Issuu on Google+

Ghidul cadrului didactic 2015 – 2016 Clasa a III-a


2


Cuprins Structura anului școlar învățământ primar/preșcolar......................................... 4 Planul cadru de învăţământ................................................................................. 5 Programa școlară pentru disciplina Limba şi literatura română.......................... 6 Programa școlară pentru disciplina Matematică............................................... 15 Programa școlară pentru disciplina Ştiinţe ale naturii....................................... 26 Programa școlară pentru disciplina Educaţie Civică.......................................... 35 Programa şcolară pentru disciplina Joc şi mişcare............................................ 47 Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice..................71 Planificare calendaristică – Disciplina Limba şi literatura română .................... 81 Planificare calendaristică – Disciplina Matematică ........................................... 84 Planificare calendaristică – Disciplina Ştiinţe ale naturii ................................... 87 Planificare calendaristică – Disciplina Educaţie Civică .......................................89 Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Limba şi literatura română ..............................................................................................90 Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Matematică ..................................................................................................... 103 Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Ştiinţe ale naturii ............................................................................................................. 126 Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Educaţie Civică ............................................................................................................... 131

3


Structura anului şcolar învăţământ primar/preşcolar 2015 – 2016

Anul şcolar 2015-2016 începe pe data de 1 septembrie 2015, se încheie pe data de 31 august 2016 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează: Semestrul I Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015 În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie 2015, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 3 ianuarie 2016 Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016 Vacanţa intersemestrială– sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016 Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 8 februarie 2016 – vineri, 8 aprilie 2016 Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 9 aprilie 2016 – duminică, 17 aprilie 2016 Cursuri – luni, 18 aprilie 2016 – vineri, 17 iunie 2016 Vacanţa de vară – sâmbătă, 18 iunie 2016 –duminică, 11 septembrie 2016 În zilele libere prevăzute de lege, precum și în ziua de marți, 3 mai 2016, nu se organizează cursuri. Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației și ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar. Săptămâna 4–8 aprilie 2016 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific. Prin excepție de la aceste prevederi, la clasele de învățământ preșcolar și primar, programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” poate fi organizat în altă perioadă din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de data de 27 mai 2016, la decizia consiliului de administrație al unității de învățământ, după consultarea cadrelor didactice și a beneficiarilor primari și secundari ai educației. Anul şcolar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.

4


5


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

6


Notă de prezentare Conform planului-cadru de învăţământ, aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina Limba şi literatura română se predă în clasele a III-a – a IV-a, cu o alocare de 5 ore/ săptămână. Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a III-a – a IV-a a fost realizată pe baza Cadrului comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă, dezvoltat în perioada iunie-august 2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate în cadrul proiectului POSDRU 35279 Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării. Acest cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şi literaturii materne în contextul actual. Fără îndoială că limbile şi literaturile cunosc o mare diversitate. Decupajele tradiţionale de tipul „limbă” şi „literatură” se raportează întotdeauna la elemente specifice în plan lingvistic sau în plan literar. Totuşi, competenţele de comunicare se focalizează pe operaţii cognitive identice. În acest sens, sunt relevante cadrele de referinţă ale studiilor internaţionale (de exemplu PISA, PIRLS), care vizează un set de procese identice pentru măsurarea achiziţiei elevilor, indiferent de limba lor maternă. Totodată, se remarcă iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze jaloane comune în progresia achiziţiei elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc. Exemple relevante în acest sens sunt elementele componente ale competenţei de comunicare în limba maternă conform cadrului de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi sau nivelurile stabilite în cadrul de referinţă pentru literaturi. În această perspectivă, programa valorifică următoarele documente: - Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework, Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006, (Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) în Official Journal of the EU, 30 dec. 2006. Din acest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de comunicare în limba maternă. - Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu sprijin european şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România), http://www.literaryframework.eu/. Acest document a fost utilizat pentru formularea competenţelor şi a activităţilor de lectură. - PIRLS Assessment Framework, http://timssandpirls.bc.edu/pirls2011/framework.html (Studiul internaţional privind progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului primar, la care România participă din 2001 - cu teste în limbile română şi maghiară). Acest document a facilitat dezvoltarea unor competenţe, a unor activităţi de lectură şi structurarea conţinuturilor. The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor) http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp. Acest document a orientat reflecţia asupra competenţelor de comunicare. Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica limbii materne pe plan internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe nevoile elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, sunt propuse formulări ancorate în cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de învăţare. Din punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de programele pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a aprobate în 2013, fiind structurată astfel: notă de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii metodologice: - competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru copii); - competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase; activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru (neobligatorii) prin care se dezvoltă competenţele specifice; - conţinuturile sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcţională), tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii; - sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

7


Competenţe generale 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare 3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicarea 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

8


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare 1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil - completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din texte audiate; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate - îndeplinirea unor instrucţiuni audiate (realizarea unei figurine origami prin operaţii simple, învăţarea regulilor unui joc nou, construirea unui obiect din materiale din natură/reciclate pe baza unor paşi simpli, urmărirea unui clip youtube: „Cum fac…?”) 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare familiare - folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi semnificaţia cuvintelor - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbale pornind de la contextul mesajului audiat 1.3. Sesizarea unor regularităţi ale limbii prin raportare la mesaje audiate - observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.) 1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare - realizarea unor desene/ benzi desenate/ scheme pentru a ilustra ceea ce a înţeles din texte informative sau literare simple - vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de interes pentru clasa de elevi - folosirea reportofonului, a computerului etc. pentru a audia diferite texte - audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind reportofonul, computerul etc. 1.5. Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile neînţelegerii mesajului audiat - solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai spui o dată”) - solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă că ...?”) - exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neînţelegerea/ înţelegerea mesajului

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare 2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu - identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din universul apropiat - descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la îndemână (pornind de la întrebări de sprijin şi ajungând la mesaj) - descrierea colegului de bancă, cu sprijin din partea profesorului sau a altui coleg - colaborarea pentru descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu 2.2. Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului - relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?) - relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru care nu există subtitrare sau sonor 2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai făcut? Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?” - prezentarea după plan a unei teme - prezentarea unor evenimente ale clasei (excursie, concurs, târg de mărţişoare etc.) 2.4. Participarea la interacţiuni pentru găsirea de soluţii la probleme - dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în comunitate, în cadrul unui grup mic - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziţie cu afişe realizate în urma lecturilor) 2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog - dramatizarea unor scene de poveste - joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea regulilor stabilite (de exemplu, „Eşti cu bicicleta în parc şi ai găsit un pui de porumbel căzut din cuib. Este un domn pe o bancă mai încolo. Jucaţi scena!”)

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în diverse contexte de comunicare 3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare - lectură activă, cu creionul în mână - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese - folosirea jurnalului cu dublă intrare - utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat - formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.)

9


- exerciţii de citire activă prin folosirea unor simboluri specifice eficientizării lecturii (SINELG) - utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii 3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...” 3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia - exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text - exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile unor personaje 3.4. Evaluarea conţinutului unui text pentru a evidenţia cuvinte-cheie şi alte aspecte importante ale acestuia - realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe - realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de structură sau de conţinut 3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit - observarea unor mărci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.) 3.6. Aprecierea valorii cărţilor - activităţi la bibliotecă - amenajarea unui colţ de lectură în clasă - prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni etc.) - derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare 4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text - interevaluarea textelor scrise - revizuirea textelor redactate - discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe - completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără punctuaţie şi discutarea rezultatelor 4.2. Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal - realizarea unui afiş pentru promovarea unei serbări/ a unui concurs/ a unui proiect/ a unei tombole - elaborarea unui fluturaş pentru comunicarea rezultatelor unui proiect 4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la întrebări de sprijin - elaborarea de instrucţiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de exemplu, „Cum este guma? La ce foloseşte? Găseşte şi o utilizare neobişnuită!”) 4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite - alegerea unor subiecte atractive şi construirea unei „burse a poveştilor” - antrenamente de scriere creativă - proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi expunerea acesteia/prezentarea acesteia) - scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai întâi, apoi, în cele din urmă 4.5. Manifestarea disponibilităţii pentru transmiterea în scris a unor idei - participarea, alături de colegi şi de profesor, la realizarea programului unei serbări, a scenariului unei dramatizări - expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor - participarea la realizarea unui jurnal al clasei

10


Conţinuturile învăţării Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul. Domenii - descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat) Funcţii ale limbii (acte de vorbire) - relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) - oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat) - solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat) - cererea simplă familiară, cerere politicoasă - prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi) - iniţierea unui schimb verbal

Textul

Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite

- textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte - textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă - text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alt tip de organizator grafic, carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – email - intuirea claselor morfologice – substantiv, adjectiv calificativ, pronume personal, verb - intuirea numărului, a genului

11


SUGESTII METODOLOGICE În clasele a III-a şi a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror structurare a început în ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a). Competenţele generale rămân aceleaşi, ceea ce presupune dezvoltarea abilităţilor care vizează codarea şi decodarea mesajelor orale şi scrise. Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect al reflecţiei şi al învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă trepte în structurarea comunicării orale şi scrise. Receptarea mesajelor orale şi scrise Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel încât aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi antreneze progresiv competenţele de ascultare. Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie, apoi prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile lui, de a empatiza şi de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o componentă importantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul şcolii trebuie să fie autentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi. Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia asupra regularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau abateri în exprimarea unui vorbitor conduc la conştientizarea sistemului limbii şi a semnificaţiei componentelor sale. Această achiziţie este întărită prin dezvoltarea unor competenţe similare, în receptarea mesajului scris. Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici. Aceştia pot fi construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate găsite pe internet sau utilizând elemente din text. Exemplele ilustrate mai jos sunt selectate din Provocarea lecturii, EDP 2014, ghid realizat în cadrul proiectului POSDRU 35279. În privinţa receptării mesajului scris, accentele formative sunt pe semnificaţii şi pe explorarea acestora la nivelul textului scris (literar şi nonliterar). Structurarea competenţelor se raportează la procesele lecturii din cadrul de referinţă PIRLS şi la receptarea literaturii din cadrul LiFT. Din perspectiva PIRLS, lectura, în scop informativ sau în scop estetic, înseamnă comprehensiune, care se construieşte treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patru procese cognitive esenţiale: identificarea de informaţii explicit formulate, realizarea de deducţii simple, integrarea şi interpretarea ideilor şi a informaţiilor, evaluarea critică a conţinutului şi a elementelor textuale. În demersurile focalizate pe formarea competenţelor de lectură, cadrul didactic trebuie să proiecteze activităţi coerente pentru antrenarea treptată a celor patru procese, care să ducă la o înţelegere profundă a textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri personale faţă de cele citite, susţinute cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise. LiFT valorifică experienţe didactice europene, valoroase în abordarea lecturii literare în context şcolar şi pledează pentru importanţa trezirii interesului elevului, a motivaţiei sale, ca prim pas pentru formarea unei atitudini pozitive faţă de cunoaşterea lumii prin lectură. Este necesar ca alegerea textelor literare ce urmează a fi abordate în clasă să corespundă nevoilor elevilor, intereselor acestora şi reprezentărilor lor despre lume. De asemenea, investigarea lumilor ficţionale, prin sarcini simple, dar relevante pentru elevi, îi ajută să extragă informaţia semnificativă dintr-un text, să o lege de propria viaţă, să compare lumea reală cu cea ficţională şi să-şi susţină punctele de vedere cu argumente valide. Aşadar, lectura, ca abilitate de viaţă, este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului, nefiind un mijloc pentru practicarea vocabularului şi a gramaticii. Exprimarea orală şi redactarea În privinţa producerii de mesaje orale şi scrise, accentele formative sunt puse pe valorizarea intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emoţii pe tematici relevante 12


pentru experienţele lor. Succesul unor activităţi de exprimare depinde de semnificaţia lor pentru elevul înţeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv propriu. Totodată, sunt valorizate experienţele de interacţiune care pun bazele comunicării eficiente şi ale socializării. Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie să traducă intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini stereotipe, repetitive va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în sine, în propriile idei. Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune accent pe relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în care, pentru a se exprima, elevii pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu, desene, colaje, ritm şi melodie etc.). Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor În documentul de faţă, domeniile de conţinut sunt preluate dintre cele stipulate în Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competenţelor cheie. Conţinuturile sunt tratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri în sine. În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea regularităţilor din mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea semnificaţiei categoriilor gramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de imaginaţie şi prin analogii reprezentative. Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor concrete? Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a numi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar putea fi o călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să numească diversele formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a ceea ce elevii identifică, pe baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe internet. Alt punct de acces poate deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi arată prietenului, E.T., grădina din spatele casei, numind diverse componente şi folosind gesturi: - Un pom! - Trei pomi! - Uite o floare ... Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor. Demersul constructivist, adoptat în contemporaneitate, presupune explorarea de către elevi a realităţii comunicării în acelaşi mod în care au făcut-o, în trecut, aceia care au scris gramaticile, nu cu scopul de a scrie ei înşişi alte tratate, ci de a comunica eficient, responsabil. Liste orientative de autori N.B. Listele sunt orientative – autorii de manuale/ profesorii vor selecta autorii şi textele considerate adecvate demersului propus. ură română Alexandrescu, Grigore - Fabule Arghezi, Tudor - Cartea cu jucării Blandiana, Ana - Întâmplări din grădina mea Chimet, Iordan - Cele douăsprezece luni ale visului Coşbuc, George - Poezii Creangă, Ion – Amintiri din copilărie Eminescu, Mihai - Poezii Gârleanu, Emil – Din lumea celor care nu cuvântă Kerim, Silvia - Povestiri despre prietenii mei Naum, Gellu - Cartea cu Apolodor Oprescu, Adrian – Tomi. O poveste Petrescu, Cezar – Fram, ursul polar Popescu, Adina - Miriapodul hoinar şi alte poveşti Sadoveanu, Mihail – Povestiri pentru copii 13


Sântimbreanu, Mircea – Recreaţia mare Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă Tudoran, Radu – Toate pânzele sus Topârceanu, George – Poezii Ce poţi face cu două cuvinte? (juniorii). Antologie. Dahl, Roald - Matilda, Vrăjitoarele, Uriaşul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe Elwin Harris, Gemma - Întrebări mari de la cei mici la care răspund nişte oameni foarte importanţi Ende, Michael - Punci cu porunci, Jim Năsturel şi Luckas, mecanicul de locomotivă Funke, Cornelia - Când Moş Crăciun cade din cer, Devoratorul de cărţi Hawking, Steven - George şi cheia secretă a Universului, George în căutare de comori prin Cosmos, George şi Big Bangul Kastner, Erich - Emil şi detectivii, Emil şi ce trei gemeni Maar, Paul - Sâmbăta, când vine Sambo Nosov, Nikolai - Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi PIRLS - Culegere. Instrumente de test, EDP 2013 Listă de site-uri utile www.liternet.ro http://www.itsybitsy.ro/copii/ http://training.ise.ro/course/category.php?id=89

14


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

MATEMATICĂ Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

15


Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a – a IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu un buget de timp de 4 ore/săptămână. Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. În procesul de elaborare autorii au avut în vedere recomandările europene privind competenţele cheie, rezultatele înregistrate la testările naţionale şi internaţionale pentru învăţământul primar din ultimii ani, precum şi exigenţele Cadrului de referinţă TIMSS 2011. Din această perspectivă, elevii sunt sprijiniţi să gândească critic asupra problemelor cotidiene, să identifice soluţii şi să rezolve probleme utilizând metode diverse. Matematica devine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente, dezvoltând cunoştinţe, abilităţi şi atitudini utile în studiul altor discipline, în profesia viitoare şi în viaţă. Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fi dezvoltate prin această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unor argumente. Activităţile pot fi organizate individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă al elevilor. Încrederea în sine şi autonomia personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea erorii ca sursă de învăţare, prin încurajarea obţinerii de soluţii multiple şi prin aplicarea matematicii în viaţa familială şi în evenimentele trăite în clasă sau în şcoală. Astfel se formează interesul elevilor pentru a reuşi în învăţare şi pentru continuarea studiului disciplinei. Matematica, prin activităţile interdisciplinare propuse, contribuie la încurajarea comportamentului creativ al elevilor, consolidând, la nivel intelectual, atitudini pozitive atât faţă de matematică, cât şi faţă de alte domenii de studiu: arte, ştiinţe, limbă şi comunicare. Sub aspect tematic, la clasa a III-a/a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele noţiuni legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu elemente de geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În acest fel, programa de Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei elevilor de a utiliza moduri matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare nivelului lor de vârstă pentru rezolvarea unor probleme din cotidian, astfel: - realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor; - identificarea unor relaţii/regularităţi; - explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte; - utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competenţe generale 16


- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică încadrează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului, fiind comune unui ciclu de învăţământ şi redând orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina Matematică. Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care definesc contexte de învăţare variate. Programa propune o ofertă flexibilă de activităţi de învăţare. Cadrul didactic poate să modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele, adecvate clasei. Devine astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase. Conţinuturile învăţării se regăsesc în inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea din domeniul matematicii şi sunt grupate pe următoarele domenii: - Numere şi operaţii cu numere - Elemente intuitive de geometrie - Unități și instrumente de măsură - Organizarea şi reprezentarea datelor Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care propune metode şi mijloace pentru realizarea demersului didactic.

