Issuu on Google+

http://www.terapii-naturiste.com

Utilizarile naturale ale lamiii Efectele binefacatoare ale tarhonului Papadia si efectele ei miraculoase Remedii din cartofi Florile de tuberoze Din gradina cu sanatate Calitatile terapeutice ale trandafirilor Uleiul esential de levantica si puterea lui curativa Pietrele la rinichi pot fi semnul tulburarilor de metabolism Cum sa ne vindecam cu ajutorul plantelor si uleiurilor esentiale Marul Lupului, o planta care a salvat un om bolnav de cancer Fitoterapie - Recomandari cu privire la recoltarea, uscarea si conservarea plantelor medicinale Tusea. Antitusive. Combaterea tusei prin fitoterapie Metode naturiste de tratament al bolii de iradiere Fructe de iarna - Nuci, alune si migdale pentru sanatate Fructe si calorii Dosarul argilei - Folosirea argilei in scopuri terapeutice Tratamente cu legume si fructe Medicamentul complex care este varza Plante medicinale utilizate in tratamentul aterosclerozei Medicamentul numit SOIA creste potenta Tratamente cu pepene rosu Marul trateaza raceala Speranta mondiala pentru tratarea bolii Alzheimer prin metode naturiste Marul, un aliment-medicament apreciat Cum sa ne tratam cu morcovi Iaurtul, kefirul si kumisul - alimente si tratamente Din livada cu sanatate - Portocala, ce medicament gustos! Plante si buruieni de leac Din gradina cu sanatate - Combaterea stresului cu plante aromate Fitoterapia de acasa - Miere, lamiie si floare de tei Catina - un arbust plin de vitamine In ce afectiuni putem folosi sucuri de legume si fructe Porumbul, o graminee cu multe posibilitati terapeutice Patrunjelul Legume, fructe si plante in tratamentul unor afectiuni Bauturi racoritoare din fructe de sezon Fitoterapia de acasa - Pentru fortificarea organismului Plantele pe care le recoltam in august-septembrie si afectiunile in care sunt folosite Strugurii si sanatatea Tratamentul cu sucuri proaspete de legume Din livada cu sanatate - Caise si zarzare Plantele care redau energia Cum ne putem trata cu sucuri de legume si fructe Proprietatile terapeutice ale fructelor Plantele si medicina stiintifica Proprietatile terapeutice ale fructelor Fitoterapia

Page 1 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com

Page 2 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com

Utilizarile naturale ale lamiii Lamiiul, originar din India, este una dintre cele mai vechi plante cultivate. In ziua de azi, lamiiul creste in climatul subtropical peste tot in lume, in special in Florida si in zona mediteraneana. Lamiile au proprietati antiseptice, antiinflamantorii si antioxidante Desi sucul fructelor sale are un gust acru, lamiia are in corp un rol protector reducind hiperaciditatea stomacului. Sucul de lamiie si coaja au un efect antiseptic, iar frunzele acestui copac sint folosite in scaderea febrei. In plus, lamiile sint foarte bogate in vitamina C, care mareste sistemul imunitar si actioneaza ca antioxidant, protejind celulele. Terapiile care folosesc lamiile se bazeaza pe proprietatile lor antiinflamatorii. Ele ajuta la curatarea corpului favorizind transpiratia si actionind ca un diuretic natural. Lamiile stimuleaza, de asemenea, apetitul, ajuta digestia, intaresc sistemul imunitar, alina durerile musculare si imbunatatesc circulatia periferica. Incredibil remediu pentru numeroase boli Lamiile sint cunoscute ca remediu pentru guta, retentia de urina, artrita, deficienta de vitamina C, inflamatia gurii si gitului, raguseala, problemele digestive, astm, insomnie, palpitatii si afectiuni ale ficatului. Citeva utilizari ale lamiilor Infuzia de frunze de lamii Se toarna o cana de apa fiarta peste citeva frunze uscate de lamii si se lasa 10 minute sa se imoaie. Pentru a reduce febra si linisti crampele, e bine sa beti cel putin doua cani pe zi. Indulcit cu miere, acest ceai ajuta la inlaturarea simptomelor de raceala si in cazurile de astm. Este, de asemenea, bun impotriva insomniei deoarece induce relaxarea care permite cufundarea intr-un somn adinc. Uleiul esential de lamiie Datorita proprietatilor antiseptice, uleiul esential de lamiie are multiple utilizari. Este foarte bun pentru piele deoarece poate indeparta insectele, iar aromoterapia il recomanda pentru efectele lui binefacatoare asupra sistemului nervos. Pulverizat in camera poate purifica si improspata aerul. Uleiul esential de lamiie este des folosit si in cosmetica datorita proprietatilor astringente. Coaja de lamiie Linistirea durerilor articulare si a nervilor Parfumul de ulei volatil care se gaseste in cojile de lamiie relaxeaza vasele de singe si produce un efect antiinflamator. Razuiti cu atentie coaja de la o lamiie avind grija sa luati numai partea galbena. Frecati apoi cu coaja razuita partea dureroasa a corpului si bandajati zona pentru una-doua ore. Sucul de lamiie Calmarea arsurilor solare Sucul diluat de lamiie se aplica usor, cu ajutorul unui tifon, pe pielea arsa de soare. Sucul actioneaza ca un astringent, usurind durerea. Dezinfectant Sucul de lamiie poate fi utilizat si ca dezinfectant pentru ranile usoare care apar in gura sau git. Aplicati din acest suc diluat pe zonele afectate sau faceti gargara de citeva ori pe zi. Lamiia si sucul ei Alina durerea de git si raguseala Stoarceti o lamiie si diluati sucul cu o ceasca de apa fierbinte. Faceti de trei ori pe zi gargara cu acest suc. Sucul de lamiie diluat cu apa opreste hemoragia nazala Picurati putin suc de lamiie diluat cu apa pe un strop de vata si tamponati repetat pe membrana nazala. Efectul astringent trage la un loc tesuturile corpului. Lamiile vitalizeaza si stimuleaza creierul Lamiile pot fi utilizate pentru stimularea abilitatilor naturale ale creierului deoarece culoarea lor

Page 3 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com actioneaza asupra emisferei stingi a creierului. Culoare lor este un stimulent cerebral si sexual, activeaza timusul si controleaza cresterea. Daca intentionati sa folositi si coaja lamiilor aveti grija sa le curatati bine. Coaja trebuie sa fie lucioasa, cu mici granule. O scurta privire aruncata asupra exteriorului lamiii poate da indicii asupra cantitatii de suc pe care aceasta o contine. Lamiile mari tind sa aiba coaja groasa fara sa insemne ca dau mai mult suc. Daca o lamiie este mica si pare usoara ea poate sa contina mai mult suc decit va asteptati. Papadia si efectele ei miraculoase Papadia sau Taraxacum officinale este una dintre cele mai puternice plante cunoscute, care se gaseste in peste 100 de specii. Ea are numeroase utilizari de la medicina la jocul copiilor, desi acum numeroase persoane depun eforturi importante in fiecare an pentru a le inlatura din gradinile lor. Clasificata de multi ca fiind o buruiana, ca si multe alte lucruri bune in viata, ea este aruncata. Intrebati totusi un doctor inainte de a o utiliza. O gasim peste tot, de primavara devreme pina toamna tirziu Papadia creste foarte bine in toate regiunile tarii si ne bucura ochii primavara cu florile ei galbene. Floarea creste singura pe o tulpina din care, atunci cind este rupta, va curge o substanta laptoasa. Perioada in care se poate gasi papadia este mare, de primavara timpuriu pina toamna tirziu. Papadia este o sursa importanta de potasiu, sodiu, calciu, fosfor si fier. Frunzele contin o cantitate mai mare de vitamina A decit morcovii, de asemenea vitaminele B, C si D. Papadia este utilizata ca diuretic, laxativ, dar si in prepararea cafelei Papadia are numeroase utilizari. Este un diuretic natural si unii oameni considera ca radacina acestei plante, cind este corect procesata, este cel mai bun laxativ. Specialistii o folosesc cu succes in tratarea diverselor boli ale ficatului. Radacinile plantei sint deseori prajite si se folosesc in prepararea unei bauturi similare cafelei sau ceaiului. Este, de asemenea, adaugata cafelei obisnuite pentru a-i imbunatati acesteia parfumul. Sucul facut din frunzele papadiei este foarte util in cazurile de constipatie, in cresterea secretiei de fiere a bilei si curgerea acesteia catre ficat. Prin crestera secretiei bilei poate determina modificarea metabolismului corpului. Sucul de papadie este un tonic puternic pentru ficatul lenes datorita abuzului de alcool sau dietei severe. Ceaiul din frunze de papadie uscate este, de asemenea, un bun laxativ. Partea verde a papadiei se poate folosi in diferite retete si chiar in producerea vinului. Foarte bogata in potasiu, papadia este un diuretic sigur Specialistii recomanda papadia in tratamentul bolilor de ficat, chiar si in cazurile extreme de ciroza. Este, de asemenea, utilizata pentru afectiunile pancreasului, stomacului, splinei si rinichilor. Papadia este o sursa importanta de potasiu si poate completa pierderile acestei substante datorate utilizarii altor plante diuretice. Aceasta face ca papadia sa fie un diuretic sigur in cazurile de retentie de apa. Aceasta planta este utilizata si in cazurile de anemie si hepatita si poate ajuta la scaderea tensiunii arteriale. Papadia poate, de asemenea, alina durerile reumatismale si artrita. Nu neglijati papadiile in prepararea salatelor de primavara Papadia se foloseste si in salate. Este bine ca frunzele sa fie culese dimineata devreme, inainte ca floarea sa se deschida. Daca sint culese dupa inflorire, in timpul zilei, frunzele pot fi foarte amare. Dupa ce sint culese acestea sint bine spalate in apa rece, la fel ca salata. Odata curatate, ele trebuie uscate prin scuturare sau asezindu-le pe o hirtie curata. Cu cit se recolteaza mai tirziu, spre toamna, cu atit mai bine. Plantele de primavara sint mai bune la salata decit cele din vara. Iata o minunata reteta de salata: Spalati doua miini de frunze verzi de papadie, adaugati salata verde, castraveti, ceapa, putin otet de mere cu miere si un strop de ulei de masline. In afara de salata, frunzele verzi se pot folosi si ca ingrediente ale sandvisurilor, impreuna cu putina sare ca substituent al salatei. Valoarea nutritiva a papadiei consta in continutul ridicat de vitaminele A, B si C. Page 4 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Numeroase superstitii se leaga de florile papadiilor Papadiile au, de asemenea, un rol important in superstitii si folclor. - Se zice ca daca o papadie ramine deschisa toata noaptea, a doua zi va ploua. - Daca mirosind o papadie vi se ingalbeneste nasul, cineva e indragostit de dumneavoastra, daca nu se ingalbeneste, nu e nimeni care sa va iubeasca. - Se crede ca adaugind buchetului de nunta doua, trei papadii veti avea noroc, casatoria va va aduce prosperitate, sanatate, iar copiii vor fi frumosi. - Este, de asemenea, de bun augur pentru o tinara sa poarte un colier de papadii facut de ea, si un ghinion daca ti-l ofera cineva. - Ghinion aduce si culesul papadiilor dintr-un cimitir. Nesansa provoaca aceste papadii aduse din cimitir si chiar mai rau daca le aduc de acasa la cimitir, cu exceptia celor care pun papadiile pe mormintul cuiva mult iubit. Precautii utile pentru anumite afectiuni In cazurile de ulcer si gastrita, papadia este bine sa fie folosita cu precautie deoarece poate cauza o supraproductie de acid gastric. Sucul care se gaseste in tulpini poate provoca celor sensibili alergii. Cei care au probleme de retentie de apa trebuie sa consulte un medic inainte de a utiliza aceasta planta pentru a verifica nivelul de potasiu. Din gradina cu sanatate Remedii din cartofi De origine din America de Sud, cartofii au fost adusi in Europa pe la jumatatea anilor 1500 de catre navigatorii spanioli. Pina in anii 1800 cartofii au devenit un aliment de baza in Europa, unde si-au cistigat popularitatea datorita calitatilor lor nutritive. Astazi exista mai mult de 100 de varietati de cartofi de diferite marimi, forme si culori (galbeni, rosii si chiar albastri). In ciuda diferentelor fizice toate varietatile de cartofi au calitati terapeutice similare. Continut deosebit de bogat in vitamine si minerale Componenta cartofilor consta intr-un mare complex de carbohidrati, fibre si proteine. Ei contin, de asemenea, vitaminele A, B-complex si C; fier, magneziu, potasiu. Coaja cartofilor este foarte bogata in elemente nutritive si daca s-ar putea minca ar fi foarte bine. Cartofii contin o mica parte de atropina. Aceasta substanta, in cantitati mari, este deosebit de otravitoare, dar in doze mici are efecte antispasmodice, ceea ce face din cartofi un calmant in cazul crampelor, usurind in acelasi timp traiectul gastrointestinal. Cartofii pot, de asemenea, fi utilizati si extern in cazul durerilor musculare si problemelor dermatologice. Apa si sucul de cartofi sint folosite pentru diferite afectiuni Unul din efectele terapeutice ale cartofului vine de la sucul alcalin pe care acestia il au, care poate neutraliza acidul gastric si reduce astfel tulburarile stomacului. Un alt efect binefacator il are apa in care au stat cartofii, care poate curata intestinele si reduce cantitatea de acid din sistemul gastrointestinal. Pentru a prepara aceasta apa trebuie sa spalati si taiati un cartof mare, dupa care il lasati peste noapte intr-o cana cu apa in care adaugati putina sare de mare. Beti aceasta apa in fiecare dimineata pe stomacul gol. Pentru vindecarea ulcerului, a gastritelor se recomanda sa se consume cartofi cruzi sau sa se bea suc de cartofi. In cazul insomniei, durerior puternice de cap este bine sa beti cite o jumatate sau un sfert de pahar de suc de cartofi, cu o jumatate de ora inaintea prinzului si a micului dejun. Cura dureaza 3 saptamini. Impachetarile cu cartofi, folosite pentru durerile musculare si articulare Cartofii sint de asemenea folositi pentru vindecarea inflamatiilor si alinarea durerilor. Impachetarile cu cartof au fost de-a lungul timpului un remediu popular pentru alinarea tuturor durerilor musculare si ale oaselor. Cartofii retin caldura pentru o lunga perioada de timp, permitindu-i acesteia sa penetreze adinc in tesuturi. Pentru a realiza aceste impachetari fierbeti o jumatate de kilogram de cartofi in coaja pina se inmoaie. Pasati-i si intindeti-i pe o pinza. Aplicati apoi acest bandaj pe zona afectata si infasurati totul cu o patura

Page 5 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com de lina. Schimbati bandajul numai dupa ce s-a racit complet. Un important remediu extern pentru artrita consta in aplicarea unui cartof crud, taiat felii, peste piele; se tine acolo pina ce feliile devin moi si se indeparteaza. Se repeta operatia. Ca tratament intern, folositi apa in care au fost fierte cojile mai multor cartofi noi. Aceasta apa se bea cu o jumatate de ora inainte de micul dejun, dupa care se recomanda o plimbare scurta. Prin aceasta, depunerile reziduale vor fi inlaturate. Cartoful crud, folosit impotriva muscaturilor de insecte si in cosmetica Pe de alta parte, cartoful crud are un efect de racire. Feliile de cartofi aplicate pe dermatitele de contact si muscaturile insectelor aduc foarte repede alinare inflamatiilor si mincarimilor provocate de acestea. Pentru vindecarea usoara a inflamatiilor si ranilor, razuiti trei cartofi cruzi si amestecati-i cu lapte. Intindeti acest amestec pe o pinza si aplicati pe zona afectata. Pasta de cartofi (cataplasma) se utilizeaza in cosmetica pentru combaterea matretei, a seboreei si a umflaturilor pleoapelor prin aplicatii locale. Aceasta cataplasma este foarte buna si in cazul arsurilor si degeraturilor. E bine sa consumati si coaja cartofilor pentru ca este foarte nutritiva Cind depozitati cartofii este bine sa stiti citeva lucruri. Indepartati cartofii care sint moi sau incoltiti. Cartofii maturi pot fi depozitati mai mult de doua luni, iar cei noi o saptamina. Amintiti-va ca este bine sa folositi coaja cit mai mult posibil pentru a mentine toate substantele nutritive si, daca nu se poate, coaja curatata sa fie cit mai subtire.

Leacuri pentru eliminarea intoxicatiei cu alcool Remediul cel mai simplu si sigur in combaterea intoxicatiei alcoolice este recomandat de majoritatea fitoterapeutilor ca fiind infuzia de cimbrisor: (un pumn de planta uscata la 1 l apa clocotita; se raceste, se pune intr-un termos si se consuma cite o lingura plina la fiecare sfert de ceas). Tratamentul dureaza 2 saptamini in intoxicatia alcoolica acuta si 4 saptamini in cea cronica, fara nici o intrerupere pe parcurs. Cimbrul are proprietatea de a actiona asupra ficatului, curatindu-l de toxine si provocind repulsie fata de consumul de alcool. Foarte eficient este un decoct, 2-3 la suta, din amestec in parti egale de pedicuta, trei frati patati, frunze de papadie, mesteacan si patrunjel, macese si teci de fasole. Se consuma cite 200 ml, de 3-4 ori/zi, intre mese, indulcit cu putina miere de albine. Se mai recomanda ulei de menta si de ienupar, 5-15 picaturi din fiecare, in putina apa calda, timp de 2-3 saptamini, carbune de lemn, argila, otet de mere, bors de tarite, macerat de orez, drojdie de bere si propolis. Se mai poate amesteca o lingura boia de ardei iute cu 12 linguri rachiu de vin. Se dilueaza 4-5 picaturi din aceasta esenta cu o lingura de apa. Se ia in fiecare dimineata, pe stomacul gol. Mahmureala poate fi combatuta cu ceaiuri de menta, pelin, salvie si sovirv. Efecte deosebite are ceaiul de rozmarin. (C.Iacob) Solutii simple pentru evitarea indigestiilor Dupa perioada de post, in care alimentatia a fost usoara, abuzul de mincaruri grase si consistente din perioada pascala poate produce neplaceri severe. Exista solutii simple, care aplicate consecvent in aceste zile, pot preveni astfel de accidente, care adesea se solutioneaza numai la spital. O prima regula este ca schimbarea regimului alimentar sa se faca treptat, mai ales pentru cei care au obiceiul postului total in ultimele trei zile din Postul Mare. Alimentele folosite ar trebui sa fie foarte proaspete. Ouale de rata si de gisca, maionezele, carnea de miel, afumaturile trebuie consumate cu moderatie, chiar evitate de persoanele cu probleme gastrice sau hepatice. Dupa fiecare masa, administrarea unei cesti cu ceai caldut poate elimina neplacerile. Pot fi folosite ceaiuri de salvie, tintaura, sunatoare, menta, roinita. "Arsurile" gastrice cedeaza cu infuzie din flori de Page 6 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com salcim, iar in caz de diaree, se poate utiliza infuzie de leustean sau de salvie. Daca apare disconfortul gastric, folosirea condimentelor trebuie sistata. Orice prelungire a starii de disconfort, precum si tulburarile grave, trebuie semnalate medicului de familie. (Iuliana Popescu) Atentie la carnea de miel si la consumul de oua! Alimentele specifice Pastelui (ouale rosii, cozonacul, pasca sau carnea de miel), la mare cautare in zilele acestea, sint, din pacate, alimente greu digerabile, care, daca sint combinate, pot crea probleme. Pentru ca neplacerile gastrice sa nu apara, este nevoie doar de un dram de cumpatare. Carnea de miel este mai bogata in grasimi si calorii ca alte tipuri. De aceea, este bine sa fie consumata alaturi de alimente care favorizeaza digestia, cum sint salatele de legume sau muraturile. Nu este indicat sa fie consumata la fiecare masa, iar la masa de seara este bine sa fie evitata cu strictete, pentru ca poate crea neplaceri, de la insomnii sau greata pina la declansarea unor crize de colita sau gastrita. La fel, si ouale sint alimente care ingreuneaza metabolismul. Avind un continut caloric bogat, aceste alimente ridica nivelul colesterolului si al tensiunii arteriale. De aceea, sint recomandate ouale de gaina, care sint mai sarace in calorii decit cele de rata sau de gisca. Totodata, nu trebuie exagerat cu sarea, maioneza sau smintina in mincaruri. Nu trebuie uitat nici de traditionalul cozonac sau binecunoscuta pasca. Acestea contin deja oua, iar asociate cu alte oua (de data aceasta rosii!) si carne de miel, "udate" cu vin rosu, pot provoca accidente cerebrale, vasculare, diaree, constipatie sau crize de ulcer. (Cristina Paladuta) Cum scapam de neplacerile digestive de dupa mesele de Pasti? Pentru combaterea rapida si fara efecte secundare a constipatiei dupa consumul de oua fierte tari si brinza este bine ca seara, la culcare, sa se bea 250 ml dintr-un ceai (decoct 3-4 la suta) indulcit cu miere de albine, din coaja de crusin si volbura, in parti egale. Foarte buna este si pulberea din aceleasi plante sau din radacina de stevia stinelor (Rumixi alpini), 1-2 virfuri de cutit in 1-2 linguri de ulei vegetal. Rezultate deosebite au semintele de in, 1-2 linguri, inmuiate in putina apa. In constipatiile rebele se adauga fulgi de orz, 2-8 linguri/zi, seara, inmuiati in putina apa. Pentru un tratament complet se mai recomanda consumul de polen, ulei vegetal si tarite de griu. In caz de diaree, fitoterapia recomanda ceai (decoct 3-4 la suta), cite 150 ml sau pulbere, cite 5-10 virfuri de cutit, ambele remedii de 3 ori/zi, intre mese, din radacina de nalba, coaja de stejar, flori de coada soricelului, traista ciobanului, galbenele, soc, frunze de menta si pelin, in parti egale. Balonarea abdominala dispare cu argila (de 2-3 ori/zi), ulei de menta (de 2-3 ori/zi, cite 10-30 de picaturi, pentru copii jumatate de doza) sau ceai, decoct 2-4 la suta, cite 250 ml, de 2-3 ori/zi, din fructe de coriandru, busuioc sau cimbru. Greata se poate combate cu infuzie de plante aromatice: frunze de roinita, frunze de izma, busuioc, flori de levantica si cimbrisor. La fel de indicat este uleiul de menta, de cimbrisor, levantica, busuioc, roinita, isop, sovirv sau sunatoare, cite 5-15 picaturi, in putin ceai cald. (C.Iacob) Masuri de prevenire a toxiinfectiilor alimentare Toxiinfectiile alimentare sint imbolnaviri acute, aparute la maxim 72 de ore dupa consumul unor alimente contaminate cu anumite specii microbiene sau cu toxinele acestora. "Teoretic, orice microorganism si orice aliment poate, in anumite conditii, sa provoace toxiinfectii alimentare. Clinic, acestea sint caracterizate printr-o simptomatologie digestiva cu greturi, varsaturi, scaune diareice, dureri abdominale, care debuteaza brusc, asociate cu febra si fenomene toxice: stare de rau general, astenie, cefalee, ameteli. In functie de pierderile de apa provocate prin varsaturi si diaree apar semne de deshidratare: ochi infundati in orbite, facies palid, tegumente si mase musculare hipotone, mialgii difuze, stare confuzionala", ne-a spus dna dr. Elena Duca, medic primar epidemiolog. Diagnosticul se bazeaza pe datele clinice, epidemiologice - aparitia brusca de imbolnaviri cu incubatie scurta si cu o simptomatologie gastrointestinala, asemanatoare la persoanele care au consumat acelasi aliment incriminat in acelasi timp si de laborator - identificarea agentului cauzal in probele recoltate de la pacient si din alimentele contaminate. Toxiinfectiile alimentare apar sub forma de cazuri sporadice, atunci cind o singura persoana a consumat un aliment contaminat, in focare familiale sau colective. "Calea de transmitere a toxiinfectiilor alimentare poate avea la baza alimentele contaminate de la origine, cum este laptele de la animalele cu mastita sau pe cele contaminate prin manipulare, pastrare,

