Page 1

Pag. 2, 3

Un "Or=[el European" ]n Rezina Ziua Interna\ional= a Familiei la Liceul "Alexandru cel Bun"

Pag. 4, 5

Demne de a fi incluse ]n patrimoniul UNESCO

Pag. 7

Beneficiile florilor de salc`m Rabia (turbarea) pericol pentru societate

Laurea\i ai {colii zonale a Securit=\ii pentru copii

G`nduri care impresioneaz= "La orice trebuie s= ai noroc ]n via\=, dar mai ales la oameni." Ileana VULPESCU

Ziarul care st= de vorb= cu oamenii

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

"La izvoare", g=zduit de ora[ul Rezina Muzica ]nso\e[te omul pe tot parcursul vie\ii sale, chiar din prima clip=. O ramur= a culturii, ]n care poporul nostru s-a afirmat demult, este arta interpret=rii corale, care ne plaseaz= al=turi de cele mai avansate popoare [i culturi ale lumii. Muzica coral= este un har dumnezeiesc, care cucere[te inimile ascult=torilor [i c`[tig= admira\ia sufletului. Text [i imagini Iuliana POPA-CRUDU

A[adar, duminic=, 13 mai 2018, sala mic= a Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina a fost gazda Festivaluluiconcurs na\ional al forma\iilor corale de amatori "La izvoare", edi\ia 2018. Evenimentul a fost organizat de c=tre Centrul Na\ional de Conservare [i Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (director general - Diana Dicusar]). La Festival au participat forma\ii corale din raioanele: Briceni, Str=[eni, C=l=ra[i [i din ora[ele: Rezina, Dondu[eni, Cupcini [i Soroca. Obiectivele acestui festival sunt: dezvoltarea [i promovarea artei corale de amatori, sus\inerea activit=\ilor de crea\ie a forma\iilor, ]mbog=\irea repertoriului forma\iilor respective cu muzic= coral= na\ional= [i universal=, crearea unei platforme de comunicare [i schimb de experien\= ]ntre dirijori [i membrii forma\iilor de amatori din Republica Moldova, dar [i stimularea activit=\ii de

Mult stima\i locuitori ai satului Horodi[te!

Cu prilejul Hramului satului Horodi[te, v= adresez cele mai sincere ur=ri de bine at`t ]n activitatea cotidian= ]n toate domeniile, c`t [i ]n via\a personal=. V= doresc s= fi\i ]ntotdeauna activi, s= ave\i spor ]n toate ]nceputurile frumoase. S= fi\i mereu solidari ]n edificarea unui prezent [i viitor luminos. Iar pentru contribu\ia vital= prin munc= ]n dezvoltarea societ=\ii noastre s= v= bucura\i de laurii recuno[tin\ei, av`nd parte de un trai decent. Cu tot respectul pentru dumneavoastr=, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Mult stima\i locuitori ai satului Lipceni!

crea\ie a forma\iilor. Prezent= la eveniment, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, a men\ionat c= este bucuroas= ca Rezina s= fie gazda evenimentului frumos, deoarece prin promovarea artei [i a c`ntecului ne punem ]n valoare ca popor. A felicitat to\i participan\ii, accentu`nd c= administra\ia public= central=, dar [i cea local=, vor sus\ine [i ]n continuare oamenii de art=, deoarece ei reu[esc s= promoveze frumosul prin frumos. Directorul general al Centrului Na\ional de Conservare [i Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Diana Dicusar], a spus c= ]i este foarte drag de fiecare dat= s= revin= ]n raionul Rezina, subliniind c= muzica coral= este cea mai sensibil= [i e de datoria fiec=ruia s= o dezvolte. La fel, a vorbit [i despre faptul c= ]n Republica Moldova sunt oameni minuna\i, fiecare dintre cei ce promoveaz= arta reprezint= patrimoniul \=rii noastre, ei sunt tezaurul uman viu, care promoveaz= frumosul. A \inut s= mul\umeasc= [i gazdei evenimentului, ]n persoana [efului Sec\iei

Cu prilejul Hramului satului Lipceni, vin c=tre dumneavoastr= cu cele mai sincere ur=ri de bine, s=n=tate [i noroc, care ar fi s= v= sus\in= ]n continuare [i s= v= sprijine ]n toate c`te ave\i a le ]nf=ptui. }n contextul felicit=rilor, recunosc c= apreciez ]ntotdeauna marea dvs pasiune pentru munc=, imensa dragoste de via\= [i omenie, nem=rginita dorin\= de lini[te, pace [i ]n\elegere. S= fi\i mereu amabili, receptivi [i porni\i la fapte m=re\e. {i numaidec`t s= ave\i mare satisfac\ie de la cele realizate. Cu toat= stima pentru dumneavoastr=, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Dragi cons=teni, locuitori ai satului Horodi[te!

Hramul localit=\ii este o zi deosebit= [i mult a[teptat= de gospodari [i gospodine. Cinstind s=rb=toarea "}n=l\area Domnului", tr=im frumoase sentimente de revela\ie de la comunicarea cu oameni dragi, veni\i ]n ospe\ie din ]ndep=rtare, de la ]nt`lniri de suflet etc. Agrea\i, dragi cons=teni, expresia celor mai sincere felicit=ri, ur=ri de s=n=tate [i fericire cu prilejul acestei s=rb=tori! Fie ca doar bucuriile [i fericirea s= v= ]nso\easc= luminoasa via\=, merita\i tot binele din lume, suprema pace [i ]nc`ntare l`ng= cei dragi. Merita\i respect pentru succesele realizate, pentru bun=voin\a, r=bdarea de care da\i dovad= ]n activitatea zilnic=. Sunte\i oameni lumino[i, care pot st=p`ni clipele frumoase, manifesta grij= [i ]n\elegere semenilor. Cu profund respect de to\i dumneavoastr=, Dorel IURCU, primarul de Horodi[te, [i consilierii locali

Cultur= Rezina, Angela Racu, pentru ospitalitate [i colaborare. }n continuare, r`nd pe r`nd, pe scen= au urcat colectivele corale: "Treimea" din Dondu[eni, conduc=tor artistic - Viorica Cojocari; "Teodor" din satul {ir=u\i, Briceni, conduc=tor artistic - Oxana |u\uc; "Armonie" din satul Chipirceni, Orhei, conduc=tor artistic Valentina Popovscaia; "Alexandru Malai" din satul Sf`r[it ]n pag. 3

Dragi cons=teni, locuitori ai satului Lipceni!

Conform tradi\iei ortodoxe, ziua sfin\irii bisericii din localitate este o zi de serbare. A[a "Sf`ntul Nicolae" a devenit protectorul satului Lipceni, iar ziua de 22 mai - zi de Hram. Cu prilejul acestei notorii s=rb=tori, ]n plin= prim=var=, v= felicit pe to\i, dorindu-le oamenilor ]n v`rst= virtute, s=n=tate [i b=tr`ne\e asigurat=, celor tineri - cas= de piatr=, locuri de munc= [i un viitor promi\=tor, iar copiilor - posibilitatea de a-[i f=uri fericirea ]n satul natal, dar nu pe plaiuri str=ine. {i v= ]ndemn s= ne unim eforturile pentru a realiza toate dolean\ele. Totodat=, invit oaspe\i de peste hotare s= s=rb=torim ]mpreun= [i s= ne bucur=m de succesele noastre. Cu profund respect de to\i dumneavoastr=, Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni


2

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

La ]nceputul anului curent, autorit=\ile centrale au anun\at repararea a peste 800 de kilometri de drumuri na\ionale [i locale. ]n total, ]n Buget fuseser= prev=zu\i }n acest scop peste patru miliarde de lei, bani proveni\i din Fondul rutier, de la autorit=\ile publice locale de nivelul unu [i doi, dar [i din sursele externe, Banca Mondial=, BERD sau BEI.

A fost creat Comitetul de Monitorizare a Impactului Social Pentru conformitate, Iuliana POPA-CRUDU

Printre sutele de kilometri de drumuri locale, preconizate pentru reparare ]n anul 2018, se num=r= [i tronsonul |`n\=reni-Chi[telni\a-Ign=\ei-Trife[ti. }n acest context, recent, ]n incinta prim=riei din satul Me[eni, a avut loc o [edin\= de constituire a Comitetului de Monitorizare a Impactului Social la constuc\ia tronsonului |`n\=reni-Chi[telni\a-Ign=\ei-Trife[ti. Despre acest fapt ne-a comunicat Efim Mardari, primarul de Me[eni. La ]nt`lnire au fost prezen\i reprezentan\i ai Administra\iei de Stat a Drumurilor (ASD): Elena Vladicescu, specialist-inginer [i Veaceslav Vladicescu, consultant de mediu la ASD, vicepre[edintele raionului Rezina, Vasile Gobjil=, [eful Sec\iei Construc\ii, Arhitectur=, Gospod=rie Comunal= [i Drumuri a Consiliului raional Telene[ti, Iacob Steg=rescu, [i primarii satelor Trife[ti (Mihai Budurin), Peci[te (Emanuil Sc`nteianu), Me[eni (Efim Mardari), comunei Pripiceni-R=ze[i (Iacob Frunz=), inginerii cadastrali din prim=riile Ign=\ei, Scor\eni [i Chi[telni\a. }n cadrul [edin\ei a fost aleas= conducerea Comitetului de Monitorizare a Impactului Social la constuc\ia tronsonului, au fost discuta\i urm=torii pa[i, care vor fi ]ntreprin[i.

