Issuu on Google+

1

Decembrie 2010


2

Decembrie 2010


Adevăruri

“Se spune că intelectul este dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul este dat omului după părerea mea, nu să cunoască adevărul, ci să primească adevărul. Fără Dumnezeu şi fără nemurire nu există adevar”, din cugetările lui Petre Ţuţea. În sensul celor afirmate de marele român şi filosof, permanent suntem asaltaţi de adevăruri insolubil legate de existenţa noastră trecătoare pe acest pământ. Astfel aflăm că economia mondială cu puţine excepţii este în recesiune şi că de fapt nici PIB-ul nostru nu se simte prea bine deşi guvernanţii iau decizii radicale pentru a salva corabia. Aflăm de exemplu că agricultura a pierdut peste 1,3 milioane de hectare din suprafaţa agricolă, prin necultivarea acestora, dar şi prin uşurinţă cu care se scot din producţia agricolă suprafeţe semnificative în interesul investiţiilor imobiliare. Dacă înainte de 1989 din agricultură practic se plătea o bună parte din datoria externă, în prezent importurile care au atins peste 70% din consum, constituie o gaură în sacul şi aşa peticit al economiei româneşti. Se tot aminteşte că în ultimii 20 de ani s-au acordat pentru agricultură de la bugetul de stat diferite forme de sprijin, iar după integrarea României în UE alte forme de sprijin suplimentare. Şi totuşi, unde este eroarea de apreciere sau care este motivul real al situaţiei precare din agricultură? Înclinăm să credem că motivul real este în strânsă legătură cu îmbătrânirea galopantă a locuitorilor satelor şi lipsă tinerilor, posibili fermieri, care îşi câştigă

www.agrimedia.ro

pâinea pe alte meleaguri. De ce de exemplu Polonia poate, şi noi nu, să motiveze munca în acest sector? Un balon de oxigen vine dinspre Bruxelles căci potrivit declaraţiei recente a comisarului european pentru agricultură Dacian Ciolos, Comisia Europeană a aprobat pentru perioada 2014-2020 alocarea pentru PAC a 386,9 miliarde euro menţinând astfel nivelul plăţilor directe şi pentru PNDR la nivelul celui aprobat pentru anul 2013. Acest buget va permite reducerea diferenţei de plăţi practicate între ţările membre. În acelaşi spectru de preocupări comisarul european a mai comunicat şi aprobarea altor forme de sprijin la nivelul ţărilor membre. Deci, bani ar fi, bunăvoinţă există, efort bugetar se face, însă şi în acest domeniu factorii de decizie ar trebui să “măsoare de 10 ori” şi să “taie” odată, să nu risipească resursele, să aibe capacitatea de a accesa de la CE alocările acordate într-un procent atât de mare şi să stimuleze munca efectivă. Întradevăr, potrivit cugetărilor marelui filosof, primim permanent adevăruri pe care le acceptăm declarativ sau tacit, însă ar fi o mare eroare să le ignorăm. În acest sens, poate este timpul să ne oprim mai îndelung asupra adevărului potrivit căruia fără o muncă perseverentă nu putem supravieţui şi nicidecum progresa. Trebuie să reflectăm, că nici în perioadă în care pământul era lucrat cu animale, în România nu rămâneau nelucrate atâtea terenuri apte producţiei agricole. Se impune să luăm aminte că nimeni nu este dispus şi nici nu este normal să facă eforturi de orice fel pentru propăşirea noastră. “Sa ne măturăm singuri bătătura” şi eventual în agricultură cel puţin, să ne documentăm asupra “modelului polonez” în ceea ce priveşte gradul de absorbţie şi utilizare al fondurilor europene.

Simona MUNTEANU Iulie 2011

3


SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Replică la programul de agricultură lansat de USL

10

Investiţii majore demarate de producătorul de lactate Olympus

12 16

386,9 miliarde de euro pentru agricultura europeană

18

Agricultura şi fondurile europene, dezbătute la Forum Invest

20

Agricultura, între nevoia de bani şi decizia politică

22

Roger Waite - despre reforma PAC

26

În iulie se depun proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri

28

Conferinţa Naţională de Informare pentru accesarea fondurilor europene

31

Seminţele de porumb din Europa: un disponibil în scădere accentuată, în următoarea campanie

Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

32 36

Poziţia comună a Franţei şi Germaniei pentru PAC 2013

Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

38

Scheme de sprijin aplicate în sectorul vegetal

40

Genetică performantăde la Saaten Union

44

Obiective, direcţii de acţiune şi forme de sprijin în zootehnie

46

Pozitiv - cuvântul definitoriu pentru Fendt

48

Exploatarea batozei de treierat cereale paioase

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

50 54

Planul ambiţios al John Deere, ca urmare a lansării noilor produse

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

58

Cum atacă şi cum se combat viemii-sârmă?

60

Prevederi ale Legii viei şi vinului nr. 244/2002

66

NUFARM, un partener dedicat clienţilor săi

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 7 / 2011 (52) Iulie 2011 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

4

3 8

Iulie 2011

Paula Seling, imaginea Euralis în campania de rapiţă 2011

Sumi Agro a pornit «Caravana Rapiţei 2011»

Soluţii ingenioase pentru o agricultură mai eficientă

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011

5


 În dialog cu fermierii

•Careestedotareatehn

Petre Drăgnoi, administrator SC Narflor Serv SRL, localitatea Ulmeni, judeţul Călăraşi „În cadrul societăţii, exploatăm o suprafaţă agricolă de circa 376 de hectare. Dorim să continuăm investiţiile pentru a ne dota parcul tehnic agricol, mai ales pe partea de tractoare. Pentru terenul pe care îl cultivăm, gama de tractoare care ne interesează cuprinde maşini cu o putere de la 90 până la 200 CP. În momentul de faţă, în parc deţinem tractoare marca McCormick, de 130 CP. Ca să ne interesăm de oferte, am mers la diferite firme din domeniu, precum şi la expoziţiile de profil, precum târgul RomAgroTec. Pe partea de protecţie a culturilor agricole, avem nevoie să achiziţionăm o maşină de erbicidat (MET) performantă. Pe viitor, în funcţie de modul în care societatea se v-a dezvolta şi dota cu maşini şi utilaje agricole, dorim să desfăşurăm şi activitatea de prestări servicii în domeniu. O problemă majoră de care ne lovim în planurile noastre de dezvoltare este cea legată de finanţare. Am încercat să accesez fonduri europene, însă proiectul nu a primit un punctaj suficient. Proiectul pe care l-am întocmit a fost pe Programul Fermierul. Cele mai multe utilaje agricole aflate în fermă sunt achiziţionate în leasing.”

6

Iulie 2011

PFA Ene Marcel, localitatea Horia, judeţul Tulcea „Desfăşor activitatea agricolă în judeţul Tulcea, iar numărul de hectare pe care le lucrez este de 300. Ca dotare tehnică, cu maşini agricole performante, deţin un tractor marca New Holland, cu o putere de 140 CP, şi o combină marca John Deere. În privinţa utilaje agricole, am toată gama necesară. O mare parte din aceste echipamente agricole sunt fabricate în România. Prin Programul SAPARD, derulat în perioada de preaderare, am accesat fonduri, în valoare de 2 miliarde de lei, pentru a achiziţiona o serie de maşini şi utilaje performante. Încă mai sunt lucruri de realizat, însă principala problemă în agricultură este lipsa programelor de finanţare. Un program pe care l-am aşteptat şi despre care credeam că o să fie foarte bun pentru mulţi dintre agricultori este Programul Rabla, însă nu mai ştiu nimic de acesta. Nu ştiu de ce nu este funcţional. Avem probleme cu irigarea culturilor agricole şi pentru că nu avem sisteme de irigaţii, noi nu sunt siguri pe producţiile agricole pe care le vom realiza. Nu avem acea siguranţă şi suntem la mila lui Dumnezeu. Pe un hectar noi investim aceeaşi sumă, însă diferenţa de producţie o dă apa. Dacă irigi, faci şi producţie. Din păcate, nimeni nu rezolvă problema irigării în agricultură. Agricultorii nu ştiu dinainte de recoltare care vor fi preţurile de vânzare şi din această cauză nu pot face un plan.”

www.agrimedia.ro


hnicădecaredispuneţi?

Gabriel Leianu, administrator al SC Scorpion SRL, localitatea Toporu, judeţul Giurgiu

„Administrez o suprafaţă agricolă de 1.000 de hectare, aflată în judeţele Teleorman şi Dâmboviţa, iar plantele cultivate sunt cerealele de toamnă şi de primăvară. Anii trecuţi am încercat să cultiv şi plante legumicole însă nu a mers, din mai multe motive, cum ar fi costul apei de irigat şi forţa de muncă nepregătită. Intenţionez să fac un proiect pentru accesarea fondurilor europene pentru achiziţia de tehnică agricolă, deşi partea de cofinanţare este mai dificilă. Până acum, tehnica de care dispun a fost cumpărată din fonduri financiare proprii şi, o mare parte din utilajele agricole, sunt cumpărate din Italia, pentru că acolo sunt mai ieftine. În parcul de maşini şi utilaje agricole deţin şapte tractoare, mărcile New Holland şi John Deere, cu puteri de la 65 CP până la 350 CP, o combină John Deere şi toată gama de utilaje. Totodată, desfăşor şi activitatea de prestări servicii în agricultură. Dacă activitatea agricolă va merge bine în următorii doi ani, voi investi într-un siloz de depozitare a cerealelor. În cadrul societăţii muncesc trei oameni. Consider că, în viitor, preţurile la cereale vor creşte, pentru că există cerere, iar în unele ţări din Europa, cum ar fi Franţa, au fost condiţii climatice nefavorabile, care au afectat culturile.”

„Administrez o suprafaţă de 1.000 de hectare, iar parcul tehnic pe care îl deţin dispune de o gamă completă de tractoare şi utilaje agricole performante. Mărcile de tractoare pe care le deţin în fermă sunt New Holland şi Challenger. Un echipament pe care doresc să-l achiziţionez şi de care am nevoie în fermă este un cultivator performant. Avantajul principal pe care îl asigură acest echipament este reducerea numărului de operaţii. Acest lucru se traduce printr-o economie de combustibil. Cu acest combinator se realizează mai multe operaţii dintr-o singură trecere. Am încercat să accesez fonduri europene în scopul achiziţiei de tehnică agricolă performantă, am întocmit un proiect pe care l-am depus, însă nu a fost aprobat. Acum, varianta de finanţare pe care o iau în calcul este cea a leasing-ului. Pe viitor, intenţionez să investesc într-un siloz, de o capacitate de 2 x 500 de tone.”

Ana MUSTĂŢEA

Jovanni Caccamo, administrator al SC All Cereal SRL, localitatea Tătărăştii de Jos, judeţul Teleorman

www.agrimedia.ro

Iulie 2011

7


Deşi temele principale ale conferinţei de presă organizate la sediul MADR la data de 28 iunie a fost situaţia campaniei de recoltare a cerealelor de toamnă şi Politica Agricolă Comună, ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, a dorit, cu acest prilej, să facă anumite observaţii cu privire la programul de agricultură lansat în urmă cu ceva timp de Uniunea Social-Liberală. Valeriu TABĂRĂ, ministrul MADR

Replică la programul de agricultură lansat de USL Deoarece USL şi-a propus ca ţintă elaborarea şi negocierea unui nou PNDR, replica oficialului MADR a fost aceea că programul iniţial a fost negociat de către dânşii, că la acea vreme ministrul Agriculturii era un liberal. „Întrebarea mea este de ce au negociat atunci PNDR dacă nu era bun? Acum se fac eforturi mari de perfecţionare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Suntem la a şasea modificare, care este cea mai mare de până acum, iar suma pe care o însumează este de 600-700 de milioane de euro, care va fi trasferată spre anumite măsuri care privesc modernizarea agriculturii. Modernizarea agriculturii este începută, însă nu spun că este la nivelul la care ar trebui să fie”, a precizat dl Tabără. În cadrul conferinţei de presă, oficialul MADR, dl Valeriu Tabără, a mai afirmat că 2011 este un an agricol bun, care va asigura producţii mari la culturile de toamnă. „Elementul esenţial al Ministerului Agriculturii, al structurilor din teritoriu şi inclusiv al fermierilor, este obţinerea de producţii agricole. 2011 este un an agricol bun. În luna mai se făceau afirmaţii că anul va fi secetos. Iată că nu este chiar atât de secetos. Când se fac astfel de afirmaţii, trebuie să fie bazate şi pe date certe. Nu exclud faptul că sunt anumite 8

Iulie 2011

zone cu probleme, cum ar fi Câmpia de Vest, zona de nord a Moldovei sau chiar pe anumite insule din Bărăgan, dar acestea nu vor afecta semnificativ recolta totală. Nivelul apei din sol a fost optim pentru cereale, respectiv pentru culturile de grâu, triticale, orz şi rapiţă. Timpul secetos din această perioadă certifică calitatea producţiei agricole. Pe lângă producţiile bune la culturile de toamnă, se anunţă, de asemenea, şi o calitate bună. La mijlocul lunii august, Institutul de Bioresurse Alimentare va analiza probele, iar rezultatele finale privind calitatea se vor obţine în perioada 10-15 septembrie”, a afirmat dl Tabără. Ministrul Agriculturii a declarat că producţiile de cereale din acest an sunt cu mult mai mari faţă de anul trecut, iar unele culturi înregistrează chiar recorduri. „În cazul orzului, avem producţii care depăşesc 4.000 kg/ha”, a spus dl Tabără. Stadiul implementării PNDR Potrivit ministrului Agriculturii, alocarea financiară publică pentru proiectele depuse în cadrul PNDR se ridică la circa 10 milioane de euro. Numărul proiectelor depuse este de 65.992, cu o valoare de 14,6 mil. euro. Dintre acestea, 47.681 sunt proiecte selectate, cu o valoare de 4,4 mil. euro, iar numărul celor finalizate este de 1.777. Valoarea plăţilor efectuate către beneficiarii tuturor măsurilor este

de 2.081,7 mil. euro, reprezentând un grad de absorbţie de 26% din alocarea aferentă întregului program, incluzând şi avansul primit de la CE, după aprobarea programului (561 mil. euro). Pentru anul 2011, au fost stabilite 16 sesiuni de depunere a proiectelor, cu o alocare totală de 1,64 mld. euro, din care până în prezent s-au desfăşurat 9 sesiuni, numărul proiectelor depuse depăşind de 3 ori alocarea disponibilă pentru Măsura 312 şi de 1,5 ori alocarea disponibilă pentru Măsura 123. Numărul sesiunilor de depunere rămase este de 7, iar cele mai importante sunt pentru Măsurile 112 „Instalarea tinerilor fermieri” şi 141 „Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă”, pentru care vor fi disponibile 200 de milioane de euro. Măsurile cu grad crescut de vizibilitate şi accesare din cadrul PNDR sunt 121 (înfiinţare şi modernizare ferme), 123 (industrie alimentară), 141 (ferme de semisubzistenţă), 312 (investiţii în activităţi nonagricole), 322 (infrastructură rurală). „Una dintre cele mai importante măsuri destinate dezvoltării rurale este Măsura 322, unde valoarea proiectelor este de 1,6 mld. euro”, a spus dl Tabără. O altă măsură importantă din cadrul PNDR este 121, destinată modernizării exploataţiilor agricole. „Pe această măsură avem 1.743 de

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

noi măsuri, precum Măsura 215 Bunăstarea animalelor, cu o alocare de 154 mil. euro, Măsura 223 - Prima împădurire a terenurilor neagricole şi introducerea unui sistem de creditare cu finanţare din PNDR pentru beneficiarii Măsurilor 121, 123, 312 şi 313. La agricultura ecologică, unde se alocă peste 3 mil. euro, s-a făcut o modificare de suplimentare a sprijinului alocat pe exploataţie. „Pentru a nu pierde banii destinaţi agriculturii ecologice din cauza numărului scăzut de cereri, am decis să mărim alocarea financiară pe fermă”, a precizat ministrul Agriculturii. În privinţa schemelor de plăţi pe suprafaţă, ministrul Agriculturii a precizat, în cadrul conferinţei, că unul dintre obiectivele acestui an a fost acela ca plata să se facă la timp către fermieri. „Banii s-au dus la timp pentru fermieri. Acesta a fost şi obiectivul nostru. Am alocat 131 euro/ ha pentru anul 2010, faţă de 115 euro/ ha în anul 2009. Pot să vă spun încă de pe acum că anul viitor fermierii vor primi cu 40 de euro mai mult pe unitatea de suprafaţă. Subvenţia pe suprafaţă va fi de 174-176 euro/ha. Chiar dacă am dori să acordăm un sprijin mai mare, nu putem, pentru că aşa am negociat în Tratatul de aderare. Baza legală nu ne permite”, a susţinut dl Tabără.

Suprafaţa arabilă a României a scăzut În cadrul conferinţei, ministrul Agriculturii a afirmat că rezultatele neoficiale ale actualului recensământ agricol arată o scădere a suprafeţei arabile cu 1,2 milioane hectare. „Din datele actualului Recensământ General Agricol reiese că nu mai putem discuta de o suprafaţă de 9,4 milioane hectare de teren arabil, ci de numai 8,1-8,2 milioane de hectare. Vedem astfel că de la ultimul RGA, din 2003, suprafaţa arabilă a României s-a redus cu aproape 1,2 milioane de hectare”, a afirmat dl Tabară. În opinia ministrului Agriculturii, datele oferite de RGA vor permite elaborarea unei strategii. Sprijin pentru cultivatorii afectaţi de criza E.coli Producătorii români de legume afectaţi de pierderile cauzate de bacteria E.coli au notificat Comisiei Europene suma de 1,465 milioane de euro. Ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, a afirmat că pentru castraveţi valoarea totală a despăgubirilor este de 1,19 milioane de euro, iar pentru tomate de 275 mii de euro. Potrivit MADR, vânzările la aceste produse au intrat pe făgaşul normal, iar criza E.coli a fost depăşită, în mare parte, datorită seriozităţii cu care a fost tratată.

Iulie 2011

9

Ana MUSTĂŢEA

proiecte, cu o valoare de 660 de milioane de euro. O mare parte din aceste proiecte se bazează pe achiziţia de tractoare şi utilaje agricole”, a declarat ministrul Agriculturii. Începând cu luna mai a.c., s-a demarat realocarea de fonduri de la măsuri cu grad scăzut de absorbţie, precum Măsurile 511 - Asistenţă tehnică, 142 Grupuri de producători, 111 - Formare profesională, către măsuri cu grad crescut de vizibilitate şi accesare. La Măsura 121, alocarea financiară a fost suplimentată cu peste 100 mil. euro, cu prioritizarea investiţiilor pentru sectorul zootehnic. Plafonul maxim al primei de instalare a tinerilor fermieri a crescut de la 25.000 la 40.000 de euro. Axa Leader a beneficiat de o suplimantare cu 198 mil. euro şi de o organizare a unei noi sesiuni pentru GAL-uri. La Măsura 312, alocarea financiară a fost suplimentată cu circa 115 mil. euro, iar sprijinul acordat beneficiarilor acestei măsuri a crescut de la 70% la 90% pentru stimularea dezvoltării activităţilor productive nonagricole şi a serviciilor în mediul rural. La Măsura 313 - Încurajarea activităţilor turistice, intensitatea sprijinului a crescut de la 70% la 90%. În cadul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală au fost introduse


Investiţii majore demarate de producătorul de lactate Olympus Producătorul elen de lactate Olympus a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Bucureşti, la data de 30 iunie, deschiderea unei noi unităţi de producţie în localitatea Halchiu, judeţul Braşov, cu o capacitate de procesare lapte de 48.000 litri/oră. Investiţia realizată de grupul Olympus se ridică la peste 55 de milioane de euro, fondurile provenind din capitalul propriu, iar timpul de amortizare estimat de reprezentanţii firmei este de 15 ani.

