare Anul trecut, în luna mai, Guvernul Ponta a decis, prin ordonanþã de urgenþã, cã primarii sunt obligaþi sã returneze fondurile necheltuite din alocaþiile primite de la fostul Cabinet Ungureanu, premierul Victor Ponta argumentând atunci cã,

Primãriile timiºene au primit înapoi, în total, 6,8 milioane de lei. Aceastã sumã a fost repartizatã dupã cum urmeazã: 200.000 de lei – Consiliului Judeþean Timiº, 320.000 de lei – Primãriei Bara, 361.000 de lei – Primãriei Banloc, 26.000 de lei – Primãriei Belinþ, 25.000 de lei – Primãriei Brestovãþ, 117.000 de lei – Primãriei Cenei, 3.000 de lei – Primãriei Ciacova, 170.000 de lei – Primãriei Curtea, 240.000 de lei – Primãriei Dumbrãviþa, 320.000 de lei – Primãriei Fãget, 8.000 de lei – Primãriei Fârdea, 281.000 de lei – Primãriei Gãtaia, 320.000 de

din totalul celor 1.657 de Primãrii care au primit bani, 810 nu înregistraserã niciun leu datorie ºi nici nu necesitau cofinanþarea unor proiecte U.E. Curtea Constituþionalã a decis, însã, la sesizarea Avocatului Poporului, cã este neconstituþional textul din ordonanþa de urgenþã prin care Guvernul a retras banii Primãriilor. Premierul Ponta a arãtat însã cã judecãtorii Curþii Constituþionale nu permit recuperarea banilor decât în cazul acelor Primãrii care au cheltuit deja fondurile, nu au datorii la cheltuieli curente ºi de capital sau care trebuie sã finanþeze proiecte U.E. În acest sens, Ministerul Finanþelor, prin intermediul Curþii de Conturi, a verificat la fiecare Primãrie care a primit fonduri de la Guvernul Ungureanu. Ulterior, în luna iulie a anului trecut, fãrã sã pomeneascã vreun cuvânt despre contextul aiuritor în care Guvernul le-a luat Primãriilor banii de investiþii, cofinanþãri ºi plãþi de arierate ºi îi restituie dupã douã luni, se publica în Monitorul Oficial o Hotãrâre de Guvern care consemna sec: “Se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 cu suma de 107.543.000 de lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2012, ºi alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unitãþi administrativteritoriale”.

lei – Primãriei Giarmata, 320.000 de lei – Primãriei Gottlob, 640.000 de lei – Primãriei Jimbolia, 320.000 de lei – Primãriei Lenauheim, 207.000 de lei – Primãriei Maºloc, 320.000 de lei – Primãriei Periam, 400.000 de lei – Primãriei Recaº, 320.000 de lei – Primãriei Sãcãlaz, 280.000 de lei – Primãriei ªandra, 309.000 de lei – Primãriei Sânmihaiu Român, 320.000 de lei – Primãriei Sânnicolau Mare, 320.000 de lei – Primãriei Satchinez, 320.000 de lei – Primãriei Teremia Mare, 25.000 de lei – Primãriei Tomeºti ºi 311.000 de lei – Primãriei Tormac.

Decizia Guvernului Ponta, blocaj pentru investiþii Dãnuþ Groza, primarul oraºului Sânnicolau Mare, una dintre localitãþile de unde se luaserã banii restituiþi, ne-a declarat cã toatã aceastã situaþie a fost de naturã sã încurce Primãria în derularea investiþiei pe care intenþiona sã o realizeze cu aceºti bani – parcãri într-o zonã de blocuri. “Am rãmas cu datorii, pentru cã programasem niºte plãþi, pentru executarea respectivelor lucrãri. A trebuit sã sistãm derularea investiþiei, fiind încurcaþi de decizia Guvernului de a ne lua aceºti bani. Este foarte clar cã aceastã decizie a fost una mai mult politicã decât administrativã”. De altfel, înainte ca Guvernul sã decidã restituirea fondurilor, primarul oraºu-

lui Sânnicolau Mare ºi-a anunþat intenþia de a contesta în instanþã ordonanþa prin care se cerea restituirea banilor, considerând anormal ºi abuziv modul în care Guvernul a intervenit în acest mod în finanþarea administraþiilor locale. Aceasta în condiþiile în care, preciza Dãnuþ Groza, în ultimii ani, din cauza majoritãþii P.S.D.-P.N.L.-P.N.Þ.C.D. de la Consiliul Judeþean Timiº nu s-a pus problema ca localitãþile cu primari P.D.-L. din Timiº sã primeascã mai mulþi bani, existând situaþii în care, la anumite alocãri de fonduri, comune din judeþ cu primari P.N.L. sau P.S.D. primeau de ºapte sau opt ori mai mulþi bani decât oraºul Sânnicolau Mare.


11

intersecþii

25 - 27 noiembrie 2013

Foto TIMPOLIS

România se pregãteºte pentru Deceniul de acþiune pentru siguranþa rutierã 2011-2020

Vom avea instanþe specializate în domeniul circulaþiei rutiere? România nu a avut, pânã în anul 2007, o strategie naþionalã de siguranþã rutierã. Dupã integrare, a preluat, însã, modelul european. În prezent, trebuie sã îºi îndeplineascã obiectivele pentru aºa-numitul “Deceniu de acþiune pentru siguranþa rutierã 20112020” ºi sã schimbe ceva acolo unde sunt cele mai multe probleme, ºi anume, la infrastructurã ºi la investiþiile în transportul public comun. Totuºi, Strategia Naþioanalã pentru Siguranþa Rutierã trebuie dezbãtutã, susþin reprezentanþii Asociaþiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaþionale. TIMPOLIS

