Page 1

Sta nd a rd iza re a . Asp e c te fund a m e nta le Lilian BOSTAN, Institutul Na ționa l d e Sta nd a rd iza re


1. STANDARDE Generalit ăți


Standarde omniprezente - Marea majorit at e a produselor au st andarde asociat e - Marea majorit at e a oamenilor nu conČ™t ient izează impact ul st andardelor asupra lumii din jur


Standarde omniprezente - USD, MDL, EUR - Codul valut elor - Hîrt ie format A4 - Cablu USB pent ru camera fot o - Mărimea 40 la cămașă - Card bancar


Standarde omniprezente


2. STANDARDE Defini ție și caracteristici


Definiție ne-a c a d e m ic ă St andard - un document t ehnic de nat ură volunt ară, st abilit prin consens de căt re părțile int eresat e, pent ru a soluționa o problemă comună reală sau pot ențială.


Definiție academică EN 45020 St andardizarea şi act ivit ăţile conexe – Vocabular general ”Standard - document, stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat”.


Principii cheie St andardele sunt : - elaborat e de cトフ re comit et ele t ehnice de st andardizare; - aprobat e de cトフ re organisme de st andardizare.


Caracteristicile standardului 1. Aplicare volunt ară 2. Dinamizat de căt re piață 3. Bazat pe consens 4. Independență față de int erese part iculare 5. Aprobat de căt re organism recunoscut


3. STANDARDE Tipuri


ATRIBUTE DE CLASIFICARE 1. După aria de regionalizare 2. După nat ura efect elor juridice 3. După nat ura formală 4. După prevederile definit e


ATRIBUTE DE CLASIFICARE După aria de regionalizare - naționale - regionale / (europene, int erst at ale) - int ernaționale


ATRIBUTE DE CLASIFICARE După nat ura efect elor juridice - volunt are - obligat orii (prin referințe în legislație)


ATRIBUTE DE CLASIFICARE După nat ura formală - aprobat e de organisme recunoscut e - aprobat e de organizații privat e

(standarde private - Lego, Gillette)


ATRIBUTE DE CLASIFICARE După prevederile definit e - St andarde de t erminologie - St andarde de cerințe/ performanță - St andarde de met ode de încercări - St andarde pent ru dimensiuni - St andarde de simboluri - St andarde de management


4.

STANDARDELE ȘI DREPTURILE DE AUTOR


- St andardele sunt creații colect ive - Sunt considerat e opere - Drept urile de aut or sunt prot ejat e - Se difuzează prin vînzare - Nu se publică în acces liber


5.

BENEFICIILE UTILIZĂRII STANDARDELOR


BENEFICII St andardele oferă soluții t ehnice recunoscut e și sunt un business-inst rument de comunicare înt re producăt ori, furnizori, consumat ori și aut orit ăți.

Diverse clase de standarde generează beneficii diferite.


BENEFICII St andardele de t erminologie și st andardele de simboluri sunt necesare pent ru a asigura limbajul comun pent ru înțelegerea uniformă a lucrurilor.


BENEFICII St andardele de compat ibilit at e sunt necesare pent ru a asigura int erschimbabilit at ea produselor. (Problema paleților pentru mărfuri, mărimilor

de haine etc.)


BENEFICII St andardele de performanță sunt ut ile companiilor deoarece asigură implement area inovațiilor și apariția de noi produse.

(Problema standardelor prescriptive vs. de performanță)


BENEFICII St andardele de încercări/ măsurări fac posibilă verificarea produselor înt r-un mod comparabil și repet abil. (Substratul acordurilor de recunoaștere reciprocă)


BENEFICII St andardele de management fac posibilă ut ilizarea unor t ehnici de opt imizare și organizare a act ivit ăților pent ru a reduce consumul de energie, pent ru a diminua riscurile et c.


BENEFICII St andardizarea asigură viabilit at ea economică Fabricarea unor produse st andardizat e est e benefică producăt orilor și prest at orilor de servicii deoarece produsele st andardizat e reduc cost urile de proiect are, producere, t ransport are, depozit are et c.

