Page 1

P U B L I C A Ț I E E D I T A T Ă S U B P A T RO N A J U L SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE MEDICINĂ D E FA M I L I E /M E D I C I N Ă G E N E RA L Ă

Dr. Adrian Grom, dr. Mihaela Pop

PROFIL ORGAZI}IONAL:

Nr. 11 z OCTOMBRIE 2011

Pag. 16

Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei - Filiala Teleorman

„Oamenii asociaz\ siguran]a pacientului cu chirurgia” Interviu cu dr. Aneez Esmail, Pre[edintele Re]elei de Siguran]\ a Pacien]ilor [i profesor de medicina familiei la Universitatea din Manchester

Puls SNMF

Wonca 2011 Conferin]a european\ de medicin\ de familie de la Var[ovia a p\strat nota general\ a unei mari manifest\ri, cu multe plusuri, cu unele minusuri.

Pag.8 Management

Analiza SWOT - un instrument util medicului de familie?

Interviu realizat de

Dr. Sandra Alexiu Dr. Raluca Zoi]anu

SWOT este un element foarte util în analiza unor situa]ii în care e nevoie de o decizie. Utilizând elemente cantitative [i calitative, analiza SWOT poate produce strategii, recomand\ri, poate fi folosit\ în prevenirea [i preplanificarea crizelor. De asemenea, poate fi util\ în monitorizarea desf\[ur\rii unui eveniment sau evaluarea personalului.

pag. 10 „Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii a creat de curând o curricul\ dedicat\ siguran]ei pacientului, disponibil\ pe pagina de web a OMS. Anul trecut am fost în Noua Zeeland\, unde exist\ un program de preg\tire în reziden]iat foarte interesant. Simulatoarele sunt folosite în preg\tirea pilo]ilor, [oferilor, a chirurgilor. Un astfel de simulator exist\ în Noua Zeeland\ pentru medicii de familie. Au creat cabinete, unde medicii consult\ pacien]ii-actori, apoi sunt întrerup]i pentru ca pacien]ii actori s\ mimeze simptome dificile. De asemenea, este înfiin]at un fel de laborator, unde se creeaz\ erori pentru medic. Ulterior, medicul poate s\ urm\reasc\ ce s-a întâmplat [i prime[te feedback în urma unei înregistr\ri.” ³³³

Pag. 12 Legisla]ie

Medicamentele corespunz\toare DCI-urilor: aten]ie la prescriere! În cadrul sistemului de asigur\ri sociale de s\n\tate, asigura]ii pot beneficia, cu sau f\r\ contribu]ie personal\ [i pe baz\ de prescrip]ie medical\, de tratament medicamentos.

Pag. 6 Echipa SNMF

Pneumonia comunitar\ Pneumonia comunitar\ reprezint\ o afec]iune frecvent\, cu o mortalitate de aproximativ 14% la pacien]ii spitaliza]i [i mai pu]in de 1% în rândul pacien]ilor care nu necesit\ spitalizare. Cei mai importan]i factori de risc pentru morbiditatea [i mortalitatea crescute din pneumonia comunitar\ sunt reprezenta]i de vârsta înaintat\, alcoolismul, comorbidit\]ile, statusul mental alterat, frecven]a respiratorie >30 respira]ii/min., hipotensiunea arterial\ (definit\ ca o tensiune arterial\ sistolic\ <90 mmHg sau o tensiune diastolic\ <60 mmHg) [i ureea seric\ crescut\.

Pag. 14 Partener principal:

Timișoara (16.02 - 17.02) Tg. Mureș (15.03 - 16.03) Iași (12.04 - 13.04 ) București (5.05 - 6.05) Bacău (17.05 - 18.05) Constanța (14.06 - 15.06) Pitești (20.09 - 21.09) Oradea (25.10 - 26.10) Baia Mare (8.11 - 9.11) • Sibiu (22.11 - 23.11)

Sibiu

Parteneri:

22-23. 11 .2011

Organizator:

Sub patronajul:

Partener media:


2

info update

Editorial

Clawback-ul aduce pierderi de peste 800 milioane de lei

Dana Boroeanu

Agresiunea fa]\ `n fa]\ cu reac]iunea Tr\im într-o ]ar\ nevrotic\, sociologii [i psihologii constatând cu diverse ocazii c\ tindem spre o cultur\ a conflictului. Irascibilitatea este o stare de spirit, în laten]\, [i parc\ a[teapt\ cu ner\bdare apari]ia unui motiv pentru a deveni manifest\. Parc\ savur\m momentul în care putem spune „vreo dou\” cuiva. Ne cert\m pentru un loc în autobuz , ne cert\m cu casiera de la supermarket, scoatem bâtele [i pistoalele în trafic [i ne adun\m în g\[ti s\ ne batem cu al]ii dintr-o ga[c\ rival\. Ne cert\m ori de câte ori avem prilejul [i nu de pu]ine ori situa]ia scap\ de sub control. Abund\ jurnalele de [tiri de astfel de exemple [i parc\ Poli]ia [i cine ar trebui s\ ]in\ situa]ia sub control sunt dep\[ite de evenimente. Îns\ un lucru nu-l pot pricepe nici în ruptul capului. Cele mai de neîn]eles reac]ii, pentru mine, sunt agresiunile asupra personalului medical. Cum s\-[i închipuie cineva c\ dac\ rupe o mân\ sau falca doctorului sau a [oferului de pe ambulan]\ va primi mai repede îngrijirile de care are nevoie?! Cum s\-[i închipuie c\ un om timorat de amenin]area cu b\taia va avea reac]iile care fac diferen]a între via]\ [i moarte?! V\ aduce]i aminte de cazul medicului de familie din Timi[ care a fost ucis de fratele unei paciente pentru c\ nu a eliberat o re]et\? Medic care nu avea nicio vin\ c\ birocra]ia din sistem întârzia apari]ia listelor cu medicamentele compensate [i gratuite. V\ aduce]i aminte de medicii fug\ri]i pe holurile spitalelor sau baricada]i în propriile cabinete în fa]a furiei apar]in\torilor care nu-[i pot ]ine nervii în frâu? A[a ceva este de neconceput într-o ]ar\ normal\, unde masca]ii ar fi intervenit imediat! Ministerului S\n\t\]ii propune s\ se în\spreasc\ pedepsele pentru cei care agreseaz\ verbal [i fizic personalul medical, dar [i a[a mie mi se par prea mici. Conform actului normativ, propus de Ministerul S\n\t\]ii amenin]area s\vâr[it\ nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct\ contra unui medic, asistent medical, [ofer de autosanitar\, ambulan]e, sau orice alt fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exerci]iul func]iunii, va fi pedepsit\ cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amend\. De asemenea, orice acte de violen]\, ca de exemplu lovirea, s\vâr[ite împotriva cadrelor medicale vor fi sanc]ionate cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar v\t\marea corporal\ poate fi pedepsit\ cu închisoare de la 6 luni la 6 ani. V\t\marea corporal\ grav\ se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 12 ani. Sunt de p\rere îns\ c\, [i în cazul personalului medical, ar trebui ca profesia s\ constituie circumstan]\ agravant\, precum în cazul organelor de poli]ie. A[a cum agresarea unui poli]ist este mult mai aspru pedepsit\ de cât agresiunea asupra unui civil, aceea[i regul\ ar trebui s\ se aplice [i în cazul purt\torilor de halate albe.

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Prin aplicarea noii taxe clawback, industria farmaceutic\ din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamn\ o sc\dere a pie]ei cu 30%, conform studiului de impact realizat de Asocia]ia Român\ a Produc\torilor Interna]ionali de Medicamente (ARPIM). Aplicarea noii taxe nu va influen]a doar pia]a farmaceutic\, ci va avea un impact major la nivel economic, social [i medical. Din punct de vedere economic, taxa este inaplicabil\, deoarece companiile farmaceutice ar trebui s\ sus]in\ integral diferen]a dintre bugetul alocat [i consumul de medicamente. „Vom fi nevoi]i s\ pl\tim o tax\ pentru venituri pe care nu le-am realizat, pentru c\ noua tax\ clawback se aplic\ la pre]ul de vânzare al medicamentelor, care include pe lâng\ pre]ul de produc\tor, marja de distribu]ie, adaosul farmaciilor [i TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei vândut pe pia]\, o companie va fi obligat\ s\ pl\teasc\ clawback 136 de lei, lucru imposibil de sus]inut”, a adaugat Cristian Lu]an, director executiv adj. ARPIM.

Voredanin®

Atorvastatina 10 mg, 20 mg, 40 mg Indicaūii: Voredanin® este indicat pentru scąderea valorilor crescute ale colesterolului total, LDL-colesterolului, apolipoproteinei-B ũi trigliceridelor la pacienūii cu: O hipercolesterolemie primarą, inclusiv hipercolesterolemie familialą O hiperlipidemie mixta (IIa si IIb). Doze ũi mod de administrare: 1 comprimat Àlmat Voredanin® pe zi O Dozele se stabilesc individual, în funcūie de valorile iniūiale ale LDL-Colesterolului O Rąspunsul terapeutic se observą în primele 2 sąptąmâni. Efectul terapeutic maxim este atins de regulą în 4 sąptąmâni ũi se menūine în timpul tratamentului de lungą duratą Categorii speciale: Nu este necesarą ajustarea dozelor Voredanin® la pacienūii: O Vârstnici O Cu afecūiuni renale cronice Forma de prezentare: Cutii cu 30 de comprimate Àlmate

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica T\n\sescu, pre[edinte SNMF Redactor [ef: Mirela Boroeanu-Stanca, mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor [ef-adjunct: Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, secretar SNMF Redactor: Alexandra Pârvulescu,

Dr. Adrian Grom, Dana Boroeanu Secretar general de redac]ie: Laura Manca[,

alexandra.parvulescu@

Director executiv: Silvia Ion,

pbsolutions.ro

Colaboratori permanen]i: Dr. Mihaela Cârmaciu, Dr. R\zvan Miftonde,

mancas.laura@pbsolution.ro

ion.silvia@pbsolutions.ro

Foto: Cristi Chivu, Dreamstime

Events Manager: Gabriel Caramal\u,

Abonamente:

gabriel.caramalau@pbsolutions.ro

Publica]ie lunar\ editat\ de:

Asistent Director executiv: Dana Buzurin,

abonamentemf@pbsolutions.ro

buzurin.dana@pbsolutions.ro

Referent marketing: Simona Dumitrescu, simona.dumitrescu@pbsolutions.ro

(Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucure[ti Tel.: 021.311.94.26; Fax: 021.311.94.27) ISSN 2069 - 1114


info update Vaccin\rile în medicina primar\ din UK ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

3

Dr. Radu Burtan - GP Principal

Imunizarea împotriva bolilor infec]ioase este o m\sur\ foarte eficient\ de a controla propagarea acestor condi]ii în comunit\]i [i bineîn]eles de a proteja popula]ia împotriva condi]iilor în sine [i ale complica]iilor lor severe, câteodat\ fatale. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) recomand\ anumite vaccin\ri pentru fiecare ]ar\, în func]ie de amplasarea geografic\, inciden]a bolilor infec]ioase, condi]iile locale etc. Responsabilitatea de a formula programul de imunizare la nivel na]ional revine îns\ organelor r\spunz\toare de sistemul medical [i s\n\tatea public\ din ]ara respectiv\. De asemenea, depinde de politica de s\n\tate [i strategia acesteia, de condi]iile geografice, de acceptare de popula]ie a vaccin\rilor, de situa]ia financiar\ etc. În Marea Britanie, Department of Health (departamentul de s\n\tate) al\turi de consilierii lor - Joint Committee on Vaccination and Immunisation- stabilesc programul de vaccin\ri [i pl\tesc parteneriatele de medicin\ de familie s\ le îndeplineasc\. Plata se face dup\ anumite formule în func]ie de procentul de copii care [i-au completat vaccin\rile. Vaccinul antigripal se pl\te[te separat în func]ie de procentajul de vaccinare ob]inut de parteneriat/dispensar. Vaccinurile sunt procurate de autorit\]ile sanitare [i sunt livrate gratuit, în condi]ii optime, parteneriatelor.

În ultimii ani s-au produs câteva schimb\ri în programul de imunizare în Marea Britanie: „ s-au introdus vaccin\rile pentru pneumococ [i meningococ tip C în imunizarea primar\; „ se face o vaccinare selectiv\ pentru BCG; „ s-a ad\ugat un rapel pentru Haemophilus influenzae B (HiB) [i meningit\ tip C la vârsta de un an; „ s-a redus num\rul de doze pentru meningit\ C. În recomand\rile revizuite în septembrie 2011, OMS are urm\toarele propuneri pentru vaccin\rile de rutin\: BCG, hepatita B, polio, DTP, HiB, pneumococic (conjugat), rotavirus, rujeola, rubeola, Human papillomavirus (HPV). De asemenea, mai sunt [i alte vaccin\ri recomanadate, depinzând de pozi]ia geografic\ (febra galben\, encefalit\ japonez\ etc.), vaccin\ri pentru febra tifoid\, holer\, meningit\, hepatit\ A sau rabie în cazul persoanelor la risc înalt sau pentru programe cu anumite caracteristici ca vaccinarea pentru parotidit\ epidemic\ (în Marea Britanie este inclus vaccinul triplu MMR - parotidita epidemic\, rujeol\, rubeol\) sau vaccinarea tuturor pacien]ilor care sufer\ de condi]ii cronice cu vaccin antigripal. De asemenea, în Marea Britanie vaccinarea primar\ este compus\ din:

„ la 2 luni - difterie, tetanus, pertussis, polio, HiB într-un singur vaccin (DTaP/IPV/Hib) [i o a doua injec]ie pentru pneumococ (PCV); „ la 3 luni se repet\ cel de cinci vaccinuri într-o injec]ie (DTaP/IPV/HiB) [i se adaug\ Meningita C (injec]ie separat\); „ la 4 luni, copiii vin la vaccinare pentru trei injec]ii în acela[i timp: a treia injec]ie de 5 vaccinuri (DTaP/IPV/HiB), pneumococ (PCV) [i meningococ C (MenC); „ la un an se face rapelul pentru HiB [i MenC; „ la aproximativ 13 luni se face MMR (measles, mumps, rubella), rujeol\, oreion, rubeol\ [i înc\ o injec]ie pentru pneumococ (PCV). Vaccinarea cu MMR a fost foarte controversat\, unii p\rin]i optând pentru vaccinuri separate pentru cele trei condi]ii sau nu au vaccinat copiii de loc. Motivul pentru aceast\ pozi]ie au fost informa]iile nefondate c\ vaccinul MMR ar produce autism [i condi]ii inflamatorii ale colonului (colit\ ulcerativ\, boal\ Crohn etc.). Surprinz\tor, aceste probleme au fost întâlnite numai în Marea Britanie, în Japonia [i în Finlanda; unde se folosesc asocieri de vaccinuri asem\n\toare nu au fost semnalate aceste probleme; „ de la 3 ani [i 4 luni la 5 ani - înc\ o vaccinare pentru MMR plus înc\ o injec]ie cu vaccin pentru difterie, tetanus, pertussis [i polio (DTaP/IPV);

„ vaccinul pentru HPV (Human papiloma virus) - 3 injec]ii se administreaz\ fetelor între 12-13 ani. De asemenea, se folosesc dou\ produse: Cervarix-(HPV tip 16 [i 18) sau Gardasil (tip 6, 11, 16 [i 18). OMS nu recomand\ în prezent vaccinarea b\ie]ilor, pentru c\ în strategia de vaccinarea ini]ial\, care tinde la acoperirea de >70%, vaccinarea exclusiv\ a fetelor pare a fi mai eficient\; „ între 13 [i 18 ani înc\ o injec]ie pentru tetanus, difterie [i polio. În Marea Britanie se prefer\ asocierea vaccinurilor în acela[i produs (de exemplu, 5 vaccinuri în unul) [i administrarea mai multor vaccinuri la aceea[i programare, pentru a se evita vaccin\rile par]iale, r\spunsul imunitar fiind mai puternic. În afara acestor vaccin\ri de rutin\, mai sunt [i vaccin\ri care nu sunt obligatorii, dar, depinzând de circumstan]ele familiale, etnice [i sociale, se pot administra la copii cu risc: „ hepatita B (de la na[tere pân\ la 1 an); „ BCG (de la na[tere). Programul de vaccinare al unei ]\ri nu poate avea succes f\r\ munca neobosit\ a medicilor de familie. Medicii de familie nu numai c\ duc la îndeplinire acest program, dar prin educa]ia adus\ p\rin]ilor [i prin explica]ii realiste a beneficiilor imuniz\rii reu[esc s\ m\reasc\ procentul de acceptare a vaccin\rilor.


eveniment Medical Forum Pite[ti

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

4

În perioada 20-21 septembrie, Medical Forum a ajuns [i la Pite[ti. Evenimentul, organizat de publica]ia noastr\ sub patronajul SNMF, s-a bucurat de participarea a peste 300 de medici de familie.