Strategia Naþionalã pentru Siguranþa Rutierã trebuie dezbãtutã Asociaþia Românã pentru Transporturi Rutiere Internaþionale a relansat, recent, dezbaterea privind Strategia Naþionalã pentru Siguranþa

Rutierã. Documentul a fost redactat în anul 2011, ca urmare a Programului de Acþiuni de Siguranþã Rutierã 2011 2020, adoptat de Comisia Europeanã, în baza muncii experþilor din opt instituþii. Reprezentanþii Asociaþiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaþionale considerã necesarã relansarea dezbaterii întrucât, spun ei, deºi elaborarea Strategiei Nationale pentru Siguranþa Rutierã s-a realizat ºi au fost deja introduse în text unele îmbunãþãþiri, actul nu are putere juridicã, nefiind adoptat de Guvern. Pe de altã parte, Guvernul va lua mãsurile înscrise în proiectul Strategiei Naþionale pentru Siguranþa Rutierã. Una dintre mãsuri va fi introducera dreptului de a conduce anumite vehicule, în intervale orare speciale ºi doar pe unele drumuri publice, anterior obþinerii pentru prima datã a permisului de conducere. Procedura va fi permisã dupã ce ºoferul va fi supus unui proces de instruire ºi testare ºi va impune prezenþa unui însoþitor cu experienþã, care va rãspunde juridic solidar cu ºoferul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul. Executivul va interzice folosirea

dispozitivelor de detectare a aparatelor radar, ca mãsurã împotriva agresivitãþii rutiere, va introduce obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, va reduce durata de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, va interzice accesul pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV, cu excepþia drumurilor comunale, ºi va impune finalizarea învãþãmântului minim obligatoriu pentru obþinerea permisului de conducere. Reprezentanþii Asociaþiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaþionale mai susþin cã Strategia nu are un studiu de impact care sã ofere date despre stadiul infrastructurii ºi starea tehnicã a vehiculelor, gradul de pregãtire rutierã al participanþilor la trafic ºi influenþa acestora asupra numãrului evenimentelor rutiere. Membrii A.R.T.R.I. transmit cã dezbaterea trebuie sã continue în funcþie de fiecare domeniu specific ale strategiei: educaþie, infrastructurã, asigurãri-despãgubiri, tehnologie ºi legislaþie, astfel încât România sã reuºeascã sã reducã la jumãtate numãrul accidentelor, pânã în 2020 – un obiectiv dorit de Uniunea Europeanã.

Ce e de fãcut Printre obiectivele pe care România vrea sã le atingã în anii 2011 - 2020 se numãrã crearea de instanþe specializate în domeniul circulaþiei rutiere. “Din practica judiciarã se poate observa faptul cã, pentru soluþionarea dosarelor din domeniul rutier, derularea acestora dureazã un timp nejustificat de lung. De aceea, pentru judecarea cu celeritate a dosarelor este necesar sã se creeze instanþe specializate pentru domeniul circulaþiei rutiere, în cadrul cãrora sã funcþioneze resurse specializate pentru soluþionarea acestora”, se aratã în document. În plus, se doreºte îmbunãtãþirea serviciilor specializate de urgenþã care intervin în cazul accidentelor rutiere, achiziþionarea de elicoptere, autospeciale de descarcerare, echipament de telecomunicaþii, pentru asigurarea unei legãturi permanente între echipele de prim-ajutor sau ambulanþe ºi unitãþile de primiri urgenþe ale spitalelor, echipament de telecomunicaþii. Totodatã, se are în vedere asigurarea de canale radio pentru cooperarea

serviciilor de intervenþie, reabilitarea tehnicã a actualelor echipaje integrate, crearea unor noi baze aeriene de salvare prin colaborare între spitale ºi Inspectoratul General de Aviaþie al M.A.I. precum ºi formarea în domeniul acordãrii primului-ajutor, al defibrilãrii semiautomate, al acordãrii asistenþei de urgenþã în echipã ºi al descarcerãrii, dupã modelul S.M.U.R.D. Strategia Naþionalã de Siguranþã Rutierã plaseazã în centrul atenþiei, dupã modelul european, participantul la trafic, care este considerat principala verigã în lanþul realizãrii siguranþei rutiere. Documentul aratã cã eficacitatea tuturor componentelor politicii de siguranþã rutierã depinde, mai ales, de comportamentul participanþilor la trafic. Din acest motiv, se acordã prioritate educaþiei ºi formãrii continue, un accent deosebit punânduse pe formarea tinerilor ºoferi începãtori. Printre obiective se mai numãrã ºi iniþierea ºi finanþarea unor programe complexe de reabilitare pentru ºoferii cu abateri repetate, pentru cei cu permisul suspendat sau anulat. Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii


12

timp liber

25 - 27 noiembrie 2013

Teatru

l

Vremuri de pace

Crize sau încã o poveste de dragoste l

De Mihai Ignat Un concept de Roberta Popa Ionescu Studio „Uþu Strugari”, 26 noiembrie, ora 19 l Romeo ºi Julieta

