Issuu on Google+


Pa[tele - marea s`rb`toare a cre[tin`t`]ii Sfintele Pa[ti sau S`rb`toarea |nvierii Domnului nostru Isus Hristos este cea mai important` dintre s`rb`torile de peste an, al doilea mare praznic \mp`r`tesc, primul fiind Duminica Floriilor. |ntregul ciclu de s`rb`tori cre[tine de peste an se ordoneaz` \n func]ie de data pr`znuirii acestui \n`l]`tor eveniment. S`rb`toarea Sfintelor Pa[ti este precedat` de o perioad` de [apte s`pt`mâni de post, r`gaz de preg`tire spiritual` a cre[tinilor pentru marele eveniment al |nvierii. Ultima s`pt`mân` a postului mare debuteaz` cu Duminica Floriilor, ziua când s`rb`torim intrarea Domnului nostru Iisus Hristos \n Ierusalim, prilej cu care a fost recunoscut [i primit ca un rege. Urm`toarea zi important` din ajunul Pa[telui este Joia Mare, marcat` de câteva evenimente de o deosebit` semnifica]ie \naintea mor]ii [i |nvierii Mântuitorului, [i anume: - sp`larea picioarelor ucenicilor de c`tre Iisus Hristos - ca pild` de smerenie; - Cina cea de tain` [i „Rug`ciunea mai presus de fire“ din gr`dina Ghetsimani; - vinderea Domnului nostru Iisus Hristos de c`tre Iuda pe 30 de argin]i. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua judec`rii [i r`stignirii Mântuitorului pe cruce, ziua cea mai trist` [i mai cople[itoare a cre[tin`t`]ii, \n care Iisus Hristos a fost batjocorit [i schingiuit. Zi de post negru, ultima \n care credincio[ii \[i cur`]` trupul [i cugetul prin Sfânta tain` a \mp`rt`[aniei. Sâmbata este pr`znuit` ca ziua \ngrop`rii trupului Mântuitorului. |n seara acestei zile, cre[tinii din toat` lumea merg la Sfânta biseric` pentru a participa la slujba special` dedicat` |nvierii Domnului. |ntor[i acas`, \n sânul familiei \n diminea]a zilei de duminic`, ei se bucur` de \n`l]`torul eveniment al |nvierii [i de masa tradi]ional`, de pe care nu lipsesc pasca, mielul, cozonacul, ou`le ro[ii etc. Multe [i diverse sunt obiceiurile p`strate de tradi]ia poporului român menite s` cinsteasc` Sfânta s`rb`toare a |nvierii Domnului Iisus Hristos. Dar de când s`rb`tore[te lumea cre[tin` |nvierea Domnului Iisus Hristos? Dup` p`rerea celor mai mul]i exege]i [i istorici ai bisericii, |nvierea Domnului a avut loc \n prima duminic` de dup` Pa[tele iudeilor (Pesach), \n anul 33 al erei cre[tine, fiind \ns` s`rb`torit` anual de c`tre lumea cre[tin` la date diferite. Pentru eliminarea unor controverse de ordin calendaristic, din ini]iativa |mp`ratului Constantin cel Mare, la Sinodul ecumenic de la Niccea, care a avut loc \n anul 325 d.H., s-a hot`rât pr`znuirea acestei unice s`rb`tori „\n prima duminic` a echinoc]iului de prim`var`, dup` lun` plin`”. Aceast` situa]ie, ce practic a unit lumea cre[tin`, a durat pân` \n anul 1582, când biserica apusean`, prin hot`rârea Consiliului de la Trident, a stabilit pr`znuirea Sfintelor Pa[ti dup` calendarul Gregorian, iar pentru bisericile r`s`ritene, \ncepând cu anul 1924, dup` „stilul nou”, ]inându-se seama [i de echinoc]iul de prim`var`. Speran]a milioanelor de cre[tini este ca |nalt-St`t`torii bisericilor cre[tine surori, lumina]i de Duhul Sfânt, s` stabileasc` o singur` dat` de pr`znuire a acestui unic [i \n`l]`tor eveniment care este |nvierea Domnului nostru Iisus Hristos. Este un adev`r de net`g`duit, c`ci Iisus Hristos o dat` s-a n`scut, o dat` a murit, o dat` a |nviat [i o dat` s-a |n`l]at la Ceruri. |n acest sens, \mbucur`tor este faptul c`, \n comuniune spiritual`, anul acesta, to]i cre[tinii vor tr`i bucuria pr`znuirii Sfintelor Pa[ti la aceea[i dat`. Tr`ind \n spiritul cre[tin al Marii S`rb`tori, echipa redac]ional` a revistei noastre ureaz` tuturor cre[tinilor indiferent de confesiune UN PA{TI FERICIT - HRISTOS A |NVIAT! Simona MUNTEANU Aprilie 2010

3


SUMAR: ISSN 1844 – 3176

S.C. AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

Editorial

6

|n dialog cu fermierii

10

 alendarul [i aloc`rile pentru sesiunile de C depunere a proiectelor PNDR

11

 intre toate solicit`rile agricultorilor, doar reducerea acD cizei la motorin` [i plata restan]elor vor fi rezolvate

12

Garantarea creditelor pentru investi]iile din agricultur`

14

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna aprilie

16

Tehnologia de cultivare a florii-soarelui \n regim neirigat

18

Lista recomandat` a hibrizilor de floarea-soarelui

22

 ehnologia de cultivare a porumbului pentru T boabe \n sistem neirigat

26

Tehnologia sem`natului culturilor furajere

36

Discu]ii pe tema plantelor modificate genetic

39

Hr`nirea stimulent` a familiilor de albine prim`vara

42

Oriunde \n lume, activit`]ile grele sunt subven]ionate

44

 roduc`torii [i distribuitorii de ma[ini agricole P preg`tesc ofertele pentru Programul «Rabla»

48

Massey Ferguson la RomAgroTec 2010

52

Târgul GoodWine, la a doua edi]ie

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

54

Timi[oara, capitala vinului pe perioada Salonului Vinvest

56

 ucr`ri agricole \n cultura vi]ei-de-vie L [i a pomilor fructiferi

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro

60

Situa]ia agriculturii ecologice din România

61

3 milioane de euro pentru agricultura ecologic`

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

62

Burse externe

64

Legisla]ie agricol`

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro Anul IV, Nr. 4 / 2010 (37) Aprilie 2010 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]`

4

3

Aprilie 2010

www.euro-ferma.ro


www.euro-ferma.ro

Aprilie 2010

5


 |n dialog cu fermierii • C  are sunt principalele recomand`ri de sez protec]iei culturilor de câmp?

Veronica Ciuc`, Marketing Field Crops Romania & Area Seed Relationship Manager, BASF - Divizia Agro „Pentru controlul buruienilor mono- [i dicotiledonate (inclusiv cele perene) din cultura de porumb, recomand`m aplicarea pachetului Rekord, care cuprinde urm`toarele produse: Kelvin Top (nicosulfuron 40 g/l); Cambio (bentazon 320 g/l + dicamba 90 g/l) [i adjuvantul Dash. Asocierea acestor substan]e ofer` o solu]ie complet` într-o singur` aplicare, pentru controlul tuturor buruienilor din lanurile de porumb. Adjuvantul Dash [i bentazonul confer` amestecului o ac]iune mai rapid` [i un spectru larg de control al tuturor buruienilor dificile, inclusiv Sorghum halepense din rizomi. Tratamentul se aplic` \n postemergen]`, de la 2 pân` la 6 frunze ale culturii de porumb [i \n func]ie de gradul de dezvoltare a buruienilor: 1-3 frunze, pân` la \nceputul \nfr`]irii, pentru combaterea monocotiledonatelor anuale, [i 2-4 frunze pân` la maximum de 6 frunze, \n cazul buruienilor cu frunza lat`. Pentru combaterea buruienilor din lanurile de floarea-soarelui, precum [i a parazitului Orobanche cumana, recomand`m aplicarea produsului Pulsar (40 g/l imazamox), \n doz` de 1,2 l/ha. Produsul se aplic` postemergent [i doar la hibrizii care prezint` rezisten]` la erbicidele din grupa imidazolinonelor. Pentru asigurarea protec]iei lanurilor de floarea-soarelui [i de rapi]` \mpotriva bolilor recomand`m aplicarea produsului Pictor (200 g/l dimoxistrobin + 200 g/l boscalid), \n doz` de 0,5 l/ha. La cultura de cereale, aplicarea fungicidului Duett Ultra (epoxiconazol 187 g/l + tiofanat metil 310 g/l), \n doz` de 0,5 l/ha, asigur` combaterea \n vegeta]ie a complexului de boli foliare [i ale spicului. La rapi]`, erbicidul Butisan (400 g/l metazaclor) aplicat preemergent, \n doz` de 1,5-2 l/ha, sau postemergent, \n doz` de 2-2,5 l/ha, asigur` protec]ia culturii \mpotriva celor mai importante buruieni mono- [i dicotiledonate anuale.” 6

Aprilie 2010

Leontin Oprea, director tehnic Syngenta Agro „Poten]ialul de produc]ie al cerealelor p`ioase este unul ridicat \n acest sezon datorit` condi]iilor favorabile de dezvoltare din prima parte de vegeta]ie. Ca urmare, recomand`m aplicarea unui program de protec]ie \mpotriva bolilor din vegeta]ie cu urm`toarele dou` produse: Menara 410EC (ciproconazol + propiconazol) [i Amistar Xtra 280SC (azoxistrobin + ciproconazol). Aplicarea produsului Menara dup` \nfr`]ire pân` la alungirea paiului protejeaz` planta \mpotriva principalelor boli foliare. La ie[irea din burduf a spicului aplica]i Amistar Xtra, pentru a proteja spicul de boli \n perioada de definitivare a calit`]ii produc]iei. Acest produs va asigura protec]ia plantelor pân` la recoltare [i, în plus, aduce un spor de produc]ie de pân` la 400-500 kg/ha prin «green effect» - prelungirea perioadei de timp în care planta r`mâne verde. Pentru cultura porumbului, recomand`m aplicarea postemergent` a noului erbicid Casper (prosulfuron + dicamba). Prin combina]ia de dou` substan]e active complementare, atât din punct de vedere al spectrului de combatere, cât [i al modului de ac]iune, se combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate, inclusiv cele perene, considerate buruieni dificile (Cirsium arvense sau Polygonum convolvulus). Noua solu]ie propus` de noi împotriva buruienilor graminee este Milagro Extra 6 OD (nicosulfuron), pentru o combatere mai rapid` [i eficacitate la cel mai ridicat nivel, în condi]ii climatice variabile. La floarea-soarelui, recomand`m aplicarea \n postemergen]` a erbicidului Fusilade Forte (fluazifop-p-butil), ce ofer` putere [i flexibilitate \n combaterea rapid` [i sigur` a gramineelor anuale [i perene. Anul 2010 este caracterizat de o apari]ie continu` a insectelor d`un`toare culturii de rapi]` (g`rg`ri]a tulpinilor, gândacul lucios). Formularea de tip «zeon» a insecticidului Karate Zeon (lambda cihalotrin) ofer` beneficii utilizatorilor, o perioada mai lung` de protec]ie \n compara]ie cu insecticidele de contact obi[nuite.”


on pe care le propune]i pentru asigurarea

„Pentru aceast` perioad`, recomand`m m`suri de protec]ia plantelor pentru culturile \nfiin]ate din toamn`, respectiv rapi]a [i cerealele, precum [i pentru cele ce urmeaz` a fi sem`nate \n campania de prim`var`. |n cultura de rapi]`, g`rg`ri]a tulpinilor (Cheutorrhynchus napi) este un d`un`tor important ce produce mari pagupe dac` nu este comb`tut \nc` de la apari]ia primilor adul]i. Pentru stabilirea momentului optim de tratament este necesar` amplasarea capcanelor galbene \n lanurile de rapi]`, pentru a semnala apari]ia adul]ilor. |n general, adul]ii apar \n faza de alungire a tijei florale, când plantele de rapi]` au 20 cm - moment \n care se impune aplicarea unui tratament cu Pyrinex Quick (clorpirifos 250g/l + deltametrin 6 g/l), \n doz` de 1 l/ha. Acest produs este un insecticid cu ac]iune multipl` datorit` celor dou` substan]e active ce sunt \ncorporate \n microcapsule, din care sunt eliberate treptat [i ac]ioneaz` asupra d`un`torilor. |n lanurile de cereale, umiditatea de peste iarn` favorizeaz` dezvoltarea buruienilor [i, \n acela[i timp, se ating parametrii de mediu (umiditatea [i temperatura) favorabili apari]iei [i evolu]iei f`in`rii (Erysiphe garminis). Pentru combaterea bolii, recomand`m folosirea produselor Bumper 250EC (propiconazol 250 g/l) \n doz` de 0,5 l/ha sau Orius 25EW (tebuconazol 250g/l), \n doz` de 0,5 l/ha. Pentru porumb, recomand`m folosirea erbicidelor Acetogan + Trek P 334SE (2 l/ha + 3 l/ha), preemergent sau postemergent timpuriu. Acetogan (acetoclor 900g/l) previne infestarea cu gramineele anuale, iar Trek P 334 SE (terbutilazin 270 g/l + pendimethalin 64g/l) combate buruienile cu frunza lat`. La floarea-soarelui, aplicarea unui tratament cu erbicidul Pendigan 330 EC (pendimetalin 330 g/l) \n doz` de 5 l/ha, preemergent, dup` sem`nat, asigur` combaterea gramineelor, dar [i a unui num`r mare de specii de buruieni cu frunza lat`.”

„Lunile aprilie [i mai constituie perioada cea mai important` pentru \nfiin]area culturilor sem`nate prim`vara, precum [i pentru aplicarea celor mai importante lucr`ri de \ngrijire la culturile provenite din toamn`. La rapi]a de toamn`, \n a doua jum`tate a lunii aprilie, se va aplica cel de-al doilea tratament pentru combaterea gândacului lucios (Meligethes spp.). Dac` plantele nu au \nflorit \nc`, se poate folosi Nurelle D (0,5 l/ha), iar dac` acestea au \nflorit, se va aplica Mospilan 20 SG (200 g/ha), care nu produce efecte adverse asupra albinelor. |n cazul \n care reinfestarea apare mai târziu, se va interveni cu un tratament, aplicat avio, cu Trebon 30 EC, \n doz` de 300 ml/ha, care va viza [i g`rg`ri]a silicvelor [i afidele. Tratamentul se va efectua seara, când albinele se \ntorc \n stupi. La culturile de grâu se va continua cu erbicidarea, \n cazul când aceasta nu s-a finalizat. Se va folosi erbicidul sulfonilureic Helmstar (20 g/ha), iar dac` \n cultur` exist` [i infestare cu p`l`mid`, se recomand` erbicidul Mustang, \n doz` de 0,5 l/ha. Se va face o fertilizare foliar` cu Last N (10-12 l/ha), \n faza de burduf pentru stimularea cre[terii spicului. O dat` cu acest fertilizant se poate aplica [i insecticidul Mospilan (100 g/ha), pentru combatera unui spectru larg de d`un`tori, precum mu[te, plo[ni]e, afide, cicade. De avut \n vedere c` atacul mu[telor a produs pagube \nsemnate \n sezonul trecut. La floarea-soarelui se va aplica \n vegeta]ie graminicidul Targa Super (1,5-2 l/ha) pentru combaterea \n principal a pirului, costreiului [i mohorului. Culturile de porumb se vor erbicida \n faza de 5-6 frunze cu Mustang, \n doz` de 0,5 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Pentru costrei [i pir se va folosi erbicidul pe baz` de nicosulfuron Bandera 4 OD, \n doz` de 1-1,5 l/ha. Atât la floarea-soarelui, cât [i la porumb este recomandat s` se ]in` sub observa]ie atacul de r`]i[oar` (Tanimechus spp.), iar \n cazul \n care insecticidul aplicat la tratamentul semin]elor nu este suficient, se va interveni cu un tratament de corec]ie \n vegeta]ie, cu Mospilan 20 SG, \n doz` de 150 g/ha.” Aprilie 2010

7

Ana Must~}ea

Constantin Soare, director de vânz`ri Makhteshim Agan - MAROM SRL

Anastase Iorgu, director tehnic Sumi Agro România


Programul Rabla pentru tractoare porne[te greu Programul Rabla pentru tractoare nu se bucur` de un succes prea mare. Abia \n data de 30 martie au fost semnate primele contracte dintre Administra]ia Fondului de Mediu [i produc`torii de tractoare [i utilaje agricole. |n schimb, „Rabla” pentru autoturisme se va relua \n prima s`pt`mân` a lunii aprilie, imediat ce vor fi tip`rite primele serii din cele 50.000 de tichete suplimentare. Nici un tractor vechi nu a ajuns deocamdat` la centrele de colectare [i reciclare prin Programul „Rabla”. REMAT-urile, dar [i firmele produc`toare sau importatoare de utilaje agricole a[teapt` \nc` finalizarea procedurilor [i trecerea programului de la teorie la practic`.

Proiect de hot`râre de Guvern, \ncurajator pentru produc`torii de lapte (CURIERUL NA}IONAL) Produc`torii de lapte afecta]i de criz` vor fi sprijini]i de stat, se precizeaz` \ntr-un articol din „Curierul Na]ional“. Ace[tia vor primi sume cuprinse \ntre 200 [i 2.400 de euro de exploata]ie, suma total` fiind de 5 mililoane de euro, se arat` \ntr-un proiect de hot`râre de Guvern elaborat de MADR. „Se desemneaz` MADR, prin APIA, ca autoritate competent` pentru aplicarea prevederilor Regulamentului UE al Comisiei de stabilire a unei m`suri de sprijinire a sectorului laptelui [i al produselor lactate. Suma prev`zut` pentru România, echivalentul \n lei a 5,01 milioane de euro, se distribuie la solicitarea produc`torilor de lapte care depun cererea la centrul jude]ean al APIA, respectiv al municipiului Bucure[ti”, se arat` \n proiectul de act normativ care sprijin` produc`torii „afecta]i grav de criza din sectorul lactatelor”. Beneficiarii trebuie s` fie persoane fizice autorizate, \ntreprinderi individuale sau \ntreprinderi familiale [i s` fie \nscri[i \n sistemul cotelor de lapte la APIA ca produc`tori cu cote de livr`ri de lapte pentru 2008-2009. De asemenea, ei trebuie s` demonstreze c` sunt de]in`tori de cot` la data de 31 martie [i au produs mai mult de 10 tone de lapte \n anul anterior.

Bruno Le Maire apreciaz` m`surile luate de comisarul român pentru Agricultur` Ministrul francez al Agriculturii, Bruno Le Maire, [i-a exprimat satisfac]ia fa]` de anun]area de c`tre comisarul european pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural`, Dacian Ciolo[, a unui pachet de m`suri \n favoarea sectorului lactatelor pentru sfâr[itul anului, subliniind totu[i c` partida nu este câ[tigat` \nc`, informeaz` AFP. „Ceea ce noi cerem de luni de zile ia forma unui pachet legislativ propus de comisarul european Dacian Ciolo[, [i m` bucur. Aceasta nu \nseamn` sfâr[itul tuturor eforturilor. Este \ns` un semnal pozitiv”, a apreciat Bruno Le Maire la sosirea la o reuniune cu omologii s`i europeni, la Bruxelles. Parisul pledeaz` de mai multe luni pentru o mai bun` reglementare a pie]elor agricole, [i \n special a celei a laptelui, ale c`rei pre]uri s-au pr`bu[it anul trecut. „Trebuie s` continu`m \n acest sens pentru a avea o mai bun` organizare a pie]elor”, a precizat Bruno Le Maire, subliniind c` tocmai discutase pe aceast` tem` cu comisarul pentru Concuren]`, Joaquin Almunia. 8

Aprilie 2010


Parlamentarii vor s` \nchid` supermarketurile \n zilele de duminic` (Gândul) Parlamentarii vor s` \nchid` \n zilele de duminic` marile supermarketuri. Românii ar putea avea astfel surpriz` ca la final de s`pt`mân` s` g`seasc` lac`tul pe u[ile marilor retaileri. Deputa]ii din Comisia de Agricultur` vor s` introduc`, \n luna mai, o asemenea propunere \n Codul bunelor practici comerciale pentru a \ncuraja vânz`rile din pie]e ale produc`torilor agricoli autohtoni. „|ncerc`m s` introducem o modificare \n Legea Codului bunelor practici. Pe modelul unor ]`ri din Uniunea European`, precum Germania sau Austria, vom propune ca marile re]ele de magazine s` fie \nchise \n zilele de duminic`. |n acele state s-a recurs la o asemenea m`sur` pe considerente de legisla]ia muncii. La noi se va \ncuraja astfel comer]ul cu produse locale din pie]e”, a declarat pentru ziarul „Gândul” deputatul Valeriu Steriu, vicepre[edinte \n Comisia pentru Agricultur`. Propunerea a fost enun]at` \nc` de la finele anului trecut, dar deputa]ii spun c` au a[teptat reac]ia marilor re]ele la prevederile Codului. „Marii retaileri nu au nici un st`pân, storc produc`torii români [i pe de alt` parte fac importuri masive”, a declarat Steriu. Reprezentan]ii hipermarketurilor nu au dorit s` comenteze. „A[ dori s` nu facem comentarii pe baza unor zvonuri. Nu suntem \n posesia unei astfel de informa]ii”, a declarat Delia Nica, vicepre[edinte al Asocia]iei Marilor Re]ele Comerciale din România. {i sindicatele salut` o asemenea ini]iativ`. „|n cazul \n care va fi luat`, o astfel de decizie ar fi bine-venit`. S-ar \ncuraja [i redeschiderea magazinelor de cartier”, crede Drago[ Frumosu, pre[edintele Federa]iei Sindicatelor din Industria Alimentar`. Acesta a ar`tat c` legea, care se aplic` din ianuarie, a dus la eliminarea unor taxe, dar a creat altele. „Hipermarketurile au o re]ea puternic` de avoca]i care au inventat noi taxe. Hipermarketurile pl`teau marfa la 60 de zile, iar \ntre timp, pe bani ob]ineau dobând` la banc`. Pentru c` acum fac plata mai repede, au decis c` furnizorii trebuie s` le acorde un discount de 4%, pentru a-[i compensa pierderea”, a explicat Frumosu.

Vizita ministrului Agriculturii \n municipiul Ia[i La data de 17 martie, domnul Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii, a avut o \ntâlnire cu reprezentan]ii unit`]ilor subordonate de la nivel local, cu ocazia desf`[ur`rii [edin]ei de Guvern \n municipiul Ia[i. La \ntâlnirea care a avut loc la sediul Direc]iei pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rurala Ia[i, ministrul Dumitru a prezentat priorit`]ile sale pentru perioada ce urmeaz`, precum [i actele normative care vor fi adoptate \n [edin]a de Guvern de la Ia[i, acte ce vizeaz` \n principal rezolvarea problemelor din jude]ele Moldovei pe domeniul agriculturii. Dl Dumitru a men]ionat c` prioritatea Ministerului Agriculturii este campania de depunere a cererilor de plat` pentru sprijinul pe suprafa]` din fonduri europene [i de la bugetul na]ional. Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a informat c` preocuparea principal` pentru România este diminuarea ratei de eroare la cererile pe suprafa]`, ]ara noastr` având una dintre cele mai mari rate de eroare dintre statele membre, cu implica]ii financiare importante. |n prezent se fac eforturi pentru a demonstra Comisiei Europene ca aceast` rat` de eroare este mai mic` decât cea din raport`rile de]inute de institu]ia european`. Ministrul Agriculturii a afirmat ca \n acest an de restric]ii financiare exist` o minim` posibilitate ca noi forme de ajutoare de stat s` fie finan]ate, dar a cerut s` fie f`cute propuneri pentru a putea intra pe o programare financiar` a anului viitor. De asemenea, ministrul a anun]at c` \n cel mai scurt timp fermierii vor beneficia de o m`sur` de sprijin privind reducerea accizei la motorin` pân` la nivelul minim acceptat de Comisia European`, respectiv de 21 de euro pe ton`, respectiv o reducere a costului cu motorina, estimat` la 1,16 lei/litru. O alt` prioritate anun]at` a ministrului este finalizarea evalu`rilor pentru proiectele depuse \n cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural` prin APDRP, pentru M`surile 112 (Instalarea tinerilor fermieri) [i 322 (Renovarea, dezvoltarea satelor, \mbun`t`]irea serviciilor de baz` pentru economia [i popula]ia rural` [i punerea \n valoare a mo[tenirii rurale).

Agricultura este la p`mânt, iar ministrul Agriculturii nu are nici o solu]ie! Liderul PSD Alba, dr. Ioan D\rzu, a vorbit \n cadrul unei conferin]e de pres` despre problemele cu care se confrunt` agricultura româneasc`: „Am avut recent \ntâlniri cu ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, pentru a-i prezenta, \n cazul \n care nu cunoa[te, stadiul \n care se afl` agricultura. Acum, Asocia]ia Produc`torilor din Industria Laptelui [i fermierii preg`tesc ample manifest`ri de protest \n vederea sus]inerii produc`torilor agricoli. Suntem \n imposibilitate de a merge mai departe cu cultura p`mântului [i asta din cauz` c` actualul ministru al Agriculturii nu are solu]ii pentru situa]ia de fa]`. Unele subven]ii nu le \n]elege, iar secretarul de stat R`dulescu [tie numai ce este industria porcului, de fapt singurii bani ca subven]ii vor fi direc]iona]i spre acest domeniu de activitate, iar celelalte sectoare ale agriculturii vor fi l`sate s` se descurce dup` cum le-o fi norocul.” Ioan D\rzu nu a uitat s` aminteasc` [i de „sprijinul” acordat agricultorilor români de c`tre Uniunea European`, care [i-a dorit s` devenim o pia]` de desfacere [i a[a s-a \ntâmplat, dar, din p`cate, [omajul cre[te [i agricultura, care ar fi putut absorbi for]` de munc`, se confrunt` cu tot mai multe probleme. \n ceea ce prive[te domeniul s`n`t`]ii. Pre[edintele PSD Alba este de p`rere c` speciali[tii centrelor universitare [i medicii din ]ara noastr` au un \nalt nivel de preg`tire, dar acest sector trebuie sus]inut din punct de vedere tehnic. „Afirma]ia pre[edintelui B`sescu c` 40 la sut` din diagnosticele medicilor sunt rateuri este una josnic`, demobilizatoare pentru cei ce muncesc \n acest sector. Pleac` medicii [i asistentele \n str`in`tate, iar pre[edintele ]`rii nu are \ncredere \n cei ce muncesc \n acest domeniu. Este un semnal pentru viitorii absolven]i ai Facult`]ilor de Medicin`, care vor decide s`-[i practice meseria dincolo de grani]ele ]`rii. Avem nevoie de un sector al s`n`t`]ii solid, bine pus la punct, iar guvernan]ii trebuie s` vin` cu solu]ii imediate de revigorare a acestui domeniu. Din p`cate, Boc «latr`» mult [i face pu]in pentru românii care au fost min]i]i c` o vor duce mai bine”, este de p`rere Ioan D\rzu, pre[edintele PSD Alba. Aprilie 2010

9


De curând, Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a postat pe site-ul institu]iei calendarul potrivit c`ruia se vor desf`[ura sesiunile de depunere a proiectelor.