Page 7 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com prelucrare, transport; adesea, sursa contaminarii este omul bolnav sau purtator de germeni. Alimentele mai des incriminate in producerea toxiinfectiilor alimentare sint carnea si preparatele din carne, laptele si derivatele lactate, produsele de cofetarie cu creme, inghetata, ouale (in special de rata), preparatele din oua, maioneza. In timpul Sarbatorilor de Paste, incidenta toxiinfectiilor alimentare este crescuta, caldura favorizind posibilitatile de contaminare a alimentelor si multiplicarea germenilor", spune dna dr. Elena Duca. Masurile de prevenire a toxiinfectiilor alimentare au la baza aceleasi principii cunoscute sub numele de "Cele 10 reguli de aur pentru pregatirea corecta a alimentelor", stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii: alegerea unor alimente corect prelucrate, prelucrarea completa a hranei, consumarea alimentelor imediat dupa pregatirea lor, pastrarea corecta a alimentelor preparate sau gatite, reincalzirea integrala a alimentelor preparate sau gatite, evitarea contactului intre alimentele crude, neprelucrate si cele preparate sau gatite, spalarea repetata a miinilor, pastrarea unei curatenii meticuloase pe toate suprafetele din bucatarie, protejarea alimentelor fata de accesul insectelor, rozatoarelor si a altor animale, folosirea exclusiva a apei potabile la prepararea alimentelor. Tratament impotriva oboselii, a frigiditatii si impotentei Intrucit numerosi cititori ai acestei pagini solicita retete naturiste pentru vindecarea unor afectiuni sexuale provocate de oboseala si stres, va propunem o formula de tratament oferita de ing. Ioan Groza, terapeut naturist din Arad (Cabinetul Natura, str. Lucian Blaga nr. 15, tel. 0257/280946). Ceaiul din flori de morcov de cimp Se bea, zilnic, pe o perioada de 2-4 saptamini, dimineata si seara, cu cel putin 15 minute inainte de masa, cite o cana de 250 ml ceai din flori de morcov de cimp. Concomitent, se consuma si macerat din radacini de telina si seminte de ovaz. Se infuzeaza, seara, 2 lingurite cu virf de flori de morcov de cimp cu 0,5 litri apa fierbinte (inainte sa dea in clocot). Jumatate din aceasta cantitate de ceai se consuma seara, iar cealalta cantitate de ceai se bea dimineata. Este bine ca ceaiul sa fie cald si neindulcit sau usor indulcit dar numai cu miere. Maceratul din radacini de telina si seminte de ovaz Se curata radacinile de telina, se taie in felii mici, apoi se dau prin masina de tocat carne si se introduc intr-un borcan. Cantitatea lor trebuie sa ocupe o treime din volumul borcanului. In alt borcan, de aceeasi capacitate, se pun seminte de ovaz nedecorticate (si cantitatea lor trebuie sa ocupe o treime din vas), iar peste ele se pune apa rece pina se umple borcanul. Se amesteca bine cu o lingura de lemn. Semintele de ovaz se dau prin masina de macinat cafea in asa fel incit sa nu se transforme in faina. Atit radacinile de telina, cit si semintele de ovaz se lasa la macerat fix 24 de ore, dupa care, fiecare macerat se strecoara separat (prin tifon), apoi se amesteca in parti egale. Amestecul trebuie consumat in rastimpul a doua zile, dupa care se prepara cantitati noi. Se consuma 1-1,5 litri de macerat pe zi. Este bine ca acest tratament sa se repete de mai multe ori in decursul unui an, cu pauze de 1-2 luni. (C.Iacob) Dictionar medical o glucide - substante organice naturale care contin carbon, hidrogen si oxigen, reprezentind un constituent fundamental al materiei vii si avind un rol important in metabolism; li se mai spune hidrati de carbon sau carbohidrati. o insulina - hormon secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor si mineralelor din organism. o glicemie - prezenta glucozei in singele din organismul uman; cantitatea de glucoza aflata in singe. o imunitate - rezistenta organismului fata de actiunea microbilor patogeni sau a produsilor toxici ai acestora. o carenta - lipsa, deficienta. (C.P.) Cele cinci secrete ale tratamentelor cu plante de leac Nu putine sint scrisorile in care sintem rugati sa oferim adresa terapeutului naturist Ioan Groza, din Arad, un om care, desi inginer ca formatie, a facut din fitoterapie si dragostea de a vindeca oamenii de boli pasiunea vietii sale (Cabinetul "Natura", str. Lucian Blaga nr. 15, tel. 0257/280946). Intr-o discutie mai recenta cu dl Groza, acesta ne-a destainuit ceea ce el considera a fi principalele secrete ale fitoterapiei.

Page 8 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Folositi plante puternice Oricit de savanta ar fi o reteta, spune dl Groza, daca nu folosesti plante bune, proaspete, nu ai nici un rezultat. In felul acesta, puterea lor nu se pierde si efectul este sporit: "Eu nu pun plantele niciodata macinate in pungi, ci doar le tai marunt si le ambalez in asa fel ca omul sa vada ce ia. Apoi, eu nu dau niciodata plante stricate, expirate, mai vechi de un an sau doi, dupa caz. Au fost ani in care am ars plante medicinale cu camionul, pentru ca nu mai aveau nimic valoros terapeutic in ele". Culegeti plantele numai din locuri curate Dl Groza aduna plante de leac din toate zonele tarii dar, spune el, nu le culege de linga sosea sau de linga calea ferata: "Zona de unde se aduna plante medicinale trebuie sa fie curata, cit mai departe de zonele poluate si de locurile unde s-au administrat, chiar si in anii trecuti, ingrasaminte chimice, pesticide sau insecticide". Desigur, este necesara o informare mai ampla asupra acestor probleme dar ecologistii se ocupa mai mult de politica. Nu omoriti planta prin fierbere! Oamenii trebuie sa stie, spune dl Groza, ca prin fierberea plantelor se pierd foarte multe substante active. De aceea, in terapiile pe care le recomanda foloseste, in special, maceratul la rece: "Maceratele cele mai bune se fac din plante crude, pentru ca au enzime. Recomand maceratele obtinute prin punerea aceleiasi cantitati de planta si de apa ca la ceai (o lingurita de planta la o cana de apa), numai ca, in loc de fierbere, se lasa planta macinata in apa vreme de 8-12 ore". Fiti prudenti si folositi doar plante studiate temeinic Dupa ce analizeaza indelung orice planta sau reteta, dl Groza o testeaza chiar pe el insusi. Testeaza chiar si plantele toxice, pentru ca si-a facut o reteta proprie de ceai antidot pentru intoxicatiile cu plante. Din fericire, pina acum nu a trebuit sa foloseasca acest antidot din plante depurative foarte puternice. "Numai dupa spusele batrinilor nu te poti lua. La tratamentele cu spinz, de exemplu, trebuie administrata, la inceput, o doza foarte mica. De fapt, nici din plantele cunoscute nu trebuie sa dai o doza mare. Se incepe cu o doza mica si se creste pe timpul tratamentului. La inceput, am administrat doar citiva milimetri dintr-un fir de radacina de spinz pe zi. Apoi, am constatat ca se poate mari doza. Acum, administram progresiv spinzul, incepind de la un centimetru si ajungind, in final, la 10 cm de radacina pe zi. Am constatat ca, daca se incepe cu o doza mica, organismul se acomodeaza si se poate ajunge la doza terapeutica necesara, fara efecte secundare. Totusi, este necesar ca tratamentul cu spinz sa se faca sub atenta supraveghere a unui medic priceput sau terapeut naturist cu experienta". De fapt, spune dl Groza, prima regula in vindecare este prudenta, iar tratamentul trebuie, in primul rind, sa nu dauneze omului. Daca stiti un leac care ajuta, oferiti-l si altora, gratuit Dl Groza spune ca a aflat "secretul" unor terapeuti care alearga dupa bani - ceaiul gata facut: "Nu dati bolnavilor ceaiuri gata facute. Din orice planta ar fi facut, in timp ceaiul fermenteaza, se altereaza si isi pierde din principiile active continute". Spre deosebire de alti terapeuti naturisti, ing. Ioan Groza vinde la cabinetul sau din Arad doar plantele de leac necesare unor retete care sint la vedere. Preturile sint modice, cit sa acopere cheltuielile pentru adunarea acestor plante. Priceperea sa in efectuarea unor tratamente, de multe ori foarte complicate, este pusa in slujba bolnavilor fara nici o plata.

Nutritia minerala a plantelor Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile Page 9 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. Toate se numesc plante autotrofe. Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. De asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt impartite conventional in macroelemente, a caror cantitate variaza intre 0,01 si 10% din substanta uscata, microelemente, a caror cantitate variaza intre 0,00001 si 0,001% din substanta uscata si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de 0,00001 din substanta uscata. Macroelementele sunt :C, O, H, N, P, K, Ca, S, Mg, Na, Cl si Si, iar microelementele sunt Fe, Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li, I, Br, Al, Ni, Mo, As, Pb, Va, Rb, si altele. Când in nutritia plantelor lipseste sau este insuficient un element chimic necesar, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor. I. Rolul fiziologic al macroelementelor Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si. 1. Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme. 2. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni PO3- , ajunge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP). Fosforul intra in compozitia unor coenzime. El indepiâlineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantilui respirator, etc. Fosforul favorizeaza de nutritie, de crestere, de inflorire si fructificare, depunrea hidratilor de carbon in fructe, sfecla de zahar, tuberculi. Micsoreaza consumul specific de apa al plantelor. Fosforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. In lipsa lui, plantele ramân mici, radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde-inchis, pâna la albastru-verde, luând de multe ori o culoare rosie sau purpurie. 3. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participând in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element biocatalizator, stimulând numeroase procese fiziologice. El regleaza absorbtia azotului de catre plante, prelucrând nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar in cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzeme care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon, in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. El favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. Potasiul circula foarte rapid in xilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care vârfurile vegetative, cambiul si periciclul. Toamna, inainte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele in ramuri sau tulpina. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate

Page 10 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com sau brune. 4. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+ ). El este acumulat in protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. El intra in structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El joaca un rol important si in fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. Impreuna cu potasiul, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. El este antagonist al ionilor Al2+ Mg2+, Zn2+, Fe2+,K+,Na+,NH+,Al3+ , inlaturând actiunea lor vatamatoare, in caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, vârful vegetativ uscându-se, radacinile ramânând scurte, groase, cu vârfurile uscate. Excesul de calciu in plante determina imbatrânirea prematura, iar excesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze. 5. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni SO2- , compusi organici cu sulf, ca cistina. Cerinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, telina, floarea soarelui, si rapita. In organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza in semintele de mustar negru, in bulbul de ceapa si in cel de usturoi. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. Insuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. Frunzele se ingalbenesc si apare o imbatrânire prematura. 6. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, in procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa in sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde-inchis pe lamina cloriara. 7. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine si in plantele superioare de saraturi (halofite). El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca2+ , sau K+ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. Insuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice. 8. Clorul este un element prezent in toate plantele. El se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine, in ferigi si i plantele halofile. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. Insuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor. II. Rolul fiziologic al microelementelor. Microelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. Ele intervin in metabolismul general, in cresterea si dezvoltarea plantelor, in procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu. 1. Borul are un rol fiziologic multiplu, participând in metabolismul plantei, ca anion si formând esteri fiziologici activi. El stimuleaza absorbtia unor macro- si microelemente. Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe. 2. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii. 3. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Continutul cuprului in plante variaza de la urme, pâna la 46 p.p.m. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin vestejirea si decolorarea pâna la o noanta alba a frunzelor tinere. 4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspândit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra in

Page 11 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. Vita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Gr창ul, secara, ovazul si mazarea sunt mai putin sensibile. III. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor Ultramicroelemenmtele se gasesc in cantitati foarte mici in copul plantelor, prezenta lor in nutritie fiind insa absolut necesara. Dintre acestea, cele radioactive stimuleaza activitatea enzimelor, intensifica procesele metabolice, diviziounile celulare, fotosinteza, stimuleaza cresterea si dezvoltarea plantelor, stimuleaza trecerea organelor de la starea de repaus la starea activa, stimuleaza absorbtia, etc. Mecanismul lor de actiune este str창ns legat de energia intraatomica emisa sub forma de radiatii , , . Prezinta aplicabilitate in agricultura. Iradiera in doze mici a semintelor de porumb si gr창u a adus la cresterea recoltei cu 12-15 %, fata de martor. Radiatiile ionizante sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a tuberculilor de cartof, utiliz창nd pentru iradiere, doze de 10 kard. Fructele se pastreaza in stare proaspata, iradiindu-le cu doze de 200-400 kard. ELEMENTELE ACTIVE ALE PLANTELOR O data cu studierea structurii si distributiei substantelor active din plante, s-au recunoscut si virtutile lor terapeutice. Pentru a intelege modul in care plantele actioneaza asupra organismului, este imperios necesara cunoasterea compozitiei acestora. Va vom prezenta pe scurt cateva din substantele active constituente : Mucilagii vegetale - sunt amestecuri amorfe de polizaharide, care in combinatie cu apa dau o substanta vascoasa precum gelatina. Cand se consuma infuzii si decocturi, aceasta actioneaza ca un strat izolator al mucoaselor tubului digestive, gatului, plamanilor, rinichilor si cailor urinare. Dintre plantele mucilaginoase, mentionam : ulmul, nalba mare, nalba de padure, podbalul, schinduful, s.a. Acestea pot fi utilizate in caz de iritatii si inflamatii ale mucoasei, in tratarea diareii, in tuse. Fenolii - au efecte antiinflamatorii, dintre ei cel mai cunoscut fiind acidul salicilic, precursorul natural al aspirinei, care se gaseste in salcie. Alt fenol este timolul care este prezent in cimbru. Taninurile - au capacitatea de a coagula albuminele, metalele grele si alcaloizii, ceea ce are ca efect calmarea iritatiilor, a durerii si oprirea sangerarii. Dintre plantele care contin aceste substante, enumeram : stejarul, nucul, fragul,turita mare . Preparatele din aceste plante sunt utilizate extern : contra inflamatiilor cavitatii bucale, bronsitelor, hemoragiilor locale, arsurilor, plagilor, hemoroizilor, transpiratiei excessive, etc. Utilizate intern sunt benefice in caz de diaree, afectiuni ale vezicii si antidot in otraviri. Cumarinele - sunt substante aromatice prezente in : sulfina, telina, etc., si au proprietatea de a fluidifica sangele, de a respinge radiatiile solare si relaxant muscular. Flavonidele - au proprietati antiinflamatorii si sporesc rezistenta vaselor capilare. Se gasesc in special in lamai. Antrachinonele - au efect laxativ si iritant al intestinului gros, stimuland peristaltismul intestinal la 10 ore dupa administrare. Au totodata proprietatea de a lichefia sarurile, facilitand tranzitul intestinal. Se gaseste in special in revent. Antocianii - sunt pigmenti ce dau culoari albastrui, rosii sau purpurii plantelor, si au proprietatea de a mentine vasele sanguine intr-o stare excelenta. Se gaseste in mur si vita de vie. Glucozinolatii - au efect iritant asupra pielii si se gasesc in plante din familia mustarului , cum ar fi : ridichea, mustarul. Aplicate sub forma de cataplasme pe articulatiile dureroase, aceste plante contribuie la cresterea fluxului sanguine in zona iritata , favorizand astfel la evacuarea deseurilor. Uleiurile esentiale - sunt lichide volatile care se numara printe cele mai importante principii active ale plantelor. Plantele cele mai utilizate deoarece contin aceste uleiuri sunt : musetelul si anasonul. Ele contin agenti Page 12 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com antiinflamatori si sunt folosite in tratarea reumtismului, ca expectorante, in gargara. Saponinele - irita mucoasele, determinand o relaxare intestinala si cresterea secretiei mucoasei bronsice. Plantele care le contin sunt : lumanarica (florile), radacina de lemn dulce, sapunarita. Preparatele din aceste plante sunt utilizate ca diuretice si dezinfectante ale cailor urinare. Glucozidele cardiace - au o actiune directa asupra inimii, ajutand-o sa-si mentina un bun ritm cardiac. Ele mai actioneaza la eliminarea apei din tesuturi, reducand astfel tensiunea arteriala. Plantele in care sunt prezente : degetelul rosu, degetelul lanos. Glucozidele cianogene - au la baza cianura, o otrava puternica, dar luate in doze mici, au efecte sedative si relaxante asupra inimii si muschilor. In scoarta de soc se gasesc ambele genuri de glucozide, ceea ce o face utila in tratarea tusei seci si iritante. Vitaminele - plantele contin cel putin 2 - 3 vitamine necesare organismului. Unele insa au concentratii mai mari de vitamine, cum ar fi : - nasturelul - contine cantitati mari de vitamina E - fructul de maces - contine multa vitamina C - morcovul - contine multa vitamina A - soia - contine multa vitamina B Plantele amare - stimuleaza secretia glandelor salivare si a celor digestive, ceea ce conduce la cresterea apetitului si ameliorarea digestiei. Planta cu cei mai multi constituenti amari este pelinul. Alcaloizii - unele plante contin o molecula de azot, sau atropina, ceea ce face ca ele sa fie folosite pentru reducerea spasmelor sau a durerilor, cum ar : matraguna. Mineralele - se gasesc in cantitati mari in anumite plante, ca de exemplu : - coada calului - contine mult siliciu - papadia - contine potasiu, ajutand organismul sa pastreze constanta potasemia in sange - soia - contine magneziu - porumbul - contine potasiu - urzica - contine un procent ridicat de fier si siliciu - patrunjelul - contine mult fier Cum se prepara si la ce foloseste tinctura de urzici? In aceasta perioada, utilizatorii tratamentelor naturale isi pot pregati singuri un leac simplu si eficient tinctura de urzici. O sticla cu gitul larg se umple cu frunze de urzici proaspete, bine spalate si se completeaza cu alcool alimentar sau cu tuica de calitate pina cind urzicile sint acoperite de lichid. Se lasa la macerat 10-14 zile, pina cind lichidul devine maroniu-verde, iar frunzele din sticla si-au pierdut culoarea initiala. Tinctura se poate utiliza dupa spalarea si uscarea parului in scopul combaterii matretii. Poate fi diluata cu apa distilata si folosita ca tonic pentru tenul gras sau se poate folosi in locul spirtului medicinal la curatarea plagilor. Cu exceptia persoanelor care nu au voie sa consume alcool, remediul poate fi utilizat ca remineralizant si adjuvant in tratarea bolilor gastrice si hepatice. In ceaiul recomandat pentru astfel de afectiuni se amesteca, o data pe zi, cite 30 picaturi de tinctura de urzici. Administrata inainte de masa, tinctura de urzici stimuleaza digestia. (Iuliana Popescu) Lipsa Vitaminei A provoaca "orbul gainilor" Vitamina A (retinolul) mareste acuitatea vizuala, sporeste rezistenta la infectii, fortifica sistemul imunitar, mentine sanatatea pielii, dintilor, ajuta procesul de crestere si consolidare a oaselor, favorizeaza hematopoieza (formarea de globule rosii), activeaza producerea hormonilor androgeni, inhiba formarea tumorilor si dinamizeaza formarea sucurilor digestive. Carenta acestei vitamine duce la hemeralopie (o boala numita in popor si "orbul gainilor"), incetinirea cresterii, anemie, infectii respiratorii si digestive, malformatii congenitale, tulburari de reproducere. Supradozarea (peste 50.000 u.i./zi) provoaca greata, varsaturi, eruptii ale pielii, osteoporoza, caderea sau rarirea parului, oboseala, menstruatii neregulate, marirea ficatului si a splinei, dureri de cap, uscarea pielii si calcifieri osoase anormale. Necesarul zilnic este de 6.000 u.i., crescut de 2-3 ori in cazul hipovitaminozei sau sarcinii.