De W. Shakespeare Un spectacol de Rahim Burhan Romeo ºi Julieta este cea mai cunoscutã piesã a tuturor timpurilor, fiind consideratã cea mai tipicã poveste de dragoste a Renaºterii. Ura tradiþionalã dintre familiile veroneze Montague ºi Capulet este pusã la încercare de iubirea care se înfiripã între Romeo, fiul lui Montague, ºi Julieta, din familia contelui Capulet. În ciuda faptului cã tatãl ei o promisese lui Paris, Romeo ºi Julieta sunt cãsãtoriþi în tainã de cãtre pãrintele Lorenzo, confesorul ºi pãstrãtorul secretului celor doi. La foarte puþin timp dupã aceea, Tybalt îl provoacã pe Romeo la duel în piaþa publicã. El refuzã lupta, însã Mercutio va cãdea sub spada lui Tybalt. Orbit de furie, Romeo rãzbunã moartea prietenului lui, ceea ce va duce la pedeapsa cu expulzarea. Între timp, Julieta se confruntã cu presiunea la care o supune tatãl ei, privind cãsãtoria cu Paris. La sfatul pãrintelui Lorenzo, ea va accepta cãsãtoria, urmînd ca în preziua nunþii sã bea o poþiune care o va face sã parã moartã pentru 24 de ore. El îl anunþã ºi pe Romeo de acest plan, printr-o scrisoare care, însã, nu ajunge la timp. Romeo îºi gãseºte iubita pe catafalc ºi, cuprins de disperare, se sinucide. La puþin timp, Julieta se trezeºte ºi, vãzându-l pe Romeo mort, se sinucide. Familiile celor doi aflã de la fratele Lorenzo ce s-a întâmplat ºi, cuprinºi de remuºcãri, îºi dau mâinile deasupra trupurilor celor doi îndrãgostiþi. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 27 ºi 29 noiembrie, ora 19 l Sarea în bucate Dupã Petre Ispirescu Un spectacol în premierã, în regia artisticã a Mirelei Puia „Cum mã iubeºti tu pe mine?” lea întrebat împãratul pe fiicele sale. „Ca pe miere”, a spus prima; „ca pe zahãr”, a spus a doua. Ca pe… sare, a rãspuns Maria, fiica cea micã. ªi uite-aºa începe o aventurã minunatã, în care oricine intrã aflã câte ceva despre prietenie, despre iubire, ºi despre gustul adevãrului. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 28 noiembrie, ora 19

Vitrina cu cãrþi „Din vorbã-n vorbã. 23 de ani de întrebãri ºi rãspunsuri”, Andrei Pleºu (Ed. Humanitas)

De Hajdu Szabolcs Un spectacol în regia lui Hajdu Szabolcs Dupã apariþia celei mai recente cãrþi ale sale, Langermann este rugat sã scrie o piesã de teatru. Moartea tatãlui sãu, agitaþia pregãtirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care ºi-a pierdut echilibrul, atmosfera sufocantã a societãþii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniºtii necesare pentru a crea. Sarcina asumatã devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporþii ireale, fatale. Teatrul Maghiar Csiky Gergely, 25, 28 ºi 29 noiembrie, ora 20.30 l Afacere murdarã Un spectacol în regia lui Gyulay Eszter Frica, neîncrederea, vulnerabilitatea ªi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafarã, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaþã. Vitrine murdare. Gesturi ambigue. Mesaje mâzgãlite. Ordine opuse. Deodatã. Ne obiºnuim cu lacrimile. ªi cu zâmbetele contrare. Ne agãþãm de convingeri potrivnice. Mai putem, oare, sã ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaþi? Teatrul Maghiar Csiky Gergely, Sala Studio, 26 noiembrie, ora 20.30

Operã l

Rigoletto

Operã în trei acte ºi patru tablouri Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Francesco Maria Piave Un spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, susþinut de Corul ºi Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara - Opera Românã din Timiºoara, 27 noiembrie, ora 19 l Steaua de sticlã Feerie muzicalã Muzica: Dan Ardelean Libretul: Silvia Kerim Versificaþia: Silvia Kerim, Aurel Storin Un speectacol susþinut de Ansamblul de balet al Operei Naþionale Române Timiºoara, pe muzica înregistratã de Radio Timiºoara cu Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã din Timiºoara, 28 noiembrie, ora 11.30 l Recital de pian Susþinut de pianistul Adrian Suciu, din Austria În program sunt incluse lucrãri de L. Van Beethoven (Sonata pentru pian nr.2 în La major , op. 2, nr. 2 ºi Sonata pentru pian nr.32 în do minor, op.111) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul Timisoara, 26 noiembrie, ora 19 l Meºterul Manole Operã rock-simfonicã De Josep Kappl Text Victor Cârcu

de 23 de ani un reper al cetãþii

„Am fost eu însumi surprins de cantitatea neobiºnuitã de texte care s-au adunat în urma dialogurilor purtate de-a lungul vremii. O masivã investiþie de timp ºi de energie! Dar nu efortul cheltuit de mine în ultimele douã decade a fost motivaþia alcãtuirii acestei cãrþi. ªi cu atât mai puþin înclinaþia de a etala opinii personale, hrãnite de o subteranã egolatrie. Am constatat însã cã, acoperind un interval de aproape un sfert de secol, interviurile au o substanþialã dimensiune documentarã. Sunt anii în care România s-a angajat în cursa integrãrii europene ºi euro-atlantice, anii dezbaterilor legate de înfiinþarea C.N.S.A.S., anii mai multor guverne ºi preºedinþi, anii în care probleme esenþiale pentru reaºezarea noastrã în normalitate au constituit substanþa vieþii publice, a neliniºtilor ºi a speranþelor noastre. S-a întâmplat sã fiu contemporan cu aceastã perioadã ºi, nu o datã, direct implicat în desfãºurarea evenimentelor. Mãrturia mea poate fi, aºadar, o legitimã notã de subsol a istoriilor viitoare”,spune Andrei Pleºu. Perioada subîntinsã în jocul întrebare-rãspuns al cãrþii este 1989 –, astfel încât ea poate fi cititã ºi ca o „istorie a României din ultimii 23 de ani”, o istorie vãzutã, trãitã ºi povestitã de autor de pe poziþia celui care a fost discipol al lui Noica, urmãrit de Securitate, dat afarã din Institutul de Istoria Artei ºi exilat la Tescani, apoi, dupã 1989, ministru al culturii, ministru de externe, consilier prezidenþial, fondator ºi rector al New Europe College. Acest parcurs biografic al lui Andrei Pleºu, dimpreunã cu disponibilitatea sa de a se lãsa provocat de întrebãri ºi de a investi în fiecare rãspuns dat ceva din experienþele sale formatoare ºi din judecata nepãtimaºã dau cititorilor privilegiul de a fi martorii unui dialog profund, generos, cu accente vii, confe-

sive, de viaþã personalã, pe alocuri, sau obiective, de rece diagnostic al vieþii politice, sociale ori culturale.