Calendarul [i aloc`rile pentru sesiunile de depunere a proiectelor PNDR

Ana MUST~}EA

Astfel, proiectele pentru M`sura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” vor putea fi depuse \n cele dou` sesiuni, organizate \ntre 1 [i 30 iunie, respectiv 1 [i 30 septembrie. Pentru fiecare sesiune, suma alocat` este de 50 de milioane de euro, totalizând pe \ntreaga m`sur` 100 de milioane de euro. Pentru accesarea fondurilor europene prin M`sura 121 „Modernizarea exploata]iilor agricole”, fermierii vor avea la dispozi]ie dou` sesiuni de depunere a proiectelor, \n perioadele 3-31 mai [i 1-29 octombrie, iar suma alocat` este de 250 de milioane de euro. |n prima sesiune vor putea fi accesate 150 de milioane de euro, iar \n cea de-a doua, 100 de milioane de euro. O singur` sesiune va fi deschis` \n perioada 1-10 iunie pentru depunerea proiectelor pentru M`sura 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere”. Suma destinat` acestei m`suri se ridic` la 170 de milioane de euro. Prin Schema M123 „Stimularea dezvolt`rii regionale prin realizarea de investi]ii pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole”, deschis` în perioada 1-30 iulie, vor putea fi accesate 99 de milioane 10 Aprilie 2010

de euro, dintre care 79,2 milioane de euro sunt destinate sectorului agricol, iar 19,8 milioane de euro celui forestier. Dou` sesiuni de depunere vor fi pentru M`sura 125 „|mbun`t`]irea [i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea [i adaptarea silviculturii”, desf`[urate \ntre 15 martie [i 15 aprilie, respectiv 15 octombrie-15 noiembrie, iar suma alocat` este de circa 300 de milioane de euro. Pentru sprijinirea fermelor agricole de semisubzisten]`, M`sura 141, sunt dou` sesiuni de depunere deschise \n perioadele 15 aprilie-14 mai [i 15 octombrie-15 noiembrie, cu o alocare de 150 de milioane de euro.

Grupurile de produc`tori care vor s` se \nfiin]eze pot depune proiectele pe tot parcursul anului, deoarece sesiunea este continu`, iar suma pus` la dipozi]ie prin aceast` m`sur` este de 7 milioane de euro. |ntre 1 martie [i 17 mai, f`r` penaliz`ri, [i între 18 mai [i 11 iunie cu 1% penalizare pentru fiecare zi lucr`toare se pot depune proiectele pentru M`sura 211 „Sprijin pentru zona montan` defavorizat`”, care beneficieaz` de 57,1 milioane de euro. |n acelea[i condi]ii [i perioade, se va desf`[ura M`sura 212 „Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montan`”, a c`rei alocare este de 44 de milioane de euro. De asemenea, M`sura 214 „Pl`]i de agromediu”, care dispune de 186 de milioane de euro, se va desf`[ura \n intervalele mai sus men]ionate. M`sura 312 „Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de microîntreprinderi” va dispune de 96 de milioane de euro, iar proiectele se pot depune \n intervalul 14 iunie-15 iulie. Pentru \ncurajarea activit`]ilor turistice, M`sura 313, a fost pus` la dispozi]ie suma de 136 de milioane de euro, ce poate fi accesat` \n perioada 1-30 iulie.


Dintre toate solicit`rile agricultorilor, doar reducerea accizei la motorin` [i plata restan]elor vor fi rezolvate Pichetul agricultorilor, membri ai Federa]iei Agrostar, din 23 martie a.c., organizat la sediile Ministerului Agriculturii [i al Finan]elor Publice, nu a dus la rezolvarea marilor problemele din agricultur`. Dintre revendic`rile fermierilor, doar plata restan]elor [i reducerea accizei la motorin` vor fi rezolvate, dup` cum a precizat Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR. Pentru celelalte subven]ii solicitate, reprezentan]ii Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale au afirmat c` vor face acte normative necesare, \ns` nu exist` suficiente resurse bugetare pentru acordarea lor.

Una dintre principalele revendic`ri ale Federa]iei Agrostar a fost reducerea accizei la motorina utilizat` \n agricultur`, la 1,16 lei pe litru. Potrivit lui Adrian R`dulescu, actul normativ se afl` \n avizare la Ministerul de Finan]e, urmând ca m`sura s` fie pus` \n practic` din semestrul II al acestui an. Referitor la pl`]ile pe suprafa]` restante, secretarul de stat a explicat faptul c`, spre deosebire de anul trecut, când la aceea[i dat` nu se efectuase nici o plat` c`tre fermieri, acum o propor]ie de 45% din pl`]i au fost efectuate. „787.000 de fermieri au primit, pân` la 31 decembrie 2009, avansul de 70% din SAPS, al]i 580.000 sunt buni de plat`. 380.000 de fermieri au primit banii integral, al]i 280.000 vor primi banii pân` la sfâr[itul lunii martie, iar \n luna mai credem c` vom finaliza pl`]ile, deci mai devreme de 31 iunie”, a afirmat dl R`dulescu. O alt` problem` ridicat` a fost achitarea subven]iilor din bugetul de stat. „Banii pentru Legea 150, subven]ia pentru litrul de lapte, carnea de porc [i cea de pas`re, pentru SAPARD-ul românesc, [i celelalte sume restante, vrem s` le achit`m \n prima decad` a lunii aprilie. Depinde \ns` de banii pe care \i vom primi de la Finan]e”, a spus dl R`dulescu. |n privin]a reducerii la 5% a TVA pentru alimente, oficialul MADR a afirmat c` aceasta este o m`sur` care poate fi aplicat` doar de c`tre Ministerul de Finan]e, nefiind \n atribu]ia Ministerului Agriculturii. Sindicali[tii au adus \n discu]ie [i subven]iile pentru iriga]ii, iar r`spunsul dat de autorit`]i a fost acela c` nu se mai poate acorda aceast` form` de sprijin, ea fiind negociat` doar pentru trei ani de la integrarea României la Uniunea European`. Tot din cauza lipsei resurselor financiare, nu se va mai acord` nici sprijinul de minimis, de 15.000 euro/exploa]ie pentru sectorul de legume-fructe.

Printre alte solicit`ri ale Agrostar se afl` [i acordarea subven]iei de 0,3 lei/litru pentru laptele conform, \ns` Ministerul Agriculturii a afirmat c` va elabora actele normative necesare, \ns` decizia va fi luat` de Ministerul de Finan]e. „Avem acte normative, altele le preg`tim, dar nu avem bani. Este vorba de subven]ia pe bun`stare [i biosecuritate la pas`re [i porc. De asemenea, preg`tim o alt` hot`râre de Guvern pentru ecarisare [i o alta pentru subven]ia pe cap de animal”, a mai ad`ugat dl R`dulescu. |n cadrul discu]ilor, sindicali[tii de la Agrostar au ridicat [i problema vinurilor fermentate existente pe pia]a româneasc`, interzise spre comercializare printr-un oridin al ministrului. „Circa 50% din produc]ia de vin este reprezentat` de vinurile contraf`cute. Vom vorbi cu colegii de la inspec]ie pentru a interzice aceste b`uturi [i pentru a lua m`surile necesare, precum confiscarea m`rfii [i aplicarea de amenzi conform legii \n vigoare”, a precizat secretarul de stat din cadrul MADR.

|n mai, agricultorii ies \n strad` Niculae {tefan, pre[edintele Agrostar, s-a declarat nemul]umit de negocierile purtate cu reprezentan]ii Ministerului Agriculturii, ameni]ând cu proteste de mare amploare \n luna mai, când circa 10.000 de fermieri din toat` ]ara vor bloca drumurile na]ionale. „Este pentru prima oar` când, ca lider de sindicat, particip la o discu]ie cu o structur` a Guvernului, legat` de mâini [i de picioare, impotent` de a rezolva problemele agricultorilor. Este foarte grav ceea ce se \ntâmpl`, iar concluzia este c` se \ncearc` falimentarea agriculturii române[ti. Le transmit agricultorilor c` \n luna mai \i a[tept \n strad`. Va fi una dintre cele mai mari manifest`ri ale agricultorilor”, a afirmat liderul Federa]iei Agrostar, dl Nicolae {tefan. Aprilie 2010 11


La data de 22 martie a.c., la sediul MADR a avut loc o conferin]` de pres` pe tema garant`rii creditelor pentru investi]iile din agricultur` derulate prin Programul Na]ional pentru Dezvoltare Rural` (PNDR). Institu]ia responsabil` de gestionarea schemelor de garantare pentru sectorul agricol [i pentru IMM este Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Ana MUST~}EA

Garantarea creditelor pentru investi]iile din agricultur` Sumele alocate de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale în acest scop, prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`, se ridic` la 220 de milioane de euro, dintre care 190 de milioane euro vor fi acordate pentru garantarea creditelor pentru investi]ii în sectorul agricol, iar 30 de milioane de euro pentru garantarea creditelor pentru investi]ii în sectorul neagricol. „Obiectivul principal urm`rit prin aplicarea acestor dou` scheme de garantare este de a înl`tura dificult`]ile pe care beneficiarii proiectelor de investi]ii dezvoltate în mediul rural le-au întâmpinat pân` acum, ca urmare a lipsei surselor proprii de finan]are, a condi]iilor de acordare a creditelor impuse de b`ncile comerciale în ceea ce prive[te asigurarea garan]iilor, precum [i a reticen]ei b`ncilor de a finan]a investi]iile din acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, Mihail Dumitru. Vor putea beneficia astfel de garan]ii de la Fondul de Garantare a Creditului Rural beneficiarii m`surilor 121 „Modernizarea exploata]iilor agricole”, 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere”, 312 „Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de microîntreprinderi” [i 12 Aprilie 2010

313 „Încurajarea activit`]ilor turistice” din Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`, cu condi]ia s` aib` un proiect selectat pentru finan]are [i s` plt`teasc` o prim` unic` de garantare. Garan]iile acordate în aceste condi]ii vor putea acoperi pân` la 80% din valoarea creditului contractat în vederea implement`rii proiectului selectat pentru finan]are în cadrul m`surilor 121, 123, 312 [i 313. Derularea celor dou` scheme de garantare vine în sprijinul beneficiarilor Programului Na]ional de Dezvoltare Rural`, facilitând accesul acestora la creditele necesare pentru derularea investi]iei sprijinite prin Program, constituind, totodat`, o m`sur` important` de contracarare a efectelor crizei economice actuale [i de accelerare a absorb]iei fondurilor europene. |n cadrul conferin]ei, dna Veronica Toncea, directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, a afirmat c` pot fi acordate garan]ii pentru credite \n valoare de 1,1 miliarde de euro.

Situa]ia proiectelor finalizate [i a fondurilor accesate |ntr-un comunicat de pres` primit la sfâr[itul lunii martie de la Agen]ia de

Pl`]i pentru Dezvoltare Rural` [i Pescuit (APDRP) se ar`ta situa]ia proiectelor finan]ate prin FEADR. Pân` la acea dat`, num`rul proiectelor de investi]ii \n agricultur` [i dezvoltare rural` finalizate era de 722. Aceste proiecte au beneficiat de fonduri nerambursabile, \n valoare total` de peste 100 de milioane de euro acordate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural` (FEADR). Dintre proiectele finalizate, cele mai multe au vizat investi]ii prin M`sura 121 („Modernizarea exploata]iilor agricole”) din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural` (PNDR). Astfel, prin aceast` M`sur` au fost finalizate 617 proiecte de investi]ii, valoarea fondurilor europene care au fost acordate fiind de 85,13 milioane de euro. De asemenea, în cadrul M`surii 123 („Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere”), dar [i a Schemelor de Ajutor de Stat XS 13/2008 [i XS 28/2008 au fost finalizate 88 de proiecte de investi]ii, pentru care au fost acordate 13 milioane de euro. În cadrul M`surii 312 („Crearea [i dezvoltare microîntreprinderilor”), au fost finalizate 17 proiecte, care au beneficiat de fonduri nerambursabile în valoare de peste 1,8 milioane de euro.


Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna aprilie

Victor V~T~MANU

Culturile de câmp Calendarul de lucr`ri din aceast` lun` este foarte \nc`rcat, cuprinzând sem`natul porumbului, florii-soarelui, fasolei, cânepii, plantarea cartofilor [i altele. Pentru cultura de cânep`, care se seam`n` \naintea porumbului, distan]a \ntre rânduri trebuie s` fie de 12,5 cm, iar sem`natul se face la adâncimea de 3-4 cm, ceea ce presupune folosirea unei cantit`]i de s`mân]` de 80-100 kilograme la hectar. Pentru cultura porumbului, cel mai important lucru este folosirea de s`mân]` hibrid`, care asigur` produc]ii mari numai \n primul an de cultur`, cheltuielile fiind pe deplin motivate prin produc]iile duble care se ob]in fa]` de folosirea de s`mân]` proprie (din p`tul). |n zonele premontane, se vor folosi hibrizi de porumb extratimpurii, \n zonele de deal, hibrizi de porumb timpurii, iar \n zonele de câmpie - hibrizi de porumb semitardivi sau tardivi. Sem`natul se va face \ncepând cu a doua decad` a lunii aprilie, la 70 cm \ntre rânduri [i la adâncimea de 5-7 cm, cu 10-20 kg de s`mân]` de porumb la hectar, care asigur` desimi de 42.000-70.000 plante la hectar. Densit`]i mai mari se folosesc mai ales la hibrizii de porumb 14 Aprilie 2010

extratimpurii [i timpurii, \n zonele cu ploi [i unde se pot asigura cantit`]ile de \ngr`[`minte necesare ob]inerii de recolte competitive Cultura de fasole poate fi sem`nat` \n cultur` proprie sau intercalat` \n cultura de porumb. Când se seam`n` \n cultur` proprie, culturi reu[ite fitotehnic se ob]in când acesta se face la 50 cm \ntre rânduri [i la adâncimea de 5-6 cm, folosind 80-140 kilograme de s`mân]` la hectar, revenind \n acest caz 40-45 boabe/mp. Dac` fasolea este sem`nat` intercalat \n cultura porumbului, sem`natul este bine a se face dup` ce porumbul a r`s`rit, \n cuiburi cu 3-4 boabe, folosind \n acest caz 15-20 kilograme boabe de fasole la hectar. Soia se poate sem`na uneori chiar \naintea porumbului, deoarece temperatura de germina]ie minim` este de 7-8 grade Celsius [i dup` r`s`rit rezist` la minus 2 grade Celsius (\n anumite condi]ii, chiar [i pân` la minus 3,5 grade Celsius). Sem`natul se face cu sem`n`toarea pentru pr`[itoare, prev`zut` cu patine mici [i limitatoare de adâncime. Densitatea la sem`nat este de 55-65 boabe germinabile/metrul p`trat, ceea ce corespunde unei cantit`]i de s`mân]` de 60-90 kilograme la hectar. Distan]a \ntre rânduri este de 50 cm sau \n benzi

de 45 cm, cu 60-70 cm pe urma ro]ilor tractorului. O aten]ie deosebit` trebuie acordat` adâncimii de sem`nat, care nu trebuie s` dep`sea[c` 3-4 cm. Pentru cultura de floarea-soarelui, din cauza apari]iei unor boli specifice speciei, rezultate bune se ob]in când se cultiv` s`mân]` hibrid` produs` \n anul anterior. La fel ca [i la porumb, s`mân]a trebuie cump`rat` \n fiecare an, deoarece cultivarea \n monocultur` produce pierderi de circa 30-40%. Sem`natul se face la 70 cm \ntre rânduri [i 5-7 cm adâncime, folosindu-se o cantitate de s`mân]` de 4-6 kilograme la hectar. Cartoful pentru consumul curent se planteaz` \n zona de câmpie pân` la 10 aprilie, \n zona de deal pân` la 15 aprilie, iar la munte, pân` la data de 20 aprilie. La un hectar se planteaz` 45.000-70.000 de cuiburi, la 60-70 cm \ntre rânduri [i la 20-30 cm pe rând, folosind s`mân]` de cartof \n cantitate de 3.000-4.000 kilograme la hectar.

Culturile legumicole Culturile de varz`, conopid`, gulii care au fost \nfiin]ate \n luna martie se \ngrijesc prin fertilizare fazial` cu \ngr`[`minte complexe (40 g/mp), urmat` de udarea plantelor cu cantit`]i moderate de ap`


[i pr`[it pe rând [i \ntre rânduri pentru afânarea solului [i distrugerea buruienilor. Se execut` tratamente fitosanitare pentru combaterea puricilor de p`mânt, musca verzei, fluturele alb al verzei, folosind diferite substan]e indicate de speciali[tii Laboratoarelor jude]ene fitosanitare, putându-se ad`uga \n solu]ie [i un \ngr`[`mânt foliar, \n concentra]ie de 0,5%. Acelea[i lucr`ri de \ngrijire se fac [i pentru ridichile de lun`, \n mod special pentru protejarea acestora \mpotriva puricilor de p`mânt, cu produse tip Decis, \n concentra]ie de 0,08%, respectând perioada de pauz` de minimum 3 zile de la tratament pân` la recoltare. Culturile de morcov, p`trunjel, p`stârnac, ceap` [i usturoi se men]in curate de buruieni, solul se men]ine afânat [i reav`n prin executarea de pra[ile [i irigare, dac` se \nregistreaz` fenomenul de secet`.

Lucr`ri \n câmp Imediat ce terenul s-a zvântat, se mobilizeaz` solul, prin opera]iunea de gr`pare la adâncimea de 5-8 cm [i se modeleaz` terenul \n straturi, \n vederea \nfiin]`rii culturilor de legume. Culturile de câmp se \nfiin]eaz` prin sem`nat direct sau prin plantare. Prin sem`nat direct se \nfiin]eaz` culturile de tomate var`-toamn`, ridichi var`-toamn`, sfecl` ro[ie [i fasole; culturile de varz` de var`, ]elin` [i tomate timpurii se \nfiin]eaz` prin folosirea r`sadurilor. O anumit` categorie de plante, respectiv culturile de pepeni galbeni, pepeni verzi [i dovlecei se pot \nfiin]a fie direct, fie prin r`sad ob]inut prin sem`nare \n ghivece de 10/10 cm. Culturile din r`sadni]ele [i solarii \nfiin]ate \n luna martie pentru producerea de r`saduri necesare pentru cultura de tomate, ardei, vinete, varz` de var` se \ngrijesc pl`ntu]ele, se asigur` men]inerea

temperaturii \ntre 18 [i 25 de grade Celsius noapte/zi, iar \n ultima parte a lunii se aerisesc intens; cu 2-3 zile \nainte de plantarea \n câmp, se vor descoperi r`sadni]ele [i solariile pentru c`lirea r`sadului, dac` nu apare pericolul de brum`.

Lucr`rile \n solar |n prima decad` a lunii se planteaz` ardeiul (60 x 30 cm), vinetele (60 x 40 cm), castrave]ii [i pepenii galbeni (100 x 30), folosind r`sad din ghivece nutritive, plante \n faz` de boboc floral. |ngrijirea culturilor de tomate, ardei, castrave]i \n solarii se face prin palisare, copilire, ciupire, \n func]ie de cre[terea plantelor. Se asigur` temperatura \ntre 32 [i 15 grade Celsius (zi-noapte), prin aerisire \n zilele \nsorite [i \nchiderea solariilor noaptea [i \n zilele r`coroase. Irigarea culturilor de legume din solar se face cu cantit`]i mai mici de ap`, la \nceputul lunii, udând local fiecare plant`, pentru a nu r`ci prea mult solul, iar \n a doua parte a lunii se poate iriga prin brazde. Pr`[itul manual la toate culturile din solar asigur` men]inerea solului afânat, permeabil, f`r` buruieni [i \ncorporarea \n sol a 50 g de \ngr`[`minte complexe la metrul p`trat, fapt ce garanteaz` o bun` cre[tere a plantelor. Pentru stimularea \nfloritului [i a fructific`rii, culturile din solar se pot stropi cu diferite substan]e indicate de speciali[tii legumicultori, substan]e stimulatoare cantitativ [i calitativ ale produc]iei de tomate, ardei [i vinete. Tratamentele fitosanitare la culturile de legume din solar se execut` preventiv [i se repet` la intervale de 10 zile. La tomate, ardei [i vinete se poate administra \n paralel [i un \ngr`[`mânt foliar. La culturile de castrave]i, pepeni galbeni, pepeni vezi, udatul se face la cuib, \n vederea prevenirii apari]iei bolilor din sol.

Februarie 2010 15


Tehnologia de cultivare a florii-soarelui \n regim neirigat Amplasarea culturii Floarea-soarelui \ntrune[te condi]ii favorabile de cre[tere [i dezvoltare pe solurile cu valoarea pH-ului cuprins` \ntre 6,8 [i 8,0, pe soluri profunde, cu textura mijlocie, care \nmagazineaz` [i p`streaz` bine apa, f`r` exces de umiditate. Se vor evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum [i solurile acide neamendate. Cele mai bune premerg`toare pentru cultura de floarea-soarelui sunt culturile timpurii (cerealele de toamn`, care asigur` o rezerv` de ap` \n sol), precum [i cele târzii (porumbul). Se vor evita ca premerg`toare culturile cu boli comune, [i \n special cele care contribuie la propagarea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), cum ar fi: soia, fasolea [i rapi]a, care ocup` suprafe]e mari \n zona de cultur` a florii-soarelui. Este, de asemenea, contra\ndicat` revenirea florii-soarelui pe aceea[i suprafa]` la intervale mai scurte de 5-6 ani. Organizarea asolamentelor este o cerin]` obligatorie pentru diminuarea atacului de boli, d`un`tori [i a infest`rii cu buruieni, reducerea necesarului de pesticide [i ob]inerea de produc]ii ridicate de floarea-soarelui.

Zone de favorabilitate Zonele foarte favorabile pentru cultura de floarea-soarelui o reprezint` suprafe]ele din Câmpia Român`, sudul Dobrogei [i Câmpia Olteniei, unde se \ntâlnesc soluri de tip cernoziomic, cu un con]inut ridicat de elemente nutritive [i cu o capacitate sporit` de re]inere a apei. Pentru aceast` zon`, hibrizii de floarea-soarelui recomanda]i sunt: Alex, Decor, Favorit, Festiv, Fundulea 206, Justin, Performer, Super. Zonele favorabile cuprind suprafe]ele din Câmpia de Vest (jude]ele Timi[, Arad, Bihor, Satu Mare, cu soluri cernoziomice profunde [i unde se \nregistreaz` cantit`]i relativ ridicate de precipita]ii) [i zonele neirigate din Câmpia Român` [i Podi[ul Dobrogei (zone cu deficit de ap` [i cu soluri de tip brun-ro[cate \n Câmpia Român`). |n aceast` zon`, cei mai cultiva]i hibrizi de floarea-soarelui sunt: Alex, Felix, Festiv, Fundulea 206, Favorit, Performer, Romina, 16 Aprilie 2010

Rapid [i Timi[. Zonele pu]in favorabile se \ntind pe suprafe]ele ce apar]in Câmpiei Jijiei, Podi[ului Bârladului [i Câmpiei Transilvaniei, unde fertilitatea solurilor este mai sc`zut`, \nregistrându-se deficit sau exces temporar de ap`, iar fenomenele de eroziune se manifest` de la moderat la excesiv; hibrizii de floarea-soarelui recomanda]i pentru aceast` zon` sunt: Alex, Festiv, Felix, Fundulea 206, Justin, Rapid, Select [i Super.

Aplicarea \ngr`[`mintelor |n toate zonele agricole ale ]`rii, pentru realizarea de recolte superioare cantitativ, calitativ [i economic, o importan]` deosebit` o reprezint` starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive. Optimizarea dozelor de \ngr`[`mânt are la baz` cartarea agrochimic` a solului cu elemente nutritive, determinat` cu cel mult 4 ani \nainte. O importan]` deosebit` o prezint` starea de fertilizare cu fosfor, cerin]ele culturii fiind deosebit de ridicate. Din acest punct de vedere, con]inutul de fosfor mobil \n sol trebuie s` dep`[easc` 50 ppm fosfor. Acest nivel se realizeaz` [i se men]ine, de obicei, prin aplicarea de \ngr`[`minte minerale cu fosfor. Dac` nivelul con]inutului de fosfor mobil din sol este cuprins \ntre 31 [i 40 ppm fosfor, doza de fosfor ce se aplic` toamna, \naintea execut`rii lucr`rilor de baz`, este de 80-90 kilograme la hectar, aplicat` prin \mpr`[tiere [i \ncorporare. Când con]inutul solului este de 10-20 ppm fosfor, doza de fosfor care se aplic` sub form` de pentoxid de fosfor este de 110-127 kilograme la hectar, realizat` din gunoi de grajd [i superfosfat, care se aplic` la planta premerg`toare prin \mpr`[tiere uniform` cu \ncorporare imediat` sub ar`tur`. Când con]inutul solului \n fosfor mobil este mai mare de 50 ppm, doza de fosfor va fi de 30-60 kilograme la hectar de \ngr`[`minte complexe, aplicate \nainte sau concomitent cu sem`natul, prin \mpr`[tiere [i \ncorporare cu lucr`rile de preg`tire a terenului sau localizat la sem`nat. |n general, fosforul se aplic` sub form` de

\ngr`[`minte complexe bogate \n fosfor de tipul 22:22:0; 23:23:0, 13:32:0, 9:24:24, sub ar`tur` sau la preg`tirea terenului, prin \ ncorporare la 10-12 cm cu discul, \n special toamna. La parcelele gunoite, cantitatea de \ngr`[`minte chimice cu fosfor se reduce cu un kilogram de pentoxid de fosfor la tona de gunoi de grajd semifermentat. Parcelele fertilizate cu gunoi de grajd [i \ngr`[`minte complexe vor fi fertilizate cu doze mai mici de azot [i potasiu, corespunz`tor cantit`]ii de azot [i potasiu introduse \n sol cu \ngr`[`mintele organice. Gunoiul de grajd semifermentat asigur` \ntre 2,5 [i 3,5 kilograme de oxid de potasiu la tona aplicat` [i 1,5-2 kilograme de azot la aceea[i unitate de m`sur`. |ngr`[`mintele organice, ca [i cele minerale cu fosfor [i potasiu, se vor aplica toamna, \naintea lucr`rilor de baz` ale solului. |n cazul \ngr`[`mintelor minerale simple, acestea se vor aplica separat, din cauza incompatibilit`]ii lor fizice. Pe parcelele cu resturi vegetale este necesar` aplicarea suplimentar` a unei cantit`]i de azot mineral, \n func]ie de cantitatea acestora, pentru stimularea mineraliz`rii ligninei. |n acest sens, se vor aplica 7,5 kilograme de azot la tona de resturi vegetale. |ngr`[`mintele minerale cu potasiu sunt eficiente numai pe parcelele cu un con]inut sub 150 ppm potasiu. Pe aceste soluri, se vor aplica \n mod obligatoriu doze cuprinse \ntre 30 [i 60 de kilograme de oxid de potasiu la hectar, \n func]ie de starea de aprovizionare cu potasiu a solului [i de doza de gunoi de grajd aplicat` direct culturii sau plantei premerg`toare. Se recomand` sarea potasic` administrat` \n toamn` sau \ngr`[`mintele complexe, de tip NPK, \nainte sau concomitent cu sem`natul. Azotul mineral este valorificat superior de floarea-soarelui dac` se respect` urm`toarele cerin]e: au fost aplicate \ngr`[`minte cu fosfor sau solul are un con]inut mai mare de 50 ppm fosfor; doza de azot se stabile[te \n func]ie de consumul specific al plantei, care este \n medie, pe hibrizi, de 25 de kilograme de


semne de suferin]` specifice dezechilibrelor de nutri]ie cu microelemente, mai frecvent` fiind caren]a de molibden (\n prim`verile secetoase), care se combate prin \ncorporarea, o dat` cu lucr`rile de baz` ale solului, a unei cantit`]i de 0,551,1 kilograme la hectar de molibdat de amoniu sau 0,75-1,5 kilograme la hectar de molibdat de sodiu.