Un "Or=[el European" ]n Rezina

Text [i imagini Iuliana POPA-CRUDU

Un z`mbet, o speran\=, un vis, un viitor... S= z`mbim, s= sper=m, s= cre=m... S= fim uni\i ]ntr-o Europ= Unit=! Uniunea European= este visul nostru, al tuturor, s= fim cu to\ii "uni\i ]n diversitate" - acesta a fost mesajul evenimentului dedicat zilei Europei, s=rb=torit ]ntr-un "Or=[el European" improvizat, chiar ]n fa\a Palatului de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina (vezi imaginile). S=rb=toarea a avut drept scop promovarea valorilor europene, umaniste [i a diversit=\ii culturale la nivel na\ional [i local, at`t pentru genera\ia t`n=r=, c`t [i pentru cei maturi. Ini\ial, "Or=[elul European" a fost inundat de o parad= a drapelelor europene. Pentru a intra ]n esen\a evenimentului, ]n ceea ce \ine de cultura [i tradi\iile \=rilor europene, 20 de institu\ii din raionul Rezina (5 licee [i 15 gimnazii, cu peste 300 de participan\i), au avut misiunea de a reprezenta o \ar= european=, ]mbr=c`nd costume na\ionale, studiind limba vorbit=, obiceiurile [i tradi\iile. Pentru conformitate, Iuliana POPA-CRUDU La eveniment au fost inFamilia ]nseamn= mult Cu aceast= ocazie, pe vita\i [i oaspe\i de onoare: mai mult dec`t un cuplu cu 15 mai 2018, la Liceul teo- pre[edintele raionului Rezicopii, care ]mpart un anu- retic "Alexandru cel Bun" na, Eleonora Graur, [eful mit spa\iu locativ [i un bu- din Rezina, a avut loc o get financiar, dar mai ]n- s=rb=toare sportiv=, cu geseamn= un prim pas ]n ]n- nericul "Sportul - pastila temeierea unei genera\ii vie\ii", organizat= [i desf=s=n=toase, educate, puterni- [urat= cu prilejul marc=rii, ce, iubitoare, respectuoase la nivel de liceu, a Zilei In[i cu aspira\ii de mare alti- terna\ionale a Familiei. Este tudine pe ]ntreg parcursul o s=rb=toare interna\ional= vie\ii ca s= promoveze un instituit= de ONU, ce se bumod s=n=tos de via\=. Fami- cur= de sprijin ]n majoritatea lia este via\=, continuitate, \=rilor. Ziua Familiei ]ne patria cea mic= a fiec=rui dreapt= aten\ia c=tre celula dintre noi, e ]nceputul ]nce- de baz= a societ=\ii - familia, puturilor, ea confer= pro- accentu`nd rolul ei [i nevoia gres [i stabilitate unei socieSf`r[it ]n pag. 3 t=\i.

Ziua Interna\ional= a Familiei la Liceul "Alexandru cel Bun"

Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Lilia Lazari, primarul de Rezina, Simion Tatarov. Pre[edintele Eleonora Graur, ]n alocu\iunea rostit= cu prilejul s=rb=torii, a felicitat to\i elevii implica\i, accentu`nd c= Uniunea Euro-

pean= vine s= ne demonstreze c= unitatea prin diversitate aduce pace, lini[te, bun= colaborare, bun= ]n\elegere, foarte necesare pentru un popor. Simion Tatarov, primar de Rezina, a men\ionat c=

are o pl=cere deosebit= s= vad= at`\ia copii frumo[i, care vor reprezenta toate \=rile din componen\a Uniunii Europene. A mai spus c= genera\ia de ast=zi este foarte ambi\ioas= s= se reg=seasc= sub steaua Europei [i este convins c= anume tinerii din zilele de ast=zi vor tr=i neap=rat sub aceast= stea luminoas= [i fericit=. {eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Lilia Lazari, a men\ionat c= ]n contextul evenimentelor culturale propuse de c=tre Ministerul Culturii, Educa\iei [i Cercet=rii spre desf=[urare cu prilejul Zilei Europei, [i-au propus s= organizeze un "Or=[el European" chiar la noi ]n localitate. A venit [i cu un ]ndemn: "Voi sunte\i mesagerii, care trebuie s= promova\i tot ceea ce v= este mai drag, s= promova\i localit=\ile dumneavoastr=". Ca urmare, fiecare colectiv din gimnaziile [i liceele din raion au reprezentat \ara preg=tit= prin cartea de vizit=, tradi\ii [i obiceiuri, port popular [. a. Iar evenimentul a culminat cu ]nm`narea diplomelor de participare elevilor, dup= care sa ]ncins o hor= a prieteniei, unde fiecare a dat m`n= cu m`n=, dans`nd dup= o pies= din folclorul na\ional. "Or=[elul European" se afl= la cea de-a III-ia edi\ie [i a fost organizat sub egida Consiliului raional Rezina.


3

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

Deja doi ani la r`nd, pe data de 9 mai, ]n Republica Moldova sunt marcate concomitent Ziua Victoriei [i Ziua Europei. Acest fapt genereaz= anumite dispute politice ]ntre Pre[edintele Dodon [i majoritatea parlamentar= controlat= de PDM f=r= a conduce, ]ns=, la crize serioase. Pre[edintele \=rii, Igor Dodon, consider= c= "}n Moldova, pe data 9 mai, a fost [i va fi s=rb=torit= Ziua Victoriei". }ns= spicherul Parlamentului, Andrian Candu, [i premierul, Pavel

Filip, ]nclin= ]n favoarea Zilei Europei. }nc= ]n anul 2017, Guvernul a elaborat un proiect de lege prin care au fost operate modific=ri ]n Codul Muncii, potrivit c=rora, pe data de 9 mai, urma s= fie marcat= nu doar Ziua Victoriei, ci [i Ziua Europei. }n prim=vara anului trecut, majoritatea parlamentar= a votat "pentru". }ns= pre[edintele \=rii a respins acest document [i l-a ]ntors ]n Parlament. Cu toate acestea, depu-

ta\ii au adoptat aceast= decizie, f=r= a \ine cont de opinia [efului statului. }n pofida disensiunilor existente, putem spune c= adversarii geopolitici s-au ]nv=\at s= convie\uiasc= pa[nic, reconciliind cele dou= s=rb=tori. Pe data de 9 mai, pre[edintele Igor Dodon, spicherul Andrian Candu [i premierul Pavel Filip au depus flori [i au p=strat un minut de reculegere la Complexul "Eternitate" ]n memoria eroilor Celui de-al Doilea R=zboi

Mondial. Cei trei au participat la comemor=ri ]mpreun=, ]n ciuda divergen\elor ]n alte chestiuni, pe care coali\ia de guvernare [i pre[edin\ia le subliniaz= frecvent. Premierul Filip a declarat c= ziua de 9 mai este special=, fiind marcate concomitent Ziua Victoriei asupra fascismului [i Ziua Europei. Spre deosebire de premier [i spicher, pre[edintele Dodon a purtat panglica neagr=-portocalie, pe care Rusia o consider= simbol al victoriei. Liderii coali\iei de guvernare, inclusiv pre[edintele Partidului Democrat de guvern=m`nt, Vlad Plahotniuc, s-au al=turat ulterior unei petreceri a veteranilor, fiind ]nf=\i[a\i ]n fotografii ]n mijlocul mul\imii. Manifesta\iile au reunit peste 50 000 de cet=\eni din Chi[in=u, dar [i din raioane, iar evenimentul a prezentat o gam= foarte variat= de arti[ti din Moldova [i din str=in=tate, care au oferit o reprezenta\ie extraordinar=, extrem de apreciat= de c=tre to\i participan\ii. }n cadrul manifesta\iilor, participan\ii au ]ncins [i cea mai mare hor=, ]n care au jucat peste o mie de oameni, ca simbol al ]mp=c=rii

"La izvoare", g=zduit de ora[ul Rezina

Publicitate

Ziua Europei [i Ziua Victoriei 2 s=rb=tori care nu ne mai despart

[i unirii ]n jurul valorilor na\ionale. }n seara de 9 mai a fost organizat un concert prilejuit de Ziua Victoriei ]n Marele R=zboi pentru Ap=rarea Patriei [i Ziua Europei, la care au participat cunoscutul c`nt=re\ rus Nicolai Baskov, interpretul german Thomas Anders (Modern Talking) [i forma\ia "Blue". Este interesant de remarcat c=, ]ncep`nd cu anul 2010, delega\ia Uniunii Europene ]n Republica Moldova nici m=car nu a ]ncercat vreodat= s= desf=[oare pe 9 mai vreo ac\iune oficial=: nici recep\ie, nici ac\iuni ]n PMAN. Pe 9 mai, europenii s-au mul\umit s=

Ziua Interna\ional= a Familiei la Liceul "Alexandru cel Bun" }nceput ]n pag. 2

}nceput ]n pag. 1

Sadova, C=l=ra[i, conduc=tor - Svetlana Malai; "L=crimioara" din ora[ul Cupcini, Edine\, conduc=tor - Ion Gru[ca; "Doina Codrului" din satul Lozova, Str=[eni, conduc=tor - Grigore Pascaru; "Sem=n=torii" din satul B=ie[ti, Orhei, conduc=tor - {tefan Caranfil; "Doini\a" din satul Sire\i, Str=[eni, conduc=tor - Svetlana Re-

beja, [i "Doina Nistrului" de la Palatul raional de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina, conduc=tor - Ion Scutelnic. Dup= evoluarea tuturor corurilor men\ionate mai sus, ]n timp ce juriul s-a retras pentru a face totalurile, ]n scen= au urcat cu un recital de\in=torii trofeului edi\iei precedente a Festivalului-concurs "La izvoare" corul-model "Orantis" de

la Palatul de Cultur= din ora[ul Soroca, conduc=tor artistic - Veronica Chi\an. Pre[edintele juriului, conduc=tor artistic [i dirijor al corului de b=rba\i "Gavriil Musicescu", Academia de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice din Chi[in=u, doctor ]n studiul artelor, Emilia Moraru, a mul\umit tuturor pentru participare [i pentru faptul c= au g=sit timp s= promoveze frumosul. A anun\at [i rezultatele Festivalului-concurs na\ional al forma\iilor corale de amatori "La izvoare", edi\ia 2018, care sunt urm=toarele: cu diplom= de merit s-au ales corul "Izvora[ul" din Rezina [i "Orantis" din Soroca, de premiul special a beneficiat corul "Doina Codrului" din satul Lozova, Str=[eni. Diplom= de gradul III au luat corul "Sem=n=torii" [i corul "Teodor". Diplom= de gradul II - corul "L=crimioara", corul "Doina Codrului" [i

corul "Doini\a". Diplom= de gradul I - corul "Alexandru Malai", iar de Premiul mare a beneficiat corul "Doina Nistrului" din Rezina. Angela Racu, [eful Sec\iei Cultur= Rezina, a mul\umit tuturor pentru faptul c= au parcurs distan\e mari ca s= ajung= la festival pentru a avea parte de o adev=rat= s=rb=toare a sufletului. A mul\umit conducerii CNCPPCI c= a ales ca anume ora[ul Rezina s= fie gazda evenimentului. La fel, a men\ionat c= se bucur= pentru faptul c= Premiul mare a r=mas acas=. Pe final, toate forma\iile corale s-au adunat frumos pe treptele din fa\a Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina [i au interpretat lucrarea lui Teodor Zgureanu "M`ndru\o cu ochi ca mura", apoi au imortalizat evenimentul pentru istorie printr-o fotografie de grup.

transmit= doar un mesaj de felicitare cet=\enilor Republicii Moldova prin intermediul [efului Delega\iei Uniunii Europene, Peter Michalko. Cu aceast= ocazie, ambasadorul i-a invitat pe to\i cet=\enii moldoveni ]n Ora[ul European, eveniment care a fost organizat pe 12 mai ]n centrul Chi[in=ului. Ambasadele \=rilor membre ale Uniunii Europene [i ale \=rilor partenere au organizat standuri cu m`ncare tradi\ional= din \=rile lor, s=rb=torind una din valorile esen\iale ale Uniunii Europene, [i anume multiculturalismul [i p=strarea valorilor culturale ale \=rilor membre.

de integritate. La eveniment au fost invita\i oaspe\i de onoare, primarul de Rezina, Simion Tatarov, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Lilia Lazari, angaja\i ai Inspectoratului de Poli\ie Rezina, ]n persoana domnului Vitalie Cuiban, bunici din cadrul Proiectului "Bunicii Grijulii" [i profesori. Scopul s=rb=torii l-a constituit promovarea unui mod s=n=tos de via\= ]n familie, asigur`nd o alimenta\ie corect=, lupta cu obezitatea ]n r`ndul copiilor, dar [i informarea, sensibilizarea p=rin\ilor asupra securit=\ii la trafic, pe ]ntreg parcursul vacan\ei de var=. }n deschiderea evenimentului, primarul de Rezina, Simion Tatarov, a reiterat importan\a adopt=rii unui mod s=n=tos de via\=, care este un factor determinat al s=n=t=\ii.

