Issuu on Google+

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 1994 7 - 9 octombrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

M.A.I., ca ºi cobai politic

A

melania.cincea@timpolis.ro

fost luatã în discuþie, zilele trecute, desprinderea structurilor de Ordine Publicã ºi de Circulaþie de Poliþia Naþionalã ºi trecerea lor în subordinea Primãriilor. În cadrul procesului de regionalizare – pe care, fie vorba, nu l-a vãzut nimeni pus pe hârtie ca proiect înaintat dezbaterii publice. Ideea aparþine viceprimarului P.S.D. Liviu Dragnea. În toamna lui 2011, aceeaºi idee care viza cele douã structuri ale I.G.P.R. fusese luatã în calcul ca mãsurã în procesul de reorganizare - reconfigurare a sistemului de ordine publicã, prin intermediul ei dorindu-se integrarea Ordinii Publice ºi a Circulaþiei în Poliþia Localã. Ideea fusese prezentatã de ministrul de atunci al Internelor, democrat-liberalul Traian Igaº. i acum, ºi atunci discuþia a fost superficialã. O decizie luatã dupã principiul prima datã anunþãm þinta, apoi identificãm argumentele care ne-au determinat sã pornim spre þintã ºi, dacã mai e cazul, discutãm ºi pe marginea efectelor. Ceea ce s-a comunicat oficial în 2011 a fost faptul cã se dorea creºterea eficienþei acþiunilor de pe teren, fãrã sã spunã nimeni dacã, anterior, se ajunsese la concluzia cã poliþiºtii de la Ordine Publicã sunt ineficienþi, fãrã sã se comunice cifre care sã oglindeascã aceastã ineficienþã ºi nici cauze ale acestei stãri de fapt. Calcularea efectelor a fost, ºi atunci, materie opþionalã. Ceea ce se comunicã oficial în 2013 este cã se doreºte descentralizarea unor instituþii în vederea regionalizãrii. Doar cã se lucreazã haotic. De data aceasta, nici mãcar nu a fost consultat M.A.I., deºi este vorba despre descentralizarea unor componente ale Poliþiei Române. Nu s-au fãcut calcule – sau, cel puþin, nu au fãcute publice – în privinþa riscurilor. Sunt “n” Primãrii aflate în pragul falimentului. Vor putea suporta acestea costul susþinerii Poliþiei Rutiere ºi a Ordinii Publice sau oamenii din “n” localitãþi s-ar putea trezi cã nu mai au în comunã picior de om al legii? Nu cumva trebuia, înainte de a anunþa aceastã decizie, sã se analizeze situaþia fiecãrei Primãrii ºi sã se revinã la vechea formã de organizare a celor care nu se pot susþine financiar, dar care fuseserã ridicate în rang pe baza unor calcule strict electorale? În plus, ºi-a pus cineva problema cã, în baza actualei legislaþii, Primãriile nu sunt obligate sã-ºi batã capul nici mãcar cu Poliþia Localã, deci, nici cu poliþiºtii de la Ordine Publicã sau cu cei de la Circulaþie? Pentru cã legea nu le impune sã aibã Poliþie Localã, le dã doar posibilitatea de a avea. u ar fi prima mãsurã care s-a vrut a f i luatã pompieristic. În vara lui 2011 se decisese închiderea Posturilor de Poliþie rurale, deoarece, explica ºeful Poliþiei Române, pe atunci chestorul Liviu Popa, reprezintã “un lux”, ºi comasarea lor în Secþii de Poliþie Rurale, poliþiºtii fiind trimiºi pe teren, sã asigure patrularea permanentã. Nu s-a pierdut nimeni în întrebãri de genul, va avea M.A.I. bani pentru combustibil ºi pentru logisticã suplimentare, pe care le implicã patrularea permanentã, în condiþiile în care fondurile erau, oricum, insuficiente? Pentru a vã convinge de eficienþa mãsurii, puteþi alege la întâmplare o comunã, cutreieraþi-o, ºi vedeþi de câte ori vã veþi intersecta cu poliþiºtii aflaþi în “patrulare permanentã”. upã aceste experimente fãcute pe M.A.I. ºi pe sistemul de ordine public, va rãspunde, totuºi, cineva pentru pre-

ª

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Proiectul gazoductului Nabucco, susþinut în continuare de administraþia judeþeanã  Aceasta deºi, potrivit anunþului

fãcut în aceastã varã, nu va mai fi implementat în formula doritã

Consiliul Judeþean Timiº a decis, recent, sã mai acorde o prelungire a ajutorului acordat firmelor cu restanþe la plata taxelor de concesionare pentru suprafeþele luate în administrare din Parcul Industrial Timiºoara. Este greu de imaginat care va fi efectul acestei agonii prelungite, având în vedere faptul cã pânã acum ajutorul dat nu a dus la o îmbunãtãþire majorã a situaþiei. pag. 3

Primãriei Timiºoara i s-a cerut o inventariere a “cazinourilor de cartier” Timiºorenii din aproape toate cartierele nu au putut sã nu constate cã în ultimii ani numãrul “cazinourilor de cartier”, cu celebrele “pãcãnele” sau cu pariuri sportive, s-au înmulþit exponenþial. Acesta este ºi motivul pentru care mai mulþi consilieri locali au solicitat o inventariere a acestor localuri, mai multã grijã la acordarea de autorizaþii pentru astfel de afaceri ºi, nu în ultimul rând, un regim special de impozitare. pag. 3

Taxele ºi impozitele locale, din nou, motiv de bâlbâieli guvernamentale Impozitele ºi taxele locale par sã fie un subiect constant de neînþelegeri la nivel guvernamental, care nasc confuzii la nivel local ºi îi încurcã pe contribuabili. La fel s-a întâmplat ºi la începutul anului, atunci când din cauza ambiguitãþii guvernamentale ºi a declaraþiilor ºi normelor legislative contradictorii, unii contribuabili timiºoreni au trebuit sã facã mai multe drumuri la Direcþia Fiscalã pentru a-ºi achita impozitele locale. pag. 7

E posibilã recunoaºterea ca probe oficiale a filmuleþelor de amatori care surprind infracþiuni rutiere?

N

D

Consiliul Judeþean prelungeºte agonia firmelor rãu-platnice din P.I.T.T.

Autoritãþile judeþene nu renunþã la proiectul gazoductului Nabucco Cu toate cã, în vara acestui an se anunþa cã proiectul gazoductului Nabucco, ce urma sã treacã ºi prin Timiº, a eºuat la nivel european în formula propusã, autoritãþile judeþene nu renunþã la idee. A fost adoptatã deja o hotãrâre

de Consiliu Judeþean prin care administraþia judeþeanã îºi reafirmã susþinerea faþã de proiect, deºi nu se ºtie dacã acesta va fi reluat, într-o altã formulã. pag. 6

Deputatul P.D.L. de Timiº Alin Popoviciu propune ca înregistrãrile video – fãcute de oricine surprinde o ilegalitate în trafic – sã fie luate în considerare de poliþiºtii rutieriºti. Un avocat timiºorean spune cã ideea poate fi aplicatã, în schimb dinspre Poliþia Rutierã vine o opinie diferitã, motivatã prin faptul cã o asemenea practicã nu ar fi posibilã, pentru cã aparatura nu este omologatã, iar legea cere ca înregistrãrile sã aibã aprobarea unui procuror. pag. 11


2

social

7 - 9 octombrie 2013

Un deputat din Opoziþie cere Primãriei sã desecretizeze evaluarea terenurilor date la schimb pentru subpasajul din Centru  Acesta estimeazã o pagubã de milioane de euro Pentru subpasajul din Piaþa Victoriei, cu o suprafaþã de 1.300 de metri pãtraþi, Primãria a dat la schimb trei terenuri de 8.000 de metri pãtraþi. În aceste condiþii, un deputat P.D.L. îi solicitã primarului Nicolae Robu sã facã publice evaluãrile terenurilor, estimând cã preþul plãtit pentru a îndeplini o promisiune electoralã a lui Nicolae Robu, aceea de a demola “acvariul” din Centru, a fost prea mare. Terenurile date sunt estimate de Primãrie de 1,1 milioane de euro. Deputatul din Opoziþie spune cã unul singur valoreazã 1,6 milioane de euro.

“Acvariul” din Piaþa 700 ridicat fãrã aviz de descãrcare arheologicã?

Alin Popoviciu: “Când se secretizeazã niºte evaluãri, se face pentru cã ceva este ilegal” “Afacerea Acvariul” a fost readus, zilele acestea, în atenþia publicã. Deputatul P.D.-L. de Timiº Alin Popoviciu îi solicitã primarului Timiºoarei, Nicolae Robu, sã facã publice evaluãrile terenurilor pe care le-a dat la schimb pentru ca subpasajul din Piaþa Victoriei sã reintre în patrimoniul Primãriei, ºi astfel sã fie demolatã clãdirea de sticlã din central oraºului. Clãdirea a fost înlãturatã, însã reprezentanþii Opoziþiei susþin cã preþul plãtit pentru a îndeplini o promisiune electoralã a lui Nicolae Robu a fost prea mare. “Când se secretizeazã niºte evaluãri, se secretizeazã doar dintr-un anumit motiv, pentru cã ceva este ilegal la mijloc. Aceste evaluãri sunt extrem de importante. Vreau sã le arãt timiºorenilor cât a dat Primãria pentru mutarea acvariului din centru”, spune

Foto TIMPOLIS

cosmina.buseu@timpolis.ro

Proprietarii subpasajului din Piaþa Victoriei, pe care era amplasat “Acvariul” au primit în schimb terenuri de aproape 8000 de metri pãtraþi Alin Popoviciu. Acesta susþine cã oficialii Municipalitãþii au dat la schimb pentru mutarea “acvariului” terenuri ce valoreazã milioane de euro. Întrebat care este motivul pentru care este sunt secretizate aceste evaluãri, Traian Stoia, viceprimarul P.S.D. al Timiºoarei, ne-a declarat cã documentele nu pot fi fãcute publice deoarece au reprezentat instrumentul de negociere al Municipalitãþii cu reprezentanþii firmelor care deþineau subpasajul din Piaþa Victoriei. În decembrie anul trecut, Consiliul Local a aprobat o hotãrâre prin care a oferit la schimb firmelor Al Fer Crom Design S.R.L. ºi Art S.R.L. – care deþineau subpasajul din Piaþa Victoriei pe care era amplasatã clãdirea din sticlã – trei terenuri la schimb. Este vorba despre spaþii cu o suprafaþã de

aproximativ 8.000 de metri pãtraþi, pe Calea Bogdãneºtilor la intersecþia cu bulevardul Cetãþii, unde sunt 3.200 de metri pãtraþi, în Piaþa 700 – pe terenul fostei parcãri a Administraþiei Domeniului Public, pe o suprafaþã de 1.200 de metri pãtraþi, ºi pe strada Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel, un teren de 3.600 metri pãtraþi.

Primãria: “Terenurile valoreazã 1,1 milioane de euro”. Alin Popoviciu; “Doar un teren valoreazã 1.6 milioane de euro” Potrivit viceprimarului Traian Stoia, reprezentanþii firmelor care deþi-

neau subpasajul, întins pe o suprafaþã de 1.300 de metri pãtraþi, au spus cã au investit în acea locaþie 1.300.000 de euro. Prin urmare, susþine viceprimarul, Primãria a ieºit în câºtig din negociere, terenurile pe care le-a dat la schimb valorând cu 200.000 de euro mai puþin decât suma investitã de foºtii proprietari în locaþia din centru. Adicã, cei 8.000 de metri pãtraþi pe care conducerea Municipalitãþii i-a oferit la schimb pentru alþi 1.300 de metri pãtraþi au fost evaluaþi la 1.100.000 de euro. În replicã, deputatul Alin Popoviciu susþine cã doar terenul de pe Calea Bogdãneºtilor ar valora 1.600.000 de euro, ofertã care ar fi fost înaintatã conducerii Primãriei, urmând ca firma respectivã sã construiascã acolo un supermarket.

Timiºul, printre judeþele preferate de investitorii germani  Spune noul ambasador al Germaniei la Bucureºti Timiºul se numãrã printre judeþele preferate de investitorii germani, asta ºi datoritã existenþei mai multor vorbitori de limbã germanã, spune noul ambasador al Germaniei la Bucureºti. TIMPOLIS

“ Judeþele Timiº, Arad, Sibiu, Cluj, Alba ºi Braºov s-au detaºat ca regiuni preferate (de investitorii germani – n.red.) ºi datoritã disponibilitãþii personalului vorbitor de limba germanã. (...) Va fi eseþinal pentru România sã poatã oferi în continuare economiei personal calificat. Pentru a contribui la

acest lucru, companii germane împreunã cu unitãþi de învãþãmânt româneºti s-au aliat pentru a introduce un sistem de pregãtire profesionalã corespunzãtor sistemului german de învãþãmânt dual”, a declarat noul ambasador al Germaniei la Bucureºti, Excelenþa Sa, Werner Hans Lau, pentru Ziarul Financiar. El a mai menþionat printre atuurile României faptul cã reprezintã o piaþã mare în regiune ºi o bunã tradiþie în producþie ºi inginerie. În plus, spune diplomatul, România are rezerve energetice proprii, mari suprafeþe agricole ºi regiuni turistice foarte atractive,

de 23 de ani un reper al cetãþii

precum ºi o populaþie bine pregãtitã ºi talentatã la limbi strãine. Werner Hans Lauk are 63 de ani, este licenþiat în economie politicã ºi a fost asistent universitar al Universitãþii din Tübingen. Lauk este diplomat de carierã cu un parcurs de 34 de ani în cadrul diplomaþiei germane. Prima misiune în strãinãtate a avut-o în Venezuela, la Caracas, unde a petrecut trei ani, în perioada 1980-1983. Între 2008 ºi 2010 a fost ºeful misiunii în cadrul Ambasadei Germaniei din Kabul, Afganistan. Din luna iulie a acestui an este ambasadorul Germaniei la Bucureºti.

Pe de altã parte, Alin Popoviciu atrage atenþia cã graba cu care se desfãºoarã lucrãrile pentru clãdirea ce se construieºte în locul chioºcurilor din Piaþa 700, pe terenul oferit la schimb de Primãrie firmelor Al Fer Crom Design S.R.L. ºi Art S.R.L., este suspectã, mai ales cã autorizaþia de construire a fost eliberatã în câteva sãptãmâni, deºi deputatul susþine cã ar fi nevoie de ºase luni pentru a fi emise toate aprobãrile. Mai mult, acesta este convins cã era nevoie ºi de un aviz de descãrcare arheologicã, zona fiind împânzitã de vestigii istorice: “Vreau sã cer ºi desecretizarea autorizaþiei de construcþie, pentru cã am convingerea cã certificatul de urbanism s-a emis fãrã a solicita ºi avizul de la comisia de monumente istorice, ceea ce e grav”. În schimb, viceprimarul Traian Stoia ne-a declarat cã nu ar fi nevoie de un aviz de descãrcare arheologicã în condiþiile în care “clãdirea este ridicatã deasupra solului, pe structurã metalicã, fãrã fundaþie”, precizând cã în cazul în care se va descoperi cã în acel loc sunt vestigii istorice, clãdirea poate fi demolatã fãrã probleme.


eveniment

7 - 9 octombrie 2013

Consiliul Judeþean prelungeºte agonia firmelor rãu-platnice din P.I.T.T.

