Issuu on Google+

Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Maria Mare

Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca să ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ. Căci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare”. Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, şi cu dorul ce avea ca să se mute la Fiul său, s-a suit degrabă în Muntele Măslinilor ca să se roage, căci avea obicei de se suia adesea acolo ca să se roage. Şi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Născătoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, şi au dat cinstea şi închinăciunea ce se cădea către Stăpână, ca şi cum ar fi fost nişte slugi însufleţite. După rugăciune s-a întors acasă şi, îndată, s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzând multe lumânări şi mulţumind lui Dumnezeu şi chemând rudeniile şi vecinii, şi-a grijit toată casa, şi-a gătit

patul şi toate cele ce se cădea de îngroparea ei. Şi a spus cele ce i-a zis îngerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre încredinţarea celor zise, a arătat şi darul ce i se dăduse: o stâlpare de finic. Iar femeile chemate, dacă au auzit acestea, au plâns cu tânguire şi cu lacrimi şi au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tânguire, s-au rugat să nu rămână sărace de dânsa. Iar Preacurata le-a făgăduit că, mutându-se la ceruri, nu numai pe dânsele, ci şi pe toată lumea o va cerceta şi o va umbri. Şi aşa alina întristarea cea mare cu cuvinte mângâietoare. Apoi a arătat despre cele două veşminte ale sale ca să le ia două văduve sărace, fiecare din ele câte unul, care-i erau ei prietene şi cunoscute şi de la dânsa le era hrana. - continuare în pagina 2 -

Raimond-Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează un sincer La mulţi ani! tuturor locuitorilor care poartă numele de Maria, Marian sau omonimele acestora.

Comuna Becicherecu Mic: 3.123 de locuitori; Cod Poştal 307040

Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic

Petrecere de trei Ziua Limbii Române zi le la Ru ga de S f ân ta M ar ia Anul V * Nr. 8 (50) * augu st 2015 * 8 p agini * se di str ibuie gratuit

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în România la 31 august, la aceeaşi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990. Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparţinând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, iniţiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite”. Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă şi cinci abţineri. Ziua Limbii Române poate fi marcată prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.

toate detaliile de la Ruga din acest an, în paginile 4-5


2

Hoţul de grâne

Doi ţărani aveau o arie comună unde-şi treierau grânele. Unul dintre ei era necinstit, celălalt, onestitatea însăşi. Ambii treieraseră în aceeaşi zi bucatele lor şi fiecare îşi lăsase grâul în arie până în ziua următoare. Cel necinstit voi să fure în noaptea următoare din grânele vecinului şi, spre a le recunoaşte, aşternu pe ele, de cu seară, o pătură. Întâmplător, veni şi celălalt ţăran în seara aceea la arie şi, vâzând grânele acoperite, îşi zise: „Ce om bun este

pildă creştină

vecinul meu! A acoperit grânele mele ca nu cumva să plouă şi să mi se strice. Dar nu voiesc nici eu să fiu mai puţin cinstit. Mai bine să se strice grânele mele decât ale acestui om, atât de binevoitor…”. Luă apoi pătura şi acoperi grămada celuilalt. Noaptea, hoţul se duse acolo, pipăi pătura şi îşi umplu sacul din grămada acoperită. A doua zi, venind în arie, constată cu ruşine că grămada vecinului era intactă şi că, de fapt, îşi furase lui însuşi grâul. De câte ori în viaţă omul nu-şi fură singur pălăria şi se păgubeşte pe sine!

poveşti cu tâlc

Vulpea poftitoare

O vulpe văzu odată o grădină încărcată de toate bunătăţile. Dar grădina era apărată cu ziduri înalte pe care vulpea nu le putea sări. Ce aş putea face să intru în grădina?, se întreabă vulpea. Umblând de jur-împrejurul zidului, dădu peste o gaură în zid, dar gaura era prea îngustă să se poată strecura în ea. Tot gândindu-se şi judecându-se ce-i de făcut, vulpea îşi zise: „Ştiu ce voi face! Voi răbda foame câteva zile, voi slăbi şi voi încăpea prin gaură”. Zis şi făcut. După trei zile de foame, vulpea se strecură prin gaură şi, ajungând la poame, se ospătă din belşug. Dar după câteva zile îşi aduse aminte că trebuie să iasă iar de aici, mai ales că sosise vremea culesului. Însă, alt necaz: se îngrăşase de-a binelea şi nu mai încăpea pe gaură. Ce-I de făcut? Nu-i alt mod să scap de aici – îşi zise vulpea necăjită – decât să mă pun iarăşi pe foame şi răbdare, să slăbesc. Răbdă iar trei zile şi, slăbind, se strecură afară. Când se văzu scăpată, uitându-se spre grădina cu poame, zise: „Frumoasă mai eşti tu, grădină, şi frumoase sunt poamele tale, dar ce folos am avut eu din ele? Cât am mâncat, atât am răbdat. Cum am intrat, aşa am ieşit”.

Păstorul, leul şi dorinţa nechibzuită

Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotărî să o omoare. Puse la intrarea în grota ei o capcană şi aştepta. Pentru că lighioana nu se arăta, păstorul se ruga: - Doamne, dacă o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros, păstorul spuse: - Întoarce-l, Doamne, înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti în viaţă, pentru că s-ar putea să se îndeplinească. De multe ori în viaţă nu cumpătăm şi nu ne gândim cu dreaptă socotinţă la ceea ce ne dorim şi din avântul vieţii cerem ceea ce nu putem duce.