{eful D}TS, Lilia Lazari, a ]ndemnat p=rin\ii s= atribuie [i ]n continuare prioritate s=n=t=\ii copiilor, r=m`n`nd un exemplu demn de urmat. Dup= partea festiv=, au urmat competi\ii sportive ca: starturi vesele, volei, [ah, dame, tenis de mas=, [. a. ]ntre bunici, p=rin\i [i elevi care ][i fac studiile ]n Liceul teoretic "Alexandru cel Bun" din Rezina. To\i ]mpreun= au venit s= sus\in= [i s= amplifice mesajul unui mod s=n=tos de via\=. Angaja\ii Inspectoratului de Poli\ie Rezina au distribuit pliante informative ]n zona "Or=[elului Siguran\ei", unde, la ini\iativa lor, a fost organizat [i un concurs de desene cu genericul " O zi de vacan\= ]n siguran\= cu familia", la care au participat elevii claselor a I-ia-a IV-a. Evenimentul a culminat cu ]nm`narea diplomelor de participare pentru to\i cei implica\i ]n competi\ii.


4

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

F=r= politic=

Demne de a fi incluse ]n patrimoniul UNESCO Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI Vezi ]nceputul ]n nr. 17

M=n=stirea |`pova La |`pova, pe malul st`ncos al Nistrului (cca 100 km la nord de Chi[in=u) se g=se[te cea mai mare m=n=stire rupestr= ortodox= din Moldova, considerat= [i una dintre cele mai mari din Europa. Comunitatea monahal= de aici a existat cu mult ]naintea form=rii statului feudal Moldova. Se crede c= unele chilii au fost s=pate ]n st`ncile abrupte ale Nistrului prin sec. X-XII (potrivit altor date sec. XVI-XVIII). }ncep`nd cu 1776 se atest= o perioad= de prosperare, c`nd m=n=stirea se extinde spre sud. Biserica rupestr= a fost compartimentat= ]n spa\ii mari, desp=r\ite de coloane masive. }n perioada sovietic= m=n=stirea a fost ]nchis= [i devastat=. }n 1975 ruinele m=n=stirii rupestre |`pova sunt luate sub protec\ia statului, iar ]n 1994 aici sunt reluate slujbele divine. Se spune c= ]n aceast= m=n=stire domnitorul Moldovei {tefan cel Mare s-a cununat cu so\ia sa Maria Voichi\a, iar o alt= legend= afirm= c= printre aceste st`nci [i-a petrecut ultimii ani din via\= poetul mitologic Orfeu, care este ]nmorm`ntat ]n ni[a unei cascade din defileu.

"O sut= de movile"

L`ng= r`ul Prut, ]ntre satele Brani[te [i Avr=meni, pe o lungime de 8 kilometri [i o l=\ime de 2 kilometri se ridic= numeroase delu[oare (movile), cu ]n=l\imea de 15-30 de metri, care formeaz= un adev=rat spectacol al unduirii solului. R`ndurile formate de aceste movile sunt paralele cu lunca Prutului. "O sut= de movile" prezint= un peisaj de o mare valoare [tiin\ific= [i estetic=. Exist= o disput= [tiin\ific= referitoare la modul ]n care s-au format aceste movile. Unii savan\i spun c= "O sut= de movile" este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate ]ntr-un num=r at`t de mare recife submarine ale M=rii Mediteraneene bazin de ap= ter\iar, ce acoperea teritoriul de azi al Republicii Moldova cu vreo 20 de milioane de ani ]n urm=. Al\i savan\i consider= c= movilele s-au format datorit= alunec=rilor de teren [i pr=bu[irilor.

Moldova planific= s= primeasc= suport financiar de la Banca Mondial= Moldova planific= s= primeasc= de la Banca Mondial= pentru sus\inerea bugetului pentru anul 2018 un credit ]n valoare de 30 de milioane de dolari SUA ]n cadrul "Programului de management economic pentru Moldova" (DPO-3).

Surs=: hotnews.md

Pentru ob\inerea acestor bani, RM inten\ioneaz= s= semneze un acord de finan\are ]ntre Guvernul Republicii Moldova [i Asocia\ia pentru Dezvoltare Interna\ional=, membr= a Grupului B=ncii Mondiale, transmite noi.md. Cabinetul de mini[tri a aprobat proiectul acordului [i ]nceputul negocierilor pe marginea acestuia. }n plus, Guvernul a format un grup de negociatori, condus de ministrul finan\elor Octavian Arma[u, care a primit autoritatea de semnare a protocolului de negocieri [i a altor documente. Octavian Arma[u a men\ionat c= "Programul de guvernan\= economic= pentru Moldova" (DPO-3) reprezint= un program de reforme structurale ]n sprijinul tranzi\iei Moldovei la un nou model, mai stabil [i mai cuprinz=tor de dezvoltare [i cre[tere economic= a \=rii. "Programul de management economic pentru Moldova" (DPO-3) este o component=-cheie a parteneriatului strategic pentru perioada 2018-2021. Obiectivul principal al Programului const= ]n oferirea de sprijin Moldovei ]n vederea reducerii riscurilor fiscale [i promovarea unui mediu loial ]n economie pentru dezvoltarea sectorului privat. M=surile de politic= propuse vizeaz= cre[terea productivit=\ii [i competitivit=\ii necesare pentru realizarea de noi investi\ii profitabile pentru economia na\ional=. Valoarea ]mprumutului B=ncii Mondiale va fi echivalent= cu 30 de milioane de dolari. Resursele vor fi oferite sub form= de sprijin bugetar ]n baza ac\iunilor specificate ]n matricea de politici cu condi\iile de concesiune de tip Blend. Surs=: noi.md

Pe[tera "Emil Racovi\="

Pe[tera a fost descoperit= ]n 1959. }n timpul lucr=rilor cu explozibil pentru l=rgirea carierei de ghips din zon=, a fost descoperit= o gur= a pe[terii, din care sa scurs o cantitate enorm= de ap=. Ca rezultat, a fost inundat= cariera, respectiv au fost stopate lucr=rile de extragere. }n schimb, s-au deschis cavit=\ile pe[terii, ]n care, dup= uscarea par\ial=, au pornit ulterior lucr=rile de cercetare. Dac= sunt ilumina\i pere\ii [i plafoanele din pe[ter=, care s-au format ]n decursul a c`teva milioane de ani, ve\i r=m`ne uimi\i de sclipirea spectrului de cristale. Unele stelu\e continu= s= str=luceasc= chiar [i dup= stingerea luminii.

Va urma

mare cre[tere a fost ]nregistrat= ]n producerea echipamentelor electrice - cu 54,2%, a h`rtiei [i articolelor din h`rtie - cu 24,7%, prelucrarea pieilor [i producerea ]nc=l\=mintei - cu 22,8%. }n acela[i timp, s-a redus produc\ia de medicamente - cu 30,8%, de ma[ini [i echipamente - cu 20,8%, produc\ia ]n industria extractiv= - cu 15,7%. Datele cu privire la fabricarea produselor de tutun, produselor de cocserie [i a produselor ob\inute din prelucrarea \i\eiului sunt considerate de BNS drept confiden\iale [i nu sunt publicate. }n anul 2017, volumul produc\iei industriale ]n Moldova a constituit 43,526 mlrd de lei ($2,56 mlrd) ]n pre\uri curente, ceea ce este cu 4,067 mlrd de lei sau cu 8,6% mai pu\in dec`t ]n anul precedent.

Produc\ia industrial= a crescut cu 6,4% }n primul trimestru, ]ntreprinderile industriale din Moldova au produs cu 6,4% mai multe m=rfuri dec`t ]n anul trecut. Produc\ia industrial=, serie ajustat= ]n func\ie de num=rul de zile lucr=toare [i de sezonalitate, a crescut cu 11,2%.

Surse din cadrul Biroului Na\ional de Statistic= (BNS) au relatat pentru Infotag c= produc\ia industrial= s-a majorat ca urmare a cre[terii ]n industria prelucr=toare (@5,1%) [i la produc\ia [i furnizarea de energie electric= [i termic=, gaze, ap= cald= [i aer condi\ionat (@34,7%). }n perioada de raport, cea mai

Ministerul Educa\iei vrea s=-i "uniformizeze" pe to\i elevii din Republica Moldova Uniformele [colare ar putea deveni obligatorii ]n [colile din Republica Moldova, a anun\at ministrul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, Monica Babuc, ]n cadrul unui briefing, la care a prezentat datele unui sondaj realizat ]n [coli la acest subiect. Sondajul, efectuat pe un e[antion de aproape 300 de mii de persoane, arat= c= peste 80 la sut= dintre responden\i ar pleda ]n favoarea introducerii uniformelor ]n [coli.

Datele sunt similare cu cele prezentate de purt=torul de cuv`nt al Partidului Democrat la ]nceputul lunii aprilie, atunci c`nd forma\iunea a venit cu aceast= ini\iativ=. Ministrul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, Monica Babuc, a declarat c= datele sondajului ar urma s= mai fie analizate, iar o decizie privind uniformele [colare ar urma s= fie luat= mai t`rziu, f=r= s= precizeze c`nd. Am fost curio[i s= afl=m de ce s-a decis efectuarea unui sondaj anume la acest subiect, ]n defavoare altor probleme stringente ale ]nv=\=m`ntului, care par s= fie l=sate pe plan secund ]n aceast= perioad=. Potrivit Monic=i Babuc, studii [i cercet=ri s-au f=cut [i referitor la debirocratizarea muncii pedagogilor sau reforma programelor [colare, dar nu au fost f=cute publice. }n ceea ce prive[te uniformele, acestea ar putea fi obligatorii, dac= va fi luat= o decizie politic= ]n acest sens, a punctat Monica Babuc. "Uniforma face parte dintr-un sistem general de reforme, pe care ni l-am propus [i pe care vi le-am enumerat. O decizie politic= general= ar putea stipula c= uniforma [colar= este una care se solicit= tuturor institu\iilor de educa\ie general-secundare din Republica Moldova", a subliniat ministrul. Monica Babuc a men\ionat c= sar putea ca fiecare institu\ie ]n parte s= decid= asupra modelului de uniforme [colare. Totodat=, aproximativ 17 mii de familii s=race ar putea beneficia de indemniza\ii speciale pentru procurarea uniformelor, a dat asigur=ri ministrul. }n opinia directorului de programe al Institutului de Politici Publice, Anatol Gremalsci, uniformele nu pot fi impuse ca fiind obligatorii. "Indiscutabil, nu poate fi obligatorie. Cum pute\i s= obliga\i un copil s= se ]mbrace cum vre\i dumneavoastr=?