10 Iulie 2011

Fabrica de lactate ocupă o suprafaţă de 25.000 mp, dispune de tehnologie de ultimă generaţie şi are trei linii de producţie: iaurt (120 tone/zi), telemea (100 tone/zi) şi lapte (PET: 16.000 litri/ oră, ambalaj Tetrapak: 10.500 litri/oră). Obiectivul acestei investiţii este acela de a satisface cererea de pe pieţele internă şi externă. În opinia dlui Dimitros Sarantis, preşedintele companiei, această investiţie reprezintă un pas important în dezvoltarea afacerii, unde România joacă un rol important: „Operaţiunile nostre din România, unde am făcut cea mai mare investiţie din afara Greciei, sunt de o importanţă strategică în dezvoltarea grupului, fiind poarta noastră de acces către pieţele europene”, a afirmat dl Sarantis. Din cantitatea totală de lapte procesat, de 48.000 de litri, 60% sunt destinate pieţei din Europa, iar 40% pentru cea din SUA. Capacitatea mare de producţie va permite satisfacerea cererii

atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele internaţionale din Europa şi SUA. Pe piaţa din Statele Unite ale Americii, produsele Olympus au pătruns în anul 2010. Construcţia fabricii a fost demarată în 2009, iar producţia de lactate a început în acest an, mai întâi cu gama de iaurturi. Până la sfârşitul anului, unitatea va produce o gamă completă de lactate sub brandul Olympus: lapte proaspăt, lapte UHT la un litru şi în ambalaj pentru întreaga familie, de 1,5 litri, sana şi lapte bătut, iaurt natural, cremos, probiotic, smântână, telemea. La fabricarea unor produse, cum ar fi smântâna şi telemeaua, Olympus foloseşte reţete româneşti. „În ultimii 12 ani, ne-am concentrat pe înţelegerea profundă a consumatorului român, am studiat filozofia şi preferinţele acestuia în ceea ce priveşte consumul de lactate. În acelaşi timp, am construit relaţii puternice cu fermierii locali,

www.agrimedia.ro


pentru a asigura materie primă de calitate pentru toate produsele noastre”, a declarat dl Ilias Pliatsikas, director adjunct Olympus România. Cifra de afacere estimată pentru 2012, după un an de funcţionare, este de 30 de milioane de euro. „În primele luni ale anului am ieşit pe pierdere, însă la sfârşitul lui 2011 sperăm să obţinem profit. Estimăm o cifră de afacere pentru 2011 de 24-25 de milioane de euro. După primul an de funcţionare a fabricii, previzionăm că vom obţine o cifră de afacere de 30 de milioane de euro, după care vom înregistra o creştere anuală de circa 15 milioane de euro. (...) Această creştere va ajunge în final la 70 de milioane de euro”, a precizat preşedintele grupului Olympus. Parteneriat cu fermierii Reprezentanţii companiei Olympus consideră că între fermier şi procesator trebuie să existe un parteneriat pe termen lung şi de aceea au dezvoltat un program de sprijinire a fermierilor. Acesta constă în furnizarea de know-how pentru creşterea productivităţii, în sprijinirea financiară a producătorilor, pentru sporirea efectivelor şi îmbunătăţirea infrastructurii în ferme şi gospodării, precum şi în acordarea de

bine instruit”, a afirmat dl Kommatos. Potrivit directorului de producţie şi achiziţie, laptele materie primă provine în proporţie de 75-80% din ferme individuale de diferite dimensiuni, iar restul de la centrele de colectare. Actualmente, parteneriatul dezvoltat de Olympus numără circa 500 de fermieri, iar suma previzionată pentru consolidarea acestui parteneriat este 3 milioane de euro. asistenţă de specialitate, pentru a asigura sănătatea şi bunăstarea animalelor. În privinţa achiziţiei materiei prime, dl Ioannis Kommatos, director adjunct producţie-achiziţie Olympus România, a afirmat că aceasta se realizează în totalitate din producţia internă a României. „În România, colectăm lapte din septembrie 2000, iar zonele din care ne procurăm materia primă sunt Transilvania şi Banat. Am pus la dispoziţia fermierilor tancuri de răcire a laptelui şi dispunem de o flotă de 25 de cisterne, cu care transportăm zilnic laptele de la fermă la fabrică. O prioritate pentru noi este selectarea laptelui care îndeplineşte cele mai înalte standarde de calitate. Controlul calităţii laptelui are loc înainte de colectare, la puncte de colectare, precum şi înainte de predare, la cisterne izoterme, de către personal

Grupul de companii Olympus, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie în producerea lactatelor, are sediul în Trikala, Grecia, şi derulează operaţiuni în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În România, grupul este prezent din 1999, printr-o unitate de procesare a laptelui în Baraolt, judeţul Covasna. Actualmente, această fabrică este închisă. În perioada 1999-2011, investiţiile totale ale grupului în România vor atinge 70 de milioane de euro. În prezent, deţine 5 unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale. În 2010, grupul a înregistrat venituri totale de 216 milioane de euro.

La data de 5 iulie, la Hotelul Marriott din Bucureşti a avut loc un eveniment de promovare a uleiului de măsline extravirgin marca Bruzio, produs în regiunea italiană Calabria. La conferinţa de presă au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice italiene şi române de la nivel central şi local. Printre participanţi la eveniment s-au numărat: Sorin Chelmu, secretar general MADR, Petre Daea, preşedintele Comisiei de agricultură din Senat, Cristian Ilie, director general Direcţia Afaceri Europene MEC, Alessandra Bianchi, vicepreşedinte SME Union Italia, Giacomo Giovinazzo, director al Direcţiei de Agricultură - regiunea Calabria, Carlo Capri, Masimino Magliocchi, preşedinte OPAOC, Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare. Evenimentul de informare face parte dintr-un amplu proiect de promovare, „Calabria sott’Olio”, realizat de instituţiile

www.agrimedia.ro

italiene în colaborare cu Asociaţia Producătorilor de Ulei de Măsline Consentina (OPAOC). Proiectul este finanţat din fonduri europene şi naţionale, în valoare de 20 de milioane de euro, cu scopul promovării uleiului de măsline calabrez de înaltă calitate pe piaţa europeană. Uleiul de măsline extravirgin Bruzio este primul produs din regiunea Calabria care a primit recunoaşterea DOP (Denumire de Origine Controlată) şi IGP (Indicaţie Geografică Protejată) la nivelul Uniunii Europene. Totodată, produsul poartă eticheta ecologică, ca urmare a utilizării sistemului ecologic de producere a uleiului de măsline. Uleiul Bruzio este produs în patru regiuni diferite din Italia: Fascia Prepolinica, Coline Joniche Persilane, Sibaritide şi Valle Crati. Calabria este o regiune importantă a Italiei, cu o puternică vocaţie agricolă. Se află printre primele regiuni la producţia de citrice şi ulei de măsline. Cultura de

măslini este o caracteristică a regiunii. Suprafaţa ocupată cu măslini este de 230 mii ha, 196 mii ha sunt culturi specializate, iar numărul întreprinderilor producătoare de ulei de măsline este de 150 de mii. Mulţumită calităţilor sale nutriţionale, uleiul de măsline extravirgin, şi în mod special DOP Bruzio, poate fi considerat o bază importantă într-o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, făcut să satisfacă toate gusturile şi să ofere nenumărate posibilităţi gastr onomice.

Iulie 2011 11

Ana MUSTĂŢEA

Eveniment de promovare a uleiului de măsline calabrez


386,9 miliarde de euro pentru agricultura europeană Ca urmare a adoptării recente de către Comisia Europeană a propunerilor de perspective bugetare pentru perioada 2014-2020, Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a susţinut o conferinţă de presă la Bucureşti, la data de 6 iulie, pentru a informa cu privire la proiectul de buget al Uniunii Europene şi al Politicii Agricole Comune.

12 Iulie 2011

Propunerea de buget s-a născut într-un context dificil, de situaţie economică dificilă în multe state membre ale Uniunii Europene. Deoarece bugetul UE depinde în mare măsură de contribuţiile statelor membre şi mai puţin de surse proprii europene, acest buget a trebuit să ţină seama şi de aceste condiţii de austeritate. De aceea, obiectivul nostru a fost să propunem un buget creativ pentru investiţii, care să stimuleze investiţii şi să-şi aducă contribuţia la relansarea economică a Uniunii Europene. Bugetul european nu este similar cu cele naţionale, care trebuie să rezolve şi anumite probleme curente de la un an la altul. Acesta se stabileşte pe o perioadă de şapte ani şi este un complement la bugetele naţionale, fiind focalizat pe anumite priorităţi europene comunitare. Pentru perioada 2014-2020, bugetul UE propus este de 1.025 mld. euro, ceea ce reprezintă 1,05% din PIB-ul la nivel european. Este un buget care în proporţie de 95% se întoarce în statele membre prin proiectele care vor fi finanţate. Costurile aşa-zisei birocraţii stufoase de la Bruxelles sunt de doar 5% din acest buget. Obiectivele principale ale acestui buget vizează cercetarea şi inovarea, investiţiile

în priorităţi precum energia regenerabilă, agricultura durabilă, folosirea inteligentă a resurselor naturale, creşterea economică, care să fie şi inclusivă. Principiile bugetare 2014-2020 Spre deosebire de perioada bugetară actuală, vor fi mai clar puse în evidenţă câteva principii-cheie ale bugetului, în primul rând un buget care să fie focalizat pe obţinerea de rezultate, care îşi fixează obiective precise. Absorbţia strict cantitativă a fondurilor nu va mai fi principalul obiectiv urmărit de Comisia Europeană, ci se va pune accent pe obţinerea de rezultate. Al doilea principiu pe care se va întemeia bugetul UE este cel de condiţionalitate. Alocarea financiară se va face pe baza unor anganjamente ale statelor membre, de obţinere a acestor rezultate. Vor exista nişte parteneriate între statele membre şi Comisia Europeană în utilizarea fondurilor structurale. Astfel, statele membre se vor anganja să atingă anumite obiective, care vor ţine cont, în principal, de specificitatea naţională, dar şi de obiectivele fixate la nivel european prin strategia UE 2020, în schimbul fondurilor alocate de Comisia Europeană. Un alt prinicipu important este cel al

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 13


simplificării regulilor. Comisia Europeană va face eforturi, prin reformele politicilor comunitare care vor urma, să simplifice procedurile, fără ca prin aceasta să scadă gradul de asigurare a bunei utilizări a fondurilor europene. Vor fi reguli mai simple, clare şi transparente pentru a se reduce birocraţia, cu speranţa că statele membre nu vor adăuga mai multă birocraţie în normele de implementare în urma adoptării acestor regulamente europene. Al patrulea principiu important este cel legat de flexibilitate. Acesta va asigura o adaptabilitate mai uşoară a bugetului, o transferare mai facilă a fondurilor de la o linie bugetară la alta, în funcţie şi de priorităţile care vor fi puse în evidenţă pe parcurs, dar şi o utilizare mai eficientă a fondurilor europene. România, beneficiar net al fondurilor europene Pe baza propunerilor Comisiei Europene, România va fi unul dintre statele membre beneficiar net în creştere a fondurilor europene, faţă de alocarea actuală, atât pentru politica de coeziune, cât şi pentru PAC. Rezultatele finale se vor stabili în urma negocierilor cu Parlamentul şi Consiliul European. Important este ca România să dovedească foarte clar că are nevoie de aceste fonduri şi că este în măsură să le utilizeze. Agricultura, cea mai importantă în bugetul UE Politica Agricolă Comună va rămâne cea mai importantă în bugetul UE, cu o linie bugetară de 371,7 mld. euro, la care se adaugă o disponibilitate bugetară de 15,2 mld. euro. În total, 386,9 mld. euro pentru 2014-2020 pentru agricultura europeană. Cele 15,2 mld. euro sunt

dedicate agriculturii, din alte linii bugetare, în afara bugetului strict legat de PAC. Un buget de 4,5 mld. euro va fi dedicat pentru cercetarea şi inovarea în agricultură. Este pentru prima dată când va exista o linie de finanţare specifică pentru această activitate, dar care nu va finanţa doar proiecte de cercetare, ci şi consorţii între institutele de cercetare şi producători. Prin aceasta, se va îndrepta cercetarea din sectorul agroalimentar spre nevoile practice ale agricultorilor. Se vor crea canale prin care producătorii şi operatorii din sectorul agroalimentar să transmită nevoile lor cercetării. Din această alocare bugetară, 3,5 mld. euro vor fi alocate pentru situaţii de urgenţă pe piaţa agroalimentară europeană din cauza unor crize sanitare. Crize care sunt independente de acţiunea agricultorilor, dar care au un impact asupra pieţei agroalimentare europene şi asupra veniturilor agricultorilor. Va fi un mecanism ce va putea fi mobilizat de urgenţă în astfel de situaţii de criză.

Politica de coeziune Politica de coeziune va fi în continuare un postbugetar important, care va viza nu doar regiunile care au un nivel al PIB de sub 75% din media comunitară. Spre deosebire de perioada actuală, se va introduce un regim al unor regiuni intermediare, care vor fi suprijinite în obiectivul de a susţine creşterea economică. Pentru România, în politica de coeziune, pe perioada următoare, va exista o alocare financiară mai mare decât cea actuală. Un element de noutate este introducerea unei linii bugetare pentru un instrument de conectare a infrastructurii la nivel european. Fondurile alocate vor fi de 50 mld. euro, din care 10 mld. euro provin din fondurile structurale, prin care se vor finanţa mari proiecte de infrastructură de conectare a statelor membre între ele şi cu ţările vecine UE. Obiectivul acestei măsuri este de a întări domeniile transportului, energiei şi comunicării.

Seria evenimentelor ZILELE CÂMPULUI LG 2011 continuă: Sunteţi invitaţi la SCDA Caracal pe 3 august începând cu ora 10:00 pentru a descoperi hibrizii recomandaţi pentru campania 2012. Vă aşteptăm pentru o întâlnire a specialiştilor în agricultură din Oltenia.

Persoană de contact: dl. Ionuţ Dobre, tel. 0721.101.737 14 Iulie 2011

www.agrimedia.ro


.

www.agrimedia.ro

Iulie 2011 15


Ana MUSTĂŢEA

Bugetul cercetării, în creştere Se discută de 80 mld. euro, care vine în completarea bugetelor naţionale pentru politica de cercetare, cu o creştere de aproape 30 mld. euro. Din acest buget, 4,5 mld. vor fi rezervate pentru agricultură. Politica de relaţii externe şi vecinătate va avea o creştere faţă de perioada actuală. Vor exista proiecte de dezvoltare socioeconomică, inclusiv în domeniul agriculturii, prin instrumente de sprijin pentru ţările vecine UE, precum Moldova, Ucraina etc. Obiectivul este de a pune la punct un program similar SAPARDului pentru ţările candidate la UE. Nivelul subvenţiilor directe Comisia Europeană propune o creştere a nivelului de subvenţii în statele sub media comunitară. Nu este o propunere de egalizare a acestora pe de o parte, deoarece o egalizare matematică este greu de justificat. Sunt condiţii de producţie diferite de la un stat membru la altul, de la o regiune la alta. Sistemul pe care îl propunem va permite chiar o diferenţiere a nivelului de sprijin între diferitele regiuni în cadrul unui stat membru. Un alt motiv pentru care nu va exista o egalizare este acela că între statele membre alocările financiare totale din bugetul comunitar trebuie să ţină cont de anumite echilibre. Orice creştere financiară alocată unui stat membru în Politica Agricolă Comună ar însemna diminuări în alocări financiare în alte politici comunitare, cum ar fi coeziunea. Pentru a evita dezechilibre majore, trebuie să ţinem cont de acest lucru. Vom căuta toate mecanismele de flexibilitate pentru ca producătorii să fie cât mai puţin afectaţi. Doresc să subliniez un lucru: când vorbim de alocarea financiară pentru agricultorii din România nu trebuie să ne gândim doar la subvenţii, care sunt importante şi necesare. Pentru unele state membre, cum este şi cazul României, partea de investiţii în modernizarea agriculturii este cel puţin, în opinia mea, la fel de importantă ca şi partea de subvenţie. Dacă am creşte foarte mult subvenţia pentru agricultorul român şi am acorda o susţinere financiară slabă pentru proiectele de investiţii, fermierii ar fi mai mult sub presiunea competitivităţii. Dacă luăm în considerare alocarea financiară medie totală pe cap de agricultor, luând atât subvenţiile pe suprafaţă, cât şi sprijinul financiar alocat pentru modernizare, dezechilibrul nu este foarte mare. 16 Iulie 2011

În pilonul II al PAC, cel de dezvoltare rurală, vom încerca să propunem instrumente care să fie mai uşor accesibile pentru agricultori, pentru a demara investiţii în ferme. Vom merge, mai degrabă, pe o finanţare pe obiective decât pe proiect. Chiar dacă vor mai exista diferenţe între nivelul plăţilor la hectar, pe pilonul II al Politicii Agricole Comune, vom facilita accesul la fondurile pentru investiţii. Un minimum de controale pentru fermele mici Pentru micii fermieri ne propunem, în primul rând, să simplificăm plata directă din pilonul I, în sensul reducerii la un minimum de controale care să se efectueze în aceste ferme mici, pentru plată de tip forfetară. Acest lucru ar simplifica foarte mult lucrurile, atât pentru administraţia naţională care face aceste plăţi directe, cât şi pentru agricultori. Foarte multe erori şi întârzieri de plată au venit şi din cauza complexităţii acestor proceduri, mai ales pentru fermele cu suprafeţe mici. Această măsură sper să fie benefică pentru agricultori, care se vor concentra mai mult pe producţie şi intrarea pe piaţă, decât pe partea de completare de formulare în fiecare an. Doresc să subliniez că această plată pentru fermele mici nu va fi un ajutor social. Vor fi anumite condiţionalităţi minime. Vizăm în primul rând formele mici care produc pentru piaţă, pentru ca ele să devină din ce în ce mai integrate pe piaţă, utilizând chiar programe de finanţare pe pilonul II, de dezvoltare rurală.

Paula Seling, imaginea Euralis în campania de rapiţă 2011 Solista Paula Seling este imaginea oficială a mărcii de seminţe Euralis în România pentru campania agricolă de toamnă 2011. Euralis Seminţe este lider pe piaţa românească a seminţelor de hibrizi de rapiţă de toamnă, cu o cotă de peste 25% (calculată din suprafeţele semănate efectiv în 2010). Hibrizii de rapiţă de toamnă vânduţi sub brandul Euralis sunt ultraperformanţi, fiind amelioraţi în condiţiile agroclimatice de la noi din ţară şi au un potenţial înalt şi constant de randament de la an la an. Starul gamei de hibrizi Euralis în toamna anului 2011 este ES Mercure, cu un potenţial maxim de producţie de 5,9 tone la hectar. Mai multe detalii despre oferta Euralis pentru hibrizii de rapiţă de toamnă 2011 găsiţi pe site-ul www.euralis.ro.