17


Competenţe generale 1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat 2. Utilizarea numerelor în calcule 3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat 4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări 5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

18


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat 1.1. Observarea unor modele / regularităţi din cotidian, pentru crearea de raţionamente proprii - identificarea în cotidian / desene / imagini / machete / filme documentare a elementelor repetitive - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau numere 1.2. Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive - realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu obiecte), respectând o regulă dată - realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/ corpuri geometrice de diferite mărimi şi culori - generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de numere folosind o regulă dată - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)

2. Utilizarea numerelor în calcule 2.1. Recunoaşterea numerelor naturale din concentrul 0- 10 000 şi a fracţiilor subunitare sau echiunitare, cu numitori mai mici sau egali cu 10 - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu cifre / litere - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor / miilor - compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, zeci şi unităţi - numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de la ...până la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...) - generarea unor numere mai mici decât 10 000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (de exemplu, cifra unităţilor este 1, cifra zecilor este cu 2 mai mare decât cifra unităţilor etc.) - aproximarea (rotunjirea) numerelor naturale la diferite ordine - formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane (I, V, X) - utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea datei) - identificarea, în situaţii familiare, a scrierii fracţionare - identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare şi a celor echiunitare - determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii - reprezentarea intuitivă unei fracţii subunitare date pornind de la situații familiare - scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de obiecte, de la un desen/reprezentare grafică sau de la un text 2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, respectiv a fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 - compararea a două numere mai mici decât 10 000 folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări - compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000 utilizând algoritmul de comparare - utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor sau fracţiilor cu ajutorul unor exemple concrete şi a unor reprezentări grafice - compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor obiecte familiare sau a unor reprezentări grafice 2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000 şi respectiv a fracţiilor subunitare sau echiunitare care au acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 - precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 10 000 - rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare unor situaţii din viaţa cotidiană - determinarea unor numere care să respecte condiţii date (mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.) - ordonarea fracțiilor subunitare, folosind exemple practice din viața cotidiană sau reprezentări grafice - determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici sau mai mari decât o fracţie dată - completarea numărătorului unei fracţii, cu respectarea unor condiţii date (de exemplu, 3/7 ≤ □/7 ), pe baza unor exemple familiare, practice, sau a unor reprezentări grafice 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 10 000 sau cu fracţii cu acelaşi numitor - efectuarea de adunări/scăderi de numere naturale, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu trecere peste ordin

19


- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu trecere peste ordin - jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 10 000 - efectuarea de adunări/scăderi cu trecere și fără trecere peste ordin, cu numere în concentrul 0 – 10 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor - efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere - utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru) - estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 10 000, fără efectuarea lui - utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor adunărilor şi/sau scăderilor - folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, descompuneri de numere etc.) - intuirea echivalenței unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare 2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri folosind tabla înmulțirii, respectiv tabla împărțirii - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100 - rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două sau trei cifre şi numere formate cu o cifră - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două cifre - utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule - scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice - estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul fără efectuarea acestuia (de exemplu,197x2 va fi mai mic decât 200 x30=600) - utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor unor operaţii de înmulţire şi împărţire - efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire - rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor rotunde

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat 3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi în reprezentări, în situaţii familiare - descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport cu alte obiecte - descrierea structurii unui ansamblu de obiecte - utilizarea reprezentărilor schematice/realizarea planului clasei, marcarea sau citirea indiciilor etc. - realizarea unor desene, respectând condiţii date - iniţierea şi participarea la diverse jocuri de strategie în care este necesară localizarea pieselor (şah, go, domino, ţintar etc.) - realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană” - stabilirea coordonatelor unui obiect într-o reprezentare grafică sub formă de reţea - jocuri de orientare în spaţiu - găsirea unor obiecte folosind indicii 3.2. Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor şi corpurilor geometrice în contexte familiare - identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane - recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma unor corpuri geometrice cunoscute, din mediul apropiat (cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con) - conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul instrumentelor de geometrie/şabloanelor (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) - realizarea unor desene/ colaje folosind figurile geometrice învăţate - identificarea numărului de figuri geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată” - gruparea unor figuri sau corpuri geometrice după criterii date (număr de laturi, număr de unghiuri, formă/ număr de feţe, număr de vârfuri, număr de muchii) - decuparea după contur a desfăşurării unui corp geometric dat: cub, paralelipiped, cilindru, con - construirea unor corpuri geometrice folosind diverse materiale (beţişoare, scobitori, plastilină etc.) - jocuri de construcţii cu corpuri geometrice - realizarea unei expoziţii de fotografie având ca temă obiecte cu formă geometrică

20


- reconstituirea corpurilor geometrice prin plierea unor tipare (sau origami) - identificarea, prin pliere, a axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice - compararea unor unghiuri prin suprapunere

4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări 4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate în realizarea unor măsurări - măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, folosind instrumente adecvate - înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor măsurători, folosind exemple din viața cotidiană - identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a bancnotelor - compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu unităţi standard, cu rezultatele unor măsurători efectuate cu unităţi de măsură non-standard - alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp 4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, fără transformări - înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într-un interval de timp stabilit (de exemplu, într-o săptămână) - ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână) - efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare - rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard - operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/experimentale

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare 5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente simple - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul etc.” - identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane, tablete de ciocolată etc.) - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii - utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor numere sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice - identificarea rolului parantezelor rotunde asupra rezultatului final al unui exerciţiu - utilizarea unor simboluri pentru numere sau cifre necunoscute, in diverse calcule sau pentru rezolvarea unor probleme - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc. - transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere, a problemelor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers - formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii 5.2. Înregistrarea în tabele a unor date observate din cotidian - selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri/corpuri geometrice după mai multe criterii date şi înregistrarea datelor într-un tabel - ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite criterii (după dimensiuni, preferinţe) - înregistrarea în tabele a observaţiilor din investigaţii - extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date - identificarea datelor din grafice cu bare şi din tabele - realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date/culese 5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 10 000 - identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme - identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.) - rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice - asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică /desen sau cu o expresie numerică dată - organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau rezolvării de probleme - rezolvarea de probleme prin mai multe metode - identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic

21


- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme

Conţinuturile învăţării Domenii Numere şi operaţii cu numere

Elemente intuitive de geometrie

Unităţi şi instrumente de măsură

Numerele naturale cuprinse între 0 - 10 000 - formare, citire, scriere comparare, ordonare, rotunjire - formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, fără trecere și cu trecere peste ordin - adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării - număr necunoscut: aflare prin diverse metode ( metoda mersului invers, metoda balanţei) Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000 - înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii) - înmulţirea unui număr cu 10, 100 - înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră - proprietăţile înmulţirii - înmulţirea când factorii au cel puţin două cifre şi rezultatul nu depăşeşte 10.000 Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100 - împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu rest 0 (tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii) Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metoda reprezentării grafice Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10 - diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări prin desene - terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător - compararea, ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor Localizarea unor obiecte - coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea Figuri geometrice - punct, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă, semidreaptă segment - unghi - poligoane: pătrat, dreptunghi, triunghi - cerc Axa de simetrie Perimetrul Corpuri geometrice - cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con (recunoaştere, identificarea unor elemente specifice) Unităţi de măsură pentru lungime - unităţi de măsură: metrul, cu submultiplii, multiplii - instrumente de măsură: riglă, metrul de tâmplărie, metrul de croitorie, ruleta - operaţii cu unităţile de măsură pentru lungime (fără transformări) Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor - unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi submultiplii - operaţii cu unităţile de măsură pentru volumul lichidelor (fără transformări) Unităţi de măsură pentru masă - unităţi de măsură: kilogramul cu multiplii şi submultiplii - instrumente de măsură: cântarul, balanţa - operaţii cu unităţile de măsură pentru masă (fără transformări) Unităţi de măsură pentru timp - unităţi de măsură: ora (citirea ceasului), ziua, săptămâna, anul - instrument de măsură: ceasul Unităţi de măsură monetare - unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul

22


- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară

Organizarea şi reprezentarea datelor

Organizarea şi reprezentarea datelor - tabel: rând, coloană, celulă a tabelului, date din tabel - date din tabele: sortare, extragere, ordonare - grafice cu bare: construire, extragerea unor informaţii

23


SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. La acest nivel de vârstă, profesorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Anumite noţiuni introduse vor fi studiate fie pentru cazuri particulare, aşa cum este cazul paralelipipedului (paralelipiped dreptunghic), fie intuitiv, recurgând la situaţii familiare. Tot intuitiv vor fi introduse şi fracţiile. Se consideră că activitățile cu fracții au ca scop să ofere elevilor reprezentările mentale despre acest tip de numere, ca prim pas al unei înțelegeri cantitative a acestora. De aceea, activitățile legate de acest subiect se vor focaliza pe identificarea expresiilor care conduc la fracții, pe exprimarea verbală și pe explorarea experienţelor cotidiene ale elevilor cu fracții, văzute ca părți ale întregului. De exemplu, o jumatate de măr este o parte a unui măr tăiat în două părți egale; tot o jumătate este şi o parte a unui segment tăiat în 2 părți egale; o jumătate dintr-o mulțime de obiecte este o mulţime mai mică, dar care are de două ori mai puţine obiecte faţă de mulţimea considerată întreg etc. Adunarea şi scăderea fracţiilor este abordată tot intuitiv, pornind de la experienţele individuale. Se constată că două sferturi formază o jumătate. Pornind de la astfel de exemple, elevii vor avea reprezentări mentale pentru adunările şi scăderile cu fracţii simple şi astfel vor evita mai târziu erorile tipice, creându-se prerechizitele necesare pentru abordarea algoritmică. Aceste activităţi stau la baza activităţilor de estimare a rezultatelor unor operaţii aritmetice cu fracţii şi contribuie la formarea capacităţii elevului de apreciere critică a corectitudinii unui răspuns. Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe stimularea şi păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Ca metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se va pune atât pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete şi a reprezentărilor grafice, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev - profesor, astfel încât să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă. Proiectarea demersului didactic, pentru orice unitate de învăţare, începe cu studiul programei şcolare, de la competenţe generale şi competenţele specifice, activităţi de învăţare şi conţinuturi. Demersul de proiectare parcurge următorii paşi: 24


- identificarea competenţelor specifice care urmează să fie formate (în ce scop voi face?) - selecţia conţinuturilor (ce conţinuturi voi folosi?) - analiza resurselor disponibile (cu ce voi face?) - determinarea activităţilor de învăţare (cum voi face?) - stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?).

25


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

ŞTIINŢE ALE NATURII Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

26


Notă de prezentare Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Matematică și științe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/ săptămână. Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția acestei programe a pornit de la structurarea achizițiilor din clasa pregătitoare, clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru științe TIMSS 2011, racordarea la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), precum și contribuția specifică la profilul de formare al elevului din ciclul primar. Programa acestei discipline vizează, în primul rând, formarea uneia dintre competențele cheie („competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și la formarea altora, precum: comunicarea în limba maternă, a învăța să înveți, competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare culturală și exprimare artistică. Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cu componentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndrumați să-și dezvolte cunoașterea pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai îndepărtată. Astfel ei se apropie de înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale. Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a problemelor abordate pornind de la o serie de teme adecvate capacității de înțelegere a copilului de vârstă școlară mică. Învățarea promovată de această disciplină urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediul de viață cu mijloacele adecvate vârstei acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și informații științifice. Importanța unei abordări integrate a științelor naturii constă în multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în implicarea elevilor în activități multiple de observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experiența copiilor și li se dezvoltă capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative proprii, de a aplica cunoștințele dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viața cotidiană, de a găsi soluții la probleme noi. Dinamica societății contemporane îl pune pe copil încă de la vârste fragede în contexte tot mai variate, îi oferă situații la care adesea trebuie să găsească spontan rezolvare. Acestea cer repere reprezentate de anumite valori și atitudini, capacități de reacție, aptitudini formate pe parcursul învățării, ce îi vor facilita integrarea în mediul social și natural. Curiozitatea de a se întreba și de a explora, spiritul investigator, interpretarea critică a observațiilor, dorința de a împărtăși experiențe proprii, receptivitatea și flexibilitatea de a aplica cunoștințele dobândite în viața cotidiană sunt atitudini dezvoltate de disciplina Științe ale naturii. Ele sunt fundamentul creării unor personalități dinamice, adaptabile și integrabile care prețuiesc valori precum respectul față de adevărul științific și față de orice formă de viață, cooperararea între persoane, toleranța față de opiniile altora, grija față de sănătatea proprie și a mediului înconjurător. Disciplina Științe ale naturii vizează învățarea prin explorare și aplicare. De aceea demersul didactic se impune a fi deplasat de la ce se învață? la cum? și de ce se învață?. Această deplasare de accent poate genera un dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoaștere al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin achizițiile dobândite și creșterea caracterului formativ al învățării. Structura programei școlare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competențe generale - Competențe specifice și exemple de activități de învățare - Conținuturi 27


- Sugestii metodologice Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexte particulare diverse. Competențele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizițiile de cunoaștere și atitudinale ale elevului pentru clasele a III-a și a IV-a. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul unui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățare concrete, variate care valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului. Ştiinţe ale naturii – clasele a III-a - a IV-a 3 Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii: - Științele vieții; - Științele pământului; - Științele fizicii. Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate lucrului cu elevii în contextul societății cunoașterii.

28


Competenţe generale 1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese 2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice 3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi despre mediul înconjurător

29


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese 1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii - observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora (de exemplu: organisme vii pentru identificarea părților componente, diferite obiecte pentru identificarea unor proprietăți precum formă, culoare, transparență) - utilizarea unor modele pentru identificarea caracteristicilor principale ale corpurilor reprezentate (de exemplu: schițe de hărți pentru observarea suprafețelor de apă și uscat, mulaje ale unor tipuri de animale din diferite grupe) - observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru identificarea etapelor unor fenomene/ procese (de exemplu: circuitul apei în natură) - recunoașterea unor caracteristici ale corpurilor pornind de la prezentarea unor texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea unor reacții ale animalelor în diferite situații) - observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut, prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu, despre mișcarea apei pe suprafața Pământului, despre modul în care căderea apelor, vântul pot produce energie) - identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fenomenelor, proceselor prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea diferențelor dintre diferite surse de apă, evidențierea mișcărilor apei pe suprafața planetei, evidențierea schimbării stării de agregare a apei și a relației cu temperatura, evidențierea mișcării aerului și a influenței vântului asupra norilor, evidențierea unor interacțiuni între corpuri și a efectelor lor) 1.2. Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse proprietăți ale metalelor, diverse caracteristici ale unor animale) - compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între ele (de exemplu: compararea metalelor după diferite proprietăți, a animalelor după diferite caracteristici) - selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea unor colecții/ expoziții (de exemplu: colecții de obiecte selectate după formă, mărime, culoare, întrebuințări, colecții de plante sau părți componente ale acestora)

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice 2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat - formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei investigații pentru aflarea răspunsului (de exemplu: „Planta are nevoie de lumină pentru a trăi?”) - identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea a două plante de același tip, crescute în condiții identice, dar cu iluminare diferită) - stabilirea resurselor necesare (de exemplu: două ghivece cu mușcate plantate în același tip de sol, apă, hârtie închisă la culoare) - implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup) - realizarea unor estimări, predicții asupra subiectului supus investigației (de exemplu: vor exista/ nu vor exista diferențe între cele două plante, exemple de posibile diferențe) 2.2. Aplicarea planului dat pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător - colectarea de date utile investigației din surse diferite (cărți, reviste, internet, filme, excursii, experiențe simple) pentru diferite etape - parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare în jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci alăturat, udarea periodică a plantelor) - realizarea de observații periodice asupra aspectului cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor celor două plante, a ritmurilor de creștere la cele două plante, a orientării creșterii celor două plante, a apariției de noi frunze sau flori) - realizarea de măsurători utilizând instrumente diferite (cântar, cilindru gradat, balanță, ruletă) pentru determinarea valorii unor proprietăți ale corpurilor (de exemplu: măsurarea inițială, apoi periodică a înălțimii celor două plante) - completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre fenomene și procese din mediul înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a variației culorii frunzelor, notarea periodică a înălțimilor celor

30


două plante, înregistrarea altor modificări observate) 2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul diferitelor etape ale demersului investigativ utilizând tabele, diagrame, formule simple - reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor date obținute experimental (de exemplu: realizarea unui tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de creștere al plantelor aflate în condiții diferite de iluminare) - realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu: realizarea unui afiș cu fotografii ale plantelor aflate în condiții diferite de iluminare, în etape succesive ale investigației) 2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ - selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu: selectarea observațiilor referitoare la culoarea frunzelor/ la înălțimea celor două plante la începutul și la sfârșitul experimentului) - compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de exemplu: compararea estimărilor inițiale cu rezultatele care arată îngălbenirea frunzelor și încetinirea ritmului de creștere la plantele aflate în condiții de iluminare slabă) - formularea de concluzii (de exemplu: planta are nevoie de lumină, în lipsa ei aceasta se îngălbenește, creșterea încetinește) 2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat - formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă - elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea unor rezultate din demersul investigativ (de exemplu: afișe, desene, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii) - prezentarea, în cadrul unor activități, a rezultatelor investigațiilor efectuate pe parcursul anului școlar (de exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Vreau să fiu inventator”)

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și despre mediul înconjurător 3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil de viață sănătos asupra propriului corp - recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: reducerea numărului de ore de somn) - recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității lor, în urma unor discuții (de exemplu: lectură, activități artistice, sportive) - realizarea unui program personal de echilibrare a perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și somn în scopul aplicării zilnice - identificarea unor reguli de protecție în timpul realizării unei investigații, precum și în viața cotidiană (de exemplu: pentru utilizarea instrumentelor de măsură, manipularea unor obiecte casabile, fierbinți) 3.2. Recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător - recunoașterea unor forme de poluare prin observații realizate în natură, prin realizarea unor experiențe demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor cartonașe albe unse cu vaselină și observarea elementelor reținute de acestea) - observarea efectului poluării asupra unor organisme prin experiențe demonstrative (de exemplu: udarea periodică a unei plante cu suc de lămâie simulând ploile acide) - identificarea comportamentelor distructive ale omului față de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de exemplu: chestionarea membrilor familiei, a prietenilor asupra felului în care depozitează deșeurile)

31


CONŢINUTURI Domenii

Subdomenii

Științele vieții

Caracteristici ale lumii vii

Ştiinţele pământului

Omul - menținerea stării de sănătate Pământul – mediu de viaţă

Științele fizicii

Influența omului asupra mediului de viață Corpuri şi proprietăţi

Forţe şi mişcare

Tipuri de transformări ale materiei

- Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții la schimbările mediului; înmulțire) - Reacții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului - Reacții ale corpului animal la schimbări ale mediului (temperatura) sau în diferite situații (pericol, mișcare) - Principalele grupe de animale: insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere – caracteristici generale, exemple de reprezentanți din mediul de viață apropiat Activitate şi odihnă Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri, utilizări - Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă - Mișcarea apei pe suprafața Pământului - Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei - Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet Poluarea apei, a solului, a aerului Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, lungime, întindere, masă, volum) - Stări de agregare (solid, lichid, gaz) identificare în funcție de formă și volum - Proprietățile unor metale. Utilizări - Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact - frecarea) - Magneți. Utilizări ale magneților. Busola Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri (deformare, mișcare) - Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării (distanță, durată, rapiditate) Topire, solidificare, vaporizare, condensare

32


SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare în ceea ce privește proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare învățare - evaluare. În mod concret, elevii explorează lumea înconjurătoare parcurgând activități de învățare ce trebuie să pornească de la experiența lor de viață. Acestea conduc la sporirea motivației și interesului pentru participarea la activitate, în particular și pentru studiul domeniului, în general. Activitățile de învățare facilitează formarea și dezvoltarea tipurilor de abilități și capacități subordonate competențelor specifice și generale. Scopul activităților de învățare alese trebuie să mute treptat accentul dinspre simpla cunoaștere a lumii vii către aplicarea în diverse situații a achizițiilor dobândite și către raționamentul necesar rezolvării de probleme noi. Strategii didactice Cadrul didactic are ocazia de a aborda o viziune holistică în ceea ce privește predarea științelor, formarea competențelor vizate, precum și a abilităților de investigare științifică. În elaborarea strategiilor didactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referință pentru științe TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa: http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMSS2011_Frameworks-Chapter2.pdf. Studiul mediului înconjurător trebuie să valorifice capacitatea copiilor de a realiza observații, să le stimuleze curiozitatea prin corelarea cu activități cotidiene și probleme practice și să găsească răspunsuri la diverse întrebări prin demers investigațional. Predareaînvățarea științelor trebuie să integreze la un nivel incipient, adecvat vârstei, etapele cercetării științifice: observarea, formularea de întrebări/ probleme, formularea de estimări și predicții, realizarea de observații și măsurători, compararea predicțiilor cu rezultatele obținute din investigație, formularea concluziilor. Derularea, pe parcursul fiecărui semestru a cel puțin unui experiment ce integrează toate aceste etape și prezentarea rezultatelor în cadrul unor zile sau activități speciale este de natură să familiarizeze elevul cu modul de lucru și cu beneficiile unui astfel de demers. El va dobândi aptitudinea de a-și construi singur un plan investigațional, de a folosi și de a mânui instrumente și date științifice pentru atingerea unui scop, de a comunica cu alte persoane în timpul realizării investigației sau ulterior, prezentând rezultatele și concluziile, de a-și asuma roluri în cadrul unor grupuri. Elevul dobândește instrumente și metode capabile să-l ajute să caute răspunsuri la întrebări diverse și să ia decizii fundamentate în privința unor aspecte legate de propria persoană, de mediul înconjurător sau de raportul dintre acestea. Dorința de cunoaștere specifică vârstei trebuie orientată stimulându-i pe copii să-și pună mereu întrebări referitoare la lumea înconjurătoare și dirijată prin activități de investigare și explorare care să le faciliteze descoperirea mediului de viață apropiat. În acest sens, propunem o serie de experiențe/ experimente ce pot servi ca modele de activități de învățare pentru facilitarea familiarizării prin explorare cu particularitățile mediului de viață și pentru formarea la copii a competenței de a descoperi prin investigație caracteristicile corpurilor, fenomenelor, proceselor din mediul lor de viață și a relațiilor dintre acestea. Activitățile de învățare trebuie să integreze conținuturile științifice la un nivel informațional redus, conform cu capacitatea de înțelegere specifică vârstei. Abordarea prin explorare directă a proprietăților corpurilor, a fenomenelor și proceselor din mediul înconjurător ajută