3

 Concesionarele cu restanþe de la Parcul Industrial primesc o prelungire a pãsuirilor Consiliul Judeþean Timiº a decis, recent, sã mai acorde o prelungire a ajutorului acordat firmelor cu restanþe la plata taxelor de concesionare pentru suprafeþele luate în administrare din Parcul Industrial Timiºoara. Este greu de imaginat care va fi efectul acestei agonii prelungite, având în vedere faptul cã pânã acum ajutorul dat nu a dus la o îmbunãtãþire majorã a situaþiei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Încã un ajutor Consiliul Judeþean Timiº a decis, recent, sã prelungeascã o hotãrâre din primãvarã, prin care firmele din Parcul Industrial Timiºoara care înregistrau restanþe la plata taxelor de concesiune primeau un aºa-zis ajutor de minimis pentru scutirea de la plata majorãrilor de întârziere aferente obligaþiilor bugetare neachitate în termen constând în chirii ºi redevenþe datorate bugetului judeþean. Pentru stimularea agenþilor economici cu care C.J. Timiº are încheiate contracte de închiriere ºi concesiune ºi pentru atragerea mai rapidã de venituri la bugetul judeþean, reprezentanþii administraþiei judeþene considerã oportunã prelungirea perioadei de implementare a schemei de ajutor de minimis cu încã trei luni, respectiv pânã la data de 31 decembrie 2013. Administraþia Judeþeanã apreciazã cã prelungirea perioadei de implementare cu încã trei luni îi va stimula pe beneficiarii schemei de ajutor sã procedeze la achitarea integralã a debitelor restante constând din chirii ºi redevenþe, în vederea acordãrii scutirii de la plata

majorãrilor de întârziere aferente acestor obligaþii, asigurând colectarea la bugetul judeþean a debitelor restante. Deºi acest lucru nu s-a întâmplat decât în micã mãsurã la prima tranºã de pãsuiri. “Din ce s-a spus pânã acum, firmele care nu-ºi plãtesc taxele de concesiune vor fi eliminate din Parcul Industrial. Rãmâne de vãzut dacã conducerea C.J. Timiº va proceda în acest mod”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

Litigii pe bandã rulantã Anul acesta, C.J. Timiº a anunþat

cã se judecã cu 80% din firmele din P.I.T.T., în mare parte din cauza taxelor de concesiune ºi a modului în care au fost încheiate contractele de concesiune. Pe lângã aceste procese, C.J. Timiº se mai confruntã cu o situaþie cel puþin ciudatã, în condiþiile în care o parte din firmele care ºi-au construit hale pe terenurile concesionate de aici au ajuns în insolvenþã. “Având în vedere faptul cã, în momentul de faþã, ne confruntãm cu situaþia intrãrii în procedura de insolvenþã a mai multor firme care au concesionat ºi au realizat investiþii pe astfel de parcele ºi, prin urmare, cu scoaterea la licitaþie de

cãtre lichidatorii judiciari a halelor construite, ceea ce presupune implicit încetarea contractelor de concesiune cu firmele respective, se impune gãsirea unei soluþii pentru reglementarea situaþiei terenului, care rãmâne în continuare ocupat de construcþii”, se menþiona într-un raport recent legat de P.I.T.T. În primele luni ale anului, în plenul C.J. Timiº a fost aprobatã schema de ajutor de minimis, al cãrei scop era scutirea de la plata majorãrilor de întârziere aferente debitelor neachitate în termen de cãtre mai mulþi agenþi economici din Parcul Industrial. Conducerea C.J. Timiº a consi-

derat cã este oportunã acordarea acestui ajutor, sperând cã prin aceastã mãsurã se va reuºi încasarea mãcar a unei pãrþi din debitele restante rezultate din chirii ºi concesiuni care depãºesc 1,5 milioane de lei. Pentru a exista posibilitatea recuperãrii acestui debit principal, C.J. Timiº a propus ºtergerea majorãrilor de întârziere calculate, mai mari de 1,1 milioane de lei (echivalentul a peste 260.000 de euro), deci mai mult de 60% din datoria propriu-zisã, conform datelor publicate de administraþia judeþeanã. Majoritatea celor peste 20 de agenþi economici care au beneficiat de aceastã ºtergere parþialã a datoriilor sunt chiriaºi sau concesionari de parcele din Parcul Industrial Timiºoara. Cert este cã, existând acest precedent al ºtergerii parþiale de debite, ºi firmele care vor concesiona noi parcele l-ar putea invoca în cazul în care au probleme cu onorarea obligaþiilor contractuale cãtre administraþia judeþeanã. Mai ales cã C.J. Timiº a anunþat în august, cã intenþioneazã sã iniþieze o nouã tranºã de concesionãri de terenuri în Parcul Industrial Timiºoara. De data aceasta, pe lista terenurilor gata de concesionare s-au regãsit ºapte suprafeþe, de 3.459, 5.235, 7.862, 6.020, 6.963, 2.004 ºi 1.673 de metri pãtraþi. Destinaþia este construcþia de hale sau clãdiri industriale, durata maximã a concesiunii fiind de 49 de ani, cu drept de prelungire. Preþul stabilit de pornire al licitaþiei sau negocierii a fost însã destul de mic – patru euro pe metru pãtrat, nu pe lunã, ci pe an.

Primãriei Timiºoara i s-a cerut o inventariere a “cazinourilor de cartier”  Mai mulþi consilieri locali spun cã oraºul a fost invadat de “pãcãnele” Timiºorenii din aproape toate cartierele nu au putut sã nu constate cã în ultimii ani numãrul “cazinourilor de cartier”, cu celebrele “pãcãnele” sau cu pariuri sportive, s-au înmulþit exponenþial. Acesta este ºi motivul pentru care mai mulþi consilieri locali au solicitat o inventariere a acestor localuri, mai multã grijã la acordarea de autorizaþii pentru astfel de afaceri ºi, nu în ultimul rând, un regim special de impozitare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Las Vegas” pe Bega În ultima perioadã, numãrul sãlilor de jocuri de noroc electronice ºi al caselor de pariuri a crescut foarte mult în Timiºoara ºi, în mod direct proporþional, au crescut ºi cazurile de dependenþã dezvoltatã de copii, tineri sau chiar adulþi, faþã de aceste jocuri de noroc. ªtirile despre administratori de bloc care pariazã la “pãcãnele” banii strânºi de întreþinere pentru tot imobilul admi-

nistrat sau fondul de rulment nu mai sunt de mult o raritate. ªi, cum Primãria Timiºoara s-a arãtat foarte pragmaticã în ceea ce priveºte veniturile obþinute de pe imobile în care funcþioneazã diverse asociaþii de interes public sau organizaþii de culturã ºi artã, mai mulþi consilieri locali ai P.D.-L. au cerut ºi o inventariere a spaþiilor în care funcþioneazã “cazinouri de cartier”, pentru o evidenþã mult mai clarã a modului de autorizare ºi, eventual, un alt regim de impozitare, specific activitãþii. “Ne adresãm Biroului autorizare ºi comerþ ºi am dori sã aflãm câte sãli de jocuri existã funcþionale în Timiºoara, câte case de pariuri ºi câte case de amanet. Am observat în ultima vreme o proliferare a acestor activitãþi în oraº, nu sunt toate cele mai sãnãtoase pentru viaþa socialã a oraºului. Sunt activitãþi permise, însã credem cã un numãr foarte mare nu este foarte sãnãtos pentru oraº. În acest sens trebuie sã vedem în ce mod au evoluat aceste unitãþi ºi ce se poate întreprinde ca, totuºi, sã fie limitat numãrul lor”, aratã consilierii P.D.-L. în interpelarea lor.

Consilierul local P.D.-L Simion Moºiu spune cã trebuie sã existe o limitare a acestor activitãþi, mai ales în zona unitãþilor de învãþãmânt, ºtiut fiind faptul cã elevii se numãrã printre categoriile cele mai atrase de astfel de jocuri. “Dacã nu se poate rezolva ceva rapid la modul de impozitare, ar trebui sã se întreprindã mãcar ceva în ceea ce priveºte amplasarea unor astfel de sãli de jocuri”.

“S-a promis ºi închiderea birturilor de lângã ºcoli ºi nu s-a rezolvat nimic” Rãmâne de vãzut cât de rapid va putea realiza Primãria situaþia cerutã ºi care va fi rezultatul final al inventarierii. Pentru cã problema unor hotãrâri de Consiliu Local care nu se aplicã, deºi s-a bãtut mult monedã pe tema lor, nu este minorã, susþine consilierul local. “S-a dat acea Hotãrâre de Consiliu Local conform cãreia nu se mai vinde alcool în localurile din Complexul Stu-

denþesc. Oricine trece prin zonã poate vedea cum se aplicã, mai bine zis cum nu se aplicã. În cazul acesta, s-a dat o Hotãrâre de Consiliu Local probabil mai mult ca sã se câºtige capital electoral”, mai spune Simion Moºiu. Acesta îºi aminteºte ºi de faptul cã Primãria nu a reuºit sã facã mai nimic nici în privinþa localurilor cu bãuturi alcoolice amplasate lângã ºcoli ºi licee: “Lângã «Lenau» funcþioneazã trei sau

patru birturi. ªi nu e decât un exemplu dintr-un lung ºir. Constatãm deci, cã se adoptã hotãrâri de Consiliu Local de care nu se þine cont”. O altã hotãrâre în aplicarea cãreia s-au întâmpina dificultãþi. “Cu foarte mare greutate am reuºit în mandatul trecut, dupã ce s-a adoptat o hotãrâre de Consiliu Local, sã scãpãm de magazinele de etnobotanice”, mai spune Simion Moºiu.

de 23 ani un reper al cetãþii


4

reportaj

7 - 9 octombrie 2013

Comoara din subsolul Catedralei Mitropolitane Câþi dintre noi se întreabã, intrând în Catedrala Mitropolitanã sau doar trecând pe lângã sfântul lãcaº ce se aflã dincolo de spaþiul de rugãciune? Deºi Muzeul Catedralei Mitropolitane gãzduieºte o impresionantã colecþie de artã bisericeascã veche, deºi este inclus în ghiduri turistice, destinate ºi românilor, ºi strãinilor, nu sunt foarte mulþi interesaþi sã îi treacã pragul. TIMPOLIS

Bunuri de patrimoniu, salvate de Mitropolitul Nicolae La muzeul din subsolul Catedralei Mitropolitane, timpul ºi poveºtile din veacuri trecute au rãmas înmãrmurite în sute de obiecte de cult – icoane pictate pe sticlã, lemn sau pe pânzã, cãrþi ºi documente religioase în care filele scorojite nu înseamnã altceva decât valoare istoricã nepreþuitã. Toate la un loc vorbesc despre cultul religios din Banat, începând cu secolul al XIV-lea ºi ajungând pânã în veacul al XIX-lea. Deºi este un muzeu deschis publicului larg, foarte puþini credincioºi care intrã în Catedralã ºtiu cã undeva, dincolo de spaþiul de rugãciune, biserica mai adãposteºte ºi o importantã colecþie de artã. Nu multora le-ar fi trecut prin minte cã subsolul Catedralei „musteºte” de atâta însemnãtate istoricã. Pentru a putea ajunge aici trebui sã strãbaþi sala din centrul Catedralei. Uºile din lemn masiv de pe partea dreaptã a altarului te conduc spre locul în care te vei destinde privind unele dintre cele mai valoroase obiecte de cult ºi cãrþi religioase dintr-o colecþie muzealã. De îndatã ce treci de uºile mari, drumul pe scãrile sub forma unei spirale înguste îþi dã senzaþia cã eºti un fel de erou care a reuºit sã afle locul unde era ascunsã cea mai preþioasã comoarã. Înainte de a pãtrunde în spaþiul propriu-zis al muzeului, eºti întâmpinat de un ºir de pietre funerare. Prima, care îþi ºi furã privirea, este o stemã romanã sub forma unei pietre gravate ce dateazã din secolul al II-lea. Alãturi de ea, la loc de cinste, o piatrã voievodalã de hotar, adusã de la Sicheviþa, judeþul Caraº-Severin, pe care este inscripþionat mesajul „Eu, Mircea voivod”. Îl am alãturi de mine pe pãrintele Aurel Filip, muzeograf al Mitropoliei Banatului, care îmi spune cã mesajul inscripþionat pe piatrã se referã la faptul cã pânã în acea localitate bãnãþeanã s-au întins þinuturile deþinute de Mircea cel Bãtrân. De altfel, mai spune pãrintele Filip, în secolele în care aceste pietre erau aºezate la cãpãtâiul celor trecuþi la veºnicie, forma inimii sculptatã în piatrã era simbolul legãturii sufleteºti permanente dintre lumea pãmânteascã ºi cea de dincolo Tot din istorisirile fãcute de preot, aflu cã acest muzeu a luat naºtere la iniþiativa Mitropolitului Nicolae al Banatului, în 1968. Pe atunci, adaugã pãrintele Filip, mare parte dintre

icoanele, cãrþile vechi ºi alte bunuri de patrimoniu erau pregãtite sã ia drumul Occidentului. Prelatul care a reuºit sã întoarcã din drum aceste obiecte, considerând cã locul lor este în þarã, chiar în locuri în care au fost pãstrate atâtea veacuri, a fost tot actualul mitropolitit al Banatului, Î.P.S. Nicolae Corneanu. „A fost prima iniþiativã de genul acesta din Patriarhia românã ºi, totodatã, meritul mitropolitului Nicolae”, spune muzeograful Aurel Filip.