Plafonarea subvenţiilor pentru exploataţiile mari Subvenţia directă anuală se acordă pentru a sprijini veniturile agricultorilor astfel încat să se producă ceea ce cere piaţa, nu ceea ce stimulează subvenţia să producă. De aceea, subvenţia nu mai este cuplată cu producţia la hectar sau cu un anumit tip de cultură realizată. Pentru a evita variaţiile mari ale veniturilor agricultorilor, avem aceste plăţi directe. Dacă fermierul nu are o minimă stabilitate a veniturilor, nu va mai avea curajul să investească. Aceste fonduri care vor fi degajate din aplicarea măsurii de plafonare nu se duc în bugetul altor state, ci rămân în statul membru respectiv. Aceste fonduri pot fi alocate inclusiv pentru pilonul II, pentru investiţii, unde inclusiv fermele mari pot beneficia de ele.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 17


Agricultura şi fondurile europene, dezbătute la Forum Invest La data de 6 iulie a.c., Forum Invest a organizat la Bucureşti conferinţa cu tema „Agricultura şi Agribusiness în Europa de SudEst”. Printre participanţii prezenţi la eveniment s-au numărat Dacian Cioloş, comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, Valeriu Steriu, preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Cuvântul de deschiderea al conferinţei i-a revenit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

18 Iulie 2011

În cadrul evenimentului Form Invest, principalele subiecte abordate au fost rolul Politicii Agricole Comune, noile provocări ale agriculturii şi siguranţa alimentară. Potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, domeniile de interes ale României sunt agricultura şi energia. Utilizarea surselor regenerabile de energie din agricultură pot oferi ţării noastre multiple oportunităţi. Investiiţile în agricultură, dar şi în energia verde sunt mai mult decât fezabile, mai ales în actualul context global, când siguranţa alimentară şi cea energetică joacă un rol important. „Criza a creat şi oportunităţi, mai ales pentru ţările care şi-au propus drept ţintă dezvoltarea”, a precizat dl Oprescu. Pachetul european de propuneri financiare pentru perioada 2014-2020 oferă soluţii pentru dezvoltarea rurală şi agricolă. Suma propusă a fi alocată este de 386,9 mld. euro. În opinia ministrului de Externe, Teodor Baconschi, noua PAC oferă o serie de avantaje: „Politica Agricolă Comună ne dă la pachet nişte soluţii pentru dezvoltarea rurală. Vom putea astfel micşora diferenţele dintre mediul urban şi cel rural”. Realizarea unei strategii şi alinierea la cerinţele Uniunii Europene sunt obiective primordiale potrivit lui Valeriu Steriu. „În calitatea moştenită de la dl comisar Cioloş, de preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politicile de dezvoltare a agriculturii,

lucrăm la o strategie pe care să o putem aplica, o construcţie pe care o facem împreună cu colegii de la Ministerul Agriculturii, cu dl ministru Tabără şi alţi experţi din minister, astfel încât să reuşim să ne aliniem în ceea cea ce vrea Uniunea Europeană, ce propune statelor membre, implicit şi României”, a afirmat dl Steriu. Fermierii români nu susţin plafonarea plăţilor Opiniile agricultorilor români cu privire

www.agrimedia.ro


la reforma Politicii Agricole Comune au fost sintetizate de dl Steriu, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii asociaţiilor de producători. „În primele trei luni, în această comisie am avut un dialog cu toţi reprezentanţii asociaţiilor de fermieri şi sunt elemente pe care doresc să vi le transmit. Sunt foarte multe propuneri ale Comisiei Europene cu privire la noua Politică Agricolă Comună de care agricultorii românii se bucură. Ne dorim un sprijin mai consistent, dar şi echitate în acordarea plăţilor. Echitatea, echilibrarea şi distribuirea plăţilor sunt salutate de toată lumea. De asemenea, suntem foarte interesaţi de sprijinirea micilor fermieri, de găsirea căilor prin care se acordă cât mai mulţi bani. În România sunt aproape 4 milioane de fermieri care exploatează suprafeţe mici şi aceştia vor trebui încurajaţi să treacă la o producţie comercială”. În privinţa plafonării plăţilor directe pentru exploataţiile mari, agricultorii români, indiferent de dimensiunea fermelor pe care le exploatează, nu au o opinie favorabilă. „Nu am găsit o susţinere la fermierii români, atât la cei mici, cât mai ales la cei mari, pentru plafonarea plăţilor. România are, în acest moment, un paradox. Avem circa 4 milioane de ferme foarte mici, dar avem şi foarte multe ferme mari, iar acestea sunt singurele care reuşesc, chiar dacă au subvenţii mai mici, să intre în competiţie cu fermierii din statele dezvoltate, să fie competitive la nivel european. În discuţiile privind noua Politică Agricolă Comună vom avea foarte multe comentarii pe această temă şi vom dori, ca stat membru al UE să

www.agrimedia.ro

avem o contribuţie, să găsim căi în a-i susţine şi pe marii fermieri din România”, a mai afirmat preşedintele comisiei pentru politicile de dezvoltare a agriculturii. Alte teme aduse în discuţie de dl Steriu au fost cotele de lapte şi de zahăr din sfeclă, care se vor desfiinţa din 2015, domenii la care Uniunea Europeană, prin politicile sale, trebuie să găsească noi instrumente de sprijin. Sprijin european pentru construcţia canalului Siret-Bărăgan Totodată, preşedintele comisiei prezidenţiale a afirmat necesitatea găsirii în viitorul program financiar al PAC 2014-2020, măsuri de finanţare în scopul realizării unor investiţii majore, precum construcţia canalului Siret-Bărăgan. „Acest canal poate integra în circulaţia agricolă circa 1 milion de hectare, însă pentru aceasta avem nevoie de bani, atât de la bugetul de stat, cât şi de la UE. În viitorul program financiar 2014-2020, dorim să găsim modalităţi de sprijin pentru ca minimum jumătate din cheltuielile de construcţie a canalului să fie suportate din fonduri europene. Investiţia în canalul Siret-Bărăgan se ridică la de peste 4 miliarde de euro”, a susţinut dl Steriu. Teren românesc, proprietari străini O problemă ridicată de Nicolae Sitaru, preşedintele LAPAR, în cadrul conferinţei „Agricultura şi Agribusiness în Europa de Sud-Est”, a fost aceea cu privire la intersul mare al ţărilor străine şi uşurinţa acestora în a cumpăra teren agricol în România. „Avem nevoie de o politică prin care să protejaţi fermierii români de competiţia vânzărilor de terenuri agricole cetăţenilor străini. Circa 1 milion de hectare sunt cumpărate de cei care nu sunt români. Consider că este un pericol pentru noi, mai ales că nivelul de capital pe care îl au fermierii români este unul slab”, a afirmat dl Sitaru. La această problemă din sectorul agricol, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat: „Există multe ţări bogate care au o problemă imensă de apă şi alimente şi care

se orientează spre noi pieţe pentru a investi. Mari investitori din zona Golfului sunt interesaţi de cele 4 milioane de hectare de teren ecologic din România. Mă îngrijorează acest apetit pentru terenul românesc. Pământul de la noi este încă ieftin şi există riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini. Legislaţia ar trebui să pună nişte bariere. Trebuie să fim foarte atenţi ce le cerem celor interesaţi să cumpere teren, ar trebui să se facă mai mult concesiuni decât vânzări”, a declarat dl Baconschi. Posibilitatea prelungirii interdicţiei pentru străini de a cumpăra teren agricol în România a fost adusă în discuţie de dl Valeriu Steriu. „S-a vorbit foarte mult despre interzicerea achiziţionării de teren agricol în România de către cetăţeni străini. În 2001-2004, am negociat în capitolul de liberă circulaţie a capitalului o perioadă de tranziţie de şapte ani pentru această interdicţie. Practic, până în 2014 cetăţenii străini nu aveau dreptul să cumpere, dar au făcut-o prin înregistrarea lor ca persoane juridice româneşti. Vedem o prezenţă masivă aproape peste tot în România. Sunt din ce în ce mai multe ferme cu capital 100% străin. De aceea, vrem să mărim interdicţia cetăţenilor străini de a cumpăra teren agricol cu cel puţin trei ani. Este obligaţia pe care o avem faţă de urmaşi, în a păstra cât mai mult teren ca teren românesc. Este un subiect pe care autorităţile vor să îl negocieze la Bruxelles, la Comisia Europeană. De asemenea, Ungaria şi Lituania au cerut Comisiei Europene prelungirea interdicţiei cu trei ani”, a precizat dl Steriu. Iulie 2011 19


Agricultura, între nevoia de bani şi decizia politică

Victor VĂTĂMANU

Ca urmare a transformărilor socioeconomice, încă în curs de desfăşurare, cu precădere în sfera structurii de proprietate a fondului funciar, asistăm în zilele noastre la manifestarea unor fenomene noi, generate de o agresivitate fără precedent asupra mediului, în general, şi a solului, în special.

Aceste fenomene sunt condiţionate, pe de o parte, de aplicarea fără asistenţa tehnică corespunzătoare de către diverşi producători agricoli a unor substante chimice periculoase prin efectul lor de remanenţă în sol sau de infestare a pânzei freatice, iar de pe altă parte, de multiplicare a importului de astfel de substanţe chimice de către firme particulare, care nu întotdeauna urmăresc interesul public, preluând, aşa după cum arată şi Dorin Tarau, şi introducând în teritoriu produse diverse, insuficient testate, cu termene de garanţie depăşite, pe care le transformă în deşeuri toxice, sau fără instrucţiuni de folosire minimale etc. Având în vedere prevederile articolului 40 din Legea 18/1991, care făcea referire la faptul că terenurile provenite din fostele izlazuri comunale vor fi restituite 20 Iulie 2011

în proprietatea comunelor, oraşelor şi municipiilor şi în administrarea primăriilor, se impune cu stringenţă asigurarea resurselor bugetare destinate finanţării studiilor necesare realizării documentaţiei tehnice adecvate reînfiinţării fostelor păşuni comunale şi întreţinerea celor existente. Menţionăm din experienţă practică faptul că primăriile comunale nu avansează cereri de realizare a unor astfel de documentaţii, din lipsă de fonduri, şi, în consecinţă, o mare parte din suprafeţele reconstituite sau din pajiştile actuale sunt împânzite de muşuroaie, mărăcini şi alte plante neadecvate furajării animalelor, la care, din nefericire, se pot adăuga însemnate suprafeţe de terenuri rămase pârloagă, lăsând astfel să se risipească unul dintre cele mai importante daruri cereşti - „energia solară”, pe care numai „uzina verde” o poate valorifica. Iată de ce, în contextul observaţiilor expuse, considerăm că, mai ales în situaţia actuală, când micii producători agricoli fără experienţă în utilizarea amendamentelor, ca şi a îngrăşămintelor chimice de fapt, cu posibilităţi materiale practic inexistente, nu pot acorda atenţia cuvenită conservării şi creşterii potenţialului productiv al solului, se impune de urgenţă intervenţia responsabilă a statului. Această intervenţie presupune asigurarea fondurilor bugetare necesare executării studiilor pedologice şi agrochimice (Legea 7/1996 - cap. II, art. 9, cap. III, art. 13, Legea 83/1993 - art. 13, Legea 18/1991 - cap. V, art. 58, cap. VIII, art. 83, 84 şi alte acte normative actuale). O astfel de intervenţie poate face obiectul unei strategii pe termen lung sau mediu, în vederea îmbunătăţirii calităţii solurilor şi a condiţiilor de nutriţie a plantelor, în context similar cu alte activităţi tehnice, precum omologarea soiurilor, controlul calităţii seminţelor, protecţia plantelor, obiective esenţiale ale Ministerului Agriculturii, care are datoria să promoveze reglementarea pozitivă a fondurilor bugetare, cu destinaţia precisă orientată

către obiectivul menţionat, ţinând seama de caracterul deosebit de important pe care îl are punerea în valoare a pământului românesc, unul dintre cele mai preţioase bunuri naţionale. Fără punerea în aplicare a celor menţionate, activitatea operativă de fundamentare pedologică şi agrochimică a agriculturii se va desfăşura, în continuare, într-un ritm nesatisfăcător sau va fi suspendată, cu urmări negative asupra calităţii solului, a producţiei vegetale şi animale, fiindcă atunci când solul începe să devină bolnav, iar culturile nu mai dispun de factorii nutritivi necesari, se întâmplă adesea să apară probleme legate de „siguranţa alimentară”. Or, într-o economie alimentară integrată la nivel continental sau mondial, presiunile la care sunt supuse resursele de teren nu se limitează doar la o anumită ţară, ci se resimt pe un plan mai larg. Dar, oricât ar fi de gravă această depreciere a calităţii terenurilor (prin acidifiere, secătuire, eroziune, alunecări, tasare, necultivare etc.), aceasta este o criză tăcută, insidioasă şi care nu este percepută ca atare pe scară largă, spre deosebire de cutremure, de erupţii vulcanice, inundaţii sau alte calamităţi naturale, acest dezastru provocat de mâna omului are o evoluţie

www.agrimedia.ro


treptată, ceea ce induce existenţa unui segment nejustificat de sigurantă în privinţa aprovizionării alimentare. În primul rând, mulţi producători nu au posibilităţi de comensurare a acestor efecte, chiar dacă există această posibilitate, foarte mulţi producători nu ar putea suporta cheltuielile cerute de aplicarea unor practici de conservare a solului. Un alt argument în favoarea implicării guvernelor îl constituie faptul că aceste

lucrări de conservare sunt, de fapt, un complex de măsuri ce trebuie aplicate pe arii extinse, funcţionând ca un tot unitar. Cu toate că cercetătorii români din domeniul agriculturii sunt în măsură să elaboreze în amănunt planuri de măsuri la nivel naţional, ei şi toţi specialiştii agronomi nu pot determina sprijinul politic necesar pentru finanţarea şi administrarea unor asemenea acţiuni, în această situaţie fiind necesară implicarea tuturor factorilor politici la nivel naţional.

Daniel Botănoiu se retrage din funcţia de director executiv al FNPAR

Ing. Daniel BOTĂNOIU Daniel Botănoiu se retrage din funcţia de director executiv al Federatiei Naţionale a Producătorilor din România (FNPAR), ca urmare a lipsei de reacţie a preşedintelui Viorel Matei în rezolvarea problemelor federaţiei legate de participarea la nivelul organizaţiilor europene. „Consider că, în condiţiile actuale, în care rolul organizaţiilor profesionale devine din ce mai important în stabilirea politicilor agricole, implicarea celor care conduc aceste organizaţii este esenţială. Că lucrurile nu stau

www.agrimedia.ro

aşa, în cazul FNPAR, o arată ultimul eşec: excluderea federatiei din COPACOGECA pentru neplata cotizaţiei. Or, absenţa noastră de la această „masă”, în aceste momente în care se discută viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2014, nu este de bun augur. Dacă susţinerea agricultorilor din Spania, Polonia, Ungaria, Slovacia etc. nu este considerată ajutor de stat, aşa cum ne arată documentele pe care le deţinem, cum poate fi considerat ajutor de stat plata cotizaţiei agricultorilor români la Bruxelles? Nu se aplică aceeaşi legislaţie la nivel european? Vă mărturisesc că mi-e teamă, domnule Matei, că sunt pe cale să revin într-o Românie în care nu profesionalismul face cariera, ci falsul, poza, slugărnicia. Am trăit acele vremuri şi am crezut că ele nu vor mai reveni niciodată, însă m-am înşelat. Astept în continuare tranşarea, cu prioritate, a acestei probleme şi poate că un gest tratat cu seriozitate şi onoare nu ar fi lipsit de importanţă”, declară Daniel Botănoiu.

România poate acorda ajutoare de stat pentru înnoirea parcului de tractoare şi maşini agricole Roger Waite, purtător de cuvânt pentru agricultură şi dezvoltare rurală CE Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a aprobat solicitarea României de a acorda un ajutor de stat pentru înnoirea parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate. Proprietarii de tractoare sau maşini autopropulsate care înlocuiesc un vehicul vechi cu unul nou vor putea primi o primă de casare de până la 17.000 de lei (aproximativ 4.000 de euro). Această primă se va acorda în limita 40% din preţul de achiziţie fără TVA al unui tractor sau maşini autopropulsate noi. De acest sprijin financiar vor putea beneficia producătorii agricoli - persoane fizice, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, grupuri de producători, dar şi alte persoane juridice care deţin în proprietate tractoare sau maşini agricole autopropulsate. Programul se va încheia la sfârşitul anului 2013 şi va fi finanţat dintr-un buget de 51.000.000 de lei (aproximativ 12 milioane de euro).

Iulie 2011 21


În cadrul unei deplasări organizate de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, am vizitat timp de o zi sediul uneia dintre cele mai mari asociaţii ale legumicultorilor olandezi, însoţiţi fiind de dl Roger Waite, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

Roger Waite despre reforma PAC

Roger WAITE

Principalele subiecte dezbătute de acesta au fost Politica Agricolă Comună (PAC) şi reforma 2014-2020. O altă temă abordată de dl Waite a fost criza din sectorul legumicol european, când domnia sa a vorbit despre măsurile de sprijin şi importanţa organizaţiilor profesionale.

Singuranţa alimentară, una dintre principalele preocupări ale societăţii „Anul trecut, imediat după numirea oficială a lui Dacian Cioloş în funcţia de comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a fost demarată o dezbatere publică cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune. În urma acestei dezbateri, s-a observat o opinie favorabilă în ceea ce priveşte importanţa agriculturii şi rolul pe care aceasta îl are în furnizarea de alimente. De asemenea, a rezultat dorinţa ca zonele rurale să fie bine populate şi active din punct de vedere economic. Totodată, dezbaterea a arătat şi o slabă înţelegere cu privire la însemnătatea şi rolul Politicii Agricole Comune. De aceea, una dintre preocupările noastre cheie este ca toată lumea să înţeleagă PAC şi importanţa sa. Mesajul transmis în urma dezbaterii 22 Iulie 2011

este unul clar şi conţine trei elemente importante. Primul face referire la siguranţa alimentară, care constituie o prioritate în contextul cererii tot mai mari de alimente, a creşterii demografice, dar şi a schimbării de dietă în unele ţări din afara UE. Al doilea element important pentru opinia publică este mediul înconjurător. Schimbările climatice sunt din ce în ce mai evidente, pierdem din biodiversitate, iar resursele de apă scad. Sectorul cel mai afectat de schimbările climatice este agricultura, dar, în aceeaşi măsură, el poate să răspundă acestor provocări. Agricultura poate să micşoreze efectele negative ale schimbărilor climatice şi poate, de exemplu, să furnizeze energie regenerabilă. Rolul pe care îl are agricultura este unul semnificativ. Trebuie să adaptăm agricultura în funcţie de aceste schimbări climatice, iar fermierii care contribuie la reducerea efectelor negative vor trebui răsplătiţi, pentru că ceea ce fac este un bun public. De aceea, afirm că Politica Agricolă Comună priveşte întreaga societate, nu doar pe agricultori. Acum este cel mai important moment să avem o agricultură durabilă, să investim în inovaţie pentru că

mai târziu, după 2020, va fi mult mai greu, dar şi mai costisitor. Cel de-al treilea element principal în viziunea societăţii este dezvoltarea rurală, în cadrul căreia agricultura joacă un rol important, în special prin menţinerea balanţei populaţiei între cele două medii, rural şi urban. Agricultura rămâne motorul local al economiei, ea generează locuri de muncă şi pentru celelalte sectoare de activitate.” Un sistem mai corect în alocarea subvenţiilor „Politica Agricolă Comună este structurată pe doi piloni: pilonul I constituie baza plăţilor directe, care reprezintă 70-75% din bugetul PAC (43 de miliarde de euro anual) şi a măsurilor de piaţă, care ocupă 5% din buget; pilonul II este cel de dezvoltare rurală, în cadrul căruia statele membre stabilesc un program de dezvoltare pe şapte ani. Este dificil să spunem cum s-a ajuns la modul actual de acordare a plăţilor directe. Noile state membre ale Uniunii Europene primesc sprijin pe unitatea de suprafaţă, în timp ce majoritatea vechilor state membre primesc sprijin

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 23


în baza referinţei istorice, realizată în perioada 2000-2002. Puţine sunt ţările care au trecut la sistemul acordării plăţilor pe suprafaţă, printre acestea numărându-se Germania şi Marea Britanie. Un lucru clar este acela că în noua reformă a PAC nu vrem să se mai ţină seama de referinţa istorică. Ne dorim un sistem mai corect de distribuire a sprijinului pe suprafaţă, bazat pe criterii obiective. Ţările noi membre primesc mai puţin de 50% din media sprijinului alocat la nivelul UE, pe când Belgia sau Olanda primesc mai mult decât dublu. Vor fi schimbări majore în noua PAC, pentru că vom încerca să reducem aceste diferenţe. Consider că la nivel politic va fi greu să facem aceste schimbări, însă până în 2020 vrem să avem un sistem corect, prin care să putem justifica fiecare sprijin pe care îl acordăm.” Activitatea de protecţie a mediului înconjurător, răsplătită „Se discută despre conceptul «Greening» şi modul în care fermierul poate contribui la reducerea încălzirii globale. Cei care vor aplica măsuri care duc la creşterea biodiversităţii şi care au un management mai bun al apei vor fi răsplătiţi. Încurajăm practicile de protejare a mediului înconjurător, pentru ca impactul asupra acestuia să fie cât mai mic. Se poartă discuţii asupra nivelului de sprijin care trebuie alocat din plăţile directe pe această măsură. Probabil că se va acorda, din suma plăţilor directe, circa 25-30% pentru protecţia mediului înconjurător. Totodată, se discută de o plafonare a sprijinului acordat fermelor foarte mari, pentru că ele nu au într-adevăr nevoie de acest suport pentru a funcţiona. Comisia a încercat în trecut să limiteze sprijinul la suma de 300 mii de euro pe fermă, dar de fiecare dată statele membre nu au fost de acord. Un alt termen care se discută este cel de «fermier activ». Pe baza unor referinţe istorice, anumiţi fermieri primesc sprijin financiar în continuare, chiar dacă aceştia nu mai defăşoară acea activitate sau la nivelul stabilit iniţial. De aceea, vrem să definim ce însemnă un fermier activ, pentru a putea acorda sprijin celor care desfăşoară activităţi agricole. Trebuie să schimbăm sistemul de acordare a sprijinului financiar, să fie unul corect, pentru ca plătitorul de taxe 24 Iulie 2011