Lucr`rile solului Floarea-soarelui are un sistem radicular pivotant [i puternic dezvoltat, ceea ce impune o afânare bun` a solului. Adâncimea ar`turii va fi de 25 cm pe solurile puternic \mburuienate sau cu cantit`]i mari de resturi vegetale, precum [i pe solurile compacte. Pe terenurile normale, adâncimea ar`turii va fi de numai 22 cm [i chiar mai redus` pe solurile cu strat arabil sub]ire. Pe terenurile plane se recomand` ca ar`tura s` se fac` perpendicular pe direc]ia de arat din anul precedent, pentru a asigura o uniformitate mai bun` a nivel`rii terenului. Ar`tura efectuat` \n var` se va efectua obligatoriu \ n agregat cu grapa stelat`, pentru a reduce pierderile de ap` din sol. Preg`tirea patului germinativ are ca scop crearea unui strat de sol bine m`run]it pe adâncimea de

sem`nat, a[ezat \n profunzime [i bine afânat la suprafa]`, \n care s` poat` fi introdus` perfect uniform s`mân]a. Pentru ob]inerea acestei cerin]e, num`rul lucr`rilor [i num`rul agregatelor de lucru vor fi diferite: pe solele arate bolov`nos \n toamn`, denivelate, este necesar ca prima lucrare la desprim`v`rare s` fie un discuit \n agregat cu lama nivelatoare [i grapa cu col]i; pe ar`turile normale, bine nivelate din toamn`, preg`tirea patului germinativ se execut` cu discul pentru \ncorporarea erbicidelor sau direct cu combinatorul, care asigur` o bun` afânare a stratului de sol \n care se \ncorporeaz` s`mân]a. Ca principiu de baz`, preg`tirea patului germinativ trebuie executat` printr-un num`r redus de lucr`ri, care s` realizeze calitatea acestuia, cerut` de necesarul biologic al plantei, cu pierderi minime de ap` din acest strat de sol [i cu o minim` tasare a straturilor mai adânci. Calitatea preg`tirii patului germinativ este asigurat` [i de reglarea corect` a agregatelor de lucru [i de umiditatea solului. Ultima lucrare de preg`tire a patului germinativ se execut` cu combinatorul, \n ziua sau preziua sem`natului, [i nu mai devreme, pentru a nu favoriza condi]iile de \mburuienare a terenului \naintea r`s`ririi culturii.

Aprilie 2010 17

Victor V~T~MANU

azot la tona de s`mân]` planificat` a se ob]ine; \ngr`[`mintele minerale cu azot se vor aplica frac]ionat, dup` cum urmeaz`: toamna, \nainte de arat, pe solurile cu resturi vegetale, pentru a favoriza mineralizarea acestora, precum [i pe solurile cu textur` luto-argiloas` sau argilolutoas`; la preg`tirea patului germinativ sau concomitent cu sem`natul, când se folosesc \ngr`[`minte complexe; \n timpul vegeta]iei, când plantele au \n`l]imea de 15-20 cm, o dat` cu para[ila mecanic`. Fertilizarea de baz` cu azot se recomand` a fi f`cut` astfel: ¼ din doz` sub form` amidic` (uree) sau sub form` amoniacal` (\ngr`[`minte complexe), iar restul se aplic` cu ocazia lucr`rilor de \ntre]inere. Dintre sursele de azot, floarea-soarelui valorific` bine, \n afar` de gunoiul de grajd [i \ngr`[`mintele complexe, ureea, nitrocalcarul (pe solurile slab acide), azotatul de amoniu (pe terenurile cu reac]ie neutr` sau slab alcalin`) [i, indiferent de reac]ia solului, \ngr`[`mintele lichide cu azot. La prepararea amestecurilor dintre \ngr`[`mintele lichide [i erbicidele ce urmeaz` a fi aplicate se va avea \n vedere ca \ngr`[`mintele lichide s` se adauge peste solu]ia de erbicide. Plantele de floarea-soarelui prezint` uneori


Lista recomandat` a hibrizilor de floarea-soarelui Folosirea semin]ei certificate F1, care \ntrune[te condi]iile de calitate prev`zute de noile norme de certificare [i care este tratat` cu insectofungicide specifice tehnologiei de cultur` reprezint` cea mai important` m`sur` tehnologic`. Poten]ialul productiv al semin]ei din F2, F3 etc. scade pân` la 30% din cauza segreg`rii; de aceea, toat` literatura de specialitate recomand` a se folosi numai s`mân]` certificat`, ob]inut` din hibrizi testa]i \n zona de cultur`.

18 Aprilie 2010

|n interes practic, \n \ntrega Comunitate European` s-a extins recomandarea de a testa comportamentul hibrizilor de floarea-soarelui \n fiecare zon` de favorabilitate a culturii, elaborându-se „Lista soiurilor recomandate”. Cei interesa]i, respectiv asocia]iile de cultivatori, patronatele industriei prelucr`toare [i firmele produc`toare de s`mân]`, \mpreun` cu reprezentan]ii organelor publice, \n calitate de garant al interesului na]ional, finan]eaz` un program de testare pe zone de cultur`, pentru a asigura o bun` orientare a produc`torilor agricoli. Lista soiurilor recomandate reprezint` cea mai calificat` recomandare de utilizare a soiurilor [i hibrizilor pentru cultivatori [i procesatori pentru o anumit` zon` de cultur`. La propunerea Ministerului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, \n baza prevederilor Legii nr. 266/2002, a fost \ntocmit` lista soiurilor recomandate, având la baz` datele experimentale ob]inute de Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu Sise[ti”, precum [i de marile companii transna]ionale care comercializeaz` s`mân]a \n România,

cu sprijinul speciali[tilor din Ministerul Agriculturii, ISTIS [i ai AMSEM. Pe lâng` hibrizii de floarea-soarelui prezenta]i la capitolul privind zonele favorabile pentru aceast` cultur`, la ora actual` se mai afl` \n re]eaua de comercializare urm`torii hibrizi: Fly, Valentino, Rigasol, Fleuret, PR63A83, Banat. Hibrizii \n curs de extindere sunt: Heliasol, Kasol, Floyd, Florina, Masai, Manitu, iar hibrizii noi sunt reprezenta]i de: Laguna, Magnum, Minunea, Top 75, Venus, Saturn, Saxo, Sunfo, LG 56 34, LG 56 60.

S`mân]a [i sem`natul Tratamentul semin]ei de floarea-soarelui se va face obligatoriu, \n vederea combaterii putregaiurilor, cu urm`toarele substan]e fungicide: Banlate, Galben, Fundazol, \n doz` de 1,5 kg la tona de s`mân]`, iar \mpotriva manei florii-soarelui s`mân]a se va trata cu Apron, \n doz` de 2 kg la tona de s`mân]`. Combaterea d`un`torilor se va face prin tratarea s`mân]ei cu unul dintre insecticidele: Gaucho, \n doz` de 10 litri/tona de s`mân]`; Cruiser 350 FS, \n


doz` de 10,0 litri/tona de s`mân]`; Furadan, \n doz` de 28 litri/tona de s`mânt`. Precizia sem`natului este oferit` de reglarea corespunz`toare a sem`n`torii, \n func]ie de densitatea cu care se va sem`na, prin pierderi minime de plante [i printr-un control foarte bun al adâncimii de sem`nat [i al distan]ei \ntre rânduri. Epoca de sem`nat - sem`natul \ncepe atunci când \n sol se realizeaz` pragul minim de temperatur` pentru germinarea semin]elor de floarea-soarelui (7,5 grade Celsius), la adâncimea de \ncorporare a semin]ei. De asemenea, se va ]ine cont de rezerva de ap` din sol, de presiunea bolilor [i a d`un`torilor, de prezen]a buruienilor [i de hibridul utilizat. |ntârzierea sem`natului este \nso]it` de r`s`rirea neuniform` a plantelor, din cauza reducerii umidit`]ii din sol [i de deplasarea fazei de \nflorire \n perioada de secet` acut` din a doua jum`tate a lunii iulie, ceea ce determin` importante pierderi de produc]ie. Sem`natul \ncepe mai \ntâi cu parcelele tratate cu erbicide [i apoi cu cele netratate, pentru a preveni infestarea cu buruieni a culturii \nainte de r`s`rire. Densitatea optim` de sem`nat se stabile[te \n func]ie de poten]ialul biologic al hibridului, indicii de calitate a semin]ei [i de starea fitosanitar` a acesteia, de epoca de sem`nat, de calitatea patului germinativ [i de presiunea bolilor la densit`]i m`rite. Densitatea optim` la floarea-soarelui cultivat` \n sistem neirigat este de 40-50 mii plante la hectar. Limita maxim` se recomand` pentru hibrizii cu talie redus`. Reglarea ma[inii de sem`nat se va face \n func]ie de valoarea cultural` a semin]ei [i de gradul de patinare a ro]ii tasatoare a sem`n`torii. Este foarte important ca repartizarea semin]elor pe rând [i pe adâncimea de sem`nat s` fie uniform`, pentru a asigura o r`s`rire exploziv` a tuturor plantelor [i o dezvoltare armonioas` a acestora. Distan]a \ntre rânduri va fi de 70 cm, distan]` care asigur` posibilitatea execut`rii pra[ilelor mecanice pentru combaterea buruienilor \n primele faze de cre[tere [i dezvoltare ale plantei. Adâncimea de sem`nat - \n condi]iile din România, \n vederea asigur`rii apei, c`ldurii [i aera]iei necesare germin`rii semin]elor [i a r`s`ririi rapide a plantelor, corelate cu cerin]ele hibrizilor cultiva]i, adâncimea de sem`nat va fi de 4-6 cm.

Lucr`rile de \ntre]inere a culturii de floarea-soarelui Combaterea buruienilor - pentru a diminua infestarea cu buruieni a culturii de floarea-soarelui se va efectua o serie de lucr`ri mecanice [i chimice, care au rolul de a reduce rezerva de buruieni din sol. |n var`, dup` efectuarea ar`turilor, imediat dup` recoltarea plantei premerg`toare, ogoarele vor fi men]inute curate de buruieni, prin 1-2 lucr`ri de discuire. Pe terenurile infestate cu buruieni mono- [i dicotiledonate perene se recomand` aplicarea \n luna septembrie a unui tratament cu erbicide pe baz` de Glifosat (Roundup). Tratamentul se recomand` \n anii cu veri ploioase, care favorizeaz` r`s`rirea buruienilor [i o bun` stare de turgescen]` a plantei, care s` permit` translocarea cât mai profund` a erbicidului \n toate organele subterane ale plantei. Prim`vara se vor execut` 2-3 lucr`ri ale solului (gr`patul


Victor V~T~MANU

ar`turilor la desprim`v`rare, lucrarea cu discul \n agregat cu lama nivelatoare [i grapa cu col]i [i, \n preziua sem`natului, o ultim` lucrare cu combinatorul), \n vederea asigur`rii unui bun pat germinativ, dar [i al combaterii buruienilor. La preg`tirea patului germinativ, pentru combaterea buruienilor mono- [i dicotiledonate se pot folosi erbicide de tipul: Triflurex 48 EC, \n doz` de 1,75-2 litri la hectar. Imediat dup` sem`nat, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se pot folosi erbicide de tipul: Guardian (doz` de 2 l/hectar); Harness (doz` de 4-5 litri/hectar); Prometex (doz` de 2,5-4 litri/hectar). |n zonele infestate cu costrei sau pir, pe vegeta]ie se pot aplica erbicide de tipul: Agil (doz` de 0,7-1,5 litri/hectar); Leopard (doz` de 0,8-1,75 litri/hectar); Galant (doz` de 0,5-1 litru/hectar). Sunt situa]ii \n care, \n ciuda aplic`rii corecte a acestor substan]e, s` mai r`mân` buruieni (inclusiv dicotiledonate perene) necomb`tute. Pentru prevenirea acestor situa]ii se vor efectua dou` pra[ile mecanice, care vor completa ac]iunea erbicidelor. Ele se vor aplica \naintea erbicid`rilor \n vegeta]ie, pentru un efect sinergic mai bun. Pentru reducerea infest`rii cu buruieni anuale [i perene din cultura de floarea-soarelui, se impune efectuarea corect` [i la epoci optime a tuturor lucr`rilor mecanice necesare \nfiin]`rii culturii. De asemenea, pe suprafe]ele infestate puternic cu buruieni, atât dicotiledonate anuale, cât [i perene, este necesar` practicarea unei rota]ii eficiente de minimum 5 ani, \n vederea reducerii infest`rii cu aceste specii rezistente de buruieni. La cultura de floarea-soarelui, pentru ob]inerea unei diminu`ri semnificative a infest`rii cu buruieni este impetuos necesar` utilizarea tuturor m`surilor de combatere integral` (rota]ii ra]ionale, folosirea de semin]e hibride de bun` calitate, s`mân]` bine tratat`, efectuarea unor lucr`ri mecanice \n epoca optim`, respectarea cu stricte]e a epocii optime de sem`nat [i aplicarea \n doze optime a \ngr`[`mintelor [i erbicidelor recomandate).

Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d`un`torilor Cultura de floarea-soarelui este afectat` de un complex de agen]i patogeni, dintre care cei mai p`gubitori sunt: Sclerotinia 20 Aprilie 2010

sclerotiorum, Botrytis cinerea, Plasmopara helianthi, Phomopsis helianthi, Sclerotinia bataticola, Orobanche cumana. Bolile produse de ace[ti patogeni pot provoca pierderi de recolt` apreciate, \n medie, la 30% [i uneori chiar mai mult. Prevenirea atacului acestor patogeni impune m`suri de combatere integrat` prin: cultivarea de hibrizi rezisten]i; respectarea rota]iei de 6 ani; folosirea unei semin]e s`n`toase provenite din loturile semincere libere de boli; aplicarea dozelor optime de \ngr`[`minte NPK, \n raport echilibrat; executarea \n condi]ii optime a lucr`rilor solului [i de \ntre]inere a culturii; recoltarea la timp a culturii; tratamente chimice la s`mân]` [i \n vegeta]ie. Tratamentul la s`mân]` se face diferen]iat, \n func]ie de bolile ce se manifest` \n teritoriul cultivat. Astfel, pentru combaterea putregaiului alb [i cenu[iu (Sclerotinia sclerotiorum [i Botrytis cinerea) se vor folosi urm`toarele produse: Sumilex (doz` de 1 kilogram/tona de s`mân]`); Rovral, Ronilan, Mancoben, Mentoben, Derosal, Bavistin, Benlate, Titamet, Royal FLO, Truchosemin (doz` de 2 kilograme/tona de s`mân]`). Pentru combaterea atacului de man` (Plasmopara helianthi), se vor folosi substan]e de tipul: Apron [i Galben, \n doz` de 4 kilograme/hectar. Tratamentul complex \mpotriva bolilor la s`mân]` se va face cu substan]e de tipul: Galben Super (doz` de 5,0 kilograme/tona de s`mân]`) sau cu Ostenal (doz` de 4 kilograme/tona de s`mân]`). Tratamentele efectuate \n cursul perioadei de vegeta]ie cap`t` o tot mai mare importan]` \n anii cu puternice procese de patogenez`. Prezint` importan]` atacul de Sclerotinia sclerotiorum [i Botrytis cinerea, pentru care se vor aplica (la avertizare) dou` tratamente succesive, utilizând unul dintre urm`toarele produse: Ronilan, Rovral, Sumilex (doz` de 1,5 kilograme/ hectar/tratament), Mirage, Bavistin (doz` de 1 litru produs comercial/hectar/ tratament), Alto (doz` de 0,6 litri/hectar/ tratament), Spotrak alpha, Altocombi, Ronilan, Carbendazim (doz` de 1,5 litri produs comercial/hectar/tratament). Pentru prevenirea [i combaterea atacului de Phomopsis helianthi (la avertizare), se vor aplica dou` tratamente cu produse de tipul: Konker, Altocombi (doz` de 1,5 litri/hectar), Punch (doz` de 0,5 litri/hectar), Rovral (doz` de 1,5 kilograme/hectar), Alert (doz` de 0,6 litri/hectar). Tratamentele \n vegeta]ie se realizeaz` cu mijloace terestre sau aviatice, iar cantitatea

de ap` la hectar se stabile[te \n func]ie de capacitatea de dispersie a utilajului cu care se face tratamentul (de regul`, 300-500 litri de ap`/hectar). Cei mai periculo[i d`un`tori ai culturii de floarea-soarelui sunt: g`rg`ri]a frunzelor (Tanymecus dilaticollis), [i viermii-sârm` (Agriotes ssp.), care atac`, \n special, plantele \n primele faze de vegeta]ie [i care diminueaz` densitatea culturii, pân` la compromiterea acesteia. O prim` m`sur` preventiv` a acestui eventual atac const` \n evitarea porumbului ca plant` premerg`toare pentru floarea-soarelui. Pentru prevenirea acestor pagube, s`mân]a se va trata cu produse de tipul: Furadan, Diafuran, Carbodan, Carbofuran (doz` de 28 litri/tona de s`mân]`), Gaucho (doz` de 10 litri/tona de s`mân]`). |n timpul vegeta]iei, d`un`torii pot fi comb`tu]i prin aplicarea unui tratament cu produse de tipul: Actara (doz` de 0,06 litri/hectar); Decis (doz` de 0,2-0,3 litri/ hectar); Fastac (doz` de 0,01-0,02 litri/ hectar); Karate (doz` de 0,2-0,4 litri/hectar); Mospilan (doz` de 0,06-0,125 litri/hectar); Regent (doz` de 0,09-0,21 litri/hectar); Sinoratox (doz` de 0,1-0,3%); Victenon (doz` de 0,4-1,0 litri/hectar). Pentru combaterea roz`toarelor din câmp se poate folosi produsul Baraki.

Polenizarea suplimentar` Pentru a ob]ine o cantitate sporit` de semin]e, este recomandat` polenizarea suplimentar` a plantelor de floarea-soarelui. |n acest sens, se vor asigura cel pu]in dou` familii de albine pentru fiecare hectar. Stupii de albine trebuie instala]i \n apropierea lanului de floarea-soarelui \nainte de \nflorirea acestuia. Recoltarea culturii de floarea-soarelui \ncepe când umiditatea semin]elor este de aproximativ 15-16%. Nu se recolteaz` la maturitatea deplin`, din cauza pierderilor mari prin scuturare. Produc]iile ob]inute \n România variaz` \ntre 3.000 [i 4.000 kg semin]e/ha, \n condi]iile aplic`rii corecte a tehnologiei de cultur`. Imediat dup` recoltare, se vor lua m`suri de sc`dere a umidit`]ii boabelor pân` la 9%, pentru ca semin]ele s` fie p`strate \n condi]ii normale. Se vor executa opera]iuni de lop`tare, condi]ionare, lotizare [i controale periodice privind condi]iile de p`strare. Pentru combaterea insectelor din depozitele utilizate, se pot folosi produse de tipul: Actelic (doz` de 0,05-0,1%); Fendon` (doz` de 2-3%); Phostoxin (39/100 kg semin]e).


Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabe \n sistem neirigat Porumbul, al`turi de grâu [i orz, constituie baza alimenta]iei celei mai mari p`r]i a populatiei globului p`mântesc, direct sau transformat \n produse animaliere. |n alimenta]ia omului, se folosesc numai boabele, care reprezint` \nc` alimentul de baz` pentru o mare parte a popula]iei Terrei.

|n ]ara noastr`, porumbul este planta care de]ine cea mai mare parte din suprafa]a cultivat`; \n economia cerealier` a ]`rii noastre, porumbul de]ine 50% din produc]ia global` [i ocup` aproximativ 45% din suprafa]a sem`nat` cu cereale. Teritoriul ]`rii noastre este \mp`r]it \n 3 zone de cultur` a hibrizilor de porumb, zone care se deosebesc \ntre ele, \n primul rând, prin suma temperaturilor utile care se acumuleaz` pe perioada de vegeta]ie a plantelor de porumb. Pentru fiecare zon` de cultur` a porumbului pentru boabe este stabilit` o structur` de hibrizi cu perioada de vegeta]ie diferit`, cu compozi]ie chimic` a bobului [i folosin]e diferite, cu o anumit` rezisten]` la secet` [i ar[i]`, prin care s` se asigure, pe de o parte, valorificarea optim` a condi]iilor de vegeta]ie din zon`, iar pe de alt` parte, o rota]ie satisf`c`toare cu cerealele de toamn` sau alte plante premerg`toare.

Rota]ia Una dintre particularit`]ile biologice importante ale porumbului o constituie preten]iile reduse fa]` de planta premerg`toare [i faptul c` poate fi 22 Aprilie 2010

cultivat` mai mul]i ani pe acela[i teren, f`r` s` se manifeste fenomenul de oboseal` al solului. Premerg`toarele cele mai valoroase pentru porumb sunt leguminoasele (maz`rea, fasolea, soia, borceagurile, trifoiul), dar rezultate foarte bune se ob]in [i dup` lucern`, aceast` cultur` fiind indicat` ca premerg`toare mai ales pentru zonele secetoase ale ]`rii. Produc]ii ridicate se ob]in [i \n cazul cultiv`rii porumbului pentru boabe dup` celelalte culturi de p`ioase, plante pr`[itoare (cartof, sfecl`, floarea-soarelui etc.), sau dup` in [i cânep`. |n condi]iile actuale ale structurii culturilor agricole din România, principala plant` premerg`toare pentru porumbul pentru boabe este cultura grâului de toamn`, care elibereaz` terenul timpuriu, creeaz` condi]ii bune pentru prelucrarea solului din timpul verii, pentru combaterea buruienilor [i acumularea nitra]ilor \n sol. Aceast` rota]ie prezint` neajunsul c` duce la \mburuienarea solului [i pot ap`rea unele boli comune (fuzarioza). Pentru aceasta se recomand` \ntreruperea periodic` a rota]iei grâu-porumb [i intercalarea, dup` 3-4 rota]ii, a altor culturi


(maz`re, soia, floarea-soarelui, sfecl` de zah`r etc.). Sunt contraindicate ca premerg`toare culturii de porumb culturile de sorg, iarb` de Sudan sau mei. De asemenea, porumbul suport` bine monocultura, dac` se aplic` \ngr`[`minte minerale [i organice [i se combat anual buruienile, bolile [i d`un`torii specifici care se manifest` \n condi]ii corespunz`toare. Când dup` porumb urmeaz` culturi sensibile la anumite erbicide reziduale, se va evita aplicarea acestora sau se va reduce doza de aplicare a erbicidului \n mod corespunz`tor (erbicidare \n benzi). La rândul s`u, cultura de porumb boabe este o bun` premerg`toare pentru toate culturile de prim`var` [i chiar pentru grâul de toamn`, \n condi]iile \n care se cultiv` hibrizi de porumb timpurii sau extratimpurii.

Fertilizarea La cultura porumbului, cele mai bune produc]ii se ob]in atunci când se efectueaz` o fertilizare organo-mineral`. Nivelul produc]iei porumbului pentru boabe este \n mare m`sur` influen]at de condi]iile de nutri]ie. Fertilizarea ra]ional` reprezint` o pârghie important` \n realizarea unor produc]ii ridicate [i de calitate. Consumul specific de substan]e nutritive este determinat de nivelul produc]iei [i de starea de fertilitate a solului, porumbul consumând pentru o ton` de boabe, \n

func]ie de zona \n care este cultivat, 1828 kilograme de azot, 8,6 -14 kilograme de fosfor (P2O5) [i 23,9-36 kilograme de potasiu (K2O). Insuficien]a azotului \n nutri]ia porumbului \ncetine[te cre[terea plantelor [i schimb` culoarea frunzelor din verde \nchis \n verde-pal [i apoi \n verde-g`lbui. Fenomenul de caren]` \n azot apare mai \ntâi \n frunzele de la baz`, de unde trece treptat \n frunzele superioare, tulpinile plantelor de porumb r`mân sub]iri, [tiule]ii sunt slab dezvolta]i [i incomplet acoperi]i cu boabe. Nutri]ia porumbului cu azot \n exces determin` o cre[tere vegetativ` abundent`, m`re[te masa foliar` [i intensific` procesul de transpira]ie. Cre[terea vegetativ` accentuat` duce la \ncetinirea form`rii organelor vegetative, \ntârziind astfel apari]ia paniculelor [i a m`t`sii de porumb. Insuficien]a fosforului se manifest` printr-o slab` dezvoltare a sistemului radicular [i printr-o cre[tere \ncetinit` a tinerelor plante, tulpinile sunt sub]iri, cu [tiule]i mici, neuniformi, de pe care pot lipsi rânduri \ntregi de boabe. Caren]a de fosfor \ntârzie vegeta]ia porumbului, fapt ce se pune \n eviden]` prin \ntârzierea \nspicatului [i apari]ia m`t`sii. Perioada critic` a nutri]iei porumbului cu fosfor este de la formarea celei de-a 7-a frunze [i pân` la \nspicare, practic atunci când au loc procesele de formare a organelor vegetative. Insuficien]a potasiului este distinct`

[i u[or de diagnosticat, \n special \n fazele timpurii ale dezvolt`rii plantelor, internodiile se scurteaz`, frunzele sunt de culoare verde-deschis`, vârful [i marginile frunzelor se usuc`. Insuficien]a potasiului are un efect nefavorabil asupra regimului hidric al plantelor, determinând reducerea masei de r`d`cini [i dând o mare sensibilitate plantelor la c`dere [i la boli specifice. Dintre microelemente, zincul constituie elementul care prin lipsa sa duce la fenomenul de „albinism”.