Obiecte de cult, salvate de la gunoi În cadrul muzeului, pe acei aproape trei sute de metri pãtraþi sunt pãstrate ºi conservate aproape douã sute de obiecte care alcãtuiesc istoria religioasã a Banatului, reprezentând icoane, cãrþi, documente, dar ºi veºminte de episcopi ºi preoþi, purtate de slujitori ai Domnului în secolul al XVII-lea. De la pãrintele Filip aflu cã în cazul icoanelor de manufacturã, sticla era tratatã cu bule de aer astfel încât pictura sã fie cât mai rezistentã: „Pictura este naivã, dar a existat un cod de lege a picturii bizantine în care se specifica cum trebuie sã fie fãcute icoanele, în ce context sã fie încadraþi sfinþii. ªi a fost respectatã acea regulã chiar ºi de þãranii care au pictat icoanele pe sticlã”. Într-unul dintre colþurile muzeului stã aºezat, mãreþ, un fragment de iconostas de la sfârºitul secolului al XVIII-lea, a cãrui picturã a fost realizatã prin îmbinarea mai multor stiluri: „La vremea aceea, pictorii îºi fãceau studiile în strãinãtate, iar cei din Banat mergeau la Viena. Când veneau acasã, pictau în tentã bizantinã cu elemente din baroc ºi rococo. Foloseau umbrele, clar obscurul, pentru a da perspectivã imaginii. S-a trecut de la o picturã platizatã la o picturã în dimensiuni”, explicã pãrintele Filip. Tot de la reprezentantul Catedralei aflu cã înainte de aceastã etapã în pictura bisericeascã, pictorii încercau sã impresioneze mai mult prin forma personajelor pe care le prezentau. Astfel cã, încercând sã arate trãsãturile sufleteºti ale sfinþilor, în pictura bizantinã, capetele religioase aveau feþele ascuþite, ca sã arate cã au þinut post. Urechile clãpãuge demonstrau receptivitatea la rugãciunile credincioºilor, iar ochii mari erau ca o fereastrã sufletului, gatã sã surprindã orice problemã a credincioºilor care li adresa prin rugãciune. Un alt colþ al muzeului plin de poveste este ºi locul în care sunt aºezate trei icoane care reprezintã rãstignirea lui Iisus Hristos. Unicitatea acestor picturi este reprezentatã de þinuta pe care soldaþii o purtau în timp ce îl puneau pe cruce pe Mântuitor: „ Soldaþii sunt îmbrãcaþi în haine turceºti. Erau soldaþi romani, dar pictorul ori nu a ºtiut cum erau îmbrãcaþi soldaþii romani, ori a vrut sã scoatã în evidenþã faptul cã turcii erau ºi exploatatori, ºi mandatori ai neamului, ºi persecutori ai religiei creºtine”, mai spune pãrintele Filip. Unele dintre cele mai valoroase icoane sunt cele decupate de pe pereþii unei biserici de pe malul Dunã-

de 23 de ani un reper al cetãþii

rii, înainte ca aceasta sã fie inundatã, la construirea barajului de la Porþile de Fier I. ªi nu doar icoanele de pe meleaguri bãnãþene sunt cele care întregesc colecþia Muzeului Catedralei, ci ºi obiecte de cult care au fost aduse din alte þãri, Rusia, Serbia sau Grecia. De exemplu, puncteazã pãrintele Filip, pot fi admirate icoane la care alþii nu au ºtiut sã aprecieze valoarea, pe care ruºii le-au aruncat la gunoi: „Aceastã icoanã a Maicii Domnului, cu Iisus Hristos, a fost dãruitã unei principese de cãtre stareþul Nicolae al Rusiei. Iar când în casa acestei doamne a fost dãrâmatã, obiectele de cult au fost aruncate la gunoi. Preotul de acolo le-a luat ºi ni le-a adus nouã”. Nu doar icoanele sunt obiectele care atrag atenþia în acest muzeu, ci ºi documentele ºi cãrþile religioase foarte vechi care întregesc colecþia. Printre acestea, foi scorojite ºi pline de istorie pe care þi-e fricã sã le atingi, sã nu ai pe conºtiinþã strivirea unei bucãþi de timp. Cazania lui Varlaam tipãritã la Iaºi, Noul Testament al lui Simion ªtefan de la Bãlgrad, care fãcea comparaþia cuvintelor, Prima biblie în limba românã de la Bucureºti, Pravila de la Govora, Pravila mare sunt câteva dintre tomurile foarte vechi, pentru care, spune pãrintele Filip, elevii timiºeni alãturi de profesorii de limba românã renunþã la sala obiºnuitã de curs ºi vin la muzeu sã þinã orele. Un alt obiect care furã privirea celor care ajung mãcar o datã sã viziteze Muzeul Catedralei este cãdelniþa din argint, unicã în zona Banatului, dupã cum spune pãrintele Aurel Filip, care a fost dãruitã Mausoleului de la Poeni, de unde a fost adusã la Timiºoara de Vicenþiu Babeº.

Strãinii, mai interesaþi decât românii Cu toate obiectele valoroase pe care le deþine, spune muzeograful Catedralei, nu prea mulþi timiºoreni. Muzeul pare un obiectiv foarte interesant strãinilor. Aceºtia îl apreciazã foarte mult, aºa încât l-au introdus în ghidurile turistice din Franþa Germania ºi Olanda: „În perioada concediilor vin destul de mulþi. Sunt zile în care vin ºi o sutã, dar sunt zile în care vin doi, trei oameni. Sunt timiºoreni care stãteau vizavi de Catedralã ºi care, deºi ºtiau de existenþa muzeului, au fost prea puþin interesaþi. Au fost impresionaþi abia când au emigrat în Germania sau în alte þãri. ªi când vin în concedii aici, vin ºi ne viziteazã. Ori au aflat acolo ori vor sã se fandoseascã mai mult în faþa prietenilor strãini”. Acest obiectiv turistic este introdus ºi în ghidurile turistice ale societãþilor de turism din Timiºoara, iar când autoritãþile au oaspeþi strãini importanþi, muzeul se numãrã printre obiectivele trecute în agenda de vizitat. Aºa s-a întâmplat ºi acum câþiva ani, îºi aminteºte pãrintele Aurel Filip, când la Timiºoara s-a deschis Consulatul Italiei: „Am fãcut o expoziþie cu 60 de exemplare de cãrþi, tipãrituri vechi, de pe la 1600 - 1700, pentru a-i spune consulului «bun venit» întrun mod deosebit. ªi consulul, ºi ambasadorul Italiei la Bucureºti au fost impresionaþi.”


cazuisticã

7 - 9 octombrie 2013

Fiii primarului din Deta, condamnaþi la închisoare cu executare dupã scandalul din 2011 Bogdan ºi Cãlin Roman, fiii primarului din Deta, au fost condamnaþi de Curtea de Apel Timiºoara la trei ani de închisoare cu executare pentru încãierare, în urma scandalului în care au fost implicaþi în vara anului 2011. Curtea de Apel Timiºoara a schimbat ºi încadrarea infracþiunii, din loviri ºi alte violenþe în încãierare. TIMPOLIS

Poliþia a pus în aplicare mandatele de executare a pedepsei Purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Timiºoara, Cristian Pup, declarã, citat de Mediafax, cã la aceastã instanþã s-a judecat recursul la o sentinþã a Tribunalului Timiº, prin care Bogdan ºi Cãlin Roman, fiii primarului din oraºul Deta, fuseserã condamnaþi cu suspendare în urma scandalului din 2011 în care au fost implicaþi. Astfel, Curtea de Apel Timiºoara a decis, în 3 octombrie, condamnarea la trei ani de închisoare cu executare, pentru încãierare,

pentru Bogdan ºi Cãlin Roman. Conform declaraþiilor lui Cristian Pup, alte trei persoane au fost condamnate la închisoare cu executare între patru luni ºi doi ani, în acelaºi dosar. “Curtea de Apel Timiºoara a luat o decizie definitivã în cazul fraþilor Roman ºi al celorlalte persoane implicate. Fiecare din cele cinci persoane a primit pedepse între patru luni ºi trei ani de închisoare cu executare, decizia fiind una definitivã, deci nu mai sunt cãi de atac. Cei doi fraþi Roman au primit trei ani de închisoare cu executare”, spune Cristian Pup. Purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Timiºoara a adãugat cã în cursul zilei de 4 octombrie Judecãtoria Deta – prima instanþã care a judecat acest dosar – a emis mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea pe care le-a predat Poliþiei care, la rândul sãu, le-a pus în executare. Potrivit lui Cristian Pup, Curtea de Apel Timiºoara va emite motivaþia, în acest dosar, în termen de zece zile.

Scandalul ajunsese pânã la ministrul de Interne Fiul cel mare al primarului din

Deta, Bogdan Roman, ºi cu fratele sãu, Cãlin, au fost implicaþi într-un scandal în iulie 2011, când a avut loc o altercaþie între douã grupuri de tineri. În urma altercaþiei, trei persoane au fost rãnite ºi au ajuns la spital. Fraþii Roman ºi alþi trei prieteni ai lor au fost arestaþi preventiv, însã dupã aproape patru luni ei au fost eliberaþi. Scandalul ajunsese pânã la urechile ministrului de Interne, dat fiind cã tatãl celor doi era primar în funcþie. Atunci, ministrul Traian Igaº a dispus o anchetã la Deta, care a fost coordonatã de ºeful Poliþiei Române, la acea vreme chestorul Liviu Popa. Acesta anunþa cã ºeful Poliþiei Deta, ºeful Compartimentului de Ordine Publicã ºi trei lucrãtori de la Poliþia Deta erau cercetaþi prealabil în urma scandalului în care au fost implicaþi fiii primarului democrat-liberal din localitate. Ulterior, ministrul Traian Igaº anunþa cã ºeful Poliþiei Deta, comisarul-ºef Viorel Goloºie, a demisionat din funcþie, depunându-ºi apoi raportul de pensionare. ªeful Poliþiei Române mai anunþa cã poliþiºtii care au intervenit în timpul incidentului de la Deta au acþionat conform procedurilor, iar verificarea

5

Imediat dupã arestarea fraþilor Roman, scandalul ajunsese pânã la urechile ministrului de Interne privind activitatea Poliþiei de la Deta a constatat neajunsuri care au fãcut obiectul unor cercetãri prealabile extinse în cazul a zece agenþi ºi ofiþeri. În februarie 2012, Bogdan Roman era cercetat în douã noi dosare penale, dupã ce a fost implicat într-o altã altercaþie cu doi tineri, care au ajuns la spital. În aprilie acest an, cei doi fraþi Roman au fost condamnaþi la trei ani

de închisoare cu suspendare de Judecãtoria Deta, cu un termen de încercare de opt ani. În acelaºi dosar, Daniel Bârzan, Radu Gherghel ºi Vasile Strâmtu au fost condamnaþi la doi ani de închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacatã cu recurs la Tribunaul Timiº, instanþã care a menþinut sentinþa Judecãtoriei Deta. Apoi, ºi aceastã hotãrâre a fost atacatã, la Curtea de Apel Timiºoara.

Organigrama D.N.A., mãritã cu 50 de investigatori sub acoperire ºi ofiþeri de filaj ºi de recuperarea creanþelor Organigrama Direcþiei Naþionale Anticorupþie va fi mãritã cu 50 de posturi pentru investigatori sub acoperire ºi ofiþeri de filaj ºi de recuperarea creanþelor. oana.dima@timpolis.ro

Mai mulþi poliþiºti ºi pentru recuperare de creanþe Potrivit unui proiect de hotãrâre de guvern lansat în dezbatere publicã de Ministerul Justiþiei, numãrul maxim de posturi de ofiþeri ºi agenþi de poliþie judiciarã din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie se suplimenteazã cu 50 de posturi. Cele 50 de posturi sunt necesare – dupã cum se cum precizeazã în nota de fundamentare a proiectului – pentru Serviciul de Recuperare a Creanþelor (unde vor fi 20 ofiþeri de poliþie judiciarã), Serviciul de Filaj (12 ofiþeri de poliþie judiciarã, constituiþi în douã echipe complete de supraveghere operativã) ºi Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofiþeri de poliþie judiciarã), anunþã Mediafax. Cei 20 de ofiþeri din Serviciul de Recuperare a Creanþelor vor efectua investigaþii financiare în vederea identificãrii de bunuri asupra cãrora pot fi luate mãsuri asigurãtorii în dosarele complexe instrumentate de D.N.A. în 2012 au fost 3.578 de dosare soluþionate, în care au fost întocmite 234 rechizitorii ºi au fost trimiºi în judecatã 828 inculpaþi. În nota de fundamentare sunt prezentate raþiunile suplimentãrii numãrului de posturi. Astfel, analizele efectuate de Oficiul Naþional de Prevenire a Criminalitãþii ºi Cooperare pen-

tru Recuperarea Creanþelor Provenite din Infracþiuni din cadrul Ministerului Justiþiei au indicat cã, în prezent, organele fiscale reuºesc sã recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotãrâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparþinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus mãsuri asigurãtorii pe parcursul procesului penal. În condiþiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regãsesc în cauze instrumentate de D.N.A. (în 2012, instanþele judecãtoreºti au dispus confiscarea ºi recuperarea de produse infracþionale în valoare de 107.365.000 de euro), este esenþial ca în aceste cauze sã fie sechestrate toate bunurile provenite din infracþiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulatã prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicþii, ceea ce îngreuneazã identificarea lor. Totodatã, persoanele implicate în sãvârºirea infracþiunilor care intrã în competenþa D.N.A. deþin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obþinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze confiscarea extinsã. Aceasta presupune realizarea unei investigaþii financiare complexe în care sã fie identificate toate bunurile dobândite de o persoanã într-un interval de cinci ani anterior sãvârºirii infracþiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obþinute în aceeaºi perioadã, explicã iniþiatorii proiectului. “Aceste investigaþii presupun lucrãtori specializaþi, care deþin cunoºtinþe ºi au acces la instrumente diferite

de cele folosite în mod uzual de organele de urmãrire penalã. În acest context, este necesarã dezvoltarea în cadrul D.N.A. a unei structuri specializate în efectuarea de investigaþii financiare, complementarã structurilor care realizeazã urmãrirea penalã cu privire la infracþiunile de corupþie ºi care sã le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate”, se mai aratã în nota de fundamentare.