să ştie de ce o anumită fermă primeşte un suport mai mare şi alta mai mic. În ultima reformă a Politicii Agricole Comune a fost introdusă o clauză prin care statele membre pot exclude de la subvenţii fermierii care obţin mai mult de 50% din venit din activităţi nonagricole. În practică, nici un stat membru nu a introdus această clauză deoarece sunt mulţi fermieri mici care nu obţin destui bani din agricultură şi sunt nevoiţi să presteze şi activităţi nonagricole.” Intervenţie pe piaţă pentru sprijinirea legumicultorilor „În viitoarea Politică Agricolă Comună, măsurile de piaţă vor suferi mici modificări, în principal vor viza flexibilizarea în luarea deciziilor, mai ales în situaţiile speciale, de criză. Vrem să răspundem mai rapid când apar astfel de situaţii pe piaţa europeană. Pentru această măsură, pentru situaţiile de urgenţă, suma alocată este de 210 milioane de euro. Recentele măsuri de piaţă pe care le-am demarat sunt dedicate, în special, legumicultorilor care au distrus producţia ca urmare a crizei din acest sector, cauzată de bacteria E.coli. Cei care au fost nevoiţi să-şi distrugă producţia vor fi compensaţi. Producătorii care vor demonstra că au retras producţia de pe piaţă vor fi sprijiniţi pentru pierderile suferite. Sprijinul va fi, probabil, de maximum 50% din preţul mediu european la castraveţi, tomate şi salată înregistrat în iunie, între 2008 şi 2010. În cazul castraveţilor, preţul mediu înregistrat este de 479 euro/100 kg.” Importanţa organizaţiilor de producători „Pentru a acorda rapid acest suport, s-a pus întrebarea cum, iar cel mai simplu mod pe care l-am găsit a fost prin organizaţiile de producători. Producătorii care fac parte din aceste

structuri pot demonstra volumul de legume retras de pe piaţă. După regulile existente, producătorii care fac parte din organizaţii pot primi mai repede compensaţia. Aceşti legumicultori ştiu că vor primi sprijin financiar pentru produsele retrase. Totodată, vor putea primi bani şi din fondurile operaţionale ale organizaţiei şi astfel pot cumula sprijinul. Organizaţiile de producători vor constitui un element-cheie în sectorul de legume din Europa şi vor juca un rol important în anii care vor urma. De fapt, în reforma sectorului vegetal din 2007 au fost introduse câteva măsuri care să stimuleze crearea organizaţiilor de producători. În Uniunea Europeană, circa 2/3 din fermieri nu fac parte dintr-o organizaţie. Statele noi membre ale UE au cele mai puţine organizaţii de producători. În România, din păcate, există doar o singură structură. Există anumite măsuri în statele noi pentru a încuraja constituirea de organizaţii ale producătorilor din sectorul legumicol. UE acordă, în acest sens, sprijin pe o perioadă de 5 ani. Sunt multe avantaje pe care producătorii le pot avea dacă fac parte dintr-o organizaţie de profil. Pe lângă cele legate de achiziţia în comun a echipamentelor şi utilajelor, de reducerea cheltuielilor de marketing, mărirea puterii de negociere cu supermarketurile, producătorii pot beneficia de o măsură suplimentară de siguranţă în cazurile în care apar situaţii speciale. Organizaţiile au posibilitatea de a plăti pentru retragerea produselor de pe piaţă în situaţiile de criză. Sperăm că atunci când criza din sectorul legumicol european se va sfârşi, producătorii vor vedea avantajele funcţionării organizaţiilor şi o vor vedea ca pe o măsură suplimentară de siguranţă.” Din luna noiembrie a anului trecut, când a fost lansată dezbaterea publică pe tema viitoarei Politici Agricole Comune, am început să schiţăm principalele idei şi acum ştim foarte clar încotro trebuie să mergem. Au avut loc o serie de consultaţii şi discuţii în cadrul Consiliului de Miniştri şi în Parlamentul European. În acest an, la jumătatea lunii octombrie, vor fi publicate primele propuneri legate de viitorul PAC, însă acestea se vor baza, în primul rând, pe noul buget pe care Comisia Europeană îl va stabili.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 25


Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a anunţat desfăşurarea, în perioada 1-29 iulie 2011, a sesiunii pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, din cadrul PNDR 2007-2013.

În iulie se depun proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri Fondurile nerambursabile alocate pentru această sesiune de primire a proiectelor pentru Măsura 112 sunt de 50 de milioane de euro. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiune minimă de 6 UDE. În cazul extinderii exploataţiei agricole, sprijinul pentru instalarea fermierului poate creşte cu 2.000 euro/1 UDE (Unitatea de Dimensiune Economică - UDE reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole, determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei. Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 de euro), dar nu va putea depăşi 25.000 euro/exploataţie. Pentru instalarea tinerilor fermieri, principiul finanţării nerambursabile este acela al acordării unei prime de instalare. Sprijinul de instalare va fi acordat în două tranşe de plată. Prima tranşă, în proporţie de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare, iar cea de-a doua tranşă va fi de 40% din totalul sprijinului. Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” se încadrează în Axa I - „Creşterea competitivităţii 26 Iulie 2011

sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiective generale: • Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol, prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; • Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole, prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. Obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole care produc, în principal, produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul

financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă: • are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE; • este situată pe teritoriul ţării; • este înregistrată în Registrul unic de identificare - APIA şi Registrul agricol. Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112 sunt: • Persoana fizică; • Persoana fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare: • individual şi independent, ca persoane fizice autorizate; • ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; • Asociat şi administrator unic al unei societăţi cu răspundere limitată - SRL, înfiinţată în baza Legii 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 27


Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a organizat în perioada 23 – 26 iunie 2011 în Bucureşti, în cadrul complexului expoziţional Romexpo, „Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală”.

Conferinţa Naţională de Informare pentru accesarea fondurilor europene In cadrul targului au fost prezentate produse agroalimentare şi servicii specifice mediului rural, realizate la standarde europene prin proiectele finanţate cu fonduri nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

28 Iulie 2011

Evenimentul a permis tuturor persoanelor interesate, nu doar să vadă produsele şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile nerambursabile acordate prin PNDR. In a doua zi a desfăşurării târgului naţional a avut loc şi Conferinţa Naţională de Informare privind accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural unde au participat Valeriu TABĂRĂ – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tanczos BARNA – secretar de stat în cadrul MADR, Adrian RĂDULESCU – secretar de stat în cadrul MADR, Cornelia MIHAI – director al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR, precum şi Mihai Gavril VĂDAN – directorul general al APDRP împreună cu Octavian Ciprian ALIC – directorul general adjunct implementare tehnică

al APDRP şi David Eugen POPESCU – directorul general adjunct plăţi al APDRP.

Domnul Mihai VĂDAN, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a facut o scurta prezentare a situatiei actuale in ceea ce priveste primirea proiectelor, valoarea lor si contractele incheiate. „Până la acest moment Agenţia de Plăţi pentru Dezvolatare Rurală şi Pescuit a avut primite în sistem un număr de 66 de mii de proiecte, din care au fost selectate 47681 de mii, cu o valoare de 4,402 miliarde, ceea ce înseamnă 63% din banii alocaţi pe măsurile de investiţii. (...) În ceea ce priveşte contractele încheiate, avem 30 de mii de contracte cu un procent de 57% din banii alocaţi, avem şi 361 de contracte reziliate până acum, în ceea ce priveşte situaţia în termen de plată, la acest moment plăţile totale făcute de către agenţia de plăţi din PNDR, sunt în sumă de 2,1195 miliarde de euro ceea ce reprezintă un procent de 21,38% din

www.agrimedia.ro


sumele alocate pe tot programul, inclusiv APIA, ţinând cont de faptul că România a primit un avans de la Comisia Europeană de peste 500 de milioane de euro, care în termen de raportare către Comisia Europeană înseamnă tot plată, ne aflăm undeva la 27-28%, bani efectiv absorbiţi.” Octavian Ciprian ALIC, directorul general adjunct implementare Tehnică al APDRP „Pe măsura 322 peste 1,53 de miliarde de euro au fost deja angajate prin 613 proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea satelor. Peste 5500 de tineri fermieri beneficiază in prezent de dezvoltarea unor proiecte de investiţii. Propunerea ca suma de prima de instalare de la 25.000 de euro să crească la 40.000 de euro este venită. Pe măsura de instalare a tinerilor fermieri avem o alocare totală de 337 de milioane de euro, până în prezent am consumat peste 33%. Peste 2000 de proiecte au fost contractate pentru micro intreprinderi la sate pe măsura 312. In ultima sesiune au fost depuse peste 2500 de proiecte, care ne creează argumentele că sumele pe această măsură vor fi absorbite în integralitate. Pe măsura 313 am finanţat până în prezent 763 de proiecte de investiţii, vom avea o sesiune în toamnă şi altele în anul urmator. Măsura 123 creşterea valorii alocate produselor agricole şi forestiere, are o alocare de 1 miliard de euro, iar suma solicitată pe 1200 de proiecte a fost de 1,2 miliarde de euro. Măsura 125 îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii şi silviculturii, reprezinta

www.agrimedia.ro

drumurile agricole, forestiere. dar şi sisteme de irigaţii. La ultima sesiune s-au depus aproximativ 700 de proiecte care sigur vor consuma intreaga alocarea. Măsura 141, masura de sprijinire a fermelor agricole de semisubzistenţă, are alocata suma de 476 de milioane de euro până la sfârşitul derulării programului. Până în prezent proiectele depuse insumeaza peste 36 de mii de euro. Măsura 142, înfiinţarea grupurilor de producători. Sunt unul dintre susţinătorii formelor asociative din agricultură a grupurilor de producători, a cooperativelor şi a altor forme profesionale care aduc plus valoare şi care rezolvă unele dintre marile noastre probleme. Greutatea convingerii oamenilor spre asociere, problemele de autorizare, avizare, recunoaştere a grupurilor de producători, faptul că trebuie să aducă la vedere o economie neagră sau gri şi să o ducă spre zona comercială, sunt multe impedimente pentru care această măsură nu s-a putut derula cu un succes pe care îl estimam. In perspectiva viitorului program 20142020, va trebui o altă abordare spre acest domeniu al formelor asociative. Pentru Măsura 221, prima împădurire a terenurilor agricole, există 3 tipuri de categorii de intervenţii şi de susţinere a celui care schimbă destinaţia terenului din teren agricol în teren viitor forestier. Alocările financiare insumeaza aproximativ 230 de milioane de euro. Această măsură are 18 proiecte depuse cu o valoare nerambursabilă cu o valoare de 2,2 milioane de euro şi plăţi de 0,06 milioane de euro pentru 3 proiecte. Măsura 312 o măsură de mare succes, a pornit cu finanţarea tuturor proiectelor eligibile cu valoarea minimă de 15 puncte. Nu a fost de la început o măsură atractiva, nu este o măsura a achizitiei utilajelor agricole, este o măsură destinată activităţilor complementare agriculturii în mediul rural, activităţi de industrie, de micro industrie, activităţi de servicii, activităţi meşteşugăreşti. Toate aceste proiecte au fost de aproximativ 900 de milioane de euro faţă de alocarea de 385. Ultima sesiune a însemnat peste 2500 de proiecte depuse, din care în judeţul Bihor într-o singură zi au fost depuse 300. Măsura 322 de renovare şi dezvoltare asupra infrastructurii, cunoscută ca măsura de drumuri comunale, de reţele, apă, canal, gaz, electricitate, reabilitări de clădiri, de activităţi culturale şi sociale.

In luna iulie pe măsura 322 de finanţare a proiectelor pentru zonele afectate de inundaţii in anul trecut, au fost solicitate pentru infrastructura din spaţiul rural românesc, peste 7,4 miliarde de euro. Pentru Măsura 511 de asistenţă tehnică, valoarea proiectelor finalizate este nesemnificativă faţă de valoarea total alocată iniţial.” Cornelia MIHAI – director al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR Programul National de Dezvoltare Rurală al României este un program complex, divers şi cuprinde toate elementele si toate problemele din agricultură. La acest program obiectivele sunt clar stabilite la nivel european prin cadrul strategic in 4 axe, obligatoriu de respectat de catre toate statele membre. Ca noutate după anul 2013 politicile agricole trebuie încadrate în elemente noi. Politica agricolă trebuie să atingă obiectivele strategiei Europa 2020, aceasta înseamnă obiective de creştere inovativă, inteligentă. Vom putea dezvolta investiţii care prin natura lor trebuie să aducă în prim plan tehnologii noi şi inovative. Al 2-lea element se referă la incluziune, mai direct spus crearea de locuri de muncă. Este o preocupare regăsita în programul actual ca un indicator, prin proiectele care se vor finaliza si vor crea foarte multe locuri de muncă. Pentru a se realiza o strânsă legătură cu alte politici, dar si o implementare tematică, o parte din măsuri nu se vor mai regăsi în politica de dezvoltare rurală, ci se vor regăsi în politicile de coeziune. La nivel european, in această nouă politică cu structură total simplificată,

Iulie 2011 29


vom avea o singură strategie la nivel european, după care la nivel naţional va fi o strategie unică care va cuprinde agricultură, dezvoltarea rurală şi regională. Programul va fi mult mai simplu, beneficiarii vor fi foarte clar definiţi şi vor putea combina mai multe măsuri. In simplificarea mecanismelor de implementare, apar foarte multe noţiuni noi în politica viitoare şi anume vorbim de un cuvânt ecocondiţionalitate, aceasta însumează numeroase condiţii de mediu, bune practici agricole şi altele. Apare o definiţie nouă, fermierul activ. Comisia a lansat această provocare statelor membre începând cu anul trecut, pentru a putea identifica ce înseamnă fermierul activ în fiecare ţară. La momentul acesta inclusiv România discută şi analizează posibilitatea de a defini pentru noi în cadrul strategiei noastre naţionale ce înseamnă fermierul activ. Programul va avea un obiectiv strategic pe termen lung, de 7 ani unde pot fi aduse modificări, dar nu pot fi schimbate priorităţile de bază. În ceea ce priveşte industria alimentară, Comisia doreşte să se realizeze o integrare între producţie şi piaţă, adică se va putea acorda sprijin, doar cu condiţia ca acel proiect să demonstreze că asigură legătura între producţie şi piaţă. În cadrul acestui obiectiv se pune accent pe proiectele de inovarecercetare. Vor fi multe măsuri pentru dezvoltarea de noi tehnologii, pentru sectorul de cercetare dezvoltare care nu a beneficiat de spijin, dar va fi sprijinit în programul următor PNDR. Pentru managementul durabil al resurselor naturale, axa 2, se va acorda sprijin în continuare pentru păşuni, pentru agricultură ecologică se vor simplifica normele, vor fi susţinute măsurile de împădurire, terenuri

30 Iulie 2011

agricole, terenuri nonagricole. Apare o noţiune nouă pentru programul următor, viabilitatea fermei. In programul actual nu se pune problema viabilităţii economice, tocmai de aceea la un anumit moment al programului Ministerul Agriculturii a luat hotărârea să introducă această dovadă a cofinanţării, pentru că vorbeam tot timpul de indicatori tehnici dar nu se luau în considerare elementele de viabilitate economică. Se va continua sprijinul pentru tinerii fermieri în pachete combinate de formare, de sprijin pentru investiţii si acces pentru programele LEADER. O altă prioritate este conservarea si dezvoltarea ecosistemelor. Vor fi programe combinate cu silvicultura unde se vor acorda fonduri, în general sprijin pentru managementul solului, managementul apei şi pentru păstrarea biodiversităţii. O altă temă importantă este producţia de energie regenerabilă, în cadrul programului vor exista măsuri speciale, prestabilite cu privire la producţia de energie regenerabilă în agricultură şi silvicultură. Se pune din ce în ce mai mult problema schimbărilor climatice care reprezintă inclusiv pentru politica de dezvoltare rurală necesitatea introducerii unor noi măsuri de sprijin. O altă prioritate este creerea de locuri de muncă în mediul rural, unde vor fi sprijinite proiectele pentru integrare socială şi reducerea sărăciei. Se discuta la Bruxelles ca pentru fiecare ţară în parte să se încheie un contract de parteneriat, similar unui angajament al statului cu privire la utilizarea fondurilor alocate. Neîndeplinirea acelor elemente din contract, atrage după sine posibilitatea ca statul membru să se susţină din fonduri proprii. Pentru beneficiarii

proiectelor mesajul nostru este că trebuie să valorifice la maxim fondurile pe care le-au contractat sau pe care le vor contracta. Asta înseamnă o atenţie sporită asupra dimensionării reale a proiectului şi a investiţiei, si o atenţie sporită la respectarea riguroasă a achiziţiilor. Aceste proiecte sunt monitorizate nu numai în faza de implementare, dar şi după implementare încă 5 ani. Pentru APDRP mesajul nostru este că la nivel european, Comisia Europeană simplifică din ce în ce mai mult instrumentele de implementare. Elementul central al comunicării pe dezvoltare rurală este simplificarea. Ar trebui ca APDRP să-şi propună ca prioritate centrală flexibilitatea şi simplificarea pentru noul program. Valeriu TABĂRĂ – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale In finalul conferintei domnul ministru Tabara nu a fost convins de reprezentantii agentiilor ca directia absorbtiei fondurilor este una constructiva, si a concluzionat astfel: „Ritmul de absorbţie din anul 2011 nu este un ritm convenabil. De ce nu există un ritm mai mare? Cifrele nu spun nimic, decât dacă vreau să trec foarte uşor şi să impresionez pe cineva. Mă impresionează cum se desfăşoară asistenţa astfel incât proiectele să fie viabile şi bune. Sunt îngrijorat de anul 2013, pentru că degeaba ne propunem obiective mari în condiţiile în care nu ni le realizăm pe cele pe care le avem acum. Aici sunt bani mulţi, iar banii pe care noi îi blocăm sau care i-am blocat de multe ori prin subiectivism, trebuie să îi deschidem acum. Nu discutăm de programe politice, discutăm de programe economice şi de responsabilitate pentru ca aceste programe să fie valorificate pentru durabilitate în timp, astfel incât să se vadă şi peste 20 de ani munca de acum a echipei de la APDRP. În câmp sunt aproape 4 miliarde de euro numai din campania de vară. Probabil valoarea producţiei agricole a acestui an depăşeşte 10-12 miliarde de euro. O avere pe care o avem în contextul în care în lume aceasta activitate economică este intensă şi rentabila. Un lucru foarte important este că aştept să mă chemaţi la o analiză în care să vad cauzele pentru care se reziliază foarte multe contracte, aştept să văd ce se întâmplă de la contractare până la finalizare, de ce avem această diferenţă mare între contractat şi finalizat.”

www.agrimedia.ro


Seminţele de porumb din Europa: un disponibil în scădere accentuată, în următoarea campanie Luc ESPRIT, director Maiz’Europ’ Aceasta este tendinţa cu care s-ar putea confrunta sectorul european al seminţelor de porumb, pe fondul unei cereri în continuă creştere. Deşi stocul european de seminţe de porumb se situa la un nivel bun la începutul campaniei precedente (în 2010-2011), situaţia riscă să devină tensionată în această campanie (20112012), având în vedere perspectivele ofertei de seminţe de porumb din această toamnă, pentru însămânţările din 2012. Iată datele problemei: sectorul şi preţul porumbului au redevenit interesante pentru producători, iar suprafaţacultivată cu porumb a crescut cu 6 la sută în Uniunea Europeană a celor 27, dar şi în unele ţări din Europa de Est (Ucraina, Rusia, Bielorusia, Serbia); de asemenea, s-a înregistrat o cerere crescândă pentru materialul genetic occidental şi hibrizii performanţi produşi în aceste ţări. Toate aceste elemente par a se confirma pentru campania următoare – 2011-2012 – alături de rezultate şi bilanţuri economice, pe exploataţiile cultivatoare de porumb, care vor justifica şi motiva activitatea de cercetare pentru obţinerea celor mai buni hibrizi – îndeosebi a celor produşi de sectorul francez al seminţelor de porumb. Cu toate acestea, chiar dacă stocul disponibil şi producţia franceză şi cea europeană ale anului 2011 vor face faţă cererii globale, este posibil ca unele oferte de hibrizi să intre rapid în ruptură de stoc. La 30 iunie 2010, stocul de seminţe european reprezenta 75 la sută dintr-un an de piaţă. Nivelul scăderii din 30 iunie 2011, precum şi previzionarea cantităţii disponibile pentru noua campanie vor fi precizate în cadrul Adunării Generale a Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg, din Franţa (F.N.P.S.M.S.) pe 6 septembrie, la Grenoble, în Franţa. Franţa, primul producător european şi primul exportator mondial de seminţe, multiplică seminţe de porumb, în medie, pe o suprafaţă de 50.000 ha şi produce o medie de 180.000 t de hibrizi comerciali, din care 55 la sută sunt exportaţi cu precădere în ţările europene. Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg, din Franţa (F.N.P.S.M.S.) este o organizaţie agricolă franceză, interprofesională, care reuneşte, pe de o parte, sindicatele de agricultori-multiplicatori de seminţe de porumb şi de sorg şi, pe de altă parte, întreprinderi producătoare de seminţe, din Franţa.

www.agrimedia.ro

Iulie 2011 31


Poziţia comună a Franţei şi Germaniei pentru PAC 2013 Noi provocări şi noi aşteptări în materie de alimentaţie, biomasă şi mediu înconjurător Franţa şi Germania se opun oricărei renaţionalizări a PAC prin intermediul cofinanţării plăţilor directe acordate exploataţiilor.