{tiri din \ar= Pute\i doar s=-l convinge\i. S= se pun= accentul pe atractivitatea institu\iei de ]nv=\=m`nt, s= fie un prestigiu s= fii elev la o astfel de institu\ie. S= nu se ]nt`mple ca s= punem accentul pe aparen\e [i s= uit=m de con\inuturi", sus\ine Anatol Gremalsci. Elevii au p=reri ]mp=r\ite despre obligativitatea de a purta uniforme. "Dac= sincer, nu sunt de acord, pentru c= fiecare trebuie s= fie individual [i nu to\i au posibilitatea s= cheltuiasc= bani pe uniforme", spune o elev=, men\ion`nd c= nu prea se ]nt`mpl= ca elevii s= vin= cu haine indecente la [coal=, doar "uneori cu pantalonii rup\i sau maiouri mai scurte". "Este o idee destul de bun=, ]ns=, lu`nd ]n considerare faptul c= tineretul din ziua de azi este un pic mai rebel [i majoritatea n-o s= se conformeze regulilor impuse, nu este necesar ca uniforma s= fie introdus= obligatoriu", este de p=rere alt= elev=. "}n viziunea mea, ar trebui implementate uniformele, ]ntruc`t va disp=rea diferen\ierea ]ntre categoriile sociale", crede un elev. Sondajul efectuat de Ministerul Educa\iei mai arat= c= aproximativ 20 la sut= dintre responden\i se opun acestei ini\iative, consider`nd c= prin introducerea uniformelor, se atenteaz= la individualitatea elevilor. Ministerul a f=cut [i ni[te estim=ri, potrivit c=rora o uniform= ar putea costa ]ntre 650 [i 1500 de lei. Surs=: radiochisinau.md

Moldova, ]n top 10! Spectacol de excep\ie la Lisabona, unde s`mb=t=, 12 mai 2018, a avut loc finala competi\iei muzicale Eurovision. Reprezentan\ii Moldovei, membrii trupei DoReDos, s-au clasat pe locul zece, dup= ce au ob\inut 209 puncte din partea telespectatorilor [i a jura\ilor.

Edi\ia din acest an a fost c`[tigat= de reprezentanta Israelului, interpreta Netta Barzilai, care a acumulat 529 de puncte. Piesa israeliencei, "Toy", a devenit deja foarte popular= pe canalul oficial al Eurovisionului de pe platforma youtube, unde are peste 20 de milioane de acces=ri. Dup= ]ncheierea concursului, sute de israelieni au ie[it ]n strad= la Tel Aviv, pentru a s=rb=tori victoria. Interpreta Netta Barzilai a fost felicitat= [i de premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, printr-un mesaj postat pe Facebook. Prim-ministrul a prezentat c`teva mi[c=ri de dans din presta\ia c`nt=re\ei, ]nainte de [edin\a Guvernului. Reprezentan\ii Moldovei, membrii forma\iei DoReDos, s-au clasat pe locul 10 ]n concurs cu melodia "My lucky day". Marina, Eugeniu [i Sergiu au ie[it pe scen= ]mbr=ca\i ]n culorile drapelului na\ional. Piesa moldovenilor, care a fost compus= de interpretul rus Filip Kirkorov, a ob\inut punctajul maxim din partea Rusiei. Moldova a mai ob\inut c`te 10 puncte din partea juriilor din Cipru, Armenia [i Grecia [i 7 puncte din partea Rom`niei. Locul doi ]n competi\ie a fost ob\inut de reprezentanta Ciprului, Eleni Foureira, care era favorita caselor de pariuri, iar pe locul trei s-a pozi\ionat reprezentanta Austriei. Ucraina s-a clasat pe locul 17, iar Rom`nia [i Rusia nu au ajuns ]n finala edi\iei din acest an. Surs=: prime.md


5

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

Pagina Consiliului raional Rezina Pe 10 [i 11 mai 2018, sub egida Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Sutua\ii de Urgen\= (IGSU) [i Ministerului Culturii, Educa\iei [i Cercet=rii, ]n ora[ul Orhei a fost organizat= o {coal= zonal= a Securit=\ii pentru copii, cu genericul "}mpreun= reducem riscurile".

Caz de rabie ]n satul Solonceni Despre depistarea unui caz de rabie la o pisic= vagabond=, care a mu[cat un cet=\ean din satul Solonceni, a comunicat [eful Direc\iei raionale Siguran\a Alimentelor (DRSA), Valentin Botnari, ]n cadrul tradi\ionalei [edin\e operative de la ]nceputul s=pt=m`nii. Potrivit dumnealui, inspectorii s-au deplasat la fa\a locului, unde au vaccinat 181 de pisici [i c`ini, ]n localitate a fost declarat= carantin= pentru dou= luni de zile, timp ]n care urmeaz= s= fie ]ntreprinse un [ir de ac\iuni ce se impun ]n asemenea cazuri, inclusiv din partea administra\iei publice locale. Text - Aculina POPA Imagini Iuliana POPA-CRUDU

La acel moment, ]n republic=, erau ]nregistrate [i 3 cazuri de pest= porcin=, fapt ce ne determin= s= fim c`t se poate de vigilen\i. Valentin Botnari a vorbit [i despre controlul unit=\ilor de alimenta\ie public= (cafenele, baruri, restaurante, s=li de ceremonii), care va fi desf=[urat de c=tre angaja\i ai DRSA ]n timpul apropiat; la fel - despre examinarea campaniei de vaccinare, desf=[urat= de c=tre medicii de liber= practic=; inspectarea fermelor de porcine. Dup= cum a men\ionat Angela Racu, la Sec\ia Cultur= sunt ]n plin= derulare preg=tirile pentru desf=[urarea etapei raionale (]n colaborare cu Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport) a concursului "La izvoarele ]n\elepciunii"; a unui masterclass cu Maria Celac, cunoscut me[ter popular, pentru lucr=torii din cultur=; a Festivalului pl=cintelor [i sarmalelor; a Zilei interna\ionale a Copilului, 1 iunie... Un volum de lucru considerabil au de efectuat [i angaja\ii Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport (D}TS). Potrivit [efului, Lilia Lazari, printre acestea sunt: testarea la matematic= [i limba de instruire ]n ]nv=\=m`ntul primar; organizarea [i desf=[urarea etapei raionale a Concursului "La izvoarele ]n\elepciunii", la fel - asigurarea particip=rii ]nving=torilor la etapa republican= a lui; ac\iuni de organizare a activit=\ii raionale "Gala

olimpicilor", edi\ia 2018; asigurarea particip=rii la olimpiadele de Fizic= [i {tiin\e, etapa republican=; la etapa regional= a Turneului de minifotbal "Gugu\=" etc. Pre[edintele raionului, Eleonora Graur, a anun\at despre organizarea [i desf=[urarea ]n teritoriu, de c=tre Consiliul Concuren\ei, a unui seminar, care urma s= se produc= pe 17 mai,

cu participarea primarilor [i conduc=torilor ]ntreprinderilor municipale din 4 raioane. La fel, urmau s= fie invita\i pentru participare [i conduc=torii unor servicii desconcentrate ]n teritoriu, care ]n activitate au tangen\= cu tematica seminarului. Mult de lucru au [i angaja\ii din medicin=. "Suntem ]n toi de preg=tiri pentru evaluare [i acreditare", a spus Nina Postu, directorul IMSP "Spitalul raional Rezina", ]n acest context. Silvia Popov, directorul IMSP "Centrul de S=n=tate Rezina", a vorbit despre cazuri ie[ite din comun, pe care sunt nevoi\i s= le solu\ioneze aproape zilnic, ]n timp ce APL tace. Este vorba, ]n mare, despre situa\ii cauzate de cet=\eni din ca-

tegoria celor socialmentevulnerabili, precum s-a ]nt`mplat recent ]n satul Otac. Oameni din localitate au semnalat despre cazul unei viitoare m=mici, f=r= so\, care n-are loc de trai [i a venit din alt= localitate la sora ei, ]mpreun= cu mama, sora av`nd o reputa\ie nu dintre cele mai bune. Situa\ia este deplorabil= [i necesit= solu\ionare urgent=. Pre[edintele Eleonora Graur i-a solicitat ca imediat dup= [edin\= s= continue discu\ia pentru a identifica vreo solu\ie real= ]n cazul respectiv. Despre participarea unor angaja\i la diferite seminare [i ]ntruniri republicane a comunicat Boris Artin, [eful DASPF. Ghenadie Moiseenco, [eful Sec\iei Situa\ii Excep\ionale, a vorbit [i despre succesele ]nregistrate de

elevii rezineni, participan\i la etapa zonal= din Orhei a Concursului republican "}mpreun= reducem riscurile", unde au devenit de\in=tori ai locurilor I [i II. Concursul este organizat de c=tre Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii ]n comun cu Inspectoratul pentru Situa\ii de Urgen\= al MAI. Acum ]nving=torii no[tri se preg=tesc pentru participare cu succes la etapa republican=. {eful Direc\iei Deservire Fiscal= Rezina, Anatolie Lehevici, a informat despre demararea perioadei de ]nm`nare a avizelor de plat= persoanelor fizice-cet=\eni pentru impozitul pe bunurile imobiliare [i funciare, ca d`n[ii s= poat= beneficia de reducerea de 15%. }n activitatea de s=p-

