despre_vitamine

Ar trebui så iei suplimente de vitamine ¿i minerale?

Vitaminele ¿i mineralele sunt nutrien¡i vitali pentru func¡iile organismului ¿i pentru prevenirea bolilor. Existå un comentariu clasic “Îmi iau din alimenta¡ie tot ce-mi trebuie!” Chiar a¿a? Un studiu efectuat pe 26000 de persoane a dovedit cå nici måcar una singurå nu primea toate nutrientele recomandate de normele alimentare în vigoare. 96% din popula¡ie moare ca urmare a unei boli.

NU ne hrånim corespunzåtor.

“Aportul insuficient de vitamine este o cauzå de boli cronice. Majoritatea oamenilor nu consumå o cantitate optimå din toate vitaminele doar prin dietå.

Concluziile studiilor efectuate aratå cå este recomandabil ca to¡i adul¡ii så ia suplimente nutri¡ionale” Asocia¡ia Medicalå Americanå

Suplimentarea vitaminelor ¿i mineralelor este necesarå datoritå urmåtoarelor motive: 1. Pierderea nutrien¡ilor din alimente: agricultura intensivå a dus la såråcirea solului de minerale.

6. Mâncarea selectivå: Consumul unei game reduse de alimente determinå deficite nutri¡ionale cronice.

2. Digestia deficitarå: stress-ul ¿i alimentarea rapidå ¿i în cantitå¡i mari pot determina indigestii, care la rândul lor duc la o absorb¡ie reduså a vitaminelor ¿i mineralelor.

7. Eliminarea unor alimente (datoritå alergiilor, dietelor severe, regimurilor vegetariene prost concepute) determinå pierderea unor surse importante de nutrien¡i.

3. Gåtitul excesiv poate distruge nutrien¡ii valoro¿i.

8. Factori de mediu: ierbicidele ¿i pesticidele folosite pentru tratarea culturilor reduc valoarea nutritivå a acestora.

4. Cuptorul cu microunde altereazå structura nutri¡ionalå a hranei.

9. Antibioticele: Unele antibiotice interferå cu absorb¡ia unor nutrien¡i esen¡iali.

5. Depozitarea alimentelor: Durata depozitårii ¿i congelarea determinå reducerea nutrien¡ilor din alimente.

3

cantitå¡i reduse, toate celelalte vor fi afectate negativ. În ceea ce prive¿te antioxidan¡ii, unul singur nu este la fel de puternic, precum combinarea lor, care cre¿te foarte mult capacitatea antioxidantå.

10. Obiceiuri necorespunzåtoare: Fumatul, consumul de alcool ¿i cofeina inhibå absorb¡ia vitaminelor ¿i mineralelor ¿i accelereazå eliminarea acestora.

11. Stressul: Fie fizic, fie emo¡ional, stressul poate cre¿te necesarul de vitamine al organismului.

13. Varia¡ia nutrien¡ilor: Existå diferen¡e substan¡iale între un fruct sau o legumå ¿i altul. O ro¿ie poate avea o valoare nutri¡ionalå de 10 ori mai mare decât alta ¿i nu po¡i ¿ti pe care ai mâncat-o.

12. Dezechilibrele: Nivelul fiecårui nutrient din organism le afecteazå pe celelalte, astfel încât dacå unul lipse¿te sau este în

Ce fac vitaminele ¿i mineralele pentru tine?

Supliment de vitamine – Avertizare!

Întåresc sistemul imunitar Bolile ¿i stårile patologice nu sunt „luate”. Cancerul nu „se face”, nici bolile de inimå sau gripa. Tu creezi starea patologicå pe baza a ceea ce månânici sau nu.

Cresc nivelul de energie Vitaminele ¿i mineralele sunt implicate în eliberarea de energie din alimentele ingerate. Nivelele de energie, consistentå ¿i de lungå duratå sunt indicatori buni ai unui consum sånåtos de vitamine ¿i minerale.

Nu toate suplimentele sunt benefice.

Ele trebuie absorbite de organism.

Unele produse, chiar ale unor companii de marcå, nu se absorb ¿i trec nedigerate în colon de unde se eliminå.

Ρi îmbunåtå¡esc aspectul general

Cum påråsesc vitaminele ¿i mineralele organismul?

Vitaminele ¿i mineralele sunt „folosite” de cåtre organism. Pe måsurå ce î¿i îndeplinesc rolul, se autoconsumå în acest proces, a¿a cum este cazul cu antioxidan¡ii.