33


copilul să ia act de prezența acestora, să le perceapă calitățile, să le recunoască și să ajungă pe căi intuitive la explicarea lor. Experimentele/ experiențele propuse, ca și exemplele de activități de învățare care însoțesc competențele specifice sunt orientative, putând fi adaptate în funcție de particularitățile elevilor, de resursele avute la dispoziție sau de opțiunile cadrului didactic: 1. Cum reacționează o plantă la diferite schimbări de mediu? Se plasează ghivece cu plante asemănătoare în condiții diferite de mediu (lumină/ întuneric, apă/ uscăciune, tipuri diferite de sol), se observă și se compară aspectul acestora după un timp. 2. Contribuie plantele la circuitul apei în natură? Se acoperă o plantă cu o pungă de plastic, se observă picături de apă pe pereții pungii. Ce parte a plantei intervine în pierderea apei? Se acoperă o frunză cu vaselină, apoi cu o pungă de plastic. Se acoperă o altă frunză numai cu o pungă. Se compară cantitatea de apă eliminată de cele două frunze. 3. Cum pot influența direcția în care crește o plantă? Pe o porțiune a unui răsad de grâu, se acoperă vârfurile tulpinilor cu hârtie, lăsându-le pe celelalte neacoperite. Dacă sunt expuse la Soare, tulpinile neacoperite se orientează după acesta, spre deosebire de cele acoperite. 4. Cum reacționează corpul meu la efort? Se înregistrează pulsul, ritmul respirator înainte și după realizarea unui număr de genoflexiuni. Se fac comparații. Se formulează concluzii referitoare la modificările observate. 5. Există diferențe între o mare și un ocean? Se aduc un vas mic cu apă (marea) și un vas mare cu apă (oceanul). Se observă diferențele de adâncime și mărime dintre cele două bazine. Pentru observarea mișcării apei, printr-un tub se suflă aer pentru a se simula formarea valurilor, iar cu ajutorul unei rigle mișcată prin apă se simulează formarea curenților. 6. Apa poate avea mai multe înfățișări? Se aduce un pahar cu apă rece, unul cu apă fierbinte și unul în care se află gheață. Se prezintă stările apei: lichidă, solidă și gazoasă (aburul care iese din paharul cu apă fierbinte). 7. Unde se duce apa? O batistă se umezește bine cu apă și se lasă la Soare/ pe calorifer. După un timp se usucă. Ce stare avea apa când am udat batista? (lichidă). Ce s-a întâmplat cu acea apă? (s-a transformat în stare gazoasă). Ce a produs transformarea? (sursa de căldură). 8. Putem observa circuitul apei în natură? Un pahar de plastic cu apă se acoperă cu o folie de plastic transparent și se lasă la o sursă de căldură. După un timp apar vapori de apă pe folie sub forma unor picături. Dacă paharul este mișcat ușor, picăturile cad înapoi în apă (precipitații lichide). 9. Cum ne putem convinge de existența aerului? O lumânare este aprinsă și apoi plasată în fața unei uși care se deschide. Mișcarea flăcării demonstrează prezența aerului. 10. Ce este vântul? Cum se mișcă norii? Se pun fragmente de hârtie pe podea în fața unei uși sau în fața unei ferestre (se poate folosi și o aerotermă). Acestea se deschid brusc și produc un curent de aer care mișcă hârtiile. Se face asocierea fragmentelor de hârtie cu norii. 11. Cum pot deplasa mai ușor un obiect? Cu ajutorul unui elastic se trage o carte așezată pe o masă. Se pun sub carte patru creioane cilindrice și se repetă operațiunea. Se compară efortul depus în ambele situații. Se identificidentifică astfel o interacțiune de contact – frecarea.

34


12. Ce se opune căderii obiectelor? Se dă drumul de sus concomitent la o hârtie mototolită și la o hârtie întinsă. Se observă traiectoria și timpul în care ajung la sol. Se constată astfel frecarea cu aerul, care depinde de forma obiectului. 13. Cum pot apropia un obiect fără să-l ating? Cu o bucată de lână, se freacă un balon umflat, astfel încât acesta se electrizează. Se apropie balonul de bucăți de hârtie, de un jet de apă de la robinet, de fire de păr. Se observă efectul. 14. Cum pot îndepărta un obiect fără să-l ating? Două baloane electrizate se apropie unul de celălalt și se observă că se resping. Între ele se pune o foaie de hârtie și se observă că hârtia atrage ambele baloane. Evaluarea Deoarece activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelor cu toate componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să vizeze, de asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ. Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și în analiza greșelilor realizate de elevi și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul de evaluare să se finalizeze cu momente de reflecție asupra rezultatelor obținute și să producă activități remediale, dacă este cazul. La această disciplină propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activități practice, care creează un ambient mai apropiat de viață în comparație cu instrumentele clasice de evaluare. Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă, bazată pe descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare. Astfel, recomandăm utilizarea unor metode moderne de evaluare precum: autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte, portofoliul și investigația. Dintre metodele enumerate, investigația în mod deosebit îl situează pe elev într-un context autentic de învățare și de valorificare a achizițiilor la această disciplină prin modul în care: formulează problema de investigat, realizează estimări și predicții, descrie modul și metodele de lucru, parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilalți, formulează concluzii și prezintă rezultatele demersului investigativ în cadrul diferitelor activități organizate la nivelul clasei sau al școlii.

35


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

EDUCAŢIE CIVICĂ Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

36


Notă de prezentare Programa școlară pentru disciplina Educație civică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planulcadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar. Ca disciplină de studiu, Educația civică este prevăzută și în prezent la clasele a III-a și a IV-a. În planul dezvoltării curriculare, programa disciplinei Educație civică este elaborată potrivit unor noi repere față de cele care structurează curriculumul școlar aplicat în prezent în învățământul primar la aceste clase. În acest sens, menționăm aplicarea unui nou model de proiectare curriculară centrat pe competențe, care înlocuiește modelul de proiectare bazat pe obiective. Proiectarea curriculară centrată pe competențe răspunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează transferul și mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se învață, precum și prin accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. Prezenta programă școlară a fost elaborată potrivit dezideratelor profilului de formare al elevului din ciclul primar. Structura programei școlare include următoarele elemente: - Competențe generale - Competențe specifice și exemple de activități de învățare - Conținuturi - Sugestii metodologice Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin disciplinele socio-umane studiate în învățământul primar. Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. 37


Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuie predominant la realizarea competențelor generale, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor. Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu recomandările cuprinse în: - Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC); - Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXIlea; - Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989. Programa școlară a disciplinei Educație civică are ca finalitate integrarea elevilor în comunitate, realizată prin: - alfabetizarea moral-civică a copiilor; - dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți; - valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectivatitudinale asociate celei cognitive; Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 3 - inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic într-o societate democratică – un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ. În acord cu finalitatea urmărită prin studiul acestei discipline, învățarea vizează interiorizarea unor norme de conduită, manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic pornind de la contextele firești de viață și de la grupurile din care fac parte elevii la această vârstă. Educația prin și pentru democrație este un proces complex și de lungă durată. Școlarul mic este implicat în viața socială prin apartenența sa la familie, la grupurile de prieteni și de învățare, dar și prin relațiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse instituții și organizații din comunitatea în care trăiește (de exemplu școala, primăria, biserica, diferite organizații nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare poate și trebuie să înceapă de timpuriu. Programa școlară se adresează cadrelor didactice. Proiectarea activității didactice și activitatea didactică propriu-zisă trebuie precedate de lectura integrală a programei școlare. Elementele marcate prin asterisc (*) și corp de literă italic constituie recomandări pentru cadrul didactic, pe care le poate utiliza în timpul aflat la dispoziția sa, din bugetul total de timp alocat disciplinei.

38


Competenţe generale 1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană 2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut 3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate

39


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană 1.1. Explorarea calității de persoană pe care o are orice om - exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care înfățișează persoane - exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspecte relevante pentru identitatea proprie) - realizarea și discutarea, în perechi, a portretului colegului de bancă - discuții referitoare la asemănările și deosebirile dintre persoane 1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei - recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor) - exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în contexte familiare elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni, în locuri publice) - discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe care ilustrează trăsături ale persoanei - exerciții de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare - ilustrarea prin desen, pictură, modelaj a unor comportamente morale/imorale ale unor personaje 1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face parte elevul (familia, grupul de joacă, grupul de învățare) - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte și despre regulile grupului, pornind de la imagini, texte, cazuri date - realizarea, în grupuri mici, la alegerea elevilor, a unor povestiri, dialoguri, dramatizări privind activităţile grupurilor din care fac parte elevii 2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut 2.1. Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele - realizarea, în grupuri mici, a unei liste de lucruri utile într-o situație dată (de exemplu, pentru o oră de curs, o drumeție, o insulă pustie) și discutarea atitudinilor posibile față de lucrurile menționate - recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și animale, pornind de la imagini date, lectura unor povești, fabule, vizionarea unor desene animate sau filme adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente ale copiilor și ale adulților în contexte familiare de viață etc. - activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la lucruri, plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă, preferințe, atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale) 2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele 40


- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu lucrurile, cu plantele și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea - realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea lucrurilor, plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea - punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de lucruri, plante, animale (pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei elevilor) 2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului - exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente în cadrul diferitelor tipuri de grupuri - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind de la povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la situații observate în contexte familiare de viață - simularea, în contexte date, a unor relații în cadrul grupurilor din care elevii fac parte 3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate 3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup în rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii grupului au opinii diferite - exersarea cooperării în grup pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin împărțirea sarcinilor/responsabilităților, respectarea cerințelor (de lucru, de timp etc.) și prin valorificarea calităților fiecărui membru al grupului - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale 3.2. Participarea la acțiuni în grupuri mici, prin asumarea de drepturi și îndatoriri - activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor drepturi și îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte - elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri - simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din care fac parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri *3.3. Participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale - implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat)

41


CONŢINUTURI Domenii Persoana

Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

Noțiunea de persoană - Ce înseamnă să fim persoane? - Persoana mea - Persoana lui/ei Trăsături morale ale persoanei - bunătatea opusă răutății - respectul opus lipsei de respect - sinceritatea opusă nesincerității - curajul opus lașității - modestia opusă lipsei de modestie - încrederea în sine și în ceilalți opuse neîncrederii în sine și în ceilalți Raporturile noastre cu lucrurile - Ce sunt lucrurile? - Nevoia de lucruri - Lucrurile care ne exprimă: îmbrăcăminte, jucării și jocuri, cărți, colecții, camera mea - Relații și atitudini față de lucruri: proprietate, grijă/neglijență Raporturile noastre cu animalele și plantele - Ce sunt animalele și plantele? - Nevoia de plante și animale - Atitudini față de plante și animale: atenție/neatenție, grijă/nepăsare, delicatețe/brutalitate, compasiune/lipsă de compasiune, curaj/frică, respect/lipsă de respect, iubire/ură Raporturile noastre cu ceilalți oameni - Grupuri mici din care facem parte (familia, grupul de prieteni, grupul de joacă, grupul de învățare) și relațiile dintre membrii acestora - Reguli ale grupului: drepturi și îndatoriri în cadrul grupurilor mici

42


Sugestii metodologice Programa școlară pentru disciplina Educație civică reglementează activitatea cadrului didactic în ceea ce privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei elevilor și contextelor de învățare diferite. Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasele a III-a și a IV-a se află într-o anumită etapă a evoluției lor cognitive; potrivit lui Jean Piaget, copiii care sunt vizați, ca nivel de vârstă, de prezentele programe școlare, se află, sub aspectul evoluției cognitive, în stadiul operațiilor concrete; în acest stadiu, copiii au o inteligență inductiv-logică și concretă, fiindule necesar un corespondent concret în realitate. În acest sens, valoarea formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Educație civică poate fi sporită de cadrul didactic prin valorificarea efectelor benefice ale conduitei ludice, jocul reprezentând o componentă esențială a activităților de învățare. Strategii didactice Strategiile didactice care permit formarea competențelor la disciplina Educație civică au ca dominante: exemplul moral-civic ca reper de comportament, inițiativa și voluntariatul, participarea/implicarea și activismul civic. Este necesar ca activitățile de învățare să asigure continuitatea demersului explorare – valorizare – acțiune – responsabilitate, contribuind astfel la formarea cetățeanului activ, responsabil și capabil să trăiască împreună cu ceilalți. Strategiile didactice pot fi analizate pornind de la competențele generale care urmează să fie dezvoltate la elevi în clasele a III-a și a IV-a. Formarea la elevi a celor trei competențe generale presupune dobândirea de către elevi a competențelor specifice care au o complexitate progresivă, în cei doi ani se studiu. Ținând cont de specificul disciplinei Educație civică, este recomandată utilizarea unor strategii didactice variate, aplicate într-un cadru educațional favorabil pentru manifestarea spiritului tolerant, deschis către recunoașterea și interiorizarea valorilor și normelor morale, care încurajează interacțiunea socială pozitivă, participarea/implicarea elevilor la propria formare, exersarea unor comportamente moral-civice. Sunt recomandate strategiile didactice care dezvoltă capacitatea de comunicare a elevilor, care stimulează explorarea și activitatea independentă a acestora. Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, precum: a) strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, fabule, desene animate sau din viața reală - pentru identificarea și recunoașterea trăsăturilor persoanei, a grupurilor mici din care elevii fac parte; exemplele pot fi utilizate și pentru identificarea unor norme morale, a unor situații de respectare/încălcare a unor reguli și norme, a rolului normei morale ca model de acțiune; b) strategii analogice care utilizează modele - din povești sau din experiența proprie pentru caracterizarea persoanei, a grupurilor din care fac parte elevii, pentru analizarea regulilor și a relațiilor din cadrul grupului; c) strategii euristice bazate, de exemplu, pe: descoperire, dialog euristic, problematizare, pentru explorarea grupurilor mici; realizarea unor povestiri, dramatizări privind aplicarea unor reguli simple de conduită în familie, în grupul de joacă, în grupul de învățare; realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității, țării, ale spațiului european. Ca educație pentru integrarea în colectivitate, disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ și presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile. Ca trasee metodice adecvate pentru abordarea unor situații de învățare, strategiile didactice care pot 43


fi dezvoltate de către cadrele didactice presupun utilizarea metodelor didactice moderne, care permit îmbinarea activităților individuale cu cele de grup și frontale, contribuind la dezvoltarea atitudinilor activ-participative și la formarea spiritului civic, astfel: - implicarea elevilor în învățarea prin acțiune (experiențială), în activități bazate pe sarcini concrete, în învățarea prin descoperire, prin cooperare, prin confruntarea de idei; - utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții, dezbateri, tehnici și metode de gândire critică, rezolvarea de probleme, simularea, jocurile de rol - care pun accent pe construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților, pe dezvoltarea creativității elevilor; - utilizarea calculatorului, ca mijloc modern de instruire, pentru creșterea gradului de atractivitate și a dimensiunii interactive a activității de învățare; Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 13 - valorificarea oportunităților oferite de mediul electronic de instruire (filme didactice, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii, ilustrări audio/video ale unor situații); - implicarea elevilor în proiecte simple cu conținut moral-civic în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale. Proiectele pot avea diferite teme, adecvate vârstei elevilor. Astfel, la clasa a III-a, temele se pot referi la: - clasă, de exemplu: „Jurnalul clasei”; „Regulamentul scris și ilustrat al clasei mele”; - școală, de exemplu: „Școala mea verde”; - comportamente moral-civice, de exemplu: „Mâinile mici fac fapte mari”; „Circulăm și ne purtăm responsabil pe stradă”; - tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”; „Obiceiuri de iarnă”. Rezultatele proiectelor pot fi: un jurnal care prezintă diversele activități la care au participat elevii în cursul anului școlar; un regulament al clasei ilustrat cu desene; un cod ilustrat privind comportamentul pe stradă; un album/un portofoliu/un colaj (care prezintă: școala și activități de îngrijire a spațiilor verzi din școală; implicarea elevilor în acțiuni de colectare de haine, jucării, rechizite pentru donații; tradiții locale etc.). La clasa a IV-a, temele proiectelor se pot referi la: - clasă, de exemplu: „Cutia cu fapte bune”; - școală, de exemplu: „Ziua porților deschise”; - comportamente moral-civice, de exemplu, „Sunt un copil civilizat”, „Cunoaște-ți drepturile”, „Școala tuturor”; - tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”, „Obiceiuri de iarnă”; - monumente din România, din alte țări europene, incluse în patrimoniul mondial UNESCO, de exemplu: „Călător în țara mea”, „Călător în Europa”. Rezultatele proiectelor pot fi: o colecție de fapte bune realizate de elevii clasei; un cod ilustrat al bunelor maniere, pe înțelesul copiilor; un album/un portofoliu/un colaj/o pagină web (care prezintă activități organizate în școală, competiții între clase pe diferite teme, tradiții locale; monumente UNESCO din România, din alte țări europene etc.). Educația copiilor pentru integrarea în comunitate este un demers complex și îndelungat. Este necesar ca acest demers derulat în context formal, în cadrul școlii, să fie susținut prin activități complementare, realizate în contexte nonformale și informale (în cadrul parteneriatului școală-familie-comunitate), care pot valorifica, în sens creativ și constructiv, experiența copilului, precum:

44


- acțiuni comunitare de ecologizare a spațiilor verzi din apropierea unităților școlare; plantarea de flori și copaci; acțiuni de monitorizare a evoluției unei mici zone/unui rond de flori/unui copac din școală și/sau din apropierea unității școlare; - realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții cu desene, pe tema comportamentului civic; - organizarea de târguri cu produse realizate de copii în scopul strângerii de fonduri pentru donații; - strângerea de haine, jucării, rechizite pentru grupuri defavorizate; - vizite (la muzee, biblioteci, unități economice, primărie, poliție, judecătorie), excursii tematice etc., întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentru cunoașterea comunității (în sens restrâns sau mai larg), pentru conștientizarea rolului pe care îl are fiecare persoană în viața și în funcționarea normală a comunității. Participarea părinților la acțiunile organizate de școală conduce la întărirea relației părinte-copil, la sporirea comunicării școală-familie, dar și la valorizarea de către adulți a necesității de a oferi exemple de implicare și comportament civic. Proiectarea activității didactice Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare. Este necesar să se răspundă succesiv la următoarele întrebări: În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice de format la elevi în cadrul respectivei unități de învățare); Ce conţinuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi); - Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare); - Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, de timp, forme de organizare a clasei de elevi); Educaţie civică – clasele a III-a - a IV-a 14 - Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare). Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare la clasa a III-a (Raporturile noastre cu animalele si plantele) implică următoarele posibile răspunsuri la întrebările formulate: În ce scop voi face? – poate fi vizată competența specifică 2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele; Ce conţinuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, conținuturile: - Ce sunt animalele și plantele? - Nevoia de plante și animale - Atitudini față de plante și animale: atenție/neatenție, grijă/nepăsare, delicatețe/brutalitate, compasiune/lipsă de compasiune, curaj/frică, respect/lipsă de respect, iubire/ură Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese activitățile de învățare propuse de programa școlară: imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu plantele și animalele, care valorizează atitudini pozitive față de acestea; realizarea, în perechi, la alegerea elevilor, a unor scurte compuneri, dialoguri, scheme, desene, referitoare la cum anume cred elevii că le-ar plăcea plantelor și animalelor să se comporte oamenii cu acestea; punerea elevilor în situația de a-și exprima gânduri, sentimente, atitudini față de lucruri, plante, animale și de a susține nevoia de plante, animale (pornind, de exemplu, de la imagini, texte, desene animate, filme adecvate vârstei elevilor); în măsura în care consideră 45


necesar, cadrul didactic poate modifica aceste activități de învățare sau poate propune alte activități de învățare (de exemplu, cadrul didactic poate realiza cu elevii exerciții de alegere a animalului/plantei simbol pentru sine/pentru colegul/pentru prietenul său și de motivare a alegerii făcute); Ce voi face? – pot fi, utilizate de exemplu, resurse materiale (povestiri, seturi de imagini); resurse de timp (5 ore); forme de organizare a clasei de elevi (în perechi, pe grupe); Cât s-a realizat? – utilizarea, de exemplu, a unei probe orale ca instrument de evaluare. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În acord cu finalitatea urmărită prin studiul disciplinei Educație civică la clasele a III-a și a IV-a, evaluarea este utilă și pentru elevi (prin înregistrarea progreselor pe care le fac în procesul de învățare), dar și pentru cadrele didactice (prin contribuția la îmbunătățirea activității didactice); pe baza feed-back-ului primit de la elevi, cadrele didactice pot să facă schimbări în procesul de învățare pentru a-l îmbunătăți (atât din perspectiva proiectării, cât și a alegerii strategiilor didactice). Este necesar să se acorde atenție evaluării sub cele trei forme cunoscute: evaluare inițială, continuă sau formativă și sumativă, ca procese definitorii de cunoaștere a individualității elevilor cuprinși în procesul educațional. Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea/autoevaluarea activității în grupuri mici, observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor. Observarea comportamentului elevilor este importantă în programele de educație centrate pe elev, constituie fundamentul evaluării și constă în urmărirea atentă și sistematică a comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice. Pentru a-l influența în mod optim, profesorul trebuie să redescopere mereu copilul în dinamica ipostazelor inedite ale individualității lui. Este necesar, de asemenea, ca evaluarea să se realizeze ca evaluare de competențe, respectiv, să pună în evidență ceea ce au dobândit elevii în raport cu competențele vizate (care includ cunoștințe, abilități, atitudini), fără să fie redusă exclusiv la ce și cât anume știu elevii.