S c hi m b a r e a la f a ţ ă a D o m nu l u i

La şase zile după ce a spus ucenicilor Săi: „Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere” (Matei 16, 28 ; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferaţi – Petru, Iacov şi Ioan – ducându-i deoparte, şi urcă pe un munte înalt, muntele Taborului în Galileea, să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca aceia care aveau să asiste la suferinţa Sa la Ghetsimani, şi care aveau să fie martorii cei mai importanţi ai Patimilor Sale, să fie pregătiţi pentru această încercare prin priveliştea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai îşi mărturisise credinţa în dumnezeirea Sa, Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos, şi Ioan, care mărturisi din experienţa sa slava dumnezeiască, făcând să răsune ca „fiu al tunetului” teologia Cuvântului întrupat. El îi urcă pe munte, ca simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era de fapt esenţa întregii vieţi a Domnului care, fiind îveşmântat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învăţându-ne că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu.

„Şi pe când se ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul” (Marcu 9, 3). Cuvântul lui Dumnezeu întrupat îşi arăta astfel strălucirea naturală a slavei dumnezeieşti, pe care o avea în El însuşi şi pe care o păstrase după Întruparea Sa, dar care rămânea ascunsă sub acoperământul trupului. Încă de la zămislirea Sa în pântecele Fecioarei, întradevăr, dumnezeirea S-a unit cu natura trupească iar slava divină a devenit, în mod ipostatic, slava trupului asumat. Ceea ce Hristos le arăta Apostolilor Săi în vârful muntelui nu era deci o privelişte nouă, ci manifestarea strălucită în El a îndumnezeirii naturii omeneşti – inclusiv trupul – şi a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiască. Spre deosebire de faţa lui Moise care strălucise de o slavă venită din afară după revelaţia din Muntele Sinai (cf. Exod 34, 29), faţa lui Hristos apăru pe muntele Taborului ca un izvor de lumină, izvor al vieţii dumnezeieşti făcută accesibilă omului şi care se răspândea şi pe „veşmintele” Sale, adică asupra lumii din afară dar şi pe lucrurile făcute de activitatea şi civilizaţia omenească.

Şi vorbind ea acestea şi învăţând, s-a făcut fără de veste sunet de grabnic tunet, şi arătare de mulţi nori, care aduceau de la marginile lumii, pe toţi ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. Între care erau şi de Dumnezeu înţelepţii ierarhi: Dionisie Areopagitul, Ierotei şi Timotei. Aceştia, dacă au aflat pricina venirii lor, aşa adunaţi fiind, au zis aceste cuvine către dânsa: „Noi, o, Stăpână, ştiindu-te în lume, ca şi cu singur Stăpânul nostru şi Dascălul ne mângâiam; dar acum cum vom putea să suferim greul acesta? Însă de vreme ce cu voia Fiului şi Dumnezeului tău te muţi spre cele ce sunt mai presus de lume, pentru aceasta plângem, precum vezi şi lăcrimăm, cu toate că într-alt chip ne bucurăm despre cele ce sunt asupra ta rânduite”. Acestea au zis şi vărsau lacrimi, iar ea a zis către

binecuvântarea ei. Şi aşa în mâinile Fiului şi Dumnezeului său şi-a dat sufletul. Şi îndată ochii orbilor s-au luminat şi auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au îndreptat şi tot felul de patimă şi de boală lesne se tămăduia. După aceea a început Petru cântarea cea de ieşire şi ceilalţi Apostoli; unii au ridicat patul, alţii mergeau înainte cu făclii şi cu cântări, petrecând spre mormânt trupul cel primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit şi îngerii cântând şi văzduhul era plin de glasurile cetelor celor mai presus de firea omenească. Pentru aceste lucruri, mai-marii iudeilor, chemând pe unii din popor, i-au înduplecat să răstoarne patul în care era aşezat trupul cel de viaţă începător. Dar dreptatea lui Dumnezeu, ajungând pe îndrăzneţii şi obraznicii aceia, le-a făcut pedeapsă tuturor prin orbirea ochilor. Iar pe unul dintrînşii, care mai nebuneşte se pornise de apucase acel sfânt pat, l-a lipsit şi de amândouă mâinile, care au rămas spânzurate de pat, tăiate de dreapta judecata a lui Dumnezeu. Iar acela, crezând din tot sufletul, a aflat tămăduire, şi s-a făcut sănătos ca şi mai-nainte. În acelaşi chip şi cei ce orbiseră, crezând şi punând asupra lor o parte din poala patului, au dobândit vindecare. Iar Apostolii, sosind la satul Ghetsimani, au aşezat acel de viaţă începător trup în mormânt, şi au stat trei zile lângă dânsul, auzind neîncetat glasuri îngereşti. Şi de vreme ce, după dumnezeiasca rânduiala, a lipsit unul din Apostoli, adică Toma, care nu s-a aflat la preamărita îngropare, ci sosind cu trei zile mai pe urmă, era mâhnit foarte şi întristat, că nu se învrednicise să vadă şi el ca şi ceilalţi Apostoli trupul; şi au deschis cu socoteală mormântul pentru dânsul ca să se închine şi el acelui preasfânt şi preacurat lăcaş, adică trupului Născătoarei de Dumnezeu. Şi dacă a văzut, s-a minunat că a aflat mormântul fără de sfântul trup: era numai giulgiul, care rămăsese mângâiere Apostolilor şi tuturor credincioşilor, şi mărturie nemincinoasă a mutării Născătoarei de Dumnezeu. Că şi până astăzi mormântul cel cioplit în piatră aşa se vede lipsit de trup şi este cinstit cu închinăciune, întru mărirea şi cinstea preabinecuvântatei măritei stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria.