L

ucr\rile care au stârnit interesul participan]ilor au fost moderate de pre[edintele SNMF, dr. Rodica T\n\sescu. Temele aflate în dezbatere au abordat problematici importante pentru întreg sistemul de

medicin\ primar\ privitoare la Co-Ca 2011-2012, dar [i aspecte ce ]in de activitatea clinic\ a specialistului MF. Pentru 2011 caravana Medical Forum va mai ajunge la Oradea, Baia Mare, Sibiu.

Participan]ii au beneficiat de expuneri [i standuri ale produc\torilor [i distribuitorilor de medicamente: Bayer HealthCare, Johnson & Johnson, Leo Pharma, Merck, GlaxoSmithKline, Formare Medical\, Zentiva, Dona, Laropharm, Verbatim.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Stand Abbott

Stand Laropharm

Stand Merck

Stand Zentiva

SPEAKERI 1. Dr. Rodica T|N|SESCU, pre[edinte Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei „Deschidere forum” „Subfinan]area [i asisten]a medical\ primar\” „Fucidin® - standardul de aur în tratamentul infec]iilor bacteriene cutanate” „Nout\]i în tratamentul psoriazisului scalpului” 2. Dr. George Valentin B|NIC|, medic primar MG/MF, pre[edinte CM Arge[ „Evenimente - actualit\]i: alegerile locale Comisia de Disciplin\. Alegeri - conducerea Colegiului Medicilor Arge[” 3. Dr. Mariana BO{NEAG, medic primar MG/MF, pre[edinte SMG/MF Arge[ - „Co-Ca Normele Metodologice 2011 între subzisten]\ [i birocra]ie” 4. Dr. Manuela TUDOR, CHC Manager Merck România - „Noutatea conceptului de

activare a s\n\t\]ii” 5. Dr. Marina PÎRC|LABU, pre[edinte Patronatul Medicilor de Familie Bucure[ti Ilfov - „Call-Med - Medicul de familie la un telefon distan]\” 6. Dr. Oana DONEA, medic primar oncolog cu supraspecializare în îngrijire paliativ\, Asocia]ia pentru Servicii Mobile de Îngrijire Paliativ\ - „Împreun\ în lupta împotriva durerii” 7. Dr. Ileana DU}|, medic primar MG/MF „Vertijul la vârstnici - în practica Medicului de Familie” 8. Dr. R\zvan BOSINCEANU, „Siguran]a în administrare a paracetamolului la nou n\scut [i copil” 9. Dr. Daniel MU{AT, Director Executiv Adjunct - medic [ef, Casa de Asigur\ri de S\n\tate Arge[

10. Dr. Carolina NICOLAE, consilier Direc]ia de S\n\tate Public\ Arge[ 11. Dr. Dumitra VELCEA, medic primar MG/MF - „Diagnosticul pozitiv în Boala de reflux gastro-esofagian în cabinetul medicului de familie (chestionar GERD)-prezentare caz” 12. Dr. Natalia BECHEANU, medic primar MG/MF, doctorand - „Evolu]ia [i tratamentul artritei reactive în func]ie de etiologie” 13. Conf. dr. Mircea MANUC, Spitalul Clinic Fundeni Bucure[ti - Clinica Gastroenterologie - „Suplimentarea optim\ cu enzime pancreatice: de la forma farmaceutic\ la beneficii aduse pacien]ilor!” 14. Dr. Ioana PREDOIU, medic primar MG/MF - „Afec]iunile digestive - Prezentare caz” 15. Dr. Gabriela ONCESCU, medic primar

MG/MF - „Inciden]a rahitismului la popula]ia 03 ani” 16. Dr. Emilia {TEF|NESCU, medic primar MG/MF - „Beta-blocante încotro?” 17. Dr. Tabita ST|NOIU, medic primar MG/MF - „Preven]ia în medicina de familieconsiliere pentru un stil de via]\ s\n\tos” 18. Dr. Violeta BOJINC|, medic primar Medicin\ Intern\ [i Reumatologie, [ef lucr\ri UMF „Carol Davila”- „Dona, glucozamina sulfat - tratament de prim\ inten]ie în controlul bolii artrozice” 19. Dr. Doina ZAHARIA, medic primar MG/MF - „Preven]ia accidentelor vasculare prin monitorizarea hipertensiunii arteriale” 20. Dr. Mirela LAZ|R, medic specialist MG/MF - „Prezentare de caz - boala digestiv\ la copii”


ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Ministerul S\n\t\]ii nu mai achizi]ioneaz\ vaccinul antigripal de la Institutul „Cantacuzino” Pentru sezonul rece 2011 - 2012, Ministerul S\n\t\]ii nu mai achizi]ioneaz\ vaccinul antigripal de la Institutul „Cantacuzino”, banii aloca]i pentru cele un milion de doze fiind distribui]i direc]iilor de S\n\tate public\ jude]ene, acestea urmând s\-[i fac\ singure stocurile necesare. „Vaccinurile vor putea fi achizi]ionate de pe pia]a farmaceutic\. Fiecare le cumpar\ de unde dore[te. Ini]ial, se stabilise ca Ministerul S\n\t\]ii s\ achizi]ioneze vacci-

nurile de la Institutul „Cantacuzino”, dar nu a vrut Ministerul Finan]elor”, au declarat pentru NewsIn reprezentan]ii MS. Potrivit speciali[tilor din minister, vaccinarea antigripal\ va începe imediat ce direc]iile de s\n\tate vor achizi]iona dozele necesare. Vaccinurile antigripale fabricate pentru acest sezon rece con]in acelea[i tulpini ca [i cele produse anul trecut, inclusiv cea a virusului gripei porcine. Pân\ în prezent, în aceast\ toamn\, în România nu s-a înregistrat niciun caz de grip\. Medicii au precizat faptul c\ imunizarea popula]iei se face în sezonul pregripal, respectiv înainte de jum\tatea lunii noiembrie, când deja încep s\ apar\ primele cazuri. În prima faz\, se va realiza imunizarea gratuit\ a persoanelor aflate în grupe de risc, respectiv copii, vârstnici [i cei care sufer\ de anumite afec]iuni cronice.

puls SNMF

5

Reziden]iat PE SCURT z PE SCURT ARPIM are un 2011, descentralizat nou pre[edinte Ministerul S\n\t\]ii va organiza la 20 noiembrie, concursul de Reziden]iat. Majoritatea dintre cei 5.030 de absolven]i a optat pentru a sus]ine concursul în centrele din Bucure[ti (1775), Cluj Napoca (820) [i Ia[i (774). Candida]ii vor concura pentru 3.810 locuri [i posturi, concursul desf\[urându-se descentralizat în centrele din Bucure[ti, ClujNapoca, Craiova, Ia[i, Tg-Mure[ [i Timi[oara. În premier\, subiectele de examen vor fi proprii pentru fiecare universitate, dar bazate pe o tematic\ comun\ [i respectând o metodologie unic\, în conformitate cu legisla]ia în vigoare. Toate am\nuntele privind tematica de concurs, bibliografia aferent\, num\rul locurilor [i posturilor, precum [i publica]ia de concurs sunt afi[ate pe site-ul www.ms.ro. Potrivit Ministerului S\n\t\]ii, anul acesta se va pune accent pe preg\tirea medicilor în specialit\]ile deficitare: medicina de urgen]\, ATI, neonatologie, oncologie medical\, farmacie clinic\. Concursul se va desf\[ura sub form\ de test-gril\ cu 200 de întreb\ri, pe o durat\ de 4 ore. Posturile scoase la concurs pentru care nu au fost candida]i înscri[i sau posturile pentru care candida]ii nu au ob]inut punctajul minim de promovare, nu se vor putea alege de al]i candida]i.

Regis Lhomme, director general Amgen România, a fost ales pre[edinte al Asocia]iei Române a Produc\torilor Interna]ionali de Medicamente (ARPIM). În cadrul alegerilor din 29 septembrie, Efthymios Papataxiarchis, director general Johnson & Johnson, a preluat func]ia de vicepre[edinte ARPIM, iar Mihai Briciu, director general Novo Nordisk, [i Luca Visini, director general Eli Lilly, au preluat func]iile de membri ai boardului.

SMURD în toat\ ]ara Pân\ la sfâr[itul lunii noiembrie vor fi deschise servicii SMURD în toate jude]ele ]\rii. Declara]ia apar]ine dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul S\n\t\]ii, [i a fost f\cut\ cu ocazia inaugur\rii dispeceratului integrat ISU - Ambulan]a de la Buz\u. Potrivit oficialului MS, la serviciile de ambulan]\ vor sosi 200 de ma[ini, iar la SMURD, 55 de ambulan]e de tip B, din care o parte vor fi folosite pentru deschiderea de servicii SMURD în ultimele [ase jude]e, iar celelalte pentru înfiin]area de echipaje acolo unde deja exist\ oameni preg\ti]i.


6

legislație

Sanc]iuni drastice pentru abaterile de la normele din domeniul s\n\t\]ii publice Consilier juridic Dan Gîdiu]\ www.medicalex.ro Cartea cabinetului medical

Pân\ nu demult, contraven]iile la normele de igien\ [i s\n\tate public\ [i sanc]iunile contraven]ionale pentru acestea erau reglementate prin Legea nr. 98/1994, cadru legal care ulterior promulg\rii, a suferit o serie de modific\ri. O dat\ cu integrarea României în Uniunea European\, legisla]ia na]ional\ din domeniul s\n\t\]ii a urmat cursul firesc al armoniz\rii cu legisla]ia comunitar\, îns\ noile reglement\ri în domeniu au omis precizarea faptelor care constituie contraven]ie [i regimul de sanc]ionare a acestora. Din aceste considerente, prin Legea nr. 254/2010 s-a dispus abrogarea Legii nr. 98/994 [i reglementarea m\surilor de sanc]ionare contraven]ional\ în domeniul s\n\t\]ii publice prin hot\râre a Guvernului. În acest context, la 1 septembrie 2011, prin Hot\rârea Guvernului nr. 857/2011, publicat\ în Monitorul Oficial nr. 621 din 1 septembrie 2011, au fost stabilite contraven]iile la normele din domeniul s\n\t\]ii publice, precum [i sanc]iunile aplicabile. Contraven]ii (mai multe) [i amenzi (mai mari) de la 11 septembrie 2011 Noua reglementare stabile[te în mod distinct cuantumul amenzilor pentru persoane juridice, respectiv persoane fizice, în func]ie de natura [i gravitatea faptei. Astfel, dac\ pentru persoanele fizice amenda este de minimum 500 de lei [i maximum 10.000 de lei, pentru persoanele juridice aceasta oscileaz\ între un minimum de 1.000 de lei [i maximum 50.000 de lei. Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul c\ Hot\rârea Guvernului nr. 857/2011 nu men]ioneaz\ expres posibilitatea achit\rii în termen de 48 de ore a jum\tate din minimul amenzii prev\zute de actul normativ. În consecin]\, contravenientul va fi obligat la plata amenzii în cuantumul stabilit de norma juridic\ care instituie sanc]iunea. Într-o expunere succint\, deloc exhaustiv\, contraven]iile la normele din domeniul s\n\t\]ii publice prev\zute de aceast\ hot\râre de Guvern, intrat\ în vigoare la 11 septembrie a.c., se prezint\ astfel: Contraven]ii la normele de igien\ privind colectarea [i îndep\rtarea reziduurilor Constituie contraven]ii [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 2.000 de lei la 3.000 de lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amend\ de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru persoanele juridice urm\toarele fapte: „ nerespectarea normelor în vigoare privind colectarea, tratarea [i evacuarea apelor uzate provenite din unit\]ile sanitare, precum [i de la orice unit\]i care prin specificul lor contamineaz\ aceste ape; „ lipsa dot\rii cu grup sanitar a locuin]elor [i a unit\]ilor de orice fel; (continuare în num\rul urm\tor)

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Medicamentele corespunz\toare DCI-urilor: aten]ie la prescriere! În cadrul sistemului de asigur\ri sociale de s\n\tate, asigura]ii pot beneficia, cu sau f\r\ contribu]ie personal\ [i pe baz\ de prescrip]ie medical\, de tratament medicamentos. Dan Gîdiu]\ Consilier juridic www.medicalex.ro Cartea cabinetului medical

(continuare din num\rul trecut) z Regula 4: s\ asigure eliberarea actelor medicale, în condi]iile stabilite în normele metodologice de aplicare a Contractului-Cadru privind condi]iile acord\rii asisten]ei medicale în cadrul sistemului de asigur\ri sociale de s\n\tate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hot\rârea Guvernului nr. 1389 / 2010, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare:

tru bolnavii cu afec]iuni cronice; - pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate [i cu schem\ terapeutic\ stabil\, pot prescrie pentru o perioad\ de pân\ la 90/92 de zile inclusiv pentru bolnavii care sunt inclu[i în „Programul pentru compensarea în procent de 90% a pre]ului de referin]\ al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pân\ la 700 de lei/lun\”; - medicul de familie prescrie inclusiv medicamente ca o consecin]\ a actului medical prestat de al]i medici afla]i în rela]ie contractual\ cu casele de asigur\ri de

Medicamente din sublista B notate cu # Acidum tiocticum (alfa-lipoicum)**# Dalteparinum**# Enoxaparinum**# Nadroparinum**# Reviparinum**# Tinzaparinum**# Fondaparinux sodium**# Eplerenonum*# Levonorgestrelum***# Follitropinum alfa****# Follitropinum beta****# Lutropina alfa****# Tolterodinum**# Solifenacinum succinate**# Somatropinum***# Ganirelixum***# Cetrorelixum***# Brivudinum*# Leuprorelinum***# Goserelinum***# Triptorelinum***# Oxycodonum*# Pregabalinum**# Bupropionum**# Pramiracetamum**# Nota: Tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (*) se iniĠiază de medicul de specialitate în limita competenĠei úi poate fi prescris în continuare de medicul de familie pe baza scrisorii medicale emise de medicul de specialitate. Tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (**) se efectuează pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului SănătăĠii Publice. Tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (***) se efectuează pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului SănătăĠii Publice úi cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor judeĠene de asigurări de sănătate.