46


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr 5003/02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

JOC ŞI MIŞCARE Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

47


Notă de prezentare Programa școlară pentru Joc și mișcare prezintă competențele generale și specifice, activitățile de învățare, conținuturile și sugestiile metodologice pentru această nouă disciplină din oferta curriculară de la clasele a III-a și a IV-a, din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Educație fizică, sport și sănătate și are un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe parcursul fiecărui an școlar. Introducerea disciplinei Joc și mișcare în planurile de învățământ ale claselor a III-a și a IV-a accentuează rolul pe care activitățile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în procesul de creștere și dezvoltare a copiilor de 9 – 10/11 ani. Disciplina Joc și mișcare subliniază potențialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii școlarități, prin faptul că valorifică tendința naturală a copiilor pentru mișcare. Prin mișcare copilul explorează, cunoaște, interacționează cu propriul corp și cu mediul înconjurător. Cunoscând posibilitățile de acțiune asupra mediului, copilul devine încrezător în forțele proprii și cutezător în a descoperi lumea. Integrată în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, disciplinei îi revine sarcina de a completa influențele pe care Educația fizică le exercită la nivelul personalității copilului, aducându-și o contribuție considerabilă la dezvoltarea cognitivă și socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valențelor jocurilor de mișcare. Potențialul instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate susține dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor și, prin aceasta, o mai bună adaptare la solicitările mediului școlar și social. Numeroasele tipuri de jocuri de mișcare – cu și fără obiecte, de întrecere și de cooperare, cu roluri etc., pot sta la baza proiectării unor situații de instruire cu bogate influențe benefice asupra personalității copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a trăsăturilor sale cognitive, afective, moral-volitive. În timp ce influențele jocurilor dinamice asupra sferei motrice și fizice sunt valorificate în primul rând la Educație fizică, în cadrul acestei discipline se va urmări potențarea influențelor mișcării sub formă de joc, asupra dezvoltării cognitive și socioafective a copilului. Potențialul jocurilor de mișcare poate fi utilizat și pentru consolidarea cunoștințelor pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba română, matematică, științele naturii etc.). Maniera integrată de abordare a acestor obiecte de studiu face posibilă învățarea/consolidarea, prin jocuri dinamice, a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor, fructelor, legumelor etc. Prin faptul că îi este specifică activitatea în grup, jocul de mișcare favorizează manifestarea relațiilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând armonizarea intereselor individuale și a eforturilor personale cu cele ale grupului; favorizează încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilități, manifestarea atitudinii critice și autocritice, a inițiativei și le permite copiilor să învețe ce înseamnă toleranța, acceptarea celuilalt, luarea unei decizii și asumarea consecințelor acesteia. Jocul presupune reguli și respectarea lor, astfel disciplina Joc și mișcare contribuie la dezvoltarea morală a 48


copilului și permite o mai bună integrare școlară și socială a acestuia. Ca urmare a situațiilor favorabile sau nefavorabile cu care se confruntă copilul în timpul jocului, el va trăi o gamă largă de stări afective – bucurie, tristețe, mulțumire, entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să cunoască aceste stări, să le înțeleagă și să învețe să le controleze, astfel încât să aibă un comportament echilibrat, la școală și în societate. Structura programei școlare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competențe generale - Competențe specifice și exemple de activități de învățare - Conținuturi - Sugestii metodologice Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini formate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competențele generale ale disciplinei Joc și mișcare vizează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Conținuturile învățării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu și reprezintă baza de operare pentru formarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: 1. Capacitate psiho-motrică 2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă 3. Stil de viață activ Sugestiile metodologice includ strategii didactice și au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mișcare oferite ca exemple în secțiunea de conținuturi. Programa școlară propune o abordare flexibilă, bazată pe valorificarea competențelor și a experienței profesorului, a resurselor specifice unității de învățământ. Cadrul didactic este liber să aleagă, să modifice sau să adauge activități de învățare. Întregul demers didactic este însă adaptat particularităților elevilor și bazat pe învățarea prin joc. La rândul lor, elevii sunt încurajați să își exprime opțiunile pentru abordarea în procesul de învățare a anumitor jocuri. Prin influențele pe care le exercită, disciplina își aduce o contribuție importantă asupra întregii personalități a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia încă din perioada școlară mică.

49


Competenţe generale 1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale 2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

50


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Participarea la jocurile de mișcare, organizate sau spontane, în funcție de capacitatea psiho-motrică și interesele individuale 1.1. Aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de întrecere - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare 1.2. Manevrarea obiectelor în condiții de cooperare intra-grup și întrecere inter-grupe - realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere 1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru realizarea unor activități ludice, cu caracter complex și eforturi diferite - participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu 2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activitățile ludice 2.1. Gestionarea relațiilor intra-grup și inter-grup în activitățile de joc și mișcare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare 2.2. Acceptarea echilibrată a victoriei/înfrângerii în cadrul jocurilor de mișcare - participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

51


CONŢINUTURI Domenii 1. Capacitate psiho - motrică

Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu purtări de obiecte (Exemple de jocuri: Măsurătorii – deplasări cu numărarea pașilor și transport de diferite obiecte) Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - în zig-zag - cu ocolire de obstacole - cu trecere peste obstacole - cu transport și punere de obiecte (Exemple de jocuri: Vizitiul și căluțul, Troica, Vânătorul, vrabia și albina, Șoarecele și pisica, Poșta merge) Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; cu coardă (Exemple de jocuri: Elasticul, Ferește-ți picioarele) Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus și pe deasupra capului - prindere cu o mână prin apucare - aruncare azvârlită la distanță și la țintă (Exemple de jocuri: Suveica dublă, Vânătorii și rațele, Ciobanul își apără oile, Țintașii iscusiți) Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - tracțiune-împingere - cățărare-coborâre - tracțiune (Exemple de jocuri: Derdelușul, Toboganul, Avionul) Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice: - viteza de deplasare în relație cu un partener - forță dinamică a trunchiului și abdomenului - rezistența generală (Exemple de jocuri: Vânătorul, vrabia și albina, Nu te lăsa frate)

2. Deprinderi de

Jocuri pentru orientare spațio - temporală: - repere statice, dinamice - ritm (Exemple de jocuri: Ocupă locul, Poșta merge, Cercurile zburătoare) Tehnici de comunicare eficientă în jocuri de mișcare 52


comunicare și lucru în echipă

(De exemplu, gesturi, semne, semnale) Adoptarea unor serii de roluri pentru oferirea de sprijin necondiționat (De exemplu, acțiuni în perechi, grupuri mici, cu schimbarea rolurilor la fiecare execuție) Ascultarea și acceptarea opiniilor celorlalți (De exemplu, întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele jocurilor)

3. Stil de viață activ

Responsabilitățile rolurilor de conducere (De exemplu, supravegherea respectării regulilor și a ordinii în desfășurarea jocurilor) Reguli de interacțiune inter-grup (De exemplu, respectarea echipei adverse, recunoașterea rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor, supravegherea respectării regulilor de către partenerii de întrecere) (Exemple de jocuri: Remorcarea, Ancorăm corabia la mal, Între două focuri) Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și respiratorii (Exemple de jocuri: Uliul și porumbeii, Năvodul, Leapșa – pe ghemuite) Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber (Exemple de jocuri: Derdelușul, Cărăușii, Țintașii iscusiți, Cursa pe numere) Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând întrecerea între grupuri (Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Ciobanul își apără oile, Mingea la căpitan, Între două focuri) Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între școli; centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive) Activități turistice

53


Sugestii metodologice Programa disciplinei Joc și mișcare se adresează învățătorilor și profesorilor pentru învățământ primar și are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării și derulării la clasă a activităților specifice acestei discipline. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la activități de învățare și de la acestea din urmă la conținuturi. Învățătorii/profesorii pentru învățământ primar vor proiecta demersul de învățare în funcție de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de dorințele elevilor. După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competențelor) - Cum voi face? (determinarea activităților de învățare) - Ce conținuturi voi folosi? (selectarea conținuturilor) - Cu ce voi face? (analiza resurselor) - Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Ținând seama de particularitățile copiilor din clasele primare, învățătorii/ profesorii pentru învățământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecției de Joc și mișcare. Jocul devine metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat cu sau fără întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor. Prin activitățile motrice copilul are posibilitatea de a cunoaște, de a explora, de a-și interioriza sau exterioriza stări și sentimente, de a interacționa cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine încrezător în forțele proprii, dornic de a descoperi lumea. Strategiile didactice recomandate pentru lecțiile de Joc și mișcare sunt cele activparticipative. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii exersează abilități și își formează atitudini în diferite medii de învățare: sala de clasă, sala de sport, curtea școlii și devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile și activitățile propuse. Pe parcursul acestora, este foarte important ca elevii să se simtă bine, să-și interiorizeze starea de bucurie, să fie motivați intrinsec pentru joc și mișcare. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale și de valorificare a cunoștințelor însușite. La ambele clase se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând integrarea, ajutorarea și stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranței, a rezolvării unor situații de tip investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalații, sisteme de protecție etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive și ușor de manevrat. Desfășurarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către cadrele didactice, corespunzător echipate pentru activitate motrică, insistându-se pe anumite mișcări sau atitudini implicate de acestea. În derularea demersului didactic se vor lua în considerație următoarele aspecte: - cuprinderea tuturor elevilor în activitățile de joc și mișcare, adaptând acțiunile motrice la particularitățile fizice și motrice ale unor elevi; - nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; - prin rotație, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor; 54


- se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu capacitate motrică mai scăzută; - pentru a oferi posibilitatea de revanșă a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie repetată de minimum 3 ori; - un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecții pentru a fi însușit de către elevi; - jocurile de mișcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi, respectându-se particularitățile elevilor; - într-o lecție se pot proiecta: un joc nou și unul însușit anterior; un joc nou și unadouă ștafete; două jocuri însușite anterior; 2 - 3 ștafete; - jocurile și ștafetele dintr-o lecție vor angrena echilibrat calitățile motrice și tipurile de efort, respectiv: viteză - forță, îndemânare - forță, îndemânare - rezistență; - pentru a permite un număr mai mare de execuții, se vor constitui grupe sau echipe cu efective de maximum 6 - 8 elevi; se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puțin o formă de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe); - fiecare lecție va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea); - după fiecare joc sau ștafetă se vor acorda pauze de refacere după efort; - o parte din timpul recreațiilor poate fi utilizată și pentru practicarea jocurilor însușite în lecție; - în activitățile extracurriculare se vor integra jocuri de mișcare pe care elevii le-au învățat de-a lungul lecțiilor. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învățământ. Pentru disciplina Joc și mișcare, se realizează prin: - evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea jocurilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare și lucru în echipă și îndeplinirea rolurilor atribuite în desfășurarea jocurilor; - evaluarea sumativă, semestrială, va avea în vedere capacitatea elevului de a participa eficient la desfășurarea a minimum 4 jocuri de mișcare, dintre cele predate de-a lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate. Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt reprezentate de: - participarea la activități extracurriculare cuprinzând jocuri de mișcare organizate de învățător/profesor; - progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mișcare. Programa școlară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mișcare. Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplificări, în secțiunea de conținuturi. În afara jocurilor de mișcare prezentate de programă ca exemple, învățătorii/profesorii pentru învățământ primar pot preda și alte jocuri dinamice/ștafete corespunzătoare condițiilor concrete în care își desfășoară activitatea. DESCRIEREA JOCURILOR DE MIȘCARE DATE CA EXEMPLE 1. „Acul cu ață” Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5 55


primesc împreună rolul de „ață”. Copiii cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep să coasă”, alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării, grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau reintroducându-o în „ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de întrecere, câștigând „acul și ața” care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit. 2. „Salut prietene” Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un copil care aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul. 3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână) Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul. 4. „Șoarecele și pisica” Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în afara cercului primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge cu mâna o „pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul „pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța” atinsă de „șoricel” îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, „pisicuța” revine la locul său inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins, „pisicuța” devine „șoricel”. 5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă” Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de „șoricel” și, respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin „găurile” formate de brațele unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă din cerc, doar prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea „șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l prinde (atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche care să continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni și o a doua „pisică”. 6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea” Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe, una față de cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanță de 2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă (atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În acel moment, 56


perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile. 7. „Coșulețul cu două toarte” Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână pe șold iar cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele” astfel formate se dispersează pe toată suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor. Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din toartele unui „coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit. Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un „coșuleț”, cei doi își inversează rolurile. 8. „Ogarul și iepurele” Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care formează o „pădure”. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se deplasează prin pădure. La marginea „pădurii” apare „ogarul” unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă) să-l prindă. „Iepurașul” speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul „iepuraș” se ridică în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă „iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile. 9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul” Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată (aleargă) liber. Un copil desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă încercând să prindă (atingă) un „peștișor”. „Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și formează o „plasă” cu care aleargă să prindă alți „peștișori”. Jocul continuă până când este prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa” se rupe, „peștișorul” prins în momentul acela este eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să treacă printre brațele „plasei”. Ca recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”. Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 13 10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în alergarea de viteză) Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5m unul față de celălalt. La capătul traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare echipă ridică cele 3-4 „legume” așezate în fața lor și din alergare „seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma) următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 11. „Vizitiul și căluțul” Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20m se plasează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din prima pereche se „înhamă” cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini „hățurile”, respectiv cercul sau capetele corzii,

57


pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului. Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în cadrul fiecărei perechi. 12. „Vizitiul și doi cai” Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână, pornind în cursă. O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același cerc. 13. „Carul roman” sau „Troica” Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii. În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 1520m se plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înhamă” cu corzile și apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior. 14. „Naveta spațială” Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanță de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde „cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „pământ” preluându-l pe următorul cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să transporte prima toți membrii. La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind altui copil. 15. „Uliul și porumbeii” La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul „porumbeilor”. Elevii primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre cele două spații de refugiu. Un copil, numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea învățătoarei „uliul!”, „porumbeii” încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce „uliul” încearcă să prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul „porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul continuă. Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un „uliu”. 16. „Șarpele își prinde coada” Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a mijlocului celui din față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care

58


formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”. 17. „Ciobanul își apără oile” Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe, mijlocul coechipierului din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” și are rolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de „lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”. Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. „Oița” lovită (numai de la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban. Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”. 18. „Apărătorul cetății” Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3 mingi medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește rolul de apărător al cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc. 19. „Vânătorii și rațele” Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează „rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute „vânători”. Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute. 20. „Între două focuri” Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de 3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte. 21. „Cursa pe numere” Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se așează un reper care să poată fi ocolit. Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul care îi aparține. Când învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte. 59


22. „Calculatoarele” Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul unei operații matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește ca la jocul anterior. 23. „Cursa vocalelor” Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20m se amplasează 3-4 repere dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u). La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă pornește în cursă, șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale. 24. „Crabii și creveții” Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la distanță de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se trasează o linie „de scăpare”. Fiecare dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După fiecare secvență jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții). Din când în când se verifică și orientarea atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.) 25. „Păsărelele intră-n cuib” Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar al treilea intră în cuib, devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea numește doi elevi care devin „păsărele fără cuib”. La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă simulând zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile. 26. „Îndemânaticii” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele, traseul terminându-se la 15-20m, cu un reper care poate fi ocolit. La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în

60


continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 27. „Ferește-ți capul” Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1 metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un reprezentant care primește o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 28. „Mingea prin tunel” Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat. La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 29. „Mingea prin tunel” (variantă) Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea în tunel. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă” Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din mână în mână se realizează pe deasupra capului. 31. „Mingea șarpe” Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primește din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d. 32. „Ferește-ți picioarele” Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care reia acțiunea. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 33. „Vânătorul iscusit” 61


Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la 4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână. Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr. Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să „vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe. Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct pentru echipa sa. 34. „Buchețelele” Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor. 35. „Cercurile zburătoare” Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost atins de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda. 36. „Mingea la căpitan” Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearcă să o transmită „căpitanului” lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă, situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă mingea ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către „căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își schimbă rolurile. 37. „Figurile geometrice” Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi, încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de către învățătoare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați. O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri geometrice de același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda învățătoarei „Câte (cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze conform comenzii. 38. „Recunoaște-ți vecinii” 62


Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două echipe, separate de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea „Verificați-vă vecinii”, învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcții (la colțurile terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față, fuga marș!). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea. 39. „Revenim rapid” Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul învățătoarei „Pas alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două echipe pornesc în alergare pe direcția indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie). Echipa care revine prima, aliniată corect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei. 40. „Șotronul” Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 900 1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin săgeți (linii, coturi, curbe). Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea traseului respectiv. 41. „Din cerc în cerc” Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate introduce în traseu și alte variante de sărituri. Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială. 42. „Broscuțele sar în lac” Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”. În jurul suprafeței de joc se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafeței astfel delimitate se află „lacul”. Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea învățătoarei „Șarpele!” acesta încearcă să prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă (atinsă), 63


elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” va continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev. 43. „Banda rulantă” Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 44. „Transportul bușteanului” Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între ele. Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când bușteanul este „transportat”. Ajuns la capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de „buștean”. Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială. 45. „Transportul rănitului” Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire. (Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei, formează „scăunelul” și cum elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formațiile de câte trei elevi formează „scăunelul” fiind pregătite să-și transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 – 15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei. 46. „Cărăușii” Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți) specificându-se procedeul de apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec la coada șirului. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 47. „Cobilița” Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele 64


recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa care revine prima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi legați de baston, înainte de începerea jocului. 48. „Unde-s doi puterea crește” Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 – 15m de această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână catetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la propria echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt. 49. „Ajută-te singur” Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte și un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la alta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 50. „Remorcarea” Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de „remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar „remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, „remorca” apucă palmele „remorcatului” și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână, aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. „Remorca” poate realiza tracțiunea atât cu fața cât și cu spatele spre „remorcat”. În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 20 51. „Avionul” Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 52. „Toboganul”

65


Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la 10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei echipe se agață de scara fixă o bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol. La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 53. „Derdelușul” Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol. La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 54. „Cursa broscuțelor” Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 – 15m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la echipa sa, predând ștafeta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 55. „Cursa iepurașilor” Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar acțiunea motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își trece picioarele de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă. După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă, predând ștafeta. 56. „La circ” Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se plasează câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se deplasează în echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător, se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată. Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări. Joc şi mişcare clasele a III-a – a IV-a 21 57. „Lupta cocoșilor” Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit, învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul de mai multe ori. 66


58. „Nu te lăsa, frate!” Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între două linii paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe partener de 3 – 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior. 59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă) Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe podea, spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe care îl fixează între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca și la jocul anterior. 60. „Mingea călătoare” Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca din fața echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 61. „Ancorăm corabia la mal” Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la distanță de 1 – 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare finală. 62. „Echipa de intervenție rapidă” Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se reașează în lateral pe bancă. Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează ordinea în formație. 63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă) Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) așezându-se când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută aceeași acțiune. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 22 64. „Suveica simplă” Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una 67


față de cealaltă. Fiecare echipă deține o minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași parte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează, rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii. Câștigă echipa al cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte, pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol. 65. „Suveica dublă” Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din spate al coloanei din fața sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 66. „Suveica încrucișată” Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiași echipe nu se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada șirului propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 67. „Automobilele” În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț se va marca o zonă unde va funcționa „spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor: la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc „motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile „semaforului”, urmărind și corectând (după caz) reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”. Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai bine conduse. 68. „Ursul doarme!” Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul cercului se trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” și va sta ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând: Ursul doarme, ursul doarme. Și pare lihnit de foame, Oare pe noi ne-a simțit, Fugiți, că s-a și trezit. Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de „urs”. Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua jocul îndeplinind încă o dată același rol. 69. „Vânătorul, vrabia și albina” 68


Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”, situându-i în afara cercului, la distanțe egale între ei. La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să prindă (atingă) „vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă să-l „înțepe” (prindă). Joc şi mişcare - clasele a III-a – a IV-a 23 „Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o mănânce (prindă). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt elev de pe cerc. 70. „Leapșa” Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător. La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit „leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil. 71. „Leapșa pe ghemuite” Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil. 72. „Țintașii iscusiți” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3m paralel cu peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează următorului coechipier. Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite. 73. „Mingea apel” Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și pătrunde în interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/colegă. Copilul strigat iese repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea, continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut „apelul”. 74. „Poșta merge” Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „poștaș” și adoptă poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă: „Poșta merge de la Tudor la Felicia” (numele a doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În același timp „poștașul” încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și schimbe locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă „poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi numiți, elevul rămas fără loc, devine „poștaș” și continuă jocul. 75. „Infanteriștii” Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 – 20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează: câte două saltele unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus. 69


La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste gărduleț, se deplasează în echilibru pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii. 76. „Ocupă locul” Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din partea stângă. La semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de profesor. La următorul semnal, se deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul inițial.