Aplicarea \ngr`[`mintelor Porumbul reac]ioneaz` prompt la aplicarea \ngr`[`mintelor, el fiind o plant` foarte preten]ioas` chiar din faza cre[terii ini]iale, cea mai mare parte din elementele nutritive consumându-le pân` la \nceputul form`rii bobului. |ngr`[`mintele organice se vor aplica \n cantit`]i de 20-40 tone/hectar, la 2-3 ani pe solurile grele [i la 3-4 ani pe celelalte soluri. Aceste \ngr`[`minte se aplic` uniform pe teren [i se \ncorporeaz` sub ar`tur` pentru a evita pierderile de elemente nutritive, \n special de azot. |ngr`[`mintele cu fosfor se aplic` \n func]ie de con]inutul solului \n fosfor mobil [i produc]ia prevazut` a se ob]ine, luând \n calcul un consum mediu de 8-9 kilograme de fosfor (P2O5) pentru o ton` de boabe. Dozele de \ngr`[`minte cu fosfor sunt cuprinse \n general \ntre 60 [i 80 kg P2O5 pe solurile cu un con]inut de peste

2 POSITIONS AREA SALES MANAGER Tipul ofertei: Nivel carier`: Ora[(e): Domeniile ofertei: Data introducerii:

Descrierea firmei:

Pioneer Hi Bred, lead plant breeding Company from USA, producing, processing and selling corn, sunflower, canola hybrids and soybean varieties

Descrierea postului:

- Manage and develop the distribution and promoters network in south of Romania (Giurgiu, Teleorman, Arges, Ilfov, Dambovita) and Prahova, Buzau, Vrancea

Cerin]e:

- Education degree in University of Agriculture - Fluent English - Computer skills - Driving license - Knowledge of Agriculture Market - Reliability - Send CV in English and your photo

Full time Experien]` \n vânz`ri peste 3 ani Alexandria, Bucure[ti, Pite[ti, Ploie[ti, Giurgiu Altele 13.03.2010

Ofert`

- Employment in an international environment - A competitive salary and great career prospects - Work in dynamic environment, possibility to raise competences and attractive job experience development - Using of company car

Send your CV to e-mail: cristina.rapcea@pioneer.com or Fax 021/303.53.01 till 31 May 2010 Aprilie 2010 23


Victor V~T~MANU

25 ppm fosfor. Doza se poate reduce cu 1,5 kg pentru fiecare ton` de gunoi \ncorporat` \ntr-un an curent [i cu 1 kg P2O5/tona de gunoi aplicat` la cultura premeg`toare. |ngr`[`mintele cu fosfor se administreaz` uniform pe toat` suprafa]a [i se \ncorporeaz` sub ar`tur` sau o dat` cu lucr`rile de preg`tire a terenului pentru sem`nat. |ngr`[`mintele cu potasiu se vor aplica pe solurile cu un con]inut mai mic de 150 ppm potasiu, \n doze de 40-80 kg K2O/hectar. Doza se poate reduce cu 3 kg K2O pentru fiecare ton` de gunoi aplicat`. Administrarea \ngr`[`mintelor cu potasiu se face prin acelea[i metode c` la aplicarea \ngr`[`mintelor cu fosfor. |ngr`[`mintele cu azot se aplic` \n func]ie de indicele de azot al solului [i de nivelul de produc]ie scontat. Un criteriu simplu de stabilire a dozei de azot este \n func]ie de consumul specific pentru a ob]ine o ton` de produs (porumb boabe), luându-se \n calcul 20-22 kg azot pentru fiecare ton` de produs ce urmeaz` a fi produs`. Doza se poate reduce cu 20-30 kg azot la hectar când porumbul urmeaz` dup` leguminoase [i cu câte 1,5 kg azot pentru fiecare ton` de gunoi de grajd aplicat` anul anterior. |n afar` de factorul ap`, la stabilirea dozelor de azot se au \n vedere urm`toarele determin`ri: fertilitatea solului, planta premerg`toare [i particularit`]ile biologice ale hibrizilor de porumb (capacitatea de produc]ie, perioada de vegeta]ie, rezisten]a la frângere [i la c`dere etc.). |n general, la cultura porumbului pentru boabe cutivat \n sistem neirigat se vor aplica 100-140 kg azot la hectar substan]` activ` (280-350 kg substan]` comercial` sub form` de azotat de amoniu), aplicarea acestora f`cându-se \n dou` etape, [i anume: jum`tate din cantitate se administreaz` la preg`tirea patului germinativ, iar restul se aplic` fazial, concomitent cu pr`[itul sau \n apa de iriga]ie. 24 Aprilie 2010

|n caz de caren]` de zinc, se vor aplica tratamente la sol, folosind 5-10 kilograme de zinc la hectar, sub form` de sulfat de zinc, iar \n vegeta]ie se vor aplica 1-3 stropiri, la interval de 7-8 zile, \ncepând cu faza de 4-6 frunze, folosind solu]ii de sulfat de zinc \n concentra]ie de 0,2%. Pe solurile cu un pH mai mic de 5,8 \n ap` [i gradul de satura]ie \n baze sub 75% se vor aplica amendamente calcaroase \n doz` de 4-6 tone la hectar CaCO3, o dat` la 5 ani.

Lucr`rile solului Porumbul pentru boabe cultivat \n sistem neirigat trebuie sem`nat \ntr-un sol afânat, pe un strat adânc, bine m`run]it la suprafa]`, cu rezerv` mare de ap` \n sol [i curat de buruieni. Aceste cerin]e se realizeaz` acordându-se o aten]ie deosebit` preg`tirii terenului, urm`rindu-se conservarea apei \n sol, distrugerea buruienilor [i asigurarea unui bun pat germinativ corespunz`tor. Lucrarea de baz` a terenului este ar`tura, care se execut` imediat dup` eliberarea terenului de resturile vegetale. Pentru \mbun`t`]irea calit`]ii ar`turii, \naintea execut`rii acesteia, solul se lucreaz` superficial cu grapa cu discuri, \n vederea m`run]irii resturilor vegetale [i pentru a reduce pierderile de ap` prin evaporare. Adâncimea ar`turii se stabile[te la un nivel cuprins \ntre 25 [i 30 cm, lucrarea mai adânc` fiind necesar` numai pe terenuri puternic \mburuienate sau pe cele cu cantit`]i mari de resturi vegetale. |n cadrul asolamentelor de 2-6 ani, se va realiza o alternan]` a adâncimilor de arat an de an. Nivelarea terenului se execut` periodic, la 3-4 ani, vara sau toamna, dup` ce solul a fost afânat la o adâncime de 15-18 cm. Preg`tirea patului germinativ urm`re[te nivelarea terenului, distrugerea buruienilor [i realizarea unui strat de sol afânat [i m`run]it pe adâncimea de sem`nat.

|n cazul desprim`v`r`rii timpurii, se recomand` gr`patul ogoarelor numai pe terenurile bine zvântate. Pe solele denivelate, cu grad mare de \mburuienare [i care prezint` mari cantit`]i de resturi vegetale, se impune efectuarea unei lucr`ri cu grapa cu discuri \n agregat cu lam` nivelatoare [i grap` cu col]i. Este recomandat ca preg`tirea patului germinativ s` se fac` printr-un num`r redus de lucr`ri, care s` r`scoleasc` solul cât mai pu]in, evitându-se pierderile de ap` prin evaporare. Parcelele ce urmeaz` a fi sem`nate cu porumb [i care la desprim`v`rare, \n mod excep]ional, se prezint` puternic tasate [i cu timpul de executare a ar`turii dep`[it, se vor lucra cu cizelul sau cu plugul f`r` corman` (paraplow), la adâncimea de 16-18 cm, urmate de lucrarea cu grapa cu discuri, iar preg`tirea patului germinativ se execut` cu combinatorul, pân` la adâncimea de sem`nat. Ultima lucrare de preg`tire a patului germinativ se execut` \n ziua sau \n preziua sem`natului, cu combinatorul, pentru a nu favoriza \mburuienarea terenului sem`nat \naintea r`s`ririi porumbului. Concomitent cu preg`tirea patului germinativ, se va efectua [i erbicidarea culturii de porumb pentru boabe.


Tehnologia sem`natului culturilor furajere

Victor V~T~MANU

Din punct de vedere tehnologic, realizarea unor culturi furajere anuale sau perene bine \ncheiate [i uniforme este strâns legat` de efectuarea la timp a sem`natului [i \n condi]ii optime de preg`tire a patului germinativ. Majoritatea plantelor furajere anuale [i perene (borceaguri, lucern`, trifoi ro[u, graminee perene etc.) se seam`n` prim`vara devreme, imediat ce terenul poate fi lucrat. |ntârzierea sem`natului duce la realizarea unor culturi neuniforme, la sc`derea produc]iei de furaj cu 30-50% sau la compromiterea acesteia.

26 Aprilie 2010

De asemenea, pe lâng` preg`tirea unui pat germinativ bine m`run]it, structurat (având \n vedere dimensiunile foarte mici ale semin]elor acestor plante) [i stabilirea epocii de sem`nat, o lucrare deosebit de important` o constituie norma [i modul de sem`nat ale plantelor furajere. Aceast` importan]` rezult` din faptul c` valoarea semin]elor [i a lucr`rilor de sem`nat poate ajunge la 50% din volumul cheltuielilor totale necesare \nfiin]`rii unor culturi furajere. Printre culturile anuale furajere ce se seam`n` \n prim` urgen]`, atât \n zona de [es, cât [i \n zona de deal, cele mai importante sunt borceagurile de prim`var` (formate din maz`re furajer` cu ov`z sau m`z`riche de prim`var` cu ov`z). Raportul dintre cele dou` specii componente este de 2:1, respectiv 100 kilograme la hectar de m`z`riche cu 50 de kilograme la hectar de ov`z sau 100-150 kilograme la hectar de maz`re furajer` cu 50-60 kilograme la hectar de ov`z. Sem`natul borceagurilor se realizeaz` pe terenuri fertilizate cu gunoi de grajd sau, dac` este posibil, se pot aplica [i doze moderate de \ngr`[`minte chimice: 150 kg/ha azotat de amoniu [i 200 kg/ha superfosfat. |n structura de furaje, o pondere \nsemnat` o au culturile de leguminoase perene (lucern`, trifoi ro[u, ghizdei). Lucerna poate fi cultivat` mai ales pe terenurile cu fertilitate mai ridicat` din zona de câmpie, cu precipita]ii mai mici de 550 mm anual. Sem`natul se realizeaz` \n cultura pura (cu norma de 20-22 kilograme de s`mân]`

util`) sau \n amestec cu o graminee peren`, format din 75-80% lucern` (18 kg/ha) [i 20-25% golomat (7 kg/ha). Pe terenurile din zona de deal, cu soluri mai argiloase [i cu prercipita]ii mai mari de 600 mm anual, trifoiul ro[u realizeaz` condi]ii optime de cultur`. |n acest caz, trifoiul ro[u - ]inând seama de rezisten]a mai mare pe care o au tinerele plante la umbrire - poate fi cultivat atât \n cultura principal` (cu norma de 18-20 de kilograme la hectar s`mân]` util`) sau \n cultura ascuns` sub planta protectoare. Sub planta protectoare, prim`vara devreme, când vegeta]ia \nc` nu a pornit, se seam`n` trifoiul ro[u, \n rânduri, la 10-12 cm perpendicular pe rândurile culturilor cerealiere. |n vederea prelungirii duratei de folosin]`, trifoiul ro[u se poate sem`na \n amestec cu diferite graminee perene, \n urm`toarea propor]ie: trifoi ro[u cu 15 kg/ha [i diverse graminee perene (golomat, p`iu[ de livezi, raigras peren, timoftic`) cu 5-7 kg/ha. Pe terenurile podzolice [i cu aciditatea mai ridicat` din zonele de deal, rezultate mai bune se pot ob]ine prin cultura ghizdeiului \n amestec cu gramineele perene, cu acelea[i specii [i norme prezentate la trifoiul ro[u. }inând seama de importan]a folosirii la sem`nat a unor semin]e cu valoare biologic` superioar`, este recomandat ca procurarea acestora s` se fac` direct de la produc`tor, respectiv Sta]iunile de Cercetare [i Dezvoltare Agricol` sau Institutul Na]ional de Cercetare [i Dezvoltare Fundulea.


}ara noastr` dispune de o palet` foarte larg` de hibrizi de porumb, cu perioad` de vegeta]ie diferit`. Pentru fiecare zon` [i localitate, pe baza recomand`rilor cercet`rii [tiin]ifice agricole [i a rezultatelor ob]inute \n câmpurile demonstrative, speciali[tii centrelor agricole vor putea stabili cu precizie hibridul de porumb care se preteaz` cel mai bine zonei. |n fiecare exploata]ie agricol`, este indicat a se cultiva 2-3 hibrizi de porumb cu perioade de vegeta]ie [i alte \nsu[iri diferite.

Alegerea hibrizilor de porumb |n func]ie de scopul cultiv`rii hibrizilor de porumb [i de resursa termic` asigurat` culturii de porumb, \n România se pot folosi pentru sem`nat urm`torii hibrizi de porumb, pe grupe de precocitate: - hibrizi foarte timpurii (801-1.000°C): Suceava 95, Suceava 108, Suceava 97, Nordic, Bucovina, Montana, Fundulea 102; - hibrizi timpurii (1.001-1.200°C): Suceava 99, Doina, Podu Iloaiei 110, Ciclon, Cristal, Roxana, Oana, Bucium, Turda 160, Turda 100, Simona, Ela, Turda 215, Turda 260, Tirda 200, Saturn; - hibrizi semitimpurii (1.201-1.400°C): Andreea, Fundulea 320, Fundulea 322, Opal, Ovidiu, Vultur, {oim, Olt, Danubiu, Progres, Rapid, Fundulea 340, Orizont; - hibrizi semitârzii (1.401-1.500°C): Fundulea 376, Fundulea 365, Dacic, Rival, Robust, Safir, Octavian, Rapsodia, Rubin; - hibrizi târzii (peste 1.500°C): Cocor, Fundulea 410, Fundulea 412, Fundulea 420, Temerar.

S`mân]a [i sem`natul Pentru sem`nat, se va folosi numai s`mân]` certificat` (F1), care \ntrune[te toate condi]iile de calitate prev`zute \n standardele actuale. Pentru a asigura o bun` protec]ie a semin]elor \n faza de germina]ie, precum 28 Aprilie 2010

[i a plantelor de porumb \n primele faze de vegeta]ie, se recomand` ca \n preziua sau \n ziua sem`natului s` se fac` tratarea semin]elor de porumb cu produsele indicate de speciali[tii fitosanitari, cu respectarea dozei specifice fiec`rui produs. Epoca optim` de sem`nat este atunci când, la adâncimea de \ns`mân]are, se \nregistreaz` temperatura de 8-10°C, iar tendin]a este de cre[tere a temperaturii, ceea ce corespunde cu decada a II-a a lunii aprilie. Cercet`ri [tiin]ifice au demonstrat c` fiecare zi de \ntârziere a sem`natului, dup` epoca optim`, \nregistreaz` minusuri de produc]ie cuprinse \ntre 50 [i 100 kg/ha [i aceasta, \n primul rând, din cauza faptului c` porumbul este surprins \n epoca \nfloritului de seceta [i ar[ita verii. Totodat`, se \ntârzie vageta]ia de toamn`, cu neajunsurile provocate de aceasta. Nu este indicat nici sem`natul mai timpuriu, deoarece s`mân]a r`mâne prea mult timp \n sol, pân` se \nregistreaz` temperatura minim` de germinare, muceg`ie[te sau este atacat` de diferi]i d`un`tori [i se reduce densitatea plantelor r`s`rite. De asemenea, \n cazul anterior exist` pericolul ca parcelele sem`nate timpuriu cu porumb s` se \mburuieneze pân` la apari]ia plantelor de porumb. Sem`natul va \ncepe cu hibrizii timpurii, care sunt mai rezisten]i la temperaturi

mai sc`zute; ultimele se \ns`mân]eaz` parcelele care nu au fost erbicidate, pentru a distruge buruienile ap`rute prin lucr`rile de preg`tire a patului germinativ. Densitatea la sem`nat este dependent` de precocitatea [i habitusul hibridului, umiditatea solului la desprim`v`rare [i regimul hidric din perioada de vegeta]ie, precum [i de gradul de fertilizare a solului [i \ngr`[`mintele aplicate. Valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc \n limitele de:  5.000-60.000 plante la hectar la -4 hibrizii timpurii; -4  0.000-55.000 plante la hectar la hibrizii semitimpurii;  0.000-50.000 plante la hectar la -4 hibrizii tardivi. Limita superioar` a densit`]ii se stabile[te pe parcelele bine aprovizionate cu ap` sau cu aport freatic [i pe cele cu fertilitate natural` ridicat`. |n condi]ii de irigare, densitatea cre[te cu 10.000-15.000 plante la hectar, iar \n situa]ia când porumbul este cultivat pe soluri cu fertilitate sc`zut` [i slab aprovizionate cu ap`, densitatea se reduce pân` la 30.000-35.000 plante la hectar. Cantitatea de s`mâna]` necesar` pentru cultivarea unui hectar cu porumb este cuprins` \ntre 15 [i 25 de kilograme la hectar, \n func]ie de calitatea materialului


Lucr`rile de \ngrijire Prin lucr`rile de \ngrijire se asigur` o bun` r`s`rire [i cre[tere a plantelor de porumb, se asigur` combaterea buruienilor, a bolilor [i a d`un`torilor, conservarea apei \n sol, asigurarea apei prin iriga]ie etc. Se va avea \n vedere c` porumbul este o cultur` sensibil` la \mburuienare, \n special \n primele faze de vegeta]ie. Combaterea buruienilor [i diminuarea gradului de infestare cu buruieni sunt posibile numai prin respectarea asolamentelor [i executarea tuturor lucr`rilor solului la cel mai \nalt nivel calitativ. |n ac]iunea de combatere a buruienilor se folosesc atât metode agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativ` sau cu grapa cu col]i, pra[ile manuale [i mecanice), cât [i metode chimice, prin aplicarea erbicidelor [i - cazul ideal - aplicarea \mpreun` a celor dou` metode. a) Lucrarea cu sapa rotativ` se efectueaz` \nainte de r`s`rire sau când porumbul are 4-6 frunze, când solul este zvântat [i numai dup` ce s-a ridicat roua. Sapa rotativ` mobilizeaz` solul pe adâncimea de 3-6 cm, iar agregatul se deplaseaz` cu o vitez` de 11-13 km/h, realizând 35-40; b) Pra[ilele trebuie s` se efectueze la adâncimea minim` care s` asigure distrugerea buruienilor. Dac` se lucreaz` mai adânc, se r`scole[te inutil solul, care se usuc`, iar cu]itele taie sau vat`m` r`d`cinile porumbului. Se recomand` efectuarea a trei pra[ile mecanizate, cu cultivatorul, [i a dou` pra[ile manuale, cu sapa, pe rând. Ele urm`resc distrugerea buruienilor, \mbun`t`]irea permeabilit`]ii [i a regimului aerohidric ale solului; c) Aplicarea lucr`rilor de \ntre]inere clasice, \n num`r redus, \mpreun` cu metodele chimice de combatere, [i acestea \n cantit`]i reduse; d) Combaterea chimic` a buruienilor din

cultura porumbului asigur` importante sporuri de produc]ie. Administrarea erbicidelor se face diferen]iat, \n func]ie de rota]ia culturilor, de tipul de sol [i de compozi]ia floristic` a speciilor de buruieni predominante. Combaterea buruienilor se realizeaz` prin tratamente la sol, \nainte sau dup` sem`nat, [i tratamente \n perioada de vegeta]ie. Frecventele perioade secetoase din prim`var` impun folosirea [i \ncorporarea \n sol a erbicidelor volatile, de tipul Diizocab [i Eradicane. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile, de tipul Mecloran, Lasso, Guardian, Dual etc., acestea se aplic` \n perioade mai umede sau \n zonele cu precipita]ii asigurate.

Prevenirea [i combaterea bolilor [i a d`un`torilor specifici culturii de porumb Pentru prevenirea fenomenului de putrezire a semin]elor \n sol, se recomand` a se folosi s`mâna]a tratat` cu produse de tip Tiradin 75 (doz` de 3 kg de produs comercial la tona de s`mân]`), Tiramet 60 PTS (3 kg la tona de s`mân]`), Beret 360 MLX (1,25 kg la tona de s`mân]`) sau alte substan]e indicate de speciali[tii fitosanitari. |n vederea limit`rii pagubelor provocate prin: - putrezirea [i frângerea tulpinilor la maturitate (Fusarium spp.) - p`tarea [i uscarea frunzelor (Helminthosporium turciucm); - putrezirea bacterian` a tulpinii (Erwinia carotovor) - apari]ia t`ciunilor (Sorosporium holci-sorghi [i Ustilago Maydis)

35 ST (\n doz` de 28 l/t s`mân]`), Promet 400 CS (25 l/t s`mân]`) sau alte substan]e indicate de c`tre speciali[tii fitosanitari.

Recoltarea culturii de porumb pentru boabe Perioada optim` de recoltare mecanizat` sub form` de [tiule]i \ncepe la coacerea deplin` a boabelor, când acestea au acumulat cea mai mare cantitate de substan]` uscat` [i au con]inutul \n ap` de aproximativ 30%, [i se \ncheie când con]inutul \n ap` ajunge la 24-26%. |n continuare, recoltarea porumbului sub form` de [tiule]i se execut` manual, pentru evitarea pierderilor prin scuturarea boabelor. Determinarea momentului când porumbul a ajuns la maturitate se poate efectua [i \n lan, prin metode organoleptice, \ns` criteriul sigur r`mâne analiza con]inutului \n ap` al boabelor. Recoltarea mecanizat` a porumbului sub form` de boabe \ncepe când con]inutul \n umiditate al boabelor este cuprins \ntre 20 [i 25% [i se execut` cu combinele de cereale echipate special sau cu combine din import. Boabele rezultate trebuie s` aib` puritate mai mare de 98%, iar propor]ia boabelor v`t`mate s` nu dep`[easc` 8%. Este necesar ca, imediat dup` recoltarea boabelor, acestea s` fie introduse \n procesul de uscare, pentru c` altfel, din cauza umidit`]ii ridicare, se \ncing, iar calitatea acestora se diminueaz`.

se vor respecta cu stricte]e urm`toarele m`suri agrofitotehnice: rota]ia, epoca de sem`nat, densitatea [i fertilizarea echilibrat`. Referitor la unii d`un`tori, cum ar fi g`rg`ri]a frunzelor (Tanymecus dilaticollis) [i viermii-sârm` (Agriotes spp.), putem afirma c` sunt cei mai periculo[i pentru cultura de porumb, iar pentru combaterea lor se pot folosi urm`toarele tratamente: pentru g`rg`ri]a frunzelor, s`mân]a se va trata cu substan]e de tipul Furadan 35 St, Diafura, 35 St, Carbodan 35 ST, (\n doz` de 28 l/t s`mân]`), iar \mpotriva viermilorsârm`, s`mân]a se va trata cu substan]e de tipul Seedox 80 WP (12,5 kg/t s`mân]`) Furadan 35 ST, Diafuran 35 St, Carbodan

Victor V~T~MANU

semincer. Distan]a \ntre rânduri este de regul` de 70 cm. |n cazul când irigarea culturii se face prin brazde, distan]a cre[te la 80 cm, cu modific`rile cuvenite pentru \ntre]inerea [i recoltarea porumbului. Adâncimea de sem`nat variaz` \n func]ie de mai mul]i factori, dar \n general este cuprins` \ntre 5 [i 8 cm, \n func]ie de textura solului, temperatura [i umiditatea acestuia.

Aprilie 2010 29


Un lan] de aprovizionare cu alimente mai performant este de dorit la nivel european Dr. ing. Daniel Bot`noiu Raportorii europeni ]in cont de toate interven]iile [i contribu]iile aduse \nainte de prezentarea proiectului de raport comisarului pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural`, pentru prima auditare de c`tre exper]i, la data de 4 mai 2010.

Comunicarea Comisiei Europene referitoare la un lan] de aprovizionare cu alimente mult mai performant \n Europa a scos \n eviden]` numeroasele probleme, devenite vizibile, c` urmare a volatilita]ii spectaculoase a pre]ului produselor de baz` \n sectorul agroalimentar. Documentul de lucru reune[te idei care au drept scop reformarea politicii [i apari]ia de eventuale instrumente care s` permit` ameliorarea func]ion`rii lan]ului alimentar, care s` ofere un venit echitabil agricultorilor, cu propunerea unui pre] abordabil pentru consumatori. 30 Aprilie 2010

Av창nd \n vedere cele prezentate, cred c` trebuie s` ne aplec`m cu seriozitate asupra urm`toarelor capitole con]inute de comunicarea Comisiei, [i anume: 1. Transparen]`: Comisia propune m`suri care au \n vedere cre[terea transparen]ei pre]urilor din \ntreg sectorul alimentar. Aceste m`suri includ, \n principal, o mai bun` transparen]` a instrumentelor derivate ale produselor agricole de baz`, \nainte de a avea un control mai bun, a speculei excesive [i a volatilit`]i pre]urilor produselor agricole de baz`. Comisia propune un instrument european de supraveghere a pre]urilor [i serviciilor care s` aib` la baz` compararea pre]urilor en-detail ale produselor agroalimentare accesibile. Aceste propuneri de m`suri nu includ: M`suri care s` urm`reasc` cre[terea transparen]ei reparti]iei valorii ad`ugate [i a marjelor de profit \ntre diferi]ii actori ai lan]ului alimentar;

l

 Informa]ii care s` scoat` \n eviden]` costul real al produc]iei \n raport cu pre]ul oferit de cump`r`tori [i consecin]ele aferente acestor practici de produc]ie cu privire la calitatea produselor agroalimentare, restructurarea sectorului [i incidentele negative asupra mediului; l Informa]ii referitoare la influen]a excedentului structural de produc]ie cauzat de anumite politici care privesc aprovizionarea cantitativ` [i diminuarea pre]ului produc]iei ce se aduce pe pia]`. l

2. Concuren]`: pe baza recomand`rilor grupului de exper]i pentru competitivitatea industriei agroalimentare, Comisia a propus m`suri care s` \ncurajeze concuren]a \n interiorul lan]ului alimentar european, \n principal prin sprijinirea unei integr`ri verticale cuprinz`toare a industriei alimentare pe pia]a interioar` [i sugestia de a elimina constr창ngerile de aprovizionare teritorial`, contrare principiilor de func]ionare a pie]ei comunitare. Comisia a examinat o selec]ie de norme de mediu [i de regim al etichetajelor de origine, susceptibile de a fi alimentate cu schimburi transfrontaliere, precum [i propuneri de suspendare a etichetajelor de origine regional` sau


na]ional` care s` \nlocuiasc` printr-un nou cadru indica]iile geografice pentru normele de comercializare [i pentru regimurile de certificare \n cadrul politicii de calitate. Aceste propuneri de m`suri nu ]in cont de: l Marea diversitate a structurii teritoriale, m`rimea, gradul de specializare, gradul de ocupare a for]ei de munc` [i accesul la sus]inerea public` a \ntreprinderilor mici, mijlocii [i mari care sunt participante \n cadrul lan]ului alimentar; l Puterea de negociere extrem de inegal` a agricultorilor \n raport cu procesatorii, angrosi[tii sau detaili[tii, care a condus la practici neloiale venite din partea cump`r`torilor [i, pe cale de consecin]`, la un comportament anticoncuren]ial; l Interesul sc`zut al autorit`]ilor europene responsabile cu concuren]a de a \nfrunta aceste asimetrii [i de a lua m`suri adecvate pentru a reduce rezultatele slabe ob]inute \n materie; l De „r`zboiul pre]urilor� care are loc, \n prezent, cu lan]ul marilor magazine, \n cea mai mare parte a statelor europene, care nu ]ine cont de inciden]a asupra pre]ului de produc]ie, nici de calitatea produselor alimentare, ci de concentrarea \n cre[tere a puterii de cump`rare.

importurile dese care provin de la produc`torii agricoli care practic` agricultura intensiv` [i care, conform Comisiei, sunt produc`torii cei mai competitivi de pe lan]ul alimentar; l Dispari]ia rapid` a \ntreprinderilor, comercian]ilor [i magazinelor de m`rime mic` [i mijlocie, \n special din zonele rurale defavorizate; l Conflictul aparent strategic \ntre regulile europene de concuren]` [i inten]ia exprimat` a Comisiei de a ameliora puterea de negociere a organiza]iilor produc`torilor, \nainte de a le permite acestora din urm` s` ob]in` un pre] echitabil pentru produc]ia lor.

