Page 54

De la iad la rai

Pledoaria plină de ardoare făcuta de Robert în favoarea lui Hristos. Mulţimea vieneză. 1. Robert spune: „Dragii mei prieteni şi camarazi de arme, sunt fericit să constat că îmi acceptaţi din proprie iniţiativă sfatul! Vă asigur că bunul meu Prieten vă va fi de mare asistenţă în această direcţie, la fel cum mi-a fost şi mie. Atât cât îmi va sta în puteri, vă voi oferi şi eu cele mai bune sfaturi, care vă vor ajuta să obţineţi cele mai mari beneficii în această lume a spiritelor în care viaţa este eternă şi indestructibilă şi în care aţi ajuns după ce aţi fost nevoiţi să vă părăsiţi trupurile fizice grosiere. 2. Desigur, vi se vor cere multe lucruri şi veţi fi nevoiţi să treceţi prin destule încercări înainte de a atinge maturitatea deplină, astfel încât să vă puteţi îndeplini menirea sublimă pentru care aţi fost creaţi de către Iniţiatorul suprem al oricărei existenţe şi căreia El i-a predestinat pe toţi pământenii, pe care îi numeşte copiii Săi. 3. Nu vă pierdeţi însă speranţa şi cultivaţi terenul din inima voastră printr-o iubire cât mai perfectă faţă de Tatăl nostru etern şi preasfânt! În acest fel, vom putea depăşi cu toţii orice obstacol, atingând acea maturitate care ne va permite să ne apropiem de El întru spirit şi adevăr! 4. O, fraţii mei! Eu, prietenul vostru cel mai bun, Robert, vă spun: am descoperit în această lume minuni pe care pe pământ nu le-aş fi bănuit nici o clipă. Nici o limbă din univers nu poate descrie tot ce le pregăteşte Dumnezeu celor care îl iubesc mai presus de orice! Tot ce vedeţi acum în faţa ochilor nu echivalează nici măcar cu o picătură de rouă prin comparaţie cu oceanul nesfârşit. Vă asigur că ceea ce ne aşteaptă pe toţi este infinit mai măreţ! 5. Ascultaţi-mă, un înţelept de pe pământ a spus odată într-o stare de extaz: «Ce bogăţii, ce comori celeste nemăsurate sălăşluiesc în micuţa inimă a singurului animal terestru care s-a ridicat în două picioare, numindu-se om! Dacă omul şi-ar putea concretiza toate ideile printr-un simplu «Facăse!» creator şi divin, ce nu ar putea realiza el! Şi totuşi, toate aceste idei şi comori ale imaginaţiei umane nu reprezintă decât o copie palidă a măreţiei şi profunzimii conceptului de Dumnezeu!» 6. Dacă acel înţelept a putut avea o viziune atât de măreaţă şi de sublimă asupra omului, dar mai ales asupra Divinităţii, cât de uşor ne va fi nouă să aprofundam astfel de idei fabuloase, cu atât mai mult cu cât prin graţia lui Dumnezeu am transcens praful descompunerii, fiind chemaţi să intrăm în marea împărăţie a lui Dumnezeu, în calitatea noastră de buni creştini! 7. Din nefericire, noi nu suntem nişte creştini atât de buni, ci mai degrabă nişte creştini formali. Pe când trăiam pe pământ, multora dintre noi ne era ruşine să ne numim creştini, principala responsabilitate în această direcţie purtând-o Roma, dar şi propria noastră prostie. De acum înainte această situaţie se va schimba însă. Apartenenţa la religia lui Hristos va fi începând din acest moment cea mai mare onoare pentru noi! 8. Adevăr vă spun: ,Hristos este totul în toate! El este alfa şi omega, începutul şi sfârşitul, cel dintâi şi cel din urmă! El este singura viaţă, singurul adevăr şi singura cale - pentru toţi oamenii, pentru toate spiritele şi pentru toţi îngerii! El ţine în mâinile Sale toate cerurile, toate lumile şi toate fiinţele care trăiesc în ele. Prin credinţa în El şi în Cuvântul Lui noi putem deveni copiii inimii Sale părinteşti, devenind la rândul nostru totul în toate, în interiorul sferei Lui de influenţă. În afara Lui nu poate exista nimic de-a pururi, nici viaţa şi nici beatitudinea! - Mă credeţi, dragii mei prieteni?" 9. Toţi strigă la unison: „Da, te credem. Deşi nu putem înţelege pe deplin ceea ce spui, te credem fără nici o rezervă, ştiind că tu nu ne-ai învăţa nimic dacă nu i-ai fi pătruns adevărul până în esenţa sa ultimă. Slăvit fie Dumnezeu pentru înţelepciunea cu care te-a înzestrat! 10. De altfel, spusele tale în legătură cu Hristos ne fac o mare bucurie. Ştii, ne-am gândit foarte mult şi noi la El, desigur, în secret. Din păcate, clericii catolici propovăduiesc o imagine profund deformată asupra Lui, condamnându-i la chinurile iadului pe toţi cei care nu sunt de acord cu ei. De aceea, am preferat să păstrăm tăcerea asupra sentimentelor pe care i le purtam acestui spirit sublim, fiindu-ne ruşine să le recunoaştem deschis! Un lucru este cert: nici un om cu o inteligenţă cât de cât medie nu ar putea accepta vreodată imaginea creată despre Iisus Hristos de majoritatea preoţilor. Ce nevoie ar avea Hristos de numărarea mătăniilor, de litanii, exorcisme, adorarea relicvelor, de toate acele confesiuni fără măsură şi fără rost, de participarea obligatorie la mise, etc., numai pentru a fi convins să te accepte în ceruri?! Frate, astfel de dogme nu mai pot fi acceptate în secolul XIX, cu atât mai mult cu cât orice muncitor cu sudoarea frunţii poate vedea cu uşurinţă cât de

54

De La Iad La Rai - Robert-Blum - Vol 1 - Dicteu Divin Prin Jakob Lorber  

Cuvantul Domnului prin Jakob Lorber (parte din Noua Revelatie) - Extraordinara viata de dupa moarte a lui Robert Blum si a altor semeni ai s...