70


Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003/02.12.2014 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE Clasa a III-a

Bucureşti, 2014

71


Notă de prezentare Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecția ariilor curriculare Arte și Tehnologii, disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână la clasa a III-a și 1 oră /săptămână la clasa a IV-a. Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competențe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la conturarea profilului de formare al absolventului de învățământ primar prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagine, apelul la trăirea artistică, exprimarea liberă și creativă. Structura programei școlare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competențe generale - Competențe specifice și exemple de activități de învățare - Conținuturi - Sugestii metodologice. Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale și abilități practice jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate. Exemplele de activități au doar valoare orientativă. Pentru formarea competențelor specifice, profesorul este cel care își alege și proiectează activitățile de învățare în funcție de specificul disciplinei, de particularitățile de vârstă ale elevilor și de interesele fiecărui copil, de mijloacele și de materialele pe care le are la dispoziție. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a profesorului. Conținuturile învățării constituie elemente de bază ale celor două domenii integrate, mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Desen - Pictură - Modelaj 72


- Machete și modele - Foto Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, pe individualizarea învățării, pe dezvoltarea interesului copilului și pe implicarea în activitate. Disciplina Arte vizuale și abilități practice își păstrează caracterul de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învățământul primar, fiind o disciplină integrată. Principalele argumente care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale și a abilităților practice în cadrul aceleiași discipline de studiu sunt următoarele: - La început de secol XXI suntem expuși unei avalanșe de informații și influențe, multe din acestea venind pe cale vizuală. Explorarea de către elevi a acestor aspecte specifice limbajului vizual măresc șansele ca aceștia să facă alegeri pertinente și corecte. - Punerea în legătură a elevului cu o mai mare varietate de domenii artistice, precum și îmbinarea acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni. Din domeniul artelor vizuale programa vizează expresia artistică prin pictură, desen/grafică, modelaj/sculptură, prin arte decorative textile, monumentale, ceramice, vestimentație sau bijuterii, prin arhitectură și/sau scenografie, prin fotografie și chiar prin artele spectacolului. Realizarea manuală a unor produse prin combinarea armonioasă de abilități, responsabilitate și inteligență reprezintă componenta abilități practice a programei. Programa pentru Arte vizuale și abilități practice contribuie la educarea elevilor în spiritul competenței cheie sensibilizare și exprimare culturală, care este recomandată la nivel european, prin: cultivarea sensibilității elevilor; aprecierea diversității exprimării artistice; recunoașterea rolului factorilor estetici în viața de fiecare zi; dezvoltarea abilităților creative ale elevilor și exersarea acestora în diferite contexte.

73


Competenţe generale 1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte 2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate

74


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte 1.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte familiare - participarea la discuții despre comunicarea prin imagine (de exemplu, imaginea ca document; imaginile folosite în scop informațional de-a lungul timpului) - discuții despre patrimoniul local: construcții reprezentative și ambient urban/rural, vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de patrimoniu etc. - identificarea rolului mesajelor vizuale prin studierea de broșuri, pliante, albume de artă, vizionarea de filme, documentare, clipuri, reclame - formularea de întrebări privind diversitatea mesajelor exprimate prin publicitatea stradală - participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură, desen/grafică, modelaj/sculptură, arte decorative textile, monumentale, ceramice, vestimentație sau bijuterii, arhitectură și/sau scenografie, fotografie și prin artele spectacolului legate de mesajul transmis 1.2. Diferențierea caracteristicilor expresive ale elementelor de limbaj plastic în compoziții și în mediul înconjurător - participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj plastic din natură și din compoziții plastice - participarea la exerciții-joc de observare a culorilor și a griurilor colorate și neutre în spațiul înconjurător și în compoziții plastice - exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj plastic în forme plastice plane realizate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată, scurgere aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată 1.3. Manifestarea receptivității față de mesajele exprimate prin limbaj vizual - analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj vizual (de exemplu, exerciții-joc de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre exprimarea în limbaj fotografic și limbajul artelor plastice pe aceeași temă) - realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă - inițierea de proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de albume de pictură sau fotografie - audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artiști români cunoscuți

2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici adecvate 2.1. Utilizarea în contexte variate a materialelor în funcție de proprietăți ale acestora și de tehnici de lucru adecvate - selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, etc.), în vederea utilizării acestora - asocierea tehnicilor adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.) - realizarea de elemente de limbaj plastic (de exemplu, linii de diferite tipuri cu piatra, creta, creioane moi etc.; linii cu margini clare, accentuate sau slab vizibile etc.) 75


- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a elementelor de limbaj plastic în scopul amplificării potențialului lor expresiv: puncte, linii de diferite tipuri realizate cu penițe, pensule, creioane, cărbune de desen, cărbune presat, cretă, pensule, pene etc. pe suprafețe de hârtie, pânză, ceramică etc.; forme obținute prin amprentare, fuzionare, curgere dirijată, stropire, sfoară înmuiată în culoare și alte tehnici specifice culorilor de apă - exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin tehnici ale culorilor de apă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera ș.a.) - realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite 2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile, ceramică, sticlă etc.) - realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru decorarea cărora se pot folosi diferite procedee: - stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată, cu stiloul, cu periuța, cu pulverizatorul etc. - tamponarea suprafeței colorate cu o bucată de hârtie mototolită, înmuiată în culoare sau cu o ștampilă realizată din fructe, legume, flori etc. - dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea liberă sau printr-un tub a unor pete de culoare fluidizată, în diferite sensuri - imprimarea cu ajutorul unor materiale textile îmbibate cu culoare etc. - plierea hârtiei - scurgerea culorii - suprapunerea foliei de plastic - decolorarea cu pic - tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în culoare) - aplicarea culorii cu ajutorul degetelor (dactilopictura) - confecționarea de marionete/ jocuri/ produse care vor fi utilizate apoi la clasă în scop didactic - decorarea/ personalizarea de tricouri și sacoșe confecționate din material textil prin pictare cu pigmenți-coloranți cu termofixare - decorarea/ personalizarea unor seturi cană – farfurie și compoziții pe suport ceramic (plăci de faianță) cu pigmenți-coloranți specifici 2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice - explorarea ipostazelor liniei în reprezentări grafice - realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări, zgârieri etc. - exerciții de schițare, prin linie expresivă, a unor forme ușor de recunoscut - exersarea obținerii expresivității, prin combinarea elementelor de limbaj plastic - colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale (pietre, frunze, lemne etc.) cu scopul de a le conferi noi valențe expresive, artistice - explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale - realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie: carton, hârtie colorată, creponată, ondulată, cerată etc. cu scop decorativ, cu ocazia sărbătorilor, a zilelor de naștere - obținerea expresivității prin tehnici neconvenționale (de exemplu, hârtie mototolită, gumă de șters, cartof etc.) 2.4. Modificarea expresiei plastice inițiale prin remodelare

76


- explorarea relației dintre modul în care lucrurile se simt și modul în care arată (de exemplu, textura obiectelor naturale și fabricate etc.) - confecționarea unui costum din haine vechi (de exemplu, coaserea unui șiret sau a unei benzi pentru a realiza o mantie) - realizarea de produse (podoabe pom, jucării, obiecte de vestimentație, obiecte de decor etc.) utilizând materiale reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze de aluminiu etc.) - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce pot fi rulate și transformate în podoabe sau obiecte de decor - schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin intervenții tehnice variate - explorarea în contexte diverse a materialelor reciclabile ca resursă inepuizabilă de creativitate, expresivitate și manualitate - utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclare a materialelor 2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică - realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite sugestii tematice, povești, poezii, cântece, muzică, teatru - imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare (de exemplu, „casa pe care mi-aș dori-o”) - fotografierea unor aspecte/ momente din cadrul evenimentelor desfășurate și realizarea unor albume, expoziții foto - schițarea și crearea de decoruri pentru serbări școlare, evenimente tematice

77


CONŢINUTURI Domenii Desen

Pictură

Modelaj

Machete şi modele

Foto

Tehnici de lucru trasare, haşurare Elemente de limbaj plastic punctul, linia, forma Tehnici de lucru tehnici specifice de aplicare a culorilor (efectul de transparență/ opacitate) - amestecuri cromatice și acromatice - obținere de forme spontane/ dirijate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată, scurgere aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată, monotipie Elemente de limbaj plastic linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci, culori calde, nuanțe și tonuri), forma Tehnici de lucru presare, modelare liberă Elemente de limbaj plastic volum, plan, linie Tehnici de lucru - cu hârtie: Origami, Tangram, Quilling, colaj - cu materiale textile: împletire, tăiere, croire, coasere, lipire etc. Elemente de limbaj plastic forme plane și spațiale, texturi Elemente de limbaj: forma, lumina și culoarea

78


SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei Arte vizuale și abilități practice. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare pentru via��a reală. Astfel, disciplina Arte vizuale și abilități practice poate sprijini dezvoltarea motricității, prin exercițiile de trasare, modelare, prin coordonarea mână-ochi sau prin utilizarea instrumentelor de lucru specifice. Studiul susține achizițiile dobândite de elevi prin intermediul altor discipline de învățământ, de exemplu, la Matematică, prin abilitatea de sesizare a formelor și a volumului diverselor obiecte. Activitățile de învățare propuse îi implică activ pe elevi și contribuie la cultivarea simțului estetic, la dezvoltarea abilităților lor creative. Strategii didactice Programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, din perspectiva opțiunilor metodologice ale fiecărui profesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se încurajează inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă și creatoare a copiilor. Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme și subiecte dorite de elevi la această vârstă, organizând cunoașterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvențe didactice în care elevii își pot manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce privește tehnicile, cât și în ceea ce privește subiectele realizate. Noutatea tehnicilor, însă, obligă la o mai mare atenție acordată calității materialelor și la verificarea datelor înscrise de producător în privința respectării standardelor europene de siguranță a sănătății elevilor. Pentru o mai bună organizare și realizare a orelor de Arte vizuale și abilități practice, sunt selectate și prezentate în tabelul de mai jos materiale și instrumente necesare desfășurării activității.

79


În tabelul de mai jos sunt incluse sugestii de creații sau produse ale activității elevilor, exemple ce vin în sprijinul cadrului didactic, care pot fi realizate în procesul didactic. Domenii Desen desen liber, schiţe de obiecte unicat (podoabe, decoraţiuni) Pictură compoziţii plastice, pictură pe material textil, ceramică Modelaj obiecte decorative, figurine Machete şi modele obiecte decorative, bijuterii, jucării, figurine Foto colecţii de fotografii Susțin demersul didactic realizat în clasă: - întâlniri cu oameni de cultură, cu artiști populari etc.; - vizită la Muzeul Satului pentru participarea la ateliere de țesut, olărit, sculptură în lemn și piatră; - vizită la muzee de artă sau la diferite expoziții de artă; - participarea la evenimente cultural-artistice sau la diferite festivaluri; - organizarea unei expoziții/ a unui târg cu vânzare cu produsele confecționate de elevi, în scopul valorificării produselor realizate și/ sau al exersării abilităților antreprenoriale; - organizarea unei tombole cu produsele realizate de elevi; - participarea la ateliere creative pe diferite teme (de exemplu, confecționare de marionete, construirea de căsuțe din lemn pentru animale, realizarea de broderii pe diferite materiale, bricolaj). Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învățare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei, construirea de portofolii. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui copil.

80


Planificare calendaristică – Disciplina Limba şi literatura română Aria curriculară: Limbă şi comunicare Număr de ore: 5 ore/săptămână Număr total de ore: 175 ore NR. COMPETENŢE UNITĂŢI DE CRT. SPECIFICE CONŢINUT 1. 1.1. Funcţii ale 1.2. limbii 1.3. 1.4. 1.5. 2.2. 3.5. 4.1. 4.2.

2.

1.1. 1.2. 1.5.

3.

1.5. 4.3. 4.4

CONŢINUTURI

Texte suport din manual Reactualizarea şi completarea cunoștințelor din clasa a II-a: - Propoziţia şi textul (reactualizare) Textul. Înțelegerea textului scris (reactualizare) - Textul. Așezarea textului în pagină (reactualizare) - Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text literar simplu - Semne de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, două puncte, linia de dialog (reactualizare) - Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera - Scrierea imaginativă (reactualizare) Scrierea funcțională. Biletul. Afişul. Scrisoarea. Felicitarea (reactualizare) Evaluare iniţială Funcţii ale Texte suport din manual limbii Deducerea sensului unui cuvânt prin raporate la mesajul audiat în contexte de comunicare - Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător - Cuvinte cu sens opus - Cuvinte cu mai multe sensuri - Cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens Evaluare Funcţii ale Texte suport din manual limbii Aplicarea regulilor de scriere corectă (scrierea ortogramelor)

SĂPTĂMĂNA S I-II

NR. ORE 10

S III-IV

10

S V-VI

10

81


4.5

Să scriem corect „i-a” şi „ia” Să scriem corect „i-au” şi „iau” Să scriem corect l-a” şi „la” Să scriem corect „ne-am” şi „neam” - Să scriem corect „ne-a” şi „nea” - Să scriem corect „să-i” şi „săi” Texte suport din manual S VII-VIII Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal - Afişul - Fluturaşul - Cartea poştală - Invitaţia - E-mailul Evaluare Scrierea imaginativă S IX - XIII Extragerea unor informații de de detaliu din texte informative Textul informativ - Știu – Vreau să știu – Am învățat - Cuvintele-cheie - Utilizarea organizatorilor grafici - Citirea activă a unui text folosind simboluri Extragerea unor informații de de detaliu din texte literare Textul literar - Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare -

4.

1.4. 4.2. 4.5.

Textul

5.

1.1 1.2 1.4 1.5 3.1 3.2 3.3 3.4 3.6 4.2

Textul

6.

1.1 1.2 1.5 2.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.6 4.1 4.3

Textul

Scrierea despre textul literar/ Extragerea unor informații de de detaliu din texte literare - Formularea unui răspuns emoțional față de textul citit - Evidențierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale - Evaluarea unui aprocrif Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

S XIV - XVII

10

25

20

82


Realizarea unei scurte descrieri

7.

8.

9.

10.

Vacanța intersemestrială 30 ianuarie – 7 februarie 2016 1.1 Textul Textul literar S XVIII - XXI 1.2. - Cadranele. Tabelul T - Formularea de întrebări și 1.4. răspunsuri 1.5 Redactarea de mesaje în diverse 2.1 situații de comunicare 2.2 - Descrierea unei ființe pe baza 2.3 unui plan simplu de idei 2.4 Povestirea pe scurt a unei 2.5 întâmplări trăite. Scrierea 3.1, 3.2, 3.3, paragrafelor în care se folosesc 3.4, 3.6 conectorii narativi: mai întâi, 4.1, 4.4, 4.5 apoi, în cele din urmă - Transmiterea în scris a unor idei 1.3. Variabilitatea Intuirea claselor morfologice S XXII-XXXIII 3.4. şi Substantivul 4.4. regularităţile - Substantive care denumesc un singur/mai multe obiecte limbii - Genul substantivelor Adjectivul Pronumele personal Cuvinte care arată numere Verbul 4.1 Textul Redactarea de mesaje în diverse S XXXIV 4.4 situații de comunicare 4.5 - Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate - Transmiterea în scris a unor idei Recapitulare Repetăm ce am învățat! S XXXV Evaluare

20

60

5

5

83


Planificare calendaristică – Disciplina Matematică Aria curriculară: Matematică Număr de ore: 4 ore/săptămână Număr total de ore: 140 ore NR. COMPETENŢE UNITÂŢI DE CONŢINUTURI CRT. SPECIFICE CONŢINUT 1. Reactualizarea Numerele naturale de la 0 la 1 000 cunoştinţelor Adunarea şi scăderea numerelor din clasa a II-a numerelor naturale de la 0 la 1 000 fără/cu trecere peste ordin Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale de la 0 la 100 Evaluare iniţială 2.

1.1. 1.2. 2.1. 2.2. 2.3.

3.

2.4. 5.1. 5.2. 5.3.

Numerele naturale cuprinse între 0-10 000

Formarea numerele naturale de la 1 000 - 10 000 Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 1 000 - 10 000 Compararea şi ordonarea numrerelor naturale de la 1 000 - 10 000 Rotunjirea numerelor naturale Formarea, citirea şi scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X Repet ceea ce am învățat! Vreau să știu mai mult! Adunarea şi Adunarea şi scăderea fără trecere scăderea peste ordin numerelor Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 naturale de la cu trecere peste ordinul unităţilor 0-10-000 Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 fără/cu cu trecere peste ordinul zecilor trecere peste Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 ordin cu trecere peste ordinul sutelor Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele zecilor şi sutelor Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi sutelor Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul unităţilor Scăderea numerelor de la 0 - 10 000

SÂPTÂMĂNA I-II

NR. ORE 8

III-V

12

VI-X

20

84


cu trecere peste ordinul zecilor Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul sutelor Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor Scădearea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele zecilor şi sutelor Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi sutelor Alte scăderi Evaluare 4.

2.5. 5.1. 5.2. 5.3.

5.

2.5. 5.1. 5.2. 5.3.

6.

2.4. 5.1. 5.2. 5.3.

7.

2.1. 2.2. 2.3.

Înmulţirea Înmulţirea când unul dintre factori numerelor este o sumă naturale de la Înmulţirea când unul dintre factori 0 la 10 000 este o diferenţă Înmulţirea unui număr de două cifre cu un număr de o cifră Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de o cifră Înmulţirea numerelor de două cifre Înmulţirea numerelor de trei cifre cu un număr de două cifre Înmulţirea numerelor naturale cu 10, 100 Evaluare Împărţirea Împărţirea unui număr de două cifre numerelor la un număr de o cifră când restul naturale în este 0 (zero) concentrul 0- Ordinea efectuării operaţiilor 100 Împărţirea unei sume/diferenţe la un număr de o cifră Evaluare Probleme care Probleme în care se cunoaşte suma şi se rezolvă prin diferenţa numerelor metoda Probleme în care se cunoaşte suma şi figurativă câtul numerelor (raportul) (grafică) Probleme în care se cunoaşte diferenţa şi câtul numerelor (raportul) Evaluare Fracţii

Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10 Scrierea fracţiilor

XI-XIV

20

XV-XIX

20

XX-XXI

8

XXII-XXIV

12

85


5.1 5.2 5.3

8.

1.2. 3.1 3.2 5.1 5.2 5.3

9.