t=m`na curent= a institu\iei se ]nscriu [i [edin\e de lucru cu restan\ierii, referitoare la plata impozitelor. Pe ultima sut= de metri se afl= procesul de repara\ie a spa\iilor ]n care va activa Agen\ia Serviciilor Publice la Rezina. Despre acest fapt a comunicat [eful, Valentin Calin, men\ion`nd c=, ]n paralel cu lucr=rile de interior, urmeaz= s= fie amenajat [i teritoriul adiacent. Continu= activit=\ile de plombare a drumurilor, alte lucr=ri caracteristice perioadei, dar, conform [efului districtului Rezina al SA "Drumuri-Orhei", Alexandru Ucrainciuc, organiza\ia se confrunt= cu probleme de ordin financiar, fapt ce influen\eaz= direct activitatea drumarilor. Medicul-epidemiolog Vladimir Sinchevici a informat conducerea raionului [i pe cei prezen\i despre faptul c=, ]n diminea\a zilei, Centrul de S=n=tate Public= Rezina primise o dispozi\ie, prin care au fost anun\a\i c=, ]n urma reform=rilor, ]n statele de personal au r=mas doar 7 oameni dintre cei mai bine de treizeci, c`\i activau anterior. "Probleme avem o sumedenie, ]n focare practic nu mai are cine lucra. Ni se solicit= informa\ie, n-are cine o preg=ti", spunea Vladimir Sinchevici. O alt= problem=, a celor disponibiliza\i, o constituie faptul c= d`n[ii au continuat s= activeze, iar remanierele ]n statele de personal, conform dispozi\iei amintite, dateaz= cu 1 mai curent. "Cine le va pl=ti oamenilor pentru zilele lucrate dup= 1 mai?", se ]ntreba mediculepidemiolog, solicit`nd ajutor pre[edintelui raionului. Eleonora Graur a promis s= abordeze problema la nivel de minister ca oamenii s=-[i primeasc= banii pentru perioada c`t au lucrat. Pentru aceasta, ]ns=, institu\ia rezinean= urma s=-i prezinte pre[edintelui raionului, p`n= la finele orelor de program din acea zi, o informa\ie cu expunerea detaliat=, ]n scris, a situa\iei create.

Laurea\i ai {colii zonale a Securit=\ii pentru copii

Text [i imagini - Iuliana POPA-CRUDU

}n cadrul {colii Securit=\ii, desf=[urat= pe parcursul a dou= zile, au participat copii din cadrul institu\iilor de ]nv=\=m`nt din Rezina, Orhei, {old=ne[ti [i Telene[ti, care au avut posibilitatea s= fie instrui\i de angaja\ii IGSU ]n domeniul securit=\ii vie\ii [i prevenirii riscurilor unor situa\ii excep\ionale. De asemenea, copiii au cunoscut mai multe despre activitatea pompierilor, salvatorilor [i au deprins tehnicile de acordare a primului ajutor, reac\ionare corect= la lichidarea incendiilor simulate, ]n situa\ii de risc [i cele excep\ionale, tehnici de orientare [i autoap=rare.

Scopul proiectului este de a preveni victimizarea copiilor ]n situa\ii excep\ionale [i asigurarea unui mediu protector [i sigur pentru copii, dar [i familiarizarea lor cu subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne. }n cadrul proiectului au participat 48 de tineri din raionul Rezina, elevi ai liceelor teoretice "Alexandru cel Bun" din Rezina, "Olimp" din Rezina, "Ion Creang=" din satul Cuiz=uca [i "Ioan S`rbu" din Ign=\ei.

}ntor[i acas= plini de emo\ii pozitive [i cu rezultate frumoase, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Lilia Lazari, [i colaboratorii Sec\iei Situa\ii Excep\ionale au organizat o ]nt`lnire cu laurea\ii concursului regional "}mpreun= reducem riscurile". }n urma particip=rii, elevii de la IP "LT "Olimp" au luat locul I, iar cei de la IP "LT "Alexandrul cel Bun" s-au clasat pe locul II. Pre[edintele Eleonora Graur a felicitat participan\ii la {coala Securit=\ii, organizat= la Orhei, [i a ]ncurajat echipa c`[tig=toare pentru participare ]n etapa republican=, care va avea loc pe data de 23 mai 2018, dorindu-le mult succes membrilor ei. }n cadrul discu\iei s-au abordat obiectivele [i sarcinile care stau ]n fa\a laurea\ilor ]n cadrul particip=rii la etapa republican=. {coala Securit=\ii "}mpreun= reducem riscurile" se va desf=[ura ]n perioada lunii mai. Nu ne r=m`ne dec`t s= le dorim elevilor de la Liceul Teoretic "Olimp" mult succes [i ]i a[tept=m acas= cu premiul mare.


6

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

Conform Hot=r`rii de Guvern nr. 400 din 25 aprilie 2018 cu privire la aprobarea Programului activit=\ilor de reintegrare a \=rii pentru anul 2018, pe 7 mai curent, angaja\ii Biroului Politici de Reintegrare [i ai Ministerului Finan\elor au organizat o [edin\= informativ= de lucru cu reprezentan\ii autorit=\ilor publice locale din Rezina, {old=ne[ti [i Flore[ti, care au beneficiat de aloca\ii prin intermediul acestui program.

Acces`nd proiecte, schimb=m comunitatea Iuliana POPA-CRUDU

Programul are drept scop aprobarea unei liste de activit=\i pentru dezvoltarea [i modernizarea institu\iilor din sistemul educa\ional [i din domeniul culturii, de reabilitare a apeductelor, de iluminare stradal=, precum [i altor activit=\i conexe realiz=rii obiectivului guvernamental de reintegrare a \=rii. Din raionul Rezina au participat: vicepre[edintele raionului ]n probleme juridico-sociale, Vasile Gobjil=, primarul comunei Lalova, Mihail Gotornicean, specialistul principal, metodist al Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Svetlana Gu[an, [i directorul Liceului teoretic "Olimp", Veronica Gheorghi\=. }n urma aprob=rii activit=\ilor de reintegrare a \=rii pentru anul 2018, raionul Rezina a ob\inut finan\are pentru patru proiecte. Consiliul raional Rezina a ob\inut 184453 de lei pentru "Amenajarea a dou= grupuri sanitare la Institu\ia Public= "Liceul teoretic "Olimp" din Rezina [i 291506 lei - pentru "Repara\ia capital= a s=lii de festivit=\i" din acela[i liceu. Autoritatea public= local= din Lalova a reu[it s= ob\in= o sum= de 215085 de lei pentru "Instalarea sistemului de iluminat public pe calea de acces spre M=n=stirea rupestr= din satul |`pova" [i 238932 de

lei - pentru "Renovarea sistemului de iluminat public ]n satul Lalova". Cei prezen\i ]n sal=, la fel, au fost informa\i despre avantajele [i oportunit=\ile oferite de Programul respectiv, dar [i despre alte aspecte, legate de finan\area cheltuielilor pentru activit=\i de reintegrare a \=rii [i noile prevederi ale cadrului normativ privind implementarea eficient= [i transparent= a proiectelor. Termenul de implementare a proiectelor c`[tigate este p`n= ]n trimestrul IV al anului 2018. Finan\area proiectelor selectate va fi efectuat= prin intermediul Programului activit=\ilor de reintegrare a \=rii, aprobat de Guvern. Ministerul Finan\elor va aloca mijloacele financiare respective ]n baza documentelor confirmative, prezentate de c=tre autorit=\ile publice centrale [i locale, ]n calitate de beneficiari ai aloca\iilor aprobate. Func\ionarii din cadrul Biroului Politici de Reintegrare, Angela Lupan [i Marina Bodrug, au felicitat c`[tig=torii de proiecte [i i-au ]ncurajat la ]naintarea [i altor proiecte, care pot s= ]mbun=t=\easc= aspectul comunit=\ilor. De men\ionat c= realizarea acestui program va permite continuarea bunelor practici de sus\inere a proiectelor social-economice, menite s= dezvolte durabil localit=\ile de pe cele dou= maluri ale Nistrului.

Cu oamenii de bun=-credin\= se pot face lucruri frumoase Galina CIOLPAN, satul S=m=[cani

Pe 13 mai locuitorii satului S=m=[cani s-au adunat la biseric=. La ora 10.00, ei au pornit Drumul crucii cu icoana "Sf. Ierarh Nicolae", spre locul unde a fost biserica de lemn, care nu mai exist= de mai bine de 100 de ani. S-a p=strat doar pristolul. L=ca[ul sf`nt se afla ]n partea de nord a satului [i a activat p`n= prin anul 1885. Anume aici s-a desf=[urat activitatea cultural= cu genericul "La pristol str=mo[ii azi ne cheam=". Este pentru prima dat= c`nd ne-a adunat o asemenea manifestare cultural=, pentru reu[ita c=reia s-a str=duit, a depus mult suflet Arhimandritul Mihail (Fagurel), p=rintele din sat, [i care va deveni o frumoas= tradi\ie a localit=\ii noastre. La aceast= ]nt`lnire de suflet am avut [i oaspe\i de onoare: Svetlana Rotundu, pre[edintele raionului {old=ne[ti, Lilia Gavrilan, primarul satului, Inga Luca, directorul gimnaziului S=m=[cani, ]mpreun= cu colectivul profesoral [i elevi, Ion Hanganu, scriitorul nostru, [i al\ii. Locul unde s-a desf=[urat s=rb=toarea noastr= a avut parte [i de un decor pe m=sur=: covoare \esute ]n stil moldovenesc, broderii, lucruri cro[etate [i alte exponate vechi, care s-au p=strat ]n familiile s=tenilor. Gospodinele satului au copt p`inea tradi\ional=, pe care o f=ceau str=mo[ii no[tri, gospodarii au ]n=l\at o coli-

"Lumea este nes=rat= [i f=r= gust", ]mi zici, prietene! Repe\i de o sut= de ori, c= lumea este nes=rat= [i lipsit= de gust [i te revol\i. Te m`ndre[ti de fiecare dat= c`nd te nume[ti revolu\ionar [i amenin\i c= vei r=sturna lumea. Revolt=-te, prietene, mai ]nt`i ]mpotriva ta, ]mpotriva lipsei de sare din tine [i apoi revolt=-te ]mpotriva lumii. }mi zici, prietene, c= "oamenii sunt vicleni", c= "sunt adulteri", c= "sunt uciga[i". De sute de ori te revol\i ]mpotriva p=catelor altor oameni. Revolt=-te, ]ns=, mai ]nt`i ]mpotriva p=catelor tale, iar apoi te vei putea revolta [i ]mpotriva p=catelor altora, cu mai mult= putere [i dreptate. De te vei revolta mai ]nt`i ]mpotriva eu-lui t=u, voi putea crede ]n reu[ita revolu\iei tale. Aceasta este metoda lui Hristos. Revolu\ie ]mpotriva r=ut=\ii care este ]n mi-

ne, iar apoi revolu\ie ]mpotriva r=ut=\ii care este ]n jurul meu. To\i ucenicii lui Hristos trebuiau s= se supun= acestei autocritici l=untrice [i dure, dup= metoda ]nv=\=torului lor. Hristos nu se ruga de nimeni s=-L urmeze, ]ns= cine se hot=ra s= urmeze de bun= voie aceea[i cale cu El, se supunea acestei grele autocritici l=untrice. Numai cine rezista acestei ]ncerc=ri a revolu\iei l=untrice ]mpotriva p=catelor [i a sl=biciunilor sale, avea dreptul de a se revolta mai departe [i ]mpotriva r=ut=\ii altora. Nici o diplom=, prietene, [i nici un titlu nu duce la ob\inerea acestui drept; dimpotriv=, absolut necesar= este cercetarea l=untric= ]naintea lui Dumnezeu [i a con[tiin\ei personale". Sf`ntul Nicolae Velimirovici, "Omilii despre poc=in\=, dragoste [i optimism", traducere din limba greac= de prezbitera Iuliana [i pr. Iulian Eni, Editura Doxologia, Ia[i, 2016, pp. 10-11

pentru a se odihni, pentru a ]n=l\a o rug=ciune comun=, pentru a dep=na amintiri [i a vorbi despre trecutul satului [i gospodarii lui". Profesoara de istorie Zinaida Banari ne-a spus tuturor file noi, necunoscute, din istoria localit=\ii noastre, vorbind ]n special despre fosta biseric=. Chiar dac= din cer cernea mult a[teptata ploi\=, membrii Ansamblului "Izvora[", promov`nd tradi\iile din satul nostru, au ]mbr=cat haine populare pentru a ne bucura sufletele cu c`nt=ri de-acas=.