4. Practicile \n[el`toare \n ceea ce prive[te puterea de cump`rare [i modul de atribuire a contractelor: Comisia consider` c` trebuie ac]ionat \n direc]ia elimin`rii practicilor contractuale \n[el`toare \ntre actorii de pe \ntreg lan]ul alimentar. Comisia a subliniat urm`toarele practici: plata \ntârziat`, modificarea unilateral` a contractului, plata \n avans pentru a avea acces la negocieri etc. |n acela[i timp, propunerile de m`suri ale Comisiei se opun ac]iunilor menite s` limiteze bunele practici comerciale, au, de asemenea, \n vedere campania de

3. Restructurarea agriculturii [i a lan]ului alimentar: Comisia propune m`suri care s` duc` la restructurarea sectorului agricol [i a lan]ului alimentar [i sugereaz` \ncurajarea cre`rii de organiza]ii puternice ale produc`torilor agricoli. Aceste propuneri de m`suri nu ]in cont de: l Marea diversitate a structurilor agricole [i de m`rimea exploata]iilor, de rolul lor [i de capacitatea concuren]ial` diferit` pe pie]ele locale, regionale, na]ionale [i interna]ionale; l Marea diversitate a industriei de transformare [i a diferitelor niveluri de competitivitate relativ` pentru pie]e [i pentru lan]ul de aprovizionare din care ele fac parte; l Diversitatea comercian]ilor locali, a pie]elor, a lan]urilor alimentare locale [i de existen]a sistemelor de aprovizionare cu alimente de semisubzisten]` independente, care nu depind de evolu]ia pie]ei; l Puternica dependen]` fa]` de materiile prime externe lan]ului alimentar, Aprilie 2010 31


sensibilizare [i de preg`tire a contractelor standard facultative. Propunerile nu ]in cont de: l M`surile care se opun practicilor de impunere a unor pre]uri sc`zute de produc]ie ca urmare a unor volume mari de marf`, de marj` negativ` (pre] exclusiv pentru consumator); l M`suri care s` stabileasc` primele maxime de listare, dar nici m`suri contra riscurilor delist`rii; l M`suri contra inconstan]ei \n aprovizionare sau confisc`rilor, cheltuielile nejustificate cu condi]ionarea m`rfurilor, cheltuielile de comercializare, reducerile aplicate dup` soldare [i pl`]ile retroactive; l M`surile \mpotriva \ntârzierilor nejustificate ale pl`]ilor, cum sunt cele legate \n cea mai mare parte de lan]ul comercian]ilor [i de contribu]iile suplimentare pentru costurile de comercializare solicitate produc`torilor pentru a acoperi cheltuielile legate de disfunc]ionalitatea pie]ei; l M`surile care privesc ameliorarea cuno[tintelor produc`torilor [i consumatorilor cu privire la fixarea pre]ului pe \ntreg lan]ul alimentar, m`surile destinate a controla concentrarea vânz`rilor grupate [i contoarele de cump`rare la nivel european.

5. Revânzarea \n pierdere, \n conformitate cu practicile anticoncuren]iale: Comisia nu a men]ionat practicile de vânzare \n pierdere, foarte r`spândite \n \ntreg spa]iul european. Comisia a atras aten]ia asupra unui num`r important de carteluri [i de cazurile de men]inere a pre]urilor de revânzare \n pierdere, de acordurile de comercializare \n comun [i de achizi]iile comune (alian]ele de cump`rare), de leg`turile din acordurile de vânzare [i de utilizarea \n cre[tere a m`rcilor private. Comunicarea nu include: l Date [i analize referitoare la practicile de revânzare \n pierdere care colecteaz` m`rfurile agroalimentare, cum este cazul „cartelului pastelor f`inoase” \n Italia sau cazuri similare \n Fran]a, Germania, Irlanda [i \n noile state membre; l Propunerile care ]in cont de diferitele experien]e ale statelor membre cu privire la aplicarea legisla]iei na]ionale, \mpotriva practicilor de revânzare \n pierdere [i care au drept scop cre[terea 32 Aprilie 2010

eficacit`]ii dreptului european \n materie de concuren]`, precum [i preven]ia [i suspendarea acestor practici.

l

 articiparea produc`torilor [i P consumatorilor la elaborarea criteriilor de calitate [i de comer] echitabil.

6. Ameliorarea calit`]ii produselor alimentare [i crearea unui sistem alimentar durabil: comunicarea Comisiei nu a

7. Autoaprovizionarea, lan]ul alimentar public, restaurarea [i colectarea de[eurilor alimentare.

]inut prea mult cont de rela]iile dintre pre]uri [i m`rimea exploata]iilor, de gradul de dezvoltare a organiza]iilor produc`torilor [i de pre]ul de produc]ie, de dependen]a exploata]iilor \nalt specializate fa]` de importurile de materii prime (energie, furaje pentru animale etc.) [i vulnerabilitatea lor \n cre[tere, ca urmare a volatilit`]ii pre]urilor, conflictul strategic aparent \ntre concuren]a pentru pre] [i obiectivele lor de durabilitate cu privire la noile provoc`ri, cum este cel privitor la schimb`rile climatice, la pierderea biodiversit`]ii etc. Men]ionate \n bilan]ul de s`n`tate al PAC, incidentele cu privire la normele de igien` [i securitatea industriei alimentare pentru accesul pe pia]` [i veniturile agricultorilor care nu ]in suficient cont c` producerea alimentelor [i vânzarea lor au loc pe plan local sau la distan]`, necesitatea de definire [i aplicare a noilor criterii \n materie de calitate a alimentelor care garanteaz` securitatea alimentar`. Ameliorarea lan]ului alimentar trebuie s` includ`: l O diferen]iere [i o revizuire a normelor de igien` [i perioada de conservare a produselor alimentare; l Descentralizarea [i simplificarea sistemului de certificare [i de control; l Promovarea rela]iilor directe \ntre produc`tori, consumatori [i lan]ul de aprovizionare cu alimente de dimensiuni mici, ale c`ror avantaje de durabilitate au fost atestate de proiectul de cercetare realizat de Uniunea European`;

Comunicarea Comisiei nu ]ine cont de urm`toarele practici: l Lan]urile alimentare nu sunt integrate \n economia de pia]` sau sunt doar par]ial, cum este cazul produc]iei pentru subzisten]` sau semisubzisten]` [i care continu` s` furnizeze o parte important` din alimente lan]ului de aprovizionare \n numeroase state membre, \n special \n sectorul de legume [i fructe; l Restaura]ia public` [i privat` (care cuprinde cantinele [i restaurantele) dispune de propria cerere, de propria structur` a pre]ului [i de reguli cu privire la concuren]`; l Criteriile de durabilitate a mediului pentru practicile de aprovizionare cu alimente (restaura]ia colectiv`), ca o posibilitate de ameliorare a calit`]ii alimentelor [i de dezvoltare economic` local`, toate cu scopul de a reduce a[azi[ii „kilomeri alimentari” (food miles) [i dependen]a de produsele agrochimice; l Pierderile considerabile de m`rfuri alimentare pe lan]ul alimentar \n marea majoritate a statelor membre, ajungându-se pân` la 30% din m`rfurile alimentare produse [i comercializate; l Influen]a programului european de ajutor alimentar, pentru lan]ul de aprovizionare cu alimente, care permite hr`nirea a 43 de milioane de s`raci \n Europa [i care trebuie revizuit [i ameliorat, \n sensul rela]iilor strânse dintre produc`torii [i consumatorii de m`rfuri alimentare de la nivel local.


|ntreb`ri care se pun: 1. Volatilitatea pre]urilor: este recunoscut faptul c` volatilitatea pre]urilor „\ntunec`” func]ionarea lan]ului alimentar. Anumi]i actori de pe lan]ul alimentar au profitat [i au fost capabili s`-[i atrag` o parte \nsemnat` din valoarea ad`ugat` general`, datorit` legisla]iei extrem de favorabile marilor \ntreprinderi, a puterii de negociere mari a acestora, a unei pozi]ii extrem de favorabile, ca aceea de atribuire a contractelor, din cauza practicilor anticoncuren]iale etc. Agricultorii [i consumatorii sunt singurii care pierd, fiind pozi]iona]i la extremele lan]ului alimentar, apoi sectorul de procesare, comercian]ii, angrosi[tii [i detaili[tii putând u[or compensa volatilitatea pre]ului. Ce ar trebui f`cut, din punct de vedere legislativ, pentru a reu[i o reparti]ie echitabil` a valorii ad`ugate \ntre parteneri pe \ntreg lan]ul alimentar?

agroalimentare echilibrat` [i \n cantit`]i suficiente [i care s` acopere costurile de produc]ie alimentar` durabil`?

4. Practicile durabile [i aprovizionarea public` cu alimente: produc]ia alimentar` european` a suferit constrângeri imputabile diverselor provoc`ri de mediu [i economice. Care sunt m`surile de restructurare necesare, pe \ntreg lan]ul alimentar, pentru a r`spunde acestor provoc`ri? Cum vor putea practicile publice de aprovizionare cu alimente s` respecte criteriile de mediu \n cadrul reglement`rilor europene, o dat` cu ameliorarea produc]iei?

5. {tiin]ele, tehnologiile [i tradi]ia pe \ntreg lan]ul alimentar: \n raportul mondial

3. Aprovizionarea cu produse agroalimentare:

pentru evaluarea interna]ional` a cuno[tin]elor, [tiintelor [i tehnologiilor agricole pentru dezvoltare (IAASTD), Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO) [i Banca Mondial` au subliniat leg`tura important` care exist` \ntre [tiin]`, de a produce alimente \n mod tradi]ional, [i avantajele [tiintifice [i tehnologice. Cum vor putea viitoarele programe de cercetare, de tehnologie [i de formare s` ]in` mai bine cont de bunele practici agricole durabile existente \n lan]ul alimentar [i s` aduc` un echilibru mai bun \ntre sistemele alimentare locale, regionale, na]ionale [i interna]ionale?

aprovizionarea consumatorilor cu produse agroalimentare de calitate [i la pre]uri rezonabile, cu asigurarea veniturilor remuneratorii pentru agricultori, sunt obiectivele principale ale Politicii Agricole Comune. O mare parte din agricultura european` depinde foarte mult de importul de produse de baz`, cum sunt: petrolul [i furaje pentru animale, ceea ce o face vulnerabil` la fluctua]iile de pre] ale acestor importuri pe pia]a mondial`. Care este tipul de interven]ii necesare, \n materie de politici structurale [i comerciale, pentru a garanta o aprovizionare cu produse

Un flux mai bun de informa]ii \ntre partenerii de pe pia]` cu privire la cerere [i ofert`, la pre]uri [i la atribuirea contractelor va duce la ameliorarea concuren]ei. Este bine cunoscut faptul c` exist` foarte pu]ine informa]ii disponibile cu privire la stabilirea pre]ului produselor alimentare la nivelul proces`rii, comer]ului [i comercializ`rii \n interiorul Uniunii Europene. Acestea sunt \ntreb`ri la care trebuie s` r`spundem pentru a avea un lan] alimentar competitiv la nivel european [i interna]ional.

2. Specula: este recunoscut faptul c` specula influen]eaz` \n mod negativ func]ionarea corect` a lan]ului alimentar. Pozi]iile speculative [i riscurile aferente pentru func]ionarea pie]elor sunt \n]elese gre[it. Care este genul de reglement`ri necesare pe pia]a financiar` \n ceea ce prive[te func]ionarea lan]ului alimentar [i ce ini]iativ` politic` trebuie adoptat` pe cale de consecin]`?

Aprilie 2010 33


Discu]ii pe tema plantelor modificate genetic La \nceputul lunii martie, la sediul Academiei de {tiinte Agricole [i Silvice (ASAS), a avut loc conferin]a cu tema „Biotehnologii agricole - Noi plante modificate genetic pentru pia]a Comunit`]ii Europene�. |n cadrul evenimentului s-au desf`[urat dezbateri pro [i contra, cercet`torii [i fermierii au adus argumente care sus]in introducerea OMG-urilor \n agricultur`, iar de cealalt` parte, reprezentan]ii organiza]iei neguvernamentale Agent Green din domeniul protec]iei mediului au criticat aspru aceast` m`sur`. |nainte \ns` de a se trasa o concluzie, trebuie s` cunoa[tem mai multe despre tehnologia prin care materialul genetic al unui organism este modificat, cum se aplic` sau care sunt avantajele acestei biotehnologii. 36 Aprilie 2010

Ce este biotehnologia modern`?

Avantajele amelior`rii moleculare

Biotehnologia modern` este tehnologia prin care se modific` materialul genetic al unui organism. O tehnologie care const` \n duplicarea, [tergerea ori inser]ia uneia sau mai multor gene noi, prin modificarea activit`]ii unei gene care exist` [i func]ioneaz` \n mod natural \ntr-un organism. Se poate aplica microorganismelor, plantelor [i animalelor, inclusiv omului. Atunci când se aplic` omului, se folosesc gene umane [i este numit` terapie genetic`. Genele transferate de la un organism la altul prin biotehnologia modern`, numit` [i tehnologia genelor, modificare genetic`, inginerie genetic` sau bioinginerie, sunt numite transgenice. Organismul donor [i organismul receptor, devenit dup` primirea noii gene organism transgenic sau modificat genetic, pot apar]ine [i unor specii foarte \ndep`rtate filogenetic una de alta, care nu se pot \ncruci[a \n mod natural. Acest fapt deosebe[te biotehnologia modern` de tehnicile conven]ionale de ameliorare.

Transferul unui caracter de interes \ntr-un cultivar superior prin ameliorare conven]ional` este un proces \ndep`rtat. Durata transferului realizat prin metodele conven]ionale depinde de sursa genei care confer` caracterul dorit [i de distan]a evolutiv` a acesteia fa]` de planta de cultur` receptoare. Dac` sursa genei este o varietate local` sau o specie \nrudit`, transferul poate dura 5-8 ani sau mai mult. Dac` sursa genei este o specie s`lbatic`, \ndep`rtat` filogenetic de specia receptoare, transferul, dac` este totu[i posibil, poate dura 10-15 ani sau chiar mai mult. |n unele cazuri, nu exist` donor al caracterului de interes. Sau, dac` exist`, nu este posibil` hidratarea lui cu planta de cultur` prin metode conven]ionale. Prin ameliorare molecular` poate fi transferat` \ns` rapid, \ntr-un interval de un an sau cel mai mult 18 luni, o gen` de interes de la orice specie existent` pe Terra. Se accelereaz` astfel procesul de ameliorare a plantelor cultivate, iar sursele de caractere utile devin, practic, nelimitate.


plante modificate genetic. Produse care con]in microorganisme modificate genetic \nc` nu exist` pe pia]`. |n schimb, mai multe enzime sintetizate de microorganisme modificate genetic se folosesc, de peste o decad`, pentru procesarea alimentelor. Exemple de asemenea enzime: alfa-amilaza, folosit` pentru producerea pâinii; glucozizomeraza, folosit` pentru fabricarea brânzei etc. Unele microorganisme au fost modificate genetic [i pentru producerea unor micronutrien]i (vitamine [i aminoacizi) utiliza]i ca aliment sau supliment alimentar. Aplica]iile biotehnologiei moderne la animale se afl` \n faza de cercetaredezvoltare. Se pare c` primul animal modificat genetic care va ajunge pe pia]` va fi somonul Atlantic, care con]ine o gen` pentru un hormon de cre[tere.

Cine cultiv` plante transgenice?

Plantelor transgenice aflate \n culturi comerciale le-au fost conferite anumite caractere agronomice care fac cultura lor mai u[oar` [i mai profitabil` pentru fermieri: • toleran]a la erbicide, care face posibil` practicarea sistemului de cultur` cu lucr`ri minime ale solului [i, implicit, diminuarea eroziunii, refacerea rapid` a humusului [i reducerea atât a timpului [i energiei consumate pentru ar`turi, cât [i a cantit`]ii de CO2 eliberate \n atmosfer`; • rezisten]a la insecte, care, f`când posibil` reducerea num`rului de tratamente de protec]ie a culturilor, determin` o diminuare semnificativ` a cantit`]ilor de insecticide utilizate [i, implicit, a polu`rii chimice a mediului [i alimentelor; • rezisten]a la virusuri, care aduce importante beneficii de ordin socioeconomic, mai ales \n ]`rile \n curs de dezvoltare

Ce organisme pot fi modificate? Pot fi modificate genetic microorganisme, plante [i animale. Deocamdat`, sunt cultivate \n scop comercial doar câteva

Plantele transgenice au fost cultivate pentru prima oar` \n scop comercial \n anul 1996. De atunci, num`rul ]`rilor care au aprobat culturile transgenice a crescut de la 6 la 18, \n anul 2003, [i la 25, \n anul 2008. |n 13 ani, suprafa]a pe care au fost cultivate anual produsele biotehnologiei moderne a crescut de la 1,6 milioane de hectare la 125 milioane de hectare. Cre[terea de 74 de ori, \ntr-un interval de numai 13 ani, a suprafe]elor ce le sunt alocate face din plantele transgenice produsele cu cea mai rapid` cre[tere a ratei de adoptare din istoria agriculturii. |n anul 2009, suprafa]a global` ocupat` cu plante modificate genetic a fost de 134 de milioane de hectare. Pentru anul viitor, se a[teapt` o cre[tere a suprafe]ei la peste 150 de milioane de hectare. Soia transgenic` este principalul produs al biotehnologiei moderne cultivat \n scop comercial. |n anul 2008, a ocupat 65,8 milioane ha, echivalentul a 53% din suprafa]a global` alocat` plantelor modificate genetic. Urmeaz` porumbul transgenic, cultivat pe 37,3 milioane ha (30% din suprafa]a global` alocat` plantelor transgenice), bumbacul transgenic, cultivat pe 15,5 milioane ha (12% din suprafa]a global` alocat` plantelor transgenice), [i rapi]a transgenic`, cultivat` pe 5,9 milioane ha (5% din suprafa]a alocat` plantelor trangenice la nivel global). |n anul

2008, au cultivat plante transgenice 13,3 milioane de fermieri, cu 1,3 milioane mai mul]i decât \n anul 2007. Tot \n anul 2008, a crescut semnificativ suprafa]a alocat` porumbului [i bumbacului care cumuleaz` dou` sau trei caractere introduse prin modificare genetic`, cultivate \n 10 ]`ri. |n SUA, 85% din cele 35,3 milioane ha alocate porumbului au fost ocupate de cultivare transgenice. 78% din acestea au fost hibrizi cu dou` sau trei caractere modificate genetic cumulate. Restul au fost hibrizi cu un singur caracter genetic modificat. |n anul 2008, \n [apte din statele membre ale UE, pe suprafa]a total` de 107,719 ha, a fost cultivat porumbul modificat genetic rezistent la atacurile unor insecte lepidoptere. Singura plant` transgenic` a c`rei cultivare a fost autorizat` \n UE. Cele [apte ]`ri au fost: Spania, Republica Ceh`, România, Portugalia, Germania, Polonia [i Slovacia. |n UE, România are o situa]ie aparte. Pân` \n anul 2006, a cultivat soia transgenic` tolerant` la principiul activ erbicid glifosat. |n anul 2007, devenind membr` a UE, a trebuit s` renun]e la aceast` cultur` foarte profitabil`. Poate cultiva \ns` porumbul transgenic rezistent la atacul sfredelitorului european al tulpinilor.

Ce plante transgenice cultiv` [i import` Uniunea European`? |n diferite zone agricole de pe glob, plantele modificate genetic sunt adoptate cu o rat` extrem de variat`. Suprafa]a global` alocat` soiei, porumbului, rapi]ei [i bumbacului MG \n anul 2008 a fost de peste 120 milioane ha. Tot \n 2008, \n UE, suprafa]a ocupat` de plante transgenice a dep`[it cu foarte pu]in 100.000 ha. |n schimb, \n Uniunea European` sunt importate [i, ulterior, procesate cantit`]i importante de soia, porumb [i rapi]` din Argentina, Brazilia, SUA [i, respectiv, Canada, principalele ]`ri cultivatoare de variet`]i transgenice. |n UE, apropximativ 2/3 din cantitatea total` de furaje utilizate pentru cre[terea animalelor sunt etichetate ca modificate genetic. Pe pia]a florilor t`iate, singurul produs MG importat este din seria garoafelor Moondust. Florile sunt cultivate \n Ecuador, Columbia [i Australia [i sunt comercializate \n SUA, Canada, Japonia, Uniunea European` [i Australia. Aprilie 2010 37


Ana Must~}ea

Pozi]ia unor agricultori cu privire la organismele modificate genetic

Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR „Fermierii români, la intrarea României \n UE, au fost surprin[i de restric]ii, dictate de reglement`ri [i angajamente despre care nu au fost aviza]i, privind cultivarea de plante modificate genetic. }`rile responsabile fa]` de interesele proprii, dar [i cu viziuni corecte privind destinul omenirii au speculat cu inteligen]` [i au implementat noile tehnologii de cultivare a OMG, ob]inând succese extraordinare care le-au plasat \n topul mondial al produc`torilor agricoli, devenind furnizori \n zone agricole cu mare poten]ial de produc]ie. Cultivarea PMG a dep`[it pe plan mondial suprafa]a de 125 mil. ha, având ca lider SUA, cu peste 62 mil. ha, urmate de Argentina, Brazilia, India [i China. Beneficiile nete estimate se ridic` la peste 27 mld. dolari, la care se adaug` [i o reducere cu aproximativ 15% a utiliz`rii pesticidelor. Cultivarea plantelor modificate genetic promite un nou salt economic, asigurarea securit`]ii alimentare, a securit`]ii mediului [i durabilitate cu standardele [i reglement`rile stabilite [i acceptate interna]ional. Recoltele ob]inute din PMG sunt cel mai intens studiate, bine caracterizate [i controlate produse agroalimentare create vreodat`. |n România, produc]ia medie de porumb este modest`, situându-se la 1/3 din cea ob]inut` \n SUA. Dac` produc]ia agricol` din România nu va fi eficient`, risc`m ca ]ara noastr` s` se transforme \ntr-o imens` pârloag`.” 38 Aprilie 2010

Marcel Cucu, membru al Consiliului Director al LAPAR „Ne afl`m \ntr-o conjunctur` nu tocmai favorabil` pentru agricultur`, perspectivele, cel pu]in cele mai apropiate, nu sunt \ncurajatoare pentru agricultori. Totodat`, constat`m c` \n Europa multe ]`ri iau decizii politice \n neconcordan]` cu \ns`[i principiile europene ale egalit`]ii de [anse [i ale coexisten]ei. Ne dorim s` venim cu argumente pentru toate nivelurile de cunoa[tere [i \n]elegere a fenomenului, pentru a informa corect opinia public`, factorii de decizie cu privire la implica]iile majore ale unor percep]ii gre[ite, cu consecin]e decizionale dezastruoase pe termen lung. Sper`m c` [i dl ministru Mihail Dumitru va adopta o atitudine mai pu]in «prudent`», când este vorba de a \ncuraja sau nu cultivarea plantelor modificate genetic. Trebuie s` recunoa[tem deschis c` aceast` contestare a unor rezultate [tiin]ifice extraordinare este fa]a v`zut` a unui r`zboi economic \ntre marile concerne produc`toare de pesticide [i marile firme produc`toare de semin]e, care investesc sume enorme \n dezvoltarea biotehnologic` a agriculturii. Noi, produc`torii agricoli, ne afl`m \n mijlocul acestui r`zboi [i suport`m consecin]ele: decizia de interzicere a cultiv`rii soiei a produs pân` \n acest moment pagube agriculturii române[ti, evaluate la peste un miliard de euro. România nu mai are voie s` cultive soia, dar ca \ntreaga Europ`, import` [rot de soia modificat` genetic.”

Lucian Buzdugan, director general TCE 3 Brazi „Dintre cele trei forme ale practicii agricole, cea mai apropiat` de agricultura ecologic` este \n mod cert forma biotehnologic`. Argumentele care sus]in aceast` declara]ie sunt urm`toarele: la soia RR, \n loc s` se utilizeze 12 kg de erbicide aplicate \n 4-5 tratamente, se folosesc doar 1-2 tratamente; la porumbul YG, \n locul tratamentului cu insecticide ob]inute prin sintez`, poluante pentru sol, ap` [i aer, se induce plantei capacitatea de a-[i sintetiza singur` o protein` (Bt) prin care se ap`r` de insecte, dar care exist` \n mod natural \n mediul \nconjur`tor [i cu câ]iva ani \n urm` se folosea ca insecticid biologic; se reduc substan]ial cantit`]ile de ap` ce se folosesc pentru irigarea culturilor, prin cre[terea rezisten]ei la secet` datorit` ingineriei genetice. Pân` \n prezent, nu s-a dovedit [tiin]ific \n nici un fel c` plantele modificate genetic influen]eaz` negativ via]a, mediul [i s`n`tatea. Vrem s` avem drepturi egale de participare pe pia]` cu produse biotehnologice, un sprijin mai activ al fermierilor europeni, respectându-le dreptul de a alege, precum [i facilitarea implement`rii \n statele membre a m`surilor de coexisten]` aliniate la recomand`rile Uniunii Europene din 2003.”