„Chemarea cucului”, Robert Galbraith (Ed. Trei) Atunci când un topmodel celebru îºi gãseºte moartea, cãzând de la un balcon acoperit de zãpadã din Mayfair, se presupune cã fata labilã emoþional s-a sinucis. Cu toate astea, fratele ei refuzã sã creadã concluzia Poliþiei ºi îi cere detectivului particular Cormoran Strike sã se ocupe de caz. Strike este un veteran de rãzboi – cu traume atât fizice, cât ºi psihice –, a cãrui viaþã e un dezastru. Deºi îi oferã o siguranþã financiarã, ancheta are preþul ei: cu cât Strike pãtrunde mai adânc în lumea complexã a tinerei fete, cu atât lucrurile devin mai sumbre ºi pericolele nu întârzie sã aparã. Captivant, cu o scriiturã elegantã, impregnat de atmosfera londonezã – de la strãzile tãcute din Mayfair ºi puburile dosnice din East End, la agitaþia din Soho –, Chemarea cucului este o carte remarcabilã. Aducându-l în scenã pe Cormoran Strike, acesta este primul roman poliþist al scriitoarei J.K. Rowling, scris sub pseudonimul Robert Gilbraith ºi care s-a bucurat de o primire entuziastã.

„Dragã Nora”, James Joyce (Ed. Art) Pe data de 10 iunie 1904, Dante al Dublinului (aºa cum îl numea ironic Oliver St. George Gogarty, prototipul lui Buck Mulligan, din Ulise), un Hamlet aflat în pragul inaniþiei, o zãreºte pe stradã pe tânãra Nora Barnacle. Dat fiind cã fata nu-i respinge cu prea multã convingere avansurile, îi propune o întâlnire pentru a doua zi, unde Nora nu apare. Dupã o primã scrisoare dezamãgitã din partea lui Jim, va avea loc primul rendez-vous, pe data de 16 iunie 1904, o datã ce a intrat definitiv în istoria literaturii, fiind unitatea temporalã

care acoperã acþiunea romanului Ulise. Relaþia cu Nora a reuºit sã-l reintegreze în lume, sã-l extragã din singurãtatea în care se refugiase dupã moartea mamei sale. Pentru o analizã psihologicã, scrisorile cãtre Nora sunt absolut fascinante: ele urmãresc drumul chinuit, plin de rãzgândiri, sinuos ºi agonizant al artistului cãtre abandon. Scatologia, sadismul ºi masochismul puse în scenã în aceste scrisori trebuie interpretate exclusiv prin prisma scopului practic investit de James Joyce în ele, ºi mai puþin printr-o simbolizare excesivã. Sunt scrisorile unui om singur, care cautã cu disperare uniunea totalã cu femeia care, pânã la urmã, i-a rãmas alãturi toatã viaþa. De altfel, cea mai emoþionantã e acea scrisoare din 1922 când, în faþa unei tentative a Norei de a-l pãrãsi, Her Satan Joyce (cum îl numeau fetele din corul Stadttheater, din Zürich) redevine bãiatul din urmã cu 15 ani, care-i promitea blãnuri. Iar asta se întâmpla când Ulise deja avea success, iar întreaga lume literarã îi stãtea la picioare.

Scriitoarea suedezã Marie Silkeberg, laureata premiului Marin Sorescu pe 2013 Premiul Marin Sorescu, acordat de Institutul Cultural Român Stockholm, revine anul acesta scriitoarei suedeze Marie Silkeberg. Ceremonia de decernare a distincþiei urmeazã sã se desfãºoare pe 2 decembrie, la institutul din capitala Suediei. TIMPOLIS

Premiul Marin Sorescu revine anul acesta scriitoarei suedeze Marie Silkeberg, „care, ca poetã, traducãtoare ºi eseistã, se deplaseazã între diverse moduri de exprimare ºi genuri literare cu o precizie ºi o sensibilitate rar întâlnite. Traducerile ei sunt caracterizate de un simþ al nuanþei deosebit de fin. Prin poeziile sale, Marie Silkeberg ºi-a creat un loc unic în limba suedezã - un loc unde trupurile ºi limbajul se combinã ºi se întâlnesc. În operele ei, scriitoarea se îndreaptã continuu cãtre lumea înconjurãtoare, într-un avânt ce trãdeazã atât integritate ºi cunoaºtere esteticã, cât ºi generozitate ºi dãruire molipsi-

toare ”, se aratã motivaþia juriului, citatã de Mediafax. Marie Silkeberg, nãscutã în 1961, este poetã, eseistã, traducãtoare ºi dramaturg, autoare a ºase volume de versuri, majoritatea publicate de prestigioasa editurã Albert Bonniers Förlag. A tradus în suedezã din operele scriitoarelor Marguerite Duras, Pia Tafdrup ºi Susan Howe ºi este, încã din 2004, profesor la Catedra de Literaturã a Universitãþii din Göteborg. În luna februarie a anului 2014, aceasta va lansa, împreunã cu poetul de origine sirianã Ghayath Almadhoun, volumul Till Damaskus (Spre Damasc). Câteva dintre poeziile Mariei Silkeberg au fost traduse de Dan Shafran ºi publicate în antologia româno-suedezã Noi corespondenþe lirice/ Ny Lyrisk brevväxling, apãrutã în 2002. Ceremonia de decernare a premiului va cuprinde o prezentare a vieþii ºi operei lui Marin Sorescu realizatã de Dan Shafran, o alocuþiune despre opera laureatei Marie Silkeberg, susþinutã