I. Medicamentele se prescriu sub forma DCI, iar în cazuri justificate medical, prescrierea se face pe denumirea comercial\, cu precizarea pe prescrip]ie [i a DCI corespunz\toare; II. Medicamentele se vor prescrie numai pe documentul cu regim special, întocmit în 3 exemplare (originalul+copia pentru asigurat, iar exemplarul al treilea r\mâne în carnet la medicul care a eliberat prescrip]ia); III. Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele de medicii de familie: - 3-5 zile pentru afec]iuni acute; - 8-10 zile pentru afec]iuni subacute; - de pân\ la 30/31 de zile pen-

s\n\tate, pe baza scrisorii medicale, pentru o perioad\ de pân\ la 90/92 de zile, perioada fiind stabilit\ de comun acord de medicul prescriptor [i asiguratul beneficiar al prescrip]iei medicale [i men]ionat\ pe prescrip]ie sub rubrica aferent\ CNP-ului. Asigura]ii respectivi nu mai beneficiaz\ de o alt\ prescrip]ie medical\ pentru boala cronic\ respectiv\ pentru perioada acoperit\ de prescrip]ia medical\. IV. Num\rul maxim de medicamente ce pot fi prescrise. Pentru boli cronice, medicii pot prescrie unui asigurat medicamente cu respectarea urm\toarelor condi]ii: a. pentru sublistele A [i B - o singur\ prescrip]ie lunar, cu maxi-

mum 7 medicamente. Valoarea total\ a medicamentelor din sublista B calculat\ la nivelul pre]ului de referin]\, este de pân\ la 330 de lei/lun\; b. în situa]ia în care într-o lun\ se prescrie un medicament din sublista B notat cu #, cu o valoare maxim\ a tratamentului pe o lun\, calculat\ la nivelul pre]ului de referin]\, mai mare de 330 lei, nu se mai prescriu în luna respectiv\ [i alte medicamente din sublista B; c. o singur\ prescrip]ie din sublista B lunar pentru pensionarii cu venituri numai din pensii de pân\ la 700 de lei/lun\, a c\rei contravaloare la nivelul pre]ului de referin]\ este de pân\ la 330 de lei pe lun\/prescrip]ie, [i un num\r de maximum 3 medicamente, situa]ie în care nu beneficiaz\ de medicamente din sublista B în condi]iile prev\zute la lit. a) [i b), cu compensare de 90% din pre]ul de referin]\. În acest caz se pot prescrie maximum 7 medicamente din sublistele A [i B; d. pentru sublista C sec]iunea C1 - pe fiecare cod de boal\, o singur\ prescrip]ie lunar, cu maximum 3 medicamente; e. pentru sublista C sec]iunea C3 - o singur\ prescrip]ie lunar, cu maximum 4 medicamente. VI. Prescrip]iile aferente medicamentelor f\r\ contribu]ie personal\ se elibereaz\ în urm\toarele situa]ii: a. pentru copii cu vârsta cuprins\ între 0-18 luni, gravide [i lehuze, tineri de la 18 pân\ la 26 de ani, dac\ sunt elevi, inclusiv absolven]i de liceu pân\ la începutul anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studen]i, care beneficiaz\ de gratuitate suportat\ din FNUASS, conform legii; b. pentru bolile care beneficiaz\ de gratuitate conform legii; c. pentru persoanele prev\zute

în legile speciale, care beneficiaz\ de gratuitate suportat\ din fond, în condi]iile legii. VI. Beneficiarii „Programul pentru compensarea în procent de 90% a pre]ului de referin]\ al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pân\ la 700 de lei/lun\” trebuie s\ prezinte

"Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate [i cu schem\ terapeutic\ stabil\, medicii de familie pot prescrie pentru o perioad\ de pân\ la 90/92 de zile inclusiv pentru bolnavii care sunt inclu[i în "Programul pentru compensarea în procent de 90% a pre]ului de referin]\ al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de pân\ la 700 de lei/lun\" medicului de familie ultimul talon de pensie, actul de identitate, precum [i o declara]ie pe propria r\spundere din care s\ rezulte faptul c\ realizeaz\ venituri numai din pensii de pân\ la 700 de lei pe lun\. Medicul de familie are obliga]ia de a consemna în fi[a medical\ a pensionarului/în registrul de consulta]ii num\rul talonului [i cuantumul pensiei [i va anexa la fi[a medical\ declara]ia dat\ pe propria r\spundere de pensionar. VII. Prin excep]ie, în cazul medicamentelor prev\zute în tabelul II din anexa la Legea


legislație

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan]elor [i preparatelor stupefiante [i psihotrope, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, se pot emite pentru acela[i asigurat mai multe prescrip]ii, conform reglement\rilor legale în vigoare. VIII. Pe acela[i formular de prescrip]ie se pot înscrie medicamente din subliste diferite. IX. Copii cu vârst\ între 0 [i 12 luni beneficiaz\ de medicamente gratuite, f\r\ plafonare valoric\ [i cantitativ\. X. Datele din prescrip]ie vor fi înscrise lizibil, f\r\ modific\ri, [ters\turi sau ad\ugiri. În cazul în care o modificare este absolut necesar\, aceast\ men]iune va fi semnat\ [i parafat\ de persoana care a completat ini]ial datele, pe toate cele 3 formulare de prescrip]ie. XI. Cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se noteaz\ în cifre [i litere. XII. Prescrip]ia se completeaz\ obligatoriu cu toate informa]iile solicitate în formularul tipizat. z Regula 5: s\ respecte protocoalele de practic\ pentru prescrierea, monitorizarea [i decontarea tratamentului în cazul unor afec]iuni, elaborate de Casa Na]ional\ de Asigur\ri de S\n\tate, conform dispozi]iilor legale; z Regula 6: s\ completeze prescrip]ie medical\, cu toate datele pe care aceasta trebuie s\

le cuprind\ conform prevederilor legale în vigoare. În cazul nerespect\rii acestei obliga]ii, casele de asigur\ri de s\n\tate recupereaz\ de la ace[tia contravaloarea medicamentelor cu [i f\r\ contribu]ie personal\ prescrise, ce au fost eliberate de al]i furnizori în baza acestor formulare [i decontate de casele de asigur\ri de s\n\tate din fondul na]ional unic de asigur\ri sociale de s\n\tate. Datele din prescrip]ie vor fi înscrise lizibil, f\r\ modific\ri, [ters\turi sau ad\ugiri. În cazul în care o modificare este absolut necesar\, acest\ men]iune va fi semnat\ [i parafat\ de persoana care a completat ini]ial datele, pe toate cele 3 formulare de prescrip]ie. Cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se noteaz\ în cifre [i litere. Prescrip]ia se completeaz\ obligatoriu cu toate informa]iile solicitate în formularul tipizat. z Regula 7: s\ recomande asigura]ilor tratamentul adecvat [i eficient, cu respectarea condi]iilor privind modalit\]ile de prescriere a medicamentelor, conform prevederilor legale în vigoare. z Regula 8: În situa]ia în care medicul de familie are angajat în cabinetul s\u individual un medic care are dreptul s\ desf\[oare activitate ca medic de familie, medicul angajat are obliga]ia de a prescrie medicamentele cu sau f\r\ contribu]ie personal\, folosind formularul-tip cu [tampila cabinetu-

lui [i parafa medicului angajat. Pro memoria: scurte însemn\ri despre DCI-uri, protocoale de practic\ [i prescrierea medicamentelor Lista DCI-urilor. Lista cuprinzând denumirile comune interna]ionale (DCI-urile) corespunz\toare medicamentelor de care beneficiaz\ asigura]ii, cu sau f\r\ contribu]ie personal\, pe baz\ de prescrip]ie medical\, în sistemul de asigur\ri sociale de s\n\tate, este alc\tuit\ din trei subliste. Tratamentul cu medicamentele corespunz\toare acestor DCI-uri Prescrierea medicamentelor aferente DCI-urilor - ne referim aici la medicamentele cuprinse în sublista A,B [i C (sec]iunea C1 [i C2) - trebuie realizat\ cu respectarea cadrului legal, respectiv: „ H.G. nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune interna]ionale corespunz\toare medicamentelor de care beneficiaz\ asigura]ii, cu sau f\r\ contribu]ie personal\, pe baz\

de prescrip]ie medical\, în sistemul de asigur\ri sociale de s\n\tate; „ protocoalele terapeutice aprobate prin Ordinul comun M.S./C.N.A.S. nr. 1301/500/2008 (anexe publicate in M.Of. nr. 531 [i 531bis din 2008), modificat [i completat prin Ordinul comun M.S./C.N.A.S. nr. 461/477/2010 (M.Of. nr.386 [i 386 bis din 2010);

7

„ regulile privind modul de prescriere a medicamentelor - reg\site în Anexa 30 din Normele metodologice pentru anul 2011 de aplicare a Contractului-Cadru privind condi]iile acord\rii asisten]ei medicale în cadrul sistemului de asigur\ri sociale de s\n\tate pentru anii 2011-2012, dar [i în CoCa.

(continuare în num\rul urm\tor)


8 6

puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Conferin]a european\ WONCA 2011 Var[ovia, capitala Poloniei, a avut onoarea de a g\zdui, în acest an, Conferin]a European\ WONCA.

Tony Mathie, pre[edintele WONCA Europe

EURIPA - organiza]ia european\ a medicilor de familie din mediul rural Dr. Paul {erban Vicepre[edinte SNMF a edi]ia din acest an a Conferin]ei europene WONCA din delega]ia român\ a medicilor de familie af\cut parte [i vicepre[edintele SNMF, dr. Paul {erban. Acesta a prezentat politicile de s\n\tate, în cadrul unuia dintre atelierele de lucru. De asemenea, dr. Paul {erban a fost desemnat de dr. Zsuzsanna Farkas-Pall la [edin]a organiza]iei, unde au fost discutate o serie de probleme administrative importante. Euripa a lansat la 9 septembrie 2011 un program de educa]ie în medicina rural\, pentru reziden]ii [i tinerii medici de familie din Europa. Acest program de preg\tire reprezint\ o burs\ de studii, înfiin]at\ în memoria lui Claudio Carosino, asasinat anul trecut de unul din proprii s\i pacien]i. În dup\-amiaza aceleia[i zile s-au desf\[urat dou\ ateliere de lucru:

L

1. „On calls/out of Hours in rural locations as part of educational strategy and workforce retention”, un atelier despre organizarea permanen]ei, motive „pro” [i „contra” pentru organizare, participare, probleme de personal, remunera]ie. Atelierul a fost coordonat de dr. Oleg Kravtchenko din Norvegia. Discu]iile purtate au eviden]iat diferen]e în modul de organizare, func]ionare [i plat\ a acestui tip de serviciu. De exemplu, în Croa]ia medicii de familie sunt cei care asigur\ toate urgen]ele, indiferent de tipul lor, pentru c\ nu au personal specializat în acest domeniu. Majoritatea lucreaz\ în echipe medic/asistent la care se poate ad\uga [i [ofer pe ma[in\, dac\ nu conduce medicul sau asistenta. S-a sus]inut faptul c\ este un serviciu obositor, consumator al timpului liber al medicului, dar care trebuie, totu[i, realizat prin asigurarea unui num\r mai mare de personal. Din diferite motive, personalul în mediul rural este întotdeauna deficitar, astfel `ncât acest serviciu trebuie s\ fie mai bine remunerat. 2. „A rural health strategy for Europe and rural practitioners expectations: how do we influence policy makers?”, un atelier legat de modul în care deciden]ii pot fi determina]i s\ dezvolte [i s\ implementeze diverse strategii pentru medicii din mediul rural, astfel încât ace[tia s\ r\mân\ [i s\ lucreze în comunit\]ile rurale, s\ se integreze în comunit\]i [i s\ se asigure continuitatea serviciilor medicale. Atelierul a fost coordonat de dr. Jose Lopez Abuin, înc\ vicepre[edinte EURIPA, la momentul respectiv. Cele trei prezent\ri au fost din Croa]ia, România [i Portugalia. Prezentarea din Croa]ia a fost un colaj de înregistr\ri din timpul grevei medicilor de familie din Croa]ia,

de la începutul anului 2009. Atunci li s-au diminuat drastic veniturile, cu vreo 40%, fa]\ de 2008. Medicii s-au organizat [i au încercat s\ discute cu oficialit\]ile, în spe]\ ministrul S\n\t\]ii, care le refuza orice form\ de dialog. La aceea vreme au realizat dificultatea unei comunic\ri pe c\i organiza]ionale, [i pentru a nu le fi interceptate convorbirile au abordat un mod neconven]ional de discu]ii [i lobby, pe baza de sms, e-mail personalizat etc. Concluzia lor a fost c\ trebuie s\ se fac\ lobby pentru medicii de familie, fie individual, fie prin intermediul organiza]iilor profesionale, în rândul politicienilor [i al deciden]ilor. Medicii de familie au considerat a fi un privilegiu faptul c\ în România autorit\]ile au în]eles c\ este nevoie de un consilier pe probleme de medicin\ de familie. Prezentarea României a avut în vedere legisla]ia privind vânzarea spa]iilor c\tre medicii de familie, e[uat\ lamentabil din cauza împotrivirii autorit\]ilor locale. De asemenea, a fost expus [i proiectul derulat cu Banca Mondial\ privind organizarea asisten]ei medicale primare în mediul rural [i zone defavorizate. Prezentarea Portugaliei s-a referit la faptul c\ zonele rurale pierd medicii de familie din varii motive: lips\ de interes profesional, plat\ insuficient\, condi]ii nu tocmai optime pentru dezvoltarea familiei medicului, condi]ii precare de educa]ie pentru copii medicilor [i lipsa unui nivel de socializare elavat, pentru nivelul educa]ional [i statutul social al medicului. Pentru toate acestea, interven]ia autorit\]ilor locale ar trebui s\ fie primordial, dac\ î[i doresc s\ asigure servicii medicale de calitate comunit\]ilor de care r\spund, lucru