Page 13 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Inamicii Vitaminei A sint grasimile saturate, alcoolul, aspirina. Absorbtia vitaminei este stimulata de prezenta vitaminelor B, D si E, precum si a calciului, fosforului si zincului. Surse: ulei de peste, ficat, oua, lapte, morcov, legume si fructe de culoare galbena, orz verde, patrunjel verde. (C.I.) Este mai usor sa previi, decit sa tratezi!

Cauzele si tratamentul bolilor diareice o de vorba cu dna dr. Tamara Solange Rosu, medic specialist pediatru - Cum se manifesta boala diareica infectioasa acuta? - Diareea infectioasa acuta consta in eliminarea rapida a unor scaune de consistenta redusa, fluide. Boala este produsa de Salmonella si este cauzata de igiena precara a alimentatiei, a miinilor si a mediului. Alimentele care sint nespalate, ambalate sau depozitate in conditii improprii, apa murdara sau infectata cu bacterii duc la declansarea diareei acute. Mai rau, aceasta este insotita si de deshidratare, dureri stomacale si migrene. Boala este mai frecventa la copii si la sugari decit la maturi. - Care sint cauzele acestei boli? - In primul rind, trebuie stiut ca boala este de doua tipuri: hidrica si denutritiva. Exista o diferenta intre ele, atit in ceea ce priveste factorul determinant, cit si tratamentul. Diareea hidrica este cea in care continutul de apa este crescut, fara a exista tulburari importante de digestie, deci fara pierderi de substante nutritive. Cauzele sint modificari ale florei bacteriene intestinale, diversi virusi, toxiinfectii alimentare, TBC intestinal sau paraziti intestinali, colon iritabil. In aceasta categorie apar si diareile inflamatorii datorate unor inflamatii intestinale, cum este colita ulceroasa. Netratata, diareea hidrica poate avea complicatii grave cum sint abcesul, ocluzia sau peritonita. Exista si boli diareice determinate de cauze externe, care nu necesita, de regula, nici tratament si nici regim, ci doar timp. Citeva dintre acestea sint diareea de fermentatie, la care trebuie redusa cantitatea de celuloza ingerata sau cea de putrefactie, care apare din cauza excesului de carne. Tot in aceasta categorie intra si diareea postantibiotica, care se declanseaza dupa utilizarea unor antibiotice cu spectru larg dar dureaza cel mult o zi. - Cum se deosebeste diareea hidrica de cea denutritiva - Diareile denutritive sint insotite de eliminarea unor cantitati mari de elemente nutritive, cum sint glucide, lipide, proteine, vitamine, care duc la denutritia organismului. Acestea sint mai putin frecvente, iar diferenta dintre acestea si cele hidrice poate fi facuta doar de catre un specialist. Intotdeauna, cauza este o leziune organica. Aceasta influenteaza procesul de digestie si absorbtie. De exemplu, diareea prin maldigestie, prin insuficienta pancreatica, gastrica, biliara. Acestea sint cauzate, uneori, si de intoleranta la gluten sau la lactoza. In primul caz este necesara suprimarea oricarui preparat pe baza de griu si orz din alimentatie. In schimb, orezul si ovazul sint indicate. In cazul intolerantei la lactoza, laptele si preparatele lactate sint contraindicate. - Care este dieta alimentara in cazul diareei acute? - Regimul alimentar trebuie sa fie facut in functie de virsta si de gravitatea bolii. Bolnavii nu au voie sa manince dulciuri, indicate fiind piinea prajita, orez, gris, brinza de vaci, ceapa, morcov, banane, afine, coarne, castane, mere rase, gutui, mure, o lingurita de ulei crud, putina sare, cas, ceai indulcit cu glucoza pulbere. La sugari, scaunele proaste pot fi fatale daca nu sint dusi de urgenta la medicul de familie. Pierderea de apa si electroliti poate avea evolutie imprevizibila. Din cauza diareei acute, sugarii pot avea convulsii, tulburari de inima si de mictiune. Daca pierd 10 la suta din greutatea corporala, le trebuie aplicata de urgenta terapie intravenoasa. Aromoterapia in tratamentul bolilor interne Plantele medicinale isi bazeaza actiunea terapeutica si pe un grup de substante numite uleiuri volatile, eterice, esentiale sau aromatice. Chiar si medicii recomanda tratamentul cu aceste uleiuri, care pot Page 14 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com inlocui cu succes multe antibiotice, inlaturind efectele secundare negative ale acestora. De exemplu, uleiul volatil de busuioc este un excelent antiseptic intestinal, antispastic, folosit cu mare succes in caz de infectii intestinale, spasme gastrice si astenii nervoase, iar rozmarinul are o puternica actiune antimicrobiana. Remedii pentru tratarea afectiunilor hepatice Dupa cum ne-a spus dl prof. dr. Constantin Milica, specialist in fitoterapie, doctor in fiziologie vegetala, coordonatorul Centrului Aroma din cadrul Universitatii Agronomice Iasi, uleiurile volatile sint remedii excelente in cazul diverselor afectiuni. Aceste uleiuri se gasesc in comert, la Plafar, in magazinele naturiste si chiar in farmacii, modul de administrare fiind trecut in prospect. De regula, se pun pe o bucatica de piine ori de zahar cite 15-30 de picaturi de ulei volatil. In afectiuni hepatice sint recomandate uleiurile volatile de salvie, rozmarin, menta si lamiie. Pentru tratarea dischineziei biliare se amesteca, in parti egale, ulei eteric de menta si de cimbru, din care se iau 3-5 picaturi intr-o lingurita cu miere sau dulceata, de 2-3 ori pe zi cu 20 de minute inainte de mesele principale. Cura dureaza 1-2 luni pe trimestru. Litiaza biliara se poate ameliora cu uleiuri de rozmarin si lamiie. In caz de ascita (ciroza umeda) foarte util este uleiul volatil de ienupar, din care se pun 5-8 picaturi in putina apa; se iau 3 doze pe zi pentru a mari diureza, care survine la 4 ore dupa administrare. Uleiuri volatile pentru afectiuni gastrice si intestinale In gastrite cronice si gastroenterite este recomandat ulei eteric de menta si de levantica, amestec in parti egale, din care se iau 5-10 picaturi, in putina apa calda, inainte de mesele principale. Ulcerul gastro-duodenal se poate trata cu amestecuri din uleiuri de galbenele (300 ml) si sunatoare (200 ml), cite o lingura, dimineata si seara, inainte de masa, timp de 20 de zile. Dupa o pauza de 2 saptamini, tratamentul se poate relua, avind actiune cicatrizanta, antiseptica, antiinflamatoare si antispastica, datorita continutului ridicat de saponozide triterpenice, rezine, derivati flavonici si ulei volatil. La fel de indicat in caz de ulcer este amestecul in parti egale din ulei de sunatoare si ulei de menta, cite 10-30 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa, in cure de 1-2 saptamini pe luna. Pentru afectiuni intestinale (colite, enterocolite si paraziti intestinali), util este un remediu din uleiuri volatile de chimion, levantica, salvie, fenicul si sovirv (cite 1 ml din fiecare), ulei de cuisoare, busuioc (0,5 ml din fiecare) si 100 ml alcool etilic. Se iau intern, cite 25 de picaturi in putina apa calduta, de 3 ori pe zi, inainte de masa. Amestec de uleiuri eterice pentru tratarea bolilor pulmonare Bolile respiratorii, in general, se pot trata cu uleiuri volatile de eucalipt, jneapan, brad, menta, anason, cuisoare, cimbru, levantica si isop, care au efecte bronhodilatatoare, expectorante si usureaza respiratia. Iata reteta unui remediu pentru tratarea afectiunilor pulmonare (tuberculoza, bronsite): ulei de jneapan (1 ml), menta (2 ml), salvie (1 ml), eucalipt (2 ml), cimbru (1 ml) si alcool etilic 100 ml. Adultii vor lua cite 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, in putina apa calduta indulcita cu miere, iar copiii vor lua intre 3-10 picaturi, de 3 ori pe zi. Alte recomandari In litiaza renala sint recomandate uleiurile volatile de anason si ienupar. In aceasta afectiune, poate fi utilizat cu succes si uleiul de fenicul, insa administrat cu prudenta, din cauza actiunilor sale genotoxice si carcinogene. Durerile reumatice se pot indeparta prin frictiuni cu o solutie din tinctura de ardei iute (150 ml), ulei volatil de brad (5 ml), musetel si sovirv (3 ml din fiecare), ienupar (10 g). Cistitele se pot combate printr-un remediu administrat intern, din ulei de brad (3 ml) si eucalipt (3 ml), in 50 ml alcool etilic. Se iau 10 picaturi, de 3 ori pe zi, timp de o saptamina. Migrenele dispar daca se ung timplele si fruntea, de 2-3 ori pe zi, cu o crema din ulei de menta (10 ml), anason (5 ml), jneapan (5 ml), brad (10 ml), glicerina (20 g) si alcool etilic (50 ml). In afectiuni ale sistemului nervos central, ca sedative, sint indicate uleiurile volatile de maghiran, busuioc, levantica si rozmarin. Astenia de primavara se poate combate eficient cu uleiuri de salvie, cimbru, busuioc, isop, maghiran si cuisoare. In astenia sexuala sint recomandate uleiurile de scortisoara, ienupar, pin, angelica si ghimbir. Nautul sporeste randamentul sexual!

Page 15 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Pentru ca este bogat in acid folic, nautul este indicat barbatilor care vor sa-si imbunatateasca viata sexuala si fertilitatea. Recomandat femeilor insarcinate sau celor care intentioneaza sa faca un copil, acidul folic a fost adesea asociat cu fertilitatea si potenta masculina. Pe linga acid folic, nautul mai contine si proteine, carbohidrati, fibre si saruri minerale. (C.P.) Vitaminele din Complexul B, surse de sanatate Numite si "aminele vietii", vitaminele au un rol esential in existenta umana. Pentru a vedea care este importanta vitaminelor din Complexul B, efectele lipsei lor din organismul uman, precum si sursele naturale de hrana de unde pot fi asimilate, ne-am adresat terapeutului naturist Fanica Voinea Ene, colaborator apropiat al ziarului nostru, presedinte al Fundatiei "Terapia Naturista" din Valenii de Munte - Prahova, membru al ANATECOR. Lipsa Vitaminei B1 din organism provoaca insomnii Vitamina B1 (tiamina) stimuleaza cresterea, activeaza digestia, ajuta functionarea sistemului nervos, a muschilor si a inimii, intervine in metabolismul apei, dinamizeaza arderea glucidelor si a proteinelor. Scaderea acestei vitamine din organism determina insomnii, iritabilitate, furnicaturi in membre, zona Zoster, palpitatii. Excesul este eliminat, de regula, prin urina. Vitamina B1 se gaseste in drojdie de bere, tarite de orez, de griu si de porumb, cereale integrale, carne de porc slaba, mazare si fasole uscate, organe, nuci, alune, lapte, oua, orz verde, ceapa si morcov. Este distrusa de prelucrarea termica a alimentelor, alcool, cafea, estrogeni, antibiotice, sulfamide, antiacizi si consumul excesiv de dulciuri. Hipovitaminoza B2 duce la leziuni ale buzelor Vitamina B2 (riboflavina) stimuleaza cresterea, respiratia celulara, sinteza proteinelor si functia de reproducere. Inlatura oboseala ochilor si are efecte antitoxice. Hipovitaminoza B2 duce la leziuni ale buzelor (zabaluta), limbii, pielii, mucoaselor genitale, tulburari de vedere, scaderea rezistentei la infectii, la efort si produse toxice. Doza obisnuita este de circa 2 mg/zi. Adversarii acestei vitamine sint lumina, substantele alcaline, antibioticele, sulfamidele, estrogenii, alcoolul si cafeaua. Sursele principale sint drojdia de bere, carnea si organele de vita, ouale, laptele, leguminoasele uscate si orzul verde. Vitamina PP reduce tensiunea arteriala Vitamina B3 (numita si PP) stimuleaza metabolismul glucidelor, proteinelor si grasimilor, sinteza hormonilor sexuali, cortizonului, tiroxinei si insulinei, asigura functionarea normala a creierului, previne pelagra (de aici denumirea de "PP"), atenueaza tulburarile gastrointestinale, reduce tensiunea arteriala si nivelul de colesterol. Carenta acestei vitamine provoaca pelagra, boli de piele grave, tulburari endocrine, psihoze si alergii. Excesul genereaza guta, greata si dereglari ale nivelului glucozei din singe. Necesarul zilnic este de 18 mg. Stimulator al sintezei este fosforul. Surse principale: cereale integrale, drojdie de bere, griu germinat, nuci, alune, peste, carne slaba, oua, fasole, curmale, smochine, prune. Carenta de Vitamina B6 genereaza anemie Vitamina B6 (piridoxina) contribuie la asimilarea proteinelor si grasimilor, previne multe tulburari nervoase, intirzie procesul de imbatrinire, reduce spasmele musculare, intervine in sinteza hemoglobinei si scaderea colesterolului. Lipsa piridoxinei in organism genereaza anemie, ateroscleroza si scaderea rezistentei la infectii. Necesarul zilnic este de 1,8 mg. Inamicii vitaminei B6 sint prelucrarea termica a alimentelor, congelarea, estrogenii si alcoolul. Stimulenti ai sintezei: vitaminele B1, B2, C, PP si magneziul. Surse de Vitamina B6: drojdia de bere, tarite de griu, griu germinat, soia, fulgi de ovaz, cereale integrale, alune, nuci, banane, carne slaba, ficat, peste, oua, fasole, cartofi. Globule rosii cu Vitamina B9 Vitamina B9 (acidul folic) este un factor esential in producerea globulelor rosii, stimuleaza lactatia, are efecte protectoare impotriva parazitilor intestinali si toxinelor, mareste apetitul digestiv si favorizeaza cresterea. Carenta acidului folic produce anemie macrocitara (globule rosii reduse ca numar dar mai mari decit este normal), iritabilitate, tulburari de memorie. Acidul folic se gaseste in frunzele de culoare inchisa, morcovi, drojdie de bere, nuci, alune, citrice, griu germinat, orz, mazare si fasole verde, cereale integrale, ficat si oua. Echilibrul psihic se imbunatateste cu Vitamina B12