de Anna Hallberg, membrã a juriului, ºi lecturi din opera poeþilor Marie Silkeberg ºi Marin Sorescu, în interpretarea actorului Christian Fex. Totodatã, Marie Silkeberg va susþine o prelegere cu titlul A treia oglindã. Premiul Marin Sorescu a fost înfiinþat de I.C.R. Stockholm în 2007 ºi este decernat anual unui scriitor suedez care desfiinþeazã graniþe ºi creeazã locuri de întâlnire ºi care, prin opera sa, face posibilã comunicarea între diferite forme de expresie culturalã. Laureaþii ediþiilor anterioare sunt Steve SemSandberg, în 2007, Nina Burton, în 2008, Peter Handberg, în 2009, CarlJohan Malmberg, în 2010, Karin Johannisson, în 2011, ºi Aris Fioretos, în 2012. Câºtigãtorul de anul acesta a fost desemnat de un juriu format din Yukiko Duke – traducãtor, scriitor ºi critic literar, Jonas Ellerström – editor, scriitor ºi traducãtor, Anna Hallberg – scriitor ºi critic literar, Annina Rabe – critic literar ºi jurnalist ºi Dan Shafran, traducãtor ºi director al ICR Stockholm.


13

timp liber

25 - 27 noiembrie 2013 Spectacol organizat în colaborare cu Asociaþia Pro Philharmonia, cu participarea Corulul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul Sala Capitol a Filarmonicii Banatul Timisoara, 30 noiembrie, ora 19

Expoziþii l O jumãtate de viaþã… impresii în alb negru

Catacombele creºtine din Roma, redeschise dupã restaurare, pot fi “vizitate” online Catacombele din Priscilla – monument supranumit “regina catacombelor” din Roma creºtinã primitivã – au fost redeschise, dupã cinci ani de restaurare, ºi pot fi “vizitate” cu ajutorul unei aplicaþii pe internet. TIMPOLIS

Cardinalul Gianfranco Ravasi, „ministrul” Culturii de la Vatican ºi preºedinte al Comisiei Pontificale de Arheologie Sacrale, a prezentat în faþa a numeroºi jurnaliºti ºi invitaþi, marþi, acest eveniment, considerat cel mai important al anului 2013 din punct de vedere arheologic în Cetatea Eternã, anunþã Mediafax. Evenimentul reprezintã ºi o premierã ineditã, care marcheazã o alianþã între istorie ºi tehnologie, între Antichitatea creºtinã ºi internet: graþie hãrþilor Google Maps utilizatorii au de acum înainte posibilitatea de a se plimPublicitate

ba virtual, în unghiuri de 360 de grade, într-o parte a acestor subterane, denumite de cardinalul italian „regina catacombelor”, o necropolã care se întinde pe mai mulþi kilometri. Comisiei Pontificale de Arheologie Sacrale a semnat pentru acest proiect un acord cu grupul Google. Graþie unei restaurãri minuþioase, cu raze laser, o serie de fresce religioase, în trecut înnegrite de trecerea timpului, au fost curãþate ºi scoase din uitare, în centrul catacombelor. Astfel, pereþii unei camere mortuare ºi-au regãsit culorile vii de altãdatã, dezvãluind marea fineþe misticã a personajelor care sunt pictate: Cubiculumul lui Lazãr, din secolul al IV-lea e.n., este unul dintre cele mai emoþionante vestigii din acest labirint subteran. „În acea frescã poate fi vãzut Lazãr, luat de mânã de Hristos, un Hristos cu un chip luminos”, a subliniat cardinalul Gianfranco Ravasi, care este ºi un renumit expert

în Biblie. La marginea uriaºului Villa Ada, unul dintre marile parcuri din Roma, un nou muzeu expune circa 700 de fragmente de sarcofage fin sculptate, în care se amestecã vestigii de morminte pãgâne ºi creºtine. „Este un gest simbolic, ca în zilele noastre sã coborâm în aceste subsoluri ca niºte pelerini, pentru cã acolo se aflã rãdãcinile noastre”, mai spune cardinalul italian. Catacombele exercitã o mare fascinaþie, ele sunt semnale vii ºi palpitante ale primilor creºtini, ale vieþii lor cotidiene. Catacombele din Priscilla, cu bazilica restauratã în care este înmormântat papa Silvestru (314 e.n. - 335 e.n.), sunt considerate cele mai interesante catacombe din Roma primilor creºtini. Catacombele reprezintã o mãrturie a vieþii ºi credinþei creºtinilor persecutaþi la Roma în timpul primelor secole dupã Hristos.