Medicina de familie combina]ie armonioas\ între practic\, [tiin]\ [i art\ Dr. Anca Alexandra Matusz Medic primar MG-Pediatrie, doctor în [tiin]e Medicale Reprezentant EGPRN România

C

ea de a 17-a Conferin]\ European\ WONCA a constituit un eveniment remarcabil pentru medicii de familie preocupa]i de cercetarea [tiin]ific\; programul [tiin]ific al manifest\rii sa bucurat de un interes deosebit, eviden]iat prin prezen]a a 1.000 de rezumate [tiin]ifice, 92 ateliere, 48 de sesiuni cu 270 de comunic\ri orale [i 485 de postere. Cele cinci ateliere ale sec]iunii WONCA - EGPRN (European General Practice Research Network) au demonstrat prin temele de cerce-

tare abordate faptul c\ „medicina general\/medicina de familie este o disciplin\ academic\ [i [tiin]ific\, având propriul con]inut educa]ional. De un succes deosebit s-au bucurat cele dou\ ateliere organizate de prof. dr. Teresa Pawlikowska, de la Universitatea Warwick din Marea Britanie, membru fondator EGPRN, care a reliefat importan]a metodelor de predare a disciplinei în medicina de familie pentru studen]ii de la medicin\ [i orientarea lor ulterioar\ ca medici practicieni. La discu]iile foarte interactive pe acest\ tem\ au participat [i [i-au exprimat punctele de vedere reprezentan]i din mai multe ]\ri europene care au discutat experien]a personal\ în domeniu. În cadrul celorlalte ateliere s-a

discutat despre necesitatea studiilor interdisciplinare pentru investigarea complex\ a pacientului diabetic (dr. Etienne Vermeire - Fran]a), medicina transla]ional\ în Europa [i posibilit\]ile de stocare electronic\ ale datelor pacien]ilor (prof. dr. Jean Karl Soler - Malta). Cercet\rile noastre, care au reprezentat România, s-au concretizat în dou\ lucr\ri, dintre care una a fost prezentat\ la sec]iunea de „boli ale tractului urinar”, iar cealalt\ a fost expus\ la sec]iunea de „medicin\ dedicat\ mamei [i copilului”. În ansamblu, conferin]a WONCA Var[ovia s-a caracterizat printr-o organizare impecabil\, lucr\ri [tiin]ifice deosebite [i atmosfer\ colegial\.

care nu se întâmpl\ cu regularitate [i pretutindeni. 3. Adunarea General\ anual\ a EURIPA care se desf\[oar\ la fiecare conferin]\ european\ WONCA a început cu un moment de reculegere în memoria lui Claudio Carosino, de la moartea c\ruia se va împlini în un an. De asemenea, s-a discutat despre bursa pentru medici, înfiin]at\ în memoria lui Claudio. O serie de aspecte de ordin organizatoric privind împ\r]irea func]iilor [i a responsabilit\]ilor pentru unele departamente au fost expuse. Astfel, dr. Oleg Kravtchenko din Norvegia a fost ales ca pre[edinte al departamentului de cercetare al EURIPA, departament pe care îl coordona Claudio Carosino, dr. Jose Lopez Abuin a fost ales pre[edinte al EURIPA, iar dr. John Wynn-Jones din Marea Britanie, fostul pre[edinte, va fi pre[edinte interimar pe o perioad\ de doi ani. În 2012, cel de-al III-lea Forum EURIPA se va desf\[ura în mai, în Portugalia, la Porto. Bineîn]eles, s-au adus elogiile cuvenite modului în care a fost organizat [i s-a desf\[urat cel de al II-lea Forum EURIPA la Sinaia. S-a stabilit, la ini]iativa Croa]iei s\ se fac\ un instructaj al medicilor de familie în acordarea urgen]elor (idee pornit\ de la centrele de permanen]\, dar [i de la faptul c\ în Croa]ia nu exist\ medici speciali[ti în urgen]e, medicii de familie fiind cei care acord\ urgen]ele, indiferent de gradul/codul lor). De asemenea, se va face un program de colaborare pe tema „Siguran]a pacientului”, tem\ dezb\tut\, de altfel, [i la Sinaia, la atelierul condus de dr. Jose Lopez Abuin, între Croa]ia [i România.

Prezen]a EURACT Dr. R\zvan Miftode Reprezentant na]ional în Consiliul EURACT

O

rganiza]ia european\ a profesorilor [i formatorilor de Medicina Familiei (EURACT) a confirmat tradi]ia participând [i la Var[ovia cu un pachet consistent de activit\]i materializate prin workshop-uri, prezent\ri orale [i postere. De asemenea, printre cele 28 de standuri prezentate s-a aflat [i cel amenajat de EURACT, materialele video [i cele tip\rite, oferind informa]ii complete despre organiza]ie.

EURACT a derulat cinci ateliere practice proprii, având ca subiecte proiecte [i activit\]i derulate pân\ în prezent. În cadrul atelierului „Teaching in Family Medicine - what does an expert look like?”, condus de dr. Felipe Luis Gomes (Portugalia), sa prezentat proiectul „Framework for Continuing Educational Development of Trainers in General Practice in Europe”, o propunere de re-definire a expertizei educa]ionale pe trei nivele (1. competent; 2. specialist; 3. expert), pornindu-se de la modelul ini]ial Dreyfus. Rezultatele a[teptate ale acestui proiect sunt realizarea unor standarde privind cerin]ele de baz\ necesare procesului de instruire, evaluarea în timp a cursan]ilor [i analiza cuno[tin]elor acumulate. Al doilea atelier („European Trainers Exchange”), coordonat


puls SNMF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Mi[carea

ntre 7 [i 8 septembrie 2011 a avut loc la Var[ovia întâlnirea Consiliului European al Vasco da Gama Movement (VdGM), organiza]ia european\ a tinerilor [i viitorilor medici de familie (speciali[ti în primii cinci ani dup\ ob]inerea specialit\]ii [i reziden]i). Fiecare societate na]ional\ de medicina familiei membr\ WONCA Europe poate numi în Consiliu un reprezentant. În cele dou\ zile s-a discutat despre activit\]ile VdGM [i despre problemele, reu[itele [i ini]iativele din fiecare ]ar\ în desf\[urarea proiectelor VdGM. Au fost ale[i patru noi membri în Comitetul Executiv, reprezentan]ii din Portugalia, Norvegia, Spania [i Italia, [i s-au stabilit câteva detalii pentru preconferin]a de anul viitor. Pentru programul de schimb de experien]\ Hippokrates (http://www.snmf.ro/hippokrates) a fost prezentat un raport pentru ultimul an. Exist\ 116 cabinetegazd\ înregistrate în proiect, cele mai multe în Olanda (28), Anglia, Germania [i Spania (14). România are primele dou\ cabinete-gazd\ înregistrate, preg\tite s\ primeasc\ medici reziden]i sau tineri speciali[ti din alte ]\ri timp de dou\ s\pt\mâni. În ultimul an au existat peste 200 de cereri la nivel european [i 150 schimburi efectuate. A fost atins [i subiectul finan]\rii prin fonduri Leonardo, astfel încât participan]ii s\ nu mai fie nevoi]i s\ î[i pl\teasc\ singuri transportul [i cazarea. Au fost prezentate problemele legate de premiul VdGM pentru tineri cercet\tori (Junior Researcher Award). Num\rul mare de înscrieri venite din ]\ri ca Olanda [i Anglia [i absen]a înscrierilor din majoritatea ]\rilor est-europene, dar [i calitatea

mult diferit\ a înscrierilor au ridicat problema schimb\rii radicale a criteriilor. Votul final a fost amânat, dup\ ce va fi consultat [i comitetul executiv al WONCA Europe. A fost reamintit\ decizia Consiliului din anul precedent ca fiecare ]ar\ s\ numeasc\ [i un coordonator na]ional pentru cercetare, care s\ colaboreze cu reprezentantul EGPRN (re]eaua european\ pentru cercetare în MF). În paralel cu [edin]a consiliului european al mi[c\rii Vasco da Gama, s-a desf\[urat [i preconferin]a VdGM, la care au participat câte unul sau doi medici reziden]i sau speciali[ti în primii 5 ani dup\ ob]inerea specialit\]ii din 22 de ]\ri europene. Limitarea la doar unul sau doi participan]i din fiecare ]ar\ a fost aleas\ în scopul asigur\rii diversit\]ii [i a încuraj\rii schimbului de experien]\. Din p\cate, în acest an nu au existat participan]i din România. În deschiderea preconferin]ei au vorbit o parte din membrii Biroului executiv al WONCA World (organiza]ia mondial\ a medicilor de familie) [i prof. dr. Jan de Maeseneer (Belgia), iar dup\ aceste prezent\ri care i-au entuziasmat [i inspirat, participan]ii la preconferin]\ au fost împ\r]i]i în patru grupuri de lucru [i ruga]i s\ r\spund\ la întreb\ri pe tema s\n\t\]ii la nivel mondial factorii implica]i, responsabilitatea individual\ [i a societ\]ii - [i a viziunii pe urm\torii cinci ani pentru medicina de familie. Concluziile grupurilor de lucru pot fi v\zute pe siteul www.vdgm.eu. Prezen]a VdGM în Var[ovia a fost sim]it\ [i pe parcursul conferin]ei WONCA Europe din urm\toarele zile prin zece ateliere [i sesiuni de prezent\ri. Tot în aceste zile au avut loc [i întâlnirile celor cinci grupuri de lucru ale VdGM deschise tuturor tinerilor prezen]i la conferin]\. Membrii Consiliului au fost prezen]i pe rând la standul VdGM pentru a oferi informa]ii despre organiza]ie, întâlniri [i ateliere. Standul a devenit astfel locul de întâlnire al tuturor tinerilor medici prezen]i la conferin]\, chiar [i al celor care au auzit acum prima oar\ de mi[carea Vasco da Gama. Dac\ ace[tia vor vorbi despre VdGM în ]\rile lor, la preconferin]a de la Viena din 3-4 iulie 2012 vor putea fi participan]i din toate cele 36 de ]\ri.

de dr. Yvonne van Leewven (Olanda), a avut ca subiect identificarea barierelor pe care formatorii MF le întâmpin\ în procesul de instruire a reziden]ilor. Au participat medici formatori din mai multe ]\ri europene care au realizat un productiv schimb de experien]\ în acest domeniu. Simpozionul „Educational research in undergraduate and postgraduate GP training” a constituit un exerci]iu de identificare a unor subiecte relevante de cercetare [i creionarea unor design-uri de proiect de investigare originale. Atelierul, coordonat de dr. Ruth Kalda (Estonia) a avut rolul de a sublinia necesitatea educa]iei universitare [i voca]ionale în domeniul cercet\rii în Medicina de Familie. Implicarea EURACT în analiza [i dezvoltarea educa]iei medicale universitare s-a reg\sit [i în subi-

ectul atelierului „The role of General Practice/Family Medicine in basic medical education”. Dezbaterile au fost conduse dr. Luis Felipe Gomes [i de studen]i în medicin\ de la Universitatea din Algarve (Portugalia), care au prezentat [i lucr\ri despre polimedica]ie [i comorbidit\]i, copilul institu]ionalizat, medica]ia gravidei [i infec]ia cu HPV. Concluzia final\ a fost c\ aria medicinei de familie prezint\ subiecte fundamentale pentru con]inutul [i procesul de instruire medical\ universitar\. Prezen]a EURACT la sec]iunea ateliere s-a încheiat cu simpozionul „Hot topics in gp-education: exchange of ideas and the role of Euract in promoting the primary care view in medical education”, moderat de prof. J. Kersnik (pre[edintele EURACT). S-a realizat o trecere în revist\ a activit\]ilor educa]ionale în domeniul me-

Vasco da Gama Dr. Raluca Zoi]anu Reprezentant VdGM în România vdgm@snmf.ro

Î

9 7

Însemn\ri de la [edin]a de consiliu European Dr. Rodica T\n\sescu Pre[edinte SNMF

A

m ajuns la Var[ovia într-o zi înnorat\, parc\ de toamn\. Ora[ul polonez era un pic trist, în obi[nuita goan\ a marilor metropole. Cu zone frumoase, ref\cute dup\ vechiul ora[. Cu alte zone parc\ rupte din similitudinea ora[elor comuniste. Cu parcuri deosebite, cu chipul papei Ioan Paul peste tot. R\zboiul a distrus ziduri [i vie]i, dar nu a minimalizat dragostea oamenilor pentru capitala lor. Ei au reu[it s\ reconstruiasc\ [i cl\dirile [i spiritul ora[ului. A[a cum [tim, Wonca este un acronim care desemneaz\ pe scurt Organiza]ia Mondial\ a Medicilor de Familie. Este format\ din societ\]i na]ionale profesionale ale medicilor de familie, din organiza]ii academice din mai mult de 100 de ]\ri din toat\ lumea.

Richard Roberts, pre[edintele WONCA World; prezent [i la Sinaia, la a doua edi]ie a Forumului Euripa

dicinei de familie. S-au abordat strategii privind educa]ia universitar\ în Medicina Familiei: conceptul nou de „early clinical exposure” (familiarizarea studen]ilor, înc\ din primii ani de facultate, cu particularit\]ile consulta]iei în cabinetul MF), tehnici de identificare a problemelor specifice ale pacientului, abordarea holistic\ a nevoilor de îngrijiri etc. Acest simpozion poate fi considerat o avanpremier\ a ultimului produs conceptual al EURACT, [i anume „Agenda Performan]ei în Medicina de Familie” care reprezint\ o actualizare a competen]elor de baz\ necesare medicului de familie. Prezen]a membrilor EURACT s-a concretizat [i prin preg\tirea [i sus]inerea ca autori sau co-autori [i a altor ateliere (în afar\ de cele 5 men]ionate): Alma Svavarsdottir (Islanda) („Less cancer screening why and how?”), R\zvan Miftode

Wonca Europe este una din cele [ase organiza]ii regionale [i reprezint\ to]i medicii de familie europeni, mai mult de 45.000. Este desigur o societate [tiin]ific\ cu menirea de a cre[te calitatea vie]ii oamenilor prin promovarea [i men]inerea unor standarde înalte în medicin\ de familie.