Page 16 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Vitamina B12 asigura sanatatea sistemului nervos (este implicata in producerea mielinei - teaca protectoare a nervilor), reduce iritabilitatea, mareste puterea de concentrare, imbunatateste memoria si echilibrul psihic. Carenta duce la anemie pernicioasa, amorteli, depresii, confuzie, slabirea memoriei, uneori manie si halucinatii. Necesarul zilnic este de circa 2 micrograme. Este o vitamina care se recicleaza prin intermediul lichidului biliar (eliminata in bila si apoi absorbita in intestin). Este partial distrusa de lumina, acizi, substante alcaline, alcool, estrogeni, somnifere. Vitamina B12 se gaseste, mai ales, in carne slaba, organe, peste, oua si lapte. (Costel Iacob) Paducelul - planta vietii Extractele de paducel sint printre cele mai apreciate medicamente de natura vegetala. Paducelul este cunoscut in Europa ca "planta a vietii" sau "planta a tineretii vesnice", conferindu-i-se aceleasi virtuti ca si Ginsengului de catre asiatici. Preparatele din fructe, flori sau frunze de paducel sint folosite ca reglator cardiovascular si sedative in caz de dureri cardiace. Sint indicate pentru palpitatii, angina pectorala, spasme vasculare, zgomote in urechi si aritmii. Tinctura de paducel (10 picaturi pe zi, inainte de culcare, timp de trei saptamini) previne si trateaza hipertensiunea arteriala. Cite 3 ml tinctura de paducel, 3 g valeriana si 100 ml apa de menta vindeca nevrozele si actioneaza ca sedativ cardiovascular. Amestecul din 50 g flori de paducel, 0,5 l vin alb si 50 g visc, macerat timp de o saptamina, cite 2 inghitituri pe zi, combate tulburarile de menopauza si insomniile. (C.P.) Hreanul, remediu eficient pentru reumatism Dna Mariana Suman, din Iasi, sufera de multi ani de coxartroza si dureri cauzate de reumatism. In afara de medicamentele clasice, gasite in farmacii, si care combat durerea, a incercat, cu succes, un tratament cu radacini de hrean. "O suta de grame de hrean ras se pun intr-o fasa care se aplica pe locul dureros cam 10 minute, un sfert de ora. Primavara, sint la fel de bune frunzele tocate si invelite in fasa", spune dna Suman. Pentru a avea mereu la indemina remediul, se da pe razatoare o cantitate mai mare de hrean, chiar si pina la 500 grame, care se stropeste cu alcool pur si se lasa la macerat, o luna-doua. Cu cit timpul de macerare este mai mare, cu atit remediul este mai eficient. (C.Negoita) Leacuri pentru tratarea diareei Un leac eficient in tratarea diareei este miezul de nuca. Se ia o lingurita de miez macinat, se pune intr-un vas cu 500 ml apa clocotita, se lasa acoperit 20 de minute, apoi se strecoara. Se iau 50 de ml dimineata, o data pe zi. Tot pentru combaterea diareei se mai foloseste cu bune rezultate si scoarta de stejar. O lingurita de scoarta (de pe ramuri tinere) maruntita pudra se pune in 250 ml de apa clocotita, se lasa acoperita 10 minute, apoi se strecoara. Se ia cite o lingura, de trei ori pe zi. (S.P.) Generalitati cu privire la condimente Grupa condimentelor naturale (exotice si indigene) cuprinde acele produse care se adauga in mancaruri, in cantitati mici, pentru a le da gust si miros placut. Aproape toate condimentele sunt de origine vegetala si au o valoare nutritiva in general redusa, insa datorita substantelor aromatizante pe care le contin ele favorizeaza procesele de digestie, stimuland secretia gastrica si marind apetitul. Dintre condimente, le vom prezenta pe cele cu pondere mai importanta sub aspect economic si alimentar. Condimentele se clasifica, in functie de partile componente ale plantei din care provin: ˇ din fructe: anasonul stelat (badianul), ardeiul dulce si iute, cardamonul, coriandrul, chimionul, enibaharul, mararul, piperul (alb, negru si de Jamaica) si vanilia; ˇ din seminte: mustarul, nucsoara si floarea de nucsoara; ˇ din flori si partile lor: caperele, cuisoarele, sofranul; ˇ din frunze: dafin, cimbru, leustean, maghiran, marar, patrunjel, tarhon si telina; ˇ din bulbul unor plante: ceapa si usturoiul; ˇ din coaja unor arbori exotici: scortisoara; Page 17 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com ˇ din rizomul sau radacina unor plante: ghimbirul, hreanul, patrunjelul, pastarnacul si telina. Majoritatea condimentelor contin uleiuri eterice, care actioneaza direct asupra nervilor olfactivi, provocand si o secretie mai abundenta a salivei. O importanta parte a condimentelor contin substante cu gust iute (piperul, mustarul, ardeiul, hreanul), substante care activeaza totodata si secretia sucurilor gastrice. O proprietate asemanatoare o au si condimentele care contin uleiuri eterice (cuisoarele si nucsoara), precum si unele legume, cum ar fi: ceapa, usturoiul, patrunjelul, pastarnacul si telina. Ca regula generala, toate aceste condimente trebuie sa se prezinte numai in stare pura, neamestecate cu substante straine sau cu parti de plante necaracteristice si care nu poseda insusirile condimentului respectiv. Aspectul: trebuie sa fie propriu partii de planta ca atare sau sub forma de pulbere, care serveste drept condiment. Gustul si mirosul condimentelor trebuie sa fie caracteristic, nealterat, fara nuanta straina sau suprapusa sau aromatizare artificiala. Se admite insa folosirea si consumul condimentelor in amestec numai in cazul celor destinate aromatizarii preparatelor din carne, denumite mirodenii pentru carnati. Este total interzisa introducerea in consum a condimentelor care contin impuritati ocazionale: ˇ impuritati minerale: nisip, pamant, praf de caramida etc.; ˇ aschii de lemn, parti din alte plante; ˇ insecte: in orice stadii de dezvoltare sau alte impuritati. De asemenea este interzisa punerea in consum a condimentelor vegetale falsificate, alterate sau toxice. Sunt considerate ca falsificate acele condimente in care se constata (la controlul calitativ de laborator) adaosuri minerale sau organice, substante toxice colorante, substante care contin resturi vegetale (faina tarate, leguminoase, cozi de fructe, rumegus de lemn, condimente extrase, turte oleaginoase etc.). Sunt interzise pentru consum si condimentele care prezinta mucegaiuri sau ciuperci parazite, insecte oua si larve, precum si semne vizibile de degradare a acestora de catre rozatoare. Este interzisa in mod categoric punerea in consum a unor condimente infectate cu germeni patogeni, precum si a surogatelor de condimente si a celor aromatizate si colorate artificial. Ambalajele condimentelor vor trebui sa fie adecvate, sa le garanteze pastrarea caracteristicilor specifice si sa fie marcate sau inscriptionate cu urmatoarele date: denumirea produsului si a firmei care a efectuat ambalarea, precum si data ambalarii, greutatea neta si termenul de valabilitate al condimentului. In mod obligatoriu inscriptionarea ambalajelor trebuie sa corespunda continutului acestora. Condimentele vegetale care in urma inspectiei sanitare nu vor corespunde din punct de vedere organoleptic si fizico-chimic exigentelor mentionate mai sus, vor fi oprite sau scoase din consum. Atunci cand vor exista dubii de substituire, falsificare sau alterare vor fi prelevate imediat probe si trimise pentru controlul de laborator in conditiile prevazute de lege. HREAN DESCRIERE Aceasta planta este folosita prin radacina ei in majoritatea gospodariilor la prepararea muraturilor si drept condiment. Dar si frunzele au o larga intrebuintare in medicina populara. In diferite zone ale tarii i se spune: chirean, radacina salbatica, tormac, torma, creen. Hreanul creste in special lânga casa, in gradini. Desigur, in principal, este o planta cultivata de om, dar se mai gaseste si in stare salbatica lânga santuri umede, la malul pâraielor. Frunzele hreanului sunt late si ondulate si cresc uneori inalte de 1-1,5 m. Planta infloreste in lunile de vara iunie-iulie, având floricele albe, cu câte 4 petale, care emana un miros puternic. BOLI CARE SE TRATEAZA FOLOSIND ACEASTA PLANTA ANEMIE INAPETITIE DURERI DE CAP MIGRENE Page 18 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com ACNEE LOMBOSCIATICA RACEALA DURERI REUMATICE ALE ARTICULATIILOR MOD DE FOLOSIRE Frunzele de hrean proaspat culese, se spala, se aplica pe locurile dureroase in cazurile de migrena, dureri de cap, crize de lombosciatica, dureri reumatice ale articulatiilor. Radacinile de hrean, rase, peste care se pune o picatura de otet de vin sau otet de mere, se pun intr-o bucata de p창nza si se aplica comprese pe abdomen, in cazurile de indigestie si dureri abdominale. O cataplasma se aplica pe stomac in cazurile de stomac incarcat si indigestie: pe o bucata de p창nza se pun 2 inguri de cenusa obisnuita, din arderea lemnelor, o lingura de hrean ras, o ceapa taiata marunt si se tropeste cu otet de vin sau otet de mere. Cataplasma se aplica pe zona stomacului si se lasa asa timp de o jumatate de ora. Imediat bolnavul se va simti mai bine. Masca de hrean in solutie de otet: radacina rasa de hrean, se pune intr-o sticla, se toarna otet de vin sau de mere. Se lasa la macerat 8-10 zile. Apoi, esenta obtinuta se pune pe o bucata de p창nza si se aplica pe fata umezita. Se lasa 10 minute, apoi se spala fata cu apa calda si cu apa rece. Ajuta la combaterea acneei juvenile. Ca leguma condimentara se pun radacini de hrean despicate pe lungime in vasele cu varza pentru murat sau in borcanele cu muraturi asortate. Hreanul are efect binefacator asupra digestiei. Plantele care redau energia Aceste plante favorizeaza digestia, actioneaza ca un stimulent cerebral, sterg precum radiera" senzatia de oboseala, relanseaza energia. Multe dintre ele sint pretioase surse de vitamina C. Iata ghidul plantelor al dinamismului cotidian cu retete din plante medicinale. Alcoolul si tincturile Ele sint fortifiantele de altadata. Evident, totul pe baza de plante: gentiana, arborele de chinina, scortisoara, portocala amara, menta. Ele sint, de asemenea, plante ale sanatatii, caci ele sint mai in masura sa produca remedii pentru a reda forta si vigoarea decit bauturile alcoolice servite ca aperitive sau lichiorul. In zilele noastre, toata lumea stie ca o stimulare cu alcool este inselatoare, de scurta durata si cu consecinte neplacute. Totusi, alcoolul poate fi necesar in utilizare pentru anumite plante, in mod particular cele de la care sint folosite radacinile sau scoarta. Alcoolul permite o mai buna extractie a principiilor active vegetale, de obicei putin solubile in apa sau in infuzii. Realizarea tincturilor releva acest fapt. Totusi, chiar fara alcool, cea mai mare parte a stimulentelor isi pastreaza calitatile lor dinamice. La ce e buna gentiana Gentiana (gentiana lutea) este o planta care traieste pe munti destul de inalti si la care numai radacinile sint active, avind ca efect terapeutic nu numai cresterea secretiilor gastrice, ci si cresterea rezistentei organismului. Ea deschide apetitul si permite revigorarea fortelor. Vechile moase sfatuiau folosirea ei la sfirsitul sarcinii, pentru dinamizarea cresterii fatului. Mod de preparare a ceaiului: Pentru un litru de apa se folosesc 15-20 g de radacini de gentiana, taiate marunt. Se lasa la macerat timp de cel putin cinci ore. Se poate indulci cu zahar sau cu miere. Efectele chininei Arborele de chinina (cinchona succimba) este originar din America Centrala. El este cunoscut in Europa din secolul al XVII-lea datorita renumelui sau prin proprietatile scoartei. Aceste proprietati pot sa combata malaria. Insa in 1802 s-a descoperit secretul prin care se putea extrage chinina. Pe linga proprietatea sa antifebra, chinina poseda o mare actiune tonica. Mod de folosire: Din scoarta sub forma de pudra, se ia 1 g sau 2 g pe zi, fie cu un pic de apa, fie se presara pe alimente. Micul-centaur face bine la anemie Micul-centaur (erythoroea centaurium) sau gentiana mica se recomanda din cele mai vechi timpuri in cazuri de greata, de incetineala digestiva, de anemie si mai ales in convalescenta. Prin principiile sale

Page 19 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com active, stimuleaza nu numai functiile hematopancreatice, ci si intreg organismul. Mod de preparare a ceaiului: Pentru un litru de apa rece se folosesc 15 g din virfurile inflorite ale plantei. Se fiebe in clocot si se lasa la infuzat timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cani de ceai pe zi, inainte de masa. Se indulceste cu miere. SAU: Se pun 50 g de virfuri inflorite intr-un litru de vin rosu de calitate. Se lasa la macerat timp de patru zile. Se strecoara. Se beau unul sau doua paharele pe zi. In caz de reumatism Hreanul (cocheria amoracia). Cel de cultura foarte veche, care se gaseste in stare salbatica, mai ales la malul riurilor, este activ pentru rinichi si este un bun alinator pentru durerile reumatice. Dar hreanul are si o activitate tonica, de altfel. Mod de folosire: Se intrebuinteaza sub forma de sirop de hrean compus, spus alt fel sirop antiscrobutic, figurind in codicele farmaceutice. Radacinii de hrean i se pot asocia frunze de trifoi, scortisoara de Ceylan, coaja de portocala, mar, care trebuie amestecate toate intr-un vin alb dulce. Dar una dintre cele mai bune metode de a beneficia de stimularea hreanului nu este alta decit aceea de a-i utiliza radacinile sub forma de razatura, care se poate presara pe carne, pe salate sau aluaturi. In acelasi mod se poate proceda si cu scortisoara in compoturi sau in produsele de patiserie. In acelasi cadru al dinamismului vegetal se pot folosi telina, coriandrul, sofranul, ardeiul iute sau frunze de menta cu propria lor aroma, aducind mereu un plus de energie. Care sint stimulatorii cerebrali Pentru a stimula un creier care e pe cale sa-si piarda puterile, un numar important de medicamente pe baza de sinteze au fost propuse. Dar, pina in zilele noastre, produsele cele mai active ne sint oferite direct de plante. Mai multe dintre ele elaboreaza substante ale caror actiuni se exercita la nivelul circulatiei cerebrale. Alcaloidul prezent in micul-brebenel creste debitul sangvin al capilarelor cerebrale si, de asemenea, oxigenarea tesuturilor irigate. Frunzele de ginkgo exercita un efect protector la nivelul celulelor neurosenzoriale ale creierului. Micul-brebenel (Vinca Minor) Aceasta planta gratioasa cu flori bleu-violacee a devenit foarte importanta pentru necesitatea farmaceutica. Recolta acestei plante se poate face pe durata tuturor anotimpurilor, caci frunzele sale, singurele care se folosesc, sint persistente. Mentionam dintre proprietatile sale cele mai importante: cresterea facultatilor memoriei, de concentratie si citeodata cele auditive. Mod de preaparare: La o jumatate de litru de apa se pun 5 g de frunze uscate. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cesti pe zi. Ginkgo (ginkgo biloba), arbore originar din China si mult timp cultivat pe un teren ornamental, prezinta frunze in forma de evantai, continind diferite substante de mare activitate in sfera circulatorie. Diverse cercetari efectuate cu extracte din frunzele sale au aratat ca aceasta planta merita sa fie recomandata in cazul imbatrinirii cerebrale cu dificultati relationale. In geriatrie, mai multe medicamente de larga prescriptie sint facute pe baza acestei plante atit de bogate in flavonoide. Mod de preparare a ceaiului: Intr-un litru de apa rece se adauga 40 de grame de frunze uscate. Se pune la fiert cel putin patru ore, fierbindu-se cu foc mic, intr-un recipient inchis. Se beau doua sau trei cani pe zi. Pentru a reda mai multa energie functiilor memoriei se poate prepara o infuzie dupa modelul anterior din: 20 g de frunze uscate de brebenel si 20 g frunze uscate de ginkgo. Exista de asemenea o planta mai putin specifica activitatii cerebrale decit cele doua amintite mai sus, dar care este eficace in favorizarea facultatilor intelectuale: urzica salbatica. Urzica (urtica major) este o planta la care se folosesc numai partile aeriene taiate in timpul infloririi, adica de la sfirsitul lui aprilie pina in septembrie. Ea constituie o sursa remarcabila de multiple vitamine, minerale si oligioelemente. Un studiu clinic efectuat pe 800 de persoane a aratat ca administrarea unui tratament pe baza de planta de urzica proaspata, urmat numai trei saptamini, permite cresterea

Page 20 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com facultatilor atentiei, ideatiei etc. Mai mult, acest studiu a permis constatarea scaderii nete a componentei psihice a oboselii. Mod de preparare a ceaiului: Pentru un litru de apa se folosesc 50-60 g de frunze si tulpini de urzica. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau trei sau patru cani pe zi, dupa masa. Care sint stimulatorii sexuali Cu radacinile de ghimbir si de ginseng sau cu rizomii de eleuterococ se ajunge la stadiul vegetalelor de inalta performanta. Toate aceste plante cunoscute inca de pe vremuri in tinuturilor Extremului Orient pentru multiplelor lor proprietati intaritoare nu sint folosite de foarte mult timp in Occident. Prin diferitele substante active ce le contin, aceste plante exercita actiunea lor atit asupra sistemului circular, cit si asupra mai multor glande dintre care cele suprarenale, cele ale tonusului si cele sexuale etc. Ghimbirul (zingiber officinales) este o iarba vivace, cu aspect de gladiola, iar proprietatile sint datorate rizomilor sai, adica partea tulpinii care intra in pamint. Multe studii au aratat ca sub actiunea ghimbirului, volumul secretiilor testiculare creste, la fel ca si mobilitatea spermatozoizilor. Ghimbirul este deci planta fertilitatii. De altfel, printre alte activitati trebuie semnalata o crestere a a secretiilor biliare favorizind digestia grasimilor si o putere antigreata, specifica prevenirii raului din timpul mersului cu mijloace de transport. Mod de preparare a ceaiului: Intr-un sfert de litru de apa rece se adauga 5 g de rizomi taiati marunt. Se pune la foc continuu citeva minute. Se strecoara. Se bea una sau doua cani pe zi. SAU: Razatura de rizomi se adauga pe produsele fainoase sau pe cruditati. Ginsengul (panax gingseng) este o veritabila planta folosita ca remediu universal pentru cei din Extremul Orient. De asemenea, cei care sint epuizati in munca lor profesionala sau in cea familiala pot beneficia de proprietatile sale. Deci, aceasta planta miraculoasa reda energia celei mari mari parti a functiilor. Amelioreaza atit capacitatea fizica, cit si psihica sau intelectuala. Sportivii sau studentii ii gasesc o mare intrebuintare. Pe de alta parte, ea stimuleaza secretiile hormonale si in mod deosebit cele sexuale. Prin starea de bine pe care o genereaza, ea previne starile de deprimare si, la persoanele in virsta, permite o mai buna rezistenta in ceea ce priveste trecerea anilor sau la rigurozitatile iernii. Ginsengul trebuie evitat in starea de sarcina, caci inca nu se cunosc repercusiunile sale asupra fatului. Mod de preparare a ceaiului: Intr-un litru de apa se introduc 15-20 g de radacini de ginseng taiate marunt. Se lasa la fiert timp de 3 sau 4 minute. Se strecoara. Se adauga in cafea o lingurita sau doua pe zi. Se poate de altfel presara pe produsele fainoase sau pe salate. SAU: Intr-un litru de vin dulce se pun 20 g de radacini taiate marunt si se pun la macerat timp de o luna. Eleuterococul (eleutherococus senticocus) se intilneste in Asia, dar mai ales in cimpiile Rusiei, iar calitatile sale sint datorate radacinii, la fel ca ginsengul, dar cu nivel mai scazut. De unde si denumirea de ginseng sarac. Prezinta o actiune afrodisiaca. Dar proprietatea majora care distinge eleuterococul de restul plantelor stimulatorii vegetale se exercita la nivel muscular. In practica sportiva, creste rezistenta la eforturi a fibrelor prea mult solicitate. Este planta care permite performante si este folosita de atletii din Est. Mod de folosire: La un litru de apa se adauga 15 g de radacini uscate si farimitate. Se fiebe timp de 2 sau 3 minute. Se lasa la macerat timp de 10 sau 12 ore. Se strecoara. Se beau doua sau trei cani pe zi sau doua cani, inainte de efort fizic. Ce ne ajuta sa fim dinamici De la intunericul matinal si pina la gustarea de prinz sau de seara, cei mai multi dintre noi se mentin dinamici, in fiecare zi, datorita consumului mai mult sau mai putin constient de cofeina, care este asimilata de diverse plante. Daca intr-o o cafea nu exista nici o indoiala asupra prezentei cofeinei, acest lucru nu este valabil pentru alte bauturi obisnuite. Kola sau ceaiul sint adeseori suspecte ca o contin. Alcaloidele se gasesc in mai multe specii vegetale. Cofeina stimuleaza inima si contracta vasele. In sfera

Page 21 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com nervoasa, cofeina se comporta ca un excitant util, dar poate provoca tremurari, agitatie, angoasa, insomnie sau, paradoxal, o senzatie de somn la anumite persoane. In plus, ea creste eliminarea renala. Dar cea ce constituie o proprietate majora a acestei substante este actiunea sa la nivel muscular. Actiune care, dupa anumite cercetari recente, se exercita in mod indirect. Dupa o absorbtie totala de cofeina, organismul elaboreaza un exces de betaendorfine, substante de secretie naturala si cu efecte asemanatoare celor ale morfinei, diminuind durerile aparute printr-un efort fizic intens. Pe moment, nici o senzatie de oboseala nu apare, intelegindu-se prin aceasta ca se pot prelungi contractiile musculare. Pe plan sportiv, cofeina apare ca unul dintre cele mai bune energenizante. Dar trebuie facuta diferenta dintre energizant si dopaj! Arborele de cafea (coffa arabica sau robusta liberica sau amoldiana, dupa diferitele variatii) Din acest arbore tot timpul verde din tinuturile tropicale nu se prea stie de semintele uscate, care sint denumite bobi, fiind produse de un fruct rosu la maturitate si avind aspectul unei mici cirese. Utilizate in stare naturala, aceste seminte constituie cafeaua verde si dau o bautura cu o savoare amara si cu un miros placut, continind 1% cofeina. Prin prajirea acestor seminte se formeaza un ulei special care confera cafelei toata aroma sa. In afara de cofeina, cafeaua asigura alte aporturi in diferite saruri minerale si vitamine, aporturi minime, necifrabile. Intr-o ceasca, pentru 2 g cafea solubila se distinge prezenta a cel putin 3 vitamine: B2 (2 mg), B5 (80 mg) si mai ales B3 (400 pina la 500 mg). De altfel, vitaminele B1 si C, prezente in cafeaua verde, au disparut, fiind distruse prin prajire. Arborele de ceai (camalia sinensis) este intilnit sub numeroase specii, plus 300 dupa referintele anglosaxone. Din acest arbore nu se recolteaza decit frunzele, care, uscate fiind, sint denumite ceaiul verde, in paralel existind ceaiul negru, care este produs prin fermentare mai mult sau mai putin prelungita. Ceaiurile semifermentate reprezinta asa-zisul Dragon Negru sau Wu Long. Importanta componentelor depinde de originea speciei. Printre ele deosebim un pic de fluor si bineinteles cofeina, dar si un acid care este banuit ca ar produce, impreuna cu calciul, eventuali calculi in caile urinare cu crize de colici renali. Exemplu de aport de cofeina pentru o ceasca: Se folosesc 42 - 68 mg ceai frunze sau ceai la pliculete, in functie de specie. Pentru ceaiul numit fara cofeina se folosesc 0,1-3 de ceai, in functie de specie. Timpul in care se prepara ceaiul este de 3 minute, o fierbere prelungita nu-i modifica proprietatile, ci doar ii intensifica culoarea. Guarana (paulinia cupana) este o liana tropicala din padurile Amazoniei, putind atinge zeci de metri. Numai semintele se folosesc. Ele se consuma fie sub forma de pudra, fie sub forma de pasta mai mult sau mai putin batucita. Arborele de kola. Din acest arbore, care se intilneste in regiunile tropicale africane, provenind mai ales din Coasta de Fildes, se recolteaza semintele atit de importante, denumite impropriu nuci de kola. Semintele pot fi consumate ca bautura de leac, dar se mai pot consuma intr-un mod mai traditional sub forma de pudra incorporata in diverse tipuri de hrana sau prezenta in capsule ori comprimate, ca in cazul Frantei. Mod de folosire: 0,33 g pudra de seminte per capsula. Se iau doua capsule pe zi, una dimineata si una la prinz, cu un pahar mare de apa, la inceputul mesei. Aport de cofeina: 5 mg per capsula. Pretioasa vitamina C Nimeni nu ignora faptul ca vitamina C prezinta proprietati nu numai antiinfectioase, dar si reconstituante. Se recomanda folosirea vitaminei C de fiecare data cind organismul se afla in stare de rezistenta slabita. Previne gripa si in acelasi timp favorizeaza eforturile sportive. Este necesar 1 mg (de vitamina C)/kg din greutatea corporala pentru nevoile cotidiane ale organismului si pina la 2 mg daca este vorba de stari de sarcina sau stari infectioase. In cele mai multe cazuri, aceste cantitati sint pe departe asigurate din alimentatia obisnuita. Este necesara efectuarea de cure medicamentoase cu vitamina C (acid ascorbic) care sint, din nefericire, toate pe baza de sinteze si mai greu asimilate de organism decit vitamina C nativa. Toate vitaminele, in special vitamina C, aportate prin vegetale, sint insotite de diverse alte substante, exemplu minerale si enzime, care favorizeaza absorbtia si actiunea organismului. Fructele si legumele sint cele care aduc un aport natural de vitamina

