Page 45

ASOCIAŢIA BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Următoarele compartimente ale chestionarului au avut ca scop de a scoate în evidenţă pregătirea profesională a managerilor bibliotecilor de colegiu. Astfel, după felul cum au răspuns la întrebări, care, de altfel, conţineau şi răspunsurile, s-a observat cine cunoaşte terminologia de specialitate, documentele de bibliotecă, instrumentele de lucru şi cine este un 44 străin în domeniu. Unele răspunsuri au fost atât de confuze, încât s-a presupus că ori persoanele nu cunosc limba de stat, ori au înţeles eronat întrebările din chestionar. Astfel, la întrebarea „Cum se efectuează evidenţa primară şi individuală a documentelor?” 70% din respondenţi au răspuns: „Conform instrucţiunii.” Doar 30% au descris etapele şi documentele de evidenţă ce confirmă cunoaşterea şi aplicarea în practică a instrucţiunii privind evidenţa colecţiilor. 10% din respondenţi nu ţin evidenţa publicaţiilor seriale. La întrebarea „Care sunt motivele eliminării publicaţiilor din colecţie?” 40% din respondenţi au numit motive ce nu ţin de instrucţiunea susnumită, folosind un vocabular depăşit. 25% din respondenţi nu dispun de cataloage şi fişiere, 10% din respondenţi au menţionat un sistem divers de cataloage şi fişiere ce confirmă faptul că în aceste biblioteci activează specialişti cu studii biblioteconomice. 50% din respondenţi au menţionat că nu deţin instrumentele necesare pentru activitatea de bibliotecă: tabele CZU, tabele de autor, standarde, documente de reglementare, literatură de specialitate, publicaţii periodice din domeniu. 20% din bibliotecile chestionate au menţionat că nu dispun de tipizate de bibliotecă: fişa cărţii, caiete de evidenţă a activităţii bibliotecii etc. Dotarea tehnică: 12 biblioteci din 20 sunt dotate cu calculatoare, total – 33 computere, dintre care: 13 staţii de lucru pentru bibliotecari, 20 staţii de lucru pentru utilizatori; nouă biblioteci sunt conectate la internet, şapte biblioteci dispun de imprimante, şase biblioteci sunt dotate cu copiatoare. Personalul bibliotecilor de colegiu: în 20 de biblioteci de colegiu activează 51,5 unităţi de bibliotecar. Dintre ei: cu studii superioare – 43, cu studii superioare de specialitate – 25, cu studii medii de specialitate – 6, cu studii medii – 3. Astfel, 49% din bibliotecarii de colegiu au studii superioare de specialitate, 35% sunt veniţi din alte domenii (cadre didactice), 17% reprezintă bibliotecarii cu studii medii şi medii de specialitate. Vechime în domeniu: 1-5 ani – 4 bibliotecari, 5-15 ani – 12, 15-30 ani – 17, peste 30 ani – 19 bibliotecari. 70% din bibliotecarii de colegiu au o vechime de peste 15 ani în domeniu.

Probleme Pilonii de rezistenţă ai bibliotecii, după cum consemnează Vlad Pohilă într-un editorial, sunt: fondurile de carte, localul sau edificiul bibliotecii, personalul ei. Fără o bibliotecă modernă, dotată tehnic, cu o bază materială bună, cu o structură organizaţională flexibilă şi adaptabilă la noile cerinţe nu poate exista o instituţie de învăţământ modernă. Instituţia de învăţământ trebuie să asigure condiţii de amplasare şi păstrare a fondurilor de carte în bibliotecă cu respectarea tuturor normativelor ce ţin de lumină, umiditate, spaţiu etc. Instituţia de învăţământ este obligată să asigure biblioteca cu surse financiare pentru dezvoltarea colecţiei de carte didactică, metodică şi cognitivă în scopul asigurării procesului educaţional. Orice comisie, inclusiv de acreditare a instituţiei, va analiza datele privind fondurile de documente ale bibliotecii: numărul total al acestora, numărul de carte didactică şi metodică, numărul de manuale ce-i revin unui utilizator, numărul de publicaţii periodice de specialitate abonate, numărul intrărilor noi, procentul de reînnoire a fondurilor de carte, sursele financiare repartizate pentru achiziţii de carte etc. Problema dezvoltării colecţiilor este una din problemele cele mai importante ale bibliotecilor de colegiu. Actualmente nu există niciun document, ce ar reglementa procesul de dezvoltare a colecţiilor în aceste instituţii. Nu sunt documente normative care ar orienta bibliotecarii în direcţia proporţionalităţii colecţiei de documente specifice unei instituţii de învăţământ. Din literatura de specialitate a ţărilor vecine am reţinut un procent de minimum 60% din numărul total de documente, care ar trebui să constituie fondul de manuale pentru bibliotecile de învăţământ. După cum se ştie, gradul de învechire a manualelor de cultură generală şi a domeniilor permanent în schimbare (economie, drept etc.) este de 5-10 ani. Astfel, în fiecare an biblioteca este nevoită să-şi reînnoiască fondul de manuale cu cel puţin 20%. Preţurile la cartea didactică au crescut spectaculos, de aceea bibliotecile nu pot să-şi permită să procure manuale pentru o asigurare de 100% sau 50%, cum prevăd unele normative, cheltuind sume enorme de bani, ca peste câţiva ani aceste publicaţii să fie eliminate din fond ca depăşite moral. O bibliotecă de învăţământ trebuie să formeze şi un fond de carte suplimentară, care ar include publicaţii de referinţă – enciclopedii şi dicţionare de profil, universale şi lingvistice; publicaţii oficiale; publicaţii periodice de specialitate. O bibliotecă de colegiu trebuie să formeze şi un fond de carte de beletristică,

Profile for Tatiana Coseri

Buletin ABRM  

Publicatie semestriala a Asociatiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, nr.2 din 2011

Buletin ABRM  

Publicatie semestriala a Asociatiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, nr.2 din 2011

Advertisement