Conferin]a european\ de medicin\ de familie de la Var[ovia a p\strat nota general\ a unei mari manifest\ri, cu multe plusuri, cu unele minusuri. Ce [i-a propus a 17-a edi]ie a Congresului Wonca Europe? În acest an, întâlnirea Wonca a dorit s\ provoace discu]ii constructive despre practic\ medical\ a medicilor de familie europeni, s\ creasc\ rolul profesorilor [i formatorilor din specialitatea noastr\, pentru o calitate cât mai bun\ a practicii medicale. Au fost aduceri la zi pe teme extrem de diverse [i toate nout\]ile legate de tendin]ele actuale în medicin\ de familie. Am participat, împreun\ cu dr. Simona Schnelbach, la întâlnirea pre[edin]ilor societ\]ilor europene, „Council Meeting”. Am avut bucuria s\ constat\m c\ România este cunoscut\, c\ SNMF este admirat\ [i familiar\ colegilor din board-urile europene. Pe lâng\ discu]iile despre rapoartele legate de bani [i cotiza]ii, au fost dezbateri privind completarea defini]iei medicinei de familie, privind rolul Wonca în promovarea valorilor asisten]ei primare în Europa. De asemenea, au fost discu]ii despre re]elele Wonca, rolul lor pentru completarea unei imagini corecte [i cuprinz\toare a preocup\rilor Wonca. S-au discutat aspecte legate de importan]a European Journal of General Practice pentru practicienii europeni. S-au discutat aspecte privind componen]a boardului Wonca în viitor [i s-a votat loca]ia pentru Wonca 2015 la Istanbul [i s-au anun]at viitoarele conferin]e: z Conferin]a Wonca Europe 2012 - Viena, 4-7 iulie; z Wonca World 2013 - Praga 26-29 iunie; z Wonca Europe 2014 - Lisabona 2-5 iulie. Acestea au fost obiectivele [edin]ei care a reunit conducerile societ\]ilor profesionale din marea majoritate a ]\rilor europene. Pentru noi a fost înc\ o prob\ c\ exist\m ca specialitate [i ca societate profesional\ na]ional\, c\ problemele noastre nu sunt singulare [i c\ avem [ansa [i datoria de a merge mai departe.

(România) („Minor revision of the European definitions of General Practice/Family Medicine - Including patient empowerment and continuous quality improvement”), J. Kersnik (Slovenia) (Early clinical exposure in primary care - an experience from Slovenia”). Al\turi de participarea în workshop-uri [i lucr\ri comunicate, re]ine aten]ia implicarea EURACT în dou\ din proiectele importante ale Wonca, [i anume Programul Leonardo (de educa]ie a trainerilor în MF) (proiect sus]inut cvasi-total de lectorii organiza]iei), respectiv Programul PHAMEU care a beneficiat, printre coordonatori, de expertiza a trei dintre membrii Consiliului EURACT: prof. Stefan Wilm (Germania), prof. Adam Windak (Polonia) [i prof. Janko Kersnik (Slovenia). Al\turi de aceste ac]iuni, trebuie notat\ [i participarea a doi

membri ai Consiliului Euract la echipa desemnat\ pentru revizuirea Defini]iei Medicinei de Familie, [i anume dr. R\zvan Miftode [i prof. Janko Kersnik;

Agenda Performan]ei în Medicina de Familie” reprezint\ o actualizare a competen]elor de baz\ necesare medicului de familie.” se creioneaz\ astfel un tablou mai apropiat de realitate al ritmului sus]inut de munc\ dedicat\ îmbog\]irii bazei teoretice [i practice a Medicinei de Familie europene - scopul principal al acestei organiza]ii.


10 8

reporter mf

Interviu cu

Aneez Esmail

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

„Oamenii asociaz\ siguran]a pacientului cu chirurgia” Ameez Esmail este pre[edintele Re]elei de Siguran]\ a Pacien]ilor [i profesor de Medicina Familiei la Universitatea Manchester

A fost primul studiu prin care am demonstrat nu numai c\ exist\ o problem\, dar [i c\ medicii sunt dispu[i s\ le raporteze. To]i am fost surprin[i, mai ales c\ au raportat probleme grave. Motivul, pe care mi l-a comunicat un medic, a fost c\ au perceput aceast\ raportare ca pe o eliberare a unei poveri. Acesta a fost primul studiu, finan]at cu un grant foarte mic, dar am fost interesa]i s\-l facem [i a trebuit s\ ob]inem [i aprob\ri de la comisia de etic\. Crede]i c\ pot fi implicate [i asocia]iile pacien]ilor? Pacien]ii sunt foarte importan]i [i consider c\ trebuie implica]i în studii. De fapt, colegii din Danemarca au întrebat pacien]ii despre ce cred ei c\ înseamn\ siguran]a pacientului, ce în]eleg prin acest concept, când merg la medicul de familie ce îi îngrijoreaz\ din acest punct de vedere. Pot fi implica]i [i în analizarea rezultatelor, pentru a ob]ine o alt\ perspectiv\, ce p\rere au ei despre rata inciden]ei descoperit\ de studiu. Dac\ este posibil, pacien]ii ar trebui implica]i de la început.

Raportarea este perceput\ ca ceva negativ - raportezi ceva ce n-a mers bine - trebuie privit\ dintr-o alt\ perspectiv\.” Dr. Sandra Alexiu Dr. Raluca Zoi]anu

D

e ce este conceptul de „patient safety” atât de important pentru medicina de familie? Cum a]i defini siguran]a pacientului? Este important din mai multe motive. În primul rând, cred c\ s-a considerat întotdeauna c\ nu exist\ o problem\, dac\ în medicina de familie nu este folosit\ foarte mult\ tehnologie medical\. Dar cercet\rile noastre au ar\tat c\, de fapt, uneori se pot întâmpla lucruri grave chiar [i la acest nivel. Cel mai frecvent se întâlne[te gre[eala de diagnostic în cazul unei persoane cu cancer sau cu durere în piept - pe care s-o consideri indigestie [i de fapt s\ fie infarct - acest lucru poate avea consecin]e grave. Cred c\ importan]a este dat\ de ceea ce am descoperit prin toate studiile noastre - exist\ posibilitatea s\ avem o problem\ semnificativ\ în medicina de familie. O prim\ întrebare care apare când auzim de siguran]a pacientului este „de ce s\ discut\m despre siguran]a pacientului, doar nu suntem chirurgi”. Oamenii întotdeauna asociaz\ siguran]a pacientului cu chirurgia. Dar toate dovezile pe care ni le-a furnizat cercetarea noastr\ ne arat\ c\ vorbim de siguran]a pacientului

acolo unde pacien]ii au de suferit în urma interven]iei medicului sau a absen]ei interven]iei medicului. Acest lucru este aplicabil în toate domeniile medicinei. Din nefericire, aten]ia a fost concentrat\ pe asisten]a medical\ secundar\, pe chirurgie, domeniile intens tehnologizate, pe anestezie, astfel încât oamenii cred c\ doar despre asta este vorba. Este una dintre problemele împotriva c\rora trebuie s\ lupt\m, credem c\ dac\ lucr\m în asisten]a medical\ primar\ nu avem aceast\ problem\. Totu[i, studiile noastre au demonstrat c\ [i aici se pot întâmpla lucruri grave. De cât timp sunte]i implicat în acest domeniu? Am început acest proiect în 1998, atunci când am fost aborda]i de colegii americani din Academia American\ a Medicilor de Familie. Ei sunt de p\rere c\ exist\ o problem\ legat\ de siguran]a pacientului în medicina de familie. Toat\ lumea vorbe[te despre siguran]\ ca [i cum ar fi o problem\ de spital, dar ei credeau c\ exist\ [i la nivelul medicului de familie. Au primit finan]are de la Institutul Commonwealth pentru a face un studiu-pilot, s\ afle dac\ medicii de familie ar raporta erorile. Au contactat câ]iva cercet\tori din întreaga lume - Marea Britanie, Olanda, Canada, America, Australia, Noua Zeeland\ - acestea au fost primele

]\ri. Ne-au rugat s\ recrut\m medici de familie, ne-au dat un formular pentru raportare foarte simplu pe care îl folosim [i ast\zi [i ne-au rugat s\-l d\m medicilor de familie. Cât de mare a fost primul grup? Pilotul a fost format, în medie, din 10-12 medici din fiecare ]ar\. Nu [tiam ce se va întâmpla. Am fost surprin[i [i [oca]i s\ descoperim c\ foarte mul]i oameni au raportat, într-un timp foarte scurt [i cu mult\ seriozitate. Îmi amintesc c\ în Manchester un medic de familie a raportat c\ a gre[it diagnosticul de celulit\, iar pacientului i s-a amputat piciorul. Un alt medic de familie nu a descoperit un pacient cu depresie, care ulterior s-a sinucis. Au fost [i cazuri mai pu]in grave - un pacient care nu s-a putut programa destul de repede la medic [i a avut o pneumonie grav\, un pacient externat din spital despre care medicul de familie nu a fost informat c\ este periculos, [i pe care dac\ l-ar fi vizitat la domiciliu ar fi putut s\ î[i pun\ via]a în pericol. Am fost surprin[i, pentru c\ erau cazuri importante. Desigur c\ au fost [i probleme obi[nuite, de exemplu, rezultate gre[ite ale analizelor puse într-o fi[\. Am descoperit în acest studiu pilot c\ aproximativ dou\ treimi dintre probleme erau administrative [i o treime erau clinice - aceste erori sunt cele pe care medici le-au raportat.

Vom încerca s\ organiz\m în 2012, o serie de manifest\ri care s\ marcheze anul interna]ional al siguran]ei pacientului. Dac\ pacien]ii români ar fi implica]i, va fi interesant ce în]eleg ei din termenul „siguran]\” pentru c\ în limba român\ traducerea cuvântului „safety” limiteaz\ în]elesul s\u din limba englez\. Chiar acest lucru îl discutam în cadrul întâlnirilor noastre. Atunci când traduci termenii, trebuie s\ ai grij\ s\ faci o traducere a sensului, nu una direct\. Po]i folosi un alt cuvânt. De exemplu, în Germania a fost folosit „fiecare eroare conteaz\”. Noi folosim acum „inciden]a în siguran]a pacientului”. Poate voi va trebui s\ folosi]i „cum s\ nu facem r\u”. Începi prin a explica pacien]ilor ce se poate întâmpla r\u, alc\tuie[ti un grup [i ve]i ajunge la un rezultat. Cred c\ este foarte important s\ proceda]i a[a, decât s\ face]i o traducere direct\. Uneori nu func]ioneaz\, [i acest lucru v\ poate demoraliza. Implicând pacien]ii de la început, va fi mult mai bine. Este posibil ca pacien]ii s\ în]eleag\ altceva decât ceea ce în]eleg medicii? Desigur, [i studiile din Olanda au demonstrat asta, ceea ce [tiam de la început pacien]ii au un concept foarte diferit. Ei se gândesc la siguran]\ în termeni de timp de a[teptare, acces dificil, dar rareori se gân-


ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

desc la diagnostice gre[ite. Medicii nu în]eleg diagnosticele gre[ite, pentru c\ nu le v\d. Din punctul de vedere al pacientului, s-a întâmplat ceva ce nu ar fi trebuit s\ se întâmple. Trebuie investigat [i putem spune c\ a fost ceva care putea fi prevenit sau nu puteam face nimic altceva. Ne trebuie perspectiv\. Dac\ nu ne întreb\m pacien]ii, vom avea lipsuri în cuno[tin]ele noastre. Nu putem presupune c\ tot ceea ce ne comunic\ pacien]ii este corect. Este vorba doar despre a afla o alt\ perspectiv\, un alt punct de vedere decât cel al medicului, care îi este necesar. Nu este vorba despre corect sau gre[it, este vorba despre a înv\]a.

folosite în preg\tirea pilo]ilor, [oferilor, a chirurgilor. Un astfel de simulator exist\ în Noua Zeeland\ pentru medicii de familie. Au creat cabinete, unde medicii consult\ pacien]ii-actori, apoi sunt întrerup]i pentru ca pacien]ii actori s\ mimeze simptome dificile. De asemenea, este înfiin]at un fel de laborator, unde se creeaz\ erori pentru medic. Ulterior, medicul poate s\ urm\reasc\ ce sa întâmplat [i prime[te feedback în urma unei înregistr\ri. În Marea Britanie nu avem o curricul\ dedicat\ siguran]ei pacientului. Eu am fost implicat în realizarea unei curricule pentru eLearning pentru Colegiul Regal al Medicilor de Familie (RCGP).

Se pot gândi la raportarea efectelor adverse ale medicamentelor? Dac\ discu]i cu medicii, ei cred c\ totul are leg\tur\ cu problemele de organizare [i îngrijirile din spital. Pacien]ii spun c\ este vorba despre acces, timp de a[teptare, program\ri, triaj. Din baza de date medicolegal\ descoperim problema diagnosticelor gre[ite. Astfel încât conteaz\ din ce unghi prive[ti. Nu poate fi o defini]ie unic\, trebuit privit din toate unghiurile - plângeri, reclama]ii de malpraxis.

Acest concept poate îmbun\t\]i abilit\]ile medicului, de exemplu comunicarea între medici? Pentru medicina de familie, abilit\]ile de comunicare sunt esen]iale. În Marea Britanie suntem noroco[i, pentru c\ preg\tirea acord\ foarte multe importan]\ abilit\]ilor de comunicare. Cred c\ da, pot fi îmbun\t\]ite prin acest concept [i reprezint\ o parte important\ a lui.