Chiar ¿i procesul gândirii consumå vitamine ¿i minerale. Efortul fizic ¿i stressul consumå foarte mul¡i nutrien¡i; consumul diureticelor (substan¡e care cresc cantitatea de urinå eliminatå) între care se numårå medicamente, alcool, cafea, ceai, sucuri „spalå” organismul de minerale ¿i vitamine, ceea ce creeazå o problemå majorå de sånåtate.

Strålucirea pielii, tonusul ¿i elasticitatea, rezisten¡a ¿i culoarea pårului, rezisten¡a unghiilor, culoarea ¿i textura acestora, toate depind de vitamine ¿i minerale. Unii oameni aratå la 50 de ani de parcå ar avea 30. Al¡ii aratå la 30 de parcå au 50.

Cre¿terea inteligen¡ei Func¡ia creierului, capacitatea de concentrare ¿i memoria necesitå niveluri corespunzåtoare de vitamine ¿i minerale.

Suplimentele includ diferite tipuri de vitamine ¿i minerale, combinate în propor¡iile corespunzåtoare.

Consulta¡i-vå cu un expert sau citi¡i literatura de specialitate înainte de a cumpåra suplimente nutri¡ionale.

Toatå lumea moare, dar cum arå¡i ¿i cum te sim¡i în ultimii 20-50 de ani depinde de stilul de via¡å ¿i de aportul de vitamine ¿i minerale de-a lungul întregii vie¡i.

Ce fac

Aceste douã femei au aproximativ aceea¿i vârstã.

VITAMINELE ¿i

Tutunul ¿i alcoolul pot împiedica absorb¡ia de vitamine ¿i minerale, sau pot accelera pierderea acestora.

Sånåtatea, inteligen¡a, energia ¿i aspectul fizic sunt dependente de completarea de câteva ori pe zi, a nevoilor de vitamine ¿i minerale ale organismului.

4

MINERALELE Aceastå bro¿urå a fost creatå de Funda¡ia pentru Informa¡ii ¿i Cercetåri Sociale ¿i Medicale © 2005 F.I.C.S.M.

Ce stil de via¡å î¡i dore¿ti?

pentru tine?

De unde provin vitaminele ¿i mineralele?

Vitamine în plantå

V

Vitaminå

M

Mineralå

VITAMINELE sunt substan¡e naturale care se gåsesc în fiin¡ele vii, cum sunt plantele. Vitaminele trebuie ob¡inute de organism din alimente sau suplimentele nutritive, întrucât nu pot fi produse în mod obi¿nuit de cåtre acesta.

MINERALELE se gåsesc în plante. Plantele î¿i extrag mineralele din sol, iar solul se men¡ine încårcat cu minerale datoritå apei care dizolvå sårurile din rocå.

Pentru ca vitaminele så î¿i îndeplineascå rolul, au nevoie de minerale. Mineralele de asemenea trebuie ob¡inute din hranå sau suplimente nutritive.

Cum ajung vitaminele ¿i mineralele în organism?

Vitaminele ¿i mineralele ajung în organism atunci când mâncåm fructe, legume, cereale, nuci sau când luåm suplimente nutritive. Unele vitamine ¿i minerale le gåsim ¿i în carne, deoarece majoritatea animalelor månâncå plante.

SUPLIMENTELE sunt vitamine ¿i minerale extrase din plante sau create în laborator ¿i puse într-o formulå ingerabilå ¿i utilizabilå de cåtre organism.

Suplimentele pot fi eficiente, ineficiente sau riscante.

Consumatorii neaviza¡i se expun la douå tipuri de riscuri: 1. Consumatorul care ¿tie cå trebuie så ia suplimente nutritive, dar nu ¿tie så aleagå ¿i ca urmare î¿i cheltuie banii ¿i timpul ¿i nu î¿i protejeaza sånåtatea.

2. Consumatorul este neinformat (sau prost sfåtuit) asupra necesarului de suplimente ¿i î¿i pune în pericol sånåtatea.

1

Minerale în sol

Unde în organism se duc vitaminele ¿i mineralele ?

Vitaminele ¿i mineralele trec din stomac în intestine.

Apoi, sunt distribuite printr-un sistem complex de alocare în func¡ie de necesitå¡ile corpului.

Dacå un nutrient este cerut de un organ pe care organismul îl considerå mai important, atunci va fi prejudiciat un organ mai pu¡in important; de aceea este crucial a se men¡ine nivelul corespunzåtor de vitamine ¿i minerale.

Vitaminele ¿i mineralele nu trebuie våzute ca substan¡e independente, ci mai curând ca o re¡ea interconectatå care lucreazå la unison; lipsa unui nutrient determinå dezechilibrarea întregului sistem.