D.N.A. are nevoie de structurã proprie de filaj Pe de altã parte, argumenteazã iniþiatorii proiectului de hotãrâre de guvern, analiza activitãþii desfãºurate

de cãtre D.N.A. a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj ºi de investigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiþii esenþiale pentru a creºte eficienþa activitãþii de urmãrire penalã. “Investigaþiile în cauze de corupþie se desfãºoarã în cele mai multe situaþii în mod conspirat, având în vedere cã toate persoanele implicate obþin beneficii ºi evitã sã colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupþie impune folosirea de investigatori acoperiþi ºi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumã activitatea infracþionalã sau identificarea ºi localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform prevederilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie”, se men-

þioneazã în documentul citat. În acest context, lipsa unor poliþiºti specializaþi în cadrul D.N.A. impune ca procurorii sã delege aceste activitãþi cãtre lucrãtori din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienþa investigaþiilor: “Dubla subordonare a acestor lucrãtori poate afecta stabilirea prioritãþilor investigative, îngreuneazã comunicarea în momentele operative ºi creeazã riscuri cu privire la confidenþialitatea operaþiunilor, în condiþiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri. Înfiinþarea unor structuri proprii de filaj ºi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilitãþi ºi ar pune la dispoziþia procurorilor un instrument esenþial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupþie”. La stabilirea impactului bugetar al acestui proiect de hotãrâre de guvern au fost avute în vedere cheltuielile de personal suplimentare ale D.N.A. pentru 50 de ofiþeri cu gradul de comisarºef, având în vedere cã nu poate fi determinat în avans gradul profesional persoanelor care vor ocupa efectiv aceste funcþii. În condiþiile în care aceste persoane vor fi detaºate de la M.A.I., aceastã structurã va înregistra o economie cu cheltuielile de personal, se precizeazã în nota de fundamentare. Totodatã, la estimarea cheltuielilor pentru bunuri ºi servicii au fost avute în vedere dotãrile pe care le presupun noile servicii, respectiv un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire, aproximativ 20 de autoturisme, tehnicã de înregistrare audio-video, echipamente IT ºi telefoane mobile.

de 23 de ani un reper al cetãþii


6

actualitate

7 - 9 octombrie 2013

Proiectul gazoductului Nabucco, susþinut în continuare de administraþia judeþeanã  Aceasta deºi, potrivit anunþului fãcut în aceastã varã,

nu va mai fi implementat în formula doritã

Preºedinte Comisia Economicã a C.J.T.: “Guvernul trebuie sã facã lobby pe lângã autoritãþile europene” Consilierul judeþean P.N.L. Gheorghe Bologa (foto), ºeful Comisiei Economice a C.J. Timiº, susþine cã proiectul Nabucco ar fi adus semnificative avantaje economice ºi României, ºi Timiºului. “Administraþia judeþeanã l-a sprijinit de la început, dar realizarea sa nu depinde nici de autoritãþile locale, nici de cele naþionale. Proiectul se va implementa doar dacã este susþinut de cãtre partenerii europeni. În acest sens, România, prin actualul Guvern, trebuie sã facã lobby

Autoritãþile judeþene nu renunþã la proiectul gazoductului Nabucco Cu toate cã, în vara acestui an se anunþa cã proiectul gazoductului Nabucco, ce urma sã treacã ºi prin Timiº, a eºuat la nivel european în formula propusã, autoritãþile judeþene nu renunþã la idee. A fost adoptatã deja o hotãrâre de Consiliu Judeþean prin care administraþia judeþeanã îºi reafirmã susþinerea faþã de proiect, deºi nu se ºtie dacã acesta va fi reluat, într-o altã formulã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Acord de principiu reconfirmat Consilierii judeþeni timiºeni au adoptat, zilele trecute, un proiect de hotãrâre care reconfirma intenþia administraþiei judeþene de a sprijini proiectul gazoductului Nabucco, în eventualitatea în care acesta va continua, prin gãsirea unui alt furnizor de gaze naturale “Hotãrâre privind aprobarea modificãrii prin act adiþional a Protocolului de colaborare încheiat cu S.C. Nabucco Gas Pipeline România S.R.L., anexã la H.C.J.Timiº nr. 21 din 14 02 2011” se numeºte proiectul adoptat de cãtre Consiliul Judeþean. În acest act se precizeazã cã S.C. Nabucco Gas Pipeline România S.R.L. intenþioneazã pãstrarea, respectiv protejarea culoarului Conductei Nabucco pe teritoriul României, în vederea utilizãrii acestuia în momentul în care sunt identificate ºi devin disponibile alte surse de gaze. În acest sens se prelungeºte protocolul semnat între Nabucco ºi C.J. Timiº ºi se lungeºte durata certificatului de urbanism emis în baza acestui protocol pentru o perioadã care nu este prevãzutã în Hotãrârea de Consiliu adoptatã. Acest protocol nu este formal ºi obligã administraþia judeþeanã la pãstrarea culoarului aferent gazoductului, precum ºi la respectarea termenilor contractuali destul de stricþi pe care ºi i-a asumat iniþiat, în 2011, odatã cu sem-

narea contractului cu Nabucco. Rãmâne deci de vãzut cum îºi va respecta C.J. Timiº aceastã obligaþie ºi dacã nu cumva acest culoar pãstrat pentru prezumtivul gazoduct nu va intra în conflict cu alte proiecte de infrastructurã care se intenþioneazã a fi dezvoltate în perioada urmãtoare, în Timiº (adicã, pe lângã autostrãzi, ºi realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, pe unde urma sã treacã ºi gazoductul). C.J. Timiº a aprobat la începutul lui 2011 o hotãrâre menitã sã ajusteze Protocolul de colaborare fãcut de Timiº cu promotorii proiectului Nabucco. Gazoductul era prevãzut sã treacã prin extravilanul localitãþilor Lugoj, Recaº, Gãvojdia, Victor Vlad Delamarina, Boldur, Coºteiu, Topolovãþu Mare, Remetea Mare, Giarmata, Piºchia, Fibiº, Orþiºoara ºi Variaº.

Termeni contractuali stricþi pentu C.J. Timiº În 2011, C.J. Timiº a fãcut publicã hotãrârea menitã sã tranºeze ultimele detalii care sã facã funcþional parteneriatul dintre Timiº ºi promotorii proiectului Nabucco - Nabucco Gas Pipeline. Adãugirile se refereau în primul rând la stricteþea cu care trebuie pãstrate o serie de informaþii care vor rãmâne clasificate cu privire la acest proiect. Se specifica în acest sens cã “Compania Nabucco Gas Pipeline International a autorizat clasificarea anumitor categorii de informaþii drept strict confidenþiale echivalând cu informaþii cu caracter de secret de serviciu, în conformitate cu legislaþia aplicabilã în România”. Lista secretelor era una destul de lungã. În cazul în care nu respecta regimul secret al acestor date, autoritatea contractantã, în speþã C.J. Timiº, risca destul de mult, protocolul specificând

de 23 de ani un reper al cetãþii

cã „pãrþile înþeleg cã încãlcarea oricãror obligaþii din acest protocol, de cãtre Autoritate, poate provoca daune considerabile întregului Proiect Nabucco, investiþie de interes european, daune care pot fi dificil sau imposibil de remediat sau reparat. În cazul în care Autoritatea îºi încãlcã obligaþiile ce îi incumbã în conformitate cu dispoziþiile prezentului protocol, recunoaºte dreptul oricãrei companii Nabucco România sau Nabucco International de a solicita daune interese”. Prin acelaºi protocol, C.J. Timiº îºi mai asuma niºte obligaþii. De exemplu, sã informeze în scris compania Nabucco România, în termen de cinci zile de la depunerea oricãrei solicitãri de emitere a unui certificat de urbanism de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã, pentru amplasarea unui obiectiv în coridorul pentru care s-a emis certificatul de urbanism pentru Proiectul Nabucco. În plus, se obliga sã emitã orice autorizaþie de construire solicitatã de orice persoanã interesatã în coridorul pentru care s-a emis certificatul de urbanism pentru Proiectul Nabucco, dar numai dupã obþinerea în prealabil a avizului din partea Nabucco România. Aceste prevederi – menþinute prin prelungirea protcolului semnat de C.J. Timiº ºi Nabucco – au dus la controverse în mai multe ºedin��e de plen din mandatul trecut. “(…) ne obligãm sã informãm în scris compania, în termen de cinci zile de la depunere, a oricãrei solicitãri de emitere a unui certificat de urbanism de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã pe amplasamentul obiectivului, ºi sã emitem orice autorizaþie doar pe baza avizului datã de aceastã firmã. În consecinþã, vã întreb : noi, ca autoritate publicã, putem fi þinuþi de avizul unui S.R.L. – cu tot interesul acestei conducte sau avem obligaþia legalã sã informãm un S.R.L. ºi apoi, dupã aceea, sã luãm o hotãrâre?”, întreba fostul consilier judeþean P.N.Þ.C.D. Marius Cârceie.

pe lângã autoritãþile europene. ªi în Timiº proiectul ar fi adus numeroase avantaje economice, ar fi fost o investiþie semnificativã ºi ar fi creat locuri de muncã”. Gheorghe Bologa apreciazã cã Nabucco a avut de suferit de pe urma concurenþei acerbe ruseºti, prin proiectul paralel South Stream: “E ºi acesta un motiv pentru care autoritãþile române trebuie sã pãstreze o relaþie diplomaticã bunã cu Rusia”.

Un deznodãmânt previzibil? La mijlocul acestui an se anunþa cã proiectul Nabucco nu va fi realizat în forma scontatã, deoarece consorþiul care opereazã exploatarea gazeiferã ªah Deniz, din Azerbaijan, a selectat o altã rutã de export cãtre Europa. Grupul de la ªah Deniz a selectat ca rutã de export cãtre Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania ºi Marea Adriaticã, având ca punct final un terminal din sudul Italiei. Nabucco este susþinut politic de U.E. ºi vizeazã alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mãrii Caspice, pentru a reduce dependenþa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom. Proiectul Nabucco vizeazã alimentarea Europei cu 31 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductã care ar urma sã transporte gaze din Turcia pânã în Austria, prin Bulgaria, România ºi Ungaria. Iniþial, gazoductul urma sã traverseze ºi teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 de kilometri ºi un cost estimat la 7,9 miliarde de euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut ºi redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusã la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România ºi Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

Azerbaijanul este principalul potenþial furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupã ce Statele Unite ºi aliaþii sãi din Europa au impus sancþiuni economice dure asupra Iranului. Anul trecut, premierul rus, Vladimir Putin, ºi cel turc, Recep Tayyip Erdogan, au parafat un acord care înseamnã depãºirea unuia dintre cele mai mari obstacole care mai stãteau în calea construcþiei altui gazoduct care e un concurent direct pentru Nabucco - South Stream. Turcia a acordat Rusiei permisiunea ca viitorul gazoduct South Stream sã îi tranziteze apele teritoriale. Acordul Turciei era ultimul pas pe care Moscova îl avea de fãcut pentru a trece la realizarea proiectului de furnizare a gazelor cãtre Europa. Conducta South Stream (care ar urma sã treacã pe sub Marea Neagrã) poate concura astfel direct conducta Nabucco. Astfel, gazoductul South Stream va trece prin apele teritoriale ale Turciei, care este participantã la proiectul Nabucco, pentru a ajunge în sud-estul Europei. Rusia a alocat deja pentru South Stream zece miliarde de euro, gazoductul urmând sã transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaze cãtre Europa, din 2015, costul total al proiectului fiind estimat la 30 de miliarde de dolari.


economic

7 - 9 octombrie 2013

Taxele ºi impozitele locale, din nou, motiv de bâlbâieli guvernamentale

7

 Din cauza indeciziei de anul trecut, la Timiºoara, contribuabilii

au fost puºi pe drumuri

Impozitele ºi taxele locale par sã fie un subiect constant de neînþelegeri la nivel guvernamental, care nasc confuzii la nivel local ºi îi încurcã pe contribuabili. La fel s-a întâmplat ºi la începutul anului, atunci când din cauza ambiguitãþii guvernamentale ºi a declaraþiilor ºi normelor legislative contradictorii, unii contribuabili timiºoreni au trebuit sã facã mai multe drumuri la Direcþia Fiscalã pentru a-ºi achita impozitele locale.

milioane de lei cãtre societatea de termoficare Colterm, din subordinea sa. „Mã vãd nevoit sã aduc vestea proastã cã taxele ºi impozitele locale vor fi majorate cu rata inflaþiei pe ultimii trei ani, mai exact cu 16,05%. Unde-i lege, nu-i tocmealã. Eu sunt obligat sã respect legea, ca orice cetãþean al acestei þãri, cu funcþii sau fãrã funcþii”, declara primarul Nicolae Robu. Aceste lucruri se decideau la sfârºitul lunii ianuarie, când deja mii de timiºoreni îºi achitaserã taxele ºi impozitele pe acest an, ºi, ulterior, au fost nevoiþi sã vinã iar la Direcþia Fiscalã, pentru a achita diferenþa.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Impozitele locale se mãresc sau nu se mãresc? Atunci când premierul ºi ministrul de Finanþe nu se pot înþelege pe o chestiune atât de clarã precum majorarea sau pãstrarea la acelaºi nivel a taxelor ºi impozitelor locale, se poate anticipa cã la nivel de implementare, mai ales la nivel local, vor urma confuzii ºi reacþii dintre cele mai ciudate. Astfel, dupã ce premierul Victor Ponta a susþinut cã impozitul pe terenuri ºi clãdiri se va majora de la 1 ianuarie 2014, ministrul de Finanþe, Daniel Chiþoiu, l-a contrazis, afirmând cã nu se va mãri acest impozit: “Dacã reuºim împreunã cu expertiza B.M. ºi a F.M.I. sã schimbãm modalitatea de impozitare a proprietãþii, nu sã creºtem impozitul pe proprietate, în sensul cã nu se mai plãteºte în funcþie de natura juridicã a deþinãtorului proprietãþii – persoanã fizicã sau persoanã juridicã –, ci în funcþie de destinaþia proprietãþii, a clãdirii sau terenului, vor fi venituri colectate de auto-

ritãþile publice locale mai mari din schimbarea sistemului de impozitare ca urmare a faptului cã cei care au imobile sau terenuri destinate activitãþilor economice trebuie sã plãteascã un impozit mai mare decât în prezent, când îl deþin sub formã de locuinþã”. Situaþia pare trasã la indigo cu cea de anul trecut, din octombrie, când Ministerul Finanþelor a publicat un proiect de hotãrâre privind actualizarea taxelor ºi impozitelor locale cu rata inflaþiei pe ultimii trei ani, respectiv majorarea acestora cu 16,05%. Probabil, din cauza impactului mediatic, a controverselor generate de aceastã intenþie de majorare, premierul declara cã s-a enervat cã reprezentanþii Ministerului Finanþelor nu l-au consultat : “Când am vãzut ºtirea – cãci eu n-am vãzut propunerea –, l-am sunat pe ministrul Florin Georgescu ºi am spus: «Domnule, aþi înnebunit, ce aveþi?». El a spus cã nu ºtie nimic ºi cã-l sunã pe secretarul de stat Liviu Voinea. Îl sunã pe Voinea care spune: «Nu ºtiu nimic». Cã aºa este la Ministerul Finanþelor, este ca

într-o «Scrisoare pierdutã»”. Realitatea demonstreazã cã tot acel scandal de atunci era un fel de scenetã, fiind foarte clar de pe atunci cã Guvernul va adopta aceastã majorare a taxelor ºi impozitelor locale cu 16%, în funcþie de rata inflaþiei, pentru cã acest proces are loc automat la un interval de trei ani. ªi, deºi la Timiºoara aleºii locali au adoptat o hotãrâre prin care nu se aplica indexarea anualã de 16% stabilitã de Guvern asupra taxelor ºi impozitelor locale, despre care s-a precizat cã rãmân la acelaºi nivel, Guvernul a venit cu un nou proiect de ordonanþã. Acesta prevedea cã impozitele locale pot rãmâne la acelaºi nivel numai la Primãriile care îndeplinesc cumulativ douã condiþii, ºi anume nu au înregistrate arierate la 31 decembrie 2012 ºi nu afecteazã veniturile proprii ale bugetelor locale prin reducerea taxelor pânã la nivelurile din 2012. Timiºoara nu se încadreazã în aceastã categorie, pentru cã la 31 decembrie 2012 înregistra datorii. Era vorba de o datorie a Primãriei, de 10,5

Ameninþãri ºi promisiuni neonorate De altfel, Primãria Timiºoara nu prea avea de ales, în ceea ce priveºte aplicarea acestei majorãri. Reprezentanþii Institutului pentru Politici Publice au arãtat cã, la controlul Curþii de Conturi asupra execuþiei bugetare din 2013, controlorii financiari pot interpreta cã primarii care ignorã obligaþia indexãrii taxelor ºi impozitelor locale, prevãzutã în Codul Fiscal, invocând Ordonanþa nr. 1/ 2013, au sãvârºit o ilegalitate. De altfel, ºi premierul Victor Ponta a sugerat cã Primãriile care nu aplicã indexarea sã nu aibã prea mari aºteptãri în privinþa fondurilor pentru investiþii acordate de Guvern în acest an. E la fel de adevãrat însã cã, deºi a aplicat ordonanþa de guvern ºi a mãrit impozitele locale cu 16%, Primãria Timiºoara tot nu a primit niciun leu pentru investiþii, în urma adoptãrii bugetului consolidat pe acest an.

