Moldovenii in italia 2016

În concluzie am putea spune, că o parte din deficitul alocațiilor statului italian în sfera sănătății este transferat pe seama migranţilor, care lucrează în acest domeniu cu salarii derizorii, or familiile italiene, în dorința de a profita de această situație, remunerează munca îngrijitoarelor mai prost chear decât le-ar permite ajutorul financiar primit de la stat. Și asta pentru a obţine niște beneficii în plus. Pentru aceasta s-a recurs la brațele ieftine de muncă, provenite din ţările Europei de Est. În această situație și muncitorii săraci sunt dispuși să emigreze în masă, pentru a acoperi cererea care se creează pe piață pentru acest gen specific de muncă.

Este vorba de o piaţă, foarte puțin administrată de legislația internă, în mare parte ilegală, dar utilă pentru a acoperi ineficiența administrației publice. În legătură cu acest subiect, dar privind dintr-o optică diferită, am putea aminti teoria dualistă privind piaţa locurilor de muncă a economistului Piore, care a observat că „în cadrul fenomenelor migrației în secolele trecute, impulsul migrațional era generat de nevoia ţărilor dezvoltate de a garanta propria dezvoltare industrială, exercitând o forţă de „atracţie capitalistă” a maselor migratare. Spre deosebire de acestea, în anii nouăzeci ai secolului trecut emigrarea era motivată de fuga de sărăcie în ţările subdezvoltate şi este efectuată de masele populare şomere.

Deci, este vorba de un „impuls proletar”, care creează astăzi multe probleme de găzduire, deoarece ţărilor europene, din cauza crizei financiare și, respectiv, economice, nu mai au capacitatea de a absorbi valul de migranţi, iar aceștea rămân în situaţie incertă, dând naştere la focare de tensiuni politice şi sociale”.

Migranţii moldoveni s-a stabilit, în mod prioritar, în oraşe mari. Acest fenomen poate fi explicat prin teoria lui Sassen a oraşelor globale, potrivit căreia oraşele metropolă sunt noduri strategice ale economiei mondiale. Această paradigmă indică, că în marele urbe se înregistrează fenomenul de creştere exagerată a populaţiei cu venituri ridicate, datorită dezvoltării de profesii şi meserii şi datorită concentrării de capital şi inteligenţă. Această condiţie de dezvoltare evolutivă trebuie totuşi să fie compensată în mod consecvent şi susţinută de cât mai multe meserii sărace, care 51