1.2 4.1 4.2 5.1 5.2 5.3

10

Compararea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor Ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor Evaluare Elemente Localizarea unor obiecte XXV-XXVIII intuitive de Punct, linie dreaptă, semidreaptă, geometrie segement de dreaptă Linie frântă. linie curbă Jocuri de construcție Unghiul Poligoane Pătratul Dreptunghiul Triunghiul Cercul Cubul, paralelipipedul Cilindrul, sfera, conul Repet ceea ce am învățat! Vreau să știu mai mult! Unități și Unități de măsură pentru lungime. XXIX – XXXII instrumente Metrul. Multiplii și submultiplii de măsură metrului Unități de măsură pentru lungime. Organizarea datelor în tabele Unități de măsură pentru volumul lichidelor. Litrul. Multiplii și submultiplii litrului Unități de măsură pentru masă. Kilogramul. Multiplii și sumultiplii kilogramului Unități de măsură pentru timp. Ora (citirea ceasului) Unități de măsură pentru timp. Ziua, săptămâna, anul Unități de măsură monetare. Leul și banul Unități de măsură monetare. Euro și eurocentul Repet ceea ce am învățat! Vreau să știu mai mult! Recapitulare XXXIII - XXXV finală Evaluare

12

16

12

86


Planificare calendaristică - Disciplina Ştiinţe ale naturii Aria curriculară: Ştiinţe Număr de ore: 1 oră/săptămână Număr total de ore: 35 ore

Unităţi de învăţare 1. Ştiinţele vieţii

Competenţe specifice 1.1, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.1, 3.2

Conţinuturi

Caracteristici ale lumii vii Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții la schimbările mediului; înmulțire) Reacții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului Reacții ale corpului animal la schimbări ale mediului (temperatura) sau în diferite situații (pericol, mișcare) Principalele grupe de animale: insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere – caracteristici generale, exemple de reprezentanți din mediul de viață apropiat Omul - menținerea stării de sănătate Activitate și odihnă 2. Științele 1.1, 1.2 Pământul - mediu de viață pământului 2.1, 2.2, 2.4, Apa, aerul, solul. Surse de Apă - tipuri, 2.5 utilizări 3.1, 3.2 Resurse naturale - tipuri,folosire responsabilă Mișcarea apei pe suprafațaPământului Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet Influența omului asupra mediului de viață Poluarea apei, a solului, a aerului 3. Științele fizicii

1.1, 1.2 Corpuri - proprietăți 2.1, 2.2, 2.3, Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, 2.4, 2.5 lungime, întindere, masă, volum) 3.1, 3.2 Stări de agregare (solid, lichid, gaz) identificare în funcție de formă și volum Proprietățile unor metale. Utilizări

Nr. ore

Perioada

6 ore

S I-XVIII

1 ore 3 ore 7 ore 1 ore

7 ore

XIX- XXV

9 ore

S XXVIXXXIV

87


Unităţi de învăţare

Competenţe Conţinuturi specifice Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact - frecarea) Magneți. Utilizări ale magneților. Busola Forțe și efecte Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri (deformare, mișcare) Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării (distanță, durată, rapiditate) Tipuri de transformări ale materiei Topire, solidificare, vaporizare, condensare

Nr. ore

Perioada

88


Planificarea calendaristică – Disciplina Educaţie Civică Aria curriculară: Om şi societate Număr de ore: 1 oră/săptămână Număr total de ore: 35 ore Unitatea de învăţare 1. Persoana

Competenţe specifice 1.1, 1.2, 1.3, 2.3, 3.1, 3.3

Conţinuturi

Nr. ore

Noţiunea de persoană  Ce înseamnă să fim persoane?  Persoana mea  Persoana lui/ei 12

2. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele

1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3

Trăsături morale ale persoanei  Bunătatea şi răutatea  Respectul şi lipsa de respect  Sinceritatea şi nesinceritatea  Curajul şi laşitatea  Modestia şi lipsa de modestie  Încredearea opusă neîncrederii în sine şi în ceilalţi Raporturile noastre cu lucrurile  Ce sunt lucrurile?  Nevoia de lucruri  Lucrurile care ne exprimă  Relaţii şi atitudinifaţă de lucruri Raporturile noastre cu animalele şi plantele  Ce sunt animelele şi plantele?  Nevoia de plante şi animale  Atitudini faţă de plante şi animale Raporturile noastre cu ceilalţi oameni  Grupuri din care facem parte  Familia  Grupul de prieteni  Grupul de joacă  Grupul de învăţare  Relaţiile în cadrul grupului

22

89


90


Planificare semestrială pe unităţi de conţinut Disciplina Limba şi literatura română Nr. crt.

Unitate de conţinut

1.

Funcţii ale limbii

Competenţe specifice

1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 2.2. 3.5. 4.1. 4.2.

Conţinuturi vizate/Detalieri de conţinut

Texte suport din manual Reactualizarea şi completarea cunoștințelor din clasa a II-a: Propoziţia şi textul (reactualizare)  Alcătuirea unor propoziţii simple şi dezvoltate cu cuvinte de sprijin/pe baza unor imagini/cu exresii date  Delimitarea cuvintelor în propoziţii  Completarea unor propoziţii cu cuvinte potrivite  Ordonarea cuvintelor într-o propoziţie Textulul. Înțelegerea textului scris (reactualizare)  Ordonarea propoziţiilor date pentru a obţine un text  Formularea de întrebări şi răspunsuri care vizează informaţii desprinse dintr-un text  Elimarea propoziţiilor intruse dintr-un text Textul. Așezarea textului în pagină (reactualizare)  Transcrierea unui text dat respectând normele de aşezare în pagină  Plasarea corectă a titlului, alineatelor  Aşezarea corectă a textului în versuri în pagina caietului Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text literar simplu  Completarea unor enunţuri cu informaţii din textele citite  Completarea unor texte lacunare cu cuvinte potrivite Semne de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, două puncte, linia de dialog (reactualizare)  Exerciţii de identificare a semnelor de punctuaţie învăţate şi a modalităţilor de

Săpt./ Dată

Nr. ore

S I-II

10 ore

Obs.

91


utilizare a acestora  Sesizarea intonaţiei corecte sau incorecte a unor propoziţii interogative, enunţiative sau exclamative  Formularea unor propoziţii interogative, enunţiative, exclamative  Completarea unor propoziţii/texte cu semnele de punctuaţie care lipsesc  Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie Cuvântul. Silaba. Sunetul şi litera  Despărţirea cuvintelor în silabe  Pronunţarea corectă a vocalelor şi consoanelor  Alcătuirea familiei de cuvinte  Exerciţii de clasificare/grupare a cuvintelor în functie de numărul de silabe/literele  Exerciţii de alcătuire a unor cuvinte cu ajutorul silabelor date  Exerciţii de ordonare a silabelor/literelor dintr-un cuvânt  Exerciţii de identificare a vocalelor/consoanelor din cuvintele date  Exerciţii de completare a unor cuvinte cu grupurile de sunete care lipsesc  Exerciţii de alcătuire a unor propoziţii şi de precizare a numărului de cuvinte dintr-o propoziţie  Exerciţii de selectare a cuvintelor după ceea ce denumeşte fiecare  Exerciţii de identificare a silabelor, sunetelor/literelor dintr-un cuvănt Scrierea imaginativă (reactualizare)  Redactarea unor texte de scurtă întindere pe baza unor imagini, cu cuvinte/expresii date, pe bază de întrebări Scrierea funcțională. Biletul. Afişul. Felicitarea (reactualizare)  Redactarea de bilete/felicitări/afişe Evaluare iniţială 2.

Funcţii limbii

ale 1.1. 1.2. 1.5.

Texte suport din manual Deducerea sensului unui cuvânt prin raporate la mesajul audiat în contexte de comunicare Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător  Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens asemănător şi formă diferită pentru

S III-V

10

92


cuvintele date  Selectarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător şi formă diferită  Găsirea cuvintelor cu sens asemănător şi formă diferită pentru expresii date  Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens asemănător şi formă diferită  Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens asemănător şi formă diferită  Folosirea dicţionarului pentru identificarea sensurilor unor cuvinte Cuvinte cu sens opus  Exerciţii de identificare a cuvintelor cu sens opus pentru cuvintele date  Selectarea perechilor de cuvinte cu sens opus  Completarea unor texte în versuri cu cuvinte cu sens opus  Completarea unor careuri cu cuvinte cu sens opus  Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu sens opus  Folosirea dicţionarului pentru identificarea sensurilor unor cuvinte Cuvinte cu mai multe sensuri  Exerciţii de identificare a cuvintelor cu mai multe sensuri  Găsirea sensurilor unor cuvinte polisemantice  Identificarea sensurilor unor cuvinte polisemantice pornind de la imagini  Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte cu mai multe sensuri  Folosirea dicţionarului pentru identificarea sensurilor unor cuvinte Cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens  Exerciţii de identificare a cuvintelor asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens  Obţinerea de cuvinte noi prin înlocuirea/adăugarea de sunete/litere noi  Stabilirea sensului unor cuvinte asemănătoare ca formă  Completarea unor tabele cu cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens  Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens  Folosirea dicţionarului pentru identificarea sensurilor unor cuvinte Evaluare 3.

Funcţii limbii

ale 1.5. 4.3.

- Texte suport din manual Aplicarea regulilor de scriere corectă (scrierea ortogramelor)

S V-VI

10

93


4.4 4.5

Să scriem corect „i-a” şi „ia” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte - Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date - Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte - Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte - Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit - Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date - Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin ortograme Să scriem corect „i-au” şi „iau” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte - Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date - Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte - Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte - Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit - Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date - Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin ortograme Să scriem corect l-a” şi „la” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte - Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date - Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte - Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte - Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit - Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date - Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin ortograme Să scriem corect „ne-am” şi „neam” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte - Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date 94


Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin ortograme Să scriem corect „ne-a” şi „nea” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte - Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date - Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte - Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte - Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit - Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date - Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin ortograme Să scriem corect „să-i” şi „săi” - Explicarea folosirii cratimei în scrierea unor cuvinte - Selectarea ortogramelor/cuvintelor în enuţuri date - Completarea unor texte lacunare cu ortograme/cuvinte - Completarea unor tabele cu ortograme/cuvinte - Scrierea corectă a unor enunţuri care conţin ortograme scrise greşit - Alcătuirea unor enunţuri cu ortograme/cuvinte date - Redactarea unor texte de scurtă întindere cu grupuri de cuvinte care conţin ortograme Evaluare -

4.

Textul

1.4. 4.2. 4.5.

Texte suport din manual Redactarea unor texte funcţionale simple care conţin limbaj vizual şi verbal Afişul - Realizarea unor afişe pentru promovarea unei serbări/concurs/proiect, etc

S VII-VIII

10

95


- Expoziţii cu afişe realizate în urma activiţăţilor Fluturaşul - Elaborarea unor fluturaşi pentru promovarea unor produse, servicii - Expoziţii cu fluturaşii realizaţi în urma activităţilor Cartea poştală - Realizarea unor cărţi poştale (ilustraţie şi text) Completarea corectă a datelor destinatarului - Expoziţii cu cărţile poştale realizate - Realizarea unor colecţii individuale/colective cu cărţi poştale diverse Invitaţia - Relizarea de invitaţii pentru diferite evenimente - Expoziţii cu invitaţii realizate în urma activităţilor E-mailul - Comunicarea între elevi sau între elevi şi profesori pe o diversitate de subiecte prin e-mail - Scrierea unor e-mailuri şi transmiterea lor colegilor/prietenilor/profesorilor/membrilor familiei Evaluare 5.

Textul

1.1 1.2 1.4 1.5 3.1 3.2 3.3 3.4 3.6 4.2

Scrierea imaginativă Extragerea unor informații de de detaliu din texte informative. Textul informativ Știu – Vreau să știu – Am învățat: ”Delfinii” - Utilizarea brainstorming-ului în formularea de idei - Formularea de întrebări în legătură cu o temă dată. Formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee (interogare reciprocă, procedeul recăutării etc.) - Lectura activă a textului, cu creionul în mână - Utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat - Exerciții de căutare în text a unor informații pentru stabilirea semnificațiilor unor numere - Completarea unui tabel cu informații din text, respectând conectorii: la început, apoi, în final

S IX- XIII

25

96


Formularea unor opinii personale în legătură cu un aspect al textului Realizarea de diagrame pentru stabilirea unor asemănări și deosebiri (diagramele Wenn) - Selectarea unui răspuns corect dintr-o varietate de răspunsuri în legătură cu scopul unui text informativ. Cuvintele-cheie: ”Ghiocelul” - Utilizarea brainstorming-ului (metoda ciorchinelui) în formularea de idei - Lectura activă a textului, cu creionul în mână - Exerciții de identificare a cuvinteor-cheie dintr-un text informativ - Formularea temei unui text informativ pornind de la cuvinte-cheie date - Exerciții-joc pentru extragerea informațiilor de detaliu în scopul evidențierii cuvintelor-cheie Utilizarea organizatorilor grafici: ”Renii” - Utilizarea brainstorming-ului în intuirea temei unui text informativ - Folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi semnificaţia cuvintelor - Explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbale; folosirea dicționarului pentru a verifica înțelegerea unor cuvinte necunoscute - Completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din texte audiate/citite; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate/citite - Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează conținutul textului și înțelgerea acestuia - Realizarea de organizatori grafici cu informații esențiale din text (ciorchinele) - Lectura activă, cu creionul în mână; selectarea argumentelor/ dovezilor din text pentru a justifica a părere - Realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de structură sau de conţinut (cauză – efect) Citirea activă a unui text folosind simboluri: ”12 curiozități despre apă” - Lectură activă, cu creionul în mână - Exerciţii de citire activă prin folosirea unor simboluri specifice eficientizării lecturii -

97


(SINELG) - Completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din texte audiate/citite; reluarea audierii pentru a completa/ transpune în tabele/ organizatori grafici informaţii din textele audiate/citite - Redactarea unui text funcțional (afișul) cu sprijinul unor informații extrase din textul informativ - Formularea părerii personale/ Exprimarea acordului/dezacordului față de acțiunile, atitudinilor unor personaje - Identificarea unui răspuns emoțional pe marginea textului citit (atitudinea față de actul lecturii) - Exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc. - Exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului; folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neînţelegerea/ înţelegerea mesajuluiornind de la contextul mesajului audiatnizatori grafici informaţii din textele audiate Extragerea unor informații de de detaliu din texte literare Textul literar Harta textului. Jurnalul cu dublă intrare: ”Povestea unei furnicuțe care nu avea încredere în ea” - Formularea unui răspuns emoțional - Identificarea cuvintelor-cheie - Extragerea din textu literar a unor dovezi, argumente în scopul susținerii unor afirmații - Utilizarea unor organizatori grafici - hărţi ale textului – pentru identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii, titlul, autorul, personajele, cauza acțiunii etc. - Folosirea jurnalului cu dublă intrare - Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...” - Realizarea unui desen care redă secvențe din textul citit 6.

Textul

1.1

Scrierea despre textul literar/ Extragerea unor informații de de detaliu din texte literare

S XIV -

20 98


1.2 1.5 2.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.6 4.1 4.3

Formularea unui răspuns emoțional față de textul citit: ”Ninge” de Ion Agârbiceanu Evaluarea unui aprocrif - Exprimarea personală pe baza elementelor din text - Exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...” - Identificare momentelor narative principale din text - Formularea ideii principale pentru un fragment Evidențierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale - Precizarea cuvintelor-cheie pentru un fragment de text - Formularea ideii principale pentru un fragment - Redactarea unui paragraf în scopul ilustrării unei idei principale Evidențierea aspectelor importante dintr-un text literar. Ideile principale: ”Nororcul și Mintea” de Ion Luca Caragiale - Redactarea unui scurt text cu cuvintele-cheie (Metoda Termeni în avans) - Exerciții de discriminare a aspectelor secundare într-un fragment de text de aspectul esențial - Formularea de idei principale pentru fragmente de text - Formularea părerii personale/ Exprimarea acordului/dezacordului față de acțiunile, atitudinilor unor personaje Evaluarea unui aprocrif - Exerciții-joc de consolidare a noțiunilor de cuvinte-cheie și conectori narativi - Evaluarea unor răspunsuri pentru itemi dați cu scopul identificării unor erori și corectarea acestora

XVII

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare Realizarea unei scurte descrieri - Realizarea unor scurte texte descriptive pe baza unor întrebări de sprijin: Umerașul amuzant, Floarea mea preferată Vacanța intersemestrială 30 ianuarie – 7 februarie 2016 7.

Textul

1.1

Textul literar

S XVIII -

20

99


1.2. Cadranele. Tabelul T: Ricky, devoratorul de tabletă 1.4. - Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează înțelegerea textului Utilizarea Stabmetodei Cadranele 1.5 Identificarea mesajelor care au legătură cu un text citit 2.1 - Stabilirea ideii principale pentru un fragment citit 2.2 - Ordonarea momentelor narative din text 2.3 - Precizarea cuvintelor-cheie pentru textul citit 2.4 - Formularea părerii personale/ Exprimarea acordului/dezacordului față de acțiunile, 2.5 atitudinilor unor personaje 3.1, 3.2, 3.3, - Utilizarea metodei Tabelul T 3.4, 3.6 4.1, 4.4, 4.5 Formularea de întrebări și răspunsuri - Explicarea cuvintelor necunoscute cu ajutorul dicționarului - Exerciții de încercare și eroare privind termenii potriviți unor imagini date - Lectura activă, cu creionul în mână - Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează înțelegerea textului - Completarea unui text lacunar cu informații de detaliu din text - Exerciții de transcriere Utilizarea metodei Cadranele penru a identifica imagini vizuale, auditive și de mișcare în textul liric - Formularea de întrebări pentru textul literar - Construirea de întrebări în situații de viață (Întrebările reporterului) - Exerciții-joc de integrare a unor cuvinte-cheie în structuri prestabilite (Metoda Cvintetul)

XXI

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare Descrierea unei ființe pe baza unui plan simplu de idei: Colegul meu/ Colega mea - Identificarea unor trăsături fizice și morale - Alcătuirea unui plan simplu de idei - Redactarea unei scurte descrieri pe baza planului simplu de idei 100


Scrierea paragrafelor în care se folosesc conectorii narativi: mai întâi, apoi, în cele din urmă - Asocierea conectorilor narativi fragementelor adecvate: Salata de fructe - Redactarea unui scurt text folosind conectorii narativi: Mă pregătesc pentru școală Povestirea pe scurt a unei întâmplări trăite - Formularea de întrebări care vizează descrierea unor experințe de învățare comune elevilor (un proiect, o sebare, o excursie) - Redactarea de paragrafe pe baza conectorilor narativi ”mai întâi”, ”apoi”, ”în cele din urmă” în scopul prezentării unei activități realizate de elevi în comun Transmiterea în scris a unor idei - Redactarea de meesaje pe baza unor imagini (paragrafe scurte de 4-5 enunțuri) - Prezentarea în scris a unor situații de viață trăite (absența de la școală în cazul bolii, dezamăgirea pe care o aduce un prieten) 8.

Variabilitatea şi regularităţile limbii

1.3. 3.4. 4.4.