Preºedinte F.A.L.T.: “Nu vãd de ce s-ar mãri din nou taxele ºi impozitele locale” Preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara, Petru Olariu, susþine cã nu existã niciun motiv temeinic de majorare a taxelor ºi impozitelor locale, raportat la nivelul de trai ºi veniturile contribuabililor. “Nu au crescut salariile, nu au crescut pensiile ºi în niciun caz nu a crescut nivelul de trai. Nu ºtiu de unde a apãrut ideea cã în acest moment populaþia ar putea suporta taxe mai mari”. În plus, spune Petru Olariu, sunt aceleaºi ambiguitãþi la nivel guvernamental, dupã ce, prin atitudinea pe care a avut-o anul trecut, Guvernul ºi-a bãtut joc de administraþiile locale, în prima fazã comunicându-le cã pot face ce vor ele, în privinþa majorãrii sau menþinerii la acelaºi nivel al taxelor locale, iar ulterior, impunându-le Primãriilor cu restanþe sã majoreze impozitele. “Aºa cã mulþi timiºoreni au fost nevoiþi sã meargã a doua oarã la ghiºeele Direcþiei Fiscale pentru a plãti diferenþa de impozit”, mai spune Petru Olariu.

La Timiºoara, bani recuperaþi greu ºi înainte de o eventualã majorare a impozitelor Este greu de imaginat care vor fi efectele unei eventuale noi mãriri a taxelor ºi impozitelor locale, în condiþiile în care, oricum, Timiºoara are destule dificultãþi în ceea ce priveºte încasarea taxelor ºi impozitelor locale. Conform informaþiilor fãcute publice în acest an de Primãria Timiºoara, la aproape cinci milioane de lei se ridicã suma pe care timiºorenii rãu-platnici o au de achitat Municipalitãþii. Din cei aproximativ 350.000 de timiºoreni, 45.000 au restanþe la plata impozitelor. Nici persoanele juridice nu se înghesuie sã îºi plãteascã impozitele, datoria patronilor rãu-platnici ridicându-se la 20 de milioane de lei. Din cele aproximativ 12.000 de firme timiºorene, 2.000 sunt datornice. Direcþia Fiscalã a anunþat cã vor fi trimise eºalonat somaþii, pentru a

evita aglomerarea ghiºeelor, în cazul fericit în care timiºorenii se vor prezenta, de îndatã ce le primesc, sã îºi achite taxele. Dacã nici somaþiile nu vor avea efectul scontat, pasul urmãtor la care se gândesc reprezentanþii Direcþiei Fiscale este sã întocmeascã aºa-numite dosare de muncã în folosul comunitãþii sau chiar o listã a ruºinii, publicatã pe internet. Cât despre dosarele de insolvabilitate, Direcþia Fiscalã nu le percepe ca pe o mãsurã tocmai bunã pentru Primãrie, în condiþiile în care întocmirea unui singur dosar costã peste 3.000 de lei. Cu toate cã Timiºoara se aflã printre oraºele cu un grad bun de colectare a taxelor ºi a impozitelor locale, reprezentanþii Direcþiei Fiscale sunt nevoiþi, de multe ori, sã apeleze la mãsuri mai dificile de recuperare a sumelor

datorate de contribuabilii bugetului local. Spre exemplu, anul trecut, compartimentul specializat pe persoane juridice al Direcþiei Fiscale Timiºoara a emis peste 5.000 de somaþii, cuprinzând impozite, taxe locale ºi amenzi contravenþionale, în baza dispoziþiilor de urmãrire, ºi alte câteva sute de somaþii cuprinzând obligaþii aferente perioadei 2006 - 2012. Reprezentanþii Direcþiei Fiscale au emis anul trecut ºi câteva mii de somaþii care cuprind obligaþii fiscale neachitate de cãtre persoanele fizice, reprezentând impozite, ºi alte 10.000 de somaþii pentru cei care nu ºi-au achitat amenzile contravenþionale. Mãsurile nu se opresc aici. Anul trecut au fost întocmite peste 120 de dosare de insolvabilitate ºi au fost puse peste 300 de popriri asupra sumelor

urmãribile, reprezentând venituri, pentru recuperarea sumelor datorate. De asemenea, nici cei care s-au mutat din Timiºoara nu au scãpat de plata impozitului. Dosarele de executare care nu

mai figureazã cu domiciliul în raza de competenþã teritorialã a Direcþiei Fiscale Timiºoara, în numãr de peste 300, au fost trimise cãtre Primãriile din oraºele de domiciliu ale rãu-platnicilor.

de 23 de ani un reper al cetãþii


8

7 - 9 octombrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


advertorial

7 - 9 octombrie 2013

9

Primul cluster inovativ din România, lansat la FestAgrAlim Timiºoara În intervalul 3 - 5 octombrie s-a desfãºurat la Centrul Regional de Afaceri Timiºoara FestAgrAlim, manifestare expoziþionalã structuratã de organizatori pe saloane ale cãror activitãþi s-au desfãºurat în spaþii distincte. ligia.hutu@timpolis.ro

FestAgrAlim, oportunitãþi de colaborare pentru companiile din sectorul agro-alimentar Unul dintre evenimentele din cadrul FestAgrAlim Timiºoara, care a avut loc în perioada 3 - 5 octombrie la Timiºoara, a fost INNOFEST, organizat sub auspiciile proiectului Young InNOvators Network for SustainaBLE Ideas in the Agro-Food Sector. INNOFEST este beneficiarul unei finanþãri din partea U.E. prin Programul de Cooperare Transfrontalierã Sud-Estul Europei. Aceastã componentã a FestAgrAlim a fost dedicatã cu precãdere antreprenorilor, inovatorilor, cercetãtorilor ºi asociaþiilor din sectorul agro-alimentar, cãrora le-a oferit posibilitatea nu doar sã îºi expunã produsele ºi serviciile la standurile proprii din incinta pavilionului expoziþional, ci ºi sã participe la întâlniri bilaterale, dezbateri ºi seminarii. GastroFest este un alt eveniment din cadrul FestAgrAlim. Aflat în acest an la a doua ediþie, acesta i-a vizat pe participanþii care activeazã în domeniul industriei alimentare, oferindu-le oportunitatea de a stabili contacte de afaceri, de a pãtrunde pe noi pieþe de desfacere, de a-ºi lansa ºi promova produsele ºi tehnologiile, dar ºi de a realiza demonstraþii practice ºi de a participa la o serie de conferinþe, seminarii ºi întâlniri de afaceri. FestAgrAlim a reunit anul acesta

peste 90 de expozanþi din România, Croaþia, Serbia ºi Ungaria ºi 30 de antreprenori, specialiºti care activeazã în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii ºi reprezentanþi ai unor asociaþii care activeazã în sectorul agro-alimentar.

Cluster înfiinþat la iniþiativa Maschio Gaspardo România În cadrul FestAgrAlim a avut loc vineri ºi un eveniment inedit – semnarea protocolului de colaborare pentru constituirea primului cluster inovativ din România, IND AGRO INVEST. Clusterul nou înfiinþat, la iniþiativa Maschio Gaspardo România, va facilita evoluþia sub auspiciile polului de dezvoltare IND AGRO a reprezentanþilor Entitãþii de Management a Clusterului “Asociaþia Sviluppo Insieme si Vince – Asociaþia de Dezvoltare Împreunã Învingem”, care vor angaja colaborãri, în baza unor protocoale, cu instituþii din þarã, precum I.N.M.A. Bucureºti/ Ind Agro Pol Universitatea Politehnicã Bucureºti, Universitatea de ªtiinþe Agricole a Banatului „Regele Mihai I al României”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiº”, din Arad. Pentru constituirea acestui prim cluster inovativ la nivel naþional, responsabilul pentru dezvoltarea de noi proiecte industriale din cadrul grupului ºi responsabilul de fabrica din România, Mirco Maschio, care este ºi managerul entitãþii de management nou constituite, a înfiinþat în luna septembrie, împreunã cu 11 colaboratori din lanþul de furnizori ai companiei, Entitatea de Management a Clusterului „Asociaþia Sviluppo Insieme Si Vince – Asociaþia de Dezvoltare Împreunã Învingem” . IND AGRO VEST îºi propune sã fie un cluster inovativ de cercetare ºi dezvoltare, care are ca scop realizarea unor utilaje agricole moderne, perfect

adaptate condiþiilor de exploatare a terenurilor agricole din România. În faza iniþialã, specialiºtii care se angajeazã la acest proces vor participa, timp de câteva luni, la etape preliminare vizând studierea, cercetarea ºi testarea pe teren a douã modele experimentale. Proiectul se va realiza la sediul Maschio Gaspardo România, din Chiºineu Criº, ºi, prin implicarea în activitãþile de cercetare în domeniul agricol, reprezintã un angajament serios al companiei Maschio Gaspardo de a investi în domeniile inovãrii ºi dezvoltãrii agricole din România.

IND AGRO INVEST, cadru propice cercetãrii aplicate pe produsele Maschio Gaspardo Mirco Maschio spune cã au fost deja trimise solicitãri de colaborare pe adresa entitãþii de management nou înfiinþate, inclusiv din partea unor universitãþi din strãinãtate, printre care a enumerat Universitatea din Bari ºi Universitatea din Padova. În plus, anunþã Mirco Maschio, existã premisele angajãrii unor colaborãri cu parteneri din alte ºapte þãri. Prezent la eveniment, reprezentantul companiei de consultanþã care a elaborat proiectul, Cristian Gãinã, a opinat cã acest proiect „dovedeºte nu doar însemnãtatea pe care ideile ºi conceptele o au în dezvoltarea de business, ci ºi respectul pe care compania Maschio Gaspardo îl acordã educaþiei ºi formãrii factorului uman”, precum ºi sprijinul pe care compania îl acordã furnizorilor sãi, pe care îi susþine în progresul inovativ, pentru a asigura astfel o balansare cât mai eficientã a standardelor de lucru ale furnizorilor cu standardele companiei. Aceasta contribuie la consolidarea unor relaþii de colaborare pe termen lung cu toþi

cei angajaþi pe lanþul de furnizare de componente ºi materie primã. Mirco Maschio a justificat nevoia unei investiþii susþinute în activitatea de inovare ºi cercetare prin referire la experienþa concretã acumulatã de compania pe care o reprezintã în România ºi care, din 2003 încoace, de la debutul activitãþii în þara noastrã, a fost nevoitã sã îºi adapteze oferta de utilaje agricole problemelor ºi situaþiilor specifice identificate în agricultura româneascã. „Suntem prima firmã mare din domeniul agricol care a venit în România dupã Revoluþie ºi am fost nevoiþi sã ne adaptãm condiþiilor particulare ale solului pe care le-am gãsit aici. Din cele aproximativ 12 milioane de hectare de teren arabil, majoritatea pãmântului, dupã perioada comunismului, a rãmas nelucrat sau a fost utilizat ca pãºune. Aceastã situaþie a condus la apariþia unui fenomen de tasare a solului, fapt care nu a mai permis aerisirea în bune condiþii a acestuia. Aºa cã o parte din maºinile noastre agricole folosite în Europa, unde pãmântul e foarte afânat ºi lucrat în permanenþã, nu erau adaptate condiþiilor din România. Aici (...) era nevoie de utilaje care sã afâneze solul ºi care sã ajungã pânã la o adâncime de 60 – 65 cm adâncime. Aºa a fost conceput, anume pentru nevoile de lucru de aici, scarificatorul, care a fost ºi primul produs din Europa destinat lucrãrilor de scarificare a solului”, a justificat Mirco Maschio nevoia companiilor producãtoare de a-ºi adapta oferta condiþiilor specifice existente în þãrile în care îºi desfãºoarã activitatea.

Un proiect care denotã viziune ºi care motiveazã La rândul sãu, Tiberiu Bungescu, reprezentant al U.S.A.M.V.B. Timiºoara, instituþie care este parte

Mirco Maschio componentã a clusterului, declarã cã acest eveniment reprezintã un pas înainte pentru sectorul de cercetare ºi inovare din România, care este vitregit în ceea ce priveºte alocarea de fonduri de la bugetul de stat: „Angajarea în astfel de proiecte de colaborare nu doar cã denotã viziune ºi gândire strategicã pe termen lung, dar te ºi motiveazã sã produci efecte, sã probezi o finalitate concretã a activitãþii de cercetare, lucru care, din pãcate, se întâmplã destul de rar în actualele condiþii de finanþare a proiectelor de cercetare de la bugetul de stat. De anul viitor nu vor mai fi alocate de cãtre minister fonduri pentru proiectele de cercetare, pentru cã nu sunt bani, aºa cã universitãþile sunt nevoite sã îºi identifice, în baza unor proiecte de colaborare, propriile resurse de finanþare pentru proiectele de cercetare”. O variantã, afirmã Tiberiu Bungescu, ar fi cea a finanþãrilor din fonduri europene, cum sunt proiectele transfrontaliere, cu universitãþi din Serbia, spre exemplu. Însã în cadrul generat de un astfel de cluster, care e structurat dupã un model cum funcþioneazã deja foarte bine multe la nivel european, practic munca de cercetare ºi inovare a celor implicaþi dobândeºte finalitate ºi efecte palpabile, materializabile în beneficii, inclusiv pentru compania care susþine acest gen de proiecte.

de 22 de ani un reper al cetãþii


10

chestiunea sãptãmânii

7 - 9 octombrie 2013

Retrocedãrile, în continuare o problemã fãrã soluþii  Noile schimbãri legislative nu au adus niciun fel de îmbunãtãþiri

Avocat: “Era un jurist al Primãriei care întreba în sala de judecatã: «Eu acum pe cine ajut?»”

