17 minute read
111
Comunicarea nonviolentă și relațiile frumoase cu semenii noștri
Advertisement
Ediția din acest an ne îndeamnă, ca de fiecare dată, la fapte bune, la toleranță și la iubire: „Fii bun de câte ori este posibil. Întotdeauna este posibil!”(Dalai Lama). Elevii Colegiului „Vasile Lovinescu” Fălticeni s-au implicat în activități valoroase care le-au oferit oportunitatea de a-și recunoaște emoțiile, de a le conștientiza, de a căuta soluții pentru a promova o comunicare nonviolentă și de a trăi în armonie cu semenii lor.
„Și când lăsă m
„Este o cinste pentru om sa se fereasca de certuri; dar orice nebun se lasa stapanit de aprindere.” (Biblia, Proverbe 20:3). Sub denumirea „Fii asertiv, nu agresiv!!!” s-a desfasurat activitatea la clasa a IX-a mecanică (diriginte, prof. Filipoaia Luminița), din cadrul Campaniei R.E.S.P.E.C.T. Pe parcursul activității s-a discutat despre cât este de important să gestionăm situațiile conflictuale. Preventia nu numai ca este posibila, dar ea este singura care poate face diferenta pe termen lung. Analizand tipurile de violentapropria lumină si cauzele acesteia, participanții la activitate au ajuns la concluzia ca un rol important in prevenirea violenței îl au: comunicarea asertiva, gestionarea emotiilor, intelegerea, toleranta, stapanirea de sine. Ca procedee de să strălucească, le permitem ș abordare a conflictelor au fost identificate: negocierea, medierea, arbitrajul etc. R.E.S.P.E.C.T. pentru tine...respect pentru ceilalți-activitate desfășurată la i celorlal clasa a X-a Silvic (diriginte prof. Fodor Oana și consilier ți să școlar Florentina Focșineanu). Scopul activității a fost diminuarea agresivității fizice și verbale în rândul elevilor. Pe parcursul facă la fel”. întâlnirii s-au citit ”Poveștile terapeutice”- ”Un strop de bunătate” și ”Casa celor 1000 de oglinzi ” iar elevii, ghidați de doamna dirigintă și de doamna consilier școlar, au descoperit M. Williamson alternative la violență și au conștientizat faptul că e important să devenim modele de empatie, de toleranță și de bunătate pentru cei din jur. Elevii claselor a a IX-a I.A și a IX-a Construcții (prof. Popa Oana) si elevii de la clasa a XI-a S.A. (diriginte, prof. Grămadă Elena) au realizat desene, afișe pe tema prevenirii violenței în mediul școlar, pe care le-au prezentat în cadrul activităților. Pornind de la aceste mesaje, elevii clasei au discutat despre efectele negative ale violenței fizice și verbale asupra tuturor.
„Lecția despre PRIETENIE și RESPECT” de la clasa a X-a SA (diriginte prof. Amalia Stafie) s-a desfășurat online, pe platforma Meet. Scopul activității a fost educarea elevilor în spiritul prieteniei, al respectului și al grijii față de semeni. Elevii au învățat cum să își gestioneze emoțiile printr-o atitudine tolerantă, comunicând nonviolent. Impactul activității s-a regăsit în desene, afișe electronice, Word Art, desene în Paint etc.