O expoziþie a artistului Stephan K. Rambacher, organizatã de Centrul Cultural German Timiºoara „La vârsta de 13 ani am primit cadou de la tatãl meu primul meu aparat de fotografiat. Fãcusem deja pânã atunci primele mele experienþe în domeniul fotografiei alb-negru ºi am developat ºi am mãrit astfel fotografiile singur. Posibilitatea de a transmite prin intermediul fotografiilor alb-negru imagini expresive m-a fascinat de la bun început”, dezvãluie Stephan Rambacher. El a rãmas mereu fidel fotografiei alb-negru. Cu împlinirea vârstei de 50 de ani, s-a dezvoltat ideea unei serii de fotografie alb-negru cu titlul „…o jumãtate de viaþã… impresii în alb negru”. Seria este alcãtuitã din cinci teme a câte zece fotografii fiecare. Cele cinci teme sunt: drumuri, semne, uºi, timp ºi momente. Fotografiile care vor fi expuse sunt o compilaþie de impresii, stãri, întrebãri, coincidenþe, mãrturii ºi sentimente de peste 40 de ani. „Dacã prin asta reuºesc sã pãtrund în sufletul omului ºi sã îi trezesc sentimente sau idei, am realizat mai mult decât mi-am propus”, îºi doreºte Stephan Rambacher. Calpe Gallery, str. Hector 1, pânã în 30 noiembrie, de marþi pânã vineri, între orele 13 ºi 19, iar sâmbãta, între orele 12 ºi 16 l Hans Mattis-Teutsch, un avangardist transilvãnean Expoziþia prezintã evoluþia creaþiei artistului braºovean Hans MattisTeutsch (1884 - 1960) prin prisma legãturilor cu avangarda artisticã. Cele 46 de lucrãri de picturã, graficã ºi sculpturã din patrimoniul Muzeului de Artã Braºov ilustreazã etapele stilistice parcurse în anii 1908 - 1939, perioadã de maximã creativitate, când MattisTeutsch a activat în cadrul miºcãrii de avangardã din România (Contimporanul, Integral), Ungaria (Ma) ºi Germania (Der Sturm). Apropierea de avangardã este prefaþatã de peisaje de facturã postimpresionistã, realizate în acuarelã (1910 1915). Treptat, dupã 1916, simplificarea ºi esenþializarea elementelor naturale se accentueazã (Peisaj nordic, Peisaj cu mesteceni, seria de linogravuri din anii 1917-1920). Aceste experienþe plastice cvasi-abstracte sunt transpuse apoi în ulei, în ciclul Florilor Sufleteºti („expresionism muzical”). Interesul pentru problematica socialã îl determinã sã se apropie de principiile constructivismului. Dupã o perioadã de tranziþie, în care geometrizarea se accentueazã (Compoziþie,

1923), adeziunea la constructivism este confirmatã de lucrarea Muncitori fizici ºi intelectuali (1927). MattisTeutsch îmbrãþiºeazã o nouã viziune artisticã („realism constructiv”), centratã pe cãutarea proporþiilor „omului nou”, tip uman reprezentativ pentru epoca tehnicã ºi industrialã, care îºi va gãsi expresia idealã în cadrul proiectelor de frescã. Abordãrile conceptuale ºi stilistice sunt reflectate fidel de sculptura lui MattisTeutsch din aceastã perioadã, de la sculpturi abstracte (Ornament floral II) la nudurile stilizate de la începutul anilor ‘30. Muzeul de Artã Timiºoara, pânã în 1 decembrie, zilnic între orele 10 18, cu excepþie zilei de luni, când este închis. l New Western Art Expoziþie de grup, cuprinzând creaþii din diverse genuri ºi medii – sculpturi, tablouri, desene, lucrãri video ºi fotografii. În prim-plan se gãsesc opere noi ale unor artiºti contemporani din Germania ºi USA: printre care: Roland Burkart, André Butzer, Andy Hope 1930, Michaela Eichwald, Franka Kaßner, Josef Knoll, Hans-Jörg Mayer, Aribert von Ostrowski, Berthold Reiß, Anne Rößner, Emanuel Seitz, Trevor Shimizu, Hank Schmidt in der Beek, Frank Stürmer ºi Thomas Winkler. Un eveniment organizat de Teatrul German de Stat Timiºoara, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia Custodele expoziþiei este artistul Frank Stürmer, originar din Bucureºti. În ziua inaugurãrii vor fi citite poeme de Sonja vom Brocke ºi Hank Schmidt in der Beek. Halele TIMCO, str. Circumvalaþiunii 8 - 12, pânã în 10 decembrie, de luni pânã vineri, între orele 14 - 20, iar sâmbãta, de la10 la 14. l Axenia Roºca

Expoziþie distinsã cu Premiul Institutului Francez Cluj Napoca, în cadrul concursului Expo Maraton 2013. Proiectul are ca punct de pornire conceptul creativ legat de spaþiul scenografic. Fiind vorba de un labirint imaginativ, artista a pornit de la ideea posibilitãþii de a experimenta metode de modelare a unui ambient scenografic realizat din materiale textile utilizând diferitele caracteristici ale acestora: transparenþã/opacitate, elasticitate etc. Noul spaþiu creat are rolul de a modifica stãrile emoþionale ale spectatorului, acesta fiind implicat direct, participant ºi parte integratã a instalaþiei ambientale. Senzaþia de imersiune este amplificatã de efecte vizuale (lumini colorate, proiecþii video), efecte sonore ºi olfactive. Palatul Baroc, pânã în 13 decembrie, zilnic între orele 10 - 18, cu excepþia zilei de luni, când este închis

de 23 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

25 - 27 noiembrie 2013

Dinamicã îngrijorãtoare, în Timiº, în ce priveºte numãrul persoanelor infectate cu HIV l Comunitatea gay este cea mai expusã riscului de îmbolnãvire Douã treimi dintre pacienþi, diagnosticaþi în stadii avansate ale bolii

O acþiune de depistare în stadii incipiente a unor cazuri de îmbolnãvire cu HIV îºi propune sã limiteze efectele pe care le implicã evoluþia perfidã a virusului imunodeficienþei umane. ligia.hutu@timpolis.ro

O sãptãmânã de testãri anti-HIV gratuite Sãptãmâna europeanã a testãrii HIV, care a debutat vineri, 22 noiembrie, oferã posibilitatea efectuãrii în mod gratuit a testãrii pentru infecþia HIV. Timp de o sãptãmânã, timiºorenii se pot adresa pentru recoltarea de probe biologice personalului angajat al cabinetului de recoltare din Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Boli Infecþioase „Victor Babeº”.