La jumãtate de an de când îºi asumase rãspunderea asupra noii legi a retrocedãrilor, Guvernul a modificat-o din nou. Chiar ºi cu noul cadru legislativ, proprietarii de drept rãmân dezavantajaþi, în comparaþie cu samsarii ºi intermediarii. Iar Timiºoara rãmâne un pol al problemelor în ceea ce priveºte retrocedãrile controversate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Reguli noi, aceleaºi dificultãþi În urmã cu mai bine de jumãtate de an, actualul Guvern promitea o soluþionare a aºazisei crize a retrocedãrilor, asumându-ºi rãspunderea pentru o nouã lege a retrocedãrilor. Noile reglementãri stabileau cã foºtii proprietari care nu-ºi mai pot recupera imobilele primesc puncte (cu valoare de un leu pe punct) ºi, ulterior, se pot folosi de aceste puncte pentru a licita pentru alte imobile sau, la alegere, pentru a le preschimba în bani. Posibilitate pentru care, însã, trebuie sã aºtepte pânã în 2017. În schimb, persoanele care deþin deja un dosar cu titlu de despãgubire emis de A.N.R.P., dar încã neachitat, vor primi plãþile în numerar începând de anul viitor, eºalonat pe cinci ani. Cu toate aceste “reforme”, criza retrocedãrilor nu s-a rezolvat în niciun fel, ba, din contrã, a continuat sã se agraveze. Zilele trecute, Legea retrocedãrilor a fost din nou modificatã, astfel încât primarii capãtã drepturi suplimentare în privinþa acordãrii despãgubirilor (urmând sã coordoneze comisiile locale pentru inventarierea terenurilor, din care pânã acum doar fãceau parte). În schimb, modificãrile vin cu un punct slab pentru proprietari: în cazul în care urmaºul nu mai are actele prin care sã demonstreze amplasarea exactã ºi caracteristicile tehnice ale unui imobil distrus, clãdirea va fi evaluatã aplicând valoarea minimã pentru zona ºi categoria de imobil respectivã. Din nou, însã, este greu de crezut cã aceste schimbãri legislative vor rezolva situaþia retrocedãrilor, care se agraveazã la nivel naþional. În prezent, Statul român mai are de plãtit foºtilor proprietari de imobile ºi terenuri aflate încã în litigiu peste opt miliarde de euro, adicã opt tranºe F.M.I. 13.000 de dosare au fost achitate pânã acum, iar încã 15.000 au fost soluþionate cu titlu de despãgubire. De zece ori mai mult – adicã 150.000 de

Dosarele de retrocedare au sufocat instanþele de judecatã dosare (cifra este aproximativã, întrucât nimeni nu a fãcut încã un calcul exact) – sunt încã nesoluþionate. 3,8% din dosarele despãgubite aparþin unor persoane care au cumpãrat drepturile de la adevãraþii proprietari, iar 60% din sumele acordate pânã acum drept despãgubiri au mers cãtre cele 3,8% din dosare, ale intermediarilor, lucru care demonstreazã tendinþe de aplicare preferenþialã a legii ºi posibilã corupþie. 93% din despãgubirile acordate anual au fost primite de persoane împuternicite, nu de proprietarii de drept, iar 80% din dosarele aprobate în 2012 nu aveau ataºate certificatele de moºtenitor.

Timiºoara, pol al problemelor În Timiº, polul problemelor legate de retrocedãri este Timiºoara. De altfel, în aceastã varã s-a fãcut public faptul cã la nivelul Municipalitãþii au loc verificãri ale retrocedãrilor fãcute de Primãrie începând cu anul 1990. Decizia verificãrii retrocedãrilor a fost luatã dupã ce de la Primãrie ºi de la Tribunalul Timiº au început sã disparã acte care ar putea dovedi ilegalitatea unor retrocedãri. Verificarea se face cu specialiºti de la Arhivele Statului ºi cu ajutorul Parchetului ºi Poliþiei, care ancheteazã unele retrocedãri. În plus, la Primãrie s-au luat deja mãsuri pentru o reorganizare a arhivelor. Deºi la Timiºoara au existat în ultimii ani extrem de multe probleme legate de retrocedãri ºi restituiri, controalele Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor au fost extrem de puþine. De pildã, în 2011, instituþia nu a fãcut nici mãcar un control nici la Timi-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ºoara, nici în judeþ. Nici în 2012, an de reorganizare, marcat de scandaluri ºi schimbãri politice, inspectorii A.N.R.P. nu au prea fost vãzuþi prin Timiº. Una dintre ultimele sancþiuni date în judeþ dateazã de acum trei ani, când conducerea de atunci a municipiului Timiºoara era amendatã cu 5.000 de lei. Anul trecut, Serviciul Juridic al Primãriei anunþa ca pe o mare victorie faptul cã a reuºit sã anuleze aceastã amendã, precizând cã “Judecãtoria Timiºoara, ca prima instanþã, considerând întemeiate apãrãrile noastre, a admis plângerea formulatã ºi, în consecinþã, a exonerat conducerea instituþiei de la plata amenzii”. La Timiºoara, s-a vorbit nu o datã în ultimii ani despre faptul cã mai multe clanuri de baºtani imobiliari s-au specializat în gãsirea persoanelor domiciliate în strãinãtate (în special, în Germania) care au deþinut în municipiu clãdiri naþionalizate de autoritãþile comuniste. În multe cazuri, în funcþie de vigilenþa instanþelor de profil, au fost “fabricaþi” ºi moºtenitori, ale cãror nume doar coincid sau aduc vag cu cele ale proprietarilor de drept, decedaþi de zeci de ani. Abia în ultima perioadã, oamenii legii au început sã mai trieze aceste cazuri, descoperind falºi moºtenitori. Un caz recent de acest gen a fost descoperit de Serviciul Juridic al Primãriei Timiºoara, care a demarat o acþiune în instanþã pentru imobilele de pe strada Romulus, numerele 42 ºi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetãþean maghiar, pe aceste imobile, pe baza revendicãrii, s-a bazat, spun reprezentanþii Municipalitãþii timiºorene, pe un act administrativ ce s-a dovedit a fi un fals. Primãria Timiºoara

a cerut sã se constate în instanþã cã falsul proprietar s-a intabulat în mod fraudulos în cartea funciarã ºi a cerut restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilelor respective. Demersul a fost admis de Judecãtoria Timiºoara, printr-o sentinþã definitivã ºi irevocabilã datã în urmã cu câteva luni. În acest caz, cel care a solicitat retrocedarea, un prezumtiv cetãþean maghiar, nu existã, fiind un personaj cãruia i-a fost falsificatã identitatea, iar apoi s-au fãcut pe numele sãu tranzacþii de milioane de euro, fiind practic un “om invizibil”, protagonist al multor retrocedãri din Timiºoara. Personajul care, conform unor procurori timiºoreni, nu existã, fiind inventat în acte de mafia imobiliarã timiºoreanã, este citat fãrã succes de ani de zile în instanþele din Timiº. Multe din aceste revendicãri cu cântec au vizat tocmai instituþii publice, cu precãdere ºcoli ºi spitale din zona centralã a municipiului. ªapte secþii de spital ºi clinici din Timiºoara sunt revendicate, spitalele din subordinea Municipalitãþii având nevoie de proiecte ºi sume foarte mari pentru a evita evacuarea forþatã, cu tot cu bolnavi. În mod ciudat, majoritatea acestor clãdiri au ajuns în posesia aceloraºi clanuri specializate pe tranzacþii imobiliare. Deºi felul în care un grup restrâns de oameni a reuºit sã se împroprietãreascã cu un numãr atât de mare de clãdiri de valoare foarte mare, situate în centrul Timiºoarei, ar fi trebuit sã suscite interes din partea autoritãþilor, pânã acum nu a existat nicio investigaþie extinsã pe acestã temã.

Avocatul timiºorean Carmen Obârºanu spune cã una dintre sursele retrocedãrilor controversate de la Timiºoara trebuie cãutatã prin 1998, când a fost emisã o hotãrâre de consiliu prin care li se interzicea juriºtilor Primãriei sã mai declare vreo cale de atac dacã existã douã soluþii de admitere în favoarea retrocedãrii. Acea hotãrâre a fost iniþiatã ºi adoptatã la insistenþele conducerii de atunci ºi a fost abrogatã în 2001, când s-a schimbat majoritatea în Consiliu. Efectele se vãd ºi acum, în sensul cã unele instanþe par încã sã considere legalã acea hotãrâre ºi sã ia decizii în consecinþã. “Probleme mari sunt însã ºi la nivel de instanþã, pentru cã, dacã instanþa constatã cã într-un proces este un viciu de reprezentare, are datoria de a soluþiona cauza sub toate aspectele sale ºi sã descopere toate erorile. Un judecãtor bun e responsabil de actele sale. Însã ca avocat am auzit nu o datã la nivel de instanþe persoa-

ne implicate în procese de retrocedare care se prevalau de relaþiile lor cu unii judecãtori”, spune avocatul timiºorean. Carmen Obârºanu mai spune cã în unele dintre aceste cauze existau pãrþi care susþineau cã fac tranzacþii subterane fãrã niciun fel de jenã: “Era în urmã cu ceva ani un jurist cu care colabora Primãria, pe reprezentare, ºi care întreba în sala de judecatã «Eu acum pe cine ajut ?» Adicã, era un fel de invitaþie la licitaþie – cine oferã mai mult”.

Consilier local: “Trebuia sã se cearã expertize ale documentelor pe baza cãrora s-au fãcut revendicãri” Consilierul local P.D.-L. Maria Sãrãcan spune cã ºi Primãria, dar ºi instanþele de judecatã ar fi trebuit sã fie mai atente la procesele de revendicare care au dus la retrocedarea unui numãr foarte mare de clãdiri din zona centralã a oraºului. “Sigur cã acum, fiind vorba de hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, e foarte greu sã se mai schimbe ceva. Cred cã la nivel de instanþe ar fi trebuit sã se punã mult mai mult accent pe expertizarea unor documente în baza cãrora se fãceau revendicãrile de imobile, mai ales cã persoanele care fãceau revendicarea nu erau proprietarii de drept, de multe ori, ci intermediari care cumpãraserã drepturile litigioase. Sigur, nici juriºtii Primãriei nu ºtiu cum puteau constata ei înºiºi faptul cã aceste documente sunt false,

dar era de datoria lor sã cearã expertize. Existã bãnuiala cã, pe aceastã problemã, ar fi trebuit sã se zbatã mult mai mult”, declarã Maria Sãrãcan. Aceasta mai spune cã, ºi din cauza unei atitudini prea pasive, interesate sau nu, Statul a pierdut aproape toate clãdirile valoroase pe care le deþinea în zona centralã a Timiºoarei.


intersecþii

E posibilã recunoaºterea ca probe oficiale a filmuleþelor de amatori care surprind infracþiuni rutiere? 

11

7 - 9 octombrie 2013

Propunerea unui deputat timiºean, între „da” ºi „nu”

Deputatul P.D.L. de Timiº Alin Popoviciu propune ca înregistrãrile video – fãcute de oricine surprinde o ilegalitate în trafic – sã fie luate în considerare de poliþiºtii rutieriºti. Un avocat timiºorean spune cã ideea poate fi aplicatã, în schimb dinspre Poliþia Rutierã vine o opinie diferitã, motivatã prin faptul cã o asemenea practicã nu ar fi posibilã, pentru cã aparatura nu este omologatã, iar legea cere ca înregistrãrile sã aibã aprobarea unui procuror. cosmina.buseu@timpolis.ro

Pedepse micºorate, dar tot percepute ca fiind prea aspre De o bunã perioadã, nu existã sãptãmânã în care sã nu se discute de schimbarea prevederilor din noul Cod Rutier. Zilele trecute, Radu Stroe, ministrul de Interne, a declarat cã noua lege care reglementeazã regimul de circulaþie rutierã pe drumurile publice ar trebui adoptatã de Guvern prin ordonanþã de urgenþã, deºi noul Cod Rutier se aflã, încã, în dezbatere în Parlament. Radu Stroe a þinut sã precizeze cã s-au modificat câteva aspecte în ceea ce priveºte cuantumul amenzilor ºi în privinþa perioadei de suspendare a permisului de conducere. Dacã în varianta iniþialã s-a propus o amendã maximã de 16.000 de lei pentru cei care încalcã regulile de circulaþie, acum s-a stabilit suma de 9.600 de lei. În ceea ce priveºte reþinerea permisului, acesta va fi suspendat doi ani, ºi nu cinci, cum se propusese iniþial. Aceasta este, de fapt, cea mai asprã sancþiune aplicatã pentru accidentele grave cauzate de consumul de alcool, pentru depãºirea cu peste 60 de kilometri pe orã a limitei de vitezã, circulaþia pe

contrasens, trecerea neregulamentarã a cãii ferate sau ºofatul fãrã carnet de conducere ori cu permisul suspendat. Ministrul de Interne a anunþat, în cadrul ultimei ºedinþe de Guvern, cã noile modificãri au primit girul grupurilor parlamentare ºi al organizaþiilor interesate. Chiar ºi în condiþiile în care modificãrile prevãd amenzi mai mici pentru ºoferii care încalcã regulile de circulaþie, decât se previzionase iniþial, reprezentanþii Opoziþiei nu sunt mulþumiþi.

Alin Popoviciu

„Noul Cod Rutier nu este decât un nou bir pus românilor” Deputatul P.D.-L. de Timiº Alin Popoviciu este de pãrere cã amenzile mai mari nu vor conduce la diminuarea numãrului de accidente grave ºi nici al victimelor, opinând cã, pentru ca acest lucru sã se întâmple, nu este nevoie de o lege drasticã. Acesta considerã cã prevederile noului Cod Rutier nu sunt altceva decât „noi biruri puse românilor”: „Noi avem cele mai mici salarii din U.E. Nu poþi sã-i ceri unui român sã plãteascã 9.600 de lei ºi sã-i iei carnetul pentru nu ºtiu câþi ani cã el spune cã a trecut pe galben, iar poliþiºtii spun cã a trecut pe roºu”.

Înregistrare care suprinde o ilegalitate în trafic ar putea deveni probã oficialã? Alin Popoviciu declarã cã România are nevoie de un sistem bine pus la punct în ceea ce priveºte încasarea amenzilor, explicând cã, în momentul de faþã, doar 30 la sutã din cuantumul amenzilor de circulaþie sunt încasate la bugetul de stat: „De fapt, asta e ma-

rea problemã, iar ideea guvernanþilor U.S.L. este de a acoperi o gaurã de un miliard de euro. Au preconizat cã o vor încasa la bugetul de stat, în primele opt luni, opt miliarde de euro, dar la bugetul de stat au ajuns doar ºapte miliarde de euro”. Reiterând ideea cã amenzile mai mari nu sunt direct proporþionale cu gradul de siguranþã în trafic, Alin Popoviciu spune cã a avut o discuþie cu ministrul Radu Stroe, în cadrul cãreia i-a propus acestuia ca imaginile video fimate de orice cetãþean ºi care surprind comiterea unor infracþiuni rutiere sã fie luate în considerare de poliþiºti ca probe ºi, în baza lor, oamenii legii sã poatã acþiona: „De exemplu, dacã stai într-o coloanã ºi vezi pe cineva cã evitã coloana ºi depãºeºte neregulamentar, poþi, cu telefonul mobil, sã filmezi acea maºinã ºi numãrul de înmatriculare, sã mergi la Poliþie ºi sã dai dovada, iar Poliþia, mai departe, sã se ocupe ºi sã-l sancþioneze pe respectivul ºofer”. Însã rãspunsul ministrului de Interne a fost un „nu” categoric, argumentând cã existã pericolul ca Poliþia sã sancþioneze anumite persoane, pentru

ca ulterior sã fie dovedit cã imaginile trimise au fost trucate. „Nu sunt de acord cu acest motiv, având în vedere cã, în momentul de faþã, existã tehnologii care sã dovedeascã autenticitatea unei filmãri”, spune Alin Popoviciu, subliniind cã va depune acest amendament la proiectul de lege al noului Cod Rutier care se aflã în dezbaterea Parlamentului.