„Cuvintele dor” s-a intitulat activitatea desfășurată la clasa a XI-a HA de către doamna prof. diriginte Nemițanu Emilia, activitate la care a participat și doamna consilier școlar, prof. Focșineanu Florentina. Activitatea din cadrul Campaniei R.E.S.P.E.C.T și-a propus exersarea comunicarii asertive, a limbajului nonviolent, ca modalitati de prevenire a agresivitatii în mediul scolar. La clasa a XII -a Stiinte sociale (diriginte, prof. Ariton Gabriela) elevii au discutat despre gestionarea emotiilor, despre starea de bine emotionala în mediul digital si despre tehnici care ne ajuta sa ne recapatam energia si liniștea, într-o activitate intitulată „Starea de bine online și offline”. Pornind de la studiul efectuat de Organizatia „Salvati Copiii", in cadrul programului „Ora de net", elevii au avut prilejul de a impartasi modul in care emotiile pot influenta viata noastra si a celor din jur. De asemenea, elevii au avut ocazia de a cunoaște aspecte legate de emoții, de antidotul acestora și de tehnici de gestionare eficientă, prin intermediul materialelor din cadrul cursului „Profesori fericiți pentru România” (Simona Baciu)
Concluziile la care au ajuns au fost urmatoarele: 1. Este important sa ne constientizam emotiile. 2.Sa le acceptam.3.Sa cautam solutii pentru a ne recapata linistea. Această calatorie pe teritoriul emotiilor poate fi sintetizata intr-o idee cuprinsa in lucrarea lui M. Rosenberg, „Comunicarea nonviolenta": „Comunicarea nonviolenta ne ajuta sa dobandim o stare de spirit armonioasa, incurajându-ne sa ne concentram pe ceea ce ne dorim cu adevarat, si nu pe ceea ce este in neregula cu ceilalti sau cu noi insine."
Despre „Violență în mediul școlar” au discutat și elevii din clasa a XI-a H.B. (diriginte,prof. Cărămida Daniela și consilier școlar Florentina Focșineanu), în cadrul unei activități la ora de dirigenție. S-a discutat despre violența fizică, despre violența verbală și despre alternativele la violență, atât în mediul online, cât și offline. Sinteza activității se regăsește în mesajele elevilor, în afișele și desenele realizate.
Pornind de la obiectivul principal al campaniei R.E.S.P.E.C.T., Consiliul Școlar al Elevilor a propus elevilor o activitate comună: formularea unor mesaje și îndemnuri legate de tema proiectului, acestea contribuind la realizarea unui Word Cloud în Mentimeter. „FII BUN…VEI AVEA MAI MULT DE CÂȘTIGAT!” s-a intitulat atelierul organizat la clasa a XII-a S.A (diriginte, prof. Faină Gabriela). Scopul activității a fost prevenirea agresivității și conștientizarea faptului că gândul bun și iubirea necondiționată sunt cele mai bune medicamente. În cadrul activității elevii au creat mesaje motivaționale, afișe, prezentări Power Point prin care au evidențiat faptul că respectul este cea mai frumoasă formă de a trata pe cineva. Mesajele create îndeamnă la echilibru în relație, la pace, respect, răbdare, climat de libertate, comunicare eficientă, cooperare, gestionarea emoțiilor. „Viața nu se limitează doar la bunuri materiale. Ea își întinde pânzele catargului până pe tărâmul spiritualității. Loc în care noi, oamenii, ar trebui să conștientizăm că respectul celor din jur poate fi câștigat prin Responsabilitate, Educație, Siguranță, Prevenție, Emoție (probabil cea mai profundă stare pe care o putem simți), Comunicare și Toleranță. R.E.S.P.E.C.T. ca să fiu respectată! R.E.S.P.E.C.T. ca să demonstrez că îmi pasă ! R.E.S.P.E.C.T. pentru că sunt om și am principii ! Respectul este cea mai frumoasă formă de a trata pe cineva. Oferă RESPECT, nu te impune!” –eleva Știrbu Vasilica, clasa a XII-a S.A. Activitatea „Stop violență în școală!” s-a desfășurat la clasele a IX-A Științe sociale și a IX-a Industrie alimentară (prof. Jucan Loredana) și a avut în atenție: identificarea formelor de violență în mediul școlar; conștientizarea importanței respectării regulilor în mediul școlar, precum și conștientizarea urmelor manifestării violenței în școală. Activitatea s-a finalizat cu realizarea unor materiale: ppt, desene, referate etc. La clasa a XII-a I.A. B, în Săptămâna de prevenire a violenței în mediul școlar, de „Ziua internațională a nonviolenței în școală”, zi care stă sub semnul spuselor lui M. Gandhi: ”Nonviolența este arma celor puternici”, s-a desfășurat activitatea cu tema: „Siguranță armonioasă într-un mediu educațional on-line”(diriginte, prof. Balan Elena). Elevii au realizat desene sugestive care să exemplifice importanța diminuării cazurilor de violență din mediul școlar La clasa a IX-a M.I.