Peste 700 de cazuri de persoane bolnave sunt înregistrate doar în judeþele din vestul þãrii. Medicul Maria Cerbu, responsabilã cu derularea proiectului de testare gratuitã desfãºurat la nivel local, în cadrul Sãptãmânii europene a testãrii HIV, spune cã în evidenþele Centrului Regional Timiº – care reuneºte cazuistica de profil din judeþele Arad, Hunedoara, Caraº-Severin ºi Timiº – sunt înregistrate 700 de persoane. Dintre acestea, doar la nivel local figureazã 180 de persoane. Întrebatã despre stadiile bolii în care se aflã majoritatea pacienþilor înscriºi în eviden-

þele Centrului Regional, Maria Cerbu declarã cã mai mult de douã treimi dintre pacienþi sunt diagnosticaþi în stadii avansate ale bolii. Ea pune acest aspect nu atât pe seama lipsei de educaþie a publicului larg în ceea ce priveºte necesitatea unor controale periodice ale stãrii de sãnãtate, cât pe seama evoluþiei extrem de perfide a afecþiunii virale, ale cãrei simptome devin manifeste abia în stadii mai avansate, dupã o perioadã îndelungatã în care virusul paraziteazã sistemul imunitar al persoanei afectate, determinând înbolnãviri repetate, dar nespecifice. Referitor la costul tratamentului pentru persoanele bolnave aflate în evidenþã, Maria Cerbu spune cã acesta variazã între 27.000 ºi 29.000 de lei pe pacient pe an. Un numãr mare al îmbolnãvirilor cu HIV, mai spune

aceasta, se înregistreazã în Timiº, în rândul persoanelor cu orientare homosexualã, comunitate la nivelul cãreia statisticile sunt îngrijorãtoare. Mai mult, deºi s-a încercat organizarea unor acþiuni de educare ºi conºtientizare în rândul acestei categorii vulnerabile, Maria Cerbu afirmã cã receptivitatea majoritãþii membrilor comunitãþii gay din Timiºoara a fost destul de scãzutã. „Noi apreciem cã o astfel de acþiune de testare gratuitã, cum este cea care va începe vineri, este în avantajul oamenilor, pentru cã fiecare individ îºi cunoaºte foarte bine stilul de viaþã ºi toþi cei care ºtiu cã s-au expus vreunui risc de acest fel pot apela la testare, pentru o eventualã depistare a bolii în stadii mai puþin avansate ale acesteia”, precizeazã medicul Maria Cerbu.

Românii cu bronºitã cronicã au în medie 63 de ani, europenii au în medie 72 de ani Pacienþii români cu bronhopneumopatie obstructivã cronicã au în medie 63 de ani, în timp ce europenii au în medie 72 de ani, potrivit studiului european “BPOC Audit”. TIMPOLIS

Pentru prima datã în România, specialiºtii au evaluat tratamentul pacienþilor cu bronhopneumopatie obstructivã cronicã (BPOC) în cadrul unui studiu complex, „BPOC Audit”, realizat de Societatea Europeanã pentru Afecþiuni Respiratorii, anunþã Mediafax. În cadrul acestei cercetãri, a fost analizatã calitatea îngrijirii pacienþilor cu bronºitã cronicã în Austria, Belgia, Croaþia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveþia, Turcia, Marea Britanie, respectiv în 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri. În România, au fost implicate în proiect zece spitale din centre universitare, ºapte dintre ele având servicii de terapie intensivã ºi doar cinci, posibilitãþi de asistare ºi internare a agravãrii bolii de fond. Potrivit preºedintelui Societãþii Române de Pneumologie, Florin Mihãlþan, “BPOC Audit” aratã cã România este descoperitã la asistenþã în serviciile de terapie intensivã specializatã (prin numãrul mic de paturi existente) ºi în ceea ce priveºte personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistenþa la domiciliu). De asemenea, nu existã programe de asistare a pacientului externat. În plus, spune Florin Mihãlþan, externarea pacientului cu BPOC se face haotic, medicul sau rezidentul fiind cel responsabil de externare, neexistând asistente pregã-

Un medicament revoluþionar poate distruge o genã responsabilã pentru tumorile canceroase Un nou medicament, creat de cercetãtorii americani, a reuºit sã distrugã gena RAS, responsabilã pentru cele mai letale trei forme de cancer, ceea ce deschide calea pentru tratarea formelor grave ale acestei maladii.

tite în domeniu. Doar un spital din zece are o echipã multidisciplinarã care sã pregãteascã pacientul pentru o externare precoce. Studiul mai aratã cã în România, în secþiile de pneumologie, aproape 90 la sutã dintre pacienþi sunt internaþi (565 persoane din 629). În ceea ce priveºte tratamentele pe perioada spitalizãrii cu bronhodilatatoare cu duratã scurtã de acþiune, 63 la sutã din români primesc tratament pentru agravarea bolii de fond. Aproape jumãtate dintre pacienþii internaþi au fost trataþi prin oxigenoterapie ºi doar 14 la sutã au mai putut beneficia de acest tratament dupã externare. „România se poziþioneazã pe locuri codaºe. Douã din zece spitale nu pot sã trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaþie non-invazivã. Fap-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tul cã România ocupã penultima poziþie din punct de vedere al ventilaþiei mecanice invazive ne dovedeºte cã nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu sunt la nivelul dorit ºi cerut de standardele europene. La asistenþa la domiciliu a pacienþilor cu traheostomii ne situãm pe ultimul loc: douã unitãþi din zece pot susþine la domiciliu aceastã categorie de pacienþi”, precizeazã Florin Mihãlþan. Pacienþii români au reprezentat 3,98 la sutã din totalitatea celor monitorizaþi (în valoare absolutã, 629). Dintre aceºtia, pondererea bãrbaþilor bolnavi a fost printre cele mai mari din þãrile participante (81,2 la sutã), a doua ca frecvenþã, dupã Spania. În condiþiile în care media de vârstã la nivel european a fost de 72 de ani, pacienþii români au avut o medie de vârstã de 63 de ani.