A d o r m i r ea M a i c i i D om n u l u i – S f â n t a M a r i a M a r e

dânşii: „Prietenii mei şi ucenicii Fiului şi Dumnezeului meu, nu faceţi bucuria mea plângere, ci-mi îngrijiţi trupul, precum eu îl voi închipui pe pat”. Când s-au săvârşit cuvintele acestea, iată a sosit şi minunatul Pavel, vasul cel ales, care căzând la picioarele Maicii lui Dumnezeu, s-a închinat şi deschizându-şi gura a lăudat-o cu multe cuvinte, zicând: „Bucură-te Maica Vieţii, împlinirea şi încheierea propovăduirii mele; că deşi pe Hristos Fiul tău trupeşte pe pământ nu L-am văzut, însă pe tine văzându-te, mi se părea că pe Dânsul Îl văd”. După aceasta, luând Fecioara iertăciune cu toţi, s-a culcat pe pat şi şi-a închipuit preacuratul său trup precum a vrut; şi a făcut rugăciune pentru întărirea lumii şi paşnica ei petrecere, şi i-a umplut şi pe dânşii de


Re g im ul d e d e ţ ine r e a c â i n i l o r pe r i c u l o ş i

Regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi este reglementat, în momentul de faţă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2002. Acest act normativ grupează câinii periculoşi, după cum urmează: • categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor (câinii proveniţi din încrucişarea raselor); • categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor. Codul civil stabileşte că proprietarii sunt răspunzători de prejudiciile cauzate de animale, chiar şi în cazul în care acestea au scăpat de sub paza lor. Astfel, persoanele care deţin câini de luptă şi de atac sunt obligate, conform OUG nr. 55/2002, să încheie asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de aceştia. Însă poliţa de asigurare nu este necesară doar pentru acoperirea pagubelor produse de câinii de luptă şi de atac, deoarece existenţa acesteia trebuie dovedită şi atunci când proprietarii sunt nevoiţi să informeze poliţia despre faptul că deţin astfel de animale. Concret, toţi proprietarii de câini periculoşi sunt obligaţi să-i înregistreze la Asociaţia Chinologică Română (AChR) şi să depună, la sediul de poliţie în raza căruia sunt deţinute animalele, o copie a adeverinţei eliberate de această autoritate. Din act trebuie să reiasă încadrarea câinelui în categoriile I sau II. De asemenea, proprietarii mai trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere care să includă următoarele informaţii: • numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip; • efectuarea vaccinării antirabice şi a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; • efectuarea sterilizării câinilor (în cazul celor de luptă şi de atac); • existenţa unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse (în cazul celor de luptă şi de atac). Persoanele care nu depun aceste documente la poliţie sunt amendate cu sume cuprinse între 500 şi 1.500 de lei. Aceeaşi sancţiune se aplică şi în situaţia în care proprietarii schimbă adresa la care ţin câinii periculoşi şi nu depun, în cel mult 48 de ore, copia adeverinţei şi declaraţia pe propria răspundere la sediul poliţiei din raza acesteia. Pierderea sau moartea unui câine periculos trebuie declarată la poliţie în cel mult 48 de ore. În caz contrar, proprietarul riscă o amendă între 100 şi 500 de lei. De reţinut este că, pentru a putea avea în proprietate sau pentru a putea deţine temporar un câine periculos, OUG nr. 55/2002 prevede că trebuie îndeplinite următoarele condiţii: • persoana în cauză să aibă vârsta minimă de 18 ani; • să aibă capacitate deplină de exerciţiu; • să nu fi fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei (cum ar fi, de exemplu, omorul, lovirea, violenţa în familie, lipsirea de libertate în mod ilegal, ameninţarea sau hărţuirea). Nerespectarea acestor condiţii poate fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 500 şi 1.500 de lei. Câinii de luptă şi de atac au accesul interzis în localurile publice, mijloacele de transport în comun şi în alte locuri publice, este subliniat în OUG nr. 55/2002. Excepţie fac doar drumurile publice şi căile de acces către acestea, însă proprietarii trebuie să le pună botniţă şi să-i ţină în zgardă şi lesă sau ham. Persoanele care încalcă aceste reguli riscă să primească amenzi cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei. În acelaşi timp, proprietarii sau deţinătorii temporari de câini periculoşi sunt obligaţi să afişeze, acolo unde ţin animalele, o placuţă pe care să fie inscripţionat avertismentul „Câine periculos”. În caz contrar, aceştia riscă o amendă între 500 şi 1.500 de lei. Organizarea de lupte, antrenarea câinilor în acest scop şi participarea cu aceştia la lupte este interzisă, potrivit OUG nr. 55/2002. Persoanele care se ocupă de astfel de activităţi pot fi pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă. Interzise sunt, de asemenea, reproducţia câinilor periculoşi (dacă n-au acte de origine recunoscute de AChR), abandonarea acestora, precum şi importul/comercializarea câinilor de luptă şi de atac. În aceste cazuri, proprietarii riscă amenzi între 500 şi 1.500 de lei, între 1.500 şi 3.000 de lei, respectiv închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă. Atenţie! Actul normativ menţionat stabileşte că proprietarii nu sunt traşi la răspundere dacă victima a pătruns ilegal într-o proprietate privată/publică protejată de câine ori dacă intervenţia animalului a fost pentru a apăra proprietarul, dacă acesta era în pericol. Agent principal Alin CÎRNARIU, şeful Postului de Poliţie Becicherecu Mic

Noul an şcolar începe la Becicherecu Mic în... şcoală nouă

3

Începând din acest an şcolar, elevii din Becicherecu Mic vor putea studia în sălile noii şcoli care este, în sfârşit, ridicată. Viceprimarul Adrian-Silviu Gherasim a făcut acest anunţ şi spune că la ceremonia din 14 septembrie sunt aşteptaţi să participe părinţii şi rudele copiilor. Noua clădire, cu parter şi etaj, dispune de săli de clasă moderne, dotate cu tot ce este necesar pentru ca dascălii să poată preda, iar elevii – să înveţe.