Page 22 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com C. Iata citeva exemple: citricele (portocale, lamii, grepfrut), afinele, zmeura, pepenele galben, legume (varza cruda, rosiile), dar si patrunjelul, cresonul. Pentru a obtine maximumul de vitamina C, fructele si legumele trebuie consumate in stare cruda sau sub forma de sucuri, realizate prin presare sau prin pasare cu ajutorul aparatelor speciale. Fructele un pic carnoase sau prea uscate trebuie sa fie imbibate in apa de izvor inainte de a fi presate. Se pot eventual indulci cu zahar sau miere. Fructele si legumele care ar trebui sa produca vitamina C au devenit, din pacate, subiectul anumitor suspiciuni. Dupa parerea pr. J. M. Pelt, de la Institutul European de Ecologie, fructele din zilele noastre contin mai putine vitamine cu 10 la suta-50 la suta decit acum 30 de ani. Cauza majora o constituie tratamentele care li se aplica pentru cresterea productiei si recoltarea lor inainte de maturitate. In plus, prezenta reziduurilor de pesticide ramine mereu posibila. Pentru vitamina C este recomandat macesul, impropriu spus, pentru ca se folosesc doar fructele sale. Rosa canina este un tufis, macesul, ale carui fructe, de culoare rosie-portocalie la maturitate, sint foarte bogate in vitamina C si in alte substante, cum ar fi falvonoidele. Energie sau dopaj Fara indoiala, ambitia fiecarui sportiv este de a-si mari performantele. La aceasta dorinta, plantele pot contribui in mod eficace, mai ales cele pe baza de cofeina. Dupa cercetarile biologice efectuate, actiunea cofeinei se exercita nu numai ca stimulent, ci si ca stagnator al consumului de glicogen, care este un adevarat carburant al intregii contractii musculare. Glicogenul astfel economisit devine disponibil pentru a prelungi efortul si a intirzia faza de epuizare. Mai mult, cofeina creste producerea de betaendorfine, substante naturale care sterg senzatia de durere. Cofeina creste deci rezistenta la efort si nu forta. Nu inlatura oboseala, dar ii intirzie aparitia. La mare altitudine, unde aerul se rarefiaza, ea permite o activitate mai prelungita, caci micsoreaza arderea rezervelor hepatice ale glicogenului. In acest fel, este o stringatoare a stocului energetic al fiecarui organism. La sportivi, recurgerea la vegetale necesita o anumita moderatie. Energizantele pot deveni dopaje, caci cofeina figureaza printre substantele supravegheate de instantele sportive. Impregnarea cofeinica nu trebuie sa depaseasca 12 micrograme pe ml de urina la Comitetul International Olimpic. Retete concrete Pentru digestia prea lenta: Se folosesc pentru un litru de apa 100 g de radacini papadie. Decoctul se realizeaza prin firbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea o ceasca la sfirsitul mesei. Pentru caderea parului: Se folosesc 200 g de frunze proaspete de urzica, care trebuie farimitate, iar sucul ce rezulta prin acest procedeu trebuie diluat in apa de izvor. Se maseaza pielea capului cu aceasta solutie, dar numai seara. Pentru eliminarea renala: Se folosesc un litru de apa 50 de g de frunze de mesteacan. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau 4 sau 5 cani pe zi. Pentru tranzitul intestinal lenes: Intr-un litru de apa se adauga 30 de grame cicoare salbatica. Decoctul este facut prin fierbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea cite o cana dimineata si seara. Radacina de cicoare poate fi uscata prin prajire si utilizata in fiecare dimineata prin decoct dupa o firbere prelungita. Pentru convalescenta: La un litru de apa rece se folosesc 30 g de radacini de eleuterococ. Se firbe, apoi se pune la macerat timp de 12 ore. Se strecoara. Se bea o cana inainte de masa. Pentru picioare umflate: Se folosesc pentru un litru de apa 30 g de frunze de ginkgo. Decoctul trebuie sa fie prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se beau doua cani dimineata si seara. Pentru o memorie slaba: Se folosesc 10 g de brebenel si 10 g de ginkgo. Se amesteca in decoct prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se bea o cana dimineata, la prinz si seara Tratamente, sfaturi, leacuri pentru diverse afectiuni Frunzele de nuc combat nervozitatea

Page 23 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Nervozitatea si neplacerile provocate de acestea se extind tot mai mult, in ultima perioada, la toate categoriile de virsta. Simptomele tipice sint iritabilitatea din ce in ce mai mare a functiilor psihice, instalarea timpurie a oboselii, palpitatiile, starea de neliniste, ameteala si dureri de cap. Unul din remediile recomandate de medicii naturisti pentru a combate nervozitatea este si infuzia de frunze de nuc, unde aproximativ 300 g frunze de nuc se fierb in 5 litri de apa. Decoctul este turnat apoi in apa de baie, iar efectul deconectant si linistitor apare foarte rapid avind bune rezultate asupra organismului. Coacazele si sistemul digestiv Coacazele sint recunoscute pentru proprietatile lor stimulatoare asupra sistemului digestiv. Ele sint deosebit de eficiente in cazuri de obezitate si digestie lenta, iar persoanele care au tendinta spre obezitate sau cele supraponderale pot folosi eficient o cura de coacaze. Se recomanda consumul a 300-500 g de coacaze inainte de fiecare masa, iar in cantitati mari, coacazele rosii au proprietatea de a inhiba sucul gastric, reducind astfel pofta de mincare. Consum mare de lichide Pentru organism este util, indicat si cu bune rezultate consumul cit mai mare de lichide: ceaiuri, apa minerala, apa plata etc. intrucit oboseala este unul din primele semne ale deshidratarii. Oamenii obosesc usor daca nu consuma 9-12 cesti de lichide fara cofeina zilnic, asigurindu-va ca cinci din aceste cesti sint cu apa. Cofeina este un stimulent care ofera un impuls de energie, dar efectul sau este temporar, iar o alta problema cu cafeaua este ca mult admirata cofeina este un diuretic care determina organismul sa piarda apa si poate duce la deshidratare, daca este consumata in exces, iar daca veti consuma prea multa cafea in efortul de a invinge oboseala, s-ar putea sa va treziti perfect vioi si plini de energie in momentul in care trebuie sa mergeti la culcare, instalindu-se astfel si insomnia. Cofeina ramine in organism intre 3-7 ore, facindu-si efectul mai tirziu, adica exact atunci cind va doriti mai putin, iar acest lucru face ca somnul, chiar daca el soseste, sa nu fie odihnitor, constatind in ziua urmatoare ca sinteti obosit, nervos, agitat etc. Indicatiile in acest sens sint: n beti multe fluide in cursul zilei; n pastrati consumul de cofeina in cantitati controlate, adica nu mai mult de 300 de miligrame, echivalentul a 2-3 cesti de cafea; n persoanele mai sensibile la cofeina ar trebui sa consume mai putina cafea sau chiar deloc, iar daca este necesar sa reduceti consumul de cofeina, asigurati-va ca o faceti treptat, pentru a se evita durerile de cap. Dieta bogata in peste Femeile insarcinate care adopta o dieta bogata in peste reduc riscurile unei nasteri premature. Pestele, cit si alte alimente provenind din mare si ocean determina o greutate mai mare a copilului la nastere. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca pestele scade riscul unei nasteri premature, indiferent sub ce forma este consumat, de la salate pina la tot felul de mincaruri sofisticate. Pestele consumat ca atare a determinat chiar o greutate mai mare a copilului la nastere. Bautura vitaminizanta si hranitoare pentru organism: Ingrediente: coaja de la un kilogram de mere, un morcov potrivit, citeva fire de spanac, coaja de portocale, jumatate litru de apa, zahar. Preparare: Coaja de mere se pune intr-o oala, se toarna apa si se lasa sa dea un clocot peste ele, iar dupa ce s-a racit putin se adauga zaharul si coaja de portocala, se acopera vasul cu capac si se lasa sa stea timp de 2-3 ore, apoi se rade morcovul, dupa care intr-un saculet de pinza sau tifon se stoarce sucul, la fel si cu spanacul. Sucul de morcov si spanac se aduga la compozitia de mai sus, apoi se strecoara si se pune la racit. Se serveste rece, fiind un bun vitaminizant si hranitor pentru organism, continind vitaminele A, B si C. Papadia este un puternic drenor Papadia este un puternic drenor care purifica si reintinereste organismul, precum si alte plante cum ar fi: loboda, stevia, patrunjelul etc. Acest tratament dureaza 14 zile, iar pentru cei cu boli cronice, timp de o luna de zile. Tulpina de papadie cind este verde poate fi folosita in tratarea unor boli. Ea poate fi consumata si ca salata. Salata din papadie cu otet este buna pentru tratarea bolilor de git, cit si a celor de plamini, nefiind deloc rea la gust. Infuzia din tulpini de papadie poate fi si ea folosita, dar in tratarea

Page 24 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com bolilor de stomac. Tijele proaspete si tinere de papadie purifica si intineresc organismul. Papadia, numai cind tulpina este verde, poate fi folosita atit ca aliment, dar si pentru stomac, raceala. Hreanul - un bun remediu pentru bolile pulmonare Hreanul este un bun remediu pentru bolile pulmonare, fiind recomandat in bronsite, astm bronsic si chiar gripa. Hreanul dat pe razatoare amestecat cu putin otet, intr-un pahar de vin alb sau intr-un borcan de miere de albine, iar in cazul in care hreanul este macerat in vin alb sau miere de albine se ia cite o lingurita inainte de fiecare masa. Rosiile si prostata Rosiile reduc cu o treime riscul aparitiei cancerului de prostata. Barbatii care consuma rosii sau produse preparate din tomate de doua ori pe saptamina prezinta riscuri mult mai mici sa se imbolnaveasca. Cimbrul e antibioticul saracului Cunoscut si sub denumirea de antibioticul saracului, cimbrul contine un antiseptic natural, thimolul. Ceaiul de cimbru, cit si infuzia de cimbrisor ajuta la digestie, combate infectiile intestinale, inflamatiile intepaturilor provocate de insecte, dezinfecteaza ranile si ajuta la tratarea mai multor boli de piele, iar in bucatarie aceasta planta aromata poate fi intrebuintata la fripturi, sosuri si salate, dar si la marinate. Cum se trateaza mictiunile dese n Se procura o capatina de varza de preferinta proaspat recoltata si se detaseaza 1-3 frunze, in functie de marimea lor. Nervura principala se inlatura, iar jumatatile de frunze una peste alta se aplica pe burta, in partea de jos a abdomenului, dupa ce in prealabil acestea se preseaza puternic cu un sucitor, pina cind ele zemuiesc. Aceasta operatiune se face seara inainte de culcare si frunzele se pastreaza toata noaptea legate nu prea strins cu o fasa de bumbac; n Bai de sezut cu ceai de coada calului la 30 de grade Celsius; n Se bea ceai de cimbrisor, galbenele, papadie, coada soricelului; n Sa se poarte incaltaminte calduroasa pentru a feri picioarele de frig; n Sa se elimine din alimentatie pe cit posibil carnea, condimentele, alcoolul si cafeaua; n Sa se consume cit mai multe seminte de dovleac crude ce sint bogate in magneziu si zinc. Acest tratament se face zilnic pina la disparitia afectiunii. Pentru crapaturi in palma, cit si in talpile picioarelor Se fac bai calde la picioare cite o ora seara cu ceai de frunze de nuc, musetel, coada soricelului si urzica, se pune cite un pumn din aceste plante la 5 litri de apa. Dupa ce se inmoaie bine pielea, se rade cu un obiect taios pielea ingrosata, dupa care se aplica prin masaj un unguent (Asocilin). Acest tratament se va aplica in fiecare seara. n Un alt tratament cu planta ghetisoara - de pe frunze se curata pielita de deasupra, se pun cu partea zemoasa pe locul afectat care apoi se bandajeaza. Acest tratament se repeta zilnic, pina cind ranile se inchid. Pentru tremuratul miinilor (dar nu boala Parkinson) In 20 g iaurt se pune o lingura otet de mere, o lingurita miere de albine si 20 g drojdie de bere proaspata. Se omogenizeaza bine si se bea tot acest amestec dimineata pe stomacul gol, iar dupa 20 de minute se maninca consistent. Se procedeaza astfel 7 zile, dupa care se face o pauza de 10 zile, apoi se reia tratamentul in acelasi mod inca 14 zile, in total 21 de zile cu pauze de 10 zile, dupa care se poate repeta la 2-3 luni de zile. In timpul zilei se beau trei cani de infuzie din amestec in parti egale din plantele sunatoare, cimbru si levantica. Se pune o lingurita din acest amestec la o cana de apa, iar la fiecare cana de infuzie se pune cite o lingurita de bitter. Se consuma cald, nu rece. Pentru cresterea parului O sticla cu gura larga se umple cu nuci verzi pina la git. Se toarna deasupra ulei de masline si se lasa la macerat timp de doua saptamini, iar cu emulsia formata se unge pielea capului, apoi se infasoara parul intr-un prosop fierbinte, inmuiat in apa clocotita si stors. Prosopul trebuie sa fie cald si umed in permanenta. Pentru intinderea de ligamente Page 25 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Se stropeste piinea neagra cu spirt sau bitter, se pune intr-o punga de tifon si se leaga pe locul dureros. Se lasa timp de o zi si o noapte, iar cind se usuca se schimba. Pielea se unge ulterior cu alifie de galbenele, iar pe toata durata tratamentului se face si o cura de polivitamine. Contra caderii parului Se piseaza bine o capatina mare de usturoi sau doua capatini mai mici intr-o piulita de lemn. Se adauga o sticla mare de ulei de ricin sau doua mici si aceeasi cantitate de rom. Se pune toate intr-o sticla inchisa la culoare si se lasa la macerat timp de 48 de ore, agitindu-se mereu sticla, zilnic. Cu toata solutia rezultata se face masaje la radacina parului, apoi se acopera parul cu o punga de plastic si peste ea se infasoara capul cu un prosop fierbinte. Se sta asa timp de trei ore, vreme in care se incalzeste mereu prosopul, ca sa nu se raceasca. Tratamentul se face doar o data pe saptamina. Tratament impotriva sterilitatii Tratamentul dureaza cca.3-6 luni. La mine a fost necesara doar o luna dar l-am respectat intocmai. Foarte importanta este procurarea dinainte a celor necesare: ˇ storcator de fructe pentru obtinerea sucurilor de morcov+telina ˇ rasnita de cafea pentru obtinerea pulberilor din plante si seminte PLANTE: ˇ coada-soricelului (menstre neregulate, vaginita, anexita, leucoree, hemoroizi etc.); ˇ cretisoara (fortificarea fibrelor uterine, fixarea sarcinii, antiavort, tulburari menstruale, afectiuni ale organelor pelviene etc.); ˇ dragaica sau sanziene(afectiuni uterine); ˇ galbenele (efect de curatire, boli de ficat, infectii bacteriene, boli gastro-intestinale); ˇ urzica vie (boli grave ale sangelui, depurativa, hematopoetica, inflamatii ale cailor urinare; afectiuni hepatice); ˇ urzica moarta galbena sau alba (boli grele ale organelor pelviene,tulburari menstruale); ˇ naprasnic (adenofibrom uterin si mamar, chist ovarian (ovare polichistice); este extrem de eficient in tratarea sterilitatii (la barbati si la femei), a impotentei, frigiditatii, diabetului, afectiunilor pulmonare, diverse disfunctii hormonale,actiune reglatoare hormonala deosebita, el avand un efect asemanator progesteronului, balsam pentru tubul digestiv, reduce inflamatiile inactivand focarele de infectie). TINCTURI: ˇ muguri de zmeur(rubus-idaeus)(fibrom uterin,chist ovarian,amenoree,metroragie,menoragie,metrita,pilozitate excesiva,iminenta de avort); ˇ coada-soricelului (pentru dereglarea hormonala,inflamatii genitale etc.); Se administreaza 30 de picaturi din fiecare de 3 ori pe zi. MEDICAMENTE DIN PLANTE: ˇ kamayani : 1tableta de 3 ori pe zi cat`s claw sau detox (uncaria tomentosa) -vezi prospectul-ambele sunt pentru combaterea sterilitatii,reglare hormonala,resorbtia chisturilor,tumorilor,nodulilor); ˇ supozitoare (nu vaginale)cu carpicon. Se adm. din a 5-a zi a ciclului menstrual pana in a 19- a zi (2dim. si seara) +1 tableta de 2 ori pe zi de vit.E apoi pauza pana la urmatoarea menstruatie si se reia. (pentru chisturi ovariene si hemoroizi) supozitoare cu metronidazol (nu vaginale)1 supozitor pe zi timp de 7 zile si, nu se mai repeta in lunile urmatoare.(pentru inflamatii ale trompelor,ovarelor,uterului); ˇ seminte de marar + seminte telina. Se macina fin cu rasnita de cafea si se adm.1lingurita plina de 3 ori pe zi , sublingual ,timp de 15 minute,inainte de masa, apoi se inghite pulberea cu putina apa si se asteapta inca 15 minute dupa care se poate manca. Aceasta cura dureaza 21 de zile si nu se repeta in celelalte luni.( pentru ciclu menstrual neregulat, contra sterilitatii feminine sindrom premenstrual (dureri ale sanilor, crampe abdominale, nervozitate inaintea declansarii menstrelor), in ciclul menstrual foarte abundent - cu hemoragii puternice ); ˇ crema de galbenele pentru masarea vaginala;

Page 26 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com ˇ granule de argila.Se introduce seara cate o granula de marimea unei alune in vagin dupa masarea vaginului cu crema si se scoate a 2-a zi dimineata, seara repetandu-se procedeul; Actul sexual sa se efectueze numai in perioada fertila (din a 9-a zi pana in a 18-a zi din 2 in 2 zile dupa o irigatie vaginala cu apa fiarta si racita (calduta)+1 lingura rasa de bicarbonat sau ceai (infuzie) concentrat de galbenele,apoi se sta minim o jumatate de ora culcata dupa contactul sexual, eventual cu bazinul mai sus dupa care se introduce granula de argila (fara masaj); Schema de tratament (va alegeti orele in functie de timp si program) DIMINEATA: ˇ o cana de infuzie coada-soricelului+cretisoara in parti egale(o lingurita planta la o cana apa clocotita,se lasa la infuzat 10-15 minute si se bea neindulcita) + kamayani+cat`s claw +vit.E (cand trebuie,din a 5-a pana in a 19-a zi a ciclului menstrual); ˇ o lingurita plina de amestec pulbere de telina + marar sublingual(cum am mentionat mai sus); -dupa 1/2ora 100ml suc (amestecat) de telina+morcov; ˇ pulbere de napraznic,o lingurita plina sublingual adm.ca si pulberea de seminte; ˇ dupa 1/2ora tincturile de muguri de zmeur si coada-soricelului; ˇ supozitor carpicon (din a 5-a pana in a 19-a zi a ciclului menstrual); PRANZ: ˇ infuzie de dragaica+galbenele in parti egale-o cana + kamayani ˇ pulberea de seminte -dupa 1/2ora pulberea de napraznic -dupa 1/2 ora tincturile SEARA : ˇ infuzie de urzica moarta galbena +urzica vie in parti egale + kamayani +cat´s claw +vit.E (cand trebuie); ˇ supozitor metronidazol ˇ pulberea seminte ˇ dupa 1/2h suc de telina + morcov 100ml; ˇ pulberea napraznic ˇ masaj vaginal cu crema galbenele + grauntele de argila ˇ supozitor carpicon (cand trebuie din a 5-a pana in a 19-a zi a ciclului menstrual) ˇ tincturile ˇ irigatii vaginale la indicatiile de mai sus Pe langa acest tratament am mai baut 2 cani de ceai de naprasnic. Ceaiul isi indeplineste toate calitatile daca este preparat astfel: o lingura plina de naprasnic se pune la inmuiat de seara pana dimineata. Dimineata se strecoara licoarea intr-o cana iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa. Dupa ce se lasa 1/2h apoi se strecoara si lichidul rezultat se amesteca cu lichidul dinainte. Se bea pe stomacul gol. (La prepararea ceaiului se foloseste apa plata) Se mananca pe langa mancarea obisnuita produse din soia,telina rasa cu ulei ,sare de mare si lamaie+patrunjel+morcov ras,o lingura de miere zilnic, ocazional un pahar de vin rosu de tara, carne alba si rosie, anason condiment pt.mancare,nuci neprelucrate-aceste alimente contin substante active asemanatoare estrogenilor (fitoestrogeni). Acesta este tratamentul urmat de mine, punct cu punct. Efortul a meritat vazandu-se rezultatul destul de repede... - acest tratament naturist este prescris de Livia Popescu, www.desprecopii.com cititi aici raspunsul Liviei la diverse intrabari: Scoala de ezoterism Alifii si uleiuri pentru magie si potenta Persoanele care se ocupau in antichitate de magie foloseau in acest scop toate remediile magice posibile, diverse unguente, uleiuri, infuzii, esente, tincturi. Destinatia acestor elixire miraculoase era extrem de diversa, dar obiectivul major al vrajitoarelor era acela de a ajunge la levitatie si la visele de premonitie.