Intuirea claselor morfologice Substantivul. Substantive care denumesc un singur/mai multe obiecte. Genul substantivelor - Exerciţii de identificare a substantivelor într-un text - Exerciţii de recunoaştere a substantivelor după număr/ceea ce denumesc - Exerciţii de pronunţare/scriere corectă a unor substantive - Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu substantive - Completarea unor tabele cu substantive - Găsirea substantivelor cu sens asemănător/opus celor date - Exerciţii de grupare/clasificare/ordonare a unor substantive - Exerciţii de despărţire în silabe a unor substantive - Exerciţii de schimbare a numărului unor substantive - Alcătuirea unor propoziţii cu substantive date - Realizarea acordului gramatical - Exerciţii de transformare a altor părţi de vorbire în substantive - Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind substantive Adjectivul - Exerciţii de identificare a adjectiivelor într-un text - Exerciţii de pronunţare/scriere corectă a unor adjective

S XXXXXIV

65

101


- Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu adjective - Completarea unor tabele cu adjective - Găsirea adjectiivelor cu sens asemănător/opus celor date - Exerciţii de grupare/clasificare/ordonare a unor adjective - Exerciţii de despărţire în silabe a unor adjective - Alcătuirea unor propoziţii cu adjective date - Realizarea acordului gramatical între adjectiv şi substantivul determinat - Exerciţii de transformare a altor părţi de vorbire în adjective - Exerciţii de atribuire de însuşiri potrivite unor substantive date - Redactarea unor descrieri de scurtă întindere folosind adjective Pronumele personal - Exerciţii de identificare a pronumelor într-un text - Exerciţii de scriere corectă a unor pronume personale - Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu pronume personale - Completarea unor tabele cu pronume personale - Exerciţii de intuire a persoanei şi numărului pronumelor personale - Exerciţii de înlocuire a unor substantive cu pronumele personale corespunzătoare - Alcătuirea unor propoziţii cu pronume personale date - Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind pronume personale Cuvinte care arată numere - Exerciţii de identificare a cuvintelor care arată numere într-un text - Exerciţii de pronunţare/scriere corectă a cuvintelor care arată numere - Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu cuvinte care arată numere - Alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte care arată numere - Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind cuvinte care arată numere Verbul - Exerciţii de identificare a verbelor într-un text - Exerciţii de scriere corectă a unor verbe - Completarea unor enunţuri/texte lacunare cu verbe 102


9.

Textul

10.

Recapitular e Evaluare

4.1 4.4 4.5

Completarea unor tabele cu verbe Găsirea verbelor cu sens asemănător/opus celor date Exerciţii de grupare/clasificare/ordonare a unor verbe Exerciţii de despărţire în silabe a unor verbe Exerciţii de schimbare a numărulu/timpului/persoanei unor verbe Alcătuirea unor propoziţii cu verbe date Realizarea acordului gramatical Exerciţii de transformare a altor părţi de vorbire în verbe Redactarea unor texte de scurtă întindere folosind verbe

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare - Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ Redactarea unui text cu ajutorul unor benzi desenate - Utilizarea conectorilor narativi în cadrul textelor redactate - Transmiterea în scris a unor idei /Redactarea unui text de prezentare a unei zile din jurnalul clasei

S XXXIV

5

Repetăm ce am învățat! Aventurile lui Tom Sawyer – fragment după Mark Twain Tribobia Gigantul albastru

S XXXV

5

103


Planificare semestrială pe unităţi de conţinut Disciplina Matematică Nr. crt.

Unitate de conţinut

1.

Reactualiza rea cunoştinţe lor din clasa a II-a

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate/Detalieri de conţinut

Numerele naturale de la 0 la 1 000 Numirea, citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000 -reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor -numărare cu pas dat crescător şi descrescător Compunerea şi descompunerea numerelor naturale în sute, zeci şi unităţi Precizarea succesorului şi predecesorului unui număr Compararea numerelor naturale Ordonarea crescătoare/descrescătoare a numerelor naturale Rotunjirea/aproximarea numerelor naturale Adunarea şi scăderea numerelor numerelor naturale de la 0 la 1 000 fără/cu trecere peste ordin Efectuarea de adunări şi scăderi cu numere naturale, fără/cu trecere peste ordin cu numere de la 0 1 000 Aflarea termenului necunoscut Compararea unor sume/diferenţe Probleme cu adunări şi scăderi Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale de la 0 la 100 Tabla înmulţirii Tabla împărţirii

Săpt./ Dată

Nr. ore

S I-II

8 ore

Obs.

104


Aflarea numărului necunoscut Determinarea unor numere care să respecte condiţiile date (de ... ori mai mic, cu ... mai mic, de ... ori mai mare, cu ... mai mare) Rezolvarea de exerciţii cu operaţii de acelaşi ordin/ordine diferite Probleme care se rezolvă cu operaţiile învăţate Evaluare iniţială 2.

Numerele naturale cuprinse între 0 - 10 000

1.1. 1.2. 2.1. 2.2. 2.3.

Formarea numerele naturale de la 1 000 - 10 000 Formarea numerelor cu ajutorul reprezentărilor grafice (abac, tabele) Completarea de tabele cu numere, cu respectarea claselor și ordinelor Compunerea și descompunerea numerelor în mii, sute, zeci și unități Exerciții de precizare a ordinului unei cifre în cadrul unul număr de forma a bcd Număr par, impar. Cifră pară, impară, identică, distinctă, consecutivă Determinarea unor numere naturale după criterii date Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 1 000 - 10 000 Scrierea numerelor naturale folosind termenii: de la până la, cuprinse între, mai mari decât și mai mici decât etc. Scrierea numerelor cu cifre și cu litere Exerciții de numărare cu pași dați Scrierea numerelor după diferite criterii: pare, impare, consecutive etc. Determinarea numerelor pe baza unor condiții: cu cifre distincte, identice, nenule, nule, pare, impare etc. Identificare de numere în texte funcționale și scriere lor cu cifre Compararea şi ordonarea numrerelor naturale de la 1 000 - 10 000 Utilizarea semnelor de relație <, >, = în compararea numerelor Selectarea informațiilor numerice dintr-un grafic sau tabel și interpretarea lor: cel mai mare număr, cel mai mic, ordonarea crescătoare a numerelor Exerciții de ordonare crescătoare și descrescătoare a unor numere Numărare cu pași dați (din 100 în 100, din 500 în 500) Identificarea regulii de formare a unor șiruri și completarea șirurilor

S III-V

12

105


Rotunjirea numerelor naturale Exerciții de rotunjire a numerelor la zeci, sute, mii Identificarea într-un șir de numere a numerelor situate mai aproape de mii întregi Exerciții-joc de rotunjire a numerelor naturale: ”Recensământul populației”, ”Aruncă la țintă!”, ”Cartonașele Anei” Formarea, citirea şi scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X Numerele naturale de la 1 la 10 Semnificația cifrelor romane I, V Reguli de formare a numerelor de la 1 la 10 Situații cotidiene în care este utilizată scrierea numerelor cu cifre romane: numerotarea secolelor în istorie, numerotarea sălilor de clasă într-o școală, numerotarea anilor de studiu etc. Scrierea cu cifre arabe a unor numere scrise cu cifre romane Scrierea cu cifre romane a unor numere scrise arabe Ordonarea numerelor de la 1 la 10 scrise cu cifre romane Numerele de la 10 la 39 Semnificația cifrei romane X Reguli de formare a numerelor de la 10 la 39 Scrierea cu cifrelor romane a numerelor de la 10 la 20 Reguli de stabilire a secolului în istorie - exemple Scrierea cu cifre romane a unor secole în care au avut loc evenimente istorice semnificative Scrierea cu cifre arabe a unor numere scrise cu cifre arabe Repet ceea ce am învățat! Compunerea și descpompunerea numerelor de la 0 la 10 000 Completarea de șiruri numerice cu numerele lipsă Exerciții de comparare și ordonare a numerelor Alegerea unei variante corecte de scriere a unui număr cu litere Exerciții de rotunjire a numerelor naturale Determinarea numerelor după criterii date 106


Vreau să știu mai mult! Descompunerea numerelor în sumă de produse Stabilierea valorii de adevăr a unor enunțuri matematice Determinarea unor numere într-un șir, respectând condițiile date Exerciții de completare a cifrelor în perchi de numere comparate Completarea unor șiruri numerice lacunare Completarea cifrei lipsa în exerciții de rotunjire a numerelor la mii întregi 3.

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 - 10-000 fără/cu trecere peste ordin

2.4. 5.1. 5.2. 5.3.

Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin S VI-X Efectuarea de adunări şi scăderi fără trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de adunare Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Compararea unor sume/diferenţe folosind semnele <, >, = Rezolvări de probleme -înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul unităţilor Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de adunare Aflarea termenului necunoscut

20

107


-rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme -înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul zecilor Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei ee adunare Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme -înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul sutelor Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de adunare Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme 108


-înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de adunare Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme -înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele zecilor şi sutelor Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme -înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Adunarea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi sutelor 109


Efectuarea de adunări cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de adunare Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Rezolvări de probleme -înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme -dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei Exerciţii de compunere de probleme după expresii numerice, scheme,tabele cu date înscrise Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul unităţilor Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de scădere Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Completarea datelor în tabele Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme -identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate -întocmirea planului de rezolvare 110


-scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele -realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date -rezolvarea problemelor prin mai multe metode Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul zecilor Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de scădere Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Completarea datelor în tabele Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme -identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate -întocmirea planului de rezolvare -scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele -realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date -rezolvarea problemelor prin mai multe metode Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinul sutelor Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de scădere Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând 111


algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Completarea datelor în tabele Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme -identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate -întocmirea planului de rezolvare -scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele -realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date -rezolvarea problemelor prin mai multe metode Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor şi zecilor Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de scădere Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Completarea datelor în tabele 112


Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme -identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate -întocmirea planului de rezolvare -scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele -realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date -rezolvarea problemelor prin mai multe metode Scădearea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele zecilor şi sutelor Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de scădere Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Completarea datelor în tabele Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme -identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate -întocmirea planului de rezolvare -scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele -realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date 113


-rezolvarea problemelor prin mai multe metode Scăderea numerelor de la 0 - 10 000 cu trecere peste ordinele unităţilor, zecilor şi sutelor Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de scădere Efectuarea de scăderi cu trecere peste ordin cu numere în concentrul 0 – 10 000 utilizând algoritmi de calcul Estimarea rezultatului unui calcul în concentrul 0 – 10 000 fără efectuarea lui Folosirea unor tehnici de calcul rapid Efectuarea probei operaţiei de scădere Aflarea termenului necunoscut -rezolvarea ecuaţiilor folosind proba operaţiei -stabilirea regulilor prin care se determină numărul necunoscut Completarea datelor în tabele Rezolvări de probleme -analiza părţilor componente ale unei probleme -identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate -întocmirea planului de rezolvare -scrierea rezolvării unei probleme sub forma unei expresii matematice -identificarea datelor unor probleme din grafice şi tabele -realizarea unor grafice cu bare pe baza unor informaţii date -rezolvarea problemelor prin mai multe metode Alte scăderi Evaluare 4.

Înmulţirea numerelor naturale

2.5. 5.1. 5.2.

Înmulţirea când unul dintre factori este o sumă Recunoaşterea situaţiilor concrete care presupun efectuarea de operaţii de înmulţire şi adunare

S XI-XIV

20

114


de la 0 la 10 000

5.3.

Urmărirea respectării ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde Rezolvări de probleme cu date numerice identificând mai multe soluţii de rezolvare Transformarea problemelor în exerciţii Înmulţirea când unul dintre factori este o diferenţă Recunoaşterea situaţiilor concrete care presupun efectuarea de operaţii de înmulţire şi scădere Urmărirea respectării ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde Rezolvări de probleme cu date numerice identificând mai multe soluţii de rezolvare Transformarea problemelor în exerciţii Înmulţirea unui număr de două cifre cu un număr de o cifră Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupune efectuarea operaţiei de înmulţire Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi de calcul Efectuarea probei operaţiei de înmulţire Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără efectuarea ei Completarea datelor în tabele Folosirea unor tehnici de calcul rapid Scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori Aflarea numărului necunoscut Folosirea proprietăţilor operaţiei de înmulţire pentru efectuarea unor calcule rapide Rezolvare de exerciţii cu operaţiile cunoscute respectând ordinea efectuării operaţiilor si semnificaţia parantezelor rotunde Rezolvări de probleme ce presupun operaţii de înmulţire Compuneri de probleme după scheme şi desene Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de o cifră Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de înmulţire Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi de calcul Efectuarea probei operaţiei de înmulţire 115


Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără efectuarea ei Completarea datelor în tabele Folosirea unor tehnici de calcul rapid Scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori Aflarea numărului necunoscut Folosirea proprietăţilor operaţiei de înmulţire pentru efectuarea unor calcule rapide Rezolvare de exerciţii cu operaţiile cunoscute respectând ordinea efectuării operaţiilor si semnificaţia parantezelor rotunde Rezolvări de probleme ce presupun operaţii de înmulţire Compuneri de probleme după scheme şi desene Înmulţirea numerelor de două cifre Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de înmulţire Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi de calcul Efectuarea probei operaţiei de înmulţire Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără efectuarea ei Completarea datelor în tabele Folosirea unor tehnici de calcul rapid Scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori Aflarea numărului necunoscut Folosirea proprietăţilor operaţiei de înmulţire pentru efectuarea unor calcule rapide Rezolvare de exerciţii cu operaţiile cunoscute respectând ordinea efectuării operaţiilor si semnificaţia parantezelor rotunde Rezolvări de probleme ce presupun operaţii de înmulţire Compuneri de probleme după scheme şi desene Înmulţirea numerelor de trei cifre cu un număr de două cifre Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de înmulţire Efectuarea de înmulţiri utilizând algoritmi de calcul 116


Efectuarea probei operaţiei de înmulţire Estimarea rezultatului unei înmulţiri fără efectuarea ei Completarea datelor în tabele Folosirea unor tehnici de calcul rapid Scrierea unui număr ca produs de doi sau trei factori Aflarea numărului necunoscut Folosirea proprietăţilor operaţiei de înmulţire pentru efectuarea unor calcule rapide Rezolvare de exerciţii cu operaţiile cunoscute respectând ordinea efectuării operaţiilor si semnificaţia parantezelor rotunde Rezolvări de probleme ce presupun operaţii de înmulţire Compuneri de probleme după scheme şi desene Înmulţirea numerelor naturale cu 10, 100 Efectuarea unor exerciţii de înmulţire a unui număr cu 10, 100 Descompunerea unui număr format din sute, zeci şi unităţi într-o sumă de produse în care unul din factori este 10 sau 100 Rezolvări/compuneri de probleme pornind de la numere date Evaluare 5.

Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100

2.5. 5.1. 5.2. 5.3.

Împărţirea unui număr de două cifre la un număr de o cifră când restul este 0 (zero) Recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operaţiei de împărţire Efectuarea de împărţiri utilizând algoritmi de calcul Efectuarea de exerciţii cu proba prin aceeaşi operaţie sau prin operaţie inversă Exerciţii de obţinere a jumătăţii, sfertului, treimii..., zecimii a unui număr Completarea datelor în tabel Aflarea deîmpărţitului/împărţitorului Rezolvarea ce probleme cu date numerice care solicită operaţia de împărţire Compuneri de probleme cu date numerice/după scheme, desene Ordinea efectuării operaţiilor

S XV-XIX

20 ore

117


Rezolvarea unor exerciţii ce conţin operaţii de acelaşi ordin şi de ordine diferite cu /fără paranteze Exerciţii de completare a semnelor operaţiilor matematicde Exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul însuşite Exerciţii de completare cu paranteze rotunde pentru a obţine un rezultat dat Împărţirea unei sume/diferenţe la un număr de o cifră Recunoaşterea situaţiilor concrete care presupun efectuarea de operaţii de împărţire şi adunare/scădere Urmărirea respectării efectuării ordinii operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde Evaluare 6.

Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă (grafică)

2.4. 5.1. 5.2. 5.3.

Probleme în care se cunoaşte suma şi diferenţa numerelor Utilizarea unor simboluri, desene pentru numere în rezolvarea unor probleme Transformarea unor probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări Transformarea problemelor de adunare in probleme de scădere, a problemelor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers Formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele Formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată Probleme în care se cunoaşte suma şi câtul numerelor (raportul) Utilizarea unor simboluri, desene pentru numere în rezolvarea unor probleme Transformarea unor probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări Transformarea problemelor de adunare in probleme de scădere, a problemelor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers Formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele

S XX-XXI

8

118


Formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată Probleme în care se cunoaşte diferenţa şi câtul numerelor (raportul) Utilizarea unor simboluri, desene pentru numere în rezolvarea unor probleme Transformarea unor probleme rezolvate prin schimbarea datelor numerice sau a întrebării prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări Transformarea problemelor de adunare in probleme de scădere, a problemelor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers Formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele Formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată Evaluare 7.

Fracţii

2.1. 2.2. 2.3.

Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10 Exerciţii de divizare a unui întreg într-un număr de părţi egale Diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime (citire, scriere) Reprezentarea intuitivă a unor fracţii utilizând desene, haşuri Scrierea fracţiilor echiunitare şi subunitare Scrierea unor fracţii subunitare pornind de la mulţimi de obiecte, de la un desen/reprezentare grafică sau un text Identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor date Determinarea unor fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii Completarea numărătorului/numitorului unei fracţii cu respectarea unor condiţii date Rezolvări de probleme Compararea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor Compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor obiecte familiare sau a unor reprezentări grafice Ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor Determinarea intuitivă a unei fracţii mai mici sau mai mari decât o fracţie dată Ordonarea fracţiilor subunitare, folosind exemple practice din viaţa cotidiană sau

S XXIIXXIV

12

119


reprezentări grafice Intuirea echivalenţei unei fracţii subunitare cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare Evaluare 8.

1.2. 3.1 3.2 5.1 5.2 5.3

Elemente Localizarea unor obiecte intuitive de Observarea planului clasei și legenda cu semne și simboluri convenționale. Stabilirea valorii geometrie de adevăr a unor enunțuri legate de planul clasei Realizarea planului unei camere de copil după indicații precise și legendă prestabilită Poziționarea unor elemente în rândurile și coloanele unui tabel Stabilirea coordonatelor pieselor de șah poziționate pe o tablă de șah Punct, linie dreaptă, semidreaptă, segement de dreaptă Asocierea noțiunilor corecte cu elementele geometric date (punct, dreaptă etc.) Identificarea semidreptelor într-un desen complex Exerciții de construcție a unor segmente de dreaptă. Utilizarea instrumentelor de geometrice în exerciții de construcție Identificarea instrumentelor necesare efectuării măsurărilor Pozițiile unei drepte/semidrepte. Exerciții de construcție Linie frântă. linie curbă Jocuri de identificare a liniei frânte și curbe Asocierea unor desene cu liniaa frântă/curbă Completarea tabelară cu informații observate într-un desen (numărul de segmente, poziția segmentelor) Argumentarea unei păreri personale folosind limbajul matematic adecvat și noțiunile specifice Jocuri de construcție Exerciții de construcție a linie frânte deschise și închise Poziția unui segment de dreaptă: orizontală, verticală, oblică Construirea de desene imaginative din linii curbe

XXVXXVIII

12

120


Construirea unei linii frânte deschise din segmente de dreaptă cu lungimi date Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri matematice privitoare la elementele de geometrice studiate (segmente de dreaptă, lungimea unui segment) Formularea unui eununț adevărat/fals pe baza unui desen cu elemente de geometrie Unghiul Recunoașterea unghiului. Definiția unghiului. Componentele unghiului (vârfuri, laturi). Notarea unghiului Comparerea unghiurilor Construirea de unghiuri pornind de la elemente date Poligoane Recunoașterea, definirea poligonului Exerciții de construire a unor poligoane cu 3,4,5 laturi Componentele poligonului ((vârfuri, laturi) Perimetrul poligonului Pătratul Exerciții de observare/recunoaștere/intuire a pătratului Construirea de pătrate pornind de la elemente geometrice date Intuirea axelor de simetrie a pătratului Definiția pătratului. Stabilirea valorii de adevăr a enunțurilor cu conținut matematic Jocuri de trasare a axelor de simetrie în desene. Exerciții practice de pliere pentru descoperirea axelor de simetrie Calculul perimetrului pătratului Rezolvarea de probleme care implică perimetrul pătratului, calculului lungimii unei laturi a pătratului Jocuri de construcție cu bețișoare Dreptunghiul Exerciții de observare/recunoaștere/intuire a dreptunghiului Construirea de dreptunghiuri pornind de la elemente geometrice date Identificarea dreptunghiurilor dintr-o mulțime de poligoane (prin colorare) 121


Definiția dreptunghiului, elemente componente (lățime, lugime) Stabilirea de asemănări și deosebiri între pătrat și dreptunghi Intuirea axelor de simetrie a dreptunghiului. Exerciții practice de pliere pentru descoperirea axelor de simetrie Jocuri de trasare a axelor de simetrie în desene Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri matematice care vizează dreptughiului Calculul perimetrului dreptughiului (formule de calcul) Rezolvarea de probleme care implică perimetrul dreptunghiului, calculului lungimii unei laturi Triunghiul Exerciții de observare/recunoaștere/intuire a triunghiului Construirea de triunghiuri pornind de la elemente geometrice date Definiția triunghiului Intuirea axelor de simetrie a dreptunghiului Calculul perimetrului triunghiului Rezolvarea de probleme care implică perimetrul triunghiului Formularea de enunțuri adevărate sau false despre un triunghi observat Joc de intuire a ariiilor ”Tabla de joc a Sandei” (dreptunghi, pătrat, triunghi) Cercul Observarea unor elemente comune și distincte a liniilor curbe și frânte Comparea unui cerc cu o linie curbă deschisă pentru evidențierea unei asemănări și a unei deosebiri între ele Stabilirea de adevăr a unor enunțuri matematice care vizează figurile geometrice studiate Desenarea unor figuri geometrice într-un tabel respectând coodonatele date Cubul, paralelipipedul Exerciții de asociere a obiectelor cu corpuri geometrice Observarea cubului și cuboidului și identificarea componentelor (fețe, vârfuri, muchii) Joc de construcție (obținerea unui cuboid din cuburi) Cilindrul, sfera, conul 122


Asocierea obiectelor cu corpuri geometrice Intuirea figurii geometrice pe care se spjină conul și cilindrul Stabilirea de adevăr a unor enunțuri matematice care vizează coprurile geometrice studiate Completarea unor desene cu dreptughiurile lipsă Recunoașterea figurilor și corpurilor geometrice învățate Repet ceea ce am învățat! Exerciții de numărare a figurilor geometrice și de completare a datelor obținute în tabel Joc de construcție: interiorul și exteriorul unei figuri geometrice Identificarea elementelor componente pentru cub, cuboid, con, cilindru, sferă Rezolvarea de probleme care implică perimetrul unor figuri geometrice (pătrat, dreptunghi) Scrierea denumirilor potrivite pentru corpurile geometrice date Vreau să știu mai mult! Interiorul și exteriorul unei figuri geometrice Rezolvarea de probleme Utilizarea metodei grafice în reprezentarea lățimii și lungimii dreptunghiului 9.