Astfel, grija autorităţilor locale pentru tânăra generaţie din Becicherecu Mic se materializează printr-o şcoală nouă, care va contribui la educarea şi la formarea copiilor din comună. De altfel, în mai multe rânduri, Raimond-Ovidiu Rusu, primarul localităţii, afirma că tinerii reprezintă cea mai de preţ avuţie a comunităţii, ei fiind cei care vor duce mai departe moştenirea pe care au lăsat-o şi o lasă generaţiile de ieri şi de astăzi din Becicherecu Mic. Vasile TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic

Hotărârea nr. 130 din 31 august 2015 privind aprobarea rectificării bugetului local al comunei Becicherecu Mic pentru trimestrul III anul 2015; Hotărârea nr. 131 din 31 august 2015 privind aprobarea modificării planului de încadrare cu personal didactic şi didacticauxiliaralŞcoliiGimnaziale„DimitrieŢichindeal” BecicherecuMicprin transformarea unui număr de două posturi muncitor – treapta profesională III (M) în două posturi muncitor – treapta profesională II (M); Hotărârea nr. 132 din 31 august 2015 privindaprobareavânzăriiterenuluiintravilanînscrisînCFnr.403704,nr.cad. 403704BecicherecuMic,cusuprafaţade2.140mp,cătreSCINTERRELUSRL, la preţul total de 45.700 leiTVA inclus; Hotărârea nr. 133 din 31 august 2015 privind aprobarea planului de ocupare a funcţiilor pentru aparatul de specialitate al primarului comunei Becicherecu Mic pe anul 2016; Hotărârea nr. 134 din 31 august 2015 privind aprobarea organigramei şi a statului de funcţii a aparatului de specialitate alprimarului comunei Becicherecu Micpentru anul 2015 –trimestrele III şi IV; Hotărârea nr. 135 din 31 august 2015 privind aprobarea vânzăriiprin licitaţie publică a terenului extravilan înscris în CF nr. 403733, nr. cad. 403733, cu suprafaţa de 4.105 mp, la preţul de pornire de 45.732 lei; Hotărârea nr. 136 din 31 august 2015 privind aprobarea contului de execuţie al bugetului local pe trimestrul II – anul 2015;


4

P et re ce re d e tr e i zil e l a R u g a d e S f â nta Ma ria Anul acesta, Ruga de Sfânta Maria Mare a însemnat, pentru locuitorii comunei Becicherecu Mic, trei zile de petreceri, muzică bună şi pe toate gusturile, dar şi competiţii sportive intrate deja în tradiţia locului

Manifestările ocazionate de sărbătorirea Hramului Bisericii Ortodoxe Române din Becicherecu Mic au început, în acest an, în ziua de 14 august. Naşii Rugii, Raimond Ovidiu Rusu, primarul localităţii, împreună cu soţia Camelia şi fiica Alexia, i-au invitat pe consăteni încă de vineri la petrecere. Pe scena amplasată la Căminul Cultural au evoluat Ioan Dragomir (Papu) şi Andreea Voica, acompaniaţi de formaţia condusă de Deian Galetin. După ce, în urmă cu trei ani, la Ruga de la Becicherecu Mic a cântat Nicoleta Voica, una dintre doamnele cântecului popular din Banat, iată că anul acesta fiica ei, Andreea, a fost în mijlocul locuitorilor comunei. Iar aşteptările au meritat, pentru că Andreea Voica a susţinut un recital de înaltă ţinută artistică. Oamenii au încins hore şi brâuri, jocuri de doi şi sârbe, pe muzica solistei şi a orchestrei, răsplătind strădania tinerei şi talentatei cântăreţe. Ziua de sâmbătă, 15 august, praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost întâmpinată de comunitatea din Becicherecu Mic după datină. Oamenii s-au pregătit cum se cuvine pentru această zi, localitatea a strălucit de curăţenie, iar orele până când avea să înceapă slujba de la biserică au trecut cu repeziciune. Cu mic, cu mare, copii, tineri, adulţi şi vârstnici, oamenii s-au îndreptat spre sfântul lăcaş de cult, pentru a lua parte la serviciul religios. Biserica i-a întâmpinat cu uşile deschise şi în plin proces de refacere a picturilor. Aşa cum afirma, ulterior, Raimond Ovidiu Rusu, până la Ruga de anul viitor picturile vor fi realizate şi, astfel, se vor încheia lucrările de restaurare completă a Sfintei Biserici. Slujba de Rugă a fost urmărită, din interiorul bisericii, dar şi afară, în curte, de zeci de enoriaşi, printre ei numărându-se şi membrii ansamblurilor folclorice din comună, îmbrăcaţi în straie populare româneşti şi sârbeşti. Preotul paroh Ioan Jurji a oficiat slujba alături de preoţii Dumitru Ilie, Floria Gaşpar, Vasile Bica, Dorin Jurji, prof. dr. Nicolae Belean şi parohul Bisericii Ortodoxe Sârbe, preotul Milan Miocovici. La finalul slujbei, enoriaşii au înconjurat biserica iar apoi afară, în curte, au fost sfinţiţi şi împărţiţi participanţilor tradiţionalii colaci de Rugă. Raimond Ovidiu Rusu s-a adresat celor prezenţi, mulţumindu-le locuitorilor din Becicherecu Mic că sunt, şi în acest an, alături, indiferent de naţionalitate şi religie, la acest moment important pentru comunitate în ansamblul său. Domnia sa a spus că, având ca şi până acum sprijinul întregii localităţi, va reuşi, până la anul, să-şi onoreze promisiunile cu care a venit în faţa oamenilor în anul 2012, când a fost ales primar. El nu a uitat să ureze „La mulţi ani” tuturor locuitorilor comunei care poartă numele de Maria, Marin şi omonimele acestora. După datină, au fost anunţaţi şi naşii Rugii de anul viitor, familia Merluţ, Gheorghe, Carmen şi Iulia. În mod tradiţional, Biserica a oferit naşilor Rugii din acest an o icoană reprezentând pe Maica Domnului cu pruncul, o copie după o icoană făcătoare de minuni, menită a veghea asupra familiei Rusu. De asemenea, o icoană i-a dăruit preotul Ioan Jurji şi lui Dumitru Prohap, pentru a-i fi sprijin sufletesc, dar şi ca recunoştinţă pentru apropierea sa de sfânta biserică. După momentul emoţionant de la Biserica Ortodoxă Română din Becicherecu Mic, oamenii s-au îndreptat spre platoul Căminului Cultural, acolo unde urma să se desfăşoare partea laică a zilei de Rugă. În deschidere au evoluat Ansamblul „Izvoraşul”, coordonat de Anca Ezaru, şi „Sveti Nikola”, coordonat de Marko Brankov şi Nada Nikolin, precum şi tânăra speranţă a muzicii populare, saxofonist Vlăduţ Florea.