Simplificarea PAC trebuie să reprezinte o prioritate Fără a compromite eficienţa acestei politici, care este esenţială pentru legitimitatea plăţilor directe, dar şi pentru implementarea de către statele membre sau la nivel regional, prin modalităţi specifice, a anumitor directive şi norme, trebuie avută în vedere o simplificare mai eficientă a sistemului de eco-condiţionalitate la nivelul UE, după cum este cazul, precum şi punerea unui accent deosebit pe măsuri relevante pentru esenţa activităţii agricole a fermierilor. Autorizaţiile de mediu ar trebui analizate în cadrul sistemului integrat de administrare şi control (IACS), de exemplu pentru analiza riscurilor la ferme, în vederea luării în evidenţă a acestora. Viitoarea PAC trebuie să abordeze, în egală măsură, problema privind controalele. Fără a pune în chestiune necesitatea politică de a proteja interesele financiare ale contribuabililor, aceste controale nu trebuie să impună fermierilor poveri inutile.

Propuneri • instrumente de piaţă adaptate pentru întărirea competitivităţii agriculturii europene • legitimitate mai mare a plăţilor directe • politică de dezvoltare rurală mai eficientă şi mai durabilă • alimente sănătoase şi de calitate pentru toţi În acest sens, cooperarea în sectorul agricol va fi intensificată în linie cu Agenda 2020 francogermană, în special prin: • stabilirea unui sector agricol orientat pe piaţă, multifuncţional şi durabil în UE; • dezvoltarea exporturilor către pieţele de produse alimentare emergente ale statelor terţe, prin construirea unei cooperări solide între operatorii economici; • promovarea cooperării privind chestiuni legate de Plata Unică pe Fermă (SPS) la nivelul UE pentru a construi o concepţie comună

Fermierii francezi au distrus tone de fructe în parcările marilor magazine Mişcări de protest ale fermierilor din Franţa. În parcările mai multor supermarketuri din sudul ţării au fost aruncate tone de fructe. Agricultorii spun că nu au ce face cu ele, din moment ce în marile lanţuri de magazine sunt comercializate doar fructe din import la preţuri de două ori mai mici. Fermierii s-au adunat de la primele ore ale dimineţii în parcările magazinelor din mai multe oraşe din sudul Franţei. Au adus cu ei tractoare şi remorci încărcate cu fructe. În câteva minute, tone de mere şi piersici au fost făcute una cu asfaltul. Agricultorii sunt nemulţumiţi de politica supermarketurilor. Acestea importă fructe din Spania sau Italia şi le vând la preţuri 32 Iulie 2011

de două ori mai mici decât cele autohtone. „Nu trebuie să suferim şi noi din cauza greşelilor făcute de marile magazine şi din cauza lipsei de control asupra achiziţionării de alimente din afara graniţelor ţării”, a spus un agricultor. Pentru a le da o şansă producătorilor locali, în parcările supermaketurilor au fost înfiinţate pieţe volante. Dar legumele şi fructele vândute aici nu pot concura cu reducerile din magazine. „Nu mai există o relaţie comercială. Cumpără doar ce este mai ieftin. Nu mai contează calitatea, zona de provenienţă. Doar preţ, fără calitate”, a declarat un alt producător. Fermierii spun că acesta este doar

începutul. Protestele de acest fel se vor extinde în toată ţara până când autorităţile vor interveni pentru reglementarea situaţiei.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 33


34 Iulie 2011

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 35


Sumi Agro a pornit «Caravana Rapiţei 2011» Sumi Agro a pornit în perioada 21-24 iunie „Caravana Rapiţei 2011” în zona Moldovei. Prezentările hibrizilor de rapiţă „Rustica” au fost realizate direct în câmp, pe terenurile societăţilor colaboratoare: SC Comcereal Focşani SA Focşani; SC Criscip SRL - Valea Seacă, Bacău; SC Red Agro SRL - Roman şi SC Byanca Plai SRL - Dragalina, Botoşani. În cadrul acestei campanii, specialiştii din cadrul echipei SUMI AGRO au pus la dispoziţia fermierilor toate informaţiile necesare, de la înfiinţarea până la recoltarea culturii de rapiţă.

În judeţul Botoşani, „Caravana Rapiţei 2011” a poposit la SC Byanca Plai, Dragalina, administrată de domnul Stredie Mihai. Societatea a fost înfiinţată în anul 2007 şi exploatează 1.500 ha, pe care cultivă floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, rapiţă, porumb, grâu, orz şi soia. Din cele 128 ha cultivate cu rapiţă, pe 20 dintre ele fermierul a cultivat hibridul Elite de la Rustica. Estimarea producţiei de către participanţi în condiţiile acestui an, cu un start bun în toamnă, dar cu secetă în primăvară, a fost de aproximativ 3.000 kg/ha. În cadrul evenimentului, au fost prezentaţi hibrizi de rapiţă Sumi Agro, cu caracteristici productive, particularităţi tehnologice, avantaje şi producţii estimate. În acelaşi timp, fermierii din zonă au avut posibilitatea să adreseze întrebări şi să afle detalii legate de tehnologia de cultură a rapiţei.

Vasile, printr-un interviu acordat de domnul ing. Mircea Bărăgan, director al societăţii, cu ocazia organizării unei etape în partea de vest a ţării. Dle director, vă rugăm ca în câteva cuvinte să ne prezentaţi unitatea pe care o conduceţi. Sediul unităţii este în localitatea Cenei, situată la 30 km nord-vest

Vizita „Caravanei Rapiţei 2011” la Agromec Cenei din judeţul Timiş ne-a fost consemnată de domnul Botez 36 Iulie 2011

www.agrimedia.ro


de municipiul Timişoara; suprafaţa cultivată este de 2.300 ha, împărţită în 3 ferme aflate pe teritoriul comunei Cenei, în satele Pustiniş şi Bobda. Puteţi să ne spuneţi ceva despre structura culturilor? În anul 2011 avem în cultură: grâu - 1.030 ha, porumb - 364 ha, floarea-soarelui - 364 ha, soia - 54 ha, orz - 270 ha, care a fost recoltat, rapiţă - 218 ha, care a fost recoltată o dată cu recoltarea loturilor demonstrative. Pentru că suntem la dvs. cu „Caravana Rapiţei 2011”, vă rugăm să ne detaliaţi tehnologia pe care aţi aplicat-o culturii de rapiţă. Culturile premergătoare culturii de rapiţă au fost orz şi grâu; am evitat amplasarea rapiţei pe suprafeţele de grâu erbicidate cu tribenuronmetil. După o arătură de 2022 cm adâncime, am discuit şi am aplicat îngrăşăminte complexe 200 kg/ha (20-200 + 3S + 0,017 Zn); am ales să cultivăm hibridul Elvis, care este comercializat de compania dvs. Sămânţa a fost tratată cu Picus, doza fiind calculată la 6 l/t. În privinţa epocii de semănat, pot să vă spun că este foarte greu de ales, nu se poate da o dată exactă pentru a avea succes, depinde foarte mult de condiţiile meteo din timpul epocii de semănat. Anul trecut, semănatul l-am efectuat în perioada 5-8 septembrie 2010. Ce tratamente aţi aplicat culturii în toamnă? Pentru că sămânţa a fost tratată cu Picus, cultura a fost protejată de la bun început şi nu am avut atac de purice negru (Phyllotreta atra) după răsărire; Viespea rapiţei nu am semnalat-o în

cultură. Din cauza temperaturilor mai ridicate şi a dezvoltării culturii de rapiţă, am facut un tratament cu Matiz 0,5 l/ha, pentru încetinirea creşterii. Revenind la semănat, doresc să vă spun că am fost foarte mulţumit de fertilizantul Teprosyn pentru tratat sămânţa. Anul trecut, pe o solă de 40 ha am semănat hibridul Hydromel, tratat cu Teprosyn cu o întârziere de 30 de zile comparativ cu celelalte sole. Surpriza a fost foarte mare, deoarece rapiţa a avut un start de răsărire excepţional, cultura de rapiţă de pe cele 40 ha a ajuns în vegetaţie la aceeaşi fază până la intrarea în iarnă, ca şi cultura „veche”, chiar dacă decalajul între culturi era de 30 de zile. Ce tratamente aţi făcut în primăvară? Din cauza zăpezii din timpul iernii şi a ploilor căzute în primăvară, am avut 20 ha cu rapiţă unde apa a băltit. Rapiţa a fost afectată, mai ales pe terenurile joase lacovistite din ferma de la Pustiniş. În luna martie, am fertilizat cu 200 kg azotat şi tot în martie am folosit capcanele instalate în câmp pentru a depista atacul timpuriu de gărgăriţa tulpinilor (Ceutorhyncus napi). Am efectuat un tratament cu insecticidul Nurelle D în doză de 0,4 l/ha, în amestec cu fungicidul Topsin 500 l/ha. În practică, mulţi fermieri fac tratamentul pentru gărgăriţă când temperatura este stabilizată 3 zile la rând în jurul a 8 grade Celsius. Aţi mai făcut şi alte tratamente? Bineînţeles, împreună am fost cu ochii pe rapiţă pentru combaterea gândacului lucios (Meligethes aeneus). Primul tratament l-am făcut când pe inflorescenţa încă nerăsfirată se găseau mai mult de doi gândaci, folosind amestecul: Mospilan 0,15 kg/ha + Fury 0,1 l/ha. Al doilea tratament l-am făcut cu insecticidul Nurelle 0,4 l/ha, pentru combaterea gândacului păros şi a gândacului lucios din unele zone unde a mai apărut. După un an de muncă, puteţi să ne spuneţi care a fost producţia care aţi obţinut-o? Producţia a fost diferită pe ferme, cea mai bună producţie s-a obţinut în ferma de la Bobda, unde pe suprafaţa de 103 ha producţia a fost de 3.336 kg/ha. Pe unitate însă,

www.agrimedia.ro

producţia a fost de 2.626 kg/ha. Trebuie să specific că şi ceilalţi fermieri au depus eforturi pentru a obţine o producţie mai bună, au avut chiar o rapiţă foarte frumoasă, dar au avut multă rapiţă calamitată de băltirile din primăvară. La ce concluzie aţi ajuns cultivând hibrizii Rustica? Ceea ce este specific hibrizilor Rustica este că ramificarea plantelor se face deasupra solului, având un număr mai mare de silicve pe plantă, faţă de alţi hibrizi, la care ramificarea se face din partea superioară a plantei şi deci producţii mai mici. În toamnă veţi continua să cultivaţi hibrizi de rapiţă Rustica? La toamnă intenţionez să măresc suprafaţa de rapiţă la 300 ha, dar hibrizii vor fi ES Betty şi ES Alias. Cum de aţi ales alţi hibrizi de la Sumi Agro? Am avut un lot experimental cu 7 hibrizi comercializaţi de Sumi Agro şi, în urma simpozionului făcut aici în unitate, la care au participat 30-35 fermieri, după ce am văzut fiecare hibrid şi, datorită dlui dr. ing. Miriţescu Mihai, am hotărât să schimb hibrizii pentru anul viitor, considerând că în unitatea noastră hibrizii Betty şi Alias vor aduce un spor de producţie. Aţi recoltat loturile demonstrative, vă rugăm să ne daţi câteva informaţii despre ele. Lotul a fost amplasat în ferma de la Bobda, iar tehnologia aplicată a fost aceeaşi ca şi în loturile comerciale de rapiţă. Fiecare hibrid a fost semănat pe o suprafaţă de 1,2 ha; producţiile obţinute au fost următoarele: Artist 3.950 kg/ha; Alias 4.120 kg/ha; Betty 4.200 kg/ha; Safir 4.100 kg/ha; Olano 4.000 kg/ha; Hydromel 3.300 kg/ha (goluri din cauza băltirii apei); Ellite 2.500 kg/ha (goluri din cauza băltirii apei). Dle director, vă mulţumim pentru că aţi avut amabilitatea să ne acordaţi acest interviu, ştim că vă pregătiţi pentru recoltarea grâului, drept pentru care vă urăm o campanie uşoară şi cu producţii mari! Vă mulţumesc pentru urarea de bine şi îmi doresc să se îndeplinească. Iulie 2011 37


Pentru sectorul vegetal au fost promovate sistemele de ajutor direct pentru agricultori, în cadrul politicii agricole comune prevăzute de Regulamentele comunitare, a căror aplicare se continuă până în anul 2013.

Scheme de sprijin aplicate în sectorul vegetal Astfel, politicile în sectorul vegetal s-au concretizat în: • Absorbţia fondurilor comunitare alocate, prin aplicarea schemelor de plăţi pe suprafaţă, al căror cuantum a fost de 131 euro/ha în anul 2010, faţă de 115 euro/ha în anul 2009. Plata unică pe suprafaţă (SAPS) de 80,36 euro/ha, respectiv plăţile naţionale complementare directe (CNDP) de 50,64 euro/ha. • Acordarea de ajutor specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică acordat exploataţiilor din sectoarele vegetal şi animalier aflate în perioada de conversie către agricultura ecologică. Suma alocată pentru anul 2010 este de 3.098.000 de euro. • Plata la hectar pentru tomate destinate procesării acordată producătorilor ce au un contract încheiat cu un procesator recunoscut şi care livrează pentru procesare cel puţin echivalentul a 8.000 kg/ha tomate. Pentru anul 2010, prin HG nr. 273/2010, cuantumul care se acordă este de 1.725 euro/ha. Schema se va aplica şi în anul 2011. • Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, în perioada 2009-2013: pentru constituire, sprijin pe 5 ani (maximum 100 mii euro/an) în procent anual din valoarea producţiei 38 Iulie 2011

comercializate (VPC) de respectiv 10%,10%,8%,6%,4%; pentru investiţii din planul de recunoaştere, se acordă 75% din volumul investiţiilor; Organizaţiile de producători primesc: sprijin pe 3-5 ani în proporţie de 4,1% (poate ajunge la 4,6%) din VPC (maximum 50% din cheltuieli) pentru finanţarea unor măsuri ce duc la accesarea fondurilor comunitare specifice sectorului. • A fost reglementată măsura retragerii de pe piaţă şi cea privind recoltarea înainte de coacere şi nerecoltarea pentru legume şi fructe proaspete. • Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol, în cuantum anual de 42 de milioane de euro, pe perioada 2009-2013, pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole, asigurarea recoltei, utilizarea mustului de struguri concentrat şi/sau concentrat

rectificat la creşterea tăriei alcoolice naturale a vinurilor şi promovarea acestora pe pieţele ţărilor terţe. În completarea acestor scheme, pentru perioada 2010-2013 au fost adoptate politicile naţionale de susţinere a fermierilor prin ajutoare de stat. • Implementarea schemelor de ajutor de stat: subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2010 - schema s-a aplicat pentru o cantitate de peste 159 de milioane de litri, resursele financiare alocate fiind de peste 185 de milioane de lei. • Sprijinul pentru asigurarea producţiei agricole - se subvenţionează 50 sau 70 la sută din prima de asigurare, în funcţie de riscurile asigurate. • Subvenţionarea dobânzilor la credite - schema constă în subvenţionarea ratei dobânzii la creditele bancare contractate de producătorii agricoli cu instituţiile de credit sau cu instituţiile financiare nebancare până la data de 31 decembrie 2011 inclusiv. Rata subvenţiei exprimă valoarea procentuală cu care se diminuează rata dobânzii la creditele bancare contractate de producătorii agricoli cu instituţiile de credit sau cu instituţiile financiare nebancare. Legea de aprobare a Ordonanţei 25/2010 a fost adoptată în plenul Parlamentului şi urmează să fie promulgată.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 39


La data de 17 iunie a.c., firma germană producătoare de seminţe Saaten Union a încheiat seria demonstraţiilor în câmp la culturile de toamnă, desfăşurată în judeţul Călăraşi, la societatea Ildu SRL, comuna Vâlcelele. Agricultorii au vizitat loturile de rapiţă şi cereale păioase aflate în portofoliul firmei şi au beneficiat de informaţii cu privire la caracteristicile acestor varietăţi.

Genetică performantă de la Saaten Union

Pentru început, ing. George Aldescu, director general al Saaten Union România, a vorbit despre lungul parteneriat, de aproape 40 de ani, încheiat cu fermierii români. „Astfel de evenimente încununează un succes al prezenţei noastre de 40 de ani pe piaţa din România. Producem şi testăm seminţele pentru a pune la dispoziţia fermierilor genetică performantă, care în fiecare an confirmă prognozele şi aşteptările atât ale noastre, cât şi ale fermierilor. Înainte ca varietăţile să fie comercializate, Saaten Union efectuează teste în diverse câmpuri şi condiţii pedoclimatice pe o perioadă de cel puţin 5 ani. În acest mod, avem garanţia ca acea genetică este performantă şi nu înşală aşteptările fermierilor, ceea ce înseamnă producţii ridicate şi de calitate”, a afirmat dl Aldescu. În România, Saaten Union se află printre primele patru companii producătoare de seminţe, cu o ofertă completă pentru culturile de toamnă şi de primăvară. „Saaten Union produce şi seminţe de plante furajere, însă în România nu comercializează”, 40 Iulie 2011

a precizat directorul general. După prezentarea echipei, dl Aldescu a prezentat soiurile şi hibrizii de rapiţă, subliniind faptul că, începând cu acest an, portofoliul de produse va cuprinde varietăţi de rapiţă create de firma de ameliorare Rapool - o societate aflată sub umbrela Saaten Union. Cu o istorie de mai bine de 35 de ani, Rapool a câştigat o experienţă bogată în crearea unor varietăţi de rapiţă productive, rezistente la boli, tolerante la stres şi de calitate. Inovaţia reprezintă o tradiţie a acestei firme. Rapool a avut capacitatea de a implementa un program amplu şi sistematic de ameliorare datorită experienţei bogate a celor patru societăţi fondatoare. Toate inovaţiile semnificative din cultura rapiţei pentru ulei - de la rapiţă de tip 00 către hibrizii de bază de androsterilitate şi varietăţi cu însuşiri agronomice superioare, alături de o tehnologie proprie a tratării seminţei - au fost introduse de Rapool. Acest avantaj tehnologic a făcut din această firmă un lider global în ameliorarea rapiţei pentru ulei şi a tehnologiei seminţei. În câmp, au fost prezentaţi doi hibrizi creaţi

de firma Rapool, respectiv Visby şi Rohan. Primul este un hibrid timpuriu, productiv şi cunoscut pe piaţa din Europa, Rusia şi Ucraina. Deoarece hibridul ramifică de la o înălţime mică, numărul de păstăi pe plantă este mai mare, iar acest lucru asigură o producţie mare. „Este primul an când prezentăm acest hibrid în loturile demonstrative. Fermierii din partea de vest a ţării au solicitat acest hibrid şi sunt sigur că va pătrunde şi în zona de sud, unde va face concurenţă”, a susţinut dl Aldescu. Cel de-al doilea hibrid prezentat de la firma Rapool a fost Rohan, despre care directorul general a afirmat că producţiile realizate de acesta depăşesc 4.000 kg/ha. „În Germania, s-a obţinut o producţie medie chiar şi de 5.000 kg/ha, însă în România pot depăşi 4.000 kg/ha”, a spus dl Aldescu. În loturile de rapiţă au fost prezentate şi soiuri precum Orkan, Noblesse, Bellevue, Vittek şi Valesca. „Încă nu renunţăm la a mai avea în portofoliul nostru soiuri de rapiţă, deoarece acestea se pot folosi în situaţiile în care nu se respectă perioda optimă de plantare şi când terenul nu este foarte bine pregătit. În cazul soiurilor, se foloseşte