Page 27 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Unguent cu testicule pentru vise premonitorii Inca din timpuri stravechi, unguentele preparate pe baza de grasimi se intrebuintau pe scara larga in ritualurile de vindecare a unor boli si in cele de magie. Vechii egipteni foloseau unguente in diverse scopuri, cum ar fi de exemplu imbalsamarea mumiilor si invocarea viselor de premonitie. In conformitate cu indicatiile transcrise pe un papirus magic apartinind perioadei Regatului Nou, visele prevestitoare reprezentau un ritual cu totul aparte, in timpul caruia era necesar sa te dai pe ochi cu un ulei miraculos. Acest unguent era preparat din flori de fasole greceasca, care se vindea liber in pietele egiptene. Florile erau puse intr-un recipient din sticla mata, si ulterior depus timp de 20 de zile intr-un loc intunecos, rastimp in care se rosteau diverse cuvinte magice. Cind vasul era in sfirsit deschis, continutul lui dezvaluia un falus si doua testicule. Dupa aceea, recipientul era pus din nou, pentru inca 40 de zile, la intuneric, timp in care organele genitale incepeau sa singereze abundent. Unguentul preparat din acest lichid era desertat apoi intr-un alt vas de sticla, care la rindu-i era ascuns intr-un alt recipient. Acest unguent, care se aplica pe ochi, avea puterea sa dea raspuns la intrebarea aparuta in somn. Si vrajitoarele aveau alifiile lor Traditia folclorica a timpurilor mai recente afirma ca vrajitoarele foloseau astfel de unguente, denumite alifia vrajitoarei, in doua scopuri esentiale: pentru a atinge starea de levitatie si pentru a trimite asupra dusmanilor blesteme mortale. Se mai afirma de asemenea ca, folosind anumite substante, vrajitoarele puteau sa se transforme in pasari sau animale. Diversele retete de unguente erau transmise generatiilor de-a lungul veacurilor, fiind notate si in cartile de vrajitorie. De regula, unguentul continea ingrediente ce trezesc repulsie, cum ar fi grasimea de bebelus, singele de lilieci, ba chiar unele materii bizare precum ar fi pulberea de pe clopotele de biserica. Multe carti mentioneaza si folosirea unor ierburi si substante narcotice cu proprietati toxice si halucinogene, cum ar fi de exemplu beladona/extractul de matraguna, denumita si radacina satanica - cu care de altfel s-a sinucis filosoful grec Socrate, radacini de cinepa, maselarita, zirna, precum si altele. De regula, aceste substante provoaca ameteli, respiratie sacadata, aritmie si biiguieli in timpul somnului. Daca va trebuie un barbat folositi mandragora! Cea mai renumita planta vrajitoreasca este insa mandragora, aceasta fiind o planta otravitoare care creste in zona Marii Mediterane, renumita prin puternicele sale efecte magice. Mandragora apartine familiei solanaceelor si are un miros patrunzator si neplacut. Planta are un grad de toxicitate destul de ridicat, folosindu-se in medicina si ca afrodisiac pentru barbati, precum si in prepararea tincturilor menite farmecelor vrajitoresti. Mandragora este considerata o planta magica in primul rind din cauza aspectului sau bizar, avind radacini solide care sugereaza corpul femeii sau al barbatului, sau forma unui falus, precum si pentru faptul ca fructele sale devin usor fosforescente la rasaritul soarelui. Atit vechile triburi germanice, cit si locuitorii din tarile arabe credeau in efectele miraculoase ale mandragorei, in capacitatile ei demonice, imaginindu-si ca acolo se ascund niste pitici fara barba. O planta care tipa si singereaza Dupa cum se stie din cartile de magie, mandragora se stringe in momentul in care cineva se apropie de ea, iar atingerea propriu-zisa presupune un pericol de moarte. Planta smulsa din radacina tipa si singereaza, iar cel care o smulge moare in chinuri cumplite. Semintele de mandragora si chiar planta in sine poate fi culeasa fara primejdii daca in jurul ei se sapa pamintul, astfel incit unealta sa nu atinga intreaga radacina. Dupa aceea omul trebuie sa lege planta de gitul unui ciine si sa se indeparteze de la fata locului. Animalul, care va incerca sa-si ajunga din urma stapinul, va smulge radacina din pamint si va muri. Moartea ciinelui va transmite radacinii de mandragora o putere capabila sa apere vrajitorul de atacurile demonilor. Unii mai credeau ca mandragora are capacitati de premonitie, dat fiind ca da din cap in semn de raspuns la intrebarile adresate. Mandragora de la saminta de spinzurat In popor se considera ca vrajitoarele din antichitate adunau noaptea radacini de mandragora in locurile unde erau spinzurati infractori recidivisti, pacatosi, depravati. Se presupunea ca radacina creste in acel loc unde a cazut sperma celui spinzurat, in timp ce acesta se sufoca. Conform traditiei catolice,

Page 28 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com vrajitoarele inmoaie radacinile in vin rosu, dupa care le invelesc in catifea sau matase. Dupa aceasta, ele hranesc radacinile rasarite cu prescura sfintita, furata din biserica in timpul slujbei. Aceste ritualuri le confera vrajitoarelor atributii similare cu cele ale satanistilor. Mandragora iti face baieti Mandragora are reputatie de planta cu efect afrodisiac si de fertilitate. In Vechiul Testament, Rahila sotia sterila a lui Iacov - l-a nascut pe Iosif dupa ce a mincat radacini de mandragora. In acele timpuri se obisnuia sa li se dea femeilor mandragora pentru a naste cit mai multi baieti, iar barbatii arabi poarta si in prezent la cingatoare radacinile miraculoase pe un siret, ca amuleta, pentru a le spori barbatia. Shakespeare era si el interesat de magie Referitor la ritualurile de magie, dupa cum se cunoaste din literatura de specialitate, in timpurile de demult vrajitoarele fierbeau tinctura vrajitoreasca in vase speciale. Aceasta procedura este descrisa cu mare arta in actul patru al primei scene a renumitei piese Macbeth de W. Shakespeare, unde trei vrajitoare amesteca o fiertura satanica intr-un ceaun incins. Una spun vrajitoarele si alta demonologii Pentru a obtine capacitatea de a zbura, vrajitoarele se ungeau cu iruri, isi ungeau matura, scaunele sau furcile folosite in timpul zborului. Inca din secolul al XV-lea, un numar mare de specialisti in demonologie insistau ca acesta este un efect imaginar si nu real, in timp ce vrajitoarele insistau asupra faptului ca ele intr-adevar zboara in aer cu ajutorul unor unguente cu efecte miraculoase. In timpul investigatiilor efectuate de cercetatorii in magie, vrajitoarea se ungea cu unguent, dupa care cadea intrun somn adinc. La trezire, ea sustinea ca a levitat, dar de fapt, conform afirmatiilor celor prezenti, timp de citeva ore ea raminea nemiscata. Una din renumitele retete a fost publicata in cartea cunoscutului savant Reginald Scott Studierea vrajitoriei, tiparita in anul 1584. Potrivit afirmatiilor autorului, in unguent sint incluse plante precum rindunica-dulce, cactus digitiform si solanaceu, precum si singe de liliac, ulei in combinatie cu untura de porc topita. Amestecul obtinut trebuia frecat energic pe piele, pina la inrosire si incalzire, astfel incit sa se deschida porii, pina ce acestia devin solubili si liberi. O alta reteta pentru levitatie De asemenea, Scott mai dadea o alta reteta pentru levitatie, ce prescria grasime de bebelus, care trebuia fiarta in apa impreuna cu o planta cu efecte analgezice, aconit, frunze de plop si funingine. Pentru o alta tinctura era nevoie de aconit, esenta de opiu de mac, degetel si cactus tiritor, toate astea amestecate cu ceara de albine si lapte de migdal. Ca si majoritatea demonologilor din perioada sa, Scott era convins ca unguentul va avea efecte doar asupra creierului uman, dar in realitate nu-i va permite omului sa zboare. Unguentul te face sa crezi ca faci amor si ca levitezi Chiar in zilele noastre profesorul Erich Peikhert, de la Universitatea din Gรถttingen, Germania, a incercat pe propria piele si a colegilor sai unguentul de liliac, preparat conform unei retete germane medievale. Preparatul continea beladona, laur urit mirositor, patrunjel si telina salbatica, toate amestecate cu untura de porc. Dupa administrarea acestei alifii, doi colegi ai profesorului au intrat intr-un somn profund, asemanator unei transe, ce a durat 20 de ore, timp in care ei au avut aceleasi premonitii. La trezire, ambii au povestit ca au zburat pe virful unui munte, unde au participat la orgii erotice cu demoni si cu monstri ciudati. Totodata, ambii cercetatori s-au plins de dureri de cap si de depresie. Profesorul Peikhert a fost puternic impresionat in special de latura foarte realista a visurilor. In urma acestui experiment, s-a ajuns la concluzia ca vrajitoarele din Evul Mediu care foloseau asemenea tincturi credeau ca ele intr-adevar zburau in aer, mai ales daca tinem cont de asemanarea destainuirilor. Unguent pentru omul invizibil Vrajitoarele din Evul Mediu se ungeau cu acestea din cap pina-n picioare inainte de a zbura in locurile tainice. Una din componentele de baza ale acestei tincturi era urzicuta, considerata a avea proprietati asociate cu invizibilitatea. Tinctura era amestecata cu ulei de masline sau cu grasime de porc, dupa care era strecurata printr-o cirpa pentru a separa frunzele. Cica vrajitoarele moderne nu se tin de alifii Gerald Gardner (1884-1964) - tatal vrajitoriei moderne - sustinea ca nu a cunoscut nici o vrajitoare din secolul al XX-lea care sa foloseasca vreun unguent. Gardner crede ca zgripturoaicele medievale le

Page 29 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com foloseau intr-adevar in mod frecvent, specificind ca, cel mai probabil, aceste tincturi serveau pentru mentinerea temperaturii ridicate a corpului gol al vrajitoarelor, atunci cind ritul decurgea in aer liber. De asemenea, unguentul facea pielea lor alunecoasa, ca sa poata fugi mai usor in cazul in care s-ar fi incercat retinerea lor. Dupa cum afirma Gardner, unele unguente contineau substante aromatizante care incepeau sa miroasa cind pielea devenea incinsa in timpul dansului. Cit de importante sint uleiurile parfumate Referitor la uleiuri, pe parcursul multor decenii, uleiurile parfumate si florale jucau un rol extrem de important in ceremoniile religioase si in cele de magie. Efectele lor se bazeaza pe convingerea ca aromele si mirosurile au puteri reale de influenta asupra oamenilor si a obiectelor. Inca din Egiptul antic, numeroasele incantatii care ii aparau pe cei vii de cei morti recomandau ca vrajitorii sa se unga cu anumite uleiuri. Biserica Catolica, de exemplu, foloseste mir sfintit la botez, la confirmare si la inchinare. In ritualurile nonverbale, uleiurile parfumate erau folosite pentru aromatizarea aerului si crearea unei atmosfere pentru dumnezeire. Uleiurile, atit cele aromatizate, cit si cele neparfumate, erau folosite pentru binecuvintari, initieri si blesteme magice. De asemenea, uleiurile sint folosite pe scara larga la ceremoniile de magie populara, in rituri africane si latino-americane voodoo si santeria. Cum trebuie sa fie uleiul ca sa functioneze Componenta uleiului depinde de scopul in care este intrebuintat. Uleiul trebuie sa fie curat si fara adaosuri, cel mai indicat fiind uleiul de masline, cu toate ca vrajitorii folosesc si alte uleiuri care sint amestecate cu diverse flori, plante, radacini si esente. In timp ce vrajitoarea fierbe infuzia de uleiuri, ea citeste cu glas tare blestemele insotitoare. Apoi lichidul este turnat intr-un vas de sticla sau orice alt recipient si timp de citeva zile este tinut la intuneric, astfel incit sa-i sporeasca efectul magic. De regula, uleiul este uns pe anumite portiuni ale corpului, de exemplu pe frunte, in zona inimii, in zona genitala sau coloana, in incaltaminte, precum si pe alte accesorii de ritual. Uneori sint unse cu ulei luminarile care ard in timpul ritului, papusile sau statuile, incantindu-se blesteme. La ce se folosesc aceste uleiuri Uleiurile miraculoase sint folosite in mai multe scopuri, de exemplu pentru atragerea omului iubit, a banilor, succesului si protectiei, pentru a feri de influentele nefaste, de deochi si de boli, pentru a atrage si indeparta farmecele, pentru a avea reusite in viata si pentru a avea cistig de cauza in dispute. Ulei pentru contact cu lumile paralele In zilele noastre, adeptii magiei contemporane folosesc la fel cele mai diverse uleiuri, unguente si fierturi. In aceeasi directie se indreapta si cercetatorii fenomenelor paranormale, care incearca sa stabileasca contacte cu lumi paralele. Si putem mentiona de exemplu pe renumitul scriitor Carlos Castaneda, care pentru a intra in transa a folosit citeva soiuri de cactusi si ciuperci sud-americane, care provoaca halucinatii puternice, iar in Rusia o multime de samani ai unor popoare mici folosesc fiertura de ciuperci otravitoare si in prezent pentru vraji in timpul incantatiei.

UREE Flori de iarba-neagra, rizomi de pir, bace de ienupar, cozi de cirese, frunze de rozmarin, frunze de salvie. Una dintre aceste plante, sub forma de infuzie, un litru pe zi. Regim alimentar obligatoriu (sarac in proteine). Nutritia minerala a plantelor Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica Page 30 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. Toate se numesc plante autotrofe. Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. De asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt impartite conventional in macroelemente, a caror cantitate variaza intre 0,01 si 10% din substanta uscata, microelemente, a caror cantitate variaza intre 0,00001 si 0,001% din substanta uscata si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de 0,00001 din substanta uscata. Macroelementele sunt :C, O, H, N, P, K, Ca, S, Mg, Na, Cl si Si, iar microelementele sunt Fe, Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li, I, Br, Al, Ni, Mo, As, Pb, Va, Rb, si altele. Cind in nutritia plantelor lipseste sau este insuficient un element chimic necesar, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor. I. Rolul fiziologic al macroelementelor Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si. 1. Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme. 2. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni PO3- , ajunge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~ P(ADP, ATP). Fosforul intra in compozitia unor coenzime. El indepiilineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantilui respirator, etc. Fosforul favorizeaza de nutritie, de crestere, de inflorire si fructificare, depunrea hidratilor de carbon in fructe, sfecla de zahar, tuberculi. Micsoreaza consumul specific de apa al plantelor. Fosforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. In lipsa lui, plantele ramin mici, radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde-inchis, pina la albastru-verde, luind de multe ori o culoare rosie sau purpurie. 3. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participind in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element biocatalizator, stimulind numeroase procese fiziologice. El regleaza absorbtia azotului de catre plante, prelucrind nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar in cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzeme care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon, in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. El favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. Potasiul circula foarte rapid in xilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care virfurile vegetative, cambiul si periciclul. Toamna, inainte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele in ramuri sau tulpina. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea

Page 31 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate sau brune. 4. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+ ). El este acumulat in protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. El intra in structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El joaca un rol important si in fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. Impreuna cu potasiul, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. El este antagonist al ionilor Al2+ Mg2+, Zn2+, Fe2+,K+,Na+,NH+,Al3+ , inlaturind actiunea lor vatamatoare, in caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, virful vegetativ uscindu-se, radacinile raminind scurte, groase, cu virfurile uscate. Excesul de calciu in plante determina imbatrinirea prematura, iar excesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze. 5. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni SO2- , compusi organici cu sulf, ca cistina. Cerinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, telina, floarea soarelui, si rapita. In organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza in semintele de mustar negru, in bulbul de ceapa si in cel de usturoi. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. Insuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. Frunzele se ingalbenesc si apare o imbatrinire prematura. 6. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, in procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa in sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde-inchis pe lamina cloriara. 7. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine si in plantele superioare de saraturi (halofite). El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca2+ , sau K+ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. Insuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice. 8. Clorul este un element prezent in toate plantele. El se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine, in ferigi si i plantele halofile. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. Insuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor. II. Rolul fiziologic al microelementelor. Microelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. Ele intervin in metabolismul general, in cresterea si dezvoltarea plantelor, in procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu. 1. Borul are un rol fiziologic multiplu, participind in metabolismul plantei, ca anion si formind esteri fiziologici activi. El stimuleaza absorbtia unor macro- si microelemente. Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe. 2. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii. 3. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante. El constituie componentul metalic al fenoloxidazei, lactazei, ascorbic-acid-oxidazei. Continutul cuprului in plante variaza de la urme, pina la 46 p.p.m. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin vestejirea si decolorarea pina la o noanta alba a frunzelor tinere.

Page 32 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com 4. Zincul este indispensabil pentru plante. El este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. El este raspindit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. Zincul intra in structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. Vita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Griul, secara, ovazul si mazarea sunt mai putin sensibile. III. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor Ultramicroelemenmtele se gasesc in cantitati foarte mici in copul plantelor, prezenta lor in nutritie fiind insa absolut necesara. Dintre acestea, cele radioactive stimuleaza activitatea enzimelor, intensifica procesele metabolice, diviziounile celulare, fotosinteza, stimuleaza cresterea si dezvoltarea plantelor, stimuleaza trecerea organelor de la starea de repaus la starea activa, stimuleaza absorbtia, etc. Mecanismul lor de actiune este strins legat de energia intraatomica emisa sub forma de radiatii ?,?,?. Prezinta aplicabilitate in agricultura. Iradiera in doze mici a semintelor de porumb si griu a adus la cresterea recoltei cu 12-15 %, fata de martor. Radiatiile ionizante sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a tuberculilor de cartof, utilizind pentru iradiere, doze de 10 kard. Fructele se pastreaza in stare proaspata, iradiindu-le cu doze de 200-400 kard. Salvia Este o planta sudica, folosita inca de pe vremea romanilor. Era atat de apreciata, incat se spunea: ,,Pentru ce sa moara omul, cand in gradina creste salvia?" La noi se cultiva ca planta medicinala si ornamentala. Frunzele contin ulei volatil, tanin, principii amare, substante estrogene, rezine, gume. Ceaiul din frunze de salvie are actiune antisudorifica. Nu se recomanda mamelor care alapteaza. In bolile ficatului mareste secretia bilei. Inflamatiile gastrointestinale sunt influentate in bine de salvie. Ceaiul de salvie aduce ameliorare si in diabetul zaharat, circulatii defectuoase ale sangelui, menstruatii neregulate, stari de nervozitate. Se prepara prin infuzie, folosindu-se o lingurita de frunze maruntite la 100 g apa. Salvia este un bun antiseptic, folosindu-se singura sau in amestec cu musetel si capsule de mac, in abcese dentare si amigdalite, sub forma de gargara. In acest scop, infuzia trebuie sa fie mai concentrata (cinci grame frunze la 100 g apa clocotita). Conserve pentru iarna Fasole verde cu sare. La 1 kg de fasole sunt necesare 220 g sare. Pastaile, curatate la capete, se lasa intregi si se amesteca intr-un vas, presarandu-se toata sarea; se lasa doua zile sa se moaie. Dupa aceea se pun in borcan (mare), bine presate ca sa iasa zeama deasupra. Daca nu acopera bine fasolea, zeama se completeaza cu apa in care se pune sare (220 g la 1 l apa); se amesteca zeama cu apa adaugata si apoi se toarna peste fasole. Borcanul se leaga cu nailon. Cand se foloseste, se ia cantitatea necesara, care se desareaza timp de 3 zile in apa calduta, schimband-o zilnic. A patra zi se poate pregati. Castraveti in otet diluat. Pentru a nu fermenta deloc, castravetii se pot conserva in otet diluat, dupa gust, insa numai in borcane mici, de la 1 la 3 l. Lichidul care se toarna peste castraveti trebuie sa echivaleze cu circa jumatate din volumul borcanului. Pentru fiecare litru de lichid se pun 6 parti apa si o parte otet de 9 grade, 10-20 g sare, 5-10 g zahar, o foaie de dafin, frunza de telina, putin cimbru si marar, se fierb toate 5 minute si se lasa sa se raceasca. Castravetii se asaza in borcane (fara hrean), peste ei se toarna otetul, lasand 2-3 cm pana la gura borcanelor; acestea se leaga cu celofan dublu si se fierb in bain-marie, pana cand se infierbanta bine si partea de sus a borcanelor (incat sa nu putem tine mana pe ele). Vasul se ia apoi de pe foc si se acopera bine deasupra si lateral cu paturi groase, continuandu-se sterilizarea. A doua zi, cand s-au racit, borcanele se scot din apa, se sterg si se asaza in camara. Sanatate curata: patrunjelul si urzica Pentru ca a venit in sfarsit primavara, ne putem bucura de aparitia patrunjelului si urzicilor atat din punct de vedere gastronomic cat si medicinal. Iata cateva informatii utile despre acestea: Patrunjelul (Petroselium hortense), fam. Apiaceae (Umbeliferae). De la patrunjel se folosesc radacinile, frunzele, semintele si uneori planta intreaga. Toate organele plantei au un miros caracteristic, iar radacinile au un gust dulce. Fructele (semintele) contin ulei gras