De ex. paleţii din lemn pentru marf ă


BENEFICII St andardizarea est e prot ect ivă Procesul de st andardizare oferă o priorit at e înalt ă aspect elor de siguranţă, sănăt at e, performanţă şi mediu. St andardizarea oferă aceast ă siguranţă consumat orilor şi alt or ut ilizat ori.


BENEFICII St andardizarea susţine compet iţia deschisă St andardele promovează o compet iţie loială şi permit evit area abuzurilor, prin crearea unei pieţe deschise, cu cerinţe clare, bazat e pe st andarde elaborat e prin consens.

De ex. utilizarea standardelor drept referinţe la licitaţiile publice


BENEFICII St andardizarea permit e co-reglement area Dacă Guvernul are nevoie să reglement eze unele aspect e t ehnice ale act ivit ăţii economice, o poat e face prin int ermediul st andardelor, evit înd supraaglomerarea cu det alii t ehnice a legislaţiei. Mecanismul de co-reglement are est e foart e răspîndit în UE.


BENEFICII St andardizarea permit e co-reglement area (cont .) Anume st andardele se ut ilizează drept modalit at e de demonst rare a conformit ăţii cu cerinţele esenţiale st abilit e în legislaţie.

De ex. listele standardelor armonizate sub Directivele UE de Nouă Abordare (circa 4000 astfel de standarde)


6. CUM SUNT ELABORATE STANDARDELE


CINE ELABOREAZĂ? St andardele sunt elaborat e de căt re comit et e t ehnice de nivel respect iv: - Int ernațional - ISO/ IEC TC - European - CEN/ CLC TC - Int erst at al - МТК - Național - CT naționale


CINE ELABOREAZĂ? Un grup apart e sunt organizațiile elaborat oare de st andarde (care nu sunt organisme naționale/ regionale de st andardizare): - ASTM - API - CIE - UNECE - OECD


CINE ELABOREAZĂ? Deseori st andardele sunt preluat e de unele organizații de la alt ele: - European: EN ISO (30%) și EN elect rice (IEC) (75%); - Int erst at al – GOST ISO, GOST EN - Național – SM EN, SM ISO.


ETAPELE ELABORĂRII Oricare st andard urmează o cale de elaborare: - t emă nouă de st andardizare (NW I); - ant eproiect (W D); - proiect pent ru anchet ă publică (prEN); - proiect spre aprobare (FprEN). Toat e et apele sunt codificat e conform ISO development stage codes (de ex. un st andard publicat se află la et apa 60.60).


ETAPELE ELABORĂRII Procedura de elaborare a st andardelor moldovene est e descrisă în CBP 1-3:2015 ” Principiile și metodologia standardizării. Elaborarea standardelor moldovene”. Poat e fi accesat pe www.st andard.md la cat egoria St andardizare / Cadrul met odologic / Coduri de bună pract ică


ETAPELE ELABORĂRII Inițierea unei noi elaborări – anunțarea unei noi t eme de st andardizare de căt re un CT. Se însoțeșt e de o not ă de fundament are care just ifică necesit at ea unui nou st andard.


ETAPELE ELABORĂRII Accept area t emei noi – dacă exist ă dovezi privind: - descrierea problemei - cercul de ut ilizat ori - avant ajele obținut e - st andardele deja exist ent e - legăt ura cu legislația. Dacă crit eriile sunt sat isfăcut e, t ema de st andardizare se include în planul CT și se inițiază elaborarea.


ETAPELE ELABORĂRII Elaborarea ant eproiect ului Ant eproiect ul se elaborează de căt re un expert sau un grup de lucru. Ant eproiect ul poat e fi elaborat de căt re o organizație ext ernă specializat ă în problemă. Ant eproiect ul se examinează doar în cadrul CT.


ETAPELE ELABORĂRII Proiect ul de comit et Ant eproiect ul prezent at în comit et , discut at și definit ivat , prinde cont urul unui st andard și devine proiect de comit et . Proiect ul de comit et se discut ă doar în limit ele comit et ului. Persoanele t erțe nu au acces la proiect .