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 41


Ana MUSTĂŢEA

o cantitate mai mare de seminţe, chiar de 8-9 kg/ha. Un alt avantaj este acela că sămânţa este mai ieftină la soiurile de rapiţă”, a precizat dl Aldescu. Soiul Orkan este unul intensiv, are o coacere timpurie şi o adaptabilitate bună la condiţiile pedoclimatice din România. Prezintă o rezistenţă foarte bună la iernare şi cădere şi este recomandat în toate zonele de cultură a rapiţei de toamnă. Noblesse este un soi mai nou, viguros în primele faze de vegetaţie şi prezintă o rezistenţă foarte bună la temperaturi scăzute. Are un start bun la reluarea vegetaţiei. „Nu cred că există un fermier căruia să nu-i fi plăcut acest soi”, a afirmat dl Aldescu. În privinţa producerii de seminţe în România, directorul general al Saaten Union a precizat că în ţară se obţine doar sămânţă de soiuri, nu şi de hibrizi. „Nu producem sămânţă la hibrizi deoarece trebuie să respecţi cu stricteţe anumite măsuri, precum distanţa de izolare, şi nu vrem să riscăm să avem impurităţi în masa de seminţe. Avem o schemă clară de producere, de efectuare a controalelor în câmp. De la plantare până la recoltare, facem controale şi verficăm, în special, puritatea varietală, care este cea mai importantă verigă a calităţii. La rapiţă, trimitem probele, pentru a fi analizate, în laboratoarele din Germania, iar la floarea-soarelui şi porumb le trimitem în Argentina”, a spus dl Aldescu. Hibrizii de rapiţă prezentaţi la evenimentul de la Călăraşi au fost Herkules, Vectra, Astrada, Finesse şi Merano. Herkules este un hibrid cu rezultate foarte bune în producţie, rezistent la temperaturi scăzute, cădere şi scuturare. Asigură producţii mari şi constante în fiecare an agricol. Potenţialul de producţie este cuprins între 4.600 şi 5.300 kg/ha. Vectra este un hibrid cultivat pe suprafeţe

mari din zona de nord-est, est şi de sud a României. Se adaptează celor mai variate condiţii pedoclimatice şi are o capacitate de ramificare foarte bună. Astrada este un hibrid semitardiv, cu o vigoare superioară în primele faze de vegetaţie, rezistent la temperaturile scăzute din timpul iernii. Prezintă o bună rezistenţă la cădere şi scuturare. Un alt hibrid de rapiţă cu performanţe deosebite este Finesse, care manifestă o vigoare deosebită la reluarea vegetaţiei în primăvară. Hibridul are o rezistenţă mare la temperaturile scăzute din timpul iernii, cădere şi scuturare. Potenţialul maxim de producţie al hibridului este de 5.400 kg/ha. Loturile cultivate cu cerealele păioase au fost prezentate de dl Marius Creţu, director comercial al Saaten Union. La secara de toamnă a fost prezentat un soi nou, Dukato, care are un potenţial de producţie de 6.500-7.000 kg/ha. Saaten Union este unul dintre cei mai mari amelioratori de secară din Germania. Utilizând tehnici moderne de ameliorare, reuşeşte să fie în ultimii 5 ani lider pe piaţă, prin soiurile şi hibrizii de secară puşi la dispoziţia producătorilor. Utilizată la fabricarea pâinii în Europa de Vest, se prognozează pentru următorii ani

o creştere a suprafeţelor cultivate cu secară şi în Europa de Est şi Centrală. La triticalele de toamnă a fost prezentat soiul Tulus, care este unul dintre cei mai productivi de pe piaţă. Potenţialul său de producţie se situează între 6.000 şi 7.000 kg/ha. La orzul de toamnă au fost prezentate soiurile Scarpia, Nelly, Wendy, Trasco, Malwinta, Metaxa şi Laverda. „Datorită calităţii lor, toate soiurile de orzoaică create de Saaten Union sunt agreate de marile companii de malţ şi bere”, a precizat dl Creţu. În loturile demonstrative cultivate cu grâu au fost prezentaţi, pe lângă soiuri, şi hibrizi. Hyland şi Hystar sunt doi hibrizi de grâu aflaţi în portofoliul firmei Saaten Union. „Suntem prima companie care are în portofoliu hibrizi de grâu. Aceştia sunt creaţi în centrul de ameliorare din Franţa. Noi îi prezentăm de 5 ani fermierilor români. Se recomandă a fi plantaţi în sistem intensiv şi în zone cu regim pluviometric ridicat. Aceşti hibrizi au un aparat foliar bine dezvoltat. Deoarece au o capacitate mare de înfrăţire, norma de semănat este mai mică faţă de cea recomandată la soiuri. Aceasta este de circa 200 boabe germinabile/mp”, a afirmat dl Aldescu, directorul general al companiei.

Seria evenimentelor ZILELE CÂMPULUI LG 2011 continuă: Sunteţi invitaţi la SCDA Caracal pe 3 august începând cu ora 10:00 pentru a descoperi hibrizii recomandaţi pentru campania 2012. Vă aşteptăm pentru o întâlnire a specialiştilor în agricultură din Oltenia.

Persoană de contact: dl. Ionuţ Dobre, tel. 0721.101.737 42 Iulie 2011

www.agrimedia.ro


.

www.agrimedia.ro

Iulie 2011 43


Obiectivul general al formelor de sprijin pentru sectorul zootehnic este de acoperire a cererii de pe piaţa internă, prin creşterea producţiei la toate speciile de animale, diminuarea importului şi creşterea disponibilităţii la export.

Obiective, direcţii de acţiune şi forme de sprijin în zootehnie Direcţiile de acţiune sunt:

1. Eficientizarea sectorului zootehnic, prin înfiinţarea de exploataţii durabile şi competitive, precum şi retehnologizarea celor existente, urmărind alinierea standardelor de calitate a produselor româneşti la nivelul celor din Uniunea Europeană, prin măsuri PNDR. 2. Ameliorarea efectivelor de animale, în vederea îmbunătăţirii potenţialului genetic al raselor de animale. Constituirea asociaţiilor de carne de rasă, care să conducă programele de ameliorare. 3. Atragerea investiţiilor în domeniul creşterii animalelor şi folosirea fondurilor structurale. 4. Valorificarea superioară a produselor de origine animală pentru a corespunde normelor europene privind calitatea şi igiena, prin repartizarea uniformă a unităţilor de procesare, pentru a sprijini producerea şi comercializarea produselor de origine animală pe piaţa locală, în funcţie de capacitatea de aprovizionare cu materie primă din zonă, prin înfiinţarea de unităţi de colectare şi procesare de capacitate mică (microfabrici de procesare lapte şi abatoare de capacitate mică, cu posibilitate de finanţare prin Măsura 123 din PNDR). 5. Valorificarea superioară a resurselor furajere existente.

Forme de sprijin - Scheme multianuale 2011-2013

Pentru anul 2011, formele de sprijin pentru susţinerea activităţii zootehnice şi implicit a crescătorilor de animale sunt: 44 Iulie 2011

• Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale, în limita sumei de 12.500.000 de lei în anul 2011, acordat pentru întocmirea şi menţinerea Registrelor Genealogice şi efectuarea Controlului Oficial al Producţiilor. • Ajutor de stat pentru bunăstarea porcinelor şi păsărilor, astfel: - PĂSĂRI (buget alocat pentru anul 2011 360.200 mii lei) Valoarea maximă a sprijinului este de 722 lei/UVM pui de carne, 1.063 lei/UVM pentru găini ouătoare, 1.362 lei/UVM pentru găini de reproducţie rase grele, 2.062 lei/UVM pui de curcă, 1.030 lei/UVM pentru boboci de gâscă, 866 lei/UVM pentru boboci de raţă, dacă se accesează toate măsurile (6 măsuri). - PORCI (buget alocat pentru anul 2011 360.126 mii lei) Valoarea maximă a sprijinului este de 535 lei/UVM pentru porci graşi, 1.376 lei/UVM pentru scrofiţe şi 415 lei/UVM pentru scroafe, dacă se accesează toate măsurile (7 măsuri).

• Ajutor de stat pentru colectarea cadavrelor de animale de până la 100 la sută din costul activităţii de colectare, respectiv de maximum 213 lei/tona de cadavre de animale colectate, în limita bugetului aprobat (buget alocat pentru anul 2011 - 5.815 mii lei). • Sprijin comunitar pentru vaci de lapte din zone defavorizate 22.447.205 euro/an, în perioada 2011-2013. Până la 250 euro/cap de vacă în exploataţiile cu dimensiuni de 2-15 vaci din zone defavorizate. • Sprijin comunitar pentru depozitarea privată a cărnii de porc - 1.300.000 euro/2011. Forme de sprijin în curs de elaborare: • Ajutor de stat pentru conservarea patrimoniului genetic animal pe cale de dispariţie - PNDR Măsura 214 Agromediu. • Microfabrici de procesare lapte şi abatoare de capacitate mică, cu posibilitate de finanţare prin Măsura 123 din PNDR.

• Plăţi naţionale complementare directe pentru bovine, ovine şi caprine. Sumele se vor stabili până în luna octombrie, după emiterea Deciziei CE. • Finanţarea Programului Naţional Apicol, în limita sumei de 29.402.288,66 lei pentru anul 2011

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 45


„Fermierii şi antreprenorii moderni reprezintă grupul-ţintă principal al mărcii Fendt. Conform ultimelor sondaje efectuate de Societatea Germană pentru Agricultură (DLG), situaţia existentă în agricultură s-a îmbunătăţit semnificativ. Criza a luat sfârşit. De la sfârşitul anului 2010, clienţii noştri au început să investească în achiziţionarea de maşini şi utilaje noi pentru modernizarea afacerilor lor şi pentru creşterea eficienţei producţiei lor agricole. Principalul motiv aflat în spatele acestei tendinţe este creşterea semnificativă a preţului produselor agricole.”

Pozitiv - cuvântul definitoriu pentru Fendt

Astfel şi-a început discursul dl Peter-Josef Paffen, vicepreşedinte AGCO, director pentru marca Fendt, la conferinţa de presă anuală a companiei, desfăşurată la data de 15 iunie, la Marktoberdorf (Germania), concentrând în aceste câteva propoziţii starea actuală a agriculturii la nivel mondial. Conferinţa de presă anuală a Fendt eveniment aşteptat cu interes de jurnaliştii din întreaga Europă, datorită grandorii sale şi a organizării impecabile - este,

de obicei, cadrul în care producătorul îşi analizează activitatea din anul precedent, îşi face cunoscute obiectivele pentru anul în curs şi îşi prezintă produsele ce vor fi expuse la AgriTechnica (Hanovra), cel mai important salon expoziţional din domeniul agrar. De la prezidiul în care se afla managementul superior al companiei AGCO, cei peste 160 de jurnalişti şi alţi invitaţi din 23 de ţări au putut asculta, traduse în şase limbi de circulaţie internaţională, informaţii privind realizările concernului, tendinţele pieţei, produsele inovatoare ale companiei, precum tractoarele din noua serie Fendt 700 Vario, combinele producătorului etc.

Tendinţele pieţei

Nici marca Fendt nu a fost ocolită de efectele crizei mondiale economice - care, la nivel european, s-au simţit cel mai puternic în cea de-a doua jumătate a anului 2010 -, înregistrând 46 Iulie 2011

vânzări cu 7,8% mai mici faţă de anul anterior. Cu toate acestea, MEWI Orţişoara, importator exclusiv pentru România al mărcii, a avut, în plină criză, o creştere a numărului de unităţi vândute, deţinând o cotă de piaţă apropiată de 10%. Anul în curs se anunţă unul în care vânzările vor creşte cu 15-20%, atât pentru producător, cât şi pentru MEWI.

Investiţii

Pe terenul din imediata apropiere a Fendt Forum (sala în care s-a desfăşurat conferinţa), suprafaţă pe care în urmă cu nici două luni nu exista nimic, tractoare Fendt ISU (de culoare portocalie, folosite în special pentru lucrări în construcţii) şi o mulţime de alte utilaje de pe care se ridicau nori de praf, roboteau de zor pentru ca, în luna august 2012, acolo să existe cea mai mare şi modernă fabrică de tractoare din Europa. În 2011, Fendt va investi 115 milioane de euro în acest proiect, ca parte a planului Fendt Ahead, noile construcţii urmând să adăpostească o hală de asamblare, un atelier de finisaje şi o vopsitorie.

www.agrimedia.ro


Produse noi

Pe scurt, un tractor din noua serie 700 Vario, cu puteri cuprinse între 200 şi 240 CP, poate fi descris ca „un tractor compact de putere mare ce înglobează numeroase inovaţii, asigură cel mai bun confort la condus şi se adaptează perfect pentru a face faţă oricărei cerinţe reale”. Printre caracteristicile acestui nou produs supus tehnologiei de eficientizare a Fendt (Efficient Technology) se numără cabina complet nouă VisioPlus, ce include premiatul computer de bord Fendt Variotronic, tehnologia de vârf a motorului, tehnologia SCR, ecologică şi totodată de eficientizare a consumului de combustibil şi multe alte importante detalii. Combina de recoltat furaje Fendt Katana 65, lansată în toamna anului trecut la Zilele Câmpului de la Wadenbrunn, este un utilaj la realizarea căruia a lucrat peste 5 ani o echipă de ingineri ce a beneficiat de întreaga experienţă a departamentului de dezvoltare a tractoarelor de la Fendt, pentru proiectarea/reproiectarea unor sisteme precum cel hidraulic şi electronic, a motorului sau a cabinei. În prezent, Fendt oferă o gamă

www.agrimedia.ro

completă de combine convenţionale şi cu rotor, având puteri cuprinse între 200 şi 500 CP, şi o linie largă de prese de balotat (pentru baloţi paralelipipedici şi rotunzi), iar de la începutul lunii mai, primele două Fendt Katana, combine de recoltat furaje, au fost produse la fabrica AGCO din Hohenmölsen şi livrate deja primilor clienţi. După ce au privit de sus piesele de rezistenţă ale armadei Fendt, de pe un dâmb creat de organizatori pentru o mai bună vedere de ansamblu, jurnaliştii au fost martorii unor demonstraţii practice, desfăşurate pe terenul din imediata apropiere a Fendt Forum. Tractoarele, combina Katana 65 şi utilajele ataşate - cositoare şi greble Fella şi remorca Krampe - au convins asistenţa că agricultura performantă se poate realiza doar cu maşini şi echipamente de vârf care, nu numai că arată impresionant, dar au capacităţi tehnice şi funcţionale de excepţie. Mai multe imagini de la evenimentul de la Marktoberdorf puteţi vedea pe pagina Facebook a companiei MEWI.

Iulie 2011 47


Exploatarea batozei de treierat cereale paioase

Victor VĂTĂMANU

Batoza reprezintă maşina agricolă care este destinată treieratului la staţionar a cerealelor păioase, a sorgului, mazării, măzărichii, semincerilor de lucernă şi trifoi, a ierburilor de sămânţă, dar şi pentru treieratul seminţelor de legume. Batoza poate fi echipată cu aparat de treier cu cuie, putând fi folosită la treieratul orezului şi al fasolei (în acest ultim caz, se scot o parte din cuiele de batere). Principalele caracteristici tehnicofuncţionale ale batozei sunt: lăţimea de lucru a aparatului de treier = 900 mm; suprafaţa de separare a boabelor din paie = 3,6 mp; suprafaţa de curăţire = 3,4 mp; capacitatea de lucru = 1,0-1,5 t/ha; sortarea seminţelor pe trei categorii, şi anume: I = seminţe normale; II = seminţe mici; III = impurităţi mari. Batoza poate fi acţionată de tractorul U-445, tractorul U-650 sau de un motor electric. De la tractor, acţionarea se face prin şaiba de curea a acestuia. Cureaua lată, cu lungimea de 16-18 metri, se monteaza în cruce pe roata de curea a batozei şi pe roata de curea a tractorului, astfel încât să aibă o aderenţă cât mai bună. Se realizează astfel alinierea tractorului, după care se intinde cureaua de acţionare a batozei, printr-o uşoară deplasare a acestuia, după care se blochează prin sistemul de frânare al tractorului. Cureaua lată trebuie să funcţioneze pe centrul celor două roţi de curea, pentru a nu permite patinarea şi a nu oscila. În cazul în care batoza este acţionată prin motor electric, pe arborele postbătătorului, în locul şaibei pentru cureaua lată, se montează roata cu patru canale pentru curele trapezoidale, iar pe arborele motorului electric se montează o roată mică pentru curelele trapezoidale ce urmează a fi folosite. Aşezarea batozei pe arie se realizează pe direcţia vântului principal, astfel ca pleava şi praful să fie îndepărtate de la locul de muncă. Fixarea se asigură cu un 48 Iulie 2011

dispozitiv de fixare pentru fiecare roată. Alimentarea batozei se face continuu şi uniform, cu ajutorul alimentatorului. Materialul se introduce, sub acţiunea rotorului, de către muncitorul agricol care alimentează batoza, în strat uniform, astfel încât batoza să fie utilizată la capacitatea maximă de lucru. Batoza este echipată cu un set de site, astfel încât poate fi folosită la cultura care se treieră uşor sau greu, la cultura cu seminţe de dimensiuni mari sau mici. La culturile care se treieră greu, regimul de lucru al aparatului de treier este intensiv, prin turaţia ridicată a bătătorului (1.000-1.200 rotaţii/minut), distanţe mici între bătător şi contrabătător, iar în cazul trifolienelor, se obturează primele trei spaţii dintre şinele contrabătătorului, cu scopul intensificării procesului de frecare a inflorescenţelor.

Ovaz Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 900-1.000 - distanţă bătător-contrabătător = 16/4 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 200-220 - regim bătător suplimentar = contrabătător fără placă de reglaj Lucernă şi trifoi de sămânţă Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 1.000-1.200 - distanţă bătător-contrabătător = 12/3 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 180-200 - regim bătător suplimentar = contrabătător cu două plăci de reglaj

În continuare, prezentăm câteva reglaje ale batozei pentru următoarele culturi agricole:

Seminţe de legume (muştar, ceapă, praz etc.) Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 900-1.100 - distanţă bătător-contrabătător = 14/3 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 180-200 - regim bătător suplimentar = contrabătător cu sau fără placă de reglaj

Grâul de toamnă Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 900-1.000 - distanţa bătător-contrabătător = 16/4 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 200-220 - regim bătător suplimentar = contrabătător cu sau fără placă de reglaj

Seminţe de ierburi Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 800-1.200 - distanţă bătător-contrabătător = 14/3 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 200-220 - regim bătător suplimentar = contrabătător cu una sau două plăci de reglaj

Orz de toamnă Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 900-1.000 - distanţă bătător-contrabătător = 16/4 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 200-220 - regim bătător suplimentar = contrabătător cu sau fără placă de reglaj

Sorg, fasole, bob, linte Bătător: - turaţie (rotaţii/minut) = 500-700 - distanţă bătător-contrabătător = 24/12 - regim scuturător (rotaţii/minut) = 180-200 - regim bătător suplimentar = fără contrabătător

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 49


În perioada 31 mai–27 iunie a.c., marele producător John Deere a organizat la Lisabona un eveniment grandios şi inedit, pentru a face cunoscută noua sa strategie de dezvoltare în următorii ani şi pentru a lansa pe pieţele din Europa, CSI (Comunitatea Satelor Independente), Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Mijlociu (clasată de JD ca fiind Regiunea 2), cele peste 100 de noi produse. Ferma de lângă capitala Portugaliei, unde au avut loc demonstraţiile, a găzduit aproximativ 5.000 de dealeri, clienţi şi experţi din 59 de ţări. Motto-ul ales de John Deere pentru acest eveniment a fost „Setting Directions”.

Planul ambiţios al John Deere, ca urmare a lansării noilor produse Venituri de 50 de miliarde de dolari până în 2018

În cadrul conferinţei de presă desfăşurate înainte de demonstraţiile practice din câmp, dl Christoph Wigger, vicepreşedinte al John Deere, director de vânzări şi marketing pentru Regiunea 2, a afirmat că acest motto nu a fost ales întâmplător: „În mod deliberat am ales Lisabona pentru acest eveniment, căci în urmă cu aproape 500 de ani, Vasco da Gama a ridicat aici ancora pentru a face noi descoperiri şi pentru a dezvolta noi standarde de navigaţie. Aşa cum acest navigator celebru a stabilit noi reguli de ghidare, acelaşi lucru facem şi noi pentru a dezvolta afacerea noastră în această regiune importantă.” La nivel mondial, strategia companiei John Deere vizează obţinerea unor venituri de 50 de miliarde de dolari până în 2018. În opinia producătorului, zona cu cel mai mare potenţial în privinţa vânzărilor, de circa 35 de miliarde de dolari, este regiunea 2, datorită următoarelor cifre de necontestat: deţine 30% din terenul arabil mondial; 41% din producţia mondială de lapte şi 24% din 50 Iulie 2011

producţia mondială de carne de porc. „Cererea tot mai mare de tehnică agricolă impune necesitatea lansării de noi inovaţii astăzi pentru asigurarea dezvoltării afacerii noastre pentru ziua de mâine, mai ales într-o regiune unde clienţii investesc, mai mult ca oriunde, în maşini şi utilaje agricole. Prin urmare, ambiţia noastră este de a realiza venituri de 7 miliarde de dolari, cu o cotă de piaţă de 25%, până în 2014. Vrem, în principal, să ne mărim cota de piaţă în toate cele 27 de state membre ale UE, pentru toate categoriile de produse, până în 2014, şi, în al doilea rând, să ne dezvoltăm pe pieţele din CSI”, a declarat dl Wigger. Pentru atingerea acestor obiective, John Deere îşi propune, în principal, să se orienteze mai puternic spre clienţi, să dezvolte o reţea de dealeri la nivel mondial şi să extindă propriile soluţii de finanţare.