5

P et re ce re d e tr e i zil e l a R u g a d e S f â nta Ma ria După momentul introductiv, a urmat Jocul Rugii, în care s-au prins, alături de naşii Rugii şi membrii ansamblurilor artistice, şi mulţi dintre participanţii la eveniment. Pe scenă a urcat apoi interpreta de muzică populară bănăţeană Margareta Drăgan, care a cântat o serie de brâuri. În acest timp, lângă scenă, o mulţime de locuitori din Becicherecu Mic au format o adevărată coadă pentru a se fotografia alături de invitatul principal al Rugii din acest an, Văru Săndel, cel care s-a aflat pentru prima dată în comunitatea noastră. Om de spectacol, mereu pus pe glume, prietenos cu fiecare dintre cei cu care a interacţionat, Văru Săndel a făcut un spectacol pe cinste, care a antrenat aproape întreaga suflare prezentă la Rugă. Interpretul, care şi-a „condimentat” fiecare melodie cu câte o glumă rostită în grai ardelenesc, a coborât în mijlocul locuitorilor din Becicherecu Mic, a cântat şi a jucat împreună cu ei. Petrecerea a continuat la aceleaşi cote până târziu în noapte, fiind întreruptă doar de spectaculosul foc de artificii, oferit de naşii Rugii, membrii familiei Rusu.

Pescuitul şi fotbalul, activităţi tradiţionale de Rugă

A devenit, deja, tradiţie ca de Rugă să se organizeze competiţii sportive. Şi anul acesta, duminică, 16 august, dis-de-dimineaţă, câteva zeci de pescari amatori, dar împătimiţi, au luat drumul Bălţii Bujorul, unde s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a Cupei Rugii. Şi-au tras la sorţi locurile de pescuit, iar apoi au întins firele, în aşteptarea capturilor. Şi chiar au fost capturi frumoase anul acesta, câţiva crapi de peste două kilograme intrând în mincioagele pescarilor. Pe margine, sub atenta îndrumare a viceprimarului Adrian-Silviu Gherasim, s-au pregătit grătarele. Pentru că pescuitul este o activitate solicitantă uneori, participanţii la concurs au fost apoi serviţi cu răcoritoare, peşte la grătar şi mititei. Cupa Rugii la pescuit şi-a desemnat următorii câştigători: locul I – Viorel Petrovici; locul II – Alin Staicu; locul III – Dumitru Tudor; Miss – Denisa şi Maria Băicoianu. La prânz, „acţiunea” s-a mutat pe Strada Stufului, la Pensiunea UGH Prest Serv, acolo unde s-a desfăşurat ediţia a VIII-a a Cupei Rugii la minifotbal. Gheorghe Ungureanu, patronul pensiunii, şi-a aşteptat aşa cum se cuvine oaspeţii, care nu au dus lipsă de nimic. Canicula a fost ostoită cu un suc sau bere rece, iar cei care au dorit au putut gusta preparate la grătar. Şi pentru că a fost vorba despre o competiţie, aceasta şi-a desemnat şi câştigătorii. De departe favorită a turneului, echipa Maracana, din Biled, a ocupat locul I, urmată de Braziliana, din Timişoara, şi Rus-Savitar, din Dudeştii Noi, care a încheiat podiumul. Echipele participante au primit diplome, iar câştigătoarelor primelor trei locuri li s-au acordat şi cupe, care să le amintească peste ani de participarea la ediţia 2015 a Cupei Rugii de la Becicherecu Mic. Pe teren am asistat la partide încinse la fel ca şi aerul din acea duminică de august, însă disputate într-un fair-play desăvârşit. Ziua s-a încheiat din nou pe platoul de la Căminul Cultural, unde pe scenă a urcat DJ Ghiţă, care a animat seara, în stilul lui caracteristic, cu melodii de succes din anii ‘80-’90-2000, pentru toate gusturile. Pagini realizate de Anton BORBELY


6

A n sa mb l u l „ S v e ti Ni c o l a ” , m a r e su c c e s l a B i l e d , î n tr - u n s pe c t a c o l i n t e r n a ţ i o n a l