Sezonul fotbalistic a startat f=r= incidente

Revolt=-te mai ]nt`i ]mpotriva ta... Pentru conformitate Stanislav ATAMANENCO, parohul Bisericii "}n=l\area Domnului" din Rezina

b= din stuf... Iar me[terul popular cu m`ini de aur Grigore Silvestru a confec\ionat cu m=iestrie o bisericu\a din lemn, pentru care fapt ]i mul\umim mult. Activitatea a ]nceput cu un tedeum de s=n=tate, dup= care corul bisericesc ne-a alinat sufletele cu c`teva c`ntece duhovnice[ti. Cu un cuv`nt de felicitare a venit ]n fa\a celor prezen\i Svetlana Rotundu, declar`ndu-se impresionat= de splendida activitate, organizat= de c=tre p=rinte ]mpreun= cu oamenii din sat. Primarul Lilia Gavrilan a mul\umit p=rintelui [i celor prezen\i la activitate pentru consolidarea eforturilor ]n numele reu[itei unei activit=\i de suflet. Inga Luca, directorul gimnaziului, a r=mas pl=cut surprins= de c=ldura sufleteasc=, cu care a fost primit= la activitate, [i a men\ionat: "Datorit= ini\iativei parohului satului Mihail mai avem o s=rb=toare ]n localitatea noastr=. La astfel de activit=\i se mai adun= lumea

Pe parcursul activit=\ii, arti[tii amatori de la casa de cultur=, sub conducerea Vioric=i Creciun [i a lui Nicolae Gore, au ]nc`ntat v=zul [i auzul spectatorilor cu un program de s=rb=toare. Iar conduc=tori ai frumoasei zile au fost semnatara articolului [i Viorica Creciun. La finalul activit=\ii a \inut un mic discurs p=rintele Mihail, men\ion`nd: "Noi avem str=mo[i, o limb= [i un scris, [i un trecut, care de viitor ne leag=. Mereu s= ne cunoa[tem drumul ]nainte, dar s= nu uit=m c= pe urme de istorie p=[im [i prin tainicele [iruri de cuvinte, cu drag de \ar= [i popor s= ne-amintim". Pentru receptivitate [i participare la acele momente de neuitat, voluntarii din gimnaziul S=m=[cani au primit diplome. La fel, cu diplome au fost men\iona\i [i locuitorii satului Valic= Beschier, Grigore Silvestru, Ion Cazac, Zinaida Banari, Ion Beschier, Mihail Donica pentru activitate s`rguincioas= [i ]mprosp=tarea localit=\ii.

Nicolae NALBU{, corespondent voluntar, satul Pripiceni-R=ze[i

}n ziua de 6 mai, pe stadionul din satul PripiceniR=ze[i, a avut loc un meci de fotbal, mult a[teptat de amatori rezineni. Vorba este despre meciul la Cupa raionului, dar, ]n acea zi a avut loc [i deschiderea oficial= a sezonului sportiv al anului ]n curs. Meciul de fotbal a fost disputat ]ntre echipele "Avangard" (Pripiceni-R=ze[i) [i "Steaua" (RezinaVest). A[a cum ]n acea zi s-au ]mplinit 40 de zile de la trecerea ]n nefiin\= a fondatorului echipei pripicenene, ex-primarul Vitalie Ciugui, amator ]nveterat al acestui gen de sport, arbitrul principal, Vitalie Gherman, ]n

debutul meciului, a aliniat oficial echipele ]n centrul terenului. Unul dintre fotbali[ti avea ]n m`n= o fotografie de-a regretatului, cu dimensiuni mari. }n semn de recuno[tin\=, fotbali[tii au p=strat un minut de reculegere ]n memoria celui, care a fost Vitalie Ciugui. Iar printre suporteri am auzit discu\ii de genul: "Dumnezeu s=-i ierte p=catele celui pomenit. }ntr-adev=r a fost tare pasionat de fotbal. A acordat mare aten\ie acestui gen de sport [i echipei din localitate [i ]n perioada afl=rii sale ]n func\ia de primar...". Cei aduna\i pe marginea stadionului ][i d=deau cu p=rerea [i despre viitoarea de\in=toare a Cupei raionului la fotbal, edi\ia anului 2018, care urma s= fie aflat= ]n rezultatul meciului ]n cauz=. C=ci e cunoscut faptul c= ambele echipe sunt dintre cele puternice. Dar, ]n acea zi, doi fotbali[ti dintre cei mai buni din "Steaua" lipseau. De aceea, ][i f=ceau griji unii simpatizan\i ai echipei respective, al\ii spuneau c= cei care ]i ]nlocuiesc sunt tineri [i energici [i vor face fa\=. M-a impresionat [i faptul c= ]n acea zi era membru al echipei "Steaua" [i Oleg Ro[ca,

antrenorul echipelor de fotbali[ti mici din Rezina. }nceputul meciului a fost unul deosebit. Juc=torii ambelor echipe men\ineau un ritm gr=bit, dar corect, din punct de vedere al tehnicii. Conduceau c`nd unii, c`nd al\ii. Primii au marcat oaspe\ii. Arbitrul de linie Nicolae Popa a calificat primul gol ca unul "copil=resc", fiind sc=pat din neaten\ia noului portar Alexei Botnari. Spre regret, ]n meciul din 6 mai n-au participat ambii portari ai echipei "Avangard" - Ion Cernei [i {tefan Gangan. }n continuare, ]ncuraja\i de golul marcat, oaspe\ii atacau tot mai des. Fotbali[tii pripiceneni se ap=rau prin diferite metode, respingeau mingea, dar oaspe\ii au reu[it [i a doua oar=, scorul devenind 2:0. A[ vrea s= mai men\ionez c=, din componen\a ini\ial= a echipei locale, actualmente mai joac= doar Dima Frunz=, un foarte bun atacant, care c`ndva juca minunat ]n pereche cu fratele mai mare Veaceslav. Toate loviturile de pedeaps= erau executate de el [i toate reu[ite. }n meciul din 6 mai, la fel, a ]ndreptat mingea ]n poarta adversarului, dar portarul echipei adverse era foarte bun [i ]ncerc=rile

atacantului e[uau. Merit= s= fie men\iona\i, ]n meciul respectiv, at`t atacan\ii Ionel Nalbu[, Andrei Dejmari, Ion Mor=rescu, Grigore Tr`mbaci, c`t [i t`n=rul fotbalist Nicolae Perciun, pentru lupt= insistent= ]n teren. Iar spre finele meciului deveniser= foarte insisten\i to\i fotbali[tii pripiceneni, ]n speran\a s= cucereasc= poarta adversarilor. Dar na fost s= fie [i meciul s-a ]ncheiat cu scorul de 3:0, ]n folosul rezinenilor. L-am auzit pe Ion Mor=rescu din "Avangard" cum povestea c= ]n deplasare, duminica trecut=, au c`[tigat meciul cu 3 la 1. Apoi a urmat [i aprecierea antrenorului pripicenean Nicu Gobjil=: "A\i jucat nu mai r=u dec`t adversarii, dar a\i fost ]nvin[i pentru c= na\i jucat ]n echip=, dar fiecare a vrut s= se eviden\ieze individual, plus la toate [i v`ntul puternic m`na mingea ]n direc\ie nedorit=. Dar nu-i nimic stra[nic, e abia ]nceputul sezonului...". Mai adaog c= au fost prezen\i la meci [i primarul Iacob Frunz=, [i medicul Valeriu Stoian, [i poli\istul de sector Simion Chiaburu. Sezonul fotbalistic a startat cu bine la Pripiceni-R=ze[i, f=r= incidente.


7

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

Rabia (turbarea) - pericol pentru societate Rabia este o boal= virotic=, ce afecteaz= toate speciile de animale [i omul, se transmite prin contact direct, ]n cele mai dese cazuri - prin mu[c=tur=, zg`rietur= de animalele infectate. Perioada de incubare este variabil= [i poate dura ]n general ]ntre dou= [i opt s=pt=m`ni, dar virusul este prezent ]n saliva animalului infectat cu aproximativ 10-14 zile ]nainte de apari\ia primelor simptome clinice. Valentin BOTNARI, [eful Direc\iei raionale pentru Siguran\a Alimentelor Rezina

Astfel, animalul infectat poate transmite virusul, fiind ]n aparen\= perfect s=n=tos. Boala poate fi contactat= foarte u[or ]n cazul ]n care un animal domestic nevaccinat intr= ]n contact cu un animal s=lbatic bolnav [i este mu[cat (sau zg`r`iat) de acesta. }n \ara noastr= purt=toare de virus sunt vulpile, c`inii [i, uneori, pisicile. Semnele clinice la animale. Rabia este o boal= infec\ioas= (zoonoz=), care afecteaz= sistemul nervos al animalului [i cauzeaz= encefalit=. Semnele clinice se manifest= ]n trei faze: faza predomal=, faza furioas= [i faza paralitic=. Semnele clinice manifest`ndu-se, provoac= moartea animalului ]n decurs de 3-7 zile. Tratament al acestei boli nu exist=. Faza predomal= dureaz= 2-3 zile [i se manifest= prin modific=ri de comportament, febr=, reflexe ]ncetinite. Uneori animalul ][i linge sau ][i roade insistent locul mu[cat. Faza furioas= dureaz=