Tractoarele 6R

În Europa, la tractoarele din seria 6000, John Deere a înregistrat cele mai bune vânzări. De când a început producţia,

www.agrimedia.ro


fabrica din Mannheim (Germania) a produs peste 550.000 de unităţi. Acum, JD lansează seria tractoarelor 6R, pentru a oferi un nivel mai înalt de performanţă. Cu noile modele, care pornesc de la 170 CP şi ajung până la 210 CP sau de la un maximum de 200 CP până la 240 CP dacă se foloseşte Managementul Inteligent de Putere, seria de tractoare 6R reprezintă viitorul şi în privinţa reducerii consumului de combustibil. Tractorul 6210R este unic în industrie: cântăreşte mai puţin de 8 tone, furnizează un maxim de putere de 240 CP, iar anvelopele au un diametru de 205 cm. Capacitatea de ridicare maximă ridicător spate pe care o are este de 9.550 kg, iar pe tiranţii frontali de 4.000 kg. Noua serie de tractoare cuprinde trei modele, 6170R, 6190R, 6210R, echipate cu motoare PowerTech PVX de 6,8 litri, în 6 cilindri, care respectă ultimele standardele de emisii, Stagiul IIIB. Spre deosebire de competitorii săi, care folosesc sistemul SCR (Reducerea Catalitică Selectivă) pentru a reduce emisiile de noxe şi CO2, John Deere a dezvoltat acest motor care respectă normele de poluare prin recircularea gazelor de eşapament (EGR). Tractoarele care funcţionează pe sistemul SCR trebuie să aibă un rezervor suplimentar pentru depozitarea soluţiei de uree, numită AdBlue, folosită la reducerea emisiilor. Simplitate este cuvântul-cheie al celor de la John Deere. Sistemul de injecţie a combustibilului de înaltă presiune Common Rail (HP-CR) şi turbocompresorul cu geometrie variabilă (VGT) asigură puterea necesară în diferitele condiţii de sarcină. Sistemul de frânare la tractoarele din seria 6R a fost îmbunătăţit în proporţie de 20-30%. La seria tractoarelor 6R există două transmisii opţionale: AutoQuad Plus şi PowerQuadPlus. Spre deosebire de predecesoarea seriei de tractoare premium 6030, gama 6R este dotată cu o cabină ce oferă un spaţiu cu 20% mai mare şi asigură un excelent confort, vizibilitate şi siguranţă. Operarea şi citirea din cabină este mai simplă acum cu noua consolă CommandCenter şi sistemul de ghidare GreenStar 3. Tractoarele pot fi echipate cu sistemul iTEC, care-i permite operatorului să execute mai multe funcţii concomitent. Începând cu anul viitor, John Deere îşi propune să ofere o opţiune inovativă de

www.agrimedia.ro

transmisie, care include o tehnologie cu ambreiaj dublu 8x3. Această tehnologie inovativă combină uşurinţa de folosire a transmisiei AutoPowr cu eficienţa unei transmisii mecanice. Mai multe detalii vor fi dezvăluite pe parcursul acestui an.

Tractoarele din seria 7R

Noua gamă de tractoare John Deere din seria 7R prezintă noi caracteristici, puteri sporite, manevrabilitate şi adaptabilitate mai bună la trasportul rutier, dar şi un confort mărit al operatorului. Seria 7R cuprinde cinci modele, cu puteri de la 200 până la 280 CP, destinate fermelor mijlocii şi mari. Cu ajutorul sistemului Intellingent Power Management (IPM), tractoarele pot genera un plus de putere de 30 CP, iar rezervorul de 544 litri (capacitate maximă) permite prelungirea timpului de lucru. Toate tractoarele sunt echipate cu motoare care respectă normele de poluare Stagiul IIIB. Modelele 7230R, 7260R şi 7280R sunt echipate cu motoare PowerTech PVX de 9 litri, iar 7200R şi 7215R cu PowerTech PSX de 6,8 litri. Pe lângă motor, sunt multe alte caracteristici care contribuie semnificativ la reducerea consumului de combustibil, cum ar fi sistemul electronic de răcire, care ajustează automat viteza ventilatorului în funcţie de tipul de sarcină. De asemenea, transmisia joacă un rol important în consumul eficient de combustibil. La seria 7R, John Deere are patru transmisii opţionale, de la transmisia PowerQuad Plus cu 20 viteze faţă şi 20 viteze spate, până la transmisia variabilă AutoPowr, care nu necesită schimbarea treptelor de viteze. Noua serie de tractoare 7R este dotată cu cabine CommandView II, care oferă o bună vizibilitate şi un interior mult mai spaţios decât înainte. Pentru un confort maxim al operatorului şi o îmbunătăţire a condusului, opţional se pot alege cabina cu suspensie hidraulică (HCS+) şi suspensia ActiveSeat, care compensează până la 90% din mişcările verticale ale tractorului. Capacitatea de ridicare tiranţi spate este de 9.562 kg la modelele 7200R, 7215R şi 7230R şi de 10.788 kg la tractoarele 7260R şi 7280R. Capacitatea de ridicare tiranţi faţă este de până la 5.200 kg.

Tractoarele 8R

Această gamă a fost lansată în primăvara acestui an, însă, pentru ca motoarele să răspundă noilor standarde legate Iulie 2011 51


Ana MUSTĂŢEA

de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, John Deere a venit cu noi îmbunătăţiri. Astfel, cele cinci modele din seria 8R, respectiv 8260R, 8285R, 8310R, 8335R şi 8360, cu puteri cuprinse între 260 CP şi 360 CP, respectă normele europene de poluare Stage IIIB. Tractoarele sunt echipate cu motoare PowerTech PSX de 9 litri, în 6 cilindri, dispun de un sistem de răcire Vari-Cool, electronică integrată CAN-bus şi varietate de transmisii. Noile modele vor avea incluse pachetul telematic JDLink şi sistemul Service Advisor de monitorizare şi diagnosticare. JD Link este o soluţie de comunicare şi informare wireless, cu ajutorul căruia întreaga flotă de tractoare poate fi monitorizată şi gestionată, precum şi analizată după performanţele înregistrate de fiecare maşină în parte.

Faţă de modelele anterioare, noua serie de tractoare 8R oferă un plus de putere de 15 CP, iar în cazul folosirii sistemului Intelligent Power Management o extraputere de 35 CP. În cadrul evenimentului de la Lisabona, John Deere a anunţat o serie de îmbunătăţiri la tractoarele din seria 8R. Începând cu noiembrie anul acesta, tractoarele care vor îndeplini normele de poluare, Stage IIIB, din această gamă vor fi: 8310RT, 8335RT şi 8360RT. Aceste modele oferă o tracţiune sporită pentru efectuarea lucrărilor specifice. O altă noutate este aceea că tirantul faţă va avea o capacitatea de ridicare de până la 5,2 tone. Acest tirant va fi compatibil cu sistemul iTEC, care-i permite operatorului să execute simultan funcţii multiple.

Strategia JD în tehnologia wireless

John Deere lansează o gamă de tehnologii avansate sub numele de JD

52 Iulie 2011

FarmSight, creată pentru a optimiza maşinile şi operaţiunile agricole. Strategia John Deere FarmSight integrează tehnologia wireless în fermele vegetale şi zootehnice, la prestatorii de servicii şi dealerii JD. În termeni strategici, JD va oferi soluţii integrate pentru optimizarea maşinilor agricole, logisticii şi suport în decizii agricole. Pe lângă monitorizarea de la distanţă a locaţiei maşinii agricole şi a consumului de combustibil, sistemul JD Link Ultimate permite, de asemenea, diagnosticarea de la distanţă a utilajelor agricole. Proprietarul va primi automat alerte prin sms sau e-mail atunci când trebuie făcute inspecţiile periodice de mentenanţă sau operaţiuni de service. Combinele din seriile W, T şi S, precum şi noua maşină de erbicidat purtată R962i prezentate de John Deere la Lisabona vor fi descrise în numărul viitor.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 53


Soluţii ingenioase pentru o agricultură mai eficientă Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners Respect faţă de mediul înconjurător Toţi producătorii de maşini agricole dezvoltă în prezent soluţii care să satisfacă normele riguroase de poluare Tier 4A. New Holland Agriculture oferă motoare de ultimă generaţie care sunt prietenoase faţă de mediu pe parcursul întregii lor durate de viaţă. Aceasta nu doar pentru că este o cerinţă legală, dar New Holland este complet implicată în a oferi fermierilor soluţii care să facă agricultura mai eficientă şi mai prietenoasă cu mediul.

54 Iulie 2011

New Holland: lider în energia curată New Holland a introdus deja soluţii de varf în industrie care au revoluţionat agricultura prietenoasă faţă de mediu, de exemplu New Holland a fost primul producător care a oferit compatibilitate 100% pentru biodiesel. Din 2006, au fost primii care au folosit acest combustibil regenerabil prietenos cu mediul şi azi aproape orice produs din gama New Holland este compatibil pentru biodiesel. Însă nu s-au oprit aici. New Holland promite că ziua de mâine va aduce adevărata independenţă energetică New Holland s-a dedicat respectării mediului şi dezvoltă deja concepte care merg dincolo de reglementările viitoare privind poluarea. De fapt, ei îşi imaginează viitorul cu zero emisii, o lume în care veţi fi capabili să vă satisfaceţi toate nevoile proprii de energie. Poate părea un vis, dar aceasta este realitatea exprimată prin tractorul NH2TM. El funcţionează cu hidrogen produs de tine, fermierul, în viitoarea ta „fermă independentă din punct de vedere energetic”. El nu produce

emisii poluante, doar puţină apă. New Holland priveşte întotdeauna dincolo de orizont pentru a-ţi oferi azi soluţiile de mâine. De ce? Ca să îmbunătăţească lumea în care trăim. Toată lumea este de acord că pentru o buna calitate a vieţii noi toţi avem nevoie să respiram aer curat şi proaspăt. Dar creşterea populaţiei, urbanizarea şi schimbările climatice fac aceasta mai dificilă şi guvernele din întreaga lume încearcă să rezolve aceste probleme. Emisiile din fermă pot fi mici în comparaţie cu poluarea de pe autostrăzi, dar New Holland este hotărâtă să-şi continue contribuţia sa modestă pentru reducerea acestor substanţe periculoase. Povestea reducerii emisiilor În 1996, au fost introduse primele standarde Tier 1 privind emisiile şi de atunci oxizii de azot (NOx) şi particulele au fost reduse cu 60%. Cu introducerea reglementărilor Tier 4A în 2011 particulele vor fi reduse în continuare cu 90%, iar NOx cu 50%. Aceste substanţe toxice sunt produse în timpul arderii şi pot deteriora mediul şi sănătatea umană. Dar haideţi să aflăm mai multe despre acestea. NOx: monoxidul şi bioxidul de azot sunt

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 55


produse în timpul combustiei, când motorul este cel mai încins. Aceste gaze sunt două dintre cauzele principale ale ploii acide şi a subţierii stratului de ozon. P: particulele se compun în special din particule de carbon şi alte substanţe otrăvitoare, care sunt produse atunci când nu tot combustibilul este ars în timpul combustiei, în general când motorul este mai rece. De 100 de ori mai puţine emisii poluante decât cu un deceniu în urmă New Holland a redus emisiile de 100 de ori faţă de deceniul trecut pentru a îmbunătăţi viaţa fermierilor şi a familiilor lor. În termeni reali, aceasta înseamnă că poţi folosi o maşină care corespunde Tier 4A 100 de zile şi produci aceeaşi cantitate de emisii pe care le producea o maşină Tier 1 într-o singură zi. Puterea, creată prin tehnologii Fiat PowerTrain New Holland nu merge singură când este vorba de tehnologia Tier 4A, ci se poate baza pe experienţa partenerului său în dezvoltarea motoarelor. Acesta este FIAT PowerTrain Technologies (FPT). FIAT a inventat tehnologia Common Rail în anii ’80 şi a adus-o maselor pe Alfa Romeo 156 în 1997. Ei au fost primii care au introdus-o şi în domeniul maşinilor agricole. Grupul FIAT Automobile are cele mai scăzute emisii de CO2 dintre toţi producătorii de maşini din Europa. FPT a produs deja peste 100.000 de motoare cu sistemul SCR (reducere catalitică selectivă) de-a lungul ultimilor 5 ani pentru industria de transporturi auto. Fiabilitate confirmată. Două soluţii pentru productivitate New Holland a adoptat două soluţi diferite bazate pe beneficiile lor: reducerea catalitică selectivă (SCR) la motoarele mari şi recircularea gazelor arse răcite (CEGR) la motoarele mai mici. De ce? Pentru că New Holland este hotărâtă să aplice cele mai bune soluţii tehnologice existente la motoare pentru a reduce costurile de operare, a mări productivitatea şi a reduce poluarea mediului. Aceasta înseamnă alegerea unor soluţii croite special pentru fiecare maşină în parte. CEGR necesită un pachet de răcire a 56 Iulie 2011

gazelor fierbinţi înainte de a fi recirculate în sistemul de admisie al motorului. Motoarele cu capacităţi mai mari şi cu puteri mai mari produc volume de gaze mai mari, care au ca rezultat necesitatea unui pachet de răcire foarte mare. Aceasta a făcut din SCR alegerea naturală pentru maşini peste 100 CP. De ce? Pentru că reduce cerinţele de răcire şi garantează putere mare. Pentru tractoarele mai mici, cu puteri mai scăzute şi cu eliberare mai redusă de căldură şi, prin urmare necesar mai redus de răcire, CEGR este soluţia corectă. CEGR - soluţie compactă pentru maşinile cu puteri reduse Aceasta se foloseşte la tractoarele cu puteri reduse, care au nevoie de sisteme de răcire mai mici. Tehnologia reduce emisiile de NOx prin recircularea unei cantităţi controlate de gaze de eşapament răcite în galeria de admisie. Restul de particule sunt eliminate printr-un filtru de particule extern, care curăţă gazele înainte de a fi evacuate pe ţeava de eşapament. SCR: soluţia eficientă pentru maşinile cu puteri mari SCR (reducerea catalitică selectivă) foloseşte un catalizator pentru a trata NOx conţinut în gazele de eşapament, transformându-le în apă şi azot, substanţe nepericuloase, care se găsesc în mod natural în atmosferă. Pentru a obţine asta, se foloseşte un sistem de tratare, după ieşirea din motor adăugând în azele de evacuare din motor o soluţie cunoscută sub denumirea de Diesel Exhaust Fluid (DEF) sau AdBlue, un amestec de uree cu apă, care este transparentă şi nontoxică. Întregul sistem este controlat de o unitate de dozare care utilizează un senzor pentru monitorizarea gazelor de eşapament. Unitatea de dozare primeşte această informaţie şi o foloseşte să calculeze cantitatea precisă de AdBlue care trebuie adăugată în amestecul de gaze. Cum reducerea catalitică are loc în afara motorului, aceasta permite optimizarea procesului de combustie din motor pentru a reduce particulele. Avantajele SCR Motoarele bazate pe SCR „respiră” aer proaspăt, bogat în oxigen, în locul gazelor de eşapament îmbâcsite recirculate, asigurând condiţii optime pentru combustie şi ardere, consumul de combustibil şi performanţele motorului

sunt optime. Rezultatul: 7% putere mai mare şi 13% cuplu mai mare, consum de combustibil cu până la 10% mai redus, comparativ cu motoarele bazate pe recircularea gazelor de evacuare răcite. Motorina nu este singurul cost care se poate reduce prin folosirea SCR. CEGR necesită schimbarea mai frecventă a uleiului, din cauza unei cantităţi mari de gaz de eşapament recirculat. La anumite game vom creşte intervalul de schimb de ulei cu 100%, reducând costurile de operare. Aceste economii ţin cont de costul pentru AdBlue. Pentru fiecare euro cheltuit cu AdBlue se economisesc 3-6 euro la motorină. New Holland împreună cu FIAT PowerTrain au dezvoltat sistemul SCR, care poate funcţiona cu combustibili standard, fără a fi necesari aditivi costisitori pentru motorină. Experţii au fost de acord că tehnologia SCR poate satisface fără probleme cerinţele viitoare TIER 4 B, deci dezvoltarea noilor generaţii de maşini nu este o problemă şi nu înseamnă căutarea de soluţii. Ele există. Ce este DEF/AdBlue? Este o soluţie de uree în apă care se adaugă în gazele arse după ieşirea din motor, fără a influenţa funcţionarea şi durabilitatea motorului, pentru a reduce cantitatea de noxe. De ce avem două denumiri diferite? Simplu, denumirea Diesel Exhaust Fluid (DEF) este folosită în America, în timp ce AdBlue este denumirea utilizată în Europa pentru acelaşi produs. Adăugând AdBlue, nu sunt afectate deloc performanţele maşinii, deoarece este injectat în sistem după combustie, ceea ce înseamnă că generarea de putere rămâne la nivelul impresionant cu care v-aţi obişnuit la New Holland. Veţi avea o maşină mai eficientă fără nici un efort din partea dvs. Plus avantajele faţă de mediu. Consumul de AdBlue este cantitativ aproximativ 5% din consumul de motorină, rezervorul de AdBlue este localizat lângă cel de motorină şi este dimensionat astfel încât trebuie alimentat o dată la fiecare două rezervoare de motorină. Importatorul New Holland, prin CNH Parts&Service, asigură cantităţile necesare de AdBlue în containere dimensionate după nevoile dvs., care se pot stoca la fermă.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iulie 2011 57


Viermii-sârmă sunt dăunători deosebit de periculoşi şi destul de răspândiţi, atacând majoritatea plantelor agricole cultivate. Ei se prezintă sub forma unor larve, cu corpul cilindric, alungit, tare la pipăit, de culoare galbencastanie. Picioarele sunt scurte şi asemănătoare între ele. În ansamblu, seamănă cu nişte mici bucăţele de sârmă ruginită, de unde le provine şi denumirea populară. Ultimul segment al corpului este diferit conformat, fiind caracteristic pentru fiecare gen şi specie. În ultima vârstă, au lungimea de 15-35 mm.

Cum atacă şi cum se combat viemii-sârmă? Insectele adulte sunt nişte gândaci cu corpul alungit, de culoare brună sau neagră. Puşi pe spate, datorită unui dispozitiv special, sar, se răsucesc în aer şi cad în picioare, concomitent scoţând un zgomot caracteristic. De aceea, poporul i-a denumit „gândaci pocnitori” sau „fauri”. Aparţin în special genului Agriotes (A. lineatus, A. ustulatus,

58 Iulie 2011

Schall, A. obscurus L., A. sputator L), dar şi genurilor Athous (A.niger L., A. haemorrhoidallis F); Selatosomus (S. latus L., S. aeneus L.); Melanotus (M. brunnipes Germ, M. niger L.); Limoniu (L pilosus. Leske, L. aeruginosus Oliv). Larvele tuturor acestor specii poartă denumirea de viermi-sârmă adevăraţi! În general, toate speciile de viermi-sârmă adevăraţi au o generaţie la 4-5 ani şi iernează ca larve de diferite vârste şi apoi ca adulţi în pământ. Gândacii se întâlnesc mai ales la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie. Ei nu sunt păgubitori importanţi. Ouăle le depun în sol, la 1-5 cm adâncime, în special pe terenuri umede şi acoperite cu vegetaţie. În mod obişnuit, după 15-30 de zile apar larvele. Stadiul de larvă durează 3-4 ani. Începând cu larvele de vârsta a doua, ele migrează în sol, în sus şi în jos. În lunile aprilie-mai, larvele care au iernat la adâncime se ridică în stratul de sus al solului, producând pagube mari; vara, larvele se retrag la adâncime, de unde vor reveni în stratul superior în lunile septembrieoctombrie, iar când temperatura solului scade sub 9 grade Celsius, se

retrag în adâncime pentru iernare. În al treilea sau al patrulea an, larvele mature îşi construiesc o căsuţă în pământ şi aici se transformă în pupe. După 15-30 de zile, apar noii adulţi, care rămân în sol până în primăvara anului următor, obişnuit până în prima jumătate a lunii mai, când ies la suprafaţă. Larvele (viermii-sârmă) preferă solurile acide, umede şi grele. Viermii-sârmă atacă porumbul, floareasoarelui, sfecla de zahăr, cartoful, grâul, orzul, tutunul, morcovul, varza, tomatele, ceapa, viţa-de-vie, puieţii pomilor şi arbuştilor fructiferi, bulbii de gladiole etc. Ei rod seminţele în curs de germinare, rădăcinile, tuberculii, rizomii, iar la plantele tinere atacă zona coletelui. În urma atacului, plantele tinere mai ales se îngălbenesc şi se usucă. Pagube deosebit de mari se produc şi la culturile prăşitoare, la porumb şi floarea-soarelui, prin distrugerea seminţelor în curs de germinare şi a plăntuţelor. În rădăcinile de sfeclă, de rădăcinoase, în tuberculii de cartof rod galerii, în care pătrund apoi şi alte microorganisme, producând putrezirea organelor atacate.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

necesar să se folosească numai sămânţă tratată împotriva dăunătorilor, sămânţa tratată numai împotriva bolilor nu este protejată faţă de atacul viermilor-sârmă. Aceasta impune o mare atenţie a producătorilor agricoli particulari în momentul în care cumpără sămânţa; aceasta trebuie să fie tratată cu substanţe insecto-fungicide, pentru a feri sămânţa atât de atacul dăunătorilor, cât şi de atacul bolilor. Împotriva viermilor-sârmă se fac tratamente cu substanţele indicate de specialiştii fitosanitari judeţeni, în baza buletinului de avertizare, substanţe de tipul Furadan 35 ST - 25 de litri la tona de sămânţă (acolo unde mai există acest produs), Diafuran 35 ST - aceeaşi cantitate, Carbodan 35 ST - aceeaşi cantitate şi altele. Seminţele tratate cu astfel de substanţe sunt viu colorate, în culorile specifice substanţei cu care se face tratamentul, respectiv roşu, roz, carmin etc. De asemenea, se pot face tratamente şi pe rând, o dată cu semănatul, utilizând cu bune rezultate produse granulate cu efect distructiv asupra dăunătorilor specifici culturii agricole semănate, produse specificate în buletinul de avertizare.