Biledul a celebrat împlinirea a 250 de ani de la înfiinţarea comunei, o sărbătoare care s-a întins pe durata a trei zile. Organizatorii, Primăria şi Consiliul Local Biled, Forumul Democrat al Germanilor din Biled şi Asociaţia Bilezenilor din Germania, au pus la punct un program bogat şi variat. Printre punctele din program s-a numărat şi un spectacol artistic, la care au participat şi o parte dintre componenţii Ansamblului „Sveti Nicola” din Becicherecu Mic, coordonat de Nada Nicolin şi Marko Brancov. Ca de obicei, dansatorii din comuna noastră au prezentat un bogat program, cuprinzând dansuri sârbeşti tradiţionale Banatului. Evoluţia lor a stârnit ropote de aplauze din partea numeroasei asistenţe, semn că spectatorii au apreciat calitatea evoluţiei, frumuseţea costumelor şi entuziasmul dansatorilor. Anton BORBELY

O h a l b ă d e b e r e . . . î n t r e i s t o r i e ş i p l ăc er e

- De când pasiunea pentru halbe? - Încă din copilărie am îndrăgit lucrurile din sticlă. Mia plăcut sticlăria. Vedeam ceva magic în ea, în strălucirea ei. De mic copil, văzând o halbă de bere, mi-a plăcut, am păstrat-o, apoi am mai adăugat una şi încă una şi, aşa, m-am trezit că am mai multe halbe şi de diferite forme, capacităţi şi, mai ales, modele... Atunci mi-a venit, aşa ideea să adun halbe de bere. - Vă place berea? - Berea a început să-mi placă mult mai târziu... Sunt un iubitor de vin şi am consumat, în tinereţe, mai mult vinuri... Secretele berii le-am deprins mai târziu... Cu toate acestea, am devenit un împătimit colecţionar de halbe de bere, după cum se poate vedea privind această impresionantă colecţie...

- Printre halbe, ici-colo, se întrevede şi alt tip de sticlărie.. - Doar câteva sticle de excepţie, la care ţin foarte mult. Una dintre ele este o sticlă de sifon făcută special la Viena, cu inscripţia „Becicherecu Mic – Grundhauser Nikolaus”, cel care a avut restaurantul pe drumul mare din Becicherecu Mic. Acesta şi-a comandat sticlele de sifon inscripţionate, personalizate, cum s-ar spune astăzi, pentru a-şi etala firma, dar şi pentru a-şi putea recupera mai uşor sticlele... - Care este cea mai veche amintire despre o halbă de bere? - Când eram mic, bunicul din partea mamei mă lua cu el la târg la Pădurea Verde, în Timişoara. Pe la jumătatea drumului, pe la Cioreni, era un han, trei case nemţeşti. Acolo opreau toţi cei care veneau de la Lovrin şi de prin satele din zonă. Aici găseai tot timpul

mâncare caldă. Bunicul lua pentru el o halbă şi pentru mine un ţap de bere. De acolo a pornit totul. Simt şi acum ţapul acela de bere în mână, numai că dacă deschid ochii, nu mai e. Nu mai e nimic. Îl simt şi pe bunicul lângă mine. Îmi aduc aminte de toate. De atunci am început să colecţionez halbe. - Cum aţi încropit colecţia? - În primul rând, prin halbele pe care le-am adunat eu, cu diferite ocazii... Apoi am cumpărat multe dintre ele. După aceea, când prietenii şi colegii au aflat despre colecţia mea, despre această pasiune, au început sămi aducă în dar halbe de diferite forme şi mărci... Am primit de ziua mea sau cu ocazia unor sărbători, a unor vizite care mi s-au făcut, halbe mai deosebite...

- Aveţi în colecţie doar halbe din comerţ? - Da de unde. Şi aici este farmecul, valoarea şi unicitatea colecţiei mele. Pe lângă halbele care se vând în comerţ, cele comune şi care pot fi cumpărate de orice vânzător de bere, în unele restaurante sunt halbe specifice, nu se găsesc altundeva şi nici nu se vând. Am o serie şi din acestea. Dacă am văzut că sunt halbe „personalizate” care nu erau în comerţ, întrebam chelnerul: dacă sparg halba asta, cât plătesc? El spunea o sumă, eu o achitam şi apoi spuneam că sunt colecţionar de halbe. Au fost unii patroni de restaurante care, aflând că sunt colecţionar, mi-au pus la dispoziţie halbe din stocul lor privat, pentru a-mi întregi colecţia. - După ce criterii clasificaţi halbele? - Sunt trei categorii de halbe: halbe din sticlă cu mâner, cu toartă; halbe din sticlă fără mâner – pahare de bere şi halbele din ceramică.

Despre Lazăr Pomorişaţ am vorbit mult în ultima perioadă, fiind un personaj inedit şi complex din mai multe puncte de vedere. Muzician şi caricaturist, şahist împătimit şi iubitor de literatură, sârbul din Becicherecu Mic este şi un mare colecţionar de halbe de bere... Astăzi, „exponatele”. care au depăşit 150 de exemplare, stau frumos aliniate în rafturi, fiecare având un preţ, o istorie şi... o poveste. Sunt halbe de la începuturile sticlăriei în industria de bere, sunt halbe „muzicale” care cântă la propriu şi nu cel care bea după ce a întrecut măsura, sunt halbe din întreaga Europă şi nu doar, sunt halbe şi... halbe. Lazăr Pomorişaţ le priveşte cu mândrie şi recunoaşte că, în timp de zeci de ani, strângerea acestor obiecte a devenit un hobby.