1.2 4.1 4.2 5.1 5.2 5.3

Unități și Unități de măsură pentru lungime. Metrul. Multiplii și submultiplii metrului instrumente Identificarea instrumentelor de măsură pentru lungime de măsură Completarea enunțurilor lacunare despre multiplii și submultiplii metrului Efectuarea de estimări și măsurări reale Exprimarea în cm a lungimilor reprezentate pe rigle Efectuarea de calcule cu unitățile de măsură pentru lungime Alegerea unității de măsură pentru o situație dată (înălțimea unui bloc, lungimea unei agrafe de birou, înălțimea unui copil, diagonala unei plasme, grosimea unei cărți) Rezolvarea de probleme cu unitățile de măsură pentru lugime Unități de măsură pentru lungime. Organizarea datelor în tabele Rezolvarea de probleme de interpretare/reprezentare a datelor din tabele și grafice cu bare, situații în care intervin probleme practice Extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date

XXIX – XXXII

16

123


Unități de măsură pentru volumul lichidelor. Litrul. Multiplii și submultiplii litrului Alegerea unității de măsură și a intrumentelor de măsură pentru măsurarea capacității unor vase Exercițiu de intuire a multiplilor și submutiplilor litrului și transfomări cu aceștia Măsurarea unor capacităţi/volume folosind instrumente adecvate Rezolvarea de probleme practice în care intervin unități de măsură standard (Rețeta pentru suc) Efectuarea de calcule cu unități de măsură pentru volumul lichidelor Interpretarea/extragerea datelor din tabel Rezolvarea de probleme practice care implică operarea cu unități de măsură pentru volumul lichidelor Unități de măsură pentru masă. Kilogramul. Multiplii și sumultiplii kilogramului Estimarea masei diferitelor corpuri și alegerea unității de măsură adecvate Utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate în realizarea unor cântăriri Exerciții intuitive de transformări cu unități de măsură Estimarea unor cantități necesare în realizarea unei rețete culinare (cantități exprimate în kilograme sau grame) Compararea rezultatelor unor măsurători efectuate cu diferite unităţi standard (5000 g = 5 kg) Efectuarea de calcule cu multiplii și submutiplii kilogramului Rezolvarea de probleme practice care implică operații cu unități standard Unități de măsură pentru timp. Ora (citirea ceasului) Exerciții de reprezentare a orei pe cadranul unui ceas mecanic Citirea ceasului. Expimarea duratelor unor activități (mersul trenului între două localități) Efectuarea de operații cu unități de măsură pentru timp (ora, minutul) Interpretarea/reprezentarea datelor din grafice cu bare, situații în care intervin probleme practice Înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp stabilit (activitățile unei zile de 124


vacanță și duratele aferente) Rezolvarea de probleme cu unități de măsură pentru timp Unități de măsură pentru timp. Ziua, săptămâna, anul Efectuarea unor transformări/calcule folosind unităţi de măsură pentru timp Denumirile lunilor anului Ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp (numele unor copii în ordinea descrescătoare a vârstei lor) Alegerea unităţilor de măsură adecvate pentru a măsura durate de timp Identificarea datelor dintr-un grafic cu bare/ tabel. Extragerea şi sortarea de numere din grafic/ tabel, pe baza unor criterii date Rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard Unități de măsură monetare. Leul și banul Identificare și compararea monedelor și bancnotelor Efectuarea de calcule în care intervin unități monetare (leul și banul) Efectuarea de schimburi valorice cu monede și bancnote Indetificarea datelor dintr-un tabel. Extragerea şi sortarea de numere din grafic, pe baza unor criterii date și operarea cu aceste date pentru rezolvarea unor cerințe Unități de măsură monetare. Euro și eurocentul Moneda de 1 euro Mondele de 1, 2, 5, 10, 20, 50 eurocenți Bancnotele de 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 euro Efectuarea de calcule în care intervin unități monetare Identificare și compararea monedelor și bancnotelor Efectuarea de schimburi valorice cu monede și bancnote Rezolvarea de probleme practice în care intervin unităţi de măsură standard Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/experimentale Identificarea datelor dintr-un grafic cu bare. Extragerea şi sortarea de numere din grafic, pe baza unor criterii date Repet ceea ce am învățat! 125


Exerciții de precizare a orei pe cadranul unui ceas dimineața și seara Rezolvarea de probleme cu unități de măsură (volum, timp, valoare, masă) Vreau să știu mai mult! Interpretarea datelor dintr-un tabel (caleendarul lunii decembrie, anul 2016) Extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date Reprezentarea datelor într-un tabel 10

Recapitular e finală Evaluare

XXXIII XXXV

12

126


Planificare semestrială pe unităţi de conţinut Ştiinţe ale naturii Nr. crt.

Unitate de conţinut

1.

DESCOPERIM MINUNILE VIEŢII Caracteristici ale lumii vii

Competenţe specifice

1.1, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1

Conţinuturi vizate/Detalieri de conţinut

Caracteristici ale vieţuitoarelor De ce au nevoie vieţuitoarele? - exerciţii de identificare a nevoilor de bază: apă, aer, hrană - experimente pentru demonstrarea nevoilor de bază ale vieţuitoarelor - problematizarea, în vederea formulării unor situaţii-problemă la care elevul trebuie să găsească răspunsuri adevărate, structurate logic Ciclul vieţii - identificarea diferitelor stadii de creştere ale vieţuitoarelor - conştientizarea evoluţiei familiale - completarea unor jocuri didactice cu informaţii ştiinţifice Înmulţirea vieţuitoarelor - îmbogăţirea vocabularului ştiinţific - joc didactic - munca în perechi Cum reacţionează vieţuitoarele la diversele schimbări ale mediului? - notarea schimbărilor survenite în urma unui experiment ştiinţific - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - exerciţii de completare a informaţiilor lipsă Recapitulare Evaluare Reacţii ale unei plante la diferite schimbări ale mediului Adaptarea la variaţiile de temperatură

Săpt./ Dată

S I - VI

Nr. ore

Obs .

6 ore

127


1.1, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5,

1.1, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5,

1.1, 1.2, 2.2, 2.3, 2.4, 2.51.2, 2.2, 3.1, 3.2

Adaptarea la lumină Reacţii de apărare - activitate practică în perechi - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - experimentul - problematizarea unor situaţii în vederea punerii elevului în situţia de a găsi răspunsuri logice - jocul didactic Reacţii ale animalelor la schimbările de mediu Adaptarea la variaţiile de temperatură. Adaptarea la lumină Reacţii de apărare - realizarea de proiecte interdisciplinare, în perechi sa în echipă - exerciţii de stabilire a asemănăriloe şi a deosebirilor dintre două vieţuitoare - jocul didactic - exerciţii de completare a informaţiilor lipsă Recapitulare Evaluare Principalele grupe de animale Ce sunt insectele? Ce sunt peştii? Ce sunt amfibienii? Ce sunt reptilele? Ce sunt păsările? Ce sunt mamiferele? - identificarea principalelor caracteristici ale fiecărei grupe de animale - munca cu atlasul zoologic sau diferite enciclopedii - jocul didactic – aritmogriful - exerciţii de analiză şi sinteză – identificarea legăturii dintre întreg şi o parte a acestuia

S VII

1 ore

3 ore S VIII- X

S XI- XVII S XVIII

7 ore 1 oră

128


- exerciţii de identificarea a asemănărilor şi deosebirilor - completarea datelor în tabel Recapitulare Omul – menţinerea stării de sănătate Cum ne păstrăm sănătatea? - exerciţii de identificare a unui stil de viaţă sănătos - exerciţii de analiză şi sinteză privind menţinerea stării de sănătate 2.

DEZLEGĂM TAINELE PĂMÂNTULUI Ştiinţele pământului

1.1, 1.2 2.1, 2.2, 2.4, 2.5 3.1, 3.2

Pământul - mediu de viață Apa, aerul, solul - identificare diferitelor surse de apă - tipuri, utilizări - exerciţii de identificare a diferitelor situaţii sugerate în desen - problematizarea Resurse naturale - tipuri,folosire responsabilă - exerciţii de identificare a răspunsurilor dezirabile - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - experimental - exerciţii interdisciplinare Mișcarea apei pe suprafațaPământului - exerciţii de identificare - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - experimental didactic - problematizarea Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei - exerciţii de completare cu elemente potrivite în vederea stabilirii unor situaţii posibile - problematizarea Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet - exerciţii interdisciplinare - exerciţii de completare a datelor în table - identificare caracteristicilor fiecărui fenomen Influența omului asupra mediului de viață

S XIX -XXV

7 ore

129


Poluarea apei, a solului, a aerului - exerciţii de analiză şi comparaţie a diferitelor situaţii privind poluarea - experiment - comunicare asertivă Recapitulare Evaluare 3.

EXPLORĂM LUMEA ÎNCONJURĂTOA RE Ştiinţele fizicii

1.1, 1.2 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 3.1, 3.2

Proprietăți ale corpurilor  Formă şi culoare - exerciţii de identificare a proprietăţilor corpurilor după formă şi culoare - exerciţii de analiză a unor situaţii problemă - identificare şirurilor logice  Lungime şi întindere - exerciţii de transformare a unităţilor de măsură - exerciţii practice - exerciţii interdisciplianare - înscrierea datelor în table  Volumul - problematizarea - învăţarea prin descoperire - experimental - jocul didactic: rebus  Masa corpurilor - exerciţii de formare a unor reprezentări corecte privind masa corpurilor - transformări - înscrierea datelor în tabel - experimentul Stări de agregare (solid, lichid, gaz). Topire, solidificare, vaporizare, condensare - exerciţii de identificare a diferitelor stări de agregare - problematizarea - exerciţii de stabilirea a valorii de adevăr - îmbogăţirea vocabularului ştiinţific

S XXVIXXXIV

9 ore

130


Proprietățile unor metale. Utilizări - exerciţii de identificare a diferitelor metale şi utilizarea lor - exerciţii practice - exerciţii de formare a unor reprezentări corecte Forțe și efecte Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact frecarea) - activitate practică - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - problematizarea - experimentul Magneți. Utilizări ale magneților. Busola. Electrizarea corpurilor - problematizarea - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - îmbogăţirea vocabularului ştiinţific - experimentul Mișcare și repaus - analiza sistematică a unui fenomen fizic - exerciţii de identificare şi completare a informţiilor lipsă - experimental - exerciţii de stabilire a valorii de adevăr - jocul didactic Recapitulare Evaluare Recapitulare finală

131


Planificare semestrială pe unităţi de conţinut Educaţie Civică Nr. crt.

Unitate de Conţinut

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Nr. de ore

Unitatea I - Persoana A. Noţiunea de persoană 1

Activitate introductivă

2

Ce înseamnă să fim persoane?

3

Persoana mea

4

Persoana lui/ei

5

Recapitulare. Evaluare

6

Bunătatea şi răutatea

 prezentarea manualului şi a caietelor care se vor folosi  dezbatere cu întreaga clasă referitor la obiectul educaţiei civice  jocuri de autocunoaştere şi de cunoaştere a colegilor 1.1  identificarea imanginilor care înfăţişează persoane  concurs: întocmire a unei liste de cuvinte ce denumesc persoane  exersarea vocabularului prin exerciţii diverse 1.1, 1.2  prezentarea propriei persoane  identificarea termenilor care stabilesc identitatea propriei persoane  întocmirea unei fişe cu datele de identitate 1.1, 1.2  jocuri de rol  realizarea portretului colegului de bancă  stabilirea de asemănări şi deosebiri între persoane 1.1, 1.2, 2.3, 3.3  exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare  exerciţii de alegere a variantei potrivite  completarea unor rebusuri  analizarea unor situaţii concrete B. Trăsăturile morale ale persoanei 2.3, 3.2

1.2, 1.3

 realizarea unor scurte povestiri sau dialoguri care să vizeze trăsăturile morale ale persoanei  rezolvarea sau construirea unor rebusuri având drept conţinut

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

132


Nr. crt.

Unitate de Conţinut

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

Nr. de ore

trăsăturile morale ale persoanei 7

Respectul şi lipsa de respect

8

Sinceritatea şi nesinceritatea

9

Curajul şi laşitatea

10

Modestia şi lipsa de modestie

11

Încrederea opusă neîncrederii în sine şi în ceilalţi

12

Recapitulare. Evaluare

 completarea unor propoziţii cu termeni potriviţi  ilustrarea prin desene a comportamantelor dezirabile sau indezirabile  argumentarea unor fapte care conduc la obţinerea sau pierderea respectului  folosirea în contexte diferite a „cuvintelor magice” 1.2, 1.3  prezentarea unor texte litarare care surprind trăsături morale ale persoanei  jocuri de rol  întocmirea unei fişe cu personaje litarare care sunt un simbol al sinceritaţii sau al minciunii 1.2, 1.3  identificarea unor proverbe şi zicători care fac referire la trăsăturile morale  dramatizare de texte  dezbateri, în scopul soluţionării unor dileme 1.2, 1.3  analizarea unor situaţii concrete  rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare  studiu de caz 1.2, 1.3, 3.1  exerciţii de apreciere a propriilor trăsături manifestate în contexte familiare  simularea unor situaţii concrete din viaţa de zi cu zi 1.2, 3.3  completarea unor enunţuri lacunare  exerciţii de identificare a trăsăturilor morale  alcătuirea unor scheme Unitatea 2 – Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele A. Raporturile noastre cu lucrurile 1.2, 1.3, 3.1

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

133


Nr. crt.

Unitate de Conţinut

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

 explicarea cuvântului lucru în contexte diferite  discutarea procesului de transformare suferit de fiecare lucru  exerciţii de identificare a unor lucruri din imagini şi din mediul apropiat 2.1, 2.2, 3.1  jocul Mimă: mimarea unor acţiuni specifice meseriei preferate  propunerea unor soluţii de valorificare a lucrurilor nefolositoare  să identifice diferite tipuri de îmbrăcăminte şi când trebuie acestea purtate 2.1, 2.2  identificarea lucrurilor care dovedesc preocupările, interesele, pasiunile lor  prezentarea unor colecţii de obiecte  exerciţii de identificare a unor obiecte personale 2.1, 2.2, 3.2  comentarea unor atitudini faţă de lucruri identificarea cauzelor devenirii lucrurilor inutile  enumerarea lucrurilor personale, apoi a celor care aparţin tuturor  dezbatere asupra apărării dreptului la proprietate 2.1, 2.2, 3.3  studii de caz pe baza atitudinii faţă de lucruri  rezolvarea de rebusuri  realizarea unei colecţii de lucruri reciclabile şi realizarea unei expoziţii B. Raporturile noastre cu animalele şi plantele

13

Ce sunt lucrurile?

2.1, 3.1

14

Nevoia de lucruri

15

Lucrurile care ne exprimă

16

Relaţii şi atitudini faţă de lucruri

17

Recapitulare. Evaluare

18

Ce sunt animalele şi plantele?

2.1, 3.1

19

Nevoia de plante şi animale

2.1, 3.1

20

Atitudini faţă de plante şi animale

2.1, 2.2

   

realizarea unor desene despre planta/ animalul favorit lecturarea unor curiozităţi despre plante şi animale concurs de ghicitori discutarea modului în care plantele şi animalele influenţează viaţa omului  intonarea unor cântece, poezii  identificarea atitudinii oamenilor vizavi de plante şi animale, pornind de la imagini şi de la texte literare

Nr. de ore 1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

1 oră

2 ore

134


Nr. crt.

Unitate de Conţinut

21

Recapitulare. Evaluare

22

Grupuri din care facem parte

23

Familia

24

Grupul de prieteni

25

Grupul de joacă

25

Grupul de învăţare

Competenţe specifice

Activităţi de învăţare

 realizarea unui panou cu plante şi animale protejate de lege  prezentarea, cu ajutorul unor texte de mică întindere, a părerilor referitoare la modul cum le-ar plăcea plantelor şi animalelor ca oamenii să se somporte cu ele 2.1, 2.2, 3.3  completarea unor enunţuri referitoare la plante şi animale  punerea elevilor în situaţia de a-şi exprima gânduri, sentimente legate de plante şi animale C. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni 2.3, 3.2  observarea unor imagini relevante şi discutarea comportamentelor personajelor  identificarea grupurilor din care fac parte  comentarea unor articole din „Convenţia cu privire la drepturile copilului" 1.2, 1.3, 2.3, 3.2  numirea activităţilor desfăşurate de fiecare membru al familiei  identificarea relaţiilor de rudenie – arborele familiei  prezentarea unor drepturi şi îndatoriri ale copilului în cadrul familiei 1.2, 1.3, 2.3, 3.2  comentarea unor proverbe  dezbaterea unor aspecte legate de grupul de prieteni: interese, simpatii, antipatii, nevoia de parteneri de joacă  discutarea criteriilor după care îşi aleg prietenii 1.2, 1.3, 2.3, 3.2  alegerea unor atitudini corespunzătoare în anumite situaţii într-un grup de joacă şi argumentarea alegerii făcute  enumerearea regulilor unor jocuri şi comentarea urmării nerespectării acestora 1.2, 1.3, 2.3, 3.1,  identificarea relaţiilor care se stabilesc între colegii de clasă  prezentarea situaţiilor în care se poate lucra în echipă 3.2  conceperea unui regulament al elevilor din calsele P-IV  discutarea Regulamentului şcolar

Nr. de ore

1 oră

1 oră

2 ore

2 ore

1 oră

2 ore

135


Nr. crt.

Unitate de Conţinut

Competenţe specifice

26

Reguli ale grupului

1.3, 2.3, 3.2

27

Recapitulare. Evaluare

1.3, 2.3, 3.2

28

Recapitulare finală

2.3

Activităţi de învăţare  exemplificarea unor situaţii de conflict în familia proprie şi prezentarea modalităţii în care s-a rezolvat  descoperirea îndatoririi ce corespunde fiecărui drept  realizarea unor afişe cu reguli care trebuie respectate în diverse situaţii  stabilirea corespondenţei între regulile grupului şi consecinţa nerespectării lor  cometarea unor proverbe şi zicători  selectarea dintr-o listă dată a trăsăturilor pozitive/ negative de caracter ce apar în cadrul grupului  jocuri de rol  rezolvarea rebusuri  completarea de enunţuri lacunare  stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri

Nr. de ore 1 oră

1 oră

2 ore

136


Planificarea sinapsis