ETAPELE ELABORĂRII Proiect pent ru anchet ă publică Dacă proiect ul de comit et est e considerat de căt re CT accept abil, acest a avansează la et apa de anchet ă publică. La aceast ă et apă oricare persoană non-membră a CT poat e prezent a observațiile sale. Anchet a publică durează nu mai puțin de 60 zile.


ETAPELE ELABORĂRII Proiect de st andard După discut area propunerilor parvenit e în cadrul anchet ei publce, proiect ul de st andard est e accept at de căt re CT și înaint at e căt re INS spre aprobare.


ETAPELE ELABORĂRII Indicat ivul st andardului Indicat ivul st andardului variază în funcție de organizația elaborat oare și de lanțul de preluare. În primul rînd, se formează din codul organizației: int ernaționale - ISO, IEC, sau ISO/ IEC europene - EN, HD (EN – abrev.) naționale – NF, BS, DIN, STB, SR, SM, SM.


ETAPELE ELABORĂRII Indicat ivul st andardului În al doilea rînd, se formează dint r-un număr emis de organizație:

De ex.

ISO 1 ”Temperat ură st andard de referință pent ru verificări ale specificațiilor geomet rice ale produselor”; EN 1 ”Sobe cu combust ibil lichid cu arzăt oare cu vaporizare, racordat e la o conduct ă de evacuare a produselor de ardere”.


ETAPELE ELABORĂRII Indicat ivul st andardului În al t reilea rînd, se conține anul publicării/ aprobării st andardului: ISO 1:2002 ”Temperat ură st andard de referință pent ru verificări ale specificațiilor geomet rice ale produselor”; EN 1:1998 ”Sobe cu combust ibil lichid cu arzăt oare cu vaporizare, racordat e la o conduct ă de evacuare a produselor de ardere”.


ETAPELE ELABORĂRII Indicat ivul st andardului adopt at ca național În fața indicat ivului st andardului preluat se indică codul SM urmat de codul organizației emit ent e, numărul st andardului și anul adopt ării ca st andard național. SM EN 1:2010 ”Sobe cu combust ibil lichid cu arzăt oare cu vaporizare, racordat e la o conduct ă de evacuare a produselor de ardere”.


ETAPELE ELABORĂRII Exemplu: SM SR EN ISO/ IEC 17025:2006


7. ALTE TIPURI DE DOCUMENTE DE STANDARDIZARE


TIPURI DE DOCUMENTE În afară de st andarde, mai exist ă o serie de alt e document e de st andardizare: Prest andard – ENV - document care est e adopt at în mod provizoriu şi care est e pus la dispoziţia publicului în scopul de a beneficia de experienţa obţinut ă prin aplicarea sa pent ru elaborarea unui st andard

(valabilitate 5 ani)


TIPURI DE DOCUMENTE Specificație t ehnică – ISO/ TS sau CEN/ TS – document care ar put ea în viit or deveni st andard, dar la moment : - nu exist ă suport ul suficient pent ru a fi aprobat ca st andard; - nu poat e fi at ins consensul; - subiect ul est e încă în dezvolt are șt iințifică și t ehnică.


TIPURI DE DOCUMENTE Raport t ehnic – ISO/ TR sau CEN/ TR – document care conține mat erial informat iv și nu poat e fi aprobat ca st andard sau ca specificație t ehnică.


TIPURI DE DOCUMENTE Acorduri CW A – acorduri ale CEN/ CLC elaborat e în cadrul unor workshop-uri (seminare), care reflect ă un consensus limit at al unui cerc rest rîns de persoane și organizații responsabile de conținut ul acest ui document . La nivel int ernațional exist ă IW A.


TIPURI DE DOCUMENTE Ghiduri – sunt document e direct oare care oferă reguli, recomandări și linii de acțiune asupra unui subiect de st andardizare. Exist ă CEN Guides, CEN/ CLC Guides, ISO Guides și ISO/ IEC Guides.