O echipã de cercetãtori americani a reuºit sã creeze o substanþã chimicã ce blocheazã activitatea genei RAS care, atunci când prezintã mutaþii, declanºeazã dezvoltarea tumorilor, alimenteazã creºterea acestora ºi le menþine active, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Oamenii de ºtiinþã au încercat de peste 30 de ani sã creeze un inhibitor al acestei gene, despre care pânã acum s-a crezut cã este de neînvins, mai ales cã formele de cancer cauzate de aceasta se rãspândesc cu rapiditate ºi sunt greu de tratat. Gena RAS, descrisã de cercetãtorul Kevan Shokat, de la Institutul medical Howard Hughes, de la Universitatea din California, drept „Everestul mutaþiilor canceroase”, este responsabilã pentru trei dintre cele mai letale forme de cancer pe plan mondial: pancreatic, pulmonar ºi de colon. Prin dezactivarea ei, cu ajutorul noului medicament, cerce-

tãtorii sperã ca tumorile sã îºi înceteze creºterea ºi sã se retragã. Noul medicament acþioneazã doar împotriva unei singure mutaþii a genei, dar cercetãtorii sperã cã vor putea crea tratamente care sã lupte ºi împotriva altor mutaþii. Medicamentul a fost testat deocamdatã doar asupra mostrelor de celule, în laborator, dar acesta va putea fi testat pe oameni în urmãtorii trei ani, cu posibilitatea sã aparã pe piaþã pânã în 2021, dacã se va dovedi sigur ºi eficient în cadrul experimentelor pe scarã largã. Cel mai important este faptul cã substanþa inhibitoare a medicamentului acþioneazã numai asupra celulelor afectate de mutaþia genei RAS, care cauzeazã cancer, ceea ce înseamnã cã restul celulelor sunt cruþate. Acest lucru ar putea reduce riscul efectelor secundare, cum ar fi starea de rãu, greaþa ºi pierderea pãrului, asociate în mod normal cu medicamentele anticancer. „Formele de cancer cauzate de RAS sunt cel mai greu de tratat. Doctorul Shokat ºi echipa sa au avut o abordare inovatoare (...) ºi au dezvoltat o strategie pentru cercetarea unei forme mutante de RAS cu o precizie extraordinarã”, a declarat Frank McCormick, coordonatorul programului guvernamental de cercetare a genei RAS, în valoare de 6,2 milioane de dolari. (TP)


integrame

25 - 27 noiembrie 2013

15

Pe un trotuar, un tip îsi târâie cu greu piciorul... De la coltul strazii apare brusc un alt tip, care îsi târâie si el piciorul... Când ajung unul în dreptul celuilat, primul întreaba: - Vietnam? Atunci, celalalt raspunde: - Nu!... Niºte rahat de câine, de pe strada cealaltã!... l Un locotenent de infanterie intra într-o librarie si cere vânzatoarei o harta fizica a României. Vânzatoarea îl întreaba: - Dar la ce scarã doriti sa fie harta? Locotenentul, vãdit surprins ºi indignat, îi raspunde; - Cum la ce scarã?!?... La 1:1, dacã aveþi!... l Anchetã a Curtii Marþiale... - Spune sergent! Dupa pãrerea dumitale, soldatul Popescu - Din plutonul dumitale- e în stare sã fure? - Sã traiþi!... Despre ce sumã e vorba?!?... l Doi soldati, proaspat înregimentaþi: - Cu ce te-ai ocupat înainte de recrutare? - Am facut un liceu ºi doua facultãþi... - Ia te uitã!... Chiar aºa?!?... - Chiar aºa!... Eu sunt de meserie zidar... l O fetiþã îºi cumpãrã o sticlã de suc ºi, neputând sã o deschidã, cere ajutorul unui poliþist: - Domnule poliþist... Mã puteti ajuta sã deschid sticla de suc? Politistul ia sticla fetiþei în mânaºi urlã: - Politia! Deschideþi imediat!... l Doi oameni ai legii, patruleazî în plin ger al Craciunului. Unul dintre ei îºi tot freaca mâinile ºi îºi sufla în pumni. Celalalt îl întreaba: - De ce îþi tot freci mâinile? - Cã mi-e frig... - Pai, bagã-þi mâinile în buzunar, mãi! - Da’ acolo îmi sunt mãnuºile!... l Într-o zi, pe la amiazã, doi prieteni aflaþi la plimbare... La un moment dat, unul dintre ei cade într-un canal descoperit. Dupã ce iese cu greu din canal, lovit bine ºi murdar, zice: - Vai, Doamne!... Bina cã n-a fost pus capacul, cã, dacã era, cum dracu mai ieºeam!?!... l O tânãrã sunã la Radio Erevan: - De ce femeile nu clipesc în timpul preludiului? Radio Erevan rãspunde: - Pentru cã nu au timp.

Bula rãsfoieºte albumul de familie: - Mamã, cine e tipul ãsta atletic cu pãrul lung care te þine de dupã umeri? - Cum cine?! Tatãl tau. - Bine, dar atunci cine-i grasul ãla cu chelie care locuieºte cu noi?

de 23 de ani un reper al cetãþii


16

25 - 27 noiembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 2008