2-4 zile. Animalul d= semne de agresivitate, iritabilitate, are tendin\a de a mu[ca animalele [i obiectele din apropiere. Mu[c= sau ]nghite obiecte necomestibile, fuge de st=p`ni, ]n cazul animalelor domestice pot avea crize epileptiforme, tremur=turi, prurit violent la locul mu[c=turii, care ]l determin= s= se mu[te pe sine ]nsu[i. Faza paralitic= dureaz= 2-4 zile [i se manifest= prin paralizia ]ntregului corp ]ncep`nd cu locul mu[c=turii. }n scurt timp, animalul nu mai poate ]nghi\i, saliva ]i curge din cavitatea bucal=, av`nd aspect spumos. Se instaleaz= coma [i survine moartea animalului ca urmare a paraliziei mu[chilor toracici, fapt ce provoac= ]ncetarea respira\iei. }n cazul apari\iei bolii, animalele cu semne clinice se izoleaz= de restul animalelor [i popula\iei. }n decurs de c`teva ore dup= apari\ia fazei paralitice, animalul moare. Odat= mort, el este supus nimicirii prin ardere, resturile fiind ]ngropate la o ad`ncime de aproximativ doi metri ]n locuri special amenajate, care ulterior sunt supuse supravegherii veterinare. }n anul 2015, ]n raionul

Rezina, au fost ]nregistrate trei cazuri de rabie (1 - bovine, 2 - c`ini). }n anul 2016, au fost ]nregistrate dou= cazuri de rabie (un c`ine [i o pisic=), sursa principal= de infec\ie fiind vulpile. }n anul 2017 nu a fost ]nregistrat nici un caz de rabie ]n raionul Rezina. Cu p=rere de r=u, ]n luna mai 2018, a fost ]nregistrat un caz de rabie la o pisic= vagabond= ]n satul Solonceni, confirmat prin raportul de ]ncerc=ri nr. 192 din 04 mai, efectuat de Centrul Republican de Diagnostic= Veterinar=. Angaja\ii DRSA Rezina au ]ntocmit planul de lichidare a rabiei, aprobat prin decizia APL Solonceni. Ei au dezinfectat teritoriul ]n focar, au vaccinat 181 de c`ini [i pisici contra rabiei. Au fost desf=[urate ac\iuni de informare a popula\iei referitor la pericolul rabiei [i m=surile de prevenire, cu difuzarea pliantelor informative ]n locuri publice. Anual se fac monitoriz=ri permanente ale faunei s=lbatice (vulpi) la prezen\a virusului rabic. Vulpilor, care au fost ]mpu[cate de c=tre membrii Asocia\iei V`n=torilor [i Pescarilor din raionul Rezina [i prezentate Direc\iei raionale pentru Siguran\a Alimentelor Rezina, li se preleveaz= probe de material patologic (creier), care sunt expediate la Centrul Republican de Diagnostic= Veterinar= pentru confirmarea sau infirmarea virusului rabic. Ca metod= de profilaxie ]mpotriva rabiei este vacci-

narea oral= a faunei s=lbatice, vaccinarea c`inilor ]n gospod=riile particulare [i ob[te[ti. }n caz de necesitate, sunt supuse vaccin=rii [i celelalte animale domestice. Direc\ia Raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina aten\ioneaz= popula\ia ca, ]n caz de suspec\ie la rabie a animalelor, s= se adreseze de urgen\= medicului veterinar de liber= practic=, care deserve[te localitatea, sau la Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina, APL pentru a confirma sau infirma orice suspiciune de rabie a animalului. Persoanele care au fost mu[cate de un animal suspect de turbare, trebuie s= se adreseze de urgen\= la Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina [i la medicul de familie. Recomand=ri pentru popula\ie [i proprietarii animalelor de companie, care trebuie s= asigure: - eviden\a [i pa[aportizarea animalelor de companie la APL; - vaccinarea sistematic= contra rabiei; - respectarea condi\iilor de ]ntre\inere a animalelor, conform deciziei APL; - neadmiterea contactelor cu c`ini [i pisici f=r= st=p`n; - la procurarea sau ad=postirea unui c`ine, urma\i sfatul speciali[tilor sau consulta\i-v= la azilurile existente din \ar=. Fi\i pruden\i - rabia nu se trateaz=, dar poate fi prevenit=!

Cheesecake cu cire[e vanilie, sm`nt`na pentru fri[c=, cele dou= ou=, zeama de l=m`ie, esen\a de vanilie [i amidonul. 2. Omogenizeaz= bine compozi\ia si toarn-o ]n tav=, apoi niveleaz= suprafa\a [i d= tava la cuptor, ]ntr-o - o linguri\= de zeam= alt= tav=, mai mare, cu de l=m`ie. ap=, pentru 30 de minute la 180 de grade [i pentru Ingrediente pentru alte 30 de minute la 150 de toppingul de la cire[e: grade. - 2 linguri de amidon; 3. Dup= ce stingi cupto- 250 de grame de cire- rul, las= cheesecakeul cu [e f=r= s`mburi; cire[e ]n cuptor pentru ]n- 250 ml de ap=; c= o or=, cu u[a ]nchis=. - 100 de grame de zah=r. }ntre timp, preg=te[te stratul de cire[e: Mod de preparare 1. Pune cire[ele cur=\ate a blatului de cheesecake la fiert, ]mpreun= cu 2/3 cu cire[e: din cantitatea de ap=. }n 1. Zdrobe[te biscui\ii restul de ap= dizolv= amic`t mai fin [i combin=-i cu donul [i zah=rul. cele 80 de grame de unt 2. Odat= ce cire[ele ]ntopit. A[eaz= aceast= com- cep s= fiarb=, adaug= [i pozi\ie ]ntr-o tav= de tort apa cu amidon [i zah=r [i, cu pere\i deta[abili, tapetea- din acest punct, amestec= z= cu h`rtie de copt [i pre- ]ncontinuu pentru urm=toaseaz= amestecul bine ]n rele 8-10 minute. tav=. 3. D= focul mic [i conti2. }nf=[oar= partea de nu= s= amesteci. Ini\ial sosul jos a t=vii ]n folie de alumi- de cire[e va deveni tulbure niu, pentru a o izola de apa [i p=stos la culoare, ca ]n care va sta ]n cuptor. apoi s= devin= transparent [i lucios. Preg=te[te stratul 4. Serve[te fiecare felie de crem= de br`nz=: de cheesecake cu 1-2 lin1. Bate crema de br`nz= guri de sos de cire[e decu zah=rul pentru 4-5 minu- asupra. te, apoi adaug= esen\a de Poft= bun=!

Un adevarat deliciu al sf`r[itului de prim=var= [i ]nceputului de var=, cire[ele, sunt recunoscute pentru suculen\a, aroma [i aspectul apetisant. Pulpa fructului poate fi dulce sau pu\in acri[oar=, ]n func\ie de soi. Cire[ele apar la sf`r[itul prim=verii, c=p=t`nd aroma cea mai intens= la mijlocul lunii iunie. Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU

cui\i simpli; - 80 de grame de unt.

Ingrediente pentru stratul Cheesecakeul (tarta) cu de br`nz=: cire[e este unul din cele - 500 de grame de cremai cremoase [i rafinate m= de br`nz=; deserturi, pe care le po\i - 180 de grame de zaprepara, chiar la tine acas=, h=r; dup= re\eta asta. }l faci de - 200 de grame de la 0 ]n 3 pa[i simpli [i nu sm`nt`n=. ai cum s= dai gre[! Ingrediente pentru fri[c=: Ingrediente pentru blatul - 2 ou=; de cheesecake: - 2 linguri de amidon; - 200 de grame de bis- esen\= de vanilie;

S=n=tate din farmacia Domnului Pu\ini oameni [tiu c= floarea de salc`m este un adev=rat aliat al s=n=t=\ii noastre. Floarea de salc`m are puteri terapeutice neb=nuite [i poate trata [i alina dureri din cele mai diverse [i mai puternice. De sute de ani, oamenii au folosit florile de salc`m ]n diverse afec\iuni, precum r=celi, congestie, diaree, febr=, afec\iuni ale vezicii biliare, hemoroizi, variol= [i tuberculoz=.

Beneficiile florilor de salc`m Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI

Beneficiile florilor de salc`m: - florile de salc`m sunt bogate ]n proteine [i fibre. Cercet=torii spun c= e bine s= adaugi flori de salc`m ]n dieta ta pentru a face m`ncarea mult mai hr=nitoare; - stimuleaz= sistemul imunitar. Cele mai frecvente tratamente pentru cancer pot afecta sistemul imunitar, dar salc`mul te poate ajuta. Cercet=torii au ar=tat c= extractul de salc`m a crescut num=rul de celule albe din s`nge la [oareci, ceea ce face ca sistemul lor imunitar s= devin= mai puternic; - ]n combina\ie cu iaurtul, florile de salc`m ajut= sistemul digestiv; - florile de salc`m sunt de ajutor ]n arsurile gastrice. Floarea are propriet=\i miraculoase [i calmeaz= ]n c`teva minute durerile gastrice. }n tratamentul de lung= durat=, trebuie consumat= c`te o linguri\= cu pulbere de flori de salc`m ]nainte de fiecare mas=, pentru gastrite [i ulcer. Pute\i \ine cura de o lun=, cu posibilitatea de a repeta dup= ]nc= o lun= de pauz=. De asemenea, pute\i prepara o infuzie de flori de salc`m, turn`nd circa 200 de mililitri de ap= fierbinte, clocotit= peste o linguri\= de flori de salc`m uscate. Acoperi\i cea[ca timp de 5-10 minute, strecura\i [i be\i lichidul ob\inut; - florile de salc`m sunt un bun remediu ]mpotriva constipa\iei. Prepara\i o past= din floare de salc`m ]n urm=torul mod - lua\i zece linguri de floare de salc`m uscate [i m=cina\i-le bine. Amesteca\i cu aproximativ cinci linguri\e de miere p`n= ob\ine\i o past= pe care o pute\i consuma zilnic, timp de 2 luni, o lingur= ]n fiecare diminea\= ]nainte de micul dejun; - floarea de salc`m este un antitusiv natural. Aceasta con\ine ulei volatil, precum [i acacin= [i robinin=, doi compu[i foarte importan\i cu propriet=\i antitusive excelente. Infuzia de flori de salc`m, consumat= la o temperatur= nu prea ridicat=, poate calma crizele de tuse convulsiv=;