TIPURI DE DOCUMENTE Amendament e și erat e – sunt document e care vin să modifice sau să corect eze erori în st andarde. Se not ează ca A și AC. Ex. (inexistent ):

EN 60728-1:2001/ AC:2003 EN 60728-1:2001/ A1:2004


8.

STANDARDELE ȘI REGLEMENTĂRILE TEHNICE


REG. vs. STD. Reglement ări – document e care conţin reguli cu caract er obligat oriu şi care sunt adopt at e de căt re aut orit ăți; (top-down approach) St andarde – document e cu caract er volunt ar elaborat e prin consens de căt re părțile int eresat e; (down-top approach).


REG. vs. STD. Reglement ările pot fi sub formă de legi, hot ărîri de guvern sau ordine depart ament ale/ ale minist erelor.

Ex. - Legea nr. 278 din 14.12.2007 privind cont rolul t ut unului; - Hot ărîrea Guvernului nr. 130 din 21.02.2014 cu privire la securit at ea maşinilor indust riale; - Ordinul MAIA nr. 171 din 14.07.2006 cu privire la condiţiile pent ru producerea şi comercializarea cărnii proaspet e.


FUZIUNEA REG./ STD. Reglement ările pot st abili condiţii t ehnice, fie în mod direct / expres, fie prin referire la un st andard. În reglement ări exist ă referințe direct e și referințe indirect e la st andarde.


8a.

REGLEMENTĂRI ȘI STANDARDE – REFERINȚE DIRECTE


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e

PRODUS


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e

LEGISLAȚIE PRODUS


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e

LEGISLAȚIE PRODUS

STANDARDE


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e

CÎT?

PRODUS

CUM?


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 98/70/CE din 13.10.1998 privind calitatea benzinei și a motorinei: ”Pentru benzinele auto, conținut de sulf - max. 10,0 mg/kg”

CÎT?

PRODUS

CUM?

EN ISO 20846:2011 "Produse petroliere. Determinarea conţinutului de sulf din carburanţii pentru automobile. Metoda prin fluorescenţă în ultraviolet"


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 Comisiei Europene din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare: ”Pentru carne proaspătă de pasăre, conținut de Salmonela - absenţă în 25 g”

CÎT? PRODUS

CUM?

EN ISO 6579:2002 ”Microbiologia produselor alimentare şi furajere. Metoda orizontală pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella”


8b.

REGLEMENTĂRI ȘI STANDARDE – REFERINȚE INDIRECTE


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e

PRODUS


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e CERINȚE ESENȚIALE, OBLIGATORII / ACCES PE PIAȚĂ ASIGURAT

LEGISLAȚIE

PRODUS


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e CERINȚE ESENȚIALE, OBLIGATORII / ACCES PE PIAȚĂ ASIGURAT

LEGISLAȚIE

PRODUS

STANDARDE VOLUNTARE CERINȚE VOLUNTARE, DE PERFORMANȚĂ / SUCCES PE PIAȚĂ ASIGURAT


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune:

- Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

LEGISLAȚIE

PRODUS

STANDARDE VOLUNTARE


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune:

- Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

LEGISLAȚIE

PRODUS

STANDARDE VOLUNTARE LISTE DE STANDARDE ARMONIZATE: de ex. EN 60065:2002 ”Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate”


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune: - Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

EN 60065:2002 ”Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate”


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune: - Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

EN 60065:2002 ”Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate”


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune: - Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

EN 60065:2002 ”Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate”


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune: - Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

EN 60065:2002 ”Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate”

GOST 18286-88 Приемники трехпрограммные вещательные. Общие технические условия


Două nivele sursă de a sp e c te te hnic e Directiva 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune: - Aparatele nu trebuie să producă temperaturi, arcuri sau radiații periculoase; - Izolația trebuie să fie corespunzătoare.