( diriginte prof. Loreta Pogorevici) elevii au discutat despre importanta comunicarii nonviolente si despre gestionarea emotiilor, într-o activitate cu titlul: „Din grijă pentru ceilalți, din grijă pentru noi”. Concluzia la care au ajuns elevii a fost aceea că relatiile frumoase se cladesc acolo unde oamenii se lasa condusi de iubire, respect, intelegere, apreciere si grija pentru ceilalti. La clasele a IX-a, a X-a, a XI-a Automatizări și a XII-a Calculatoare (prof. Serseniuc Sorin) au fost organizate întâlniri online, cu titlul „Violența și relațiile sociale”, pe parcursul cărora elevii au discutat despre violența școlară și despre impactul asupra relațiilor sociale. Au fost prezentate materiale teoretice cu privire la acest fenomen îngrijorător, materiale video, ppt etc. La finalul activităților elevii au primit un chestionar pe această temă. Activitățile organizate au vizat toate cele șapte componente ale Campaniei de prevenire a violenței R.E.S.P.E.C.T. Cu toții am înțeles că nonviolența nu e o „strategie pe care să o folosești azi și la care mâine să renunți; nonviolența nu este ceva care să te transforme într-o persoană umilă sau ușor de manipulat. Nonviolența înseamnă însușirea unor atitudini pozitive care să înlocuiască atitudinile negative” (M. Rosenberg)
Fii bun și tolerant!
Agresivitatea în școli a devenit în zilele noastre o problemă socială și o realitate care împiedică sau încetinește dezvoltarea psihică și emoțională corectă a elevului. În mintea mea, încercând să soluționez, fiind profesor și diriginte, o serie de agresivități care se manifestă în rândul elevilor mei, au apărut adesea mai multe întrebări: „Care este sursa acestei agresivități? Ce este în spatele agresorului? Dar în mintea victimei? Sunt conștienți elevii mei de consecințele agresivității? Care sunt cele mai bune metode de a evita agresivitatea? Desigur, limitarea agresivității se poate face prin cât mai multe acțiuni școlare de prevenție. Fii bun și tolerant ! este titlul unei activități educative adresată elevilor mei din clasa a V-a C de la Liceul Tehnologic Mihai Eminescu Dumbrăveni, pe care am desfășurat-o în cadrul Campaniei 19 zile de prevenire a abuzurilor și violenței asupra copiilor și tinerilor. Activitatea a fost concepută pentru două ore, la finalul celor două ore consider că scopul lecției a fost atins, s-a reușit dezvoltarea atitudinii tolerante și empatice în rândul elevilor implicați. Demersul educativ a vizat : identificarea tipurilor de agresivitate ; cauze posibile ; constientizarea efectului negativ pe care agresivitatea îl are asupra celor implicati, direct sau indirect ; formularea unor reguli a căror respectare poate determina aplanarea/evitarea agresiunilor. Ora I : Am prezentat elevilor o planșă cu stikere emoticoane și am invitat fiecare elev să-și aleagă câte un emoticon pe care să și-l pună în piept, apoi am constatat că niciunul n-a ales un emoticon care sugera o emoție negativă: tristețe, supărare, furie…De ce ? Pentru că nu sunt dorite…Prin metoda chiorchinelui, pe flipchart, elevii au reprezentat emoțiile pozitive și emoțiile negative pe care le-au simțit în diverse contexte. Apoi, printr-un exercițiu de comunicare orală, elevii au exprimat cum se manifestă atunci când simt emoțiile negative, descărcarea emoțională realizându-se prin plâns, prin izolare în altă cameră, prin conversația cu un prieten imaginar, prin evadare în natură, prin exersarea unui hobby (muzică, desen, dans, grădinărit, citit, vizionarea unui film etc.). La finalul discuției, elevii au constatat faptul că, de cele mai multe ori, nu aleg un mod creativ sau inofensiv de a -și exprima emoțiile negative ci au reacționat impulsiv vizavi de emoția negativă pe care o anumită persoană le-a provocat-o și au făcut apel la violență verbală sau fizică. Ca mediator, am adus în discuție ideea de acceptare,de recunoaștere a faptului