Page 33 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com (cca 20%) format din acizi grasi nesaturati (acidul petroselinic), un heterozid flavonic (apiozidul), ulei volatil (2,5 - 5 %), apiol, miristicina, carburi terpenice si derivati cumarinici. Frunzele contin ulei volatil, in care s-au identificat miristicina, felandren, terpinolen, cimol, etc. Radacinile contin hidrati de carbon (7%), substante extractive neazotate, substante minerale, vitamine (B1, B2 si C) si altele. Utilizari Apiozidul imprima fructelor proprietati diuretice si emenogoge. Preparatele empirice din fructe de patrunjel si mai ales din uleiul volatil, pot duce la accidente grave si de aceea ele pot fi facute numai sub indrumarea specialistului. Decoctul din radacini este un bun diuretic. In medicina populara radacinile si frunzele se folosesc sub forma de cataplasme, ca antiinflamator. In unele tari vest-europene este recomandat "vinul pentru inima" in tratamentul insuficientelor cardiace si al bolilor de inima. Acest vin se prepara in felul urmator: 10 tulpini proaspete de patrunjel, cu frunze cu tot, se pun intr-un litru de vin natural, curat, la care se adauga 1 - 2 linguri de otet de vin. Se lasa totul sa fiarba 10 minute la foc mic, dupa care se adauga 300 gr. miere pura de albine si se mai fierbe usor inca 4 minute. Vinul fierbinte se strecoara si se pune in sticle, care au fost clatite cu putin alcool tare. Urzica (Urtica dioica), fam. Urticaceae. Urzica este o planta perena, ierboasa, care are in sol un rizom cilindric, subtire, lung si ramificat de culoare brun-deschis si cu numeroase radacini subtiri, pasloase. Produsul contine substante de natura glucidica, amine, steroli, cetone, ulei volatil, substante grase, acizi (formic, acetic, pantotenic, folic), sitosteroli, vitamine (A,C,B2 si K), clorofila ( 0,3 - 0,8% ),saruri de Ca, Mg, Fe, Si si altele. Substanta vezicanta pentru piele din planta proaspata este alcatuita din acid formic, o enzima si o toxalbumina. Utilizari Produsul obtinut din urzica are o actiune diuretica, hemostatica, trofica, emolienta si expectoranta. Activeaza circulatia sangelui, elimina acidul uric. Este de asemenea stringent, antiseptic, antidiaretic, hipoglicemiant, depurativ si galactogog. Este totodata un produs vitaminizant. Intern, se recomanda in tratamentul bronsitelor si avitaminozelor. De asemenea, frunzele de urzica sunt folosite in bolile de rinichi, ajutand la dizolvarea nisipului din acestia. Elimina clorurile si acidul uric din organism, influentand favorabil combaterea reumatismului si gutei. Datorita vitaminei K, ceaiul de frunze are insusirea de a opri hemoragiile si de aceea se recomanda in tratamentul menstruatiilor abundente si neregulate, a hemoragiilor uterine dupa nastere, etc. Ceaiul de urzica in amestec cu frunze de dud, nuc si teci de fasole contribuie la scaderea zaharului din sange, fiind utilizat in tratamentul diabetului. Extern, se recomanda in tratamentul hemoroizilor hemoragici, a ranilor greu vindecabile, a ulcerului varicos si in supuratii. Se utilizeaza intern sub forma de infuzie care se prepara din o lingura de frunze maruntite la o cana de apa clocotita si se beau trei cani zilnic. Pentru uzul extern se prepara o infuzie concentrata din 20 gr. frunze maruntite la o cana de apa clocotita si se foloseste sub forma de bai sau comprese. Cancerul apartatului genital In cazul cancerului aparatului genital, se executa toate instructiunile recomandate. Tratamentul total dureaza un an, aceasta fiind perioada standard a tratamentului, in cazul tuturor cancerelor. Rusinea si neincrederea in propria persoana au dus multe femei la moarte. Orice sangerare in regiunea genitala, in afara ciclului menstrual, ca si secretiile anormale, trebuie sa va atraga atentia. Prezentarea de urgenta la medicul specialist, pentru depistarea unui eventual cancer, cat timp acesta se gaseste in stadiu incipient, este obligatorie. Deoarece se stie ca boala canceroasa nu se vindeca pe cale alopata, dupa fixarea diagnosticului, trebuie sa cautam remediile naturale care vindeca boala, revigoreaza organismul si redau bucuria de a trai. In general, cancerul organelor genitale se vindeca in 7-12 luni. in cazul cancerului de col uterin, rana pe care o constata medicul ginecolog se vindeca in 42-45 zile, prin remedii pur naturale. La consultatiile efectuate de medicul ginecolog, dupa cele 45 de zile de tratament naturist, medicul va constata vindecarea ranii colului uterin (doar in cazurile mai grave, vor ramine urme vizibile ale ulceratiei). Atunci cand medicul specialist ii spune bolnavei ca nu mai are nici o urma de rana, tentatia de

Page 34 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com intrerupere a tratamentului naturist este foarte mare. Totusi, tratamentul trebuie urmat in continuare, timp de 7 luni, regim fara carne, si apoi, pana la un an, fara regim, deoarece celulele canceroase nu sunt localizate doar in ranile vizibile (acele "pete sidefii"), ci si in tesutul colului uterin. In aceeasi situatie dificila se afla toate organele afectate de cancer. In urma examinarii epidermei colului uterin, medicul ginecolog spune adevarul. Intr-adevar, produsele naturale au o capacitate de vindecare uriasa. Insa, dupa 45 de zile de tratament, numai epiderma este vindecata, nu si tesuturile interioare, care, in continuare, contin celule canceroase. Asadar, pentru totala vindecare a cancerului, este necesar sa se continue tratamentul, inca cel putin 7 luni. In cele 7 luni, celulele canceroase vor fi inlocuite cu altele noi, sanatoase. Tratamentul de vindecare a cancerului cere "mici sacrificii" (regim alimentar sever, clisme, bai, spalaturi etc.), dar sanatatea noastra valoreaza mai mult decat orice. Persoanele care intr-adevar doresc sa-si recapete sanatatea, vor urma tratamentul si regimul, oricat de stricte ar fi. Masuri de prevenire a cancerului genital Trebuie sa observam atent orice modificare a mucoasei vaginale, aparitia de plagi leucoplazice, de ulceratii sau excrescente. In cazul in care bolnava are hemoragii, infuziile recomandate opresc pe loc hemoragia, provocind bolnavei dureri abdominale ingrozitoare. Pentru inlaturarea durerilor, se macereaza la rece, timp de 12 ore, 6 linguri cu varf de vasc si 1,5 litri de apa distilata. Preparatul se pune, dupa 12 ore, pe o sursa de foc, pana cand da in fierbere. Se pastreaza 15-20 de minute, apoi se filtreaza. Se administreaza 12 ml, de 3 ori pe zi. Aceasta infuzie este intrebuintata pentru eliminarea "cheagurilor" rezultate din hemoragie. De asemenea, ajuta la disparitia durerilor abdominale. Daca bolnava este hipertensiva, ea poate continua tratamentul cu aceasta infuzie timp de un an (vascul fiind un bun anticanceros si antihipertensiv). Cancerul de col uterin Neoplasmul de col uterin survine de obicei pe leziuni cronice displazice, vechi cicatrici, ulceratii, plagi albe sidefii, inflamatii cronice ale colului uterin. De asemenea, poate aparea in urma unor accidente sau in urma inceperii prea de timpuriu a vietii sexuale. Manevrele necorespunzatoare, igiena sexuala defectuoasa, consumul de carne si grasimi animale, obezitatea, pot si ele contribui la instalarea bolii. Infuzie intern: trifoi rosu flori 40 g, vasc 25 g, tuia 10 g, coada soricelului 25 g, marul lupului 1 g. Cancerul de corp uterin Infuzie intern: urzica moarta alba 20 g, coada calului 20 g, vasc 10 g, trifoi rosu 25 g, coada soricelului 20 g. Infuzie extern: curpen de camp frunze 20 g, trifoi rosu 40 g, degetel galben 1 frunza, coada soricelului 20 g, marul lupului 3 g, tataneasa 20 g, hamei 10 g, linarita 10 g, stejar scoarta 50 g. Dureri uterine (in cancer uterin) Infuzie intern: musetel 20 g, brusture 20 g, lacramioara 10 g, urzica frunze 10 g, trifoi rosu 50g. Noduli la san Infuzie intern: banutel 10 g, turita mare 10 g, visc 20 g, nalba mare 10 g, linarita 10 g, marul lupului 1 g, ghintura 5 g, patrunjel 10 g, galbenele 40 g. Noduli axilari (sub brat) Infuzie intern: ghintura 5 g, maghiran 10 g, turita mare 10 g. In cazul nodulilor la san si axilari, se poate aplica, trei nopti la rand, urmatoarea cataplasma, care are o mare eficienta: 100 g faina de in, 50 g faina de seminte de patlagina, 50 g seminte de schinduf, 200 ml ulei de floarea soarelui sau de porumb. Se pune uleiul la incalzit si cand da in fierbere, se amesteca cu celelalte ingrediente, pana cand se obtine un adevarat aluat. Se aplica 3 nopti la rind (nu se va scoate cataplasma pina dimineata). Aceasta cataplasma este eficenta si in cazul cancerului mamar. Cancerul hepatic Infuzie intern: rostopasca 25 g, pedicuta 10 g, papadie 20 g, galbenele 10 g, coada soricelului 10 g, urzica 20 g, cicoare radacina 30 g. Extern, in regiunea ficatului, pe tot abdomenul, in asa fel incat sa cuprinda si splina, se aplica cataplasma de plante (vezi cataplasme) si comprese. Cancerul splinei Infuzie intern: urzica moarta alba 20 g, turita mare 10 g, patrunjel de camp 10 g, floarea soarelui petale

Page 35 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com 10 g, coada calului 30 g, traista ciobanului 20 g. Alaturi de aceasta infuzie, se administreaza zilnic 500 ml de infuzie, preparata din amestec egal de armurariu si pedicuta. Tratamentul dureaza 8-12 luni. Dupa prima faza a tratamentului, in lunile a 3-a, a 4-a si a 5-a, se consuma 80 de grame seminte de floarea soarelui, de 2 ori pe zi. Cancerul pancreatic Infuzie intern: lichen de piatra 10 g, urzica 10 g, rostopasca 5 g, pelin 5 g, papadie 20 g, cicoare radacina 15 g, anason 10 g, armurariu 10 g, pedicuta 10 g. Cancerul laringian Apare in special la fumatori, la cei iradiati, intoxicati cu substante chimice, ori in caz de raceli repetate si fortari ale vocii. Infuzie intern: arnica flori 5 g, turita mare 10 g, nalba mare radacina 10 g, salvie 5 g, sanziene galbene 30 g, patrunjel de camp (toata planta) 10 g, marul lupului 1 g, rostopasca 5 g, sulfina 20 g. Cancerul gastric Infuzie intern: coada soricelului 10 g, galbenele 10 g, tataneasa 2 g, rostopasca 10 g, pelin 5 g, papadie radacina 10 g, urzica 20 g, patlagina ingusta 20 g, trifoi rosu 10 g, marul lupului 1 g, degetel galben 0,1 g/zi. Tratamentul cu degetel dureaza 5 zile, apoi se scoate din componenta retetei, care va continua doar cu restul plantelor ce alcatuiesc reteta. Fibromul uterin Infuzie intern: galbenele 10 g, cretisoara 10 g, nalba mare 10 g, maghiran 10 g, turita mare 10 g, brusture 10 g, vanilie salbatica (inclusiv radacina) 10 g. Se aplica cataplasma o data pe luna si spalatura vaginala pana la vindecare. In caz de hemoragie, se macereaza plantele, apoi se infuzeaza. Pe linga aceasta infuzie, se foloseste si infuzia sau decoctul de vasc (vezi cancerul uterin). Adenomul de prostata Infuzie intern: vasc 10 g, pufulita cu flori mici 20 g, urzica moarta alba flori 20 g. Chistul ovarian Infuzie intern: coada soricelului 10 g, traista ciobanului 10 g, visc 10 g, urzica moarta alba 20 g, marul lupului 1 g. Cancerul bronho-pulmonar Tusea prelungita, expectoratia cu sange, oboseala, scaderea in greutate (in cazul persoanelor mai in varsta de 40 de ani si a fumatorilor cronici) sunt simptome care necesita prezentarea la medicul de specialitate. Infuzie intern: visc 10 g, coada calului 20 g, lichen de piatra 10 g, coada soricelului 10 g, trifoi rosu 10 g, tataneasa 10 g, hamei 10 g, turita mare 10 g, patlagina ingusta 5 g, marul lupului 2 g. Cancerul de prostata Se manifesta ca hematurie (urina cu sange) sau dureri in regiunea genitala. In cazul acestor simptome, bolnavul trebuie sa se prezinte imediat la medicul urolog. Infuzie intern: coada soricelului 10 g, marul lupului 1 g, degetel galben 0,1 g/zi, urzica moarta alba flori 20 g, pufulita cu flori mici 20 g, linarita 10 g, bulbuci de munte 2 g, tataneasa 20 g. Atentie! Degetelul galben trebuie cantarit in laboratoare farmaceutice, deoarece este toxic! Infuzie extern: curpen frunze 10 g, linarita 10 g, scai vanat 10 g, porumbar flori 15 g, coada soricelului 10 g, trifoi rosu flori 35 g, urzica moarta alba flori 15 g, tataneasa 20 g, galbenele 30 g. Se fac 2 clisme si 2 bai de sezut zilnic. Clisma se face doar in primele 2 luni, iar baile de sezut pina la vindecare. De la inceputul lunii a 3-a, pina la sfirsitul lunii a 6-a, se consuma zilnic 60 g seminte decorticate de dovleac, de 2 ori pe zi (120 g). Cancerul ovarian Semnele care insotesc aceasta boala sunt: dureri mari, dureri vagi de abdomen, jena, balonari dupa mese, dureri de picioare sau de maini, cu arsuri, calduri in regiunea abdominala si genitala, dureri de cap, greturi, dureri de san, ciclu menstrual dereglat, intepaturi in tot corpul, dureri musculare. Infuzie intern: galbenele 10 g, urzica 40 g, traista ciobanului 10 g, visc 25 g, coada soricelului 20 g, marul lupului 1 g, linarita 10 g, urzica moarta alba flori 20 g.

Page 36 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com

Remedii sigure in intoxicatii cu diverse produse In caz de intoxicatii cu ciuperci In ultima vreme medicii se confrunta cu numeroase cazuri de otravire (intoxicatii) cu ciuperci. Oamenii maninca fie ciuperci otravitoare, pe care nu le cunosc si se pacalesc, fie ciuperci comestibile care au extras din sol substante nocive (ajunse acolo datorita poluarii cu metale grele, deversari de toxice etc.). Simptomele intoxicarii cu ciuperci sint: stari de greata si voma repetate, dureri abdominale, diaree puternica, uneori cu singe si mucozitati. Simptomele apar brusc, dupa o perioada latenta scurta evoluind rapid. La copii simptomele apar mai repede, sint mult mai puternice, adesea se instaleaza coma hepatica, de multe ori cu final letal. Otravirea cu bureti pestriti (palaria sarpelui) este mai rara, de cele mai multe ori inregistrindu-se cazuri de otravire cu falsele ciuperci de cimp (care au palaria mai palida decit cea a ciupercii de cimp comestibile). Primele simptome apar cam la 30 de minute dupa consumare (uneori insa durata se poate prelungi pina la sase ore). Otrava acestei ciuperci produce o stare de agitatie, spasme, dureri abdominale, greturi, voma de nestavilit, mioza (micsorarea pupilelor), o salivatie puternica si transpiratie abundenta. Apoi, la aceste simptome se adauga halucinatiile si delirul. In cazurile de intoxicatii cu ciuperci comestibile, simptomele - greturi, varsaturi, diaree - apar dupa unatrei ore de la consumare. Leacuri cunoscute din batrini Peste trei linguri de amestec de plante (cinci parti trifoi rosu, doua parti scoarta de stejar macinata, cinci parti coada-calului) se toarna un litru de apa in clocot, se mai clocoteste totul 30-60 secunde, se lasa o ora sa se traga si se strecoara. Se iau cite 100 ml din acest preparat, de sase ori pe zi; - Se ia cu lingurita putina cenusa obtinuta din pere, ce se coc greu (toamna tirziu). - Se picura ulei de trandafir in miere (de primavara sau de vara) si se iau mai multe lingurite; - Uleiul obtinut din seminte de urzica mare, adunate toamna, in perioada de luna noua, este cel mai bun remediu in otravirile cu ciuperci. In caz de intoxicatii cu alcool Se pare ca numarul intoxicatilor si bautorilor inveterati, care au atins faza de alcoolici (cind bautura este deja o obisnuinta si o necesitate - adica un drog), este in continua crestere, atingind proportii ingrijoratoare. Simptomele in cazul intoxicatiilor severe sint: o roseata puternica a fetei, urmata apoi de o paloare brusca, stare de agitatie, alternind cu somnolenta, un miros puternic de alcool degajat in jur, spuma la gura, un somn cu lesin, apoi chiar o stare de pierdere a cunostintei. Starile de febra sint urmate de transpiratie rece pe tot corpul, pupilele se dilata, apoi apar tulburari respiratorii, stop respirator si chiar stop cardiac. Leacuri din batrini - Se amesteca patru parti izma buna, doua parti leustean, patru parti dafin. Din acest amestec se iau trei linguri, se oparesc cu un litru de apa in clocot, se clocotesc inca 30-60 secunde. Se lasa sa se traga o ora si se strecoara. Din acest preparat trebuie sa se bea cite 50 ml de patru-sase ori pe zi. - O alta reteta (prin care se completeaza si lipsa de potasiu, ce duce, se pare, la dorinta de a bea) este administrarea celui aflat in prag de coma alcoolica a unei cantitati de 500-600 g miere, cite una-doua linguri la fiecare sfert de ora, dupa care se va bea cite un pahar de apa minerala sau ceai de plante (salvie, menta, cimbru). In caz de intoxicatii cu acizi De regula sint intoxicatii accidentale. Simptomele sint: dureri puternice (usturimi, arsuri) in cavitatea bucala, de-a lungul tractului digestiv, varsaturi repetate cu singe, respiratie ingreunata din pricina inflamarii zonei laringo-faringeale. In aceste cazuri se face gargara cu bicarbonat de sodiu, clatind cu grija si intreaga cavitate bucala. Se fac spalaturi gastrice cu o solutie slab alcalina, dupa care se vor inghiti pina la 200 ml ulei de masline sau de