EN 60065:2002 ”Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate”

GOST 18286-88 Приемники трехпрограммные проводного вещания. Общие технические условия


AMBELE PRODUSE CORESPUND cerințelor Directivei 2006/95/CE privind echipamentele electrice de joasă tensiune


9. STANDARDELE vs. INOVAȚIA


Ce e ste inova ţia ? O inovație de produs est e elaborarea unui produs nou sau îmbunăt ățit semnificat iv faţă de cele exist ent e. Inovația est e considerat ă, în general, mot orul principal al creșt erii economice. De ex: Undele elect romagnet ice, luminoforii/ TV color, masele plast ice, semiconduct orii


Ce e ste inova ĹŁia ?


Roluri inte rfe re nte


Funcţiile sta nd a rd e lor - Procesul de st andardizare reduce t impul de acces pe piaţă (la scară largă) a unei invenţii, a rezult at elor cercet ărilor şi a t ehnologiilor inovat ive. - St andardele în sine asigură o difuzie a concept elor / produselor inovat ive. - St andardele de compat ibilit at e configurează inovaţiile în indust riile de reţea e.g. reţele de t elecomunicaţii, t ransport , IT.


Vă mulțumesc. Înt rebări? Detalii de contact: lilian.bostan@standard.md 022 905 320 Lilian BOSTAN


P.S. STANDARDE EUROPENE Date factuale


24.538 Standarde publicate de CEN/CENELEC

/ la 01.01.2016


39.600 Referințe la standarde (europene, internaționale) în legislația UE


1.600 Standarde publicate anual de cトフre Comitetul European de Standardizare (CEN/CENELEC )


6 luni Se acordă statelor membre CEN/CENELEC pentru a publica noile ediții ale standardelor europene și a anula edițiile vechi


0 Standarde publicate de CEN care ar descrie cerințe pentru produsele alimentare


402 (1,6%) Standarde publicate de CEN care ar descrie metodele de テョncercトビi a produsele alimentare


10.560 Standarde europene adoptate ca standarde moldovene


10. ANGAJAMENTE ASUMATE


Acordul de Asociere UE-RM Art. 173 alin. (5) lit. (a)

“ În vederea integrării sistemului său de standardizare, Republica Moldova va transpune în mod progresiv întreg corpul de standarde europene (EN) ca standarde naţionale


Acordul de Asociere UE-RM Art. 173 alin. (5) lit. (b)

“ Republica Moldova, simultan cu aceast ă transpunere, va anula standardele naţionale conflictuale cu standardelor europene


11.

OPORTUNITĂȚI / BENEFICII


Oportunități / Beneficii - Acces la st andardele unui dint re cele mai dezvolt at e spații economice; - Ut ilizarea st andardelor europene est e o cheie de succes (nu doar de acces) pe piața comunit ară cu 500 mln. de consumat ori, recunoscut e și aplicat e în 33 de țări europene.


Oportunități / Beneficii - St andardele europene reflect ă cel mai act ual st adiu al t ehnicii și poart ă cunoșt ințele acumulat e prin part iciparea celor mai bune companii europene; - Companiile care aplică cunoșt ințele din st andardele europene au șanse considerabil mai mari de a deveni mai compet it ive pe piața at ît locală, cît și europeană.


Oportunități / Beneficii - Referințele la st andarde europene oferă poziții egale în dialogul cu pot ențialii clienți din UE și sporesc imaginea companiei. - Ut ilizarea st andardelor europene deschide oport unit ăți de invest iții, creînd mediu t ehnic uniform cu cel de pe piața UE.


12.

PROVOCĂRI / IMPEDIMENTE


Impedimente - Pent ru a aplica un st andard european sunt necesare cunoșt ințe și inst ruiri speciale; - Implement area st andardului necesit ă invest iții în echipament e și t ehnologii noi; - Mai mult de 50% din st andarde sunt în limba engleză sau franceză;


Impedimente - Familiarit at ea cu st andardele GOST și ”respingerea” st andardelor europene; - Părerea greșit ă precum că anularea unui st andard GOST conflict ual ar împiedica export ul spre st at ele CSI.


Vă mulțumesc. Înt rebări? Detalii de contact: lilian.bostan@standard.md 022 905 320 Lilian BOSTAN

Profile for standard.md

Standardizarea. Aspecte fundamentale.  

Standardizarea. Aspecte fundamentale.  

Advertisement