Ce metode putem utiliza? Pot fi folosite acelea[i formulare [i pentru pacien]i? În Danemarca au avut un chestionar foarte bun - tocmai au terminat studiul - în care întrebau pacien]ii dac\ vor s\ pun\ întreb\ri medicului, dac\ cer explica]ii medicului despre medicamente. Unul dintre lucrurile pe care trebuie s\ le facem atunci când vrem s\ îmbun\t\]im siguran]a pacien]ilor este s\ cre\m o alian]\ cu pacien]ii. Este bine dac\ [i ei pun întreb\ri medicilor, pentru c\ [i medicul înva]\ din asta. În spitale se ofer\ pacien]ilor insigne pe care scrie „v\ rog sp\la]i-v\ pe mâini înainte s\ m\ consulta]i”, astfel pacien]ii cap\t\ încredere s\ [i spun\ acest lucru medicului. Este foarte important, pacientului trebuie s\ i se dea putere uneori. Este o campanie în multe locuri, cu scopul de a reduce infec]iile intraspitalice[ti, prin care pacientul este îndemnat s\ preia controlul. În Danemarca au creat un ghid al pacientului, în care sunt înv\]a]i s\ spun\ medicului s\ se spele pe mâini, s\ îl întrebe despre medicamentele pe care le primesc [i despre efectele secundare. Trebuie s\ înv\]\m s\ ne educ\m pacien]ii s\ adreseze întreb\ri, pentru c\ asta ne ajut\ [i pe noi. Care este reac]ia medicilor când se confrunt\ cu aceste metode? Sunt medicii reticen]i? Uneori medicii sunt îngrijora]i, alteori pacien]ii sunt cei îngrijora]i. Din acest motiv trebuie creat\ o alian]\ între pacient [i medic, trebuie pornit de undeva. Dac\ pacien]ii în]eleg posibilele efecte adverse ale medicamentelor, vor veni mai repede la medic atunci când ele apar, vor pune mai multe întreb\ri. De obicei, pacien]ii ignor\ efectele adverse sau renun]\ la tratament. De multe ori, nu avem timp s\ explic\m, nu to]i medicii le explic\ ce trebuie s\ fac\. Crede]i c\ reziden]ii de medicina familie ar trebui s\ înve]e despre siguran]a pacientului? Siguran]a pacientului este predat\ reziden]ilor de medicina familiei în Marea Britanie? Bineîn]eles c\ ar trebui s\ se înve]e înc\ din reziden]iat acest lucru. În mod surprinz\tor, în Marea Britanie acest lucru nu se întâmpl\. Am avut recent o [edin]\ în care am discutat acest lucru, este unul din lucrurile pe care ni le propunem. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii a creat de curând o curricul\ dedicat\ siguran]ei pacientului, disponibil\ pe pagina de web a OMS. Anul trecut am fost în Noua Zeeland\, unde exist\ un program de preg\tire în reziden]iat foarte interesant. Simulatoarele sunt

Care este importan]a pentru zonele rurale [i izolate? Voi folosi din nou exemplul din Noua Zeeland\, unde este recunoscut\ nevoia ca medicii care profeseaz\ în zonele rurale s\ fie cei mai buni, pentru c\ sunt singuri. Astfel încât ace[tia au parte de o preg\tire special\, trebuie s\ [tie mai bine medicin\. În multe ]\ri, medicii care merg în zonele rurale sunt considera]i a fi cei mai slab preg\ti]i. Cei mai mul]i nu vor s\ mearg\ în zone rurale. Cred c\ preg\tirea pe care o oferim trebuie s\ îmbun\t\]easc\ abilit\]ile

Trebuie s\ înv\]\m s\ ne educ\m pacien]ii s\ ne adreseze întreb\ri, pentru c\ asta ne ajut\ [i pe noi. Pentru medicina de familie, abilit\]ile de comunicare sunt esen]iale.” medicilor din zonele rurale, pentru c\ ei ofer\ un serviciu foarte valoros. Au nevoie de multe abilit\]i pentru a profesa în zonele rurale [i trebuie s\ îi echip\m, s\ îi consider\m o prioritate. Este o problem\ real\ în ]\rile cu un procent considerabil de popula]ie care tr\ie[te în mediul rural, cum ar fi România, Bulgaria, chiar [i Grecia, Polonia. Trebuie s\ c\ut\m noi metode pentru siguran]a pacientului, pentru c\ cele actuale se bazeaz\ pe grupuri de medici. Tehnologia modern\ poate s\ ajute? Desigur, sunt mai pu]in izola]i acum datorit\ tehnologiei moderne, a metodelor de comunicare. Pot folosi tehnologia [i pentru a raporta erorile, poate mai u[or decât cei din zonele urbane, care sunt mai aglomera]i? Sigur, [i aici cred c\ România ne poate ajuta, ne pute]i înv\]a cum s\ facem asta, pentru c\ la nivel mondial sunt mai mul]i medici care lucreaz\ în zone rurale decât în cele urbane. Raportarea este perceput\ ca ceva negativ, raportezi ceva ce n-a mers bine, trebuie privit\ dintr-o alt\ perspectiv\. Cred c\ raportarea este esen]ial\, o parte fundamental\ pentru a în]elege siguran]a pacientului. Fiecare ]ar\ care a implementat acest concept a beneficiat de experien]a celorlalte ]\ri, n-a fost nevoie s\ reinventeze roata, [i a decis ce este mai bine pentru ea. Atunci când ve]i porni acest proces, gândi]i-v\ cum ve]i implica pacien]ii. Trebuie implica]i de la început. Noi nu am [tiut asta, dar voi pute]i înv\]a din gre[elile noastre. „

advertorial

11


12

management

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Analiza SWOT

un instrument util medicului de familie? SWOT este un element foarte util în analiza unor situa]ii în care e nevoie de o decizie. Utilizând elemente cantitative [i calitative, analiza SWOT poate produce strategii, recomand\ri, poate fi folosit\ în prevenirea [i preplanificarea crizelor. De asemenea, poate fi util\ în monitorizarea desf\[ur\rii unui eveniment sau evaluarea personalului. Dr. Adrian Grom

A

uzim mereu tot soiul de termeni [i de prescurt\ri, adesea f\r\ s\ [tim ce înseamn\, [i care ne fac s\ ne sim]im inconfortabili. Un astfel de termen este SWOT. SWOT e un acronim de la Strengths, Weaknesses, Opportunities, and Threats. În traducere: puncte tari, puncte slabe, oportunit\]i [i amenin]\ri. De aici [i defini]ia SWOT - prima etap\ de audit al unei organiza]ii, al unui proiect, al unei afaceri. Analiza SWOT poate fi utilizat\ la orice nivel, fie pentru scopurile generale, fie pentru o problem\ punctiform\. Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuat\ între anii 1960 [i 1970, la Stanford Research Institute din SUA. Studiul respectiv a fost finan]at de companiile de pe lista „Fortune 500”.

Utilizarea termenului de organiza]ie în defini]ii Se folose[te în defini]iile de mai jos termenul de organiza]ie, dar el poate fi înlocuit cu orice alt termen: proiect, persoan\, cabinet etc. Strengths. Punctele forte ale organiza]iei, deci capacit\]ile, resursele [i avantajele pe care ea le posed\, competen]ele distinctive ale personalului managerial, precum [i al]i factori de succes ai organiza]iei, nu neap\rat doar factori „tangibili”, fizici, cuantificabili, ci [i elemente „intangibile”, precum abilit\]ile personale, capacitatea de munc\, orice poate fi considerat ca o resurs\ valoroas\. „Punctele forte” ale organiza]iei definesc valorile pozitive care pot constitui surse pentru succesul organiza]iei în atingerea obiectivului. În analiza SWOT, punctele forte sunt definite atât ca valori, cât [i drept factori interni care creeaz\ valorile. Weaknesses. Ceea ce înseamn\ punctele de sl\biciune ale organiza]iei, ariile sale de vulnerabili-

tate, zonele de resurse s\race [i alte „valori negative” sau „condi]ion\ri negative”. Punctele de sl\biciune ale organiza]iei reprezint\ condi]ion\ri interne ce sunt contrariul valorilor propriu-zise. Din perspectiv\ managerial\, un „punct de sl\biciune” reprezint\ un element identificat în organiza]ie, element ce poate împiedica atingerea obiectivelor organiza]iei. Punctele de sl\biciune se pot împ\r]i în dou\ categorii: a) factori interni care distrug valorile; b) condi]ii interne insuficient de bine focalizate pentru a putea s\ creeze valori competitive. Opportunities. Oportunit\]ile ori c\ile pe care pot fi avansate interesele organiza]iei respective, c\i pe care pot fi exploatate liniile sale de for]\ [i eliminat balastul punctelor vulnerabile, reprezint\ valori pozitive [i condi]ion\ri externe. Deci „oportunit\]ile” sunt tendin]e generale prezente în mediul extern ori [anse oferite de întâmplare în afara câmpului de influen]are a lor prin management, de[i ele pot influen]a pozitiv procesul dezvolt\rii. Threats. Adic\ amenin]\rile la adresa intereselor cre[terii organiza]iei respective, aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale, ori limit\rile care se impun organiza]iei din partea unui mediu extern aflat în schimbare; în fine, riscuri. „Amenin]\rile” reprezint\ „valori” negative [i condi]ion\ri externe aflate dincolo de câmpul de ac]iune managerial\; ele pot fi atât riscuri tranzitorii, cât [i permanente. Îndeplinirea rolului SWOT Elementele trebuie clasificate în patru liste de inventare, fiecare inventar având dou\ caracteristici: 1. itemul apar]ine mediului intern al organiza]iei sau mediului extern al organiza]iei; 2. itemul reprezint\ un element ajut\tor, pozitiv, pentru atingerea obiectivului sau un impediment, un element negativ, în atingerea obiectivului.

Aceast\ informa]ie SWOT, colectat\ sub form\ de inventare de elemente, trebuie s\ fie verificat\ sub aspectele suficien]ei sale, a coresponden]ei cu obiectivele organiza]iei [i posibilit\]ii folosirii sale în timp real. Cele patru inventare pot s\ fie privite [i ca elemente ale unei matrici. Folosind caracteristicile: intern, extern, pozitiv, negativ, pe post de indici ai elementelor, se poate construi o matrice de inventare SWOT, cu dou\ linii [i dou\ coloane. Aceast\ matrice de elemente, organizate pe dou\ linii [i dou\ coloane, mai este descris\ uneori [i ca o „diagram\ cu patru cadrane” („four-quadrant diagram”, în limba englez\). Etapele analizei SWOT Prima faz\ a oric\rei analize SWOT const\ în identificarea obiectivului analizei, oricare ar fi el: cre[terea organiza]ional\, cre[terea financiar\, dezvoltare etc. F\r\ definirea exact\ [i coerent\ a obiectivului, analiza SWOT nu î[i are rost deorece g\sirea elementelor depinde exclusiv de acest obiectiv. De exemplu, dac\ un obiectiv este cre[terea num\rului de participan]i la un curs atunci o tax\ mare de participare poate fi un impediment, dar dac\ obiectivul îl reprezint\ cre[terea resurselor financiare ale organizatorilor atunci o tax\ mare poate constitui un punct puternic. Odat\ definit obiectivul se adun\ elementele [i se înscriu pe cele patru liste posibile, ]inând cont de caracteristicile intern-extern [i pozitiv-negativ. În adunarea elementelor se ]ine cont [i de aspectul cantitativ, dar [i de cel calitativ. Odat\ încheiat\ etapa de adunare a elementelor, pasul urm\tor îl constituie ordonarea lor în cadrul fiec\rei liste, dup\ relevan]\ [i importan]\. Aici intervin elemente de subiectivitate inerente, pentru c\ importan]a unui factor poate fi u[or supra- sau subestimat\. Pe parcurs, aranjarea elementelor mai

Condi]ion\ri [i valori a c\ror cunoa[tere determin\ cadrul pentru stabilirea strategiei unei organiza]ii Condiţionări \ Valori

Valori pozitive

«Valori » negative

Condiţionări interne

Puncte forte

Puncte slabe

Condiţionări externe

Oportunităţi

Ameninţări

poate suferi modific\ri, mai ales dup\ trecerea prin etapa urm\toare, cea de analiz\ a listelor. Singurele elemente din list\, ce pot fi eliminate cu u[urin]\, sunt acelea ce nu genereaz\ nici o strategie, iar elementele cele mai valoroase sunt acele elemente ce genereaz\ cele mai valoroase strategii. Faza urm\toare const\ în analiza listelor [i g\sirea strategiilor care s\ corespund\ profilului g\sit pentru obiectivul ales.

Este u[or de cuantificat, ca punct puternic, apartenen]a a 80% din medicii unui jude] la organiza]ie, dar e mult mai greu de cuantificat dac\ cei 20% (conform legii Pareto) care constituie motorul organiza]ional se afl\ sau nu în interiorul sau exteriorul organiza]iei.” Exist\ patru combina]ii posibile, în func]ie de elementele majoritare din liste: - puncte puternice [i oportunit\]i: caracterizeaz\ o organiza]ie puternic\, în expansiune, integrativ\; - puncte puternice [i amenin]\ri: caracterizeaz\ o organiza]ie puternic\, ce trebuie s\ r\spund\ unor provoc\ri exterioare prin diversificare, consolidare [i provizionare; - puncte slabe [i oportunit\]i: caracterizeaz\ o organiza]ie de ni[\, legat\ de alte organiza]ii ce are posibilitatea de se dezvolta într-un spa]iu nou creat sau de a cuceri un teritoriu; - puncte slabe [i amenin]\ri: caracterizeaz\ o organiza]ie în tran[ee, ce are nevoie de alia]i sau de o strategie de ie[ire. Strategiile astfel ob]inute au valoare doar dac\ sunt aplicate specific [i reanalizate, pe m\sur\ ce apar elemente noi. Aceste strategii sunt decizionale, dar nu ofer\ un r\spuns planificat. Arat\ ce trebuie f\cut, dar nu ofer\ un plan exact pentru asta. Dac\ Eisenhower ar fi f\cut un SWOT în 1944, atunci rezultatul ar fi fost cel mai bun loc de debarcare


management

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

pentru învingerea Germaniei pe plajele din Normandia. Cum ajungeau trupele acolo nu mai era îns\ rezultatul SWOT, ci al capacit\]ii statului s\u major de a organiza debarcarea! Gre[eli posibile într-o analiz\ SWOT: 1. Clasificarea eronat\ a factorilor interni/externi; 2. Clasificarea eronat\ pe inventarul de „oportunit\]i” a speran]elor [i nu a faptelor/realit\]ilor; 3. Defini]ii prea generale date factorilor individuali prezen]i în „inventarele SWOT”; 4. Descrierea vag\ a factorilor individuali; 5. Defini]ii imprecise sau eronate ale frontierelor „sistemului” ori a structurii sale de baz\; 6. O abordare static\ [i/sau anacronic\ în analiza situa]ional\; 7. O caracterizare insuficient\ a mediului (mai ales în situa]ia unui mediu competitiv); 8. Dac\ mediul competitiv este pia]a, competitorii nu sunt numi]i, ori referin]ele despre ei sunt insuficiente; 9. Gre[eli în ordonarea punctelor forte majore [i a punctelor de sl\biciune majore; 10. Nu se face o referire în analiza strategic\ la strategia (explicit\ sau implicit\) a organiza]iei; 11. Anvergura analizei strategice instituie un cadru de referin]\ eterogen; 12. Profilul de servicii/produse al organiza]iei nu este prezentat ori este prezentat cu informa]ie insuficient\; prin considerarea ecologic\ a produsului/serviciului se modific\ automat [i profilul produsului/serviciului organiza]iei; 13. Construirea inventarelor SWOT pe baza unei informa]ii mai vechi; 14. Nu se face rela]ia cu influen]a global\ asupra organiza]iei. Modele de analiz\ a proiectelor 1. Exemplu: analiza proiectului Se împarte o pagin\ de flipchart în cele patru sec]iuni dup\ cum urmeaz\:

Puncte tari Oportunit\]i

Puncte slabe Amenin]\ri

Participan]ilor li se cere s\ se gândeasc\ urm\toarea întrebare: „Care sunt punctele forte [i care sunt punctele slabe în cadrul organiza]iei noastre care ar putea afecta obiectivele pe care încerca s\ realizeze?” Ulterior, membri grupului trebuie s\ scrie r\spunsurile lor cu litere mari, folosind numai 1-3 cuvinte, în spa]iul corespunz\tor. Apoi, participan]ii trebuie s\ efectueze acela[i lucru cu întrebarea: „Care sunt oportunit\]ile [i amenin]\rile din afara organiza]iei noastre care ar putea afecta obiectivele pe care încearc\ s\ le realizeze” [i s\ înregistreze r\spunsurile ca [i mai înainte. În func]ie de m\rimea grupului, moderatorul ar putea împ\r]i participan]ii în patru sau dou\ grupuri de lucru. În cazul în care lucreaz\ într-un singur grup, num\rul optim de membri este între 3 [i 8. În cazul în care moderatorul alege s\ beneficieze de dou\ grupuri de lucru, atunci un grup ar putea lucra pe punctele forte [i

puncte slabe în timp ce cel\lalt grup pe oportunit\]i [i amenin]\ri. Dup\ o perioad\ convenit\ de timp (20-30 de minute) pentru fiecare, r\spunsurile grupurilor sunt explicate reciproc. 2. Exemplu: analiza unei situa]ii de ansamblu Se împarte o pagin\ de flipchart în cele patru sec]iuni dup\ cum urmeaz\:

Puncte tari Oportunit\]i

Puncte slabe Amenin]\ri

Dup\ împ\r]irea participan]ilor în grupuri, fiecare prime[te hârtie de culoare alb\ pentru a lua noti]e [i cinci autocolante post-it sau hârtii de patru culori diferite, precum [i markere. Culorile ar putea fi definite, de exemplu, dup\ cum urmeaz\: puncte tari = verde, puncte slabe = galben, oportunit\]i = albastru, amenin]\ri = ro[u. Participan]ii trebuie s\ lucreze în trei faze: a. Individual: prin identificarea principalelor puncte forte [i punctele slabe ale organiza]iei, precum [i principalele oportunit\]i [i amenin]\ri care provin din exterior, timp de 10 minute. b. Faza de grup: în discu]ia de grup se compar\ notele [i se identific\ cele mai importante cinci puncte puternice ale organiza]iei. Participan]ilor li se cere s\ scrie câteva cuvinte despre fiecare pe verde, ulterior, procedându-se la fel cu punctele slabe, oportunit\]ile [i amenin]\rile. c. Afi[are: fiecare grup î[i plaseaz\ rezultatele în câmpurile aferente [i se discut\ diferen]ele ap\rute între grupuri. Este important ca participan]ii la analiz\ s\ provin\ din diverse p\r]i ale organiza]iei, astfel încât schimbul de idei [i diversele p\reri s\ poat\ constitui o baz\ de dezbatere. Uneori e util ca moderatorul s\ fie neutru, din exterior, pentru a asigura o dezbatere echilibrat\. 3. Exemple pentru faza final\ a. Discu]ia focalizat\: Ce spun aceste rezultate? Ce decizii trebuie luate? Suntem gata s\ ac]ion\m? Dac\ se ac]ioneaz\, ce trebuie f\cut prima dat\? Dac\ nu se ac]ion\m, ce trebuie f\cut înainte de a putea ac]iona? b. Participan]ii sunt ruga]i s\ se comporte ca un consultant extern [i s\ elaboreze, conform cu rezultatele [i cele patru tipuri de strategii, o list\ de 3-5 recomand\ri pentru ceea ce ar trebui s\ fac\ organiza]ia [i o list\ de 3-5 recomand\ri a ceea ce nu ar trebui s\ fac\ organiza]ia. 4. Exemplu de aplicare SWOT la asocia]iile jude]ene I. Definirea obiectivului: organizarea unei conferin]e jude]ene pe probleme de management de cabinet. II. Preg\tirea grupului pentru analiz\: a. alocarea unui spa]iu [i adunarea materialelor necesare; b. selectarea participan]ilor: membri ai board-ului, membri simpli, nemembri, eventual 1-2 organizatori nemedici; III. Aplicarea metodelor de mai sus, identificarea elementelor listelor, aranjarea lor: a. puncte puternice: num\r mare de membri simpli, membri activi ai board-ului, c\i de comunicare eficiente cu medicii din jude];

b. puncte slabe: lipsa de experien]\ organizatoric\, lipsa fondurilor proprii pentru organizare; c. oportunit\]i: aducerea de noi membri în asocia]ie, crearea de leg\turi noi cu firme ce pot sponsoriza asocia]ia; d. amenin]\ri: lipsa interesului medicilor pentru conferin]\, posibilitatea unor pierderi financiare. Cele de mai sus sunt doar exemple, o analiz\ real\ poate scoate la iveal\ mult mai multe date [i posibilit\]i. IV. Strategii posibile: analizând listele de mai sus, se observ\ c\ o strategie posibil\ poate fi cuplarea punctelor puternice cu a oportunit\]ilor (]inem cont [i de faptul c\ dorim s\ organiz\m ceva, deci o strategie defensiv\ e mai pu]in probabil s\ ofere solu]ii). Astfel posibilele recomand\ri pot fi folosirea c\ilor de comunicare pentru a anun]a conferin]a [i de a primi feedback pentru prezen]\, tax\ de participare; folosirea oportunit\]ii de a primi o sponsorizare dând la schimb timp în cadrul conferin]ei; folosirea unor reduceri temporare pentru nemembri în scopul de a demonstra avantajele intr\rii în asocia]ie. Dac\ se opteaz\ pentru o strategie conservatoare (combina]ia puncte slabe amenin]\ri), atunci recomand\rile pot fi simplificarea la maxim a conferin]ei pentru reducerea stresului organizatoric [i a riscurilor financiare, men]inerea unui feedback permanent cu colegii pentru a cunoa[te num\rul exact de participan]i, folosirea exclusiv\ a resurselor interne (board [i membri simpli) pentru conferin]\. 5. Exemplu de analiz\ SWOT pentru medicul de familie I. Definirea obiectivului: Oportunitatea extinderii afacerii prin achizi]ionarea unui ecograf. II. Preg\tirea grupului pentru analiz\: a. medicul; b. se pot ad\uga: asistenta, contabilul, al]i colegi. III. Identificarea elementelor listelor: a. puncte puternice: cre[terea poten]ial\ a venitului [i a respectului profesional, o mai bun\ evaluare a diagnosticelor pacien]ilor;

Pentru ca procedura SWOT s\ î[i poat\ îndeplini rolul într-o manier\ reliabil\ [i fiabil\ este necesar\ colectarea unei mari cantit\]i de date privind mediul intern [i mediul extern al organiza]iei.” b. puncte slabe: nu exist\ suficiente resurse financiare, medicul nu are competen]\ în ecografie; c. oportunit\]i: exist\ solu]ii avantajoase de creditare, exist\ o camer\ actualmente nefolosit\; d. amenin]\ri: în localitate mai exist\ [i al]i medici care fac ecografii, pacien]ii nu sunt dispu[i s\ pl\teasc\ în plus pentru ecografie; e. în mod normal cre[terea poten]ial\ nu ar trebui inclus\ la puncte puternice, deoarece nu exist\ în realitate. Dar obiectivul a

fost cuantificat ca oportunitatea [i atunci cre[terea poten]ial\ intr\ la elementele listei. De asemenea, faptul c\ medicul nu are competen]\ în ecografie cre[te importan]a insuficien]ei resurselor financiare, dar poate fi transformat\ [i într-un punct tare: cre[terea profesionalismului prin ob]inerea competen]ei. De asemenea, camera nefolosit\, dac\ este exclusiv a medicului atunci trebuie trecut\ la puncte puternice, prin amenajarea ei ca spa]iu pentru ecografie. Dac\ îns\ e spa]iu comun atunci trebuie trecut\ la oportunit\]i. Astfel, elementele listei sunt interdependente [i, prin analiz\, li se stabilesc mai

13

bine locurile [i importan]a. IV. Strategii posibile: ]inând cont de faptul c\ amenin]\rile par predominante [i punctele puternice pot fi folosite, atunci o strategie de tipul diversific\rii ar putea considera oportun\ achizi]ionarea pentru a men]ine cabinetul la nivelul actual (pacien]ii pot pleca la medicii care fac ecografii, de exemplu), chiar dac\ investi]ia în timp [i resurse financiare nu se recupereaz\ foarte u[or. Analiza SWOT poate fi realizat\ inclusiv ca element de evaluare [i (auto)cunoa[tere. (continuare `n num\rul viitor)


14

echipa MF

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Pneumonia comunitar\ Pneumonia comunitar\ reprezint\ o afec]iune frecvent\, cu o mortalitate de aproximativ 14% la pacien]ii spitaliza]i [i mai pu]in de 1% în rândul pacien]ilor care nu necesit\ spitalizare. Cei mai importan]i factori de risc pentru morbiditatea [i mortalitatea crescute din pneumonia comunitar\ sunt reprezenta]i de vârsta înaintat\, alcoolismul, comorbidit\]ile, statusul mental alterat, frecven]a respiratorie >30 respira]ii/min., hipotensiunea arterial\ (definit\ ca o tensiune arterial\ sistolic\ <90 mmHg sau o tensiune diastolic\ <60 mmHg) [i ureea seric\ crescut\.

Asis. univ. dr.

Camelia Diaconu

L

a pacien]ii imunocompeten]i, anamneza, examenul clinic, radiografia pulmonar\ [i examinarea sputei nu sunt nici sensibile, nici specifice pentru identificarea microorganismului cauzator al pneumoniei comunitare. De[i pot fi utile la anumi]i pacien]i, acestea nu pot diferen]ia între etiologia bacterian\ [i viral\ [i nici nu pot distinge între cauzele tipice [i cele atipice. Diagnostic Diagnosticul în pneumonia comunitar\ poate fi pus în afara spitalului sau în primele 48 de ore dup\ internarea în spital, la un pacient care nu a fost anterior internat, sau care a primit tratament antimicrobian intravenos ori chimioterapie cu pân\ la 30 de zile anterior infec]iei curente, sau care este pacient al unei sec]ii de hemodializ\. Mecanismele de ap\rare pulmonar\ (tusea reflex\, clearanceul efectuat de sistemul mucociliar, r\spunsul imun) previn în mod normal dezvoltarea unei infec]ii a tractului respirator inferior datorate aspira]iei secre]iilor nazofaringiene care con]in bacterii sau inhal\rii de aerosoli infecta]i. Pneumonia comunitar\ apare când exist\ un defect al unuia sau mai multor mecanisme de ap\rare ale gazdei,

când agentul patogen este foarte virulent sau în cantitate mare. Studiile prospective nu au putut depista cauza pneumoniei comunitare în 40-60% din cazuri; dou\ sau trei cauze au fost identificate în pân\ la 5% din cazuri. Bacteriile sunt mai frecvent identificate decât virusurile. Cel mai frecvent agent patogen identificat în majoritatea studiilor realizate pe pacien]i cu pneumonie comunitar\ este S. pneumoniae, care este responsabil de aproximativ 2/3 din cazurile de pneumonii comunitare bacteriene. Al]i agen]i patogeni bacterieni frecven]i sunt H. influenzae, M. pneumoniae, C. pneumoniae, S. aureus, Neisseria meningitidis, M. catarrhalis, Klebsiella pneumoniae, alte tulpini gram negative [i speciile de Legionella. Agen]ii virali obi[nui]i ai pneumoniei comunitare sunt virusul sinci]ial respirator, influenza, adenovirusurile [i parainfluenza. Evaluarea detaliat\ a factorilor epidemiologici de risc poate fi util\ pentru diagnosticul urm\toarelor cauze: Chlamydia psittaci (psitacoza), Coxiella burnetii (febra Q), Francisella tularensis (tularemia), fungii endemici (Blastomyces, Coccidioides, Histoplasma). Manifest\rile clinice - majoritatea pacien]ilor cu pneumonie comunitar\ prezint\ febr\ cu debut acut sau subacut, tuse cu sau f\r\ producerea de sput\, dispnee. Alte simptome frecvente sunt frisoane-

le, transpira]iile, disconfortul toracic, hemoptizia, fatigabilitatea, mialgiile, anorexia, cefaleea [i durerea abdominal\. La examenul obiectiv se constat\ febr\ sau hipotermie, tahipnee, tahicardie [i sc\derea u[oar\ a satura]iei în oxigen a sângelui. La ausculta]ia pl\mânului se aud frecvent raluri. Dac\ pneumonia se acompaniaz\ de rev\rsat lichidian pleural toracele apare mat la percu]ie.

Diagnosticul diferen]ial al simptomelor [i semnelor c\ilor respiratorii inferioare este extins [i include infec]iile c\ilor aeriene superioare, hiperreactivitatea bron[ic\, insuficien]a cardiac\ congestiv\, cancerul pulmonar, vasculita pulmonar\, boala tromboembolic\ pulmonar\ [i atelectazia. Analize de laborator - exist\ multe controverse legate de rolul colora]iei gram [i efectuarea culturilor din sput\ la pacien]ii cu pneumonie comunitar\. Majoritatea datelor sugereaz\ c\ aceste teste au o valoare predictiv\ pozitiv\ [i negativ\ sc\zut\ la majoritatea pacien]ilor. Unii argumenteaz\, totu[i, c\ aceste teste trebuie efectuate în încercarea de a identifica microorganismul incriminat [i în speran]a de a reduce rezisten]a microbian\ la antibiotice, costul unui tratament nenecesar [i efectele secundare ale unui tratament administrat empiric. Ghidurile elaborate de exper]i sugereaz\ c\ examenul sputei cu colora]ie gram trebuie efectuat la to]i pacien]ii cu pneumonie comunitar\, iar culturile din sput\ trebuie obligatoriu efectuate la to]i pacien]ii spitaliza]i. Sputa trebuie recoltat\ înaintea începerii tratamentului antibiotic, singura excep]ie fiind atunci când se suspecteaz\ e[ecul unui tratament antibiotic. Specimenul de sput\ trebuie ob]inut în urma unui efort de tuse adânc\. Cultura din sput\ trebuie realizat\ numai dac\ specimenul întrune[te strict criteriile citologice, adic\ peste 25 de neutrofile [i mai pu]in

de 10 celule epiteliale scuamoase pe câmp. Aceste criterii nu se aplic\ în cazul culturilor de legionella sau micobacterii. Testele suplimentare se recomand\ în general pacien]ilor care necesit\ spitalizare: hemoculturi recoltate înaintea administr\rii de antibiotice, m\surarea gazelor sangvine, hemograma complet\, biochimie (glicemie seric\, electroli]i, uree, bilirubina, enzime hepatice). Rezultatele acestor teste sunt utile pentru evaluarea severit\]ii bolii [i ghidarea tratamentului. Testarea pentru HIV trebuie luat\ în considera]ie la to]i

Rezisten]a la alte antibiotice, cum sunt beta-lactami, trimetoprim-sulfametoxazol, macrolide etc., acompaniaz\ adesea rezisten]a la penicilin\. Prevalen]a rezisten]ei variaz\ în func]ie de zona geografic\, grupul popula]ional [i în timp.” pacien]ii adul]i [i efectuat\ obligatoriu la cei cu factori de risc. Studiile imagistice - radiografia toracic\ poate confirma diagnosticul [i detecta alte boli pulmonare asociate. Nu exist\ un patern radiologic specific pentru o anumit\ etiologie a pneumoniei comunitare. Progresia leziunilor radiologice sub tratament antibiotic sau lipsa amelior\rii radiologice sunt semne prognostice proaste [i ridic\ suspiciunea unor procese pulmonare secundare. Vindecarea infiltratelor pulmonare la pacien]ii cu pneumonie comunitar\ poate dura 6 s\pt\mâni sau mai mult, fiind de obicei mai rapid\ la pacien]ii tineri,


ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

advertorial

15

Scheme terapeutice în tratamentul ambulator Tratamentul ambulator al pacien]ilor cu pneumonie comunitar\ se face cu urm\toarele scheme terapeutice: 1. Macrolide (claritromicin\ 500 mg per os de dou\ ori pe zi sau azitromicin\ 500 mg per os prima doz\ apoi 250 mg doz\ unic\ zilnic\ 4 zile sau 500 mg zilnic 3 zile); 2. Doxiciclin\ (100 mg per os de dou\ ori/zi); 3. Fluorochinolone (cu activitate crescut\ împotriva S. pneumoniae, cum sunt levofloxacin\ 500 mg per os o dat\ pe zi sau moxifloxacin\ 400 mg per os o dat\ pe zi). nefum\tori sau cu afectarea unui singur lob pulmonar. Tratament Tratamentul antimicrobian trebuie ini]iat prompt dup\ stabilirea diagnosticului de pneumonie [i ob]inerea probelor biologice. Decizia de spitalizare se bazeaz\ pe criteriile prognostice. O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ tulpinilor de S. pneumoniae rezistente la penicilin\. Rezisten]a la alte antibiotice (beta-lactami, trimetoprim-sulfametoxazol, macrolide etc.) acompaniaz\ adesea rezisten]a la penicilin\. Prevalen]a rezisten]ei variaz\ în func]ie de zona geografic\, grupul popula]ional [i în timp. Pattern-urile de rezisten]\ local\ trebuie s\ ghideze terapia empiric\ a infec]iei cu S. pneumoniae suspectat\ sau documentat\. Tratamentul ambulator al pacien]ilor cu pneumonie comunitar\ se face cu urm\toarele scheme terapeutice: 1. Macrolide (claritromicina 500 mg per os de dou\ ori pe zi sau azitromicina 500 mg per os prima doz\ apoi 250 mg doz\ unic\ zilnic\ 4 zile sau 500 mg zilnic 3 zile); 2. Doxiciclina (100 mg per os de dou\ ori/zi); 3. Fluorochinolone (cu activitate crescut\ împotriva S. pneumoniae, cum sunt levofloxacina 500 mg per os o dat\ pe zi sau moxifloxacina 400 mg per os o dat\ pe zi). Anumi]i exper]i prefer\ doxiciclina sau macrolidele pentru pacien]ii cu vârsta sub 50 de ani f\r\ comorbidit\]i [i o fluorochinolon\ pentru pacien]ii cu comorbidit\]i sau cu vârsta peste 50 de ani. Alternativele sunt reprezentate de eritromicin\ (250-500 mg per os de 4 ori/zi), amoxicilina-acid clavulanic 500 mg per os de 3 ori/zi sau 875 mg per os de dou\ ori pe zi, în special în cazul suspicion\rii pneumoniei de aspira]ie, [i anumite cefalosporine de genera]ia a doua

sau a treia ca cefuroxim 250-500 mg per os de dou\ ori/zi, cefpodoxim 100-200 mg per os de dou\ ori/zi sau cefprozil 250-500 mg per os de dou\ ori/zi. Datele sunt îns\ limitate în ce prive[te durata tratamentului. Aceast\ decizie depinde de severitatea afec]iunii, agentul etiologic, r\spunsul la terapie, alte prob-

Ghidurile elaborate de exper]i sugereaz\ c\ examenul sputei cu colora]ie gram trebuie efectuat la to]i pacien]ii cu pneumonie comunitar\, iar culturile din sput\ trebuie obligatoriu efectuate la to]i pacien]ii spitaliza]i.” leme medicale [i complica]ii. De obicei, este suficient s\ se trateze pacientul pân\ la cel pu]in 72 ore de afebrilitate în cazul pneumoniei cu S. pneumoniae. În cazul pneumoniei cu S. aureus, P. aeruginosa, Klebsiella anaerobi, M. pneumoniae, C. pneumoniae sau tulpini de Legionella se recomand\ tratament cel pu]in dou\ s\pt\mâni. Tratamentul pacien]ilor spitaliza]i - op]iunile terapeutice antibiotice empirice pentru pacien]ii spitaliza]i cu pneumonie comunitar\ pot fi împ\r]ite în dou\: cele pentru pacien]ii care pot fi trata]i pe o sec]ie obi[nuit\ de medicin\ intern\ sau pneumologie [i cele pentru pacien]ii care necesit\ internare într-o sec]ie de terapie intensiv\. Pacien]ii din prima categorie r\spund de obicei la un beta-lactam cu spectru larg (ca ceftriaxona sau cefotaxim) plus un macrolid (claritromicina sau azitromicina este de preferat dac\ se suspecteaz\ infec]ie cu H. influenzae) sau o fluorochinolona (cu activitate

crescut\ împotriva S. pneumoniae) ca levofloxacina sau moxifloxacina. Alternativele sunt un beta-lactam/inhibitor de beta-lactamaz\ (ampicilina-sulbactam sau piperacilin-tazobactam) plus un macrolid. Pacien]ii care necesit\ internare într-o sec]ie de terapie intensiv\ au nevoie de un macrolid sau o fluorochinolon\ plus o cefalosporin\ cu spectru larg (ceftriaxon, cefotaxim) sau un inhibitor de beta-lactamaz\ (ampicilin-sulbactam sau piperacilin-tazobactam). Bolnavii alergici la penicilin\ pot fi trata]i cu o fluorochinolon\ cu sau f\r\ clindamicin. Pacien]ii la care se suspecteaz\ pneumonie de aspira]ie trebuie s\ primeasc\ o fluorochinolon\ cu sau f\r\ clindamicin, metronidazol sau un inhibitor de beta-lactamaz\. Bolnavii cu afec]iuni structurale pulmonare ca bron[iectazii sau fibroz\ chistic\ beneficiaz\ de tratament empiric cu penicilin\, carbapenem plus o fluorochinolon\ (inclusiv ciprofloxacin în doz\ mare) pân\ la ob]inerea culturilor de sput\ [i a antibiogramei. Majoritatea pacien]ilor spitaliza]i pentru tratamentul pneumoniei comunitare primesc tratament intravenos. În ciuda acestei preferin]e, nu exist\ studii care s\ demonstreze efectul superior al tratamentului intravenos cu antibiotice fa]\ de cel per os, dac\ bolnavul tolereaz\ terapia oral\ [i medicamentul este bine absorbit.

Profilaxia pneumoniei comunitare Vaccinul polivalent antipneumococic poate preveni sau ameliora severitatea majorit\]ii infec]iilor pneumococice la pacien]ii imunocompeten]i. Indica]iile vaccin\rii pneumococice sunt vârsta peste 65 de ani sau orice boal\ care cre[te riscul dobândirii pneumoniei comunitare. Pacien]ii imunocompromi[i sau cei cu riscul cel mai mare de a face o infec]ie pneumococic\ fatal\ trebuie s\ primeasc\ o a doua doz\ de vaccin dac\ pacientul a primit prima doz\ cu 6 sau mai mul]i ani înainte [i avea vârsta sub 65 de ani la momentul vaccin\rii. Vaccinul antigripal este eficient în prevenirea bolii severe cauzate de virusul gripal. Se administreaz\ anual persoanelor cu risc de complica]ii cauzate de virusul gripal (vârsta peste 65 de ani, reziden]i în c\mine de b\trâni, pacien]i cu boli pulmonare sau cardiovascu-

lare cronice, cu boli cronice metabolice recent spitaliza]i), ca [i personalului sanitar. Bolnavii spitaliza]i care pot beneficia de pe urma vaccinului antipneumococic sau antigripal trebuie vaccina]i în perioada spitaliz\rii. Vaccinurile se pot administra simultan, neexistând contraindica]ii chiar dac\ pacien]ii se afl\ în perioada imediat dup\ o pneumonie. „

În cazul pneumoniei cu S. aureus, P. aeruginosa, Klebsiella anaerobi, M. pneumoniae, C. pneumoniae sau tulpini de Legionella se recomand\ tratament cel pu]in dou\ s\pt\mâni.”


16

harta SNMF

PROFIL ORGANIZAŢIONAL

ZIARUL MEDICULUI DE FAMILIE NR. 11 OCTOMBRIE 2011

Teleorman

Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei - Filiala Teleorman SNMF-TR - profesionalism, competen]\, expertiz\, trei cerin]e ale reu[itei în medicina de familie

S

untem o organiza]ie întinerit\. Ne-am înfiin]at la începutul anilor 2000, dar am avut o lung\ perioad\ de amor]ire. Probabil c\ „locul unde nu s-a întâmplat nimic” [i-a pus amprenta [i pe începuturile noastre ca organiza]ie. Când vii pe p\mânt teleorm\nean, suflul personajelor lui Marin Preda r\zbate din fiecare pal\ de vânt, din fiecare fir de colb, din toate cr\p\turile p\mântului uscat de secet\. Iner]ia pare s\ fie suveran\. Dar [i trezirea la via]\ e spectaculoas\! Astfel încât, într-o zi de 14 aprilie 2010, un grup mai „g\l\gios” de medici de familie din jude], s-a hot\rât s\ ne reinvent\m [i am reactivat SNMF - TR. „Simt c\ se încear-

Simt c\ se încearc\ desfiin]area medicinei de familie ca specialitate [i se canalizeaz\ medicii de familie pe drumul ce-i scoate din ]ar\!” c\ desfiin]area medicinii de familie ca specialitate [i se canalizeaz\ medicii de familie pe drumul ce-i scoate din ]ar\!”, spunea dr. Mihaela Pop în acele zile de foc. De aici am pornit. Ne-am ales conducerea. Am hot\rât afilierea la SNMF. Am început înscrierea de noi membri. Din 178 medici de familie existen]i în jude] s-a înscris în SNMFTR un num\r de 60. S\ spunem pu]ini, dar buni! Nu avem nici o îndoial\ c\ num\rul lor va cre[te, pentru c\ to]i suntem buni, altfel nu am fi medici de familie. Am avut începuturile exact în „iure[ul luptelor” cu CNAS [i MS pentru afirmarea specialit\]ii noastre, pentru recunoa[terea rolului medicinei de familie în cadrul celorlalte specialit\]i medicale, pentru recunoa[terea importan]ei medicului de familie în asigurarea st\rii de s\n\tate a popula]iei. Glasul nostru s-a f\cut auzit în mass-media local\ [i central\, iar popula]ia [i autorit\]ile au fost sensibilizate în privin]a necesit\]ii respect\rii medicului de familie, ca parte integrant\ a societ\]ii medicale române[ti [i europene. Eveni-

mentele bulversante pe care le-am tr\it, rela]iile tensionate cu deciden]ii din sistemul sanitar, au f\cut ca ac]iunile noastre s\ aib\ la un moment dat un caracter pronun]at patronal. Poate c\ acesta este unul din motivele pentru care avem pu]ini membrii: marea majoritate a medicilor de familie sunt înscri[i în PMF-TR, conducerea SNMF-TR face parte din conducerea PMF-TR [i am fost percepu]i ca o prelungire a acestuia. În ultimul timp îns\, am început s\ ne redefinim rolul [i s\ ne implic\m tot mai mult în preg\tirea profesional\ a medicilor de familie. În organiza]ia noastr\ sunt doi medici formatori, dr. Liliana Catrinoiu [i dr. Mihaela Pop, care au organizat cursuri axate pe teme solicitate de medicii de familie din jude]. Cursurile s-au desf\[urat pe zone, un rol deosebit în organizarea lor revenind dr. Ioana Manta. Colaborarea [i lucrul în echip\ au f\cut ca aceste întâlniri s\ se desf\[oare într-o

Biroul SNMF TELEORMAN Pre[edinte: dr. Liliana Catrinoiu Vicepre[edin]i: dr. Ioana Manta dr. Mihaela Pop Secretar: dr. Camelia Berechet Cenzor: dr. C\t\lin Dumitra[cu atmosfer\ cald\, prietenoas\. Membrii asocia]iei noastre particip\, de asemenea, la simpozioanele organizate lunar în colaborare cu CMR Filiala Teleorman. C\ut\m [i alte c\i de a le readuce aminte colegilor c\ prima noastr\ menire este s\ fim medici [i c\ deciden]ii ne pot fura multe, dar nu ne pot fura niciodat\ profesia. Un bun prilej de a ne cunoa[te mai bine, de a comunica, de a pune în discu]ie problemele cu care se confrunt\ medicii de familie din ju-

de] [i de a încerca solu]ionarea lor, sunt [i [edin]ele care au loc periodic. Aici încerc\m s\ ne spunem p\surile, s\ ne ascult\m unii pe al]ii [i s\ c\ut\m împreun\ c\i de dezvoltare. Colaborarea noastr\ ca organiza]ie cu CJAS-TR, DSP-TR, CMRTR putem spune c\ se afl\ la limita decen]ei, iar colaborarea cu PMFTR este foarte bun\. Avem o bun\ rela]ie [i cu mass-media local\. Deziderate? Ne dorim cre[terea num\rului de membrii ai SNMF-TR, aceasta fiind o garan]ie a faptului

C\ut\m [i alte c\i de a le readuce aminte colegilor c\ prima noastr\ menire este s\ fim medici [i c\ deciden]ii ne pot fura multe, dar nu ne pot fura niciodat\ profesia.”

ca ne-am câ[tigat încrederea colegilor no[tri. Vrem ca activit\]ile noastre s\ reu[easc\ s\ capteze aten]ia medicilor de familie, s\-i fac\ s\ vin\ al\turi de noi, s\ uite pentru o clip\ de problemele materiale, s\-i ajute s\ redescopere menirea profesiei lor. Ne dorim s\ cre[tem ca organiza]ie [i ca segment profesional, împreun\, cu aportul fiec\ruia dintre noi. Cu cât suntem mai mul]i, cu atât vom reu[i mai bine s\ ne descoperim [i s\ facem ceea ce trebuie, în primul rând pentru noi ca oameni, apoi pentru noi ca medici [i, nu în ultimul rând, pentru pacien]ii no[tri. Ace[tia suntem NOI, colegii vo[tri din Teleorman! Cu aspira]iile [i cu limitele noastre, cu bucuriile, cu necazurile, cu zilele noastre bune [i rele. Suntem diferi]i de voi? Suntem asemenea vou\? V\ vom fi al\turi [i v\ rug\m s\ ne fi]i al\turi, în marea familie a medicilor de familie, iubindu-ne, respectându-ne [i ajutându-ne unii pe al]ii!

mf - Nr. 11  

Nr. 11 - Octombrie 2011

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you