- Care este cea mai valoroasă piesă din colecţia dumneavoastră? - Cea mea mai dragă, cred că şi ce mai valoroasă piesă din colecţia mea, este o halbă muzicală, din Liechtenstein. Dintre halbele din sticlă cu mâner, cea mai valoroasă este o halbă „Tiger”, din Indonezia. Pe aceasta am cumpărat-o dintr-un magazin din Danemarca. Era pusă într-o ladă, la pachet cu şase sticle de bere. Deşi mă interesa doar halba, cu toată părerea de rău, m-am... „sacrificat” şi am băut şi cele şase sticle de bere. - Curiozităţi despre halbe? - Am o halbă, mai deosebită, al cărei fund luminează. Dar mai am în colecţie şi o halbă din seria primelor halbe de sticlă, din anul 1892, fabricate de nemţi. Pentru că, până în acel an, halbele se făceau doar din ceramică. De la „ţapul”de bere şi până la halba cea mai mare, care are o capacitate de un litru, sunt diferite halbe... Cele de un litru sunt cele de la Oktoberfest din München. Aceasta pe care o vedeţi aici este originală. - Din ce ţări aveţi halbele? - Am foarte multe halbe din Germania. Fiecare fabrică privată îşi realizează corespunzător halbele şi paharele pentru bere. În colecţie am mai mult de 140 de halbe, din ţări precum Olanda, Danemarca, Serbia, Indonezia, Ungaria şi, bineînţeles, România. - Mai în glumă, mai în serios, ce-mi spuneţi despre alcool, în general şi despre bere, în special? - Când se naşte omul, Dumnezeu îi dă o cisternă de ţuică, o cisternă de vin şi una de bere. Eu am băut o garnitură de tren până am adunat această colecţie de halbe. A consemnat, Petru Vasile TOMOIAGĂ


Mica publicitate

Vând betonieră - rezervor combustibil 1.500 litri - orgă electronică 6 octave, bicicletă, scaune faţă auto, pălincă 50 de grade. Tel: 0727-357.445. Vindem cartuşe pentru imprimantă, oferim şi servicii de umplere a cartuşelor laser. Tel: 0720-552.445. Vând porc 100-110 kg, cu 7 lei/kg în viu sau 10 lei/kg în carcasă. Ofer gratuit gunoi de grajd. Tel: 0786-757.497. De vânzare, redresor (încărcător) baterie tractor, 60 Amp, la 150 Amp. Telefon: 0256-378.623. Ofer gratuit gunoi de grajd, de la vaci. Tel: 0786-757.497, Strada Lalelelor nr. 28. Vând platformă, 1.200 RON, căruţă, 800 RON, ţigă veche, 80 de bani bucata. Tel: 0741-450.169. Vând instalaţie de baie (cazan, lemne, vană, chiuvetă, wc), Renault Megane Diesel (300 euro), remorcă pentru autoturism, înscrisă în circulaţie. Telefon 0727-357.445. Vând porc 100-110 kilograme, cu posibilitate de sacrificare. Tel: 0786757.497. Vând urgent Honda Sport (două uşi, an 2009, consum 5 litri, verificare pe doi ani, stare perfectă. Preţ: 1.200 euro. Tel: 0773-847.302. Vând canapea extensibilă şi două fotolii în stare foarte bună. Preţ: 600 lei. Informaţii la telefon: 0721-494.502. Caut femeie pentru îngrijire copil în vârstă de un an şi şase luni. Informaţii la telefon: 0726-110.660.

Vând 500 mp teren intravilan în Becicherecu Mic. Telefon: 0749-854.259. Constructor nou în Becicherecu Mic, execut case la roşu sau la cheie, renovări, reparaţii, acoperişuri, consolidări, termoizolaţii, decorative, pavaje, toată gama de finisaje interioare, la preţuri rezonabile. Ofer seriozitate şi calitate lucrărilor. Tel: 0742-293.026. Vând 800 mp teren intravilan pentru construcţie casă, toate utilităţile asigurate. Becicherecu Mic, str. Cireşului nr. 1, tel: 0256-378.578. Vând vacă cu viţel. Informaţii la tel: 0256-378.826. Vând chioşc din lemn, fost spaţiu comercial, suprafaţă de 35 mp. Becicherecu Mic, str. Calea Dudeştilor nr. 3, tel: 0744-905.204. Sunt singură, cu un copil şi caut gazdă, urgent. Vă rog să mă ajutaţi. Sunt angajată la Rus-Savitar. Tel: 0751562.656. Vând lapte de capră, telefon 0722251.272. Vând teren 5.000 mp. Preţ negociabil. Tel: 0744-911.935. Vând tăieţei de casă, la 5 lei punga. Transport tăieţei la domiciliu. Tel: 0787881.023. Vând motor electric la 220 V, 3 KV, 2.800 de ture. Tel: 0721-382.395; 0256378.623. Caut să închiriez casă sau două camere în Becicherecu Mic. Ofer până la 400 de lei. Tel: 0736-460.300 sau 0725-370.723.

Execut lucrări de topografie şi cadastru:

PUZ-uri, intabulări,

dezmembrări, alipiri, apartamentări,

ridicări topografice etc.

Orar de funcţionare al Primăriei Becicherecu Mic

Luni: 8-16 Program cu publicul: 8-14 Marţi: 8-17 Program cu publicul: 8-12 15-17 Miercuri: 8-16 Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17 Program cu publicul: 8-12 15-17 Vineri: 8-14 Program cu publicul: 8-12 Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Telefon: 0256-378.501

Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11

SECRETAR

Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12

Semnătura

Citire contor (metri cubi apă)..............................................

Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.

Talon pentru anunţ gratuit

Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.

Numele şi prenumele:........................................................

Adresa:...............................................................................

Telefon:...............................................................................