Hr`nirea stimulent` a familiilor de albine prim`vara |n sezonul de prim`var`, o familie de albine consum` aproximativ 10-12 kg de hran`, provenit` din rezervele r`mase de la iernare, din culesuri sau din hr`nirile stimulente.

|ntr-una dintre zilele senine, c창nd temperatura aerului dep`[e[te 5 grade Celsius, se controleaz` atent, ram` cu ram`, fiecare familie de albine, dup` care se trece la remedierea deficien]elor constatate. |n cadrul controlului de fond se realizeaz`: aprecierea puterii familiei de albine (dup` num`rul de spa]ii bine ocupate de albine), stabilirea prezen]ei [i calit`]ii m`tcii (dup` cantitatea [i calitatea puietului existent), stabilirea cantit`]ii de hran` existent` \n stup (familiile de putere medie trebuie s` posede 6-8 kilograme de miere [i rezerve de p`stur`), aprecierea rezisten]ei la iernare (se apreciaz` prin cantitatea de albine [i de miere existente \n cuib toamna [i prim`vara), a calit`]ii fagurilor din cuib (se elimin` din cuib fagurii f`r` miere care nu sunt acoperi]i de albine, cei deforma]i, muceg`i]i, de culoare deschis` sau foarte \nchis` [i cei cu un num`r mare de celule de tr창ntor), reorganizarea [i reducerea cuibului. Reorganizarea cuibului const` \n men]inerea doar a ramelor bine acoperite cu albine [i separarea acestora de restul spa]iului din stup printr-o diafragm`. Cuibul astfel restr창ns se \mpacheteaz` lateral (pe ambele p`r]i), dar [i \n partea superioar`, cu saltelu]e. La stupul orizontal [i cel vertical, cuibul se a[az` la

cap`tul stupului expus la soare, pe c창nd la stupii multietaja]i, care ad`postesc familii puternice, iernate pe dou` corpuri, cuibul va fi organizat \n corpul superior; la stupii care ad`postesc familii slabe, cuibul va fi organizat \ntr-un singur corp, limitat de diafragm` [i de saltelu]e. Dac` la controlul de fond s-a constatat c` sunt familii care nu au matc`, se procedeaz` astfel: familiile orfane puternice primesc o alt` matc` [i albine de la un nucleu de rezerv`, iar cele slabe se unesc cu alte familii din stupin` care au matc`. Insuficien]a proviziilor de hran` se remediaz` prin introducerea de o parte [i de alta a cuibului a doi faguri cu miere c`p`cit`, lua]i din rezerva stupinei, sau prin administrarea de turte de zah`r [i miere ori sirop de zah`r \n concentra]ie de 2:1. Zilele nefavorabile din aceast` perioad` impiedic` zborul albinelor, fapt care contribuie la reducerea cre[terii puietului. Pentru suplinirea culesurilor de \ntre]inere din natur` (un cules zilnic de 200-500 de grame de nectar [i polen este suficient), \n scopul intensific`rii cre[terii de puiet, se practic` hr`nirea periodic` a familiilor de albine cu [erbet de zah`r, zah`r candi, sirop de zah`r sau cu miere din faguri c`p`ci]i. Aprilie 2010 39


{erbetul cu miere se poate prepara amestecând miere lichid` cu zah`r pudr` pân` se ob]ine o past` de consisten]` vâscoas`. Dac` dorim s` ob]inem un preparat energo-proteic, ad`ug`m la 10 kilograme de zah`r pudr` 1 kilogram de miere lichid`, 0,5 litri ceai de plante medicinale, un g`lbenu[ de ou [i 50 de grame de lapte praf. Dup` o bun` omogenizare a amestecului, se fac por]ii de aproximativ 1 kilogram, care se \ntind pe o foaie de hârtie [i se pun deasupra ramelor.

Zah`rul candi poate fi cump`rat

Siropul de zah`r se administreaz` (\n concentra]ie de 1:1 sau 2:1) când timpul este favorabil, spre sear`. Din 16 kilograme de zah`r [i 16 litri de ap` se ob]in 25 de litri de sirop 1:1, pe când din 20 kilograme de zah`r [i 10 litri de ap` rezult` 25 litri de sirop 2:1. Siropul de zah`r se prepar` astfel: se dizolv` zah`rul \n cantitatea respectiv` de ap`, iar apoi se pune solu]ia s` fiarb`. Siropul se toarn` c`ldu] \n hr`nitor, luând m`suri de prevenire a prelingerii pe corpul stupului, care poate stimula apari]ia furti[agului \n stupin`.

sau se poate prepara \n gospod`rie. |n acest scop, \ntr-un litru de ap` cald`, la temperatura de 50-60 de grade Celsius, se toarn` dou` kilograme de zah`r [i se

Pentru hr`nirea stimulent` a albinelor se poate proceda la desc`p`cirea la interval de 3-4 zile a unei suprafe]e de 1-2

{erbetul de zah`r se prepar`

Victor V~T~MANU

amestec` pân` la dizolvarea zah`rului. Dup` aceasta, con]inutul se fierbe 15-20 de minute f`r` a se amesteca. |n siropul fierbinte (112 grade Celsius) se adaug` 600 de grame de miere lichid` [i se fierbe 3 minute, apoi se amestec` cu o lop`]ic` de lemn, \ntr-o singur` direc]ie. Pasta cald` se toarn` \n forme [i se acoper` cu o hârtie groas`, impregnat` cu cear`.

ad`ugând la 1 kilogram de zah`r 300 de mililitri de ap`. |n vederea prepar`rii, apa se fierbe, dup` care se pune zah`rul [i se amestec` permanent. La atingerea temperturii de 117-118 grade Celsius, [erbetul este legat. |n acest moment se ia de pe foc [i se amestec` \ntr-o singur` direc]ie pân` se r`ce[te.

40 Aprilie 2010

decimetri p`tra]i de miere din fagurii cu rezerve de hran` existen]i \n familie. |n vederea extinderii cre[terii puietului \n fagurii din mijlocul cuibului, se desc`p`ce[te mai \ntâi mierea din fagurii cu puiet [i apoi fagurii din marginea cuibului, care se dispun lâng` ultimul fagure cu puiet. Albinele transport` mierea din fagurii desc`p`ci]i \n cuib, \n jurul puietului. |n fagurii r`ma[i goi, m`tcile depun ou`. Opera]iunea de desc`p`cire se continu` periodic, pân` la golirea tuturor fagurilor de miere. |n cazul apari]iei unor boli, [i dac` se consider` necesar, se procedeaz` la mutarea familiilor \n stupi cura]i [i dezinfecta]i. Concomitent cu \nflorirea pomilor, se recurge la l`rgirea cuibului cu faguri cl`di]i [i apoi cu faguri artificiali, precum [i la instalarea colectoarelor pentru recoltarea polenului necesar ca rezerv` \n stupin` [i pentru vânzare. Trebuie avut grij` ca pe timpul tratamentelor fitosanitare din livezile de pomi, familiile de albine s` fie \nchise (hr`nite suplimentar), \n caz contrar pierderile de efective sunt foarte mari.


Noile tractoare STEYR seria 9000 Multi-Trac Nicolae Mocanu, director de vânz`ri NHR Agropartners, Filiala Cluj Firma STEYR Austria din grupul CNH se situeaz` pe primele locuri \ntre marii competitori de pe pia]a tractoarelor agricole, forestiere [i comunale. Notorietatea [i reputa]ia firmei sunt bine cunoscute pe pia]a occidental` prin calitatea [i inova]iile tehnice \ndelung testate \nainte de lansarea noilor produse. Noua gam` de tractoare STEYR seria 9000 Multi-Trac, multifunc]ionale - cu variante pentru fermele de culturi de câmp [i variante pentru fermele de producerea furajelor verzi - prin cele trei modele 9085 MT (63,5 KW/86 CP), 9095 MT (68,5 KW/93 CP) [i 9105MT (74,5 KW/102 CP) sunt echipate cu transmisii „semi power shift” [i inversor „power shuttle”. Aceste tractoare foarte moderne, cu un design [i confort superioare asigur` o excelent` vizibilitate [i manevrabilitate. Motoarele care echipeaz` aceste tractoare sunt tip turbo [i intercooler, \n 4 cilindri, cilindree 4.397 cmc, tura]ia nominal` de 2.300 rot./min, cu un consum redus de carburant (225 g/KWh), cu intervalul de schimb de ulei m`rit la 500 ore de func]ionare [i norme de poluare TIER III. R`cirea motorului este realizat` cu dou` circuite [i are eficien]` maxim` chiar [i \n condi]ii climatice extreme. Ventilatorul tip Eco-fan, având posibilitatea schimb`rii unghiului palelor, asigur` o eficien]` maxim` a r`cirii, [i implicit reducerea consumului de combustibil. Prin schimbarea sensului de rota]ie, curentul de aer cur`]` automat radiatorul de r`cire. Sistemul de monitorizare a motorului

asigur` oprirea automat` a acestuia \n cazul apari]iei unor avarii grave (ex. supra\nc`lzire). Ambreajul este de tip umed, multidisc, permi]ând schimbarea vitezelor f`r` ap`sarea pedalei de ambreaj. Transmisia este ac]iont` prin levier Multicontroler power shift & power shuttle, care are cuplaje tip discuri multiple umede („multiple wet disc“) comandate electro-hidraulic. Astfel, se pot ob]ine 16 viteze \nainte [i 8 \napoi iar viteza maxim` la deplasare este de 40 km/h. Ungerea angrenajelor transmisiei este asigurat` cu ulei sub presiune. Blocarea diferen]ialului se face prin comand` electrohidraulic`. Puntea fa]` este motoare, cu sistem de blocare a diferen]ialului fa]`. Instala]ia hidraulic`a este de tip cu centru deschis (cu debit fix), cu supape pentru compensarea presiunii, pomp` cu ro]i din]ate, model dual, cu debit 50+50 l/min., sau triplu, cu debit 50+35+50 l/min. [i presiunea de 175 Bar. Comanda hidraulicii se poate face cu EHR sau ELR (electrohidraulic control system). Capacitatea maxim` de ridicare este de 4.900 kg [i se pot monta pân` la 5 prize hidraulice pentru ac]ionarea cilindrilor, cu simplu sau dublu efect. Priza de putere spate asigur` 4 game de tura]ii: 430, 540 750 [i 1.000 rot./min. Antrenarea prizei de putere se face electrohidraulic sau mecanic (cu pornire lent`), iar axul prizei de putere este de 1 3/8’, cu 6 caneluri. Frâna de serviciu este de tip umed

multidisc (4 buc`]i), autoreglabil`, cu ac]ionare hidraulic`. Op]ional, tractoarele pot fi echipate cu instala]ie de frânare pneumatic`. {i frânele ro]ilor fa]` sunt de tip umed (2 buc`]i), ac]ionate, de asemenea, hidraulic. Cabina este cu \nc`lzire (ventilator cu 3 viteze) [i aer condi]ionat (op]ional montat \n acoperi[), instala]ie de lumini cu pân` la 10 faruri integrate \n caroserie [i cabin`, u[i [i geamuri laterale cu deschidere larg`, trap` \n tavan, oglinzi exterioare telescopice (op]ional, cu reglaj [i \nc`lzire electric`), coloana volanului reglabil`, scaun standard & deluxe, cu nivel sc`zut de zgomot (76 dBa) [i scaun pasager standard & deluxe. Tehnologiile de ultim` genera]ie, finisajele, performan]ele tehnice [i consumul redus de carburant ale tractoarelor STEYR seria 9000MT fac ca aceste modele s` fie deosebit de atractive [i pe piata din Romania. Pentru detalii suplimentare, v` rug`m contacta]i unica reprezentan]` a m`rcii STEYR din România: NHR Agropartners, cu sediul \n Otopeni: Florin Neac[u 0722.275.569, [i filialele din ]ar`. Arad: Ovidiu Iancic - 0722.629.873, Br`ila: Petric` Cojocaru - 0733.101.239, Cluj: Nicu Mocanu - 0722.365.250, Constan]a: R`zvan Stanca - 0720.220.337, Craiova: Ionu] Mihai - 0722.577.694, Ia[i: Ovidiu Mirea - 0723.578.646. www.newhollandromania.ro Aprilie 2010 41


Oriunde \n lume, activit`]ile grele sunt subven]ionate |n luna martie a.c., când sute de fermieri din toat` ]ara au protestat \n fa]a sediului Ministerului Agriculturii pentru nerespectarea drepturilor ce li se cuvin, precum plata subven]iilor restante sau aplicarea unor m`suri de sprijinire a agriculturii române[ti, l-am \ntâlnit pe dl Vasile Buzatu, un cresc`tor de animale cunoscut \n breasl` ca fiind un adev`rat profesionist. |n ferma sa exist` animale de mare valoare genetic` din specia bovine, iar investi]ia realizat` de dânsul, care const` \n unitate proprie de procesare a laptelui, i-a permis s` se bucure de o anumit` independen]` pe care ar dori s-o câ[tige [i ceilal]i cresc`tori de animale. 42 Aprilie 2010

Vasile Buzatu administreaz` \n jude]ul Olt o ferm` zootehnic` care num`r` peste 60 de vaci cu lapte, iar produc]ia ob]inut` de la acestea dep`[e[te 4.000 de litri pe zi. Primele juninci gestante pe care le-a procurat au fost din Germania, acum 5 ani, asigurându-se astfel c` performan]ele pe care le ob]in fermierii germani le poate atinge [i dânsul \n propria ferm`. „Conduc o ferm` recunoscut`, de mare valoare genetic`. Am importat din Germania, acum 5 ani, 20 de juninci gestante \n luna a 7-a, iar la ora actual` de]in peste 60 de capete de animale”, afirm` cu mândrie dl administrator. |n cre[terea animalelor este nevoie de mult` dedica]ie [i pasiune, calit`]i care nu-i lipsesc dlui Buzatu, \ns` singura p`rere de r`u pe care o are este aceea c` statul nu spijin` agricultura, pe fermierii care vor s` lucreze \ntr-un mod profesionist. Domnul Vasile Buzatu a ]inut s` explice prezen]a sa la manifesta]ie: „Nu am venit ca s` cer[esc sau s` oblig pe cineva, vreau doar s` ni se acorde drepturile care ni se cuvin, a[a cum sunt ele respectate \n toate ]`rile membre ale Uniunii Europene. Vecinii no[tri din Ungaria sau fermierii din Germania au primit subven]ie, echivalentul \n lei, suma de 1,3 lei pe litrul de lapte conform, pe când nou` ni s-au dat doar 0,3 lei/l.” Aceast` inegalitate \ntre fermieri, mai ales \ntre cei din vechile state membre [i cele noi care au aderat la UE, nemul]ume[te foarte mult agricultorii, care consider` c` \n aceste condi]ii nu pot

concura, de[i, \n unele cazuri, calitatea produselor lor este mai ridicat`. „Sunt convins c` laptele nostru este mai gustos [i mult mai bun”, sus]ine dl Buzatu. Pe lâng` investi]ia \n achizi]ia de animale, procurarea de material genetic valoros, dl Buzatu a cump`rat din surse proprii o unitate de procesare a laptelui, cu o capacitate de 3.000 l/zi. „Probabil sunt printre pu]inii cresc`tori care au o unitate de procesare a laptelui de o asemenea capacitate, de 3.000 l/zi. Costul unit`]ii s-a ridicat la 1,4 miliarde de lei, incluzând construc]ia [i utilajele, dar, \n func]ie de cantitatea de lapte procesat`, investi]ia se poate amortiza \n mai pu]in de un an”, a spus dl administrator. Aceast` „mic` industrializare”, cum a denumit-o dl Buzatu, \i permite s` nu mai fie la mâna marilor fabrici de procesare a laptelui, care ofer` pre]uri prea mici pentru materia prim`. „Pentru ob]inerea unui litru de lapte, cheltuielile de produc]ie se ridic` la 1,5 lei. Când vindeam laptele la o anumit` fabric`, primeam doar 0,7 lei/l, \n condi]iile \n care prin unitatea mea de procesare am vândut zer \n Bucure[ti cu 1,5 lei/l”, a afirmat dl Buzatu. Datorit` investi]iei realizate, procesarea laptelui se face la standardele cerute de UE, iar valorificarea este sigur`. „Vreau s` le ar`t celorlal]i colegi din domeniu c` numai a[a ne putem dezvolta. |mpreun`, la nivel de ]ar`, putem de]ine câteva f`bricu]e de procesare a laptelui, cu capacit`]i pornind de la 300 l pân` la


dac` ne unim mai mul]i din domeniu nu avem decât de câ[tigat”, a precizat dl Buzatu, Cooperativa condus` de dânsul reune[te mai mul]i fermieri care au proiecte \n comun privind achizi]ia necesarului de furaje sau de animale valoroase genetic din import. „Eu de]in o suprafa]` agricol` de 30 ha, iar acum, dup` ce ne-am unit \n aceast` cooperativ`, avem peste 3.000 de hectare. Derul`m un proiect pentru asigurarea necesarului de furaje pentru animalele noastre, deoarece pentru fermierii din zon` aceasta este o mare problem`. De asemenea, \n perioada imediat urm`toare vrem s` aducem 300 de vaci din import”, a afirmat dl Buzatu. Potrivit dlui administrator, problema cea mai mare din sector r`mâne lipsa subven]iilor. „Singurul sprijin pe care \l mai avem de luat este ultima tran[` pentru laptele conform. |n rest, \ncepând cu acest an nu mai primit nimic, nici subven]ia pe cap de animal, nici cea pe calitatea laptelui. Motivul pe care \l invoc` autorit`]iile este acela c` ajutoarele nu mai sunt conforme cu normele europene, c` \n momentul \n care am negociat aderarea la UE am ob]inut doar aceast` perioad` de gra]ie. Ei

dau vina c` nu s-a negociat bine, \ns` eu cred c` s-a negociat cu capul plecat, cum spune vechiul proverb românesc: «Capul plecat sabia nu-l taie»”, sus]ine dl Buzatu. O alt` problem` de care a amintit dl Buzatu este legat` de asigurarea hranei pentru animale. „Avem datorii la b`nci pentru c` am \mprumutat bani pentru a cump`ra furaje. Partea de sud a Olteniei este afectat` de de[ertificare [i din aceast` cauz` la lucern`, de exemplu, nu lu`m decât o singur` coas`. Acum ne zbatem s` cump`r`m lucern` pentru a hr`ni vacile. Culmea ironiei este c`, \n aceste condi]ii, cei de la ADSVSA vor s` ducem [i probe de furaje pentru a vedea dac` acestea corespund sau nu normelor. Noi nu [tim ce s` facem ca s` g`sim hrana necesar`”, a spus dl Buzatu. |n administrarea unei ferme, problemele sunt numeroase. Animalele au nevoie permanent de \ngrijire, nu exist` zile de s`rb`toare sau anivers`ri. Cresc`torii [tiu asta [i mul]i fac ce fac din pasiune, cu dedica]ie. Dup` cum spune dl Buzatu, „zootehnia este o munc` foarte grea, iar peste tot \n lume activit`]ile grele sunt subven]ionate”.

Aprilie 2010 43

Ana MUST~}EA

5.000 de litri, \ns`, pentru reu[ita acestui proiect, trebuie s` primim sprijin [i de la stat”, a men]ionat dl Buzatu. Acest proiect nu este unul singular, deoarece dl Buzatu, ca pre[edinte al proaspetei cooperative Euro Furnica, \ncearc` s` g`seasc` noi modalit`]i prin care activitatea cresc`torilor de animale s` fie profitabil`. Totodat`, propune ca v`carii [i agricultorii s` fie chema]i la discu]ii atunci când se hot`r`sc legi care au aplicabilitate \n domeniul lor de activitate. „Am f`cut o propunere \n acest sens, ca reprezentan]ii v`c`rilor [i ai agricultorilor s` participe la discu]ii de interes. Vrem ca autorit`]ile s` colaboreze cu noi, s` cunoasc` programele noastre, pentru ca \mpreun` s` g`sim solu]ii la problemele cu care ne confrunt`m. Important este c` putem s` realiz`m investi]ii cu recuperarea rapid` a banilor, dar trebuie s` fim [i sprijini]i”, a spus dl administrator. Un principiu dup` care se ghideaz` Vasile Buzatu este acela c` „dac` te zba]i, po]i reu[i”, iar lucrurile pe care le-a f`cut \n ferm` sunt exemple gr`itoare. „Voi continua s` lupt, s` m` zbat pentru c` am ajuns la concluzia c` numai prin noi \n[ine ne putem dezvolta [i, mai mult,


Produc`torii [i distribuitorii de ma[ini agricole preg`tesc ofertele pentru Programul «Rabla» Condi]iile programului

Ana MUST~}EA

|n acest an, statul va acorda suma de 100 de milioane de lei pentru Programul de stimulare a \nnoirii Parcului na]ional de tractoare [i ma[ini agricole autopropulsate. Pentru a fi preg`ti]i atunci când Programul „Rabla” pentru tractoare va fi func]ional, cel mai probabil la \nceputul lunii mai, produc`torii [i furnizorii de tehnic` agricol` \ntocmesc deja oferte atractive pentru fermierii care vor s`-[i schimbe vechile utilaje cu unele noi [i performante.

44 Aprilie 2010

Prin intermediul Programului „Rabla”, proprietarii pot casa tractorul uzat \n schimbul unei reduceri de 17.000 de lei din pre]ul unuia nou. Spre deosebire de programul de stimulare a parcului auto, nu exist` posibilitatea cumul`rii primelor de casare. Astfel, la cump`rarea unui utilaj nou prin acest program se scade doar valoarea unui singur voucher, de 17.000 de lei (aproximativ 4.000 de euro). Fermierii care vor s` beneficieze de Programul „Rabla” trebuie, pentru \nceput, s`-[i aleag` un produc`tor sau furnizor de tehnic` agricol` din lista \ntocmit` de Administra]ia Fondului de Mediu, care este postat` pe site-ul institu]iei, pentru a primi Nota de |nscriere. Urm`torul pas este predarea ma[inii agricole uzate, \n vederea cas`rii, unui operator acreditat [i ob]inerea unui „Certificat de Distrugere”. Important de re]inut este faptul c` la Programul „Rabla” pentru tractoare nu particip` toate REMAT-urile din ]ar`, ci doar acelea care sunt acreditate pentru distrugerea unor astfel de utilaje. Lista colectorilor acredita]i poate fi g`sit`, de asemenea, pe site-ul institu]iei mai sus men]ionate. Proprietarii care vor s`-[i distrug` vechiul tractor trebuie s` se prezinte la sediul

REMAT cu urm`toarele documente: nota de înscriere, eliberat` de produc`torul validat, în original; actul de identitate al proprietarului, în original [i în copie; certificat de înmatriculare sau certificat de înregistrare, dup` caz, în original [i în copie; cartea de identitate a tractorului/ ma[inii agricole, dac` aceasta exist`, în original [i copie. Dup` distrugerea ma[inii agricole uzate, fermierul se va prezenta la produc`torul sau distribuitorul validat cu o serie de documente pentru a achizi]iona tractorul sau ma[ina autopropulsat`. Pân` la sfâr[itul lunii martie, \n lista produc`torilor [i distribuitorilor de utilaje [i ma[ini agricole valida]i erau \nscrise 20 de firme. Potrivit dlui Florin Neac[u, directorul general adjunct al NHR Agropartners SRL, Programul „Rabla” pentru tractoare nu va avea un real succes din cauza mai multor motive: „|n primul rând, nu [tim când va \ncepe efectiv programul, iar perioada agricol` imediat urm`toare este una foarte \nc`rcat` [i nu [tiu câ]i fermieri vor fi dispu[i s` \ntârzie cu lucr`rile de sem`nat, discuit etc. pentru a a[tepta noul tractor pe care \l vor primi \n curs de o lun` sau dou`. Un alt inconvenient este valoarea mic` a primei de casare, de 17.000 de lei, precum [i imposibilitatea de a cumula

www.euro-ferma.ro


aceste prime. Dac` vorbim de un tractor performant, de 100 CP, pre]ul dep`[e[te 20.000 de euro”, a afirmat dl Neac[u.

Finan]are Pentru a-i ajuta pe fermieri s`-[i pl`teasc` diferen]a de pre], majoritatea firmelor vin cu diverse oferte de finan]are. „Noi lucr`m deja la diferite scheme de finan]are pentru a-i sprijini pe agricultori s`-[i schimbe vechile ma[ini agricole. Cele mai multe cereri vor fi pentru tractoare, urmate apoi de ma[inile autopropulsate“, a men]ionat dna Marinescu, din cadrul firmei NHR Agropartners. Directorul general al firmei Agromec {tef`ne[ti SA, dl Petric` Soare, a precizat c` problema de care se vor lovi agricultorii este legat` de finan]are, mai ales c` valoarea voucherului este destul de mic`, de circa 4.000 de euro. „Pentru c` prima de casare nu este mare, vom veni cu o ofert` de finan]are pe o perioad` de 5 ani, cu o dobând` atractiv`, iar avansul va fi considerat prim` de casare”, a precizat dl Soare. |n luna martie, Agromec {tef`ne[ti a ob]inut o facilitate de credit \n valoare de 1 milion de euro de la Unicredit }iriac Bank, sum` pe care directorul general al societ`]ii dore[te s-o investeasc` \n 46 Aprilie 2010

achizi]ia de tractoare noi, extinderea ariei de operare [i pentru finan]area proiectelor din fonduri PNDR [i „Rabla”. Societatea Mecanica Ceahl`u SA din Piatra Neam] [i-a propus s` vând` cel pu]in 20 de tractoare prin Programul „Rabla”. „Ne-am propus ca ]int` 20 de tractoare pe care s` le vindem prin acest program, iar \n luna august, \n func]ie de vânz`ri, vom cere Administra]iei Fondului de Mediu suplimentarea bugetului [i prelungirea perioadei de aplicare a programului. |n privin]a finan]`rii, avem colabor`ri cu trei b`nci comerciale”, a afirmat dl Radu Tudorel, directorul departamentului de marketing al societ`]ii. Potrivit dl Tudorel, pre]urile la tractoare variaz` \ntre 16.000 de euro, la ma[inile de 39 CP, [i 60.000 de euro, pentru cele de 260 CP.