În vegetaţie, combaterea este dificilă. Atacurile mai mari care s-au produs în anumite zone de cultură din România sunt o consecinţă a utilizării de sămânţă netratată împotriva viermilor-sârmă, a neefectuării metodelor agrofitotehnice prezentate mai sus. Folosind judicios metodele de combatere prezentate, viermii-sârmă pot fi combătuţi cu succes, iar recolta nu va fi diminuată din cauza acestui dăunător.

Iulie 2011 59

Victor VĂTĂMANU

Metodele agrotehnice de combatere au un rol se seamă în diminuarea acestor dăunători. Trebuie să se acorde atenţie culturii premergătoare, deoarece terenurile cultivate cu trifoi sau ierburi perene sunt, de obicei, puternic infestate. După recoltare, se vor face arături adânci. S-a constatat, de asemenea, că îngrăşămintele cu fosfor şi azot au o acţiune directă împotriva viermilor-sârmă. Pe terenurile infestate cu viermi-sârmă este bine să se cultive plante care sunt mai puţin atacate, ca: inul, mazărea, fasolea, muştarul, bobul etc. Pe terenurile cu densităţi ridicate de larve, se vor da cantităţi mai mari de sămânţă la semănat. Pentru modificarea acidităţii solurilor, este indicată aplicarea de amendamente cu calciu. Metoda este deosebit de eficientă dacă se execută corect. De asemenea, se recomandă ca terenurile cu exces de umiditate să se dreneze. Tratamentele chimice se vor face la o densitate mai mare de 5 larve la metrul pătrat. Foarte importante sunt metodele preventive de combatere, adică tratamentele la sămânţă. În zonele în care densitatea şi frecvenţa viermilor-sârmă sunt mari, este absolut


Statistici şi prognoze de piaţă pentru cereale, oleaginoase şi uleiuri vegetale

Rubrică realizată de Daniel BOTĂNOIU

27.05.2011 - 24.06.2011

PIAŢA GR GRâULUI Incertitudinile economiei mondiale şi mişcările financiare sunt primele incriminate, cu toate că evoluţia favorabilă a elementelor fundamentale justifică mişcarea actuală. În Europa, Grecia se afundă în criză, în situaţia în care votul, legat de planul de austeritate, nu a întrunit majoritatea parlamentară. SUA sunt luate şi ele în colimator de finanţişti, dar şi lupta Chinei de mai bine de un an cu inflaţia galopantă.

GRâU

PIAŢA PORUMBULUI Preţul porumbului a cunoscut şi el încă o perioadă de scădere, cu toate că piaţa produsului este destul de tensionată. Incertitudinile de ordin economic cuplate cu acordarea subvenţiilor pentru filiera producătoare de etanol au determinat fondurile financiare să se retragă de pe această piaţă, considerând-o ca fiind foarte riscantă. Contextul economic actual apasă puternic asupra preţului petrolului, ducând la scăderea acestuia, dar totodată şi asupra preţului porumbului, care a înregistrat şi el scăderi importante. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

27 mai 2011

298.5

326.9

247.7

10 iun.2011

309.9

337.7

248.5

17 iun.2011

275.7

303.7

238.5

24 mai 2011

263.9

290.3

442.3

ORZ

60 Iulie 2011

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

27 mai 2011

301.3

330.7

196.5

10 iun.2011

278.5

310.3

192.3

17 iun.2011

247.3

276.9

176.9

24 mai 2011

233.7

259.3

162.9

PORUMB

PIAŢA ORZULUI Recoltatul orzului se realizează din plin, randamentul fiind relativ eterogen în marea majoritatea a regiunilor cultivatoare din Europa. Franţa estimează o scădere a producţiei cuprinsă între 10 şi 15%, comparativ cu producţia anului precedent. Scăderea producţiei nu este însă şi o frână în calea scăderii preţului. Statele din bazinul Mării Negre au revenit pe piaţa mondială ca exportatori. Preţurile scăzute ale orzului din bazinul Mării Negre, sub cele europene, determină alinierea la acestea din dorinţa de a păstra competitivitatea produselor europene. Data

Bursă Creil

Bursă Dunkerque

Bursă Moselle

Bursă Rouen

Bursă Creil**

Bursă Moselle**

27 mai 2011

203.3

201.3

207.7

201.7

295.3

300.3

10 iun.2011

214.3

214.3

216.9

214.3

261.9

302.5

17 iun.2011

191.7

196.9

194.7

196.9

240.7

279.9

24 mai 2011

175.3

176.9

175.3

175.3

224.3

261.9

www.agrimedia.ro


*

PIAŢA SOIEI Tendinţa de scădere a preţurilor s-a prelungit. Preţul uleiurilor vegetale traversează o perioadă mai delicată, ca urmare a mediului macroeconomic mondial. Având în vedere această imagine a pieţei uleiurilor şi ţinând cont de preţul petrolului şi al seminţelor, au avut loc vânzări de lichidităţi realizate de către fondurile de investiţii. Apropierea Ramadanului poate influenţa evoluţia pieţelor oleaginoaselor.

SOIA

PIAŢA RAPIŢEI Preţul rapiţei a scăzut în ultima perioadă, ca urmare a scăderii preţului petrolului. Contextul economic mondial face ca preţul „aurului negru” să scadă şi ca urmare şi preţurile celorlaltor uleiuri vegetale. Elementele fundamentale ale pieţei rapiţei sunt tensionate, ca urmare a gerurilor din iarnă înregistrate în Europa Centrală, dar şi de seceta din vestul Europei. Activitatea de procesare poate duce la diminuarea consumurilor de rapită ca urmare a disponibilităţilor mai reduse.

Data

Bursa din Paris

27 mai 2011

494.3

10 iun.2011

469.3

17 iun.2011

459.3

24 mai 2011

442.3

www.agrimedia.ro

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

27 mai 2011

506.9

300.3

1338.5

10 iun.2011

509.7

541.7

1330.7

17 iun.2011

489.5

521.5

1322.9

24 mai 2011

485.3

515.9

1291.3

RAPIŢĂ

FLOAREA-SOARELUI - ULEI

PIAŢA FLORII-SOARELUI Preţul uleiului din floarea-soarelui a scăzut şi el, pe fondul unei cereri scăzute. Se estimează că producţiile de floareasoarelui din regiunea bazinului Mării Negre sunt în continuare bune, ele profitând de precipitaţiile căzute în ultima perioadă. Preţul florii-soarelui poate profita, în perioada următoare, doar datorită scăderii euro în comparaţie cu dolarul.

Data

FLOAREA-SOARELUI - SEMINŢE

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Franţa

27 mai 2011

1455.3

27 mai 2011

490.3

10 iun.2011

1455.3

10 iun.2011

450.7

17 iun.2011

1460.9

17 iun.2011

440.7

24 mai 2011

1435.5

24 mai 2011

430.3

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor şi Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina şi principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din piata (traderi , producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) şi surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea şi integralitatea acestor informatii astfel că orice concluzie şi initiativa de actiune in baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

Iulie 2011 61


Este cunoscut faptul că viticultura a avut şi are în continuare o mare importanţă pentru România, deoarece viţa-de-vie pune în valoare la maximum condiţiile naturale de climă şi sol, îndeosebi în zonele colinare, zone care nu pot fi folosite pentru alte culturi.

Prevederi ale Legii viei şi vinului nr. 244/2002 - întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole familiale Din păcate, după anul 1989, viticultura, ca de altfel şi celelalte ramuri agricole, pomicultura, legumicultura etc., a intrat în declin din cauza lipsei de mijloace financiare pentru întreţinerea plantaţiilor, mai ales a celor din patrimonial fostelor IAS, respectiv ale societăţilor comerciale agricole cu capital de stat; plantaţiile care au aparţinut fostelor CAP au fost redate membrilor cooperatori sau foştilor proprietari şi, în majoritate, au fost defrişate sau lăsate în paragină. După mai multe etape, în anul 2002, apare Legea viei şi a vinului, republicată în 2007, care, prin prevederile sale, precizează condiţiile de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. Întrucât legea foloseşte o serie de termeni de specialitate, în continuare vom prezenta definiţiile termenilor, aşa cum sunt prezentate în anexele legii. • arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei-de-vie, în care se includ regiunile viticole, podgoriile şi centrele viniviticole; • regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă-de-vie, 62 Iulie 2011

caracterizat prin condiţii naturale de climă şi relief relativ asemănătoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate; • podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională, caracterizată prin condiţii specifice de climă, sol şi relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultură şi procedee de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri asemănătoare; • centrul viticol este teritoriul care

cuprinde plantaţiile cu viţă-de-vie din una sau mai multe localităţi, care face, sau nu, parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria; • plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de vii situate pe aceeaşi formă de relief.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

favorabile altor culturi agricole; • în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie pe o suprafaţă de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se poate face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberată de către direcţiile generale pentru agricultură judeţene, potrivit regulamentului de aplicare a Legii viei şi vinului. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha, este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de către unitatea de cercetare vitivinicolă din zonă. Prin familie, în sensul legii, se înţelege: soţul, soţia şi copiii necăsătoriţi, dacă aceştia locuiesc şi gospodăresc plantaţia împreună cu părinţii lor. Direcţiile pentru Agricultură Judeţene vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale, în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare.

• înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0,1 ha de agent economic sau familie şi extinderea celor existente peste această suprafaţă se fac numai cu soiuri recomandate şi autorizate. Modificarea sortimentului unor plantaţii existente prin supraaltoiri se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii. Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, precum şi folosirea de material săditor provenit din viţe de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. Nerespectarea acestor prevederi are drept consecinţă, pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională, potrivit legii, şi defrişarea plantaţiei. Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha se face numai pe baza autorizaţiei de defrişare a viilor, eliberată de direcţia agricolă judeţeană, potrivit normelor de aplicare stabilite de către Ministerul Agriculturii. În cazul în care făptuitorul nu duce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană va proceda la defrişarea plantaţiei şi îi va obliga pe cei în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condiţiilor de cultură, stabilite prin normele tehnice de către Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole, în baza ordinului ministrului Agriculturii, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumirea de origine. Prin lucrările executate în plantaţiile de viţă-de-vie nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo- şi hidroameliorative. Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul Plantaţiilor Viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi a suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă, pentru persoana fizică şi juridică destinatoare, întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. Acest Registru se află în dotarea fiecărei Direcţii pentru Agricultură Judeţene şi se completează de către fiecare producător vitivinicol familial. Iulie 2011 63

Victor VĂTĂMANU

Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţăde-vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice; Legea viei şi a vinului cuprinde următoarele prevederi cu privire la înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole: • soiurile de viţă-de-vie aflate în cultură se clasifică în următoarele categorii: recomandate, autorizate, tolerate şi interzise - soiurile recomandate sunt acele soiuri care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul lor calitativ şi productiv, în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii; - soiurile autorizate sunt acele soiuri care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul lor calitativ şi cantitativ, în condiţiile arealului lor de cultură; Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de cele recomandate. - soiurile tolerate sunt cele aflate în cultură, dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Ca urmare a acestui fapt, soiurile tolerate nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă; - soiurile interzise sunt acelea care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţează în mod negativ calitatea produselor viniviticole obţinute într-o podgorie sau într-un centru viticol. Din această categorie fac parte, în primul rând, hibrizii direct producători. Ministerul Agriculturii asigură elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de viţă-de-vie recomandate şi autorizate pentru cultură, în cadrul fiecărui areal şi actualizarea periodică a acesteia. • înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face cu precădere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi înfiinţate plantaţii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafeţe de preferinţă comasate în apropierea localităţilor, amplasate în special pe terenuri în pantă, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puţin


Ordinul nr. 134 din 3 iunie 2011 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole - M.O. nr. 0411/10 iunie 2011 Hotărârea nr. 590 din 8 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0423/16 iunie 2011 Ordinul nr. 122 din 25 mai 2011 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului I al anului 2011, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0423/16 iunie 2011 Hotărârea nr. 590 din 8 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0423/16 iunie 2011 Ordinul nr. 147 din 19 iunie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării 64 Iulie 2011

Rurale nr. 17/2011 privind aprobarea reducerilor şi excluderilor aplicabile cererilor de plată a ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0427/17 iunie 2011

Decretul nr. 559 din 10 iunie 2011 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea titlului XI „Renta viageră agricolă“ din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - M.O. nr. 0426/17 iunie 2011 Decretul nr. 577 din 10 iunie 2011 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului M.O. nr. 0429/20 iunie 2011 Legea nr. 118 din 15 iunie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare

terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului M.O. nr. 0429/20 iunie 2011

Decizia nr. 462 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare - M.O. nr. 0431/21 iunie 2011 Ordinul nr. 1538 din 3 iunie 2011 pentru modificarea Ghidului de finanţare a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 989/2010 - M.O. nr. 0434/21 iunie 2011 Ordinul nr. 27 din 6 iunie 2011 privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare - M.O. nr. 0435/22 iunie 2011

www.agrimedia.ro


Ordinul nr. 26 din 2 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 17/2011 - M.O. nr. 0442/24 iunie 2011 Ordinul nr. 155 din 23 iunie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 85/2010 privind aprobarea Specificaţiilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în şcoli - M.O. nr. 0447/27 iunie 2011 Ordinul nr. 160 din 27 iunie

2011 privind recunoaşterea Organizaţiei interprofesionale pentru carne de pasăre, ouă şi procesate din acestea ca organizaţie interprofesională pe filiera „carne de pasăre, ouă“ - M.O. nr. 0456/29 iunie 2011

Ordinul nr. 162 din 29 iunie 2011 privind instituirea unor măsuri excepţionale cu caracter temporar de sprijinire a sectorului fructelor şi legumelor - M.O. nr. 0457/30 iunie 2011 Ordonanţa de Urgenţă nr. 65

din 29 iunie 2011 privind modificarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 - M.O. nr. 0457/30 iunie 2011

Ordinul nr. 29 din 29 iunie

www.agrimedia.ro

2011 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 39/2010 pentru aprobarea cerinţelor tehnice care trebuie îndeplinite de mijloacele oficiale de identificare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru stabilirea condiţiilor de aprobare a acestora pe teritoriul României - M.O. nr. 0467/4 iulie 2011

Ordinul nr. 28 din 27 iunie 2011 privind modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 - M.O. nr. 0475/6 iulie 2011 Ordinul nr. 163 din 30 iunie 2011 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine - M.O. nr. 0478/7 iulie 2011 Ordinul nr. 169 din 1 iulie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Naţională „Îmbunătăţiri Funciare“ - SA Bucureşti - M.O. nr. 0481/7 Iulie 2011 Legea nr. 137 din 5 iulie 2011 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe IonescuŞişeşti“ - Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, judeţul Braşov - M.O. nr. 0481/7 iulie 2011

Decretul nr. 625 din 4 iulie 2011 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2011 pentru modificarea unor acte normative privind reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli şi gestionarea fondurilor comunitare - M.O. nr. 0482/7 iulie 2011 Legea nr. 143 din 5 iulie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 20/2011 privind finanţarea unor activităţi de îmbunătăţiri funciare - M.O. nr. 0482/7 iulie 2011 Legea nr. 147 din 5 iulie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2011 pentru modificarea unor acte normative privind reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli şi gestionarea fondurilor comunitare - M.O. nr. 0482/7 iulie 2011 Ordinul nr. 165 din 1 iulie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0486/8 iulie 2011

Iulie 2011 65


Compania Nufarm Ltd. a fost înfiinţată în anul 1957 în Australia, la Melbourne, şi în doar 50 ani a reuşit să ajungă pe locul 8 din industria de protecţia plantelor - ca rezultat al concentrării pe produse de protecţia plantelor, achiziţiilor, parteneriatelor, extinderii platformei de distribuţie.

NUFARM, un partener dedicat clienţilor săi

Compania şi-a mutat sediul central în actuala locaţie din Laverton în anul 1972, în zona adiacentă celei mai mari fabrici Nufarm. De la mijlocul anilor ’80 până la începutul anilor 2000, Nufarm a fost o filială a companiei Fernz Corporation din Noua Zeelandă. Operaţiunile din domeniul produselor de protecţia plantelor au continuat să crească şi să se extindă în acea perioadă. În anul 2000, Fernz a mutat sediul social al companiei din Noua Zeelandă în Australia şi a schimbat numele grupului în Nufarm Limited. De atunci, Nufarm şi-a concentrat eforturile pentru a construi o platformă globală pentru afacerea sa. Datorită orientării sale către client, dar şi exigenţei în ceea ce priveşte calitatea produselor oferite, firma a câştigat încrederea utilizatorilor, crescând an de an şi extinzându-şi aria de acoperire pe toate continentele: entităţi în 25 de ţări, distribuţie în peste 100 de ţări, precum şi facilităţi de producţie în 16 ţări, dintre care 4 în Europa. După mai bine de o jumătate de veac de experienţă, Nufarm este în prezent nr. 1 la nivel mondial în producţia de phenoxy erbicide, nr. 2 mondial în domeniul glyphosate şi 66 Iulie 2011

deţine unul dintre primele 5 locuri la producţia fungicidelor pe bază de cupru. Este listată la Bursa din Melbourne şi este compania cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creştere pe piaţa produselor fitosanitare din ultimii 5 ani. În cadrul politicii de dezvoltare a platformei de distribuţie a grupului, în septembrie 2006 s-a înfiinţat Nufarm România SRL, având un nucleu de echipă cu o experienţă de 10 ani în domeniu. Pe piaţa de profil din ţara noastră s-a impus de la început prin seriozitate şi prin calitatea serviciilor şi produselor oferite. S-a dezvoltat un parteneriat excepţional cu cei mai importanţi distribuitori din România. Nufarm România acoperă nevoile utilizatorilor de produse de protecţia plantelor printr-o gamă variată de produse, dezvoltând continuu portofoliul ofertat, precum şi colaborările cu producători şi ambalatori autohtoni. Produsele oferite fermierilor reprezintă soluţii eficiente, beneficiind de formulări de calitate, în unele cazuri inovatoare, unice în lume şi patentate de compania Nufarm. Prezenţa pe piaţa internă se

axează pe trei linii de produse: • N’TECH - Tehnologii de protecţia plantelor - gamă completă de produse de protecţia plantelor, pentru cele mai importante culturi agricole. • N’FERT - Fertilizanţi foliari cu microelemente, ce beneficiază de formulări de înaltă calitate. • N’SEED - Sămânţă de grâu premium de provenienţă austriacă, pentru care Nufarm România a primit dreptul de multiplicare şi distribuţie pe teritoriul României, ca rezultat al parteneriatului încheiat cu firma PROBSTDORFER SAATZUCHT, producătorul nr. 1 în Europa de grâu premium. Nu este de ajuns doar să cunoşti. Când apar probleme, trebuie să vii în întâmpinarea acestora cu soluţii. Nufarm România recomandă produsele sale atent formulate, care garantează eficienţă şi rentabilitate. Echipa sa se află în permanenţă la dispoziţia colaboratorilor săi cu răspunsuri adaptate fiecărei situaţii. “Nufarm alături de tine. Soluţii optime. Formulări avansate” nu este un simplu slogan, este chiar esenţa desfăşurării activităţii companiei.

www.agrimedia.ro


3

Decembrie 2010


4

Decembrie 2010


Revista AGRIMEDIA - Iulie 2011 / AGRIMEDIA Magazine - July 2011