Page 59

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Codul etic al bibliotecarilor din Republica Moldova, după 10 ani de existenţă, rămâne a fi un document viabil. El prevede toate aspectele etice de activitate şi de relaţii ale bibliotecarului, prevăzute şi în codurile etice ale altor ţări, aceasta obţinând o apreciere bună atât din partea specialiştilor autohtoni, cât şi a celor din străinătate. Totuşi, acest document necesită unele 58 redactări, modificări în corespundere cu schimbările din domeniul infodocumentar. Pentru aceasta sunt necesare elaborări ale unor comentarii, elucidarea problemelor promovării acestui cod etic. [1] Tehnologiile informaţionale, fiind un catalizator al schimbărilor în societate, au afectat şi bibliotecile mai mici, impunând adaptarea la noile condiţii în spaţiul informaţional modern. Primii paşi şi realizarea unor idei, metode, proiecte în instituţiile bibliotecare de colegiu sunt dezvăluite de Viorica Tanasciuc, care priveşte cu mult optimism schimbările ce se produc în biblioteci. [14] Un sector important în activitatea bibliotecilor este dezvoltarea colecţiilor. Evidenţa colecţiilor de bibliotecă cere o aplicare riguroasă a metodologiei de lucru, în conformitate cu instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă, aprobată prin ordinul Ministerului Culturii nr. 152 din 8 mai 2003. Despre aplicarea acestei instrucţiuni în bibliotecile de colegiu şi şcoli profesionale relatează în articolul său Ala Susarenco. [13] Organizarea colecţiilor şi reflectarea lor în aparatul de referinţă al bibliotecii a reprezentat tematica ciclului de ateliere, ediţia 2009. Problemacheie s-a axat pe modificarea Clasificării zecimale universale şi implementarea prevederilor Standardului interstatal 7.1 2003. La lucrările atelierului au participat 42 reprezentanţi ai bibliotecilor de colegiu şi universitare din întreaga republică, cadre didactice de profil de la Colegiul de Arte din Soroca. Despre desfăşurarea acestei activităţi, care a inclus şi un omagiu comunităţii bibliotecare, cu prilejul consemnări a 40 de ani de la fondarea Bibliotecii Colegiului Tehnologic, menţionează cercetătoarea Ludmila Corghenci. [9] Bibliotecile de colegiu devin tot mai preocupate de modul în care ar putea contribui la formarea unui nivel înalt de cultură informaţională a beneficiarilor. Studiul, realizat de Lilia Gore şi Tatiana Coşeri, scoate în evidenţă un aspect important, cum ar fi insuficienţa abordării conceptului de Cultură Informaţională, fiind chiar necunoscut de către utilizatorii bibliotecilor de colegiu. Drept urmare, nu sunt utilizate efectiv pârghiile şi posibilităţile bibliotecilor, studenţii părăsesc instituţiile de învăţământ mediu de

specialitate fără abilităţile şi competenţele necesare de a se orienta în societatea informaţională şi a cunoaşterii. Se simte necesitatea confirmării rolului de actor efectiv al bibliotecii în procesul educaţional, în implementarea principiilor Procesului de la Bologna, sprijinirea reformelor în sistemul învăţământului. [11] Întreaga activitate a bibliotecii Colegiului Tehnologic e concentrată pe servirea beneficiarilor, asigurând accesul la informaţii şi idei, la cunoaştere, educaţie continuă, dezvoltare culturală. Împreună cu catedra de ştiinţe umanistice, ea organizează şi desfăşoară diverse activităţi, discuții, reviste bibliografice, conversaţii, compoziţii muzical-literare. Ala Vlasova consemnează, de asemenea, în articolul Biblioteca Colegiului Tehnologic – parte integrantă a procesului educaţional, şi despre colaborarea cu alte biblioteci, în scopul schimbului de publicaţii, precum şi despre organizarea unor activităţi în comun. [15] Secţiunea biblioteci de colegiu este o parte indispensabilă a ABRM. Ea a pornit pe calea colaborării cu alte secţiuni şi comisii din asociaţie, în scopul realizării obiectivelor propuse. Astfel, au fost organizate mai multe acţiuni de instruire şi reuniuni profesionale la nivel naţional. Despre acestea relatează Tatiana Ambroci în nr. 1 al Buletinului ABRM din 2009. [6] E salutabil faptul că Secţiunea biblioteci de colegiu a antrenat bibliotecari de colegiu în activităţile ABRM, ale Bibliotecii Naţionale şi ale altor centre informaţionale. În publicaţia Tatianei Ambroci sunt reflecţii asupra activităţilor la care au fost antrenaţi bibliotecarii din colegii. De asemenea, sunt expuse propuneri şi recomandări venite din partea participanţilor la fiecare reuniune sau atelier, în baza sondajelor efectuate. [5] Patronajul bibliotecar este o nouă formă a relaţiilor interbibliotecare. Este coraportul dintre bibliotecile unei reţele, în cadrul căreia o bibliotecă îşi asumă benevol sarcina de a acorda sprijin profesional altor instituţii de acest gen. Istoria patronajului şi noile obiective ale Bibliotecii UTM, privitor la bibliotecile colegiilor de profil tehnic, sunt expuse în articolul Georgetei Ghenghea. [10] O bibliotecă a instituţiei de învăţământ este ca o comoară, care poate fi înscrisă în rândul celorlalte valori din tezaurul cultural al neamului. Istoria bibliotecii Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, care a rezistat în perioade grele datorită curajului şi experienţei întregului colectiv şi care pe parcursul anilor s-a afirmat ca centru informaţional în sprijinul procesului instructiv-educaţional, este relatată în publicaţia Ludmilei Cereş. [7]

Profile for Tatiana Coseri

Buletin ABRM  

Publicatie semestriala a Asociatiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, nr.2 din 2011

Buletin ABRM  

Publicatie semestriala a Asociatiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, nr.2 din 2011

Advertisement