- floarea de salc`m poate trata insomnia. Fie c= face\i o cur= cu infuzie de floare de salc`m timp de o lun= sau consuma\i floarea de salc`m proasp=t=, amestecat= cu 2-3 linguri\e de miere, sau o ad=uga\i ]n salatele de fructe, acestea au efect de combatere a insomniei. Floarea de salc`m ]n culin=rie: flori de salc`m ]n cl=tite - o re\et= minunat=, ce poate fi ]nlocuit= cu gogo[ile normale. }ncuraj=m cu drag consumul de flori de salc`m, luate direct din copac, mai ales dup= ploaie. Cine are mai mult timp, trebuie s= prepare o re\et= foarte gustoas= cu flori de salc`m ]n aluat, pr=jite, o re\et= pe care mul\i o [tiu din copil=rie. Iat= ce v= trebuie [i cum s= prepara\i aceste minun=\ii: - 250 de grame de f=in=; - 2 ou= potrivite; - 500 ml de lapte; - 50 de grame de unt topit sau dou= linguri de ulei de cocos; - 1 lingur= cu v`rf de zah=r; - ulei pentru pr=jit, uleiul de cocos este foarte bun; - 20-50 de buc=\i de flori de salc`m; - zah=r pudr= sau glazur= de ciocolat=. Se aleg flori de salc`m, de diferite m=rimi, care se taie frumos [i se las= la ]nmuiat ]n ap= rece. Nu se pun sub jet de ap=, deoarece se desprind. Se scot din ap= [i se las= la zv`ntat. Din ingredientele de mai sus se preg=te[te un aluat de cl=tite, care se las= cam jum=tate de ceas la frigider. Se pune o tigaie cu ulei la ]ncins, se scoate aluatul din frigider, se trece fiecare floare de salc`m prin aluat [i se pune ]n tigaie. Se las= la rumenit pe ambele p=r\i, se scot pe prosop de h`rtie [i se servesc calde pudrate cu zah=r sau glazurate cu ciocolat=. Merg [i simple, sunt la fel de delicioase. Florile se taie cu codi\a pentru a putea fi \inute c`nd se prepar=. Surs=: sfatnaturist.ro


8

Nr. 18 (62), 18 mai 2018

La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! analiz`nd, alege gr`ul de neghin=. V= Felicit=ri pentru s= ave\i parte ]n via\= numai de omagiatul Ruslan Socol! doresc lucruri frumoase. S=n=tatea, bucuriile,

Aniversarea zilei de na[tere este un prilej deosebit de a V= adresa sincere felicit=ri [i ur=ri. A\i atins orizontul unei anivers=ri frumoase cu bine [i V= urez [i pentru viitor mai ]nt`i de toate - mult=, mult= s=n=tate. S= ave\i mereu ]n preajm= sprijinul celor dragi, stima [i recuno[tin\a lor s= V= bucure sufletul. {i s= ave\i parte de multe, multe succese. V= doresc numai bucurii de la via\=. Cu tot respectul, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina

Mul\i ani ]nainte, dle primar de Lipceni, Aurel Ple[co! Pleac= [i Florarul, Noi felicit=m primarul, C= e om de omenie Tot mereu a[a s= fie! Dumnezeu s= ni-l p=zeasc= {i de rele s=-l fereasc=, Creasc= pe a lui c=rare Numai flori de l=crimioare. {i aib= toate din plin, La mul\i ani [i cer senin!

succesele s= V= ]nso\easc= mereu. Fie ca [i pe viitor Domnul s= V= \in= ]n lumin= [i vigoare, s= V= ]ncurajeze activitatea de munc=. Mul\i ani ]nainte! Cu mult= stim=, Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni

Stimat= s=rb=torit= Elena Stavinschi din Saharna Nou=! V= cunosc energic=, optimist=, rezistent= la greut=\i. V= apreciez [i m= bucur c= V= avem al=turi. Cu sentimente de respect, V= urez din suflet [i sincer s= r=m`ne\i aceea[i persoan= plin= de via\=, cu dragoste [i grij= fa\= de oamenii din jur. Fie ca tot ce dori\i s= se realizeze neap=rat [i s= ave\i binecuv`ntarea Domnului ]n toate ]nceputurile frumoase. Cu stim=, Maria MACRII, primarul de Saharna Nou=

Felicit=ri pentru Lidia Oncea [i Nicolae Taban, angaja\i ai }M "SCL" Rezina!

Cu tot respectul, Zinaida VISLOVSCHI, Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere directorul c=minului de cultur=, v= dorim pentru viitor s= r=m`ne\i opti[i Grigore PLE{CO, [eful bibliotecii mi[ti, energici, ]n\elep\i [i binevoitori. S= publice din Lipceni

ave\i parte de multe puteri pentru noi realiz=ri ]n activitatea de zi cu zi. S= mai ave\i parte [i de ]mplinirea celor mai Alese cuvinte de felicitare sacre g`nduri, de multe bucurii de la cei dragi, de dragostea [i respectul celor pentru Ion Gheorghi\= din jur. S= ave\i ]n suflet mult= credin\= din Ign=\ei! [i ]n inim= mult= lumin=. La mul\i ani [i Dragul nostru omagiat! Ajuns la hotarul to\i cu succes! onorabilului jubileu de 80 de ani, ]\i tre}n numele administra\iei }M "SCL" cem pragul casei [i al sufletului, ]n zi de Rezina, managerul-[ef Ion BALAN s=rb=toare, cu cele mai senine g`nduri [i ur=ri de bine. }\i adres=m cele mai dulci [i m`ng`ioase cuvinte. S= ne fii s=n=tos ]n continuare, s= ne a[tep\i cu dor Cuvinte de felicitare pentru [i s= \i se umple inima de m`ndrie c`nd Iurie Cimbir [i Ruslan te vei bucura de succesele copiilor [i Straista, angaja\i ai filialei nepo\ilor. S= ai parte de multe zile seniRezina a SA "RED-Nord"! ne, iar necazurile toate s= te ocoleasc=. La mul\i ani! La multiplele felicit=ri [i ur=ri de care Cu drag, so\ia, copiii, nepo\ii ave\i parte ]n zi de s=rb=toare - aniversa[i str=nepo\ica Nicoleta rea zilei de na[tere, mai ad=ug=m [i noi c`te un buchet. Fie ca zi de zi s= v= ]nso\easc= pretutindeni succesul, bafta. Doar realiz=rile frumoase s= v= caracterizeze. Cuvinte cordiale Prietenii [i colegii s= v= sus\in= ]n toate. de felicitare pentru Zinaida S=n=tate [i bucurie mult=, ]mplinirea tuturor viselor, ]nmul\irea succeselor [i Vislovschi din Lipceni! numai bine pe al vie\ii drum! La mul\i ani! Stimat= s=rb=torit=! Via\a e o surprin}n numele administra\iei [i comitetului z=toare surs= de bucurie [i necazuri, de sindical ale filialei Rezina a SA "REDrealiz=ri [i e[ecuri. Fiecare culege din Nord", directorul Iurie URECHI pomul vie\ii [i binele [i r=ul, iar apoi,

Anun\ Prim=ria ora[ului Rezina anun\=, repetat, concurs pentru ocuparea func\iilor publice vacante de: - specialist ]n problemele juridice; - arhitect-[ef al ora[ului; - specialist ]n rela\ii funciare. Data desf=[ur=rii concursului se stabile[te la 08 iunie 2018. Scopul [i sarcinile de baz= ale func\iilor publice vacante - conform fi[ei postului. Condi\iile de participare la concurs: - de\ine cet=\enia Republicii Moldova; - posed= limba rom`n= [i limbile oficiale de comunicare interetnic= vorbite ]n teritoriu; - capacitate deplin= de exerci\iu;

- nu a ]mplinit v`rsta necesar= ob\inerii dreptului la pensie pentru limit= de v`rst=; - este apt=, din punct de vedere a s=n=t=\ii, conform certificatului medical; - are studii superioare absolvite cu diplom= de licen\= respectiv= func\iei; - nu are antecedente penale nestinse; - nu este privat= de dreptul de a ocupa anumite func\ii sau de a exercita o anumit= activitate. Documentele ce urmeaz= a fi prezentate: Candida\ii, ]n termenul indicat mai sus, depun personal dosarul de concurs, care con\ine: - formularul de participare; - copia buletinului de identitate; - copiile diplomelor de studii [i ale cer-

Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537

Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI

}ntreruperi programate de SA "REDNord" pentru 21-25.05.2018, Rezina }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 21 mai 2018: ora[ul Rezina, str. Pirogov, 2 - 09:00-13:00; ora[ul Rezina, str. Basarabia, 8 - 13:00-17:00; satele Ghiduleni, Mateu\i (par\ial) - 09:00-17:00; 22 mai 2018: satele Ghiduleni, Cini[eu\i (par\ial) - 09:00-16:30; 23 mai 2018: ora[ul Rezina, str. Trandafirilor, 6/3 - 09:00-13:00; ora[ul Rezina, str. Trandafirilor, 4 - 13:00-17:00; satele Ghiduleni, P=p=u\i, Buciu[ca (par\ial) - 09:00-16:30; 24 mai 2018: ora[ul Rezina, str. Basarabia, 2, 4, Decebal, Gogol, satele Zahoreni, |ahn=u\i (par\ial) - 08:30-17:00; 25 mai 2018: ora[ul Rezina, str. 1 Mai, 6/2 - 09:00-13:00; ora[ul Rezina, str. 27 August, 15 - 13:00-17:00; satele Cog`lniceni, Horodi[te (par\ial) - 09:00-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-42-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create. tificatelor de absolvire a cursurilor de perfec\ionare profesional= [i/sau de specializare; - copia carnetului de munc=; - certificatul medical; - cazierul juridic. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sau se prezint= ]mpreun= cu documentele originale pentru a verifica veridicitatea lor. Bibliografia: Constitu\ia Republicii Moldova; Legea cu privire la administra\ia public= local=, nr. 436-XVI din 28.12.2006; Legea cu privire la func\ia public= [i statutul func\ionarului public, nr. 158-XVI din 04.07.2008; Legea privind Codul de conduit= a func\ionarului public, nr. 25-XVI din 22.02.2008; Codul Civil, de procedur= civil=, Fiscal, Codul Funciar, Codul Muncii,

Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com

Legea privind autorizarea lucr=rilor de construc\ie nr.163 din 09.07.2010, legisla\ia ]n domeniul administra\iei publice locale. Termenul de depunere a documentelor - p`n= la 07 iunie 2018 ora 10.00. Num=rul de telefon, persoana responsabil= de oferirea informa\iilor suplimentare [i de primirea documentelor - (0254) 235-00, specialistul prim=riei ora[ului Rezina, Ciobanu Tatiana. Simion TATAROV, primarul de Rezina

Mica publicitate *V`nd apartament ]n ora[ul Rezina, str. 27 August, 44/63 (et. 7). Mobilat. Pre\ul - 20000 de euro sau u[or negociabil. Telefon mob.: 069653638. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 562. Tirajul: 2020 de exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.

Farul Nistrean, Nr. 62 din 2018  
Farul Nistrean, Nr. 62 din 2018  
Advertisement