Înregistrarea video în trafic – opinii divergente între avocaþi ºi poliþiºtii rutieriºti Este, totuºi, o astfel de mãsurã legalã? Avocatul timiºorean Dumitru Ganþ considerã cã poate fi luatã în seamã câtã vreme legislaþia nu clasificã tipul de probe care pot fi luate în considerare pentru diverse anchete: „Nu conteazã cu ce mijloace tehnice sunt realizate, pentru cã tipurile de probe au aceeaºi valoare. Dacã legea nu distinge probele, nu avem de ce sã ne opu-

Dumitru Ganþ nem. Chiar ar fi utilã o astfel de idee pentru cã ar creºte siguranþa în trafic”. Pe de altã parte, un specialist în domeniul siguranþei rutiere apreciazã cã o astfel de mãsurã nu ar fi posibilã, pentru cã orice înregistrare folositã ca probã trebuie sã aibã autorizarea unui procuror. În al doilea rând, explicã acesta, poliþiºtii rutieriºti nu pot sancþiona participanþii la trafic din cauza faptului cã aparatura utilizatã pentru filmare nu este omologatã. „Ar exista riscul realizãrii înregistrãrilor contrafãcute ºi s-ar ajunge la abuzuri, pentru cã nu te poþi lua dupã orice tip de filmare. Poliþia Rutierã foloseºte camere de supraveghere a traficului, însã ele sunt omologate”, declarã, sub anonimat, un ofiþer de la Poliþia Rutierã.

de 23 de ani un reper al cetãþii


12

Teatru

 O scrisoare pierdutã

De I. L. Caragiale Un spectacol de Ada Lupu Campanie electoralã undeva, în provincie. Avocatul Nae Caþavencu vrea sã fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieºte sã îl ºantajeze pe Tipãtescu, tânãrul prefect al judeþului, cu scrisoarea de amor pierdutã de iubita lui, Zoe Trahanache, soþia ºefului local al partidului, ”prezident în numeroase comitete ºi comiþii”. Zoe se foloseºte de toate argumentele sã îºi convingã iubitul ºi soþul sã cedeze ºantajului ºi, deºi izbuteºte, politica “de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. Între timp, versatul Trahanache nu stã degeaba, balanþa se înclinã în sens invers, ºantajistul devine ºantajat, ºedinþa de numire oficialã a candidatului se încheie cu o bãtaie organizatã de poliþistul Pristanda în înþelegere cu “ºeful”, iar Caþavencu îºi pierde pãlãria în care ascunsese scrisoarea buclucaºã care, cu inocentul ajutor al Cetãþeanului turmentat, ajunge din nou în posesia frumoasei ºi necugetatei Zoe. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 8 octombrie, ora 19  Crize sau încã o poveste de dragoste?

De Mihai Ignat Un spectacol de Roberta Ionescu Studio “Uþu Strugari”, 11 octombrie, ora 19  Billy mincinosul

Hall

timp liber

7 - 9 octombrie 2013

De Keith Waterhouse ºi Willis

Un spectacol în regia artisticã a Antonellei Cornici Billy Fisher are o problemã. Sau mai multe. Familia îl considerã un loser, pe patronul firmei de pompe funebre unde lucreazã îl exaspereazã „flexibilitatea” profesionalã a lui Billy, are nu una, ci douã logodnice care-ºi disputã acelaºi inel, în timp ce el iubeºte altã fatã, prietenul lui cel mai bun nu-l crede orice-ar spune, ºi-l bântuie o sumedenie de gânduri care nu-i dau pace. De fapt, problema lui Billy Fisher este cã are o fantezie foarte bogatã. În lumea lui, asta se

cheamã „imaginaþie”. În lumea celorlalþi, a tuturor celorlalþi, se cheamã „minciunã”: în concluzie, Billy Fisher e un mincinos. Billy mincinosul este o comedie nostalgicã despre puterea imaginaþiei, despre evadarea din realitate ºi, mai ales, despre evadarea din inerþie. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 12 octombrie, ora 19  Oxigen De Ivan Viripaev Un spectacol în regia Alexandru Mihãescu El ºi ea. Saºa ºi Saºa. El din Serpuhov, oraº pierdut în inima îngheþatã a Siberiei. Ea din Moscova, graþioasã ºi mondenã, pe cât de sofisticatã, pe atât de confuzã. Au în comun aceeaºi groazã faþã de perspectiva unei vieþi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în cãutarea unui sens al vieþii. Împreunã îl gãsesc, însã doar pentru o vreme. Cât e vorba de pasiune fãrã limite, cât e iubire adevãratã, cât e sete de apropiere umanã într-o lume a derutei ultra-urbane? Sunt doar câteva dintre miile de întrebãri nãscute în jurul poveºtii de iubire-pretext ce dã tonul acestui tulburãtor poem dramatic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului contemporan, devine în viziunea regizorului Alexandru Mihãescu un spectacol frust ºi seducãtor, un tur de forþã pentru cei doi interpreþi ºi o adevãratã provocare pentru public. Studio “Uþu Strugari”, 13 octombrie, ora 19  Tineri fãrã Dumnezeu De Ödön von Horváth Un spectacol în premierã, în regia lui Clemens Bechte Un profesor tânãr, dar decepþionat, din Germania anilor ’30 nu mai înþelege ce se petrece cu elevii sãi. Aceºtia par lipsiþi de scrupule, fãrã simþ moral, adoptând concepþiile radicale auzite la radio. Profesorul nu crede cã are puterea sã schimbe situaþia din þarã de unul singur ºi se teme cã prin împotrivire ºi-ar putea pune în pericol locul de muncã, dar ºi anii de pensie. În timpul unei tabere, în care adolescenþii de cincisprezece ani sunt familiarizaþi cu exerciþii militare, intervin ºi tensiuni între aceºtia. Unul dintre elevi îºi pierde viaþa într-un mod violent, acuzat fiind cã a citit jurnalul unui coleg. Începe vânãtoarea criminalului. Profesorul se vede obligat sã-ºi recunoascã complicitatea ºi sã ia în sfârºit mãsuri. Acesta este al treilea roman al lui Ödön von Horváth, care nu a mai fost publicat în Germania anului 1937. Prin el este criticatã societatea crudã ºi lipsitã de conþinut a acelei epoci. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 13 octombrie, ora 19.30  Regina frumuseþii Leenane De Martin McDonagh Un spectacol în regia lui Upor László Englezul de origine irlandezã Martin McDonagh îºi scrie piesele de mare succes despre îndepãrtatele meleaguri irlandeze într-un stil inconfundabil. Ne înfãþiºeazã destine tragice, mãrunte, aflate în situaþii limitã, aparent fãrã ieºire, cu o cunoaºtere profundã a naturii umane, cu mult umor negru, sfâºietor ºi deseori în culori terifiante. Felul în care eroii noºtri de zi cu zi se luptã cu marile probleme ale vieþii e impresionant, emoþionant, dar ºi amuzant. Acest mic sat irlandez numit Leenane se aflã foarte departe de Timiºoara, Novi Sad sau chiar Budapesta. Dar întâmplãrile din aceastã piesã sunt de zi cu zi, chiar ºi aici. Sper sincer cã rãsturnãrile de situaþie ºi momentele cele mai dramatice din piesã îi sunt

de 23 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi magic în literaturã, arãtând cum se nasc utopiile în cãrþile unor scriitori de seamã precum Jorge Luis Borges, José Donoso, Gabriel García Márquez, Fernando Botero, Julio Cortázar, dar mai ales cum tot ceea ce pentru arta din America Latinã s-a dovedit extraordinar pentru sistemul social-politic a fost un dezastru.

“Arme ºi utopii. Viziuni despre America Latinã”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas)

Arme ºi utopii. Viziuni despre America Latinã reuneºte o serie de eseuri politice ale lui Mario Vargas Llosa despre þãrile din America Latinã. Atitudinea cu care scriitorul îºi prezintã ideile ºi convingerile lucide despre realitatea latino-americanã, despre speranþele ºi ameninþãrile pe care i le întrevede continentului este liberalismul politic, iar din paginile volumului se contureazã limpede atât parcursul intelectual al autorului, cât ºi o analizã cuprinzãtoare a celor mai importante evenimente care au marcat istoria recentã a Americii Latine. Dacã în primele patru capitole ale cãrþii cititorii pot gãsi interviuri cu importanþi lideri latino-americani, vehemente critici la adresa naþionalismului, populismului, indigenismului, corupþiei, dar ºi viziunea detaliatã a autorului asupra diverselor momente ºi etape din evoluþia istoricã a regiunii, în ultimul capitol Vargas Llosa încearcã o explicaþie socio-politicã a realismului

mânta.

“Istoria unui destin confiscat. Tatãl meu, martirul neºtiut Viorel Baciu”, Mioriþa Baciu Got (Ed. Curtea Veche)

“Cele mai frumoase povestiri”, Dino Buzzati (Ed. Polirom)

În scrierile lui Dino Buzzati, majoritatea cu o desfãºurare nebãnuitã ºi un final neaºteptat, abundã surpriza ºi invenþiile fantastice, simbolul ºi alegoria, povestirea aparent simplã, transformatã în reprezentare a condiþiei umane. Prin istoriile lui fanteziste, prin atragerea misterului în cotidian ºi prin personaje atât de stranii ºi, în acelaºi timp, atât de veridice, Dino Buzzati reuºeste, în fiecare povestire, ceea ceºi propusese: „sã distragã ºi sã emoþioneze cititorul”, sã-i deturneze gândurile, sã-l ademeneascã în lumea lui fermecatã, pentru a-l convinge ºi a-l înduioºa, pentru a-l uimi sau a-l înspãi-

Acest volum, spune autoarea sa, Mioriþa Baciu Got, are menirea de a facilita înþelegerea unei experienþe extrem de dureroase ºi profund personale, experienþã traversatã vreme de patru decenii de cãtre unul dintre oamenii verticali ai acestui neam, un om care s-a stins într-o cunoaºtere imperfectã – tatãl sãu, victimã a comunismului. Cartea vizeazã restituirea (fie ºi numai parþialã, fie ºi numai simbolicã) a unui destin confiscat. “Cu greu m-am decis sã aºtern pe hârtie ultimele rânduri, care cuprind gânduri ºi multe încercãri la care am fost supus pânã la suflarea mea cea de pe urmã. Un lucru sã ºtiþi toþi cei ce auziþi aceste reflecþii: cã ele-s smulse din propria mea fiinþã, cã ele reprezintã în totalitate numai Adevãrul, pentru care martir am fost o viaþã întreagã”, spunea Viorel Baciu.

Searã omagialã dedicatã cineastului Ion Popescu-Gopo, la I.C.R. Berlin Ion Popescu-Gop, primul cineast român care a câºtigat un trofeu major la Cannes – Palme d’Or pentru scurtmetraj –, va fi omagiat, pe 31 octombrie, la Institutul Cultural Român din Berlin, unde va fi proiectat filmul sãu “S-a furat o bombã”, dar ºi o serie de scurtmetraje de animaþie ale cineastului. TIMPOLIS

Potrivit site-ului I.C.R., în acest an se sãrbãtoresc 90 de ani de la naºterea primului cineast român care a câºtigat la Cannes trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj, cu filmul Scurtã istorie. I.C.R. Berlin va prezenta lungmetrajul S-a furat o bombã, precum ºi o serie de scurtmetraje de animaþie Scurtã istorie, Homo Sapiens ºi ªapte arte, anunþã Mediafax. Ion Popescu-Gopo este unul dintre cei mai importanþi regizori ºi realizatori de desene animate din România. Nu a fost activ numai ca regizor, ci ºi ca artist plastic, caricaturist, actor ºi scenarist de film. Cineastul s-a impus prin creaþiile sale artistice, ca o mare personalitate a cinematografiei româneºti, câºtigând în 1957 trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj la Festivalul Internaþional de Film de la Cannes. Omuleþul animat de Gopo prin mijloace tehnice rudimentare l-a fãcut celebru. Faima lui a ajuns la Cannes ºi a reprezentat un moment de cotiturã în lumea animaþiei, iar Scurtã istorie a

devenit primul film din istoria cinematografiei româneºti recompensat cu trofeul Palme d’Or. Pe lângã succesul obþinut la Cannes cu Scurtã istorie, Gopo a mai fost premiat ºi pentru ªapte arte, la Festivalul de Film de la Tour, în 1958, ºi pentru Homo Sapiens, la Festivalul de la San Francisco. Lungmetrajul S-a furat o bombã este un film regizat de Gopo dupã propriul scenariu, în 1962, care a

fost, de asemenea, nominalizat la Festivalul Internaþional de Film de la Cannes, în 1962, ºi a contribuit la faima internaþionalã a cineastului român. Filmul S-a furat o bombã va fi proiectat în limba românã cu subtitrare în limba englezã. La “Seara omagialã Gopo��� va participa ºi criticul de film Mihai Fulger, care va face o prezentare introductivã a filmelor ºi va modera o discuþie cu publicul dupã proiecþie.


13

timp liber

Învierea lui Iisus, prezentatã într-un thriller produs la Hollywood Învierea lui Iisus va fi relatatã într-un thriller produs la Hollywood, în care cineastul Kevin Reynolds va prezenta evenimentele din timpul celor 40 de zile petrecute de fiul lui Dumnezeu pe pãmânt dupã ce a înviat din morþi, descrise din punctul de vedere al unui centurion roman ateu. TIMPOLIS

Cineastul Kevin Reynolds, regizorul unor filme precum Robin Hood, prinþul hoþilor/ Robin Hood: Prince of Thieves (1991), Waterworld - Lumea apelor (1995), Contele de Monte Cristo (2002) ºi al miniseriei TV Hatfields & McCoys (2012), intenþioneazã sã producã acest film sub forma unui thriller, relateazã lefigaro.fr, sursã citatã de Mediafax. Potrivit Evangheliilor, Iisus a fost readus la viaþã de Dumnezeu, la trei zile dupã ce a murit, ºi a petrecut 40 de zile pe pãmânt înainte de a se ridica la ceruri. Povestea este relatatã din punctul de vedere al unui soldat roman care nu acordã religiei nicio importanþã. El este somat de Pilat din Pont (omul care a ordonat crucificarea lui Iisus) sã conducã o anchetã despre aceastã înviere misterioasã ºi sã gãseascã trupul dispãrut al Mântuitorului. Centurionul se întâlneºte cu apostolii, martorii întoarcerii din morþi a lui Hristos, ºi cu alte personaje istorice sau biblice. În timp ce conduce acea anchetã, credinþele sale se vor schimba. Potrivit companiei de producþie cinematograficã LD, acest proiect cinematografic se înscrie în acelaºi registru din care face parte pelicula Gladiatorul, regizatã de Ridley Scott, cu

Russell Crowe în rolul principal, agrementat cu o tuºã misticã. Distribuþia filmului este deocamdatã necunoscutã, însã Kevin Reynolds obiºnuieºte sã lucreze cu actorul Kevin Costner. Împreunã, ei a turnat filmele Robin Hood, prinþul hoþilor/ Robin Hood: Prince of Thieves, Waterworld - Lumea apelor ºi miniseria TV Robin Hood, prinþul hoþilor/ Robin Hood: Prince of Thieves. Potrivit jurnaliºtilor americani, Kevin Costner, prea bãtrân pentru a-l juca pe Iisus, ar putea interpreta în acest film rolul Pilat din Pont.