că aceste emoții negative sau slăbiciuni emoționale există și ne încearcă, în diverse contexte, chiar dacă nu le dorim, și este necesar ca elevii să învețe să le gestioneze și să ceară ajutorul, pentru a le putea exprima oricum altfel decât printr-un act de violență. Am folosit metafora conducerii unei maşini pe drum, pentru a-i ajuta pe elevi să înţeleagă scopul modificării felului de a reacționa violent verbal sau fizic. Urmărind pe videoproiector o imagine a unei intersecții în care se află o mașină, elevii au înțeles că dacă șoferul, care conduce, greşeşte drumul, trebuie să dea înapoi, până când va putea să-şi continue călătoria pe drumul corect. Drumul corect reprezintă traseul fiecărui om către comportamente bune, dezirabile. Traseul greşit reprezintă manifestarea unui comportamentul derapant, care poate deveni repetitiv. Tehnica i-a ajutat pe elevi să înțeleagă că trebuie să se întoarcă de câte ori greșesc şi să ajungă pe drumul corect. De-a lungul drumului sunt indicatoare de circulaţie, iar elevii vor fi îndemnați să le imagineze ca fiind strategii de coping, cum ar fi tehnici de relaxare, reacţii competitive, atitudini de empatie și toleranță care îi vor ajuta să-şi modifice comportamentul indezirabil. Destinaţia reprezintă eliminarea sau reducerea comportametului repetitiv. Maşina se poate opri la diverse intersecţii pe drum, aceste opriri reprezentând stresorii şi factorii declanşatori ai comportamentului.
Astfel, prin comunicare orală, s-a realizat o listă de cauze care declanșează agresiunea: efectul unei zile caniculare ; nevoi primare copleșitoare ; un ton ridicat sau o privire încruntată sau insistentă ; dorinţa de a se simţi puternic sau de a se face cunoscut sau apreciat în gru (forța fizică văzută ca mijloc în câștigarea stimei și a respectului celorlalți; diferențe de religie sau etnie ; presiunea din partea grupului (colegii îl încurajează pe un copil să se „răzbune” pe un altul pentru că i-a spus ceva jignitor sau să îl „pună la punct” pentru că a luat o notă bună şi este prea „mândru”); dorinţa de a imita pe cineva din mass-media sau de a face ceea ce fac ceilalţi membri ai grupului; furia necontrolată; ideea că violenţa este o modalitate de a face faţă situaţiilor-problemă; lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictelor (nu recunosc partea de vinovăţie, nu exprimă în cuvinte ceea ce îl deranjează, nu acceptă scuzele celui care l-a supărat etc.); violenţa în mass-media (filme în care este prezentă violenţa , imagini din reviste sau de pe internet); violența fizică sau verbală în familie (jigniri sau bătăi repetate din partea unui părinte sau a unui frate mai mare) După constatarea cauzelor, elevii au fost solicitați să identifice soluții de prevenire sau limitare a situațiilor conflictuale. Prin metoda exploziei stelare, la întrebarea frontală: Ce este important să facă un copil care este agresat fizic, verbal sau psihologic? s-a realizat o listă de comportamente: să se ignore agresorul; să se răspundă cu un compliment; să nu se înfurie ; să nu plângă ; să nu se umilească ; să nu se comporte agresiv (să nu lovească, să nu înjure etc.) ; să nu aducă alţi copii sau o gaşcă cu ajutorul căreia să îşi facă dreptate ; să nu răspundă cu tachinare sau ironie ; să solicite sprijinul adulţilor din jurul lui. Ca o concluzie, s-au delimitat trei soluții: - Ignorarea poate fi utilă în cazul în care conflictul este minor sau cei implicați în conflict se află pe poziții total diferite (elev mai mic - elev de vârstă mai mare, elevi cu dezvoltare fizică diferită, copil-părinte). - Discuția poate rezolva conflictul încă din faza incipientă, o discuție calmă poate revela ambele „adevăruri” ajutând astfel la aplanarea stării conflictuale. - Solicitarea ajutorului de la o altă persoană. De exemplu, conflictele dintre copii pot fi rezolvate sigur si rapid de o persoană adultă, cu condiția să fie obiectivă, să nu se implice emoțional în conflictul respectiv – cazul unui părinte care ar ține partea propriului copil fără să țină cont de situația respectivă. Împreună, am identificat persoanele cărora poate elevul să le ceară ajutorul atunci când simte o tulburare emoțională: părinți, frați mai