Reducerea polu`rii Potrivit directorului de marketing de la Mecanica Ceahl`u, 80% din parcul na]ional agricol este uzat [i polueaz` mediul \nconjur`tor, \ns` \n acest procent sunt incluse [i utilajele vechi, cele purtate, care au un efect distrug`tor asupra solului. „Prin Programul «Rabla» ar trebui s` poat` fi schimbate [i utilajele purtate uzate, deoarece [i acestea au un impact negativ

asupra mediului [i, \n special, asupra solului”, a afirmat dl Radu Tudorel. Totodat`, dl Florin Neac[u a afirmat c` pentru reu[ita programului lansat de Ministerul Mediului trebuie avut \n vedere ca \nlocuirea vechilor tractoare s` nu se fac` cu ma[ini neperformante, care nu respect` normele de poluare impuse de UE. „|nlocuirea parcului na]ional agricol trebuie s` se fac` cu tractoare performante, viabile, care au un consum redus de motorin` [i respect` normele de poluare actuale. Tractoarele noastre respect` normele Tier III [i \ncepând cu anul viitor ma[inile de peste 100 CP trebuie s` se \ncadreze \n normele Tier IV. De aceea, afirm c` este important ca \nlocuirea vechilor ma[ini agricole s` se fac` cu unele performante, nu cu tractoare la care s-a p`strat structura vechiului U650 [i a fost schimbat doar motorul, pentru c` asta nu \nseamn` performan]`”, a spus dl Neac[u.

www.euro-ferma.ro


Massey Ferguson, la RomAgroTec 2010 Expozi]ia Interna]ional` de Agricultur` [i Utilaje Agricole RomAgroTec este cu siguran]` unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2010 pe pia]a de specialitate. În spiritul tradi]iei anilor preceden]i, Austro Diesel GmbH, importator exclusiv de produse Massey Ferguson pentru Austria, Cehia, România, Slovacia [i Ungaria, î[i va deschide [i de aceast` por]ile, preg`tind pentru vizitatorii interesa]i o varietate de ma[ini [i echipamente agricole de ultim` genera]ie, [i nu numai. 48 Aprilie 2010

Austro Diesel va expune pe o suprafa]` de 400 mp în zona D4, la care se adaug` un poligon de demonstra]ii, unde cei interesa]i vor avea ocazia de a testa personal performan]ele tractorului MF 5445, cu o putere nominal` de 95 CP. Gama de tractoare ce va fi prezentat` în cadrul acestei expozi]ii începe cu MF 3645, prev`zut cu un motor Sisu în 3 cilindri, 3,3 l [i 91 CP, cu o economie ridicat` de combustibil, transmisie mecanic` 24x24 cu SpeedShift, sistem hidraulic cu centru deschis, cu un debit de ulei de 54 l/min. [i ridic`tor cu o capacitate de 2.500 kg. MF 3645 este un tractor u[or, ce poate fi folosit în legumicultur`, pomicultur` [i la cultura mare, atât la arat (recomandat unor ferme de maximum 100 ha), cât [i la lucr`ri de sem`nat [i pr`[it. Urm`torul tractor MF 5445 deschide seria tractoarelor mici care pot face lucr`ri grele de ar`tur` (recomandat pentru ferme de pân` la 300 ha). Este prev`zut cu un motor Perkins common

rail Tier 3 în 4 cilindri, 4,4 l [i 95 CP, care permite folosirea suplimentului de putere PowerBoost de circa 15 CP în cadrul gamei III de reductor la viteze de peste 7 km/or`, nu numai în transport, dar [i la lucr`rile pe câmp. Transmisia Dyna-4 este SemiPowershift 12x12 cu inversor de direc]ie PowerShuttle, cu comand` electrohidraulic` [i PowerControl. Aceste sisteme vor fi reg`site, începând cu aceast` serie, la toate tractoarele Massey Ferguson. Sistemul PowerControl permite schimbarea treptelor de vitez` de la maneta inversorului din stânga volanului. Acest lucru permite operatorului un mai bun control asupra tractorului [i implicit o mai bun` manevrabilitate la lucrul cu înc`rc`torul frontal. Sistemul hidraulic este cu centru deschis [i un debit de 58 l/min. care ac]ioneaz` un ridic`tor cu capacitate de ridicare de 5.000 kg. Acest tractor va fi prezentat în zona de demonstra]ie Austro Diesel, împreun` cu un sistem GPS de la firma TopCon.

www.euro-ferma.ro


Din seriei MF 5400, Austro Diesel va mai prezinta [i modelul MF 5465, un tractor ce poate fi folosit la lucr`ri grele de arat (recomandat pentru ferme de pân` la 500 ha). Acesta dispune de un motor Perkins common rail Tier 3 în 6 cilindri, 6,6 l [i 120 CP. În acelea[i condi]ii ca [i MF 5445, motorul dezvolt` un supliment de putere de pân` la 140 CP. Transmisia Dyna-4 este la fel ca la MF 5445, cu acelea[i facilit`]i de manevrabilitate. Ca [i modelul MF 5445, MF 5465 dispune de un sistem hidraulic cu centru deschis cu un debit de 58 l/min. Ridic`torul are o capacitate mai mare de ridicare - 6.000 kg. Prin prezentarea seriei MF 6400, cu ajutorul tractorului MF 6480, Austro Diesel v` invit` s` intra]i în universul tractoarelor inteligente. Tractorul poate fi echipat cu un calculator de bord DATA 3, ce poate gestiona [i regla toate procesele tehnologice necesare unor lucr`ri agricole. Datorit` inteligen]ei artificiale se ob]in un consum redus de motorin` [i un grad m`rit de automatizare a muncii. MF 6480 este prev`zut cu un motor Perkins common rail Tier 3, cu 6 cilindri, 6,6 l [i 145 CP. Suplimentul de putere dezvoltat de acest tractor este de 171 CP. Transmisia Dyna-6 este SemiPowershift 24x24, cu inversor de direc]ie PowerShuttle cu comand` electro-hidraulic` [i PowerControl. La fel

ca [i la seria MF 5400, aceste facilit`]i se afl` în dotarea standard. Transmisia Dyna-6 prezint` în plus fa]` de Dyna-4 sistemul AutoDrive, care permite schimbarea treptelor de vitez` în cadrul aceleia[i game de reductor atunci când tura]ia motorului 50 Aprilie 2010

scade cu 400 rot./min sub tura]ia de lucru. Sistemul hidraulic este CCLS cu presiune pilot, cu un debit de 110 l/min. Ridic`torul are o capacitate de ridicare de 7.100 kg. Pe acest tractor este montat un înc`rc`tor frontal MF 965, cu o capacitate de ridicare de 1.000 kg, la în`l]imea maxim` de 4,25 m (cup`). Din seria tractoarelor cu transmisie cu schimbarea continu` a vitezelor, Austro Diesel va prezenta de aceast` dat` atât tractorul MF 7495, cât [i MF 8690, din noua serie de tractoare MF 8600. MF 7495 dispune de un motor Sisu common rail Tier 3, cu 6 cilindri, 6,6 l [i 180 CP, cu un supliment de putere de pân` la 203 CP. Transmisia Dyna-VT este o transmisie cu schimbarea continu` a vitezelor. Tractorul este prev`zut cu sistemele PowerShuttle - cu comand` electro-hidraulic` - [i PowerControl. Revenind la transmisia Dyna-VT, trebuie ad`ugat c` aceasta, împreun` cu calculatorul de proces DATA 3, poate duce la consumuri [i mai reduse de combustibil decât seria MF 6400 echipat` cu transmisii Dyna-6, la un confort sporit al oper`rii tractorului. Tractoarele seriei MF 8600 reprezentate la aceast` expozi]ie de c`tre 8690 sunt vârful de lance al Massey Ferguson, fiind echipate cu ultimele nout`]i tehnologice ale produc`torului. În primul rând, motorul cu selec]ie catalitic` a noxelor SCR v` invit` în era motoarelor Tier 4. Motorul Sisu de 8,4 l, cu 6 cilindri [i 340 CP este echipat cu un catalizator de noxe, a c`rei substan]` activ` o reprezint` ureea, cunoscut` mai bine sub numele comercial de AdBlue. Prin folosirea catalizatorului s-a renun]at la recircularea gazelor arse în capul pistonului, ceea ce duce la o uzur` redus` a motorului. Grupul format din motor [i transmisie este controlat

prin intermediul DTM, ceea ce duce la men]inerea constant` a tura]iei motorului. Acest lucru conduce la un consum mai redus de combustibil cu peste 16% fa]` de orice alt` firm` concurent`, fapt atestat de nenum`ra]i fermieri [i testele publicate în numeroase reviste de specialitate. DATA 4 contribuie, de asemenea, la sc`derea consumului de carburan]i. Tractorul MF 8600 dispune de un sistem de direc]ie ce permite mi[carea sub acela[i unghi a ro]ilor frontale în acela[i timp cu volanul. De asemenea, sistemul de direc]ie este preg`tit pentru sistemele de conducere automat` de tip SmartSteer prin intermediul GPS, pentru care nu mai este nevoie de nici o alt` preg`tire sau de schimbarea volanului. Trebuie subliniat faptul c` tot tractorul este preg`tit complet pentru sistem de conducere automat` prin GPS. Se va monta numai antena GPS pe acoperi[ul tractorului. În ceea ce prive[te combinele de recoltat cereale p`ioase, Austro Diesel a ales s` prezinte o combin` din clasa medie, respectiv modelul MF 7246, [i una din clasa mare - MF 7280. Combina MF 7246 este echipat` cu un motor Iveco NEF common rail Tier 3, cu 6 cilindri, 5,8 l [i 245 CP [i dispune de un aparat de treier format din b`t`tor [i postb`t`tor cu o lungime de 1.600 mm. Diametrul b`t`torului este de 600 mm, cu o tura]ie cuprins` în intervalul 430-1.310 rot./min. Sistemul de scuturare dispune de 6 scutur`tori. Bunc`rul de boabe are o capacitate de 7.500 litri. Headerul de p`ioase este de 6 m. Combina MF 7280 este echipat` cu un motor Sisu common rail Tier 3, cu 6 cilindri, 8,4 l [i 378 CP. Combina are un aparat de treier format din 4 tobe, cu o lungime de 1.680 mm. Diametrul b`t`torului este de 600 mm, cu o tura]ie cuprins` în intervalul 380-1.210 rot./min. Sistemul de scuturare dispune de 8 scutur`tori. Bunc`rul de boabe are o capacitate de 9.500 de litri. Headerul de p`ioase este de 6 m, model PowerFlow cu benzi. Acest header nu necesit` montarea unui adaptor pentru recoltarea rapi]ei [i prezint` avantajul unei aliment`ri continue a elevatorului central, totodat` permi]ând recoltarea culturilor c`zute. Austro Diesel GmbH a selectat a[adar ma[ini [i echipamente agricole marca Massey Ferguson ideale pentru fermierul român [i î[i a[teapt` vizitatorii la standul s`u din cadrul expozi]iei RomAgroTec Lilieci.

www.euro-ferma.ro


|n perioada 12-14 martie a.c., a avut loc la World Trade Plaza din Bucure[ti ce de-a doua edi]ie a Târgului Interna]ional de Vinuri GoodWine. Evenimentul a reunit peste 25 de produc`tori, distribuitori [i importatori de vinuri premium din România, precum [i produc`tori din str`in`tate.

Ana MUST~}EA

Târgul GoodWine, la a doua edi]ie La deschiderea târgului GoodWine a luat cuvântul Adrian R`dulescu, secretar de stat \n Ministerul Agriculturii, care a declarat c` o astfel de manifestare pentru promovarea vinurilor române[ti era necesar`, iar prin acest eveniment se aduce la cuno[tin]a consumatorilor ce \nseamn` un vin bun, de calitate superioar`. Târgul s-a adresat segmentului HORECA, precum [i publicului pasionat de vin, oferind oportunitatea de a degusta vinuri de o calitate excep]ional`, vinuri lansate \n premier`, precum [i de a asista la spectacolele gastronomice din cadrul evenimentului. Peste 30 de sortimente de vinuri au fost lansate \n premier` \n cele 3 zile ale târgului. Vinurile prezentate au provenit din România, Fran]a, Italia, Portugalia, Bulgaria, Republica Moldova, Chile, Australia, Argentina, Africa de Sud [i California. Partenerul Oficial al Târgului Interna]ional GoodWine, edi]ia a doua, a fost cel mai mare produc`tor de vinuri albe din România, compania Cotnari, al`turi de ProActive Business Communication. Compania Cotnari s-a prezentat la târg cu 11 sortimente de vinuri. Anul trecut, compania Cotnari a ob]inut dou` medalii de aur, iar \n acest an la Târgul Interna]ional de Vinuri de la Berlin a câ[tigat Marea Medalie de Aur, trofeu extrem de râvnit [i acordat foarte rar. Dac` acum doi ani, Cotnariul ob]inea la Chi[in`u Marea Medalie de Aur, distinc]ie pe care de peste 10 ani nu o mai câ[tigase nici unul dintre produc`torii români de vinuri, anul acesta compania Cotnari revine \n elita mondial` a vinurilor, atingând cea mai \nalt` treapt` \n evaluarea unui vin, cu un soi pur românesc - Grasa de Cotnari, etalonul vinurilor române[ti. 52 Aprilie 2010

«Vinul Suporterului», lansat de Domeniile Ostrov Partenerul Goodwine a fost produc`torul de vinuri Domeniile Ostrov, care a participat la târg cu gama sa de vinuri premium, Domeniile Ostrov, Canaraua Fetii, Cetatea Durostorum. Cu ocazia acestui târg, Marian Moise, directorul executiv al Domeniilor Ostrov, a anun]at parteneriatul \ncheiat cu Clubul Steaua, \n vederea comercializ`rii de vinuri \mbuteliate \n sticle cu emblema Steaua, care se vor adresa suporterilor acestei echipe. Produsul se nume[te „Vinul Suporterului”. „Pe pia]a din România suntem primii care lanseaz` acest concept. Clubul Steaua are peste 6 milioane de fani. Dac` un milion dintre ace[tia cump`r` o sticl` pe an, putem spune c` dintr-un target dezirabil am reu[it o formul` de succes”, a afirmat dl Moise. Vinurile \nscrip]ionate cu emblema Steaua vor face parte din dou` sortimente nobile, Feteasc` Alb` [i Merlot. Contractul dintre Domeniile Ostrov [i Clubul Steaua este \ncheiat pe 10 ani, timp \n care produc`torul de vinuri are dreptul exclusiv de a folosi acest produs [i de a-l comercializa. Compania Domeniile Ostrov a efectuat investi]ii foarte mari, realizate atât din fonduri europene, cât [i proprii. De curând, proiectul SAPARD \n valoare de 8 milioane de euro a fost finalizat [i a constat \n construc]ii de crame noi, tehnologie, procesare [i \mbuteliere.

Cabernet Sauvignon); „Sâmburel de Olt”, care se adreseaz` categoriei medium/ superior (Feteasc` Regal`; Burgund); „Chateau Valvis”, vinuri de rezerv` cu un caracter exclusivist destinat \n special vinotecilor [i sistemului HORECA (Cabernet Sauvignon). Societatea de]ine aproximativ 480 ha de vi]`-de-vie aflate \n podgoriile de la Câmpu Mare [i Sâmbure[ti, plai viticol situat pe platourile [i versan]ii v`ilor afluente Oltului. Investi]iile realizate de societate pentru a p`trunde pe pia]` cu aceste vinuri s-au ridicat la suma de 8 milioane de euro, investi]ii ce presupun utilare tehnologic` de ultim` genera]ie, speciali[ti [i \nnobilarea viei prin conversia terenurilor de vi]` selectat` din planta]iile viticole prestigioase ale Fran]ei. Târgul GoodWine a avut un real succes, \nregistrând un num`r mare de vizitatori, de peste 4.000. „Consider c` târgul [i-a atins scopul, datorit` num`rului mare [i a prestan]ei vizitatorilor, calitatea vinurilor prezentate, dar [i prin programul foarte diversificat al evenimentului”, a declarat Angelica Iva, director general Proactive Business Communication. „Preg`tirea celei de-a treia edi]ii a GoodWine, care va avea loc \ntre 26 [i 28 noiembrie 2010 la Bucure[ti, este \n plin` desf`[urare, peste jum`tate din spatiul expozi]ional fiind deja rezervat”, a ad`ugat Angelica Iva.

Un nou produc`tor pe pia]a viticol` La târg, a fost prezent` [i societatea VitiPomicola Sâmbure[ti SA, care din acest an a p`truns pe pia]a româneasc` cu trei game de vinuri: „Domeniile Sâmbure[ti, care face parte din familia de vinuri Premium (Feteasc` Alb`; Sauvignon Blanc;

www.euro-ferma.ro


Timi[oara, capitala vinului pe perioada Salonului Vinvest

Ana Must~}ea

|n perioada 16-18 aprilie 2010, a avut loc, la Timi[oara, cea de-a [aptea edi]ie a Salonul Interna]ional de Vinuri Vinvest. Evenimentul a fost organizat de societatea Vinvest SRL, \n colaborare cu Asocia]ia Degustorilor Autoriza]i din România (ADAR) [i Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Timi[oara (CCIAT).

54 Aprilie 2010

|nainte de desf`[urarea Salonului la Timi[oara, dna Lucia P\rvu, pre[edintele Comitetului de Organizare al Salonului Vinvest, a organizat la Bucure[ti o conferin]` de pres`. |n cadrul acesteia, au luat cuvântul Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR, Cornel Dicu, director \n MADR, Claudiu Nec[ulescu, pre[edinte ONIV, Viorel Stoian, pre[edinte de onoare al ADAR, Gabriela Berechet, director general CIT, [i Paolo Lucaccioni, directorul firmei Paolo Consult SRL, care ofer` servicii complete \n domeniul viticol [i pomicol. |n deschiderea conferin]ei, dna P\rvu le-a mul]umit tuturor partenerilor pentru sprijinul acordat \n realizarea acestui Salon, subliniind faptul c` un eveniment, de o asemenea anvergur` nu se organizeaz` simplu, ci cu ajutorul mai multor parteneri. Printre cei oficiali fac parte Ministerul Agriculturii, Oficiul Na]ional al Viei [i Produselor Vitivinicole [i Paolo Consult, iar parteneri principali ai Salonului Vinvest sunt Cotnari, Jidvei [i Vinarte. Adrian R`dulescu, secretar de stat \n MADR, a adus \n discu]ie problema instabilit`]ii pie]ei de vin din România [i concuren]a neloial` din sector, care afecteaz` \n mod direct produc`torii de vin. „{tiu ce \nseamn` s` produci vin, s`-l comercializezi pe o pia]` care nu este \nc` format` [i s` te lup]i cu concuren]a neloial`, deoarece 50% din produc]ia de vin este reprezentat` de b`uturi fermentate lini[tit, de slab` calitate. Acestea sunt falsuri pe care vrem s` le elimin`m de pe pia]`”, a precizat R`dulescu.

|n privin]a promov`rii vinurilor române[ti \n ]`ri ter]e, dl R`dulescu a afirmat c` exist` un program prin care produc`torii na]ionali pot exporta vin \n Cuba pe o perioad` de trei ani, f`r` taxe incluse. Anual, pân` \n 2013, sectorul viticol beneficieaz` de 42,1 milioane de euro pentru restructurarea [i reconversia planta]iilor viticole. „Viticultura româneasc` are o oportunitate excep]ional` prin acest program finan]at de Uniunea European`. Anul trecut, 42,1 milioane de euro au fost absorbite \n totalitate“, a spus dl Cornel Dicu, director \n cadrul MADR. Platforma de vinuri prezentat` la eveniment a fost alc`tuit` \n propor]ie de 90% de vinuri na]ionale. „90% avem vinuri romåne[ti deoarece obiectivul principal al acestui salon este promovarea lor, iar restul vinurilor sunt din Republica Moldova, Bulgaria, Slovenia, Chile, Italia, Fran]a, Portugalia, Africa de Sud [i Noua Zeeland`”, a afirmat dna Lucia P\rvu. Pe parcursul desf`[ur`rii Salonului Vinvest a fost organizat` o serie de conferin]e tematice, sus]inute de speciali[ti de la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, din Direc]iile de profil din jude]ele Timi[, Bihor, Satu Mare, Sibiu, Alba, Hunedoara, Cara[-Severin, Dolj, dar [i organiza]iile specifice sectorului vitivinicol, ADAR, ONIV, ONVPV etc. |n cadrul Salonului, au participat 23 de produc`tori de vinuri din toate zonele ]`rii, 9 distribuitori de vin [i firme specializate \n activit`]i de comercializare [i montaj al utilajelor [i echipamentelor folosite

www.euro-ferma.ro


www.euro-ferma.ro

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale dore[te s` fac` o serie de preciz`ri referitoare la articolul ap`rut în pres` potrivit c`ruia jum`tate din vinuri sunt contraf`cute. În primul rând, MADR dore[te s` fac` o distinc]ie clar` între categoria vinuri (produse vitivinicole) [i categoria b`uturi fermentate lini[tit, altele decât vinul [i berea. În ceea ce prive[te vinurile produse [i comercializate în România, acestea sunt produse autentice, îndeplinesc condi]iile de autenticitate [i de conformitate. Progresele realizate în ultimii ani în sector vitivinicol asigur` produse de calitate superioar`, iar consumatorii trebuie s` aib` încredere total` în acestea, din punct de vedere al provenien]ei, caracteristicilor organoleptice [i compozi]iei fizico-chimice. Vinurile române[ti se bucur` de prestigiu pe plan european

[i mondial, dovad` fiind numeroasele distinc]ii ob]inute la majoritatea concursurilor interna]ionale la care au participat. Referitor la b`uturile fermentate lini[tit, altele decât vinul [i berea, a[a cum sunt corect definite [i reglementate prin Ordinul Comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului S`n`t`]ii [i al Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorilor nr. 766/1594/675 din 16 decembrie 2009, acestea nu au nimic în comun cu produsele vitivinicole, sunt de alt` origine [i pot fi mai u[or contraf`cute, în sensul c` pot fi ob]inute [i din alte materii prime decât cele aprobate. Declara]iile domnului Adrian R`dulescu, secretar de stat în MADR, referitoare la propor]ia de 50% de contrafaceri, se refer` strict la b`uturile fermentate lini[tit, altele decât vinul [i berea. Din acest motiv, ministerul Agriculturii a demarat ac]iuni de inspec]ii tehnice, inclusiv prelevarea de probe [i analiza acestora în laboratoare autorizate, pentru depistarea neconformit`]ii [i aplicarea de m`suri care s` conduc` la respectarea normelor de producere [i comercializare [i a acestora. MADR consider` c` b`uturile fermentate lini[tit, altele decât vinul [i berea, contraf`cute pun în pericol atât s`n`tatea popula]iei, cât [i încrederea consumatorului în produsele vitivinicole române[ti.

Laz`r Chira

\n industria de vinifica]ie, precum [i produc`tori [i distribuitori de echipamente [i tehnic` agricol` avansat`. „Pentru c` un vin nu se face singur, la eveniment particip` produc`tori de utilaje specializate, printre care [i Paolo Consult, care vine cu o ofart` complet`, anume «platan]ia la cheie»”, a precizat dna P\rvu. Din categoria produc`torilor de tehnic` agricol`, cinci noi firme au participat la aceast` edi]ie a Salonului Vinvest. Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului vizitatorii au avut posibilitatea s` deguste \n standul fiec`rui produc`tor prezent, precum [i \n cadrul unui Wine Bar amenajat, atât vinuri romåne[ti, cât [i interna]ionale. Noutatea din acest an a Salonului este lansarea unei campanii de promovare a turismului vitivinicol românesc, pentru a sprijini intrarea \n circuitele specializate a societ`]ilor vitivinicole, cu deosebire a celor care de]in centre de degustare. „Pe lâng` acest proiect, de realizare a Salonului Vinvest, noi avem un program de promovare a turismului vitivinicol românesc, pentru care colabor`m [i cu Ministerul Turismului. Pân` \n acest moment avem 13 crame \nscrise \n acest program care pot primi turi[ti, iar oferta lor cuprinde degust`ri simple, complexe, chiar [i cazare”, a spus organizatoarea Salonului Vinvest. Salonul Vitivinicol a asigurat un mediu favorabil pentru \ntâlniri \ntre reprezentan]ii firmelor produc`toare [i distribuitoare de vi]`-de-vie, ma[ini [i unelte agricole, echipamente, tehnologii, materii prime, materiale pentru vin, produse pentru protec]ia culturilor, \ngr`[`minte, sisteme de p`strare a sticlelor de vin, servicii de publicitate, agen]ii de turism, membrii unor organiza]ii profesionale vitivinicole, reprezentan]ii mediului de afaceri [i consumatori finali.

Aprilie 2010 55


Lucr`ri agricole \n cultura vi]ei-de-vie [i a pomilor fructiferi Cultura vi]ei-de-vie |n luna aprilie se termin` plantarea vi]ei-de-vie [i completarea golurilor cu vi]e \nr`d`cinate sau prin marcotaj; se \ncheie t`ierea \n uscat [i cercuitul; \n viile tinere se instaleaz` mijloace de sus]inere [i se leag` coardele; se face mobilizarea solului pe rând, \ntre rânduri [i aplicarea erbicidelor preemergente; se c`lesc buta[ii altoi]i [i se planteaz` \n [coala de vi]e; se completeaz` golurile \n vasele cu vin, are loc afumarea pivi]ei [i a cramei, \n vederea igieniz`rii. Plantarea vi]ei-de-vie - \nfiin]area planta]iilor viticole trebuie f`cut` cu mult` grij`, deoarece necesit` cheltuieli mari, are durata de via]` \ndelungat` (30-60 de ani) [i, prin urmare, orice gre[eal` este costisitoare [i se r`sfrânge pe o durat` lung` de timp. Planta]ia trebuie s` corespund` scopului urm`rit, s` se asigure o prindere de 100%, o cre[tere viguroas` a butucilor. Cele mai importante probleme \n realizarea acestor deziderate sunt: Timpul de plantare cel mai potrivit este, de regul`, prim`vara, \n perioada 20.03-20.04, când temperatura solului ajunge la 8-10 grade Celsius, la adâncimea de 30-40 cm, iar la fundul gropilor nu mai stagneaz` apa; Preg`tirea terenului pentru plantare - lucrarea se face din toamn` [i const` dintr-o ar`tur` adânc`, la 50-60 cm, fertilizare cu gunoi, fosfor [i potasiu [i combaterea unor boli [i d`un`tori specifici. Pe suprafe]e restrânse, lucrarea se face manual, prin s`parea la dou` rânduri 56 Aprilie 2010

adâncime de cazma, ocazie cu care se \ncorporeaz` \n sol 400-600 kg/mp gunoi bine fermentat [i \ngr`[`minte minerale. |n cazul plant`rii vi]elor \n curte, pe lâng` garduri, ziduri, alei, mobilizarea adânc` a terenului se face sub forma unor [an]uri cu l`]imea de peste 50 cm, la 30-60 cm distan]` de acestea, pe direc]ia viitoarelor rânduri. Urmeaz` pichetarea, adic` marcarea cu ]`ru[i (50-60 cm lungime) sau cu pari (1,2-1,3 m) a locului unde vor fi plantate vi]ele. Distan]ele de plantare recomandate sunt: 2-2,2 m \ntre rânduri [i 1-1,2 m pe rând la \ntre]inerea mecanizat` a planta]iei; de 1,5-1,8/0,8-1,2 m la \ntre]inerea cu mijloace tractate cu animale; de 1,-1,5 m/0,8-1,0 m la \ntre]inerea manual`. Preg`tirea vi]elor - se recomand` folosirea numai de vi]e \nr`d`cinate din soiuri corespunz`toare scopului propus (struguri de mas`, pentru vin etc.) [i care la locul de cultur` g`sesc condi]ii bune de cre[tere [i rodire. Pentru a asigura struguri proaspe]i o perioada lung` de timp vor fi folosite soiuri cu coacere e[alonat`. Vi]ele pentru plantare se procur` din timp de la pepinierele viticole [i se p`streaz` pân` \n momentul plant`rii stratificate \n nisip umed. Preg`tirea vi]elor pentru plantare se execut` \n paralel cu plantarea [i const` \n controlul viabilit`]ii [i s`n`t`]ii prin sec]iuni \n muguri, \n r`d`cini, \n cordi]e. Totodat`, se face resortarea (\ndep`rtând vi]ele necorespunz`toare), fasonarea [i mocirlirea vi]elor bune de plantare. Acestea trebuie s` fie s`n`toase, cu cel

pu]in dou` r`d`cini la baz`, lungi de peste 15 cm, cu minimum o cordi]` de peste 15 cm lungime [i cu sudur` perfect` la punctul de altorire. Fasonarea const` \n scurtarea r`d`cinilor la 8-10 cm lungime, a cordi]ei la 3-4 cm muguri. Dup` fasonare, vi]ele se mocirlesc, introducându-se cu r`d`cinile \ntr-un amestec format din: 1/3 baleg` de taurine, 1/3 p`mânt galben [i 1/3 ap`. Dup` mocirlire, vi]ele se planteaz` imediat. Plantarea propriu-zis` - cuprinde urm`toarele opera]iuni: s`parea gropii cu cazmaua la dimensiuni de 40-50 cm \n teren desfundat sau 60/70/50 cm (adâncime) \n teren nedesfundat; formarea unui mu[uroi pe fundul gropii din p`mânt la suprafa]`, m`runt [i umed; punerea vi]ei cu r`d`cinile r`sfirate pe mu[uroi [i cu punctul de altoire (coletul) cu 2-3 cm deasupra nivelului solului, la 3-5 cm distan]` de pichet [i pe partea acestuia; tragerea peste r`d`cini a unui strat reav`n, m`run]it [i tasarea u[oar` cu piciorul; umplerea gropii cu p`mânt pân` la 1/3 din adâncime, tot m`runt [i reav`n, [i tasarea puternic`; ad`ugarea a 2-3 kilograme de mrani]` [i peste aceasta a 8-10 litri de ap`; pr`fuirea cu 3-5 g de insecticid a pere]ilor gropii; umplerea gropii cu p`mânt, tasarea [i executarea unui mu[uroi de p`mânt reav`n [i m`runt, \n`l]imea acestuia dep`[ind cu 5-6 cm vârful codi]ei.