Complexul de vitamine B Stimuleazå memoria, concentrarea, capacitatea de judecatå ¿i învå¡are ¿i previne deteriorarea mentalå. Are rol anti+stress ¿i men¡ine sånåtatea sistemului nervos.

Asigurå un somn echilibrat.

Are rol important în fertilitate.

Converte¿te carbohidra¡ii ¿i gråsimile în energie. Scade colesterolul ¿i amelioreazå circula¡ia sângelui. Reduce oboseala ocularå ¿i încetine¿te progresia cataractei.

Vitamina C Este un antioxidant care protejeazå împotriva efectelor nocive ale poluårii, ajutå la prevenirea cancerului, protejeazå împotriva infec¡iilor ¿i cre¿te imunitatea. Scade colesterolul „råu” ¿i îl cre¿te pe cel „bun”. Îmbunåtå¡e¿te metabolismul pielii, ajutând vindecarea rånilor ¿i cicatrizarea. Ajutå cre¿terea din¡ilor, oaselor, gingiilor. Are rol anti-stress.

Este necesarå în peste 300 de func¡ii metabolice ale organismului. Împreunå cu vitamina E ¿i beta-caroten are un efect antioxidant mai puternic. Trebuie luatå de cel pu¡in 2 ori pe zi.

„Un deficit al unei vitamine sau al unui mineral va duce la proasta func¡ionare a unui organ sau sistem pânå când în cele din urmå acesta se va opri, ¿i ca la piesele de domino, alte organe ¿i sisteme vor cådea.”

Dr. James F. Balch, nutri¡ionist.

Vitamina A Previne bolile de piele, cum sunt acneea, ridurile ¿i petele senile. Îtåre¿te sistemul imunitar, protejând împotriva råcelii, gripei, infec¡iilor urinare ¿i respiratorii. Men¡ine ¿i reface membranele mucoase (toate ¡esuturile ce vin în contact cu aerul precum: plåmâni, gât, ochi, etc.)

ANTIOXIDANºII sunt vitamine sau minerale care protejeazå organismul de efectele distructive ale radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt genera¡i de fumat, expunerea la soare, stress, efort fizic, etc. ¿i reprezintå una din cauzele principale de îmbåtrânire ¿i îmbolnåvire.

Ce rol au în organism fiecare dintre vitamine ¿i minerale

2

Vitamina D Are rol în metabolismul oaselor ¿i din¡ilor. Ajutå contrac¡ia muscularå ¿i func¡ia glandei tiroide. Este necesarå pentru absorb¡ia calciului ¿i fosforului. Este importantå în special la copii pentru formarea oaselor ¿i din¡ilor.

Este implicatå în reglarea ritmulului cardiac. Este importantå pentru preven¡ia cancerului de colon ¿i de sân, artrozei, osteoporozei ¿i hipocalcemiei. Cre¿te imunitatea.

Unele medicamente pentru scåderea colesterolului, antiacidele ¿i hormonii steroidieni interferå cu absorb¡ia vitaminei D.

Vitamina E Este un antioxidant important pentru preven¡ia cancerului ¿i afec¡iunilor cardiovasculare.

Incetine¿te procesul de îmbåtrânire. Amelioreazå circula¡ia sângelui. Este necesar pentru repara¡ia ¡esuturilor. Scade impactul sindromului premenstrual.

Reduce masa cicatricilor.

Reduce tensiunea arterialå.

Previne apari¡ia cataractei.

Favorizeazå sånåtatea pielii ¿i a pårului. Protejeazå fa¡å de aproximativ 80 de boli.

Utilizarea pe termen lung a dovedit reducerea riscului de cancer de prostatå la fumåtori. Este esen¡ialå pentru o structurå celularå normalå. Este implicatå în formarea globulelor ro¿ii.

Protejeazå plåmânii împotriva leziunilor date de poluare.

Molibdenul Converte¿te aerul pe care-l respiråm într-o formå pe care organismul s-o poatå utiliza.

Ajutå formarea oaselor ¿i întårirea din¡ilor.

Fosforul Este necesar pentru coagularea sângelui, formarea din¡ilor, cre¿terea ¿i refacerea celulelor, contrac¡ia mu¿chiului inimii, un ritm cardiac normal ¿i func¡ionarea normalå a rinichilor. Are rol în utilizarea vitaminelor ¿i conversia hranei în energie.

Siliciul Are rol în formarea oaselor.