mari, diriginte, consilier școlar, psiholog… La întrebarea De ce nu solicită ajutor un elev care experimentează o emoție negativă? mulți elevi au identificat rușinea ca barieră, ca emoție disfuncțională care-i frânează, care-i face să ascundă realitatea. Pentru o înțelegere mai clară a importanței emoțiilor în viața unei persoane, elevii au fost invitați să vizioneze filmul suport „Întors pe dos”. Deoarece timpul la clasă a fost limitat, filmul a fost postat și pe Classroom, fiecare elev urmând să-l vizioneze acasă. Ca temă de casă, elevii au primit sarcina să realizeze fiecare, în mod creativ, un afiș cu tema STOP violență ! (pentru o expoziție pe holul școlii)
Ora a II-a : Întâlnirea a debutat cu o scurtă discuție despre impresiile elevilor după vizionarea filmului „Întors pe dos” , insistându-se asupre efectelor pe care le poate genera FURIA, unul dintre personajele din filmul vizionat. Au urmat un exercițiu creativ, când elevii au oferit definiții personale pentru „agresivitate” și un exercițiu de imaginație, cu răspunsuri interesante la întrebările unei eleve în rolul de profesor : Ce culoare are violența ? Cum miroase violența ? Ce sunet scoate violența ? Discuția despre agresivitate a fost mai aplicată în ora a doua, cu referire la mediul școlar, elevii fiind solicitați să se gândească la situații întâlnite în școală, care i-au deranjat. Fiecare elev a primit o fișă cu 4 întrebări: 1. Mă simt trist,-ă când …………… ; 2. Mă deranjează când ………….. ; 3. M-am înfuriat când ……………. ; 4. Sunt dezamăgit,-a când …………. În urma evaluării răspunsurilor elevilor, a rezultat faptul că elevii percep ca forme de agresiune din partea unui profesor: folosirea tonului ridicat; evaluarea neobiectivă; intimidarea verbală; amenințarea cu o notă mică sau corigența; absența răspunsului la o solicitare. Iată câteva forme de agresiune identificate de elevi față de profesori: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei fără permisiune, fuga de la ore, acte de indisciplină în timpul orei, ignorarea voită și repetată a mesajului cadrului didactic, refuzul îndeplinirii sarcinilor școlare, atitudine ironică față de profesor, jigniri. Uneori, atitudinea ironică a elevilor este încurajată și de către părinți care se arată nemulțumiți de mediul de educație sau de cadrele didactice, nu cunosc sau nu înțeleg aspecte legate de regulamentul sau curriculumul școlar, doresc note mai mari pentru copiii lor deși nu le merită. Cauzele sunt multiple si pot conduce la comportamente inadecvate, discuții aprinse, conflicte verbale, ce pot escalada, dacă nu se gestionează situația și apare blocajul în emoții disfuncționale (frică, rușine, dezamăgire, tristețe, frustrare).
Fii asertiv, nu agresiv
În cadrul activităților de prevenire a violenței în mediul școlar am parcurs cu elevii conținuturi referitoare la cauzele unor comportamente agresive, violente manifestate în mediul școlar. Din multitudinea de cauze le-am analizat pe cele din: Mediul familial: mediul conflictual, familii dezorganizate sau monoparentale, lipsa de comunicare şi af ecţiune, consum de alcool, lipsa unei minime exigenţe parentale; Mediul social: situaţia economică precară, inegalităţile sociale; Mediul şcolar: managementul def ectuos al clasei de elevi şi al situaţiilor de criză, ignorarea sau tratarea pref erenţială a elevilor, abuzul de măsuri disciplinare, programa supraîncărcată; Mediul contextual:gaşca de prieteni, schimbarea mediului; Mediul individual: trăsăturile de personalitate, impulsivitate, teribilism, căutarea de senzaţii, imaginea de sine scăzută, opoziţionism, instabilitate emoţională, probleme specifice adolescenţei. Reacțiile din mediul școlar întâlnite frecvent sunt: agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg; agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei; agresiuni active verbale directe: înjură, ameninţă; active verbale indirecte: calomnia; agresiuni pasive fizice directe: împiedicarea producerii unui comportament al victimei; agresiuni pasive fizice indirecte: ref uzul de a realiza o sarcină, de a da curs unei rugăminţi; agresiuni pasive verbale directe: ref uzul de a vorbi; agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.