Cultura pomilor fructiferi |n livad` se continu` lucr`rile de pr`[it, fertilizare cu \ngr`[`minte chimice sau organice, precum [i erbicid`rile preemergente \n planta]iile pe rod.


Victor V~T~MANU

Pentru erbicid`rile preemergente (\nainte de r`s`rirea buruienilor) se pot utiliza erbicidele recomandate de c`tre speciali[tii horticoli, \n doza [i la termenul stabilite. O importan]` deosebit` o au \ns` tratamentele pentru combaterea bolilor [i d`un`torilor, lucr`ri ce condi]ioneaz` cantitatea [i calitatea produc]iei de fructe. |n func]ie de specie, \n aceast` lun` se recomand` a se aplica la avertizare urm`toarele tratamente: - La semin]oase (m`r, p`r, gutui) tratamentul 1 - \n zonele de deal, cu vegeta]ie mai \ntârziat`, se efectueaza când 10-15% din mugurii de rod sunt la \nceputul dezmuguritului, pentru prevenirea atacului cauzat de g`rg`ri]a florilor de m`r. |n cazul soiurilor sensibile la atacul de f`inare, tratamentul se completeaz` [i pentru aceast` boal` folosind sulf muiabil, concentra]ie 0,7%, sau zeam` sulfocalcic`, concentra]ie 2%. |n cazul unei prim`veri mai timpurii, tratamentul se efectueaz` \n ultima decad` a lunii martie; - Tratamentul 2 - se face când 10-15% din mugurii de rod (floriferi) sunt la \nceputul \nfrunzitului, pentru prevenirea atacului de rap`n, f`inare, monilioz`, ou` de acarieni. La aceast` stropire se recomand` a se folosi substan]e tip Turdacupral 50, concentra]ie 0,4%, sau zeam` bordelez`, concentra]ie 0,5%. |n aceast` fenofaz`, pentru livezile cu atac al p`duchelui din San Jose [i rezerv` de ou` acarieni, care nu au fost stropite \n perioada de iarn`, este recomandat a se utiliza US-1, concentra]ie 1,5. - Tratamentul 3 - se execut` când 50-55% din muguri de rod sunt \n faza de refirare a inflorescen]ei, pân` la \nceputul \nfloritului, pentru combaterea rap`nului, f`in`rii, atacului de acarieni, uneori [i de adul]i de insecte minatoare. |n zonele cu vegeta]ie mai timpurie, se utilizeaz` \n aceast` lun` [i tratamentul 4, când 15-30% din flori au \nceput s`-[i scuture petalele, folosind acelea[i pesticide recomandate de speciali[tii fitosanitari [i la tratamentul anterior. - La sâmburoase (prun, cire[, vi[in, piersic, cais), tratamentul 1 este de baz` pentru reducerea rezervei biologice de monilioz` [i ciuruirea frunzelor, antracnoza frunzelor de cire[ [i vi[in [i b`[icarea frunzelor de piersic. Tratamentul se efectueaz` \ntre fenofazele de buton verde [i \n`l]area inflorescen]ei, folosind substan]e de tip Turdacupral 50PU concentra]ie 0,4% la prun, Topsin 58 Aprilie 2010

70 sau Metoben 70 la cire[ [i vi[in sau derivate ale acestora; zeama bordelez`, concentra]ie 0,5 la piersic [i la cais. Concomitent se combat [i ou`le hibernante de acarieni, mai ales la specia prun. Tratamentul 2 este obligatoriu a se efectua la c`derea petalelor, respectiv când 15-30% din flori au \nceput s`-[i scuture petalele, eliminându-se pagubele produse de principalele boli prin utilizarea produselor din gama larg` ce se g`se[te la fiecare farmacie fitosanitar`. Cu aceea[i stropire se evit` pagubele pricinuite de viespea cu ferestr`u la prun, omizi defoliatoare [i afide,

folosind insecticidele de tip Decis 2,5 CE, concentra]ie 0,025%, sau Sinoratox 35, concentra]ie 0,1%. Nu trebuie uitate m`surile de prevenire a brumelor târzii de prim`var`. Cea mai utilizat` metod` de combatere a brumelor [i la \ndemâna oricui este fumiga]ia. Gr`mezile cu \n`l]imea de 60-70 cm [i l`rgimea la baz` de 1,20 m, cl`dite pentru fumiga]ie, trebuiesc a[ezate mai ales lâng` alei, pe partea de unde sufl` vântul, pentru ca fumul s` fie dus printre pomi. Pentru o bun` ac]iune a fumului \mpotriva brumelor târzii de prim`var` sunt necesare \n jur de 80-100 gr`mezi la hectar.

www.euro-ferma.ro


|n perioada 18-19 martie, la sediul Facult`]ii de Horticultur` din Bucure[ti, a avut loc seminarul „Dezvoltarea institu]ional` a agriculturii ecologice \n România”. Cu aceast` ocazie au fost invita]i reprezentan]ii Agen]iei Bio din Fran]a, institu]ie ce ofer` consultan]` autorit`]iilor na]ionale pentru dezvoltarea acestui sector.

Situa]ia agriculturii ecologice din România

Ana Must~}ea

Lipsa subven]iilor a afectat sectorul intern

|n România, potrivit dnei Teodora Aldescu, consilier pentru agricultura ecologic` \n MADR, anul trecut num`rul operatorilor ecologici a sc`zut cu 26%, de la 4.191 \nregistra]i \n 2008, s-a ajuns la 3.316 \n 2009. Dintre ace[tia, 74 sunt produc`tori, 86 procesatori, 37 comercian]i, iar restul exportatori [i importatori. Principalele cauze care au dus la sc`derea num`rului operatorilor din sectorul bio sunt criza economic` mondial` [i lipsa subven]iilor. „Sunt mai mul]i factori care au dus la sc`derea cu 26% a num`rului de operatori. |n primul rând, pia]a produselor ecologice este foarte lent`, din cauza crizei. De exemplu, cererea de lapte ecologic pe pia]a comunitar` a sc`zut foarte mult. O alt` problem` este aceea c` România este singura ]ar` din UE care nu beneficieaz` de sprijin financiar pe m`surile de agromediu”, a precizat dna Aldescu. La finele anului 2009, suprafa]a certificat` ecologic ocupa 240.000 de hectare, cu 18.589 ha mai mult decât \n 2008. Structura culturilor din agricultura ecologic` este urm`toarea: cereale (80.000 ha), oleaginose [i proteice (42.000 ha), p`[uni permanente [i furajere (30.000 ha), colectarea [i certificarea de plante [i flori din flora spontan` (59.000 ha). Efectivele de animale crescute \n sistem ecologic \n 2009 totaliza la bovine 10.821 de capete, cu 6.524 mai mult fa]` de 2008, la ovine [i caprine s-a \nregistrat o sc`dere, ajungând la 26.674, iar num`rul de g`ini ou`toare era de 7.500. 60 Aprilie 2010

Dup` num`rul operatorilor \nregistra]i, jude]ul Suceava se afl` pe primul loc (peste 700), urmat de Mure[ (200-700), iar pe locul 3 se situeaz` jude]ele Bac`u, Tulcea [i Ialomi]a, cu un num`r cuprins \ntre 100 [i 199 de operatori. Unul dintre obiectivele MADR pentru dezvoltarea agriculturii ecologice este cre[terea num`rului de procesatori, pentru a nu mai fi ]ar` exportatoare de produse primare. |n 2009, num`rul total de procesatori de produse bio era de 74, dintre care 48 \n produc]ia vegetal`, 9 \n cea animalier`, iar 17 operau \n apicultur`.

|n 2009, exporturile au sc`zut cu 20% Conform datelor MADR, exporturile de produse ecologice au sc`zut \n 2009 de la 129.770 la 100.000 de tone, iar valoarea s-a redus cu 20% fa]` de 2008, ajungând la 80 milioane de euro. Principalele pie]e la export au fost cele din Olanda, Germania, Italia, Danemarca [i Marea Britanie. Cele mai solicitate produse pe pia]a intra- [i extracomunitar` au fost: cerealele (54%), oleaginoasele (22%) [i cele colectate din flora spontan` (20%). |n 2009, valoarea produselor ecologice comercializate pe pia]a intern` a fost de circa 20 de milioane de euro, constant` cu cea din 2008. Distribu]ia produselor ecologice s-a realizat prin magazine angro, la poarta fermei, prin magazine specializate, bursa on-line [i prin pie]ele sezoniere. |n privin]a profilului consumatorului român de produse ecologice, dna Aldescu

a precizat c` „are vârsta cuprins` \ntre 30 [i 50 de ani, venituri peste medie, iar principalele produse spre care se orienteaz` sunt brânzeturile, ou`le, cerealele, pâinea [i produsele pentru copii”.

Avântul agriculturii ecologice \n Fran]a Agricultura ecologic` din Fran]a a cunoscut un avânt semnificativ \nc` din anul 2007, când Michèle Bernier, aflat la acea vreme la conducerea Ministerului Agriculturii, a propus un program na]ional de dezvoltare al sectorului, denumit „Agricultura biologic`: Orizont 2012”. Prin acest program, \n perioada 2007-2012, se aloc` anual suma de 3 milioane de euro. „Din 2008, Agen]ia Bio gestioneaz` fondul na]ional de dezvoltare, care func]ioneaz` ca un garant al agriculturii ecologice. Ministerul Agriculturii contribuie cu cele mai multe fonduri la cotiza]ie, urmat de Ministerul Ecologiei [i grupurile de produc`tori din agricultura ecologic`”, a precizat dna Elisabeth Mercier, directorul Agen]iei franceze Bio. |n anul 2008, Fran]a avea 13.298 de exploata]ii agricole certificate ecologic, un plus de 11% fa]` de 2007. Continuând \n acela[i trend, anul trecut s-au \nregistrat 16.400 de exploata]ii, ceea ce \nsemn` o cre[tere cu 23% fa]` de anul 2008. Ca suprafa]`, fermele totalizeaz` circa 600.000 de hectare. |n 2009, num`rul total al operatorilor din sectorul agriculturii ecologice dep`[ea 25.000.

www.euro-ferma.ro


3 milioane de euro pentru agricultura ecologic`

«Fermierul Bio», program lansat de Asocia]ia Bio România

de consultan]` tehnic` pentru \ntocmirea proiectelor \n vederea acces`rii de fonduri europene. Programul, denumit „Fermierul Cu ocazia unui eveniment recent Bio”, se adreseaz`, \n special, fermelor de desf`[urat pe tema agriculturii ecologice, subzisten]` care vor s` treac` \n microferme dl Marian Cioceanu, pre[edintele Asocia]iei ecologice, iar modelele de proiecte propuse Operatorilor din Agricultura Ecologic` sunt construc]ia pentru ad`postul a 350 de - „Bio România”, a afirmat c` a lansat un g`ini ou`toare crescute \n sistem ecologic, program prin care fermierii interesa]i s` sere de circa 400 mp, stupine ecologice cu 50 de familii de albine sau microlivezi de produc` \n sistem ecologic pot beneficia

www.euro-ferma.ro

Ajutorul specific pentru sectorul de produc]ie vegetal` este estimat între 1.500 [i 4.500 euro pe exploata]ie, în func]ie de suprafa]a fermei (pentru exploata]iile între 0,33 [i 20 ha - 1.500 de euro; pentru exploata]iile între 21 [i 50 ha - 2.500 de euro; pentru exploata]iile între 51 [i 100 ha - 3.500 de euro; pentru cele de peste 100 ha - 4.500 de euro). Pentru cre[terea animalelor, ajutorul se acord` în func]ie de dimensiunea exploata]iei. Se estimeaz` acordarea unui cuantum al ajutorului astfel: pentru p`s`ri, plata este cuprins` între 1.500 (sub 500 de capete) [i 3.000 euro (peste 500 de capete), pentru bovine, între 800 (sub 20 de capete) [i 2.000 de euro (peste 20 de capete), pentru ovine, între 500 (sub 20 de capete), 1.500 de euro (21-100 de capete) [i 3.500 de euro (peste 100 de capete) [i pentru apicultur`, 750 (între 1 [i 50 de familii), 850 euro (între 51 [i 100 de familii), 950 euro (peste 100 de familii).

Ana Must~}ea

Produc`torii trebuie s` îndeplineasc` cumulativ urm`toarele condi]ii: l s` fie înregistra]i în Registrul electronic al operatorilor din agricultura ecologic` elaborat de DADR [i aprobat de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. Dovada înregistr`rii se face prin prezentarea fi[ei de înregistrare a produc`torului în agricultura ecologic` Acest sprijin, considerat prioritar pentru pe anul pentru care se solicit` acordarea 2010, a fost notificat la Comisia European`, de pl`]i anuale suplimentare; urmând ca Ministerul Agriculturii s` l s` încheie un contract cu un organism elaboreze procedurile de aplicare. Suma de inspec]ie [i certificare, aprobat de alocat` pentru sprijinirea agriculturii Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii ecologice este de 3.098.000 de euro. Rurale, [i s` de]in` un certificat de Schema de sprijin specific pentru calitatea confirmare a conversiei emis de produselor agricole din sectorul agriculturii organismul de inspec]ie [i certificare cu ecologice const` în acordarea unor care produc`torul se afl` sub contract; pl`]i anuale suplimentare [i se aplic` l s` semneze un angajament prin care produc`torilor din sectorul de produc]ie se oblig` ca pe o perioad` de 5 ani vegetal` [i animalier` care în anul 2010 s` aplice în exploata]iile lor regulile [i sunt în perioada de conversie (anul 1, 2 sau principiile agriculturii ecologice, stabilite 3). Principalul obiectiv al acestei scheme în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al de sprijin vizeaz` men]inerea nivelului [i Consiliului, iar în situa]ia în care ies din calit`]ii produselor agricole [i evitarea ie[irii acest sistem s` înapoieze contravaloarea din sistemul de agricultur` ecologic`. pl`]ii anuale suplimentare primite.

un hectar. „Prin aceste proiecte, 50% din valoarea investi]iei va fi asigurat` din fonduri europene, iar diferen]a din fonduri proprii”, a afirmat dl Cioceanu. Potrivit pre[edintelui Asocia]iei „Bio România”, sunt purtate discu]ii cu Asocia]ia Român` a B`ncilor pentru acordarea de credite avantajoase agricultorilor din sistemul ecologic de produc]ie.

Ana Must~}ea

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale (MADR) va lansa în perioada urm`toare o schem` de sprijin pentru sectorul de agricultur` ecologic`, respectiv „Schema de sprijin specific pentru calitatea produselor agricole din sectorul agriculturii ecologice”.

Aprilie 2010 61


Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

5.03.2010 - 2.04.2010

PIA}A GRâULUI Pre]ul grâului a r`mas neschimbat, comparativ cu situa]ia ultima s`pt`mân` a lunii martie, acesta fiind cotat la 112 euro/ton` FOB Rouen, calitate standard, \n cazul livr`rilor din luna mai 2010. Pre]ul recoltei de grâu din 2010 a fost de 118,5 euro/ton` FOB Rouen, calitate standard, cu livrare \n timpul perioadei de recoltat. Pia]a cerealelor se g`se[te pe o pant` descendent`, doar un incident climatic major poate schimba situa]ia pe termen mediu.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pia]a porumbului a afi[at o anumit` stabilitate \nc` din ultima s`pt`mân` a lunii martie. Pre]ul a r`mas \mp`r]it \ntre reticien]a produc`torilor [i lipsa de competitivitate fa]` de celelalte cerealele. |n acest context, pre]ul a evoluat destul de pu]in, iar schimburile au fost reduse cantitativ. Utilizarea porumbului \n producerea furajelor pentru animale r`mâne din ce \n ce mai redus`, ca urmare a folosirii grâului furajer sau orzului, ]inând cont c` aceste cereale au pre]uri cu mult mai mici decât cel al porumbului. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

5 mar 2010

143.7

172.9

129.3

12 mar 2010

139.5

161.9

131.3

19 mar 2010

146.9

146.9

132.3

26 mar 2010

140.3

159.5

136.9

2 apr 2010

136.9

161.9

136.9

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

5 mar 2010

177.7

202.9

92.3

12 mar 2010

173.7

196.7

92.3

19 mar 2010

179.7

197.7

97.2

26 mar 2010

170.7

170.7

97.5

2 apr 2010

166.9

191.9

97.3

PORUMB

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului \nregistrat \n prima s`pt`mân` a lunii aprilie a fost de 90 euro/ton` \n cazul livr`rilor din luna mai 2010 [i de 97 euro/ton` \n cazul livr`rilor din perioada recoltatului. Pre]ul a sc`zut cu 1 euro/ton` comparativ cu situa]ia din ultima s`pt`mân` a lunii martie. Pia]a orzului se g`se[te sub o presiune mare la nivel european, având \n vedere stocurile existente.

Data

62 Aprilie 2010

Burs`  Creil

Burs`  Dunkerque

Burs`  Moselle

Burs`  Rouen

Burs`  Creil**

Burs`  Moselle**

5 mar 2010

87.5

89.5

89.5

89.5

95.3

105.3

12 mar 2010

84.5

88.5

88.5

88.5

97.3

102.7

19 mar 2010

84.5

87.5

90.3

89.5

98.5

103.7

26 mar 2010

85.9

89.5

91.5

90.5

95.3

105.3

2 apr 2010

89.5

92.7

92.7

91.3

95.7

107.3


PIA}A SOIEI Pre]ul soiei a sc`zut \n prima s`pt`m창n` a lunii aprilie, cu toate c` pia]a uleiurilor vegetale este influen]at` de evolu]ia pre]ului petrolului.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

5 mar 2010

343.7

367.9

931.3

12 mar 2010

340.3

359.7

925.3

19 mar 2010

351.7

374.7

905.7

26 mar 2010

349.9

371.7

910.5

2 apr 2010

343.9

369.9

897.5

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a crescut cu circa 4 euro/ton` fa]` de pre]ul \nregistrat \n ultima s`pt`m창n` a lunii martie, ajung창nd la 310 euro/ton` FOB Moselle, cu livrare \n luna iunie. Cererea aflat` \n cre[tere pentru ulei [i [rot stimuleaz` cerearea de semin]e. Fa]` de un consum sus]inut, balan]a european` a rapi]ei este tensionat`, ca urmare a sc`derii nivelului estimat al noii recolte, ceea ce poate duce la reducerea stocului de report. Pia]a rapi]ei beneficiaz` \n egal` m`sur` de cre[terea pre]ului petrolului, \n contextul unei speran]e de redresare economic`, \n special \n Asia [i SUA. Data

Bursa din Paris

5 mar 2010

295.3

12 mar 2010

967.9

19 mar 2010

295.7

26 mar 2010

305.9

2 apr 2010

304.9

Floarea soarelui semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI

Numero[i produc`tori de ulei din palmier acuz` presiunea exercitat` de organiza]iile ecologiste fa]` de defri[`rile palmierilor [i pentru men]inerea biodiversit`]ii. Mai multe grupuri industriale atente la imaginea m`rcilor lor [i con[tiente fa]` de responsabilitatea pe care o au fa]` de mediu au stopat recent achizi]iile de ulei din palmier, dac` nu exist` suficiente probe care s` demonstreze c` acest ulei este produs f`r` s` aduc` pagube mediului \nconjur`tor.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

5 mar 2010

953.7

5 mar 2010

315.3

12 mar 2010

967.9

12 mar 2010

315.3

19 mar 2010

945.5

19 mar 2010

318.5

26 mar 2010

940.7

26 mar 2010

323.5

2 apr 2010

935.5

2 apr 2010

327.7

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, av창nd la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Aprilie 2010 63


Hot`rârea nr. 161 din 3 martie 2010 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului [i P`durilor pe anul 2010 din Fondul de rezerv` bugetar` la dispozi]ia Guvernului - M.O. nr. 0148/8 martie 2010 Legea nr. 38 pentru abrogarea Ordonan]ei Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pie]ei laptelui de vac` - M.O. nr. 0157/11 martie 2010 Ordinul nr. 74 privind asigurarea

condi]iilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protec]ia animalelor \n timpul sacrific`rii [i uciderii, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr. 180/2006 - M.O. nr. 0162/12 martie 2010

Ordinul nr. 295 privind modificarea anexelor nr. 1 [i 2 la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 762/2008 pentru aprobarea modelului autoriza]iei de \nfiin]are [i func]ionare a cresc`toriilor de vânat [i a complexurilor de vân`toare [i al documentelor legale de provenien]` a exemplarelor de vânat care intr` [i ies \n/din cresc`toriile de vânat [i complexurile de vân`toare - M.O. nr. 0162/12 martie 2010 64 Aprilie 2010

Ordinul nr. 242 pentru modificarea Ordinului ministrului Mediului [i Dezvolt`rii Durabile nr. 1.216/2008 privind aprobarea Normativului tehnic pentru evaluarea st`rii de siguran]` \n exploatare a echipamentelor hidroelectromecanice ale evacuatorilor de ape mari ai barajelor - NTLH-050 - M.O. nr. 0162/12 martie 2010 Ordinul nr. 56 privind recunoa[terea Acordului interprofesional pentru sfecla de zah`r - recolta anului de comercializare 2010/2011- M.O. nr. 0163/15 martie 2010 Ordinul nr. 294 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 216/2008 privind aprobarea Criteriilor de acordare a licen]ei pentru gestionarii fondurilor cinegetice - M.O. nr. 0165/15 martie 2010 Ordinul nr. 13 pentru modificarea

Ordinului pre[edintelui ANSVSA, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i

Dezvolt`rii Rurale nr. 30/366/337/1.511 /577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0170/16 martie 2010

Ordinul nr. 355 pentru modificarea Ordinului pre[edintelui ANSVSA, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0170/16 martie 2010 Ordinul nr. 68 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autoriza]i - M.O. nr. 0189/25 martie 2010 Legea nr. 53 privind aprobarea

www.euro-ferma.ro


Ordonan]ei Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derul`rii afacerilor \n domeniul comer]ului cu semin]e de consum, precum [i pentru modificarea unor acte normative - M.O. nr. 0189/25 martie 2010

Hot`rârea nr. 214 privind transmiterea unui teren, proprietate public` a statului, din administrarea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - Agen]ia Domeniilor Statului \n administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte [i \n folosin]a gratuit` a M`n`stirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei [i R`d`u]ilor, jude]ul Suceava - M.O. nr. 0191/25 martie 2010 Ordinul nr. 66 pentru modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finan]ate \n cadrul Programului Opera]ional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0195/29 martie 2010 Ordinul nr. 74 pentru aprobarea

Listei cu gradatori autoriza]I - M.O. nr. 0195/29 martie 2010

Ordinul nr. 12 pentru

modificarea [i completarea Normei sanitare veterinare privind procedura de \nregistrare [i controlul oficial al unit`]ilor \n care se desf`[oar` activit`]i de asisten]` medical-veterinar`, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui ANSVSAnr. 17/2008 - M.O. nr. 0194/26 martie 2010

Ordinul nr. 16 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de \nregistrare/autorizare sanitar-veterinar` a unit`]ilor/centrelor de colectare/exploata]iilor de origine [i a mijloacelor de transport din domeniul s`n`t`]ii [i al bun`st`rii animalelor, a unit`]ilor implicate \n depozitarea [i neutralizarea subproduselor de origine animal` care nu sunt destinate consumului uman [i a produselor procesate - M.O. nr. 0194/26 martie 2010 Ordinul nr. 21 privind modificarea [i completarea Normei sanitare veterinare privind procedura

www.euro-ferma.ro

de \nregistrare sanitar` veterinar` a activit`]ilor de ob]inere [i de vânzare direct` [i/sau cu am`nuntul a produselor alimentare de origine animal` sau nonanimal`, precum [i a activit`]ilor de produc]ie, procesare, depozitare, transport [i comercializare a produselor alimentare de origine nonanimal`, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr. 111/2008 - M.O. nr. 0194/26 martie 2010

Ordinul nr. 22 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind condi]iile de organizare [i func]ionare a unit`]ilor farmaceutice veterinare [i a unit`]ilor destinate comercializ`rii animalelor de companie, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr. 16/2008 - M.O. nr. 0194/26 martie 2010 Ordinul nr. 23 pentru modificarea [i completarea Normei sanitare veterinare privind procedura de \nregistrare [i autorizare sanitar` veterinar` a unit`]ilor [i activit`]ilor din domeniul farmaceutic veterinar, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr. 24/2008 - M.O. nr. 0194/26 Martie 2010 Ordinul nr. 11 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe pia]` pe teritoriul României - M.O. nr. 0196/29 martie 2010 Ordinul nr. 65 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspec]ie [i certificare, de aprobare a organismelor de inspec]ie [i certificare [i de supraveghere a activit`]ii organismelor de control - M.O. nr. 0199/30 martie 2010 Ordinul nr. 70 privind pescuitul reproduc`torilor vii de sturioni \n vederea folosirii acestora \n scopul reproducerii artificiale pentru ob]inerea de puiet pentru acvacultur` [i popularea de sus]inere a bazinelor piscicole naturale - M.O. nr. 0200/30 martie 2010 Ordinul nr. 348 de stabilire a atribu]iilor Direc]iei generale pescuit - Autoritatea de management pentru Programul Opera]ional pentru Pescuit - M.O. nr. 0203/31 martie 2010 Ordinul nr. 30 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

stabilirea normelor minime de protec]ie a puilor destina]i produc]iei de carne - M.O. nr. 0212/2 aprilie 2010

Ordinul nr. 75 privind aprobarea sistemului de sanc]iuni pentru m`surile 211 „Sprijin pentru zona montan` defavorizat`“, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montan`“ [i 214 „Pl`]i de agromediu“ din Programul na]ional de dezvoltare rural` 2007-2013 - M.O. nr. 0217/7 aprilie 2010 Hot`rârea nr. 255 pentru aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2010 al Administra]iei Na]ionale a \mbun`t`]irilor Funciare, aflat` sub autoritatea MADR - M.O. nr. 0221/8 aprilie 2010 Ordinul nr. 82 privind comercializarea materialului de \nmul]ire [i plantare fructifer destinat produc]iei de fructe, pe teritoriul României - M.O. nr. 0222/8 aprilie 2010 Ordinul nr. 37 privind circula]ia ecvinelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0223/9 aprilie 2010 Ordinul nr. 38 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul pre[edintelui ANSVSAnr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului ac]iunilor de supraveghere, prevenire [i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protec]ia animalelor [i protec]ia mediului pentru anul 2010 [i a Programului de supraveghere [i control \n domeniul siguran]ei alimentelor pentru anul 2010 - M.O. nr. 0223/9 aprilie 2010 Legea nr. 62 privind aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din OUG nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinan]`rii publice nerambursabile pentru proiectele de investi]ii din cadrul Programului SAPARD - M.O. nr. 0222/8 aprilie 2010 Ordinul nr. 85 privind aprobarea Specifica]iilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor \n [coli - M.O. nr. 0226/9 aprilie 2010 Aprilie 2010 65



Revista AGRIMEDIA - Aprilie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - April 2010