Page 37 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com floarea-soarelui. Pe linga aceste masuri de prim ajutor, se vor tine, in fiecare seara, picioarele in apa calda. - Se prepara, de asemenea, urmatorul amestec de plante: se iau, in parti egale, rozmarin salbatic (Gnaphalium uliginosum), luminarica (Verbascum thapsiforme) si cimbrisor (Thymus serpyllum); din acest amestec, bine maruntit, se vor pune doua linguri, peste care se va turna un litru apa in clocot. Se continua clocotitul 30-60 secunde, se lasa sa se traga o ora, apoi se strecoara. Din acest preparat se va bea, cite o lingura, de 10 ori pe zi si chiar mai des, la nevoie (in functie de starea intoxicatului). In caz de intoxicatii cu narcotice si somnifere Astazi aflam despre multi ca se drogheaza cu diverse produse, altii se sinucid (sau doar incearca). Pentru a putea interveni la timp, trebuie sa cunoastem, in primul rind, cum se manifesta cel intoxicat. Simptomele: excitatie psihomotoare, dilatarea pupilelor, zgomote in urechi, halucinatii vizuale foarte sugestive. Ulterior se constata starea comatoasa, uneori spasme si oprirea respiratiei. Iata doua variante de retete de baza pe baza de plante, folosite pentru neutralizarea efectelor narcoticelor: - Se amesteca doua parti de pasiflora (Passiflora incarnata), doua parti de batat de apa (Batatus), patru parti busuioc (Ocimum basilicum sau Ocimum menthaefolium) si trei parti efedra cu doua spice (Ephedra). Din acest amestec se iau trei linguri, peste care se toarna 800 ml apa in clocot. Se mai fierbe 30-60 secunde, se lasa o ora si se strecoara. Se vor bea cite 30 ml de sase ori pe zi. - Din amestecul de plante de mai sus se pun trei linguri in ulei de arahide la macerat. Se vor lua apoi, de trei ori pe zi, cite o lingura din acest extract, o perioada mai mare de timp. In caz de toxiinfectii alimentare Aceste imbolnaviri se produc in urma consumarii unor produse infestate cu microorganisme, care contin si toxine bacteriale. Simptome: dureri abdominale, greturi, varsaturi, scaun deranjat, diaree, slabiciune din ce in ce mai puternica (pina la totala epuizare), tegumente palide, deshidratare. Iata citeva remedii: - Tuberculii de untul-vacii (Orchis morio), numiti in farmacie Tuber salep, se oparesc cu apa clocotita (la 2 g tuberculi uscati se pun 200 ml apa). Se agita amestecul timp de 10-15 minute, scuturind borcanul in care se afla. Murcilagiul obtinut se tine la rece doua-trei zile. Se ia intern - cite o lingura inainte de masa si seara inainte de culcare (trei-patru ori pe zi). ??Se iau 20-30 g carbune activ de mesteacan, bine maruntit, cu apa (la o priza - 20-30 g carbune si un pahar de apa); se poate prepara un amestec astfel: carbune activ - doua parti, tanin - o parte si magnezie arsa (oxid de magneziu calcinat) - o parte. La o priza se iau doua linguri din acest amestec in 200 ml apa calda. - Se va bea apa calda, o cantitate de 1,5-2 litri. Aceasta are efect vomitativ si permite curatirea rapida a stomacului de produsele infestate si toxinele aflate in el. Daca s-a produs si diareea nu se vor da remedii care sa stringa stomacul, ci, dimpotriva, se vor face clisme cu apa calda si bicarbonat de sodiu. Bolnavul va sta in cada cu apa calda cit mai mult. - Se va lua suc proaspat de merisor (Vaccinium vilis idaea) in amestec: la 100 ml suc de merisor - o lingura de miere (la o priza). Zilnic se vor lua cite trei doze - dimineata, la prinz si seara. - Se va bea de trei-patru ori pe zi cite 50-70 ml suc de trifoi rosu, preparat (la mixer) din partea ierboasa cu flori cu tot, dizolvat in 200 ml apa (sau infuzie de trifoi rosu, o lingura planta uscata la o cana de apa clocotita). Se poate adauga si o lingurita de miere. - In cazul toxiinfectiilor cu peste se va bea o lingura de rachiu de anason dizolvat in 200 ml apa imediat ce s-a constatat infectarea. Intoxicatii cu metale grele Accidental (sau chiar din apa, alimente etc. - la consumarea indelungata a unor cantitati repetate) pot avea loc intoxicatii cu mercur, arsen, plumb, cupru. Simptome: dureri abdominale, gust metalic in gura, varsaturi, scaune dese, stare de slabiciune, ameteli, dureri de cap.

Page 38 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com - Se va lua de trei ori pe zi, inainte de masa, cite o lingura de suc preparat din macrisul iepurelui (din partea ierboasa a plantei amestecat cu miere). ATENTIE! Nu se recomanda celor cu calculi renali (oxalati) sau guta! - Se pregateste un amestec de plante: cinci parti floarea-soarelui (Helianthus annusus) si patru parti coada-calului (Equisetum arveuse). Se oparesc doua linguri din acest amestec cu 80 ml apa in clocot, se mai fierb 30-60 secunde, se lasa o ora si se strecoara. Din preparat se iau cite 100 ml de patru ori pe zi. - Din amestecul preparat cu cinci parti frunze verzi de nuc si nuci verzi si sapte parti coada-calului, se iau doua linguri, peste care se toarna 1.200 ml apa in clocot, se mai fierbe 30-60 secunde, apoi se lasa o ora, dupa care se strecoara. In intoxicatiile cronice cu mercur se vor lua de sapte ori pe zi cite 100 ml. - Pentru a evacua din stomac cit mai mult din otrava existenta, se da celui intoxicat un amestec de lapte cald cu albus de ou, batut spuma. In caz de intoxicatii cu substante alcaline In aceasta categorie intra intoxicatiile cu clorura de var, amoniac, soda caustica sau potasa caustica. Simptome: in cazul inghitirii acestor substante, se produc arsuri ale cavitatii bucale, esofagului, stomacului, insotite de senzatii de usturime si arsura foarte puternica, greturi, varsaturi cu singe; bolnavul respira greu, din cauza tumefierii zonei laringo-faringiene. - Se fac spalaturi gastrice si ale intregului tract afectat cu solutie apoasa de acid acetic sau citric (solutie foarte slaba de otet sau sare de lamiie cu multa apa), pentru neutralizarea substantei alcaline. - Se beau cite 200 ml in 24 de ore de ulei de masline sau floarea-soarelui. In caz de intoxicatii cu tutun sau cafea Aceste intoxicatii se produc in conditiile in care persoana in cauza fumeaza foarte mult (dar sint si cazuri de intoxicatii ale nefumatorilor, aflati intr-o atmosfera suprasaturata de fum de tutun) sau bea foarte multa cafea. Simptome: dureri de cap, ameteli, greturi, varsaturi, diaree, transpiratie rece, micsorarea pupilelor, slabirea vazului si auzului (in intoxicatiile tabacice); zgomot in urechi, ameteala, greturi, palpitatii (in cazul intoxicatiei cu cafea). pIn astfel de intoxicatii se va bea multa apa minerala sau lapte. Exista si un alt remediu: - Se amesteca sapte linguri de musetel (floare) cu un litru frisca si se fierbe timp de 5 minute in clocot. Se lasa o ora sa se traga. Prima portie 300 ml se va lua imediat dupa preparare, restul, in doze de 200 ml de trei ori pe zi. Magia Sinzienelor In fiecare an, pe 24 iunie, romanii marcheaza sarbatoarea Sinzienelor si isi amintesc cu nostalgie de ritualurile din tinerete, ocazionate de aceasta sarbatoare a iubirii. In satele romanesti, Sinzienele inca sint un prilej de intilnire a tinerilor ce doresc sa-si uneasca destinele, o sarbatoare a tineretii si iubirii, cinstita cum se cuvine, cu cintec si joc. Despre cum era celebrata in vechime aceasta sarbatoare pe plaiurile moldave, una dintre cele mai frumoase marturii ne-a lasat-o Dimitrie Cantemir, in ŤDescrierea Moldoveiť: "Acesta este numele Sfintului Ioan Botezatorul. Ei cred ca in ziua in care se praznuieste acest sfint, soarele nu-si strabate drumul sau drept, ci intr-o linie tremurata. De aceea, toti taranii moldoveni se scoala in acea zi inaintea zorilor si privesc cu ochi mari rasaritul soarelui. Si cum ochiul nu sufera prea mult aceasta lumina si din pricina ei incepe sa se zdruncine si sa tremure, ei pun pe seama soarelui tremuratura pe care o simt in ochi si se intorc voiosi acasa, dupa ce au facut aceasta incercare". La sate, in ajunul Sinzienelor, fetele si baietii pregatiti de casatorie se aduna spre seara. Flacaii aprind ruguri, pe care le invirt, cu strigaturile specifice momentului, iar fetele culeg de pe cimp flori de sinziene si impletesc cununi. Ajunse in sat, fetele arunca peste casa cununile, care, daca se lovesc sau agata de horn, vestesc cununie apropiata. In zorii zilei Sinzienelor, flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sinziene la palarii, sugerind ca de pe casele ursitelor lor au cazut cununile de sinziene. In timpul zilei, se practica, pe alocuri, obiceiul ŤDragaicať, adica alegerea celei mai frumoase tinere. Fetele sint numite Ťdragaiceť si se aduna pentru a-si alege o craiasa, pe cea mai frumoasa si mai vrednica, dar care, tot potrivit traditiei, nu se va marita trei ani dupa alegerea ei in fruntea mindrelor satului. Pentru acest obicei, fetele se imbraca de sarbatoare si poarta coronite de sinziene, iar cind se intorc acasa, dupa acest

Page 39 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com ritual, sint asteptate de flacai, care le stropesc cu apa proaspata, ca pe florile din gradina. Aceste datini sint destul de vechi, de vreme ce au fost si amintite in ŤDescrierea Moldoveiť de Dimitrie Cantemir: "Caci in acea vreme a anului, cind incep sa se coaca semanaturile, toate fetele de tarani din satele invecinate se aduna si o aleg pe cea mai frumoasa dintre ele, careia ii dau numele de ŤDragaicať. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gatesc cu o cununa impletita din spice si cu multe naframe colorate, si-i pun in miini cheile de la jitnite. Dragaica, impodobita in acest chip, se intoarce de la cimp spre casa, cu miinile intinse si cu naframele fluturind in vint, de parca ar zbura. Si cutreiera toate satele din care s-a adunat lume s-o petreaca". Despre noaptea Sinzienelor se crede ca este magica, momentul in care minunile sint posibile, in care fortele benefice, dar si cele negative, ajung la apogeu. In aceasta noaptea, in zona Sucevei, crestinii ortodocsi se roaga cu ardoare moastelor Sfintului Ioan cel Nou de la Suceava, in speranta ca vor dobindi vindecari sau rezolvarea celor mai dificile probleme. Foarte active sint in aceasta noapte si vrajitoarele. Se crede ca la miezul noptii de Sinziene infloreste feriga, care se poate folosi pentru cele mai teribile vraji. Tot in noaptea de Sinziene se fac si se desfac vraji de dragoste, se dezleaga cununii pentru cei ce nu-si afla perechea si se leaga sortile celor pe care dusmanii nu vor sa-i vada niciodata insurati cu femeile iubite. LEUSTEAN DESCRIERE Este o planta care creste in gradini. O tufa de leustean se dezvolta rapid. Tulpinile sunt tubulare, frunzele mari au un miros specific si puternic. Planta provine din Iran, dar in Evul Mediu a inceput sa fie cultivata si in Europa. BOLI CARE SE TRATEAZA FOLOSIND ACEASTA PLANTA HIDROPIZIE REUMATISM BOLI DE INIMA GUTA NISIP LA RINICHI BOLI DE STOMAC ERUPTII PE PIELE MOD DE FOLOSIRE Decoct din radacina de leustean: una doua lingurite virfuite de radacina de leustean rasa, se pun la o cana cu apa, se pun la fiert, se lasa sa dea de 2-3 ori in clocot, apoi se lasa 5-10 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Ajuta la tratarea cistitelor, tulburarilor menstruale si combate balonarile. Infuzie de frunze: o lingura vârfuita de frunze de leustean la o cana de apa clocotita, se lasa pâna la un minut, se strecoara si se beau 3 cani pe zi. Acest ceai ajuta la stimularea diurezei si la eliminarea litiazei renale. In stare cruda: frunzele tocate se pun deasupra diverselor mincaruri. Ajuta la tratametul afectiunilor hepatice si de stomac. Utilizarile naturale ale lamiii Efectele binefacatoare ale tarhonului Papadia si efectele ei miraculoase Remedii din cartofi Florile de tuberoze Din gradina cu sanatate Calitatile terapeutice ale trandafirilor Uleiul esential de levantica si puterea lui curativa Pietrele la rinichi pot fi semnul tulburarilor de metabolism Cum sa ne vindecam cu ajutorul plantelor si uleiurilor esentiale Marul Lupului, o planta care a salvat un om bolnav de cancer Fitoterapie - Recomandari cu privire la recoltarea, uscarea si conservarea plantelor medicinale Tusea. Antitusive. Combaterea tusei prin fitoterapie Page 40 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com Metode naturiste de tratament al bolii de iradiere Fructe de iarna - Nuci, alune si migdale pentru sanatate Fructe si calorii Dosarul argilei - Folosirea argilei in scopuri terapeutice Tratamente cu legume si fructe Medicamentul complex care este varza Plante medicinale utilizate in tratamentul aterosclerozei Medicamentul numit SOIA creste potenta Tratamente cu pepene rosu Marul trateaza raceala Speranta mondiala pentru tratarea bolii Alzheimer prin metode naturiste Marul, un aliment-medicament apreciat Cum sa ne tratam cu morcovi Iaurtul, kefirul si kumisul - alimente si tratamente Din livada cu sanatate - Portocala, ce medicament gustos! Plante si buruieni de leac Din gradina cu sanatate - Combaterea stresului cu plante aromate Fitoterapia de acasa - Miere, lamiie si floare de tei Catina - un arbust plin de vitamine In ce afectiuni putem folosi sucuri de legume si fructe Porumbul, o graminee cu multe posibilitati terapeutice Patrunjelul Legume, fructe si plante in tratamentul unor afectiuni Bauturi racoritoare din fructe de sezon Fitoterapia de acasa - Pentru fortificarea organismului Plantele pe care le recoltam in august-septembrie si afectiunile in care sunt folosite Strugurii si sanatatea Tratamentul cu sucuri proaspete de legume Din livada cu sanatate - Caise si zarzare Plantele care redau energia Cum ne putem trata cu sucuri de legume si fructe Proprietatile terapeutice ale fructelor Plantele si medicina stiintifica Proprietatile terapeutice ale fructelor Fitoterapia ANOTIMPUL GRIPEI Sfaturi de alungat boala Anotimpul gripelor si al virozelor a inceput. Sanatatea noastra depinde, de acum inainte, de capacitatea de aparare a organismului. Pentru ca "paza buna trece primejdia rea", va propunem cele mai eficiente metode de intarire a sistemului imunitar, principala arma in lupta cu boala. Asadar, putem combate boala prin ceaiuri de fructe de padure. Beti ceaiuri de macese, paducel, catina, afine, porumbe sub forma de infuzie prelungita: se toarna apa fierbinte peste fructe seara si se lasa pana dimineata (aproximativ 8 ore). Se strecoara si se pot indulci cu miere. O alta masura profilactica in sezonul rece este consumul de ceai verde. Se bea sub forma de infuzie lasata 1-2 minute. Apara organismul de viroze. Alte plante utile - Pulmonaria officinalis (plamanarica), Hyssopus officinalis (isopul), Salvia officinalis (salvia), Basilicum (busuiocul) - pot fi consumate ca infuzie sau ca tinctura. Se recomanda cura cu: w Tinctura de propolis (concentratie 20-30%) - in decursul unei zile se iau 20-30 de picaturi diluate in 100 ml de apa, timp de una-doua saptamani. Page 41 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com w Polen - se consuma 2 lingurite de granule zilnic, timp de o luna. w Usturoi - se mananca 3-5 catei zilnic, timp de doua-trei saptamani sau se beau cateva inghitituri de macerat de usturoi, timp de doua-trei saptamani. w Hrean - se consuma ca salata sau ca macerat, timp de doua-trei saptamani sau mai mult. w Lamai - se consuma ca atare, suc sau macerat - timp nelimitat. w Ridiche neagra (salata sau macerat), timp de doua-trei saptamani sau mai mult. w Mere - ca atare, suc sau macerat, timp nelimitat. Contra gripei: intaritor cu aloe si miere Luati urmatoarele ingrediente, respectand cu exactitate reteta: 150 g planta de aloe in varsta de 3-5 ani, data prin masina de tocat carne. Plantele nu trebuie udate cu 5 zile inainte de preparare; 250 g miere (de preferinta poliflora); 350 ml vin rosu, cu o tarie de 18-20 grade, dulce. Toate ingredientele se pun intrun vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca bine si se lasa intr-un loc intunecos si rece, vreme de 5 zile, inainte de folosire. Vasul trebuie sa fie bine inchis. Administrare: in primele 7 zile se ia cate o lingurita de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de mesele principale. In saptamana urmatoare, doza creste la doua lingurite, luate de trei ori pe zi, inainte cu o ora de mesele principale. Sarea (iodata) in bucate Lipsa iodului provoaca nu numai gusa endemica, dar are si efecte grave asupra creierului. Fiecare al treilea copil din R. moldova sufera din cauza deficitului de iod in mediul natural si in alimentatia zilnica. Mai mult de 37% din copiii cu varsta cuprinsa intre 8-10 ani prezinta forme vizibile de gusa endemica. Iar mai mult de jumatate din familiile din mediu rural si aproximativ o treime din familiile din orase nu folosesc in alimentatie sarea iodata. Carenta de iod din alimentatia oamenilor, in special, a copiilor si efectele sale foarte grave i-a determinat pe factorii de raspundere din cadrul Ministerului Sanatatii si al UNICEF sa lanseze Campania nationala de comunicare pentru promovarea consumului de sare iodata "Sarea iodata. O alegere sanatoasa". Campania, finantata de USAID, include spoturi TV si radio, postere, anunturi in ziare, pliante, materialele informative urmand a fi distribuite in institutiile medicale, educationale, ONG, retele de comert etc. Ala Volneanschi, director-adjunct al Centrului national de medicina preventiva, ne-a spus ca administrarea cantitatii de iod necesara organismului uman este cea mai ieftina si cea mai la indemana solutie de evitare a deprecierii functiilor cerebrale. "Lipsa iodului din organism duce la formarea gusei endemice care, pe langa aspectul inestetic, are efecte grave si asupra sanatatii mentale", a precizat Ala Volneanschi. De asemenea, carenta de iod poate provoca deces intrauterin, avort spontan sau producerea de anomalii congenitale. Dupa nasterea copiilor, riscul ca acestia sa fie afectati de retard mintal este foarte mare. La nivel mondial, datele releva ca aproximativ 50 de milioane de copii prezinta diferite grade de retard mintal. Peste 11 milioane de oameni sufera de cretinism endemic, iar in fiecare an se nasc cel putin 100.000 de copii care sufera din cauza acestei boli. Folosirea obligatorie a sarii iodate in industria alimentara ar solutiona problema carentei de iod. Daca, la inceput, problema lipsei de iod din organism se punea mai mult din punct de vedere estetic, in 1983 s-a introdus pentru prima data conceptul de "tulburari prin deficit de iod", accentul punandu-se pe consecintele carentei de iod asupra creierului. Din 1990 pana in 2000, in intreaga lume a fost promovat un plan comun de actiune pentru eliminarea deficientelor provocate de insuficienta de iod, dar pana la momentul actual acest lucru inca n-a fost definitivat. In 1998, guvernul RM a adoptat Programul national de eradicare a maladiilor iodo-deficitare pana in 2004. Astfel, testarea sarii din unitatile comerciale si de consum, efectuata de specialistii moldoveni in septembrie-octombrie 2002, arata ca cel mai des sarea neiodata este utilizata in institutiile pentru copii (gradinite, scoli etc.). Credem ca, printr-o simpla hotarare de guvern, ce ar prevedea folosirea obligatorie a sarii iodate atat in industria alimentara, cat si in hrana animalelor, aceasta problema ar fi transata. Mentionam ca in republica nu exista un program de verificare a calitatii si a controlului circulatiei pe piata a sarii iodate. R. Moldova aduce sare din Ucraina (80%), iar restul - din Romania. Sarea iodata Page 42 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com costa cu 20-25 banuti mai mult decat cea neiodata.

Page 43 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


http://www.terapii-naturiste.com

La adresa: http://www.terapii-naturiste.com/calivita/produse-naturiste-afectiuni-tratamente.htm veti gasi o lista cu peste 300 de afectiuni, grupate pe categorii, pentru a putea fi gasite mai usor. La aceasta adresa veti gasi un catalog cu toate produsele Calivita: http://www.terapii-naturiste.com/calivita/index-produse-naturiste.htm avize si certificari http://www.terapii-naturiste.com/calivita/avize-produse-naturiste-calivita.htm si recomandari primite de la cei care au cumparat aceste produse http://www.terapii-naturiste.com/calivita/marturii-consumatori.htm aici http://www.terapii-naturiste.com/calivita/articole-despre-produse.htm veti gasi foarte multe articole despre aceste produse. aici: http://www.terapii-naturiste.com/gratis/cursuri.htm va puteti inscrie la cursuri online gratuite si aici http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti.htm puteti citi zeci de carti electronice gratuite Daca doriti sa comandati produsele Calivita, sau daca aveti nevoie de alte informatii suplimentare va rog sa ma contactati prin mail sau telefon Dan Paunescu - Manager Calivita Web: www.terapii-naturiste.com Email: info@terapii-naturiste.com Tel: 0727 35 97 97

Page 44 / 44 Copyright 2011, Dan Paunescu


metode-naturiste-4