Comunicarea asertivă a fost răspunsul agreat pentru reacțiile agresive din mediul școlar - abilitatea de a ne exprima opiniile onest, fără anxietate și fără a le nega celor din jur dreptul la propria opinie se numește asertivitate. Asertivitatea se învață, se dezvoltă pas cu pas și dobândirea ei vine cu o multitudine de beneficii care se fac simțite atât în viața personală cât și în societate. Cum învățăm asertivitatea?
Acceptă-te așa cum ești! Fii deschis față de cei din jur! Susține-ți drepturile! (Fiecare are nevoile lui ce trebuie respectate.) Învață când să fii f erm! Învață să discuți cu cineva care are o părere dif erită de a ta! Asumă-și responsabilitatea față de ceea ce spui și ceea ce faci! Exprimă-te onest și adecvat! Prevenția nu numai că este posibilă, dar ea este singura care poate face diferența pe termen lung. Analizând tipurile de violență și cauzele acesteia, am ajuns cu toții la concluzia că un rol important în prevenirea ei, este comunicarea asertivă, gestionarea emoțiilor, înțelegerea, toleranța, stăpânirea de sine. Ca procedee de abordare a conflictelor fără a lupta, dar și fără a ceda am descoperit: negocierea, medierea, arbitrajul și în ultimă instanță, judecata. Toate aceste abordări ale conflictelor au la bază comunicarea, comunicarea asertivă.
Florile respectului
Prof. Rodica CORDUNEANU Școala Gimnazi ală Nicolae Labiș Mălini
,,Florile respectului” au fost culese de inimoșii elevi de la Școala Gimnazială ,,Nicolae Labiș” Mălini. Astfel, clasa a IV-a de la Școala Pîraie (înv. Orhei Mariana ), clasa a VI a (prof. Isăilă Mihaela și prof. Aldea Elena) au realizat niște compuneri foarte frumoase despre nonviolență, au urmărit o prezentare PPT si au realizat numeroase desene. Toate clasele de gimnaziu de la Școala Mălini (prof. Murărașu Angelica, prof. Corduneanu Rodica, prof. Davidel Viorioca, Prof. Gogan Gabriela, prof. Ciotină Daniela, prof. Aileni Andrei) au lucrat intens pentru a crea mesaje despre importanța RESPECTULUI, a PRIETENIEI și PĂCII, în aceste timpuri încercate de instabilitate și nesiguranță. Rezultatul a fost unul emoționant și plin de speranță pentru un viitor mai bun.
,,Brutalitatea se naște din frică”, ,,RESPECT dincolo de bariere lingvistice”, ,,Opriți violența în școli!”, ,,Respectă dacă vrei să fii respectat!”, ,,RESPECTUL prin ochi de copil``, ,,Florile RESPECT-ului ”sunt doar câteva dintre titlurile activităților desfășurate de elevii și preșcolarii Școlii Gimnaziale ,,Nicolae Labiș” Mălini, Școlii Suha, Școlii Pîraie, Școlii Poiana Mărului și Școlii Văleni, sub directa îndrumare a profesorilor, învățătorilor și educatorilor lor. Cu toții au lucrat intens pentru a crea mesaje, prezentări PPT, slogane, afișe, desene despre importanța RESPECTULUI, a PRIETENIEI și PĂCII, în aceste timpuri încercate de instabilitate și nesiguranță. Rezultatul a fost unul emoționant și plin de speranță pentru un viitor mai bun.