Semnătura

ANGAJARE

Companie specializată în servicii de curăţenie, cu sediul în comuna Becicherecu Mic, judeţul Timiş, angajează muncitori calificaţi şi necalificaţi. Constituie un avantaj: - apartenenţa la unul din grupurile dezavantajate: persoană de etnie romă, femeie în căutarea unui loc de muncă, tânăr peste 18 ani care părăseşte sistemul social de protecţie a copilului şi familie cu peste doi copii - domiciliul în localitatea Becicherecu Mic Detalii la nr. de tel. 0786-389.261 sau 0786-389.268

Nr.tel.:0749432605

Şi-au unit destinele

Nicolae-Romeo Şchiop cu Bianca Curelaru

Casă de piatră!

VICEPRIMAR

Telefon:...............................................................................

Gherasim

Fazekas Andor Gefrey cu Loredana-Ioana Şulic

Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14

Adresa:...............................................................................

ing.Valentina

Călin-Teodor Marinău cu Larisa Koreneva

PRIMAR

Numele şi prenumele:........................................................

autorizată categoria B,

Adrian-Ion Iusco cu Elena-Alina Rusu

Pentru o mai bună colaborare, vă stăm la dispoziţie:

TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ august-septembrie

Persoană fizică

Ionel-Teofil Şchiop cu Maria-Elena Coroian

7

Colegiul de redacţie Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY

Redactori: Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic ISSN 2360-2724


8

Ce l ma i b o g a t st a r p op - r oc k di n l um e

Bono, solistul trupei irlandeze U2, a devenit cel mai bogat star pop-rock din lume, cu o avere de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, graţie acţiunilor pe care le deţine în compania ce administrează reţeaua de socializare Facebook, informează contactmusic.com. Artistul irlandez a cumpărat 2,3% din acţiunile deţinute de site-ul Facebook.com în 2009, cu suma de 89,6 milioane de dolari, prin intermediul firmei sale de investiţii, Elevation Partners. Potrivit Sunday Mirror, suplimentul duminical al tabloidului Daily Mirror, investiţia a fost extrem de profitabilă, iar averea lui Bono a ajuns în prezent la aproape 1,6 miliarde de dolari. Ca urmare a flerului său în afaceri, Bono l-a depăşit pe Paul McCartney, fostul solist al grupului The Beatles, ce are o avere estimată la 1,16 miliarde de dolari, şi a devenit cel mai bogat star poprock din lume. Pe locul al treilea în acest top se află cântăreaţa Madonna, cu o avere de 800 de milioane de dolari.

Bancuri

- Eu am ajuns, în sfârşit, la o înţelegere cu soţia mea. O zi mă duc eu la cumpărături, o zi ea.

- Şi sunteţi mulţumiţi?

- Bineînţeles! O zi bem, o zi mâncăm. ***

Într-o seară, Maria şi Ion nu puteau să

doarmă. La un moment dat, Maria îl întreabă pe Ion:

Maria: Ioane, dormi? Ion: Nu!

Maria: Mă iubeşti? Ion: Dorm!

Integrame: Dac

***

Bărbaţii sunt precum pantofii! - cei care îţi plac, te costă...

- foarte puţini merită păstraţi mai mult de un sezon...

- dacă nu îi iei potriviţi, s-ar putea să te bată...

- cei comozi nu te atrag, iar cei care te atrag nu vor să intre...

- unul singur nu e de ajuns decât pentru cenuşărese...

- unii merită lăsaţi la uşă...

- lumea te judecă în funcţie de ei...

- alte femei te invidiază pentru ai tăi, iar tu invidiezi alte femei pentru ai lor... - cei şireţi trebuie legaţi...

- toţi trebuie călcaţi în picioare!

Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh… ŢI: ABSURDITĂŢ ♦ A căra apa cu ciurul. ♦ A vărsa apa în mare. ♦ A treiera paie fără spic. ♦ A umbla după vrăbii albe. ♦ A prinde vântul cu plasa. ♦ A trecut marea şi s-a înecat în râu.

Rubrică îngrijită de Lazăr Pomorişaţ

♣ Dragostea, ca factor practic al societăţii, rămâne încă doar un apetit. ♣ Poţi să fii un om minunat fără să fi făcut nicio minune. (N. Iorga) ♣ Patima este un foc care distruge totul şi pe care cu greu îl stingi. (Persia) ♣ Ţinerea de minte a unei binefaceri se cuvine celui care a primit; uitarea celui care a dat. (Cilibi Moise) ♣ Nu răutatea face cel mai mult rău, ci prostia. (Franţa) ♣ Făgăduim mult ca să fim feriţi a da cât de puţin. ♣ Boala şi sărăcia nu le poţi ascunde. (Proverb românesc)

♣ Celui care are umor nu-i arde de glumă. ♣ O femeie gustă ironia când se referă la altele. ♣ Când întâlneşti o femeie frumoasă foc, fii pregătit să intri la apă. (G. Mrachici) ♣ Cel mai mult se poate merge pe un drum care nu duce nicăieri. (Al. Čotric) SFATURI: Omul corect trebuie să spună adevărul, să ierte şi să iubească.

ALFA ŞI OMEGA (prima şi ultima literă din alfabetul grecesc) – Ele au generat două expresii: Prima: „de la alfa la omega”, care înseamnă a epuiza o temă, un subiect, sau a fi cercetat un lucru, o cauză de la un capăt la altul. Astăzi, în împrejurări similare spunem „de la A la Z”. A doua expresie: „a fi alfa și omega” este echivalentă cu „a fi cheia şi lacătul” sau „a fi pâinea şi cuţitul” adică: a fi un om care ţine totul în mână şi dispune de toate.


Pescaretul Mic August 2015