Ca toate peliculele cu tematicã religioasã, noul film, al cãrui titlu este Ressurection, riscã sã genereze polemici aprinse. Povestea lui Mesia transpusã pe marele ecran a fost întotdeauna o chestiune delicatã. Mel Gibson, cu filmul sãu Patimile lui Hristos/ The Passion of the Christ (2004), ºi Martin Scorsese, cu filmul sãu Ultima ispitã a lui Iisus/ The Last Temptation of Christ (1988), pot depune mãrturie în acest sens. Ambele filme au declanºat furia mai multor grupuri creºtine ºi a liderilor catolici, la scurt timp dupã ce au fost lansate.

Tom Clancy, autorul unor cunoscute romane de spionaj, a murit Scriitorul american Tom Clancy, autorul unor foarte apreciate romane de spionaj, care au reprezentat ulterior principala sursã de inspiraþie pentru o serie de filme ºi de jocuri video, a murit la vârsta de 66 de ani. Potrivit publicaþiei The New York Times, citate de Mediafax, romancierul american a murit, în 1 octombrie, într-un spital din oraºul Baltimore. Ivan Held, directorul G.P. Putnam’s Sons, editura cu care colabora Tom Clancy, nu a precizat cauza decesului romancierului. Cãrþile scrise de Tom Clancy au fost adaptate în filme de mare succes la Hollywood, precum Jocuri patriotice/ Patriot Games, Vânãtoarea lui Octombrie Roºu/ The Hunt for Red October ºi Singur împotriva preºedintelui/ Clear and Present Danger. Ultimul sãu roman, intitulat Command Authority, va fi publicat în Statele Unite pe 3 decembrie. 17 dintre romanele sale au ajuns pe primul loc în lista de bestseller-uri întocmitã de The New York Times, inclusiv cel mai recent roman al sãu, Threat Vector, lansat în decembrie 2012. Tom Clancy a lansat genul literar “tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacte-

7 - 9 octombrie 2013 cunoscute spectatorului numai din auzite. Rar mai gãsim printre noi pe cineva atât de norocos, sau ghinionist, care sã nu fi experimentat pe propria-i piele agoniile, respectiv frumuseþea ciudatã ºi profundã a relaþiilor dintre personajele interdependente, fãrã nicio speranþã. Aºadar, Leenane este aici, iar noi suntem acolo în Leenane. Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 10 octombrie, ora 19  Gardenia De Elzbieta Chowaniec Un spectacol în regia lui Koltai M. Gábor Fete, femei. Fetiþe, domniºoare, doamne, târfe, zâne, vrãjitoare, prinþese ºi slujnice împuþite, prostituate rãscoapte ºi dame rãsfãþate. Sunt înfometate, doritoare, se bat, se spurcã, se îmbrãþiºeazã, urlã, plâng, danseazã vals - patru femei. Patru generaþii de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Europa Centralã. O felie de istorie central-europeanã. 50 de ani infernali, cu vise ce rãbufnesc ºi se sting din nou ºi din nou, rupturi, ciocniri, înãlþãri ºi hemoragii. Un destin transmis de la o generaþie la alta, printr-o ramurã femininã particularã, ca într-o tragedie greacã. Patru portrete ºi o fãrâmã de continent în spatele lor. În valizele lor e istoria, în ele, femeia eternã, îngrozitoare ºi, totuºi, minunatã. Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 12 octombrie 2013, ora 19

Operã

 Traviata Operã în trei acte

Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Francesco Maria Piave Spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, în cadrul Festivalului Internaþional “Timiºoara Muzicalã!, ediþia a XXXVII-a, desfãºurat în perioada 6 - 27 octombrie, dedicat Bicentenarului Giuseppe Verdi Opera Rãmânã din Timiºoara, 13 octombrie, ora 19

Expoziþii

 Interfoto 2013

riologic, spionajul industrial ºi spionajul de stat. Potrivit Editurii RAO, care a tradus în limba românã multe dintre romanele sale, Thomas Leo Clancy Jr., nãscut pe 12 aprilie 1947, în Calvert County, Maryland, este un scriitor cunoscut pentru romanele sale de spionaj a cãror acþiune este plasatã în timpul ºi dupã Rãzboiul Rece, în care abundã detaliile militare ºi tehnice. Tom Clancy a studiat literatura englezã la Loyola College în Baltimore, absolvind în 1969. În 1992, a primit un doctorat onorific în Litere. Deºi a dorit sã se înroleze în Armata SUA, a fost respins la examenul medical. Înainte de debutul literar, Tom Clancy a condus o agenþie inde-

pendentã de asigurãri. Alãturi de John Grisham, Tom Clancy a fost singurul scriitor care a vândut peste douã milioane de exemplare dintr-un roman, Pericol iminent, de la primul tiraj, în anii ’90. În 1996, a înfiinþat compania Red Storm ºi, de atunci, numele sãu a apãrut în titlurile mai multor jocuri video de succes produse de aceastã companie. Mai târziu, Red Storm a fost cumpãratã de Ubisoft, care continuã sã foloseascã numele lui Tom Clancy în jocurile video pe care le lanseazã. Republican declarat, Tom Clancy a devenit un scriitor foarte bogat, fiind coproprietar al unei echipe de baseball, Baltimore Orioles. (TP)

Expoziþie internaþionalã de fotografie Galeria Mansarda a Facultãþii de Arte ºi Design, str. Oituz nr. 4, pânã în 14 octombrie  Lumea basmelor Expoziþie interactivã conceputã de Goethe-Institut, cu prilejul aniversãrii a 200 de ani de la apariþia primei cãrþi de poveºti a fraþilor Grimm. Expoziþia a putut fi admiratã în oraºe din Europa, America de Nord, Africa ºi America de Sud. Organizatã sub forma unei pãduri fantastice cu copaci ºi comori, expoziþia prezintã ºapte teme importante din basmele Fraþilor Grimm. Totodatã, aceasta conþine elemente auditive, vizuale ºi interactive, iar vizitatorii pot afla mai multe despre eroii, eroinele, vrãjitoarele, magicienii, rãufãcãtorii ºi animalele din poveºti. Astfel, expoziþia atractivã ºi plinã de culoare este organizatã dupã principii didactice moderne ºi oferã oportunitatea de a

învãþa prin intermediul poveºtilor. În cadrul expoziþiei, Centrul Cultural German Timiºoara oferã tururi ghidate, lecturi, un „raliu” prin expoziþie, activitãþi didactice, proiecþii ale ecranizãrilor poveºtilor Fraþilor Grimm, concursuri ºi douã reprezentaþii ale Teatrului pentru copii ºi tineret „Merlin”. Parteneri ai evenimentului sunt Biblioteca Judeþeanã Timiº ºi Consiliul Judeþean Timiº, Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº, Teatrul pentru copii ºi tineret „Merlin”, susþinãtori fiind Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei ºi Goethe-Institut. Café Text, Bastion Theresia, corp A, pânã în 27 octombrie, de marþi pânã vineri, între orele 10 - 18, iar la sfârºit de sãptãmânã, între orele 10 - 13.  ReconFigurãri Interioare Expoziþie de picturã ºi graficã de ºevalet a artistelor Carmen Bayer ºi Alexandra Buzatu Cele douã reprezentãri reunesc un cadru comun al simbolisticii, al frumosului ºi al graþiei, redat prin intermediul întoarcerii în timp. Fie cã vorbim despre fastul îmbrãcãmintei de galã, luxuriante, fie despre aerul retro al personajelor reprezentate grafic, cele douã abordãri sunt redate printr-o cãlãtorie ce reuneºte prezentul ºi trecutul, deschizând ferestrele profunzimii la nivel interpretativ, despãrþindu-se la o rãscruce a tehnicii dar ºi a conceptului final. Având, totuºi, ca motiv unitar persoana, aceste douã modalitãþi plastice de tratare a eului, fie ca ºi criticã a moralitãþii sau ca elogiu al persoanei, se îmbinã în punctul valorificãrii statutului primar al omului. Îmbinând tradiþia ºi modernul punem în faþa publicului un jurnal al preocupãrilor noastre rezumate succint în aceste câteva lucrãri de artã menite sã evoce periade de mult apuse, dar atât de actuale. Galeria Pygmalion, Casa Artelor, str. Augustin Pacha nr. 8, pânã în 24 octombrie, de luni pânã vineri, între orele 12 ºi 19  A L’age du bronze: 1999 2008

Expoziþie de sculpturã a artistului Doru Covrig, care trãieºte, de mai mult de 30 de ani, în Franþa. Cãutãrile sale, de o excepþionalã coerenþã formalã, se dezvoltã în jurul câtorva nuclee generative, a cãror rãdãcinã poate fi regãsitã încã în perioada anilor ‘80. Artistul construieºte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcþii provizorii, turnuri de comunicare sau structuri improvizate în naturã”. Totems Baracudas Papusils Colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod barã”, cum spune artistul: “Reîntoarcere la inspiraþia folcloricã a «Paparudelor » (1986 - 1988) sau aluzie la o lume precarã în deconstrucþie, viziune în dublu sens, mereu”. Vernisajul expoziþiei va avea loc în 9 octombrie, de la ora 19, la Galeria Jecza, fiind realizat de Coriolan Babeþi ºi Robert ªerban, care îl vor avea alãturi pe Cari Tibor, laureat cu Premiul UNITER pentru muzicã ºi teatru Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, pânã în 22 noiembrie Expoziþia poate fi vizitatã ºi înafara programului anunþat, prin programare telefonicã la numãrul +40744- 774.724.

de 23 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

7 - 9 octombrie 2013

România, pe primul loc la mortalitate infantilã în Europa Mortalitatea infantilã este o prioritate pentru experþii din sãnãtate publicã la nivel mondial. Statisticile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii aratã cã numai anul trecut, în lume, s-au înregistrat 6,6 milioane de decese în rândul copiilor sub cinci ani. Iar România ocupã primul loc în Uniunea Europeanã. TIMPOLIS

Potrivit celui mai recent raport realizat de cãtre Unicef, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, Banca Mondialã ºi Naþiunile Unite, în România, citat de Mediafax, în 2012, la fiecare 1.000 de copii sub cinci ani s-au înregistrat 12 decese. În acest top, þara noastrã este urmatã de Letonia – cu nouã decese la 1.000 de copii sub cinci ani, Slovacia – opt decese, Malta – ºapte decese ºiUngaria, Regatul Unit, Polonia, Spania, Lituania ºi Croaþia, pe locul 5, cu câte cinci decese la 1.000 de copii sub cinci ani.

Experþii din domeniul sanitar avertizeazã cã în ultima perioadã se confruntã cu un val de refuzuri din partea pãrinþilor, care nu vor sã-ºi vaccineze

copiii, deºi acest lucru poate avea un impact negativ asupra dezvoltãrii celor mici. Principalul argument invocat de pãrinþii care refuzã sã-ºi vaccineze

copiii este faptul cã incidenþa bolilor pentru care existã vaccinuri este tot mai micã, dar ºi faptul cã administrarea acestora predispune la diferite

boli, printre care se numãrã autismul. Total greºit, avertizeazã experþii. Pentru a eradica bolile, precum cele pneumococice, trebuie vaccinatã 90% din populaþie, susþin aceºtia. Statisticile de specialitate aratã cã, anual, peste trei milioane de copii sub vârsta de cinci ani mor, la nivel global, din cauza nevaccinãrii. Datele mai aratã cã bolile pneumococice, care pot fi prevenite prin vaccinare, reprezintã principala cauzã de mortalitate, la nivel global, la copiii cu vârste sub 15 ani. Bolile pneumococice nu afecteazã doar copiii, ci ºi adulþii. Cifrele aratã cã peste 1,6 milioane de persoane mor din cauza acestor afecþiuni, dintre care aproape un milion sunt copii cu vârste sub cinci ani. În cazul meningitei pneumococice, rata medie de mortalitate în Europa este estimatã la 38%. Mai mult, aceastã boalã are ºi efecte negative pe termen lung, printre care se numãrã retardul mental, convulsiile, tulburãrile motorii, tulburãrile de vorbire ºi surditatea. Publicitate

Agenþia Naþionalã a Medicamentului:

“Nu avem nicio cerere de punere pe piaþã a cannabisului medicinal” Agenþia Naþionalã a Medicamentului susþine cã nu a primit nicio cerere de punere pe piaþã a cannabisului medicinal, însã, dacã ar apãrea o solicitare în acest sens, care ar întruni toate normele de calitate ºi de siguranþã cerute de legislaþia în vigoare, produsul ar fi aprobat în regim de urgenþã. O comunitate de pãrinþi cu copii afectaþi de o formã rarã ºi incurabilã de epilepsie încearcã sã determine autoritãþile ºi medicii sã accepte un tratament controversat – cannabisul medicinal. Perceput în general doar ca drog, acesta a schimbat

deja viaþa câtorva dintre aceºti copii, dupã ani de terapii clasice eºuate. Deºi nu foarte numeroase, pentru cã gradul de cunoaºtere a bolii este redus ºi, prin urmare, posibilitãþile de diagnosticare timpurie limitate, mai multe familii care au copii afectaþi de sindroum Dravet au format o comunitate strâns unitã, în care îºi împãrtãºesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie ºi cautã împreunã soluþii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor ºi cercetãrii. Unul dintre subiectele despre care se discutã aprins în aceastã comunitate în ultimele luni este cannabisul medicinal, considerat de unii o minune. Însã utilizarea plantei ca medicament este încã la început ºi

de 23 de ani un reper al cetãþii

la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienþã directã cu cannabisul medicinal, chiar dacã, potrivit legislaþiei în vigoare, utilizarea sa este permisã în anumite condiþii. Preºedintele Agenþiei Naþionale a Medicamentului, dr. Marius Savu, spune, rãspunzând unei întrebãri privind cannabisul medicinal, cã A.N.M. nu a primit nicio cerere în vederea obþinerii autorizãrii de punere pe piaþã a acestui produs. “Dacã am primi un astfel de dosar, care sã respecte toate normele de calitate ºi de siguranþã cerute de legislaþia în vigoare, produsul ar fi aprobat în regim de urgenþã, adicã în trei luni”, mai spune preºedintele A.N.M., citat de Mediafax. (TP)


publicitate

7 - 9 octombrie 2013

15

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii


ISSN 1223-9186

16

7 - 9 octombrie 2013

Fondat: februarie 1990

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro

REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


Timpolis 1994