Sus¡ine formarea pielii, pårului, unghiilor, vaselor de sânge ¿i ¡euturilor. Este necesar pentru men¡inerea flexibilita¡ii arterelor. Are un rol major în prevenirea bolilor cardiovasculare, a osteoporozei ¿i a maladiei Alzheimer. Stimuleaza sistemul imunitar ¿i inhibå procesul de îmbåtrânire.

Calciul Este necesar pentru fomarea ¿i men¡inerea oaselor ¿i din¡ilor. Necesar în coagularea sângelui, men¡inerea ritmului cardiac, contrac¡iei musculare.

Deficitul poate determina crampe musculare, iritabilitate, insomnie ¿i osteoporozå oasele î¿i pierd densitatea ¿i devin fragile.

Cuprul Necesar pentru formarea oaselor, då culoare pielii ¿i pårului, ajutå procesele de vindecare ¿i producerea de globule ro¿ii, stimuleazå procesele mentale ¿i emo¡ionale. Deficitul determinå anemie, inflama¡ii ¿i atritå.

Cromul Ajuta la men¡inerea nivelurilor corespunzåtoare de zahår din sânge ¿i func¡ionarea corectå a sistemului circulator.

Fierul Sus¡ine cre¿terea ¿i dezvoltarea tinerilor. Este necesar în producerea hemoglobinei. Sus¡ine un sistem imunitar sånåtos.

Deficien¡a duce la anemie feriprivå, obosealå, iritabilitate, dureri de cap, dificulå¡i în respira¡ie, intoleran¡å la frig ¿i cre¿terea vulnerabilitå¡ii la infec¡ii.

Magneziul Implicat în producerea de energie a organismului. Ajutå la prevenirea depresiei, ame¡elilor, slåbiciunilor musculare ¿i sindromului premenstrual. Ajutå la men¡inerea echilibrului acidobazic. Protejeazå arterele de modificårile bru¿te de tensiune arterialå. Ajutå la reducerea ¿i dizolvarea pietrelor la rinichi. Are un efect foarte important asupra reducerii defectelor la na¿tere. Joacå rol în metabolismul calciului, potasiului ¿i vitaminei C. Implicat în metabolizarea zahårului din sânge.

Vanadiul Este necesar pentru metabolismul celular ¿i pentru formarea din¡ilor ¿i oaselor.

Are un rol în reproducere ¿i inhibå sinteza colesterolului. Îmbunåtå¡este utilizarea insulinei, cu cre¿terea toleran¡ei la glucozå.

Manganul Este necesar pentru metabolismul proteinelor ¿i gråsimilor, pentru men¡inerea optimå a sistemului nervos ¿i imunitar ¿i a glicemiei. Este folosit pentru producerea energiei, cre¿terea oaselor ¿i în reproducere. Participå la formarea cartilajelor ¿i a lichidului care lubrefiazå articula¡iile. Ajutå la fomarea laptelui matern. Împreunå cu vitamina B då o stare generalå de bine.

Potasiul Este necesar pentru func¡ionarea normalå a sistemului nervos (comunicarea între creier, måduva spinårii ¿i nervi cu restul organismului), a inimii, mu¿chilor, rinichilor ¿i sângelui. Este important în reglarea ritmului cardiac.

Ajutå la prevenirea accidentelor vasculare. Ajutå contrac¡ia muscularå. Împreunå cu sodiul controleazå echilibrul apei.

Men¡ine stabilå tensiunea arterialå.

Seleniul Antioxidant vital, în special în combina¡ie cu vitamina E. Protejeazå sistemul imunitar prin prevenirea formårii radicalilor liberi care pot afecta organismul. Are rol vital în reglarea efectelor hormonilor tiroidieni asupra metabolisului gråsimilor; principala sa ac¡iune fiind inhibarea oxidårii acestora. Sus¡ine func¡ionarea normalå a membranelor celulare ¿i a func¡iei pancreasului. A fost asociat cu tratamentul artrozei, bolilor cardiovasculare, infertilitå¡ii masculine, cataractei, SIDA ¿i hipertensiunii arteriale.

Zincul Este important în func¡ionarea prostatei ¿i în cre¿terea organelor reproductive. Ajutå la prevenirea acneei ¿i reglarea activitå¡ii glandelor sebacee. Este necesar pentru sinteza proteinelor ¿i formarea colagenului. Asigurå un sistem imunitar sånåtos ¿i vindecarea leziunilor. Îmbunåtå¡e¿te acuitatea gustului ¿i mirosului.

Protejeazå ficatul de agresiunile chimice. Vitamina E are nevoie de niveluri corespunzåtoare de zinc în sânge. Sus¡ine sistemul imunitar, ¿i este implicat în digestia proteinelor